cronica vaii jiului, nr. 66, luni 20 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 66

Luni, 20 februarie 2012

LLLLAAAA SSSSTTTTOOOOEEEENNNNEEEEªªªªTTTTIIII

„„„„CCCCoooozzzzmmmmaaaa aaaa ccccoooommmmeeeemmmmoooorrrraaaatttt mmmmiiiinnnneeeerrrriiiiiiiimmmmoooorrrrþþþþiiii ccccaaaarrrreeee nnnnuuuu eeeexxxxiiiissssttttãããã””””

PAGINA A 9-A

Plãþile compensatorii aledisponibilizaþilor, verifi-

cate de Corpul de Controlal Primului Ministru

N emulþumirile disponibilizaþilor dinminerit ajung direct pe masa

Corpului de Control al Primului Ministru,dar ºi la Ministerul Economiei.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Sindicaliºtii din Gorj –fãrã banii din fondul de

salarii al minerilorL iderii Federaþiei Naþionale a Muncii

(FNM) condiþioneazã înfiinþareaComplexului Energetic Oltenia (CEO) de apli-carea unor mãsuri drastice împotriva altorsindicaliºti, menite sã stopeze milioanele deeuro ce curg anual în conturile FNME, condusãde Marin Condescu. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Elena Udrea a rãmas fãrã cheia de aur a

turismuluiF ostul ministru al Dezvoltãrii

Regionale ºi Turismului, ElenaUdrea nu a mai primit cheia de aur a

turismului, simbol realizat de artis-tul Ovidiu Pârãianu.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r)14:00 Din toatã inima! (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r) 0:30 ªocant TV (r)1:00 În cãutarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Al treilea glonþ 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Diamantul blestemat 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Obsesia trecutului

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Oscar 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Luna de miere (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter - Totul este iluminat0:00 Oscar (r) 1:45 ªtirile Pro TV (r)

8:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort -Redifuzare17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete - Iani ºiTauru se mutã în casã nouã20:30 Mi-s bãiatul de la þarã -Redifuzare22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus 18 (r) 1:30 Teo - Redifuzare

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 13:20 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

U n bãrbat de27 de ani, din

Lupeni, este cercetat de poliþiºtidupã ce ºi-a lãsatiubita însãrcinatã.Problema în acestcaz este cã fata arenumai 14 ani ºieste pe cale sãnascã.

Poliþiºtii au fost sesizaþide reprezentanþiiSpitalului MunicipalLupeni, la care s-aprezentat copila de 14ani cu semne vizibile desarcinã. Aºa au aflat ºi

poliþiºtii de iubirea dintrecei doi, dar nu au apreciat-o. Aºa cã,Andrei Szabo, iubitulfetei, este cercetat penalpentru comiterea infracþi-unii de întreþinere derelaþii sexuale cu unminor.

Interesant este cãpãrinþii copilei, care aredomiciliul într-o comunãdin judeþul Mureº, ºtiu dedragostea lor ºi nu par aavea nimic împotrivã.„Poliþiºtii au începutcercetãri faþã de suspectºi au stabilit cã acesta areo relaþie de concubinaj cuminora ºi cã din luna mai2011 ºi pânã în prezentau locuit la domiciliul

minorei, într-o comunãdin judeþul Mureº”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Fetiþa ce urmeazã sã

devinã mamã este inter-natã la Spitalul MunicipalLupeni ºi, dupã ce vanaºte, va primi consilierepsihologicã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Riscã puºcãria dupã ce ºi-a lãsat iubita insãrcinatã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012 Actualitate 3

I arna continuã sãcreeze probleme în

judeþul Hunedoara. 11persoane din Aninoasaau fost evacuate, deurgenþã sâmbãtã dupã-amiaza, dupã ceacoperiºul blocului încare locuiesc risca sã seprãbuºeascã peste ei,sub greutatea stratuluide zãpadã.

Oamenii au auzit cumtrosneºte lemnul acoperiºului ºiau sunat la 112, îngroziþi cã s-ar putea prãbuºi peste ei.

Imobilul de pe strada Libertãþiia fost construit în 1901 ºi estedestul de ºubred, în ciuda con-solidãrilor fãcute de-a lungulvremii. „Aud demult cãtrosneºte acoperiºul ºi oricumne aºteptam la treaba asta.Astãzi am luat hotãrârea sãîntreb cine ne poate ajuta ºiam sunat la 112”, a declarat,sâmbãtã, Ioan Codrea, cel carea anunþat autoritãþile.

Pompierii au evaluat situaþiaºi ºi-au dat seama cã esteextrem de gravã, aºa cã s-adecis intervenþia de urgenþã. Înajutorul oamenilor au venit 15pompieri ai detaºamentului dela Petroºani, care au acþionatcu o autospecialã cu scarã.

„Am deplasat la faþa locului, înprima fazã, un echipaj pentruevaluarea situaþiei de la faþalocului. Dupã aceea, s-a luatlegãtura cu autoritãþile localepentru evacuarea întreguluiimobil, deoarece existã risculca o porþiune din acestacoperiº sã se prãbuºeascã.Imobilele sunt foarte vechi, nuexistã planºee de beton, cinumai planºee din scândurãtencuitã. Am deplasat la faþalocului au autocamion deprimã intervenþie, cu 15 sub-ofiþeri, ºi o autoscarã mecanicãpentru a încerca sã îndepãrtãmzãpada”, a precizat comandatulDetaºamentului de PompieriPetroºani, Adrian Avram.

Începe reparaþiaacoperiºurilor

Autoritãþile locale au luatdecizia ca, de astãzi, sã facã oevaluare a întregii situaþii ºi sãînceapã consolidareaacoperiºurilor pentru imobilelede colonie, împreunã cuInspecþia de Stat în Construcþiiºi o firmã de specialitate.„Datoritã cãderilor abundentede zãpadã din ultimele 48 deore, s-a depus foarte multãzãpadã pe acoperiº, peste ceaîngheþatã de la ninsorile prece-dente. Din cauza presiunii preamari pe acoperiº, dar ºi a fap-tului cã aceste clãdiri suntvechi, acoperiºul a început sãcedeze.

Sperãm ca de luni sã putemface o situaþie, ca sã con-solidãm nu numai acestacoperiº, ci toate acoperiºurile.Dupã cum se poate observa,toate acoperiºurile din aceastãzonã sunt în aceeaºi situaþie.Dacã mai continuã aºa, esteposibil ca ºi celelalte sã cedeze,pentru cã este foarte multãzãpadã”, a subliniat IlieBotgros, primarul oraºului,care spune cã din 1967 înAninoasa iarna nu a mai fostatât de grea.

Oamenii s-au adãpostit deunde au putut, pe la rude sauprieteni ºi nu se pot întoarceacasã pânã nu se eliminã peri-colul.


Încep sã cedeze acoperiºurile sub greutatea zãpezii

C irculaþie încondiþii de

iarnã ºi troieneuriaºe sunt în aces-te zile la ordineazilei în Valea Jiului.Aici a nins atât demult cã doar cei maiîn vârstã îºiamintesc de o astfelde iarnã, ºi aia afost în copilãria lor.

Traficul rutier în ValeaJiului s-a desfãºurat cudificultate din cauza ninso-rilor abundente. A nins,

pe strãzi s-a aºternut unstrat de zãpadã frãmân-tatã, iar dedesubt gheaþã.Aºa se face cã maºinilecirculã cu dificultate, întimp ce pe trotuareoamenii ºi-au fãcut locprintre nãmeþi. În parcuribãncile sunt acoperite ºioamenii spun cã aºa cevanu au mai vãzut de zeci deani. „Sunt pensionar, dareu din copilãria mea nuam vãzut aºa troiene. Efrumos afarã ºi alb totul,dar a nins enorm de multºi bine cã avem mici po-teci printre zãpezi”, spuneun bãtrân. „De 40 de anieu nu am vãzut aºa ceva ºi

atunci parcã a fost dar nuºi în stradã. E ceva ce noitrãim pentru prima datã ºise vede cã în toatã þara

suntem nepregãtiþi”,spune un alt om dinPetroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Iarnã istoricãîn Valea Jiului

U n bãrbat de 55de ani din

Grãdiºtea de Munte,judeþul Hunedoara afost salvat de para-medici ºi jandarmi,dupã ce aceºtia au

urcat pe jos pânã lacasa omului. Satul esteizolat de zãpada cãzutãºi salvarea nu a pututajunge decât pânã la 3kilometri de casa omu-lui.

Acþiunea de salvare aavut loc la sfârºitul sãp-tãmânii trecute ºi inter-venþia le-a aparþinutparamedicilor SMURDOrãºtie. “ Am fost aler-taþi în urma unui apel la

112, care semnala exis-tenþa unui pacient aflat înstare gravã în localitateaGrãdiºtea de Munte.

Salvatorii au înaintatcu ambulanþa pe undrum dificil pe care secirculã în condiþii deiarnã, iar ultimii 3 kilo-metri i-au parcurs pe josprin zãpada care ajungeachiar ºi la un metru”,spune maior ViorelDemean, reprezentantISU Hunedoara.

Dupã ce au ajuns lalocuinþa indicatã,echipele de intervenþie auconstatat cã pacientul, în

vârstã de 55 de ani,suferise o complicaþiepulmonarã, în urmacãreia pierdea ºi sânge.Paramedicii au stabilizatpacientul, l-au învelit înpãturi ºi folie ter-moizolantã, pentru a pre-veni hipotermia, ºi apoi,ajutaþi de pompieri, l-autransportat pe o targã,cu ajutorul unei sãniitrase de un cal, pânã laambulanþã. „Drumulpânã la autospecialã afost deosebit de dificil,fiind parcurs în aproxi-mativ douã ore, din

cauza terenului accidentatºi a zãpezii mari.

Pacientul, în stare sta-bilã, a fost transportat cuambulanþa SMURD laspitalul din Orãºtie undese aflã acum subsupraveghereamedicilor”, a mai adãu-gat Demean.

ªi la Câmpu lui Neag,sãptãmâna trecutã, oechipã de jandarmi mon-tani au dat o mânã deajutor unor bãtrâni carenu mai reuºeau sã ajungãla animale.


SSaallvvaatt ddiinn ssaattuull iizzoollaatt ddee zzããppaaddãã

Singuranþa minerilor,pe primul

loc înatenþia CNH

C ompaniaNaþionalã a

Huilei Petroºani aatribuit un contract de aproape 260 de miide lei pentru verificarea ºi reparareaunor gazanalizoareportabile.

Contractul, în valoare de258 de mii de lei, a fostcâºtigat de societateaDrager Safety România.Aceste aparate utilizate launitãþile miniere pentrucontrolul parametrilor de

mediu din subteran au cascop principal furnizareade date, informaþii, înre-gistrãri, alarmãri optice ºiacustice care servesc laprotecþia (protejarea) fiinþeiumane.

Compania a încheiat, îndecursul timpului, maimulte contracte cu diferitesocietãþi care au ca obiectde activitate verificareaaparatelor de mãsurã aparametrilor din adâncurile

minelor de huilã. Dupã cum se ºtie,

Compania Naþionalã aHuilei se confruntã cu difi-cultãþi financiare din cauzaneacordãrii avizului pentrusubvenþie de cãtre ComisiaEuropeanã. În prezent,toate tranzacþiile financiarecare se fac la CNH se rea-lizeazã din bugetul propriu,buget care este formatdoar din vânzarea huilei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 201244 Actualitate

N emulþumiriledisponibilizaþilor

din minerit ajungdirect pe masaCorpului de Control alPrimului Ministru, darºi la MinisterulEconomiei.

Nu mai puþin de 250 defoºti mineri, disponibilizaþi dinminerit în luna octombrie aanului trecut, au semnat unmemoriu, care va fi înaintatreprezentanþilor Corpului deControl al Premierului, dar ºicelor de la Corpul de Controlal Ministerului Economiei.

Memoriul a ajuns la sena-torul Cosmin Nicula, cel cares-a întâlnit cu o delegaþie adisponibilizaþilor, care ºi-auexpus problemele.

„Disponibilizaþii sunt foartetracasaþi ºi convinºi de faptulcã au fost minþiþi. Voi facetoate demersurile pentru aîncerca rezolvarea solicitãrilelor ºi voi sesiza toateorganele statului, începând cu

Corpul de Control al PrimuluiMinistru ºi cel al MinisteruluiEconomiei”, a declaratCosmin Nicula. Practic, foºtiiortaci reclamã faptul cã oprevedere a protocolului sem-nat în momentul în care aupãrãsit sistemul a fost modifi-catã ulterior, de administraþiaminierã ºi unii reprezentanþiai sindicatelor.

Este vorba despre propo-

ziþia conform cãreia plãþilecompensatorii se acordã întrei tranºe consecutive, carear fi fost ºtearsã complet.

De asemenea, existã infor-maþii conform cãrora o partea banilor alocaþi în acest sensar fi fost cheltuiþi în alte sco-puri, iar membrii Corpului deControl vor trebui sã facãluminã în acest caz.

În luna octombrie 2011,

900 de angajaþi ai CNH aufost disponibilizaþi, în bazaprogramului de restructurareal Companiei.

Plãþile compensatorii con-venite urmau sã fie plãtite înlunie octombrie noiembrie ºidecembrie, dar nici acumoamenii nu au primit ultimatranºã, în ciuda numeroaselorproteste organizate.


Disponibilizaþiireîncep

protesteleD isponibilizaþii din Valea

Jiului îºi reiauprotestele de astãzi în faþaCNH. Foºtii ortaci vor sãpicheteze sediul CompanieiHuilei din Petroºani în fiecarezi, pânã li se va aprobatranºa a treia din baniipromiºi la disponibilizare.

Petru Blikling, unul dintredisponibilizaþii care a stat ºi îngreva foamei la CNH pentru aprimi tranºa a treia din baniipromiºi, spune cã s-au fãcut toatedemersurile necesare ºi oameniiaºteaptã sã primeascã aviz pentruprotest. “S-au fãcut demersuri ºisondaje în rândul nostru ºi amajuns la concluzia cã de luni suntemîn stradã. Ne cerem dreptul promisde ei. Vom sta zilnic începând cuora 10,00 la poartã la CNH, pânãne primim banii”, spune PetruBlikling.

900 de foºti mineri aºteaptãfiecare câte aproximativ 7.000 delei, bani pe care trebuiau sã-iprimeascã pânã în luna decembriea anului trecut, însã, deocamdatãnu s-a gãsit posibilitatea.


Plãþile compensatorii ale disponibilizaþilor, verificate de Corpul de Control al Primului Ministru

Contractul estedivizat în ºase loturi ºi afost adjudecat de treisocietãþi locale detransport.

General TransPetroºani ºi-a adjudecatpatru dintre cele ºaseloturi pentru trans-portul ortacilor la ºi dela locul de muncã. Maiexact, autobuzele careaparþin de GeneralTrans vor face trans-portul de la unitãþileminiere din Uricani,Paroºeni, Lonea ºiLivezeni.Valoarea totalã acelor patru loturieste de 510 miide lei, fãrã TVA.

Super TransCom ºi-a adjude-cat douã con-tracte de laCompanie.Societatea vaefectua trans-portul minerilorde la Mina Vulcanºi de laExploatarea de

Preparare a CãrbuneluiValea Jiului. Cele douãcontracte au fostcâºtigate de societateadin Petroºani la sumade 204.000 de lei.

La Lupeni, trans-portul angajaþilor va firealizat de Comexim RLupeni care ºi-aadjudecat contractulpentru transportul celorde la Mina Lupeni con-tra sumei de 266.667de lei, fãrã TVA.

ReprezentanþiiCompaniei Naþionale a

Huilei afirmã cã servici-ile se achiziþioneazã peperioade scurte dincauza resurselor finan-ciare limitate.

„Din cauza lipseibanilor nu putemîncheia astfel de con-tracte pe o perioadãmai lungã”, declarãreprezentanþiiCompaniei.


CNH asigurã, în continuare,

transportul minerilorC ompania Huilei din Petroºani a

atribuit un contract de aproape unmilion de lei pentru transportul minerilorcãtre locurile de muncã, pe o perioadã depatru luni, deºi compania se descurcã demai bine de un an doar cu venituri proprii,fãrã ajutor din partea statului.

L iderii FederaþieiNaþionale a Muncii

(FNM) condiþioneazãînfiinþarea ComplexuluiEnergetic Oltenia (CEO)de aplicarea unormãsuri drastice împotri-va altor sindicaliºti,menite sã stopeze milioanele de euro cecurg anual în conturileFederaþiei NaþionaleMine ºi Energie(FNME), condusã deMarin Condescu.

La sfârºitul lunii ianua-rie, Constantin Creþan, liderul FNM, a înaintat olistã de revendicãri minis-trului Economiei, IonAriton, care cuprind, printre altele, tãierea fondului de 6,5-7,4 la mie,care este plãtit din fondurile de salarii de cãtreadministraþiile complexurilor energetice ºiSocietãþii Naþionale aLignitului din Oltenia sindicatelor aflate sub oblã-duirea lui Marin Condescu.

C onstantinCreþan: ”7,5

la mie este ilegal”Tot în respectiva listã cu

revendicãri se mai cereliminarea decontãrii chel-tuielilor pentru mijloace detransport ºi deplasãri înbeneficiul sindicatelor,”respectiv anulareaOrdinelor MEC nr.879/17.12.2004, carepermite asocierea cu ONGEnergia Rovinai ºi nr.386/06.07. 2005, care apermis asocierea cu ONGPandurii Tg-Jiu. AmbeleONG-uri sunt înfiinþate înbaza Legii nr. 26/2000,entitãþile neavând controlasupra modului cum aufost cheltuite sumelorplãtite”, dar ºi eliminareaposturilor de inspectorisociali, posturi înfiinþateanume pentru sindicaliºti,care sunt plãtiþi inutil cu 3-4.000 de euro pe lunã.

Constantin Creþan adeclarat, pentru Ziarul deInvestigaþii, cã administraþi-ile complexurilor energeti-ce învârt sume astronomi-ce pentru Condescu,bazându-se pe ordine datede diverºi miniºtri aiEconomiei în anii trecuþi.

”7,5 la mie din fondulde salarii al minerilor acor-dat sindicatelor din punctulmeu de vedere este ilegal.Acest fond care la unmoment dat era doar de0,1 la mie era pentruurmãrirea contractuluicolectiv de muncã. Cuvreo 4-5 ani de zile înaintede arestarea liderilor desindicat, Marin Condescua ajuns la astronomicasumã de 7,5 la mie dinfondul de salarii lunar sãfie virat în fondul sindi-catelor. Pe lângã aceºtibani, mai sunt vreo douãfirme ale sindicatelor careprimesc lucrãri de reparaþii

de role ºi alte componenteprin încredinþare directã,fac centrale termice pecare mai apoi tot ei lefolosesc ºi acum au ajuns

sã aibã ca obiect de activi-tate ºi tãierea pãdurilor înzonele în care se deschidcariere noi. Deci firmelesindicatelor lui Condescuau toate profilele imposi-bile ºi posibile carelucreazã fãrã nici un fel delicitaþii ºi lucreazã pe tarifestabilite între ei ºi adminis-traþie”, precizeazã Creþan.

M ilioane deeuro pentru

fotbalLiderul sindical mai

susþine cã milioane deeuro se duc anual cãtreechipele de fot-

bal, un ordin al fostuluiministru Mircea DanPopescu permiþând acestlucru.

”Sunt finanþate ºapteechipe de fotbal cu mulþibani, aici nu mai facreferire la echipa de hand-bal, de baschet. Toateaceste echipe funcþioneazãsub niºte organizaþiinonguvernamentale, încare sunt asociaþi trei-patrulideri de sindicat. Deexemplu, Pandurii TârguJiu este singura echipã dindivizia naþionalã care estefinanþatã de stat. Numaianul trecut a primit treimilioane de euro din sis-temul minerit, energie ºiactivitãþi conexe. Alte trei

milioane de euro mergcãtre echipele din celelalteeºaloane. Cei mai marivinovaþi sunt miniºtrii careau dat aceste ordine cepermit astfel de asocieri,administraþiile complexu-

rilor energetice ºi în primulrând ministrul Ariton,cãruia i-au fost aduse aceste lucruri la cunoºtinþãºi le permite în continua-re”, este de pãrereConstantin Creþan.

C u banii dinfotbal se

poate modernizatermocentralaRovinari

Ce s-ar putea face cuºase milioane de euro pen-tru o industrie care în Gorjînregistreazã un numãrmare de accidente ºidisponibilizãri an de an?”Se poate moderniza liniatehnologicã pentru mineri,deoarece minerii lucreazãîn condiþii foarte pericu-loase ºi nu se respectãprotecþia muncii. De aceeaau loc ºi foarte multe acci-

dente. Se pot retehnolo-giza ºi moderniza fluxuriletehnologice ºi cele ener-getice pentru cã pânã laurmã suntem în pericol catermocentrala Rovinari sãse închidã, deoarece nu

este modernizatã conformcerinþelor UniuniiEuropene. Cu toate aces-tea, anul trecut, la panduriiTârgu Jiu, unde MarinCondescu este acþionar,CE Rovinari a dat 68 demiliarde numai spon-sorizãri, fãrã sã vorbim dealte cheltuieli cu primelede performanþã ºi efort alefotbaliºtilor. Este bãtaie dejoc la adresa minerilor”,mai spune liderul FNM.

M iron Cozma:”Marin

Condescu, cel maimare corupt alOlteniei”

Miron Cozma, fostullider al minerilor din ValeaJiului, este de pãrere cãcei peste un milion deeuro daþi anual sindicatelorar ajuta 3.000 de oameni

din sistem sã aibã un traidecent.

”3.000 de oameni aravea salarii mai mult decâtdecente, dacã nu s-ar dacãtre fotbalul lui MarinCondescu. Consider cã lis-au fãcut mari nedreptãþiminerilor din CompaniaNaþionalã a Lignitului,celor din sistemul ener-getic li s-au fãcut marideservicii prin disponibi-lizãri ºi prin reducereasalariilor cu 25%. Dartoate astea se datoreazã luiMarin Condescu, cel maimare corupt al Olteniei.Sindicatele au rolul de aproteja oamenii, nu de a lelua veniturile ºi a le folosiîn tot felul de scopuridubioase. Dar eu cred cãtoþi miniºtrii ºi MarinCondescu au fost ºi suntparteneri în aceste afaceriºi sunt sigur cã îºi împartbanii între ei”, declarãMiron Cozma.

A coperiþi deacte

Surse din cadrul CETurceni ºi CE Rovinarispun cã sumele acordatesindicatelor lui Condescusunt uriaºe, dar cã întot-deauna liderii sindicali sevor acoperi cu acte, întimp ce administraþiilecomplexurilor energeticenu se vor omorî prea taresã verifice realitatea: ”Dinfiecare complex energeticpornesc zeci de miliardede lei anual, iar sumatotalã ajunge la peste unmilion de euro. Sumaaceasta nu este în avanta-jul sindicatelor ca organiza-þie, ci numai în avantajulcâtorva de acolo, în fruntecu Marin Condescu.Pentru aceºti bani întot-deauna existã o justificare,cel puþin în acte. Daraducerea de documentejustificative conducerii nueste grea, eu nu ºtiu cumîºi deconteazã acolo, înfirmele lor interioare cuprivire la banii ãltia. Punîntr-un dosar actele, iaradministraþia le aprobã, nustã nimeni sã verifice dacãîntr-adevãr au cumpãratmobilier, ºi-au ºcolitoamenii pe linie sindicalãsau au cumpãrat cât com-bustibil au declarat”.

Marin Condescu ºi nici-unul dintre ºefii societãþilorde stat menþionate nu auputut fi contactaþi,deoarece, conform declaraþiilor secretarelor”sunt ieºiþi din birou”.

Articol preluat dinZiarul de Investigaþii

Autor: Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012 Dezvãluiri 5

Sindicaliºtii din Gorj – fãrã banii dinfondul de salarii al minerilor

ÎÎn Valea Jiului, Compania Naþionalã a Huilei a renunþat sã mai acorde 5,8 lamie din fondul de salariu sindicatelor în anul 2010, care foloseau banii pentrupartide de pescuit ºi cãlãtorii în strãinãtate ale liderilor sindicali. La numai un

an de la renunþarea acordãrii banilor din fondul de salarii, Liga Sindicatelor MiniereValea Jiului nu mai existã decât pe hârtie, înregistrând datorii de 1 milion de euro.

CCotele de 6,5-7,4 la mie cãtre sindicate

acordate de CE Turceni ºi CE Rovinari

ajunge, anual, pânã la 15 miliarde de lei

vechi fiecare, iar SNLO plãteºte nu mai puþin de 25

de miliarde de lei vechi din fondul de salariu al

minerilor. La un simplu calcul, sumele acordate

sindicatelor ajung la 1,1 milioane de euro.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

F ostul ministru alDezvoltãrii

Regionale ºiTurismului, ElenaUdrea nu a maiprimit cheia de aur aturismului, simbolrealizat de artistulOvidiu Pârãianu.

Înmânarea dis-tincþiei ar fi trebuitsã aibã loc de ziuade naºtere a luiBrâncuºi, dar nu s-

a mai întâmplat dincauzã cã între timp

s-a schimbatGuvernului.

Ovidiu Pârâianuspune cã a creataceastã cheie cu gân-dul de a reprezentaRomânia ºi turismul

acestei þãri ºi

intenþionasã oînmânezeEleneiUdrea,fostulmi-nistrual

Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului, în preajma zilei de19 februarie, când s-a nãscutBrâncuºi.

“Nu ºtiu deocamdatã cui amsã o înmânez, deoarece dis-cuþiile le-am purtat cureprezentanþii de atunci aiministerului. Oricum cheia esteun simbol de þarã ºi poatepânã la urmã o voi da la min-ister”, a precizat OvidiuPârâianu, artist plastic.Cel care a creat cheia din aurde 14 karate ºi încrustatã cusafire ºi rubine, intenþioneazãca aceasta sã devinã simbolulturismului romanesc. “Amcreat o cheie cu simbolurilebrancuºiene, la care am adau-gat ºi “frunza” ministruluiElena Udrea. Eu cred cãaceastã lucrare ar putea devenisimbolul turismului românesc,având în vedere cã are ºi

opere ale lui Brancuºi”, a pre-cizat Ovidiu Pârâianu, careacum locuieºte în Târgu Jiu.Cheia are pe ea hartaRomâniei, iar capitala estesimbolizatã cu un mic diamant.Harta este înconjuratã de cele12 scaune ale Mesei Tãcerii,care se continuã cu tija cheii,simbolizatã de ColoanaInfinitului. Partea care intrã înyalã este simbolizatã de PoartaSãrutului. Pentru ca aceasta sãfie o dedicaþie pentruturismulromânesc, Pârâianu a pus ºifrunza verde a turismului, peColoana fãrã sfârºit.

De-a lungul anilor, OvidiuPârâianu a oferit astfel de cheidin aur unor politicieni româniºi strãini, reginei Angliei,Patriarhului Teoctist, sau unorvedete din lumea sportului, oridin divertisment.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Elena Udrea a rãmas fãrã cheia de aur a turismului

L a aproape 40 deani, Cornel-

Augustin Ciobanu,din Lupeni, estesupranumit ultimultãietor sub limbã dinEuropa. Sute deoameni care au ajunsla dr. Ciobanu laudãcalitãþile unui astfelde tratament, pe carealþii însã îl considerã barbar.

Cornel Ciobanu aînvãþat metoda tãiatuluisub limbã de la tatãl sãu,despre care spune cã afolosit aceastã tehnicã depeste 30 de ani. De altfel,pentru a evita tot felul despeculaþii, a absolvit cursu-rile unei ºcoli de profil ºi a ajuns asistent medicalgeneralist.

”Într-o zi a venit unbãrbat la noi acasã pentru ca tatãl meu sã-ltrateze. Era bolnav dehepatitã. Tata era plecatºi m-am oferit eu sã-l tai.Operaþia a decurs exce-lent, omul a scãpat dehepatitã ºi de atunci s-adus vorba din om în omcã în afarã de tatãl meuºi eu pot face aceastãmicã intervenþie”, spuneCornel Ciobanu.

Rezultatele sale, mãrturisite de cei care i-autrecut pragul, i-au adusfaimã atât pe plan local,cât ºi naþional, dar ºi înstrãinãtate.

B oli de vindecat

Dr. Ciobanu spune cãprin tãierea sub limbã sepot vindeca diabetul,hepatita de orice fel,ciroza, infecþiile în sânge,leucemia, colesterolulmãrit, disfuncþiile sexuale,problemele de menstru-aþie, hipertensiunea, ane-mia, migrenele, acneea,psoriazis, varice,spondilozã ºi altele.

”Existã oameni care sesimt tot timpul obosiþi ºiacuzã stãri de epuizare,oameni care nu au poftãde mâncare ºi, dupã cemãnâncã, le vine mereusã verse. Aceºtia, dacã setaie sub limbã, capãtãdintr-o datã, ca printr-unmiracol, voiciune ºi poftãde viaþã. A nu se crede,totuºi, cã tãierea sublimbã vindecã toate bolilepãmântului… Un altaspect ar fi cã, dupã felulîn care aratã viniºoarele,pot recunoaºte dacã boaladin organism este recentãsau mai veche. Un om

bolnav are viniºoareîngroºate, cu ramificaþiivizibile. Dupã tãiere, înfuncþie de culoarea ºi vâs-cozitatea sângelui, cunoscce organe sunt afectate ºile spun oamenilor de cesã se trateze”, spune dr.Ciobanu.

Mai mult, poþi face oastfel de operaþie ºi dacãnu ai nimic. ”Se poateface ºi preventiv. Nudoare ºi nu face rãunimãnui. Eu sunt tãiatsub limbã de aproape 30de ori. Nu am fost nicio-datã bolnav, nu am avutprobleme cu ficatul, cuinima, absolut nimic. Amdeja oameni care vin înfiecare an. Este o detoxi-fiere a sângelui ºi aîntregului organism.Operaþia dureazã 15-20de minute, pânã cândsângerarea se opreºte dela sine, fãrã sã lase vreourmã. Saliva ºi apa rececicatrizeazã imediat”, pre-cizeazã Cornel Ciobanu.

P ãreri împãrþite

Opiniile referitoare laaceastã metodã suntîmpãrþite. În timp ce uniile recomandã din tot sufle-tul, alþii le catalogheazã cafiind barbare.

”Mi-am fãcut ºi euaceastã operaþie pentru ascãpa de acnee, înLupeni. ªi nu, nu mi-atrecut. Dar nu zic cã nue bunã metoda asta.Igienã avea, ia o lamã ºisecþioneazã puþin celedouã vene de sub limbã.Apoi puþin aplecat îþi”bãlãngãni” limba într-un bol de unicã folosin-þã, unde curge sângele.Nu doare mai mult decâto înþepãturã de insectã.

Sã zic cã te þine aºa vreocinci minute, dupã carete clãteºti în gurã cu apã,îi dai 50 de lei ºi eºtigata. Auzisem cã estevine sã te tai sub limbãdacã ai hepatitã ºi multealte boli, încercareamoarte n-are. Venelealea au fost curate vreolunã dupã care s-au fãcutla fel. M-am tãiat dedouã ori. Nu îi fac

reclamã dr. Ciobanu, nicinu îl laud, pur ºi simpluaºa a fost, aºa s-a întâmplat cu mine”, scrie un tânãr pe unforum medical.

”Asta cu tãiatul sublimbã e o ºarlatanie defãcut bani de pe urmanaivilor! Se practicã pe

la sate, când copilul areceva ºi nu-i gãseºte doc-torul comunal leac ºiatunci vine câte un vracilocal ºi face pe deºteptul.ªi eu am fost luatã învizor pentru acest trata-ment halucinant, amavut hepatitã ºi bunicã-mea aducea tot mai desîn discuþie subiectul aces-ta. Mi se pare o practicãbarbarã, o ºarlatanie dedoi lei. ªi cred cã sunt ºi

câþiva doctori care prac-ticã aceastã barbarie,banul e ochiul dracului ºidacã clientul cere, doc-torul executã. Aveam unnepot care este dislexic,nu putea sã pronunþe li-tera R, spunea L. dar eramic, avea 4-5 ani ºi buni-ca a venit cu ideea tãieriiacelor douã vene sublin-

guale. Noroc cã bietulcopil a scãpat de traumãcã avea pãrinþi care nuerau duºi cu capul ºi carei-au acordat timpul nece-sar sã înveþe corect pro-nunþia fãrã sã fie nece-sarã aceastã intervenþie.Terminaþi cu prostiile, cuvindecãrile miraculoasecare sunt þepe ºi nimicmai mult”, spune Elena,de 22 de ani.

Vanda Duþã, dinLupeni, susþine însãaceastã practicã, deºi nu aapelat niciodatã la ea:”Practica e foarte veche,cred cã are rãdãcini prinIndia dacã mi-aduc bineaminte. Nu mi-am fãcutniciodatã ºi sper sã nufie nevoie, sunt, dãDoamne, sãnãtoasã.Tãiatul sub limbã este defapt o curãþare. Acolo seadunã multe toxine,deoarece limba estefoarte vascularizatã. Esteo explicaþie pur ºtiinþi-ficã, dar eu cred cãexistã oameni care potface ºi mai mult, prindiferite acumulãri deenergie ºi alte practici.Eu spun cã mai bine sãnu judecãm. Legat deaceastã tãiere, soþul meua apelat la domnulCiobanu o singurã datã.Domnul Ciobanulucreazã igienic, cumãnuºi, lamã scoasãatunci din þiplã, totul esteril. Soþul meu aveahepatitã cronicã colecis-ticã, dar de fapt nu seºtia ce are. Internarea înspital timp de o lunã ºiceva l-a fãcut sãslãbeascã 25 de kg, plusstãri de vomã zilnice ºiicter. Dupã ieºirea dinspital, nu într-o starefoarte bunã, a rãspunsmediu la tratament, aluat în greutate în jur de5 kg, dar tot avea încãstãri de vomã, nu maierau aºa dese, dar aveareflux esofagian. Amapelat la acest domn –sincer, nu e nimic barbar– care într-un minut arezolvat aceastã discuþie.Ca rezultate… într-o sãptãmânã, maximdouã, i-a dispãrut totalgãlbeneala, iar stãrile devomã, refluxul, au înce-tat. Într-o lunã soþul meua pus înapoi 15 kg, îndouã luni alte 15 ºi arevenit la greutatea nor-malã, de 80 de kilo-grame. Domnul Ciobanul-a fãcut bine, asta esteconcluzia mea”.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

D e când s-a deschis unnou club în Petroºani

fiecare weekend reprezintãun “maraton” pentru proprietarii acestora.

Din dorinþa de a atrage cât maimulþi petrecãreþi fiecare dintrereprezentanþii cluburilor fac tot posi-bilul de a aduce în faþa publiculuinume consacrate.

3 D Stage versus Keops

De la inaugurarea noului club 3DStage viaþa de noapte din Petroºani adevenit una agitatã. Pentru cã nimeni sãnu îºi piardã clienþii, nume sonore auconcertat în cele douã cluburi, cel puþinîn ultimele sãptãmâni. Spre exemplu, înacest weekend bãtãlia s-a dat întreSmiley care a concertat la Keops ºiAlex Velea care a atras asupra lui toateprivirile fanelor din 3D Stage.

VVVViiiiaaaaþþþþãããã ddddeeee nnnnooooaaaapppptttteeee iiiinnnncccceeeennnnddddiiiiaaaarrrrãããã îîîînnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiiiSãptãmâna trecutã în cele

douã locaþii concurenþa a fosteliminatã datoritã vedetelorcare au poposit în Petroºani.Pentru cei care au dorit sã ovadã în carne ºi oase pe sen-zuala Alessia locul potrivit a fost3D Stage, în timp ce ascultã-torii de hip-hop au fost înclubul concurent petrecând alã-turi de Paraziþii.

Cum gusturile nu se discutã,fiecare îºi alege locaþia unde sesimte cel mai bine. ªi, de altfel,concurenþa nu face decât sãîmbunãtãþeascã viaþa de noaptedin Petroºani. Reprezentanþiicelor douã cluburi ne promit ovarã incendiarã din punct devedere al apariþiilor, chiar dacãîncã nici nu a trecut iarna.


Cornel Ciobanu – ultimul tãietor sub limbã din Europa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 201288 Actualitate

R eprezentanþii societãþii civile ºi

ai autoritãþilor localedin Petroºani care aupus bazele Forumului„Pro Urbis” au avut,vineri, 17 februarie, ceade-a doua întâlnire.

La întâlnirea de lucru au luatparte peste 100 de reprezen-tanþi ai societãþii civile, ai insti-tuþiilor de învãþãmânt, ai bisericii, ai organizaþiilornonguvernamentale, practic,

din toate domeniile de activi-tate din municipiul Petroºani.La întâlnire a luat parte ºi deputatul de Valea Jiului,Monica Iacob-Ridzi.

Cu aceastã ocazie a fostaleasã ºi conducerea asociaþiei,respectiv preºedintele onorific,comitetul consultativ ºi compo-nenþii secretariatului. Pentrufuncþia de preºedinte uniculcandidat propus a fost ºi ales,în unanimitate, acesta fiind pri-marul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi. Cuocazia celei de-a doua întâlniri

a componenþilor Forumului s-astabilit ºi organizarea unor Zilededicate protejãrii zonelor verzi(Ziua Verde) sau familiei (ZiuaFamiliei), fiind decisã ºirealizarea unui site propriu alAsociaþiei.

De asemenea, s-a decisorganizarea unui SeminarEcumenic, în preajma sãrbãto-rilor de Paºte. În cuvântul lor,participanþii la întâlnire ºi-aumanifestat disponibilitatea de acontribui, fiecare dupã forþelesale, la coagularea activitãþilorcomunitare, puse în slujba

cetãþenilor municipiuluiPetroºani. Bazele Forumului„Pro Urbis”, un proiect al societãþii civile, au fost puse înluna ianuarie, cu ocazia mani-festãrilor dedicate Unirii de la1859. Obiectivul principal al

acestuia îl reprezintã „consoli-darea spiritului comunitarprintr-o cât mai bunã identifi-care, cuantificare ºi promovarea potenþialului uman creator alcomunitãþii locale”.

MirMircea NISTORcea NISTOR

În perioada urmãtoare s-a stabilit constituiregrupurilor de lucru ale forumului pe categoriile deactivitate: Tradiþii ºi Obiceiuri, Administraþie &Protecþia Mediului, Economic, Comunicare, Sãnãtate,Social, Educaþie ºi Învãþãmânt, Sport, Tineret, Culturã,Spiritualitate. De asemenea se va stabili modul în carese vor pune în aplicare primele iniþiative care s-aucristalizat cu ocazia întâlnirilor de lucru.

Forumul „Pro Urbis”, a II-a întâlnire

M ulte mese din pieþeîn aceste zile sunt

goale, nu pentru cã nu ar fimarfã de vânzare, ci pen-tru cã precupeþii vin mairar. Cei mai mulþi þãranicare vin cu fructe ºilegume la vânzare laPetroºani, spre exemplu,nu mai pot îndura frigul.

Pieþarii îngheaþã de frig la mese,fie cã stau afarã, fie în interiorulhalei. La Petroºani, pe platoulextern al Pieþei centrale sunt înfiecare zi tot mai puþini comer-cianþi, pentru cã mulþi dintre ei auluat o pauzã din cauza frigului ºi azãpezii. Chiar dacã anul trecut,locaþia a fost închisã cu panouri,fiind transformatã într-o halã de-adreptul, în interior este tot frig, iarzãpada ºi gerul au îngheþat pur ºisimplu geamurile. Vânzãtorii caremai sunt aici, stau îmbrãcaþi cu maimulte haine groase ºi intrã pe rândîn hala mare pentru a se maiîncãlzi. „ Este frig, dar ne descur-cãm cumva. Bem un ceai, câte ocafea, asta este, ce sã facem?!

Astea sunt condiþiile pe care ni leoferã piaþa”, a afirmat un comer-ciant din Piaþa Centralã Petroºani.

“Ce sã facem, ne este tare frig,dar unde sã mergem, ce sã facem?Eu vin la piaþã de când eram copilmic ºi acum sunt bãtrânã. Nu ºtiuunde sã mã duc. Dupã ce muncescla câmp, vin ºi vând marfa aici. Da’suntem bocnã, sã ºtiþi. Frig ca astaparca n-a mai fost de mulþi ani”,ne-a spus ºi o vânzãtoare în vârstã.

Administraþia pieþelor esteconºtientã de situaþie ºi recunoaºtefaptul cã în ultimul timp, la vânzarecu marfã au venit tot mai puþiniproducãtori ºi vânzãtori. “Þãranisunt în piaþã, însã ponderea lor ascãzut. A scãzut drastic din cauzatransportului, pentru cã la noi,majoritatea produselor din Piaþaagroalimentarã este din partea desud a þãrii ºi dupã cum ºtim, înGorj a nins mai mult ºi a fost osituaþie mai deosebitã. De aseme-nea, temperaturile scãzut au con-tribuit la acest fapt, dar sperãm cãîntr-un viitor nu foarte îndepãrtat,lucrurile se vor redresa ºi vor intrape fãgaºul normal, iar piaþa sã fieplinã de þãrani ºi cu abundenþã deproduse ”, ne-a declarat IoanPristavu, ºef Administraþia PieþelorPetroºani.

De asemenea, ºi PiaþaAgroalimentarã de la Dacia, dincartierul Aeroport, este goalã înaceste zile, din aceleaºi cauze. Aici,comercianþii care vin cu marfã nuau condiþii nici mãcar cât ceilalþidin Piaþa centralã, aºa cã frigul estemai greu de suportat. De fapt, aicide-abia dacã zãreºti cel mult unvânzãtor, doi, care nu stau maimult de douã, trei ore, cât sã-ºi deamarfa puþinã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

C ompaniaNaþionalã de

Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale ainiþiat un contractpentru reabilitareasectorului de drum ceface legãtura întremunicipiul Petroºaniºi localitatea gorjeanãBumbesti Jiu.

Valoarea contractului esteestimatã între 215.243.035ºi 258.291.642 de lei,adicã aproape 60 de milioane de euro. În bazacontractului vor fi reabilitaþi33 de kilometri de drum.

D ouã milioane deeuro un kilometru

de drum reabilitatConform calculelor reabi-

litarea ºi modernizarea unuikilometru de drum dintre cei33 cuprinºi în contract esteevaluatã la o valoarea deaproape 2 milioane de euro.În baza contractului vor fiefectuate lucrãri de ranfor-sare a sistemului rutier exis-tent între Petroºani ºiBumbesti Jiu. Reabilitareaare scopul aducerii sectoru-lui de drum la parametricorespunzãtori astfel încâtsã se încadreze în normeleeuropene. În general, acestaeste amplasat pe malurilerâului Jiu, înscriindu-se în

zona de luncã. Contractuleste finanþat de la Bugetulde Stat ºi Banca Europeanãde Investiþii. Durata definalizare a lucrãrilor este de24 de luni de la dataatribuirii contractului.

D eficienþe peDefileu

Conducãtorii auto se con-fruntã cu mai multe obsta-cole pe Defileul Jiului. Înprimul rând este starea dru-mului, iar apoi se pot trezipe autoturisme cu stâncilecare se desprind din cauzainfiltraþiilor. Traficul rutierprin Defileul Jiului esteîngreunat ºi poate devenichiar periculos pentru ºoferi.Drumul naþional care leagãoraºul Petroºani de TârguJiu (DN 66) este grav afec-tat din cauza lucrãrilor înce-pute la infrastructura rutierãºi din cauza stâncilor carecad. Astfel, starea avansatã dedegradare a ºoselei ºilucrãrile la infrastructurarutierã le provoacã neplãcericonducãtorilor auto care

tranziteazã zona.Conform informaþiilor de

pe site-ul CompanieiNaþionale de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale România(CNADNR), conducãtoriiauto mai pot întâmpinaprobleme în trafic din cauzaalunecãrilor zidurilor de spri-jin ºi a parapeþilor de pemarginea carosabilului. Peanumite segmente de drumcirculaþia se desfãºoarã doarpe un singur sens de mers.Conform CNADNR,lucrãrile de reabilitare acarosabilului pe DN 66,Petroºani - Târgu Jiu, vor fidemarate în funcþie de fon-durile alocate. Cei de laCNADNR au pregãtitproiectul pentru reabilitaredrumului, acesta fiind în fazade iniþiere a licitaþiei.Lucrãrile de reabilitare vor fiexecutate pe o porþiune deaproximativ 34 de kilometri.Fondurile de finanþare vor fisuportate în proporþie de 50de procente de BancaEuropeanã de Investiþii, iarcealaltã jumãtate de Guvern.


Pieþari îngheþaþi de frig Milioane de euro îngropate în asfalt.Rãmâne pericolul de deasupra

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012

„U n singur mort amgãsit, când am fost

sã ne cãutãm mineriicerând ajutorulautoritãþilor ºi cu apro-barea ministrului deInterne, Constantin DuduIonescu. Acel mort era unangajat, tractorist, al luiIonel Calotã – Momo. Aveacapul despicat… Rãniþi aufost mulþi” - CostelPostolache, fost preºedinteexecutiv al LSMVJ.

La Stoeneºti, Miron Cozma, aparticipat la ceremonia decomemorare a 12 ani de laevenimentele din 17-20 februarie1999, când a avut loc ciocnireadurã dintre minerii plecaþi spreBucureºti ºi trupele de ordine. Afost o adevãratã luptã în care, ºide o parte ºi de cealaltã, au fostmulþi rãniþi ºi chiar morþi.

Doar cã numãrul minerilormorþi reclamaþi de preºedintelePartidului România Mare,Corneliu Vadim Tudor, ulteriorde Miron Cozma, membru PRMatunci, nu a fost niciodatã confir-mat ºi nici nu au existat familiisau apropiaþi care sã reclamemoartea vreunui miner, dacãcineva ar fi vrut sã ascundãnumãrul celor decedaþi laStoeneºti. Nici la pontajele fãcutela exploatãrile miniere, dupãmineriadã, nu s-au constatatmineri dispãruþi, ci doar rãniþi.

T risteþea liderului

La Stoeneºti, Miron Cozma asuþinut în continuare cã i-aumurit ortacii, deºi stie adevãrul.

“Sunt un om trist pentru cãsunt în locul în care la aceletragice evenimente, în perioada17-20 februarie, mi-au muritortacii. Aici se cunoaºte doarde un singur caz, despre HaragConstantin din Petrila, careeste înmormântat aici, dar euºtiu cã lângã Harag mai esteînmormântat un ortac ºi sunt ºialþii care au fost aruncaþi înOlt. Sunt alþii care au murit ºicare au fost înmormântaþi prindiverse zone ale þãrii. Sunt tristºi pentru cã iatã, dupã 12 anide zile, încã nu se ºtiu vinovaþiipentru morþii de aici. Nicimãcar nu s-a început o anchetãpreliminarã pentru acest lucru.O rog pe doamna procuror general al României sã demarezeo astfel de anchetã. Oameniipolitici sunt trecãtori, istoria însãrãmâne”, a spus Cozma.

Liderii care au fost la vremearespectivã sã-ºi caute ortacii,împreunã cu autoritãþile de aici ºidin localitãþile pe unde au trecutminerii, înainte ºi dupã tragiculeveniment, susþin cã nu existã alþimorþi în afarã de cei ºtiuþi, iarlista prezentatã de C.V.Tudor nus-a confirmat. Aceasta a fost verificatã om cu om ºi în ea s-auregãsit oameni morþi din cauzenaturale, mai vechi decâtmomentul Stoeneºti sau în acestrãstimp de 4-5 zile.

D oar un mort: anga-jatul lui Momo

În cãutarea minerilor morþi ºirãniþi au plecat preºedintele exe-cutiv al Ligii Sindicatelor MiniereValea Jiului, Costel Postolache ºiGheorghe Emil, vicepreºedinteleConfederaþiei SindicatelorMiniere.

“Dupã Stoeneºti, Valea Jiului

era închisã ºi nu puteam pleca.Am obþinut aprobare de la ministrul de Interne, ConstantinDudu Ionescu, ºi am plecat cudouã maºini. Eu cu ºoferul ºiGheorghe Emil cu ºoferul lui. Amvorbit ºi cu d.na doctor Petronelaªodolescu, care era directorulSpitalului de la Petroºani, ca încazul în care este nevoie desalvãri, sã ne trimitã, sã recu-perãm oamenii. Am pornit peitinerariul minerilor. Prima oprirea fost la Spitalul din Craiova.Acolo am gãsit un jandarm rãnit.Apoi am ajuns la Caracal. Acolo,stând de vorbã cu directorul spi-talului, am primit o listã cu mine-rii internaþi ºi contuziile cu care aufost internaþi. La morgã, dupãaprobarea primitã de comandan-tul Poliþiei Caracal, am gãsit unsingur decedat, dar nu era dinrândul minerilor. Era angajatul luiIonel Calotã zis Momo, era trac-torist. Omul avea capul efectivdespicat…

Seara am ajuns la Slatina,unde am fost cazaþi în apartamen-tul lui Constatin Bitu, iardimineaþa am plecat împreunã

spre spital. Aici am gãsit cincirãniþi de-ai noºtri, dintre care unulchiar atunci se afla în sala deoperaþii pentru a i se scoate dinmânã bile de cauciuc. Minerul erade la Mina Lupeni. Mai departe,la Drãgãneºti-Olt am mai gãsit doirãniþi, dintre care unul era ºofer laGeneral Trans.

La întoarcere am recuperatrãniþii care puteau fi transportaþiºi pe cinci dintre ei i-am adus înValea Jiului. În concluzie am gãsitdoar un singur mort, angajatul luiMomo.

L ista lui VadimTudor, cu morþi

naturaliSã spunem cã cineva dorea

sã ascundã numãrul morþilor,dar nimeni nu a reclamat, nu avenit la Ligã sau la minã, laCNH, sã spunã cã minerii dinfamiliile lor nu s-au mai întors.Imposibil sã nu fi avut pe cine-va, familii, apropiaþi care sã nuse intereseze de ei.

Când am verificat lista,vehiculatã de Corneliu Vadim

Tudor, împreunã cu comandan-tul Poliþiei Lupeni, Comãnoiu,s-a constatat cã erau morþinaturali. De exemplu, Batariu –un mort de pe acea listã – eratatãl unui lider de sindicat dela Lupeni, care a declarat cãtatãl sãu a murit de moartebunã, cã era pensionar ºi cã nua participat la mineriadã. ªi pemine m-a sunat Miron sã mãcheme la comemorare, dar nuvoi merge” – a povestit, sâm-bãtã, Costel Postolache,preºedinte executiv al LSMVJ dela vremea respectivã. Acesta ne-a prezentat ºi înscrisurile cuconstatãrile cãutãrilor morþilor ºirãniþilor de la acel moment.

Considerat “partea tehnicã” aacelor vremuri, CostelPostolache a pãrãsit LSMVJ lapuþin timp dupã ultima mineri-adã.

Mulþi se întreabã de ce foºtiilideri ai minerilor trec pestemomentul Costeºti, de parcã nuar fi existat. Sã fie acest momentunul de care sã se ruºineze?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

LLLLaaaa SSSSttttooooeeeennnneeeeººººtttt iiii

„Cozma a comemorat minerii morþi care nu existã”

Gerul stimuleazã furturile

de cãrbune

A utoritãþile nu mai ºtiu ce sã facãpentru a lichida furturile de cãrbune

din trenurile de marfã sau din perime-trele miniere. Deºi poliþiºtii reuºesc sãmai prindã din hoþi, locul celor capturaþieste ocupat, imediat, de alþii.

Numai în ultimele zile au fost prinºi în flagrantmai mulþi hoþi care ºi-au riscat libertatea pentrucâteva sute de kilograme de cãrbune.

Din Colonia Vulcan, polul furtului de huilã,datoritã proximitãþii uzinei de preparare a cãr-bunelui, hoþii au urcat cãtre mina din localitate,dar ºi alte unitãþi miniere sunt din ce în ce maides cãlcate de cãtre cãutãtorii de huilã. Printreacestea se numãrã ºi cele douã mine din estulVãii Jiului unde furturile de huilã, atât de laPetrila cât ºi de la Lonea, sunt la ordinea zilei.

Mai grav este cã, de multe ori, cei care ar tre-bui sã intervinã nu o pot face ori o fac întârziat.Un paznic de la EM Petrila confirmã cele de maisus. Omul a cerut sã fie citat fãrã a-ºi da numelepentru cã îi este teamã cã va fi luat în vizor atâtde hoþi cât ºi de oamenii legi. „Nu te poþi da la eicã sunt prea mulþi ºi când chemi poliþia vinedupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþi ºiuneori nici chef. În plus, sunt ºi unii poliþiºti careparcã i-ar proteja”, spune paznicul. Hoþii seadunã, plãnuiesc atacul, iar prada este imediat

vândutã.Compania Naþionalã a Huilei Petroºani înreg-

istreazã pierderi mari din cauza acestor furturi,însã nu-ºi permite sã-ºi asigure mai bine bunurile.Aºa cã hoþii au liber.

„Pot sustrage câteva tone din vagoane odatã”,spun oamenii legii care monitorizeazãfenomenul. Uneori au ºi sprijinul unor paznicicãrora le „plãtesc” accesul în incinta minelor deunde adunã huila ce cade în timpul procesului deîncãrcare în vagoane. Pe lângã aceºti hoþi maisunt ºi cei din interiorul subunitãþilor. Aceºtiaopereazã direct cu camioanele, lucru dovedit deanchetele derulate în anii trecuþi. Furturile dehuilã, lemn sau fier sunt un fenomen social, iarautoritãþile le catalogheazã ca „furturi ale foamei”ce nu pot fi stopate intr-un timp scurt. Totodatã,cei mai mulþi dintre hoþii prinºi nu ajung dupãgratii pentru cã sunt „furturi ale foamei”. Suntcercetaþi în libertate ºi condamnaþi la pedepse cususpendare. Imediat cum sunt eliberaþi dinanchetã se întorc la „locul de muncã”. De pier-dut are însã minerul care se chinuie în front culopata pentru a scoate cãrbunele preþios...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Actualitate 9

2 0 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Eºti mai sensibil la problemelepartenerului ºi acest lucru te poateajuta sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cuacesta. Vei avea ocazia sã petreciclipe plãcute, care îþi vor permite sãvezi cu alþi ochi evenimentele ce þinde domeniul trecutului. Capacitateata de concentrare va fi scãzutã.

Un proiect de mai mare anvergurãar putea fi demarat astãzi, cucondiþia sã nu vizeze investiþiideosebite. Efortul pe care îl veidepune va trebui sã fie constant. Nuîncerca un ritm alert, deoarece nuvei obþine mare lucru ºi apoi existãriscul de a avea divergenþe majore.

Unele nemulþumiri mai vechi arputea reveni în atenþia ta, dar nueste cazul sã le discuþi acum cu fiinþaiubitã. Este posibil ca aceasta sã-þipropunã unele schimbãri în ceea cepriveºte proiectele pentru timpulliber. Încearcã sã-i oferi parteneruluimai multã înþelegere!

Mare atenþie deoarece colaborãrile þi-ar putea crea probleme serioase.Poate n-ar fi rãu sã încerci sã facitotul de unul singur. Prietenii te vorsusþine în ceea ce priveºte iniþiativeleîn plan social. Nu este un momentfavorabil pentru a discuta chestiunifinanciare cu prietenii.

În programul tãu pentru timpul libervor interveni unele schimbãri majore,la care ar fi bine sã încerci sã teadaptezi. Dacã îi vei face prea multereproºuri fiinþei iubite, riºti o discuþieobositoare cu aceasta. Ideile tale vorfi sclipitoare, mai ales la începutulintervalului.

Implicarea în chestiunile sentimentaleva fi peste nivelul obiºnuit. Dacã aide luat decizii, ar fi bine sã o faci laînceputul zilei, când vei da dovadã deo inspiraþie deosebitã. Este posibil sãþi se facã o ofertã pentru o colabo-rare. Dacã ai de semnat un docu-ment oficial, ºansa va fi de partea ta.

Va trebui sã munceºti destul de mult,dar ºi rezultatele te vor satisface. Esteposibil sã primeºti sprijinul unei maivechi cunoºtinþe. Prietenii vor fi departea ta, dar vor fi multe pe care vatrebui sã le faci de unul singur. Fiiprudent dacã doreºti sã te implici înactivitãþi de colaborare.

Doreºti cu tot dinadinsul sã-þi impuipunctele de vedere, dar acest lucrunu este de naturã sã-þiîmbunãtãþeascã relaþia cu familia.Atmosfera la serviciu va fi plãcutã,aºa cã eforturile pe care le vei facenu te vor obosi. Cineva va încercasã-þi punã beþe-n roate.

Nu îþi va fi prea uºor sã te mobilizezi,cãci gândul îþi zboarã la problemecare sunt deja de domeniul trecutului.Ai putea totuºi, sã finalizezi o lucrarepentru care ai depus eforturi maripânã acum. N-ar fi exclus capartenerul de suflet sã se confruntecu o problemã de sãnãtate.

Energia fizicã nu va fi punctul tãuforte. O mai veche problemã desãnãtate s-ar putea accentua dacã nuîi vei acorda atenþia cuvenitã.Interesul pentru relaþia cu persoanelede sex opus este mare. Cu ocaziaunui drum scurt ai putea cunoaºte opersoanã.

Din punct de vedere sentimental eºtimai sensibil, dar ºi mai suspicios. Veidori sã-þi petreci cât mai mult timp încompania fiinþei iubite. Pe cât posi-bil, evitã manifestãrile de gelozie,care pot determina o adevãratã fur-tunã în viaþa ta sentimentalã. Te veibucura de un bun echilibru energetic.

Este o perioadã bunã pentru tinedin punct de vedere sentimental.Relaþia cu persoanele de sex opusva evolua cât se poate de bine. Veiface o bunã impresie oriunde te veiduce, þi se vor face complimente ºipropuneri interesante de petrecerea timpului liber.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

A N U N ÞÎn temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr.

215/ 2001, republicatã privind Administraþiapublicã localã, se convocã Consiliul local alMunicipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentrujoi 23 februarie 2012, ora 1500, în sala deºedinþe a Consiliului local al MunicipiuluiLupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZIORDINE DE ZI1 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea

noului preþ local de referinþã pentru energia ter-micã furnizatã populaþiei Municipiului Lupeniprin sisteme centralizate începând cu anul2012.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar alMunicipiului Lupeni

2 – Proiect de hotãrâre privind aprobareaîncheierii unui parteneriat cu “Subfiliala deCruce Roºie Românã Lupeni”.


3 – Proiect de hotãrâre privind aprobareaalocãrii sumei de 3.000 lei din bugetul local,Capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”,paragraful 67.02.05.01 – Sport, alin.20.30.30 în vederea participãrii domnuluiPetru Ambruº atlet selecþionat ºi legitimat înlotul de atleþi veterani din cadrul FederaþieiRomâne de Atletism la competiþiile de atletismnaþionale ºi internaþionale în anul 2012.


4 – Proiect de hotãrâre privind alocareasumei de 3.000 lei, din bugetul local, capitolul67.02 - „Culturã, recreere ºi religie” subcap.67.02.50 – „Alte cheltuieli în domeniul culturii,recreerii ºi religiei” alin.20.30.30 – „Alte chel-tuieli cu bunuri ºi servicii” pentru participarea încalitate de coorganizator al balului de caritate“Avem nevoie de sãnãtate pentru a putea oferiiubire!”.


5 – Proiect de hotãrâre privind aprobareaînfiinþarea unei societãþi comerciale cu rãspun-

dere limitatã.Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al

Municipiului Lupeni6 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea

Regulamentului-cadru pentru funcþionareaPieþei “BÃRBÃTENI”.


7 – Proiect de hotãrâre pentru modificareaºi completarea Hotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 28/ 2009 privind trans-miterea în folosinþã gratuitã a unei pãrþi dinimobilul situat în municipiul Lupeni, Str.Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate) cãtreCentrul de Pedagogie Curativã Hunedoara.


8 – Proiect de hotãrâre pentru modificareaºi completarea Hotãrârii Consiliului Local nr.72 / 13 iunie 2006 privind constituirea uneiComisii de analizã ºi renegociere a clauzelorcuprinse în contractele de concesiune încheiatepentru concesionarea de parcele de teren înMasivul “Straja” Lupeni (Staþiunea Turisticã“Straja” Lupeni).


9 – Proiect de hotãrâre privind aprobareaprelungirii contractului nr. 3730/ 31.05.2004pentru închirierea unui teren în suprafaþã de 40m2 aflat în domeniul public al MunicipiuluiLupeni înscris în CF nr. 60304 Lupeni, situatîn Municipiul Lupeni strada Pãdurarilor nr. 1.


10 – Proiect de hotãrâre pentru modificareaºi completarea Hotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 97/ 2011 privindadoptarea unor propuneri de reconstituire adreptului de proprietate conform prevederilorLegii nr. 18/ 1991 privind fondul funciar.


11 – Diverse. Lupeni

17 februarie 2012PRIMAR

CORNEL RESMERIÞCORNEL RESMERIÞÃÃ

C e þi-e ºi culumea asta!

Penduleazã, una-ntr-una,între cele douã extreme -viaþa ºi moartea. Restul,ce e între cele douã adevenit deja banal, unmeniu asezonat cu dulce-amãrui, cu bucurii sim-ple ºi rare, cu necazuriinevitabile.

Dacã nu m-ar fi fericit (saum-a blestemat?) Dumnezeu cuo gaºcã de prieteni mai tineri,care mai de care mai ºmecher

ºi mai doct, mai citit, mai eru-dit ºi mai priceput la toate,aproape cã n-aº mai fi în staresã fac deosebirea între celedouã noþiuni. La urma-urmei,ºi viaþa ºi moartea nu suntdecât niºte componente aleexistenþei. Continui sã cred cãmoartea face parte din viaþã.

Exact la asta mã gândeam înzilele astea de dezgheþ ºi, înfelul ãsta, mi-am structurat arti-colaºul pe cele douã teme.

V iaþa la “Româniiau talent”

Nu mã uit la show-ul ãsta,fiindcã îmi dau seama cã e

fãcut “la plesnealã”, pentru rating.

Sunt de acord cã þara gemede talente, cã în fiecare românzace un poet, un cântãreþ, undansator, un scamator sau maiºtiu eu ce.

Dar, când am vãzut ce con-curenþi cerºesc mila arogantuluiãluia, parcã Mihai Petre îlcheamã, mi s-a cam fãcutlehamite. Tineri crescuþi la casade copii, bãtrâne decrepite ºicam duse de acasã, pensionaritrimiºi acolo de vecinii descarã, papiþoaice care se vorWithney Houston se înghesuie

la preselecþii, mai dau ºi câte-oºpagã, doar sã se vadã la televi-zor.

Drept e cã, din câteva mii,pot sã “rãsarã” 10-20 care,cultivaþi, ar putea sã rãzbeascã,însã e puþin probabil. Ca la 6din 49.

Uitându-mã la spectacolul(grotesc uneori) îmi vine sã vãspun cã m-apucã nostalgiaFestivalului “CântareaRomâniei” ºi a Cenaclului“Flacãra”, care, oricum aulansat mai mult talente decâtînchipuitul ãsta de MihaiPetre...

V edea-te-aº pecopac!

Mi-a venit un prieten gazetarla Radio România - Actualitãþi.A lãudat oraºul, m-a înjurat pemine cã l-am îmbãtat, în fine,ca între prieteni.

Cum umblam prin târg,

când încolo, când încolo, la unmoment dat ia o minã sobrã ºi-mi zice. “Bã, frate, am vãzutgrupuri de oameni care seopresc ciorchine pe lângã câte-un copac ºi citesc hârtiile lipitepe trunchi. Ce e mã, asta lavoi?”. I-am explicat cã, pecopaci, ai noºtri lipesc afiºemortuare. De acolo se aflãcine-a mai murit, câþi ani avea,dacã a decedat dupã o sufe-rinþã scurtã sau mai lungã.

Amicul meu a fãcut ochiimari ºi, fire de poet, s-a întris-tat. Ca sã-l scot din starea asta,i-am spus cã, mai ales între prieteni, în glumã ãºtia se mai“aduleazã”, la o bere cu urarea“Hai noroc, vedea-te-aº pecopac!”

Adevãrul e cã nici nu-i lipsitde sens, fiindcã, în viaþa asta“Ori eºti om, ori nu eºti om /tot o sã ajungi pe pom!”

A jutoarele careau plecat din

Valea Jiului ºi dinjudeþul Hunedoara,spre judeþulVrancea, au fostimpresionante maiales prin poveºtilede viaþã ale donato-rilor. De la doi lei ºio legãturã de ceapã,la tone de carne,fãinã, ulei, deter-genþi etc, de lasãraci lipiþi pãmân-tului, la oameni defaceri ºi politicieni(de data aceasta dis-creþi), toþi s-au unitîn omenie.

Valea Jiului ºi judeþulHunedoara s-au mobilizatexemplar pentru a ajutaoamenii izolaþi de zãpezi,flãmînzi ºi bolnavi dinzonele afectate ale þãrii.Judeþul vizat a fostVrancea. Solidaritatea afuncþionat aproapeinstinctiv ºi mâna de aju-tor a venit din toatemediile.

D oi lei si doualegaturi de

ceapa…Impresionante au fost

cazurile în care oameni,care la rândul lor nu preaau ce pune pe masã, careau nenumãrate seri încare nu se culcã sãtui, auvenit sã dea din puþinullor impresionaþi fiind decazurile extreme vãzute latelevizor.

În campania “Noitopim zãpezile” primuldonator de alimente afost un asistat social, careºi-a rupt de la gurã pen-tru a da o mânã de aju-tor. I-au urmat ºi alþii.

“Nu mã mai plâng ºi nicinu m-aº plânge dacã nuaº avea copiii. Dar îimulþumesc bunuluiDumnezeu cã nu am pãþitce au pãþit oamenii ãia,sã fii îngropat de viu, sãnu mai ºtii dacã trãieºtisau nu, dacã copiii nu îþiînebunesc de fricã” – adeclarat Gheorghe S. dinLupeni.

La acþiunea cu acelaºiscop iniþiatã de PSDPetroºani, primul care aapãrut a fost un puºtifirav din ColoniaPetroºani. A întins timiddoi lei volutarilor spunân-du-le cã îi pare rãu cã nupoate dona mai mult, darnu are... Gestul copiluluifamiliei Herþan i-a pus îndificultate pe voluntariisocial democraþilor. Auvrut sã-i returneze banii,dar se temeau sã nu-ljigneascã, sã nu îiumbreascã bucuria de adãrui, de a se implica. Pede altã parte, surprizacelor de la PSD, careiniþiase acþiunea doarpentru membri sãi, avenit de la UPSRUEEM ºide la SC Diamant care aufãcut donaþii importante.

Ca urmare, imediatdupã ajutorul deamploare numit “Noitopim zãpezile”, sâmbãtãdimineaþa mai a luat dru-mul Vrancei prima tranºãde ºapte tone cu aju-toare, iar luni dimineaþa -alte ºapte tone de ali-mente ºi produse industri-ale adunate de o parte aorganizaþiilor din judeþ.“Sâmbãtã a plecat primultransport de ºapte tone,luni dimineaþa al doilea,tot de ºapte tone cu pro-duse alimentare ºi neali-mentare foarte diverse.De la carne, zarzavat,carftofi, fasole, fãinã,ulei, zacuscã, dulceaþã labiscuiþi, ciocolatã ºi deter-genþi etc. Românii suntde admirat… O femeiefoarte sãrmanã a venit cudouã legãturi de ceapãuscatã. Atât a avut ºi ea,dar a participat cu totsufletul la ajutorarea celoraflaþi la mare necaz. ªi aumai fost ca ea…Impresionant!” – adeclarat Ioan ªtaier, tre-zorierul PSD Hunedoaraºi directorul ACR . Socialdemocraþii de laPetroºani au contribuit la

acest prim transport cu1,5 tone de alimente.

Vrâncenii sunt copleºiþide generozitatea celor dinValea Jiului ºi din judeþulHunedoara, care autransmis mulþumirile lor.

V rancea este

recunoscãtoare“Mulþumirile noastre se

îndreaptã cãtre locuitoriidin Valea Jiului, mineri,instituþii, întreprinzãtoriparticulari, ConsiliulJudeþean Hunedoara ºipreºedintele sãu, domnulMircea Moloþ, care auadus pentru locuitorii din

zonele cele mai izolateale judeþului Vrancea,aproape 35 de tone dealimente.

Coordonatorul acesteiacþiuni a fost domnulEmil Pãrãu, care s-aocupat atât de colectareaalimentelor în ValeaJiului, alãturi de „MondoTv” Petroºani, cât ºi deîmpãrþirea acestora înjudeþul Vrancea, împre-unã cu 59 de voluntariechipaþi cu atv-uri peºenile, snowmobile pre-cum ºi schiori de fond dela Salvamont-urile Lupeniºi Uricani. Urmeazã sãsoseascã alt transportconsiderabil dinHunedoara, coordonat dedl. ªtaier de la ACR.Suntem recunoscãtoricetãþenilor, instituþiilor ºituturor celor care au sprijinit în orice fel aducerea la normalitate avieþii în judeþul nostru” –se spune într-o scrisoaredeschisã de multumire aautoritãþilor ºi aleºilor dinjudeþul Vrancea.

Se spune cã viaþa ºicredinþa are la bazã omenia.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

De la “Românii au talent”,la “Vedea-te-aº pe copac”

ªi sãracul ºi bogatul s-au unit în omenie

Z ãpadã cât vezi cuochii, pârtii exce-

lente, vreme bunã ºichef de distracþie... Atâta trebuit pentru unweek-end perfect lamunte, condiþii care aufost îndeplinite.

Turiºtii au venit cu sutele înValea Jiului, în ambele staþiunimontane. În Parâng, spreexemplu, mai tot week-end-ul,începând de vineri dimineaþa, a

fost coadã la Telescaun. Ceicare au venit la schi sau sãniuºau fost din toate zonele þãrii.“Staþiunea Parâng este cea

mai tare pentrunoi, cei care prac-ticãm snowboard-ul. Pârtiile suntfoarte bune ºi chiardacã este frig, nuconteazã. Neîncãlzim ºi mergemmai departe”, a afir-mat un turist. “Eusunt din Tulcea ºivin aici pentruprima datã. Nuregret. Pot sã spun,cu sinceritate, cãaceastã staþiune sepoate compara

chiar cu cele mai mari dinþarã, cum ar fi Sinaia,Predealul... Cu siguranþã amsã mai vin aici”, a spus un altturist. “Mi-am pus casca în

cap, iar pe cascã am ataºat ocamerã video pe care o por-nesc atunci când merg la vale.Dupã-masa, când ne încãlzimla un ceai sau vin fiert, ne

uitãm la imagini ºi atunci vãdce trebuie sã mai fac, unde sãmai lucrez. Ne distrãm copioscând ajungem la cãzãturi...”, a declarat un tânãr din Deva.

Drumul cãtre staþiuneaParâng a fost practicabil, iarutilajele au încercat pe tot par-cursul sfârºitului de sãptãmânãsã cureþe carosabilul. Ca deobicei, în zona telescaunului s-au format uneori miciambuteiaje din cauza locurilorde parcare puþine ºi a numãru-lui mare de maºini


Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 201212 Turism

R efugiul alpiniºtilor, situat pe Cheile Tãii –

Petrila, a devenit þintahoþilor. Din fericire, accesulla cãbãnuþa din vârfulstâncii este posibil doar princãþãrare, dar ºi aºa „mag-neþii” au furat balustrada dela podeþul de peste apã.

„Magneþii” nu au nicio jenãnici atunci când vine vorbadespre obiectivele care pot con-stitui puncte de atracþie turisticã.

Pentru câþiva lei, tot ce este fierse taie ºi se vinde la centrele defier vechi.

Aºa s-a întâmplat ºi cubalustrada podeþului ce duce lapeºterile din zona Cheilor Tãii,dar ºi spre Refugiul alpiniºtilor,construit pe un colþ de stâncã.

„Au furat ºi balustrada de lapod, dar am reuºit sã o înlocuim.Am vopsit ºi monumentul, dar ºipodul ºi bãncile din zonã”, adeclarat Dorin Curtean, adminis-trator public al oraºului Petrila. Iarcând va veni primãvara, vine ºi

rândul peºterilor de pe CheileTãii, de asemenea puncte deinteres turistic. Acestea vor ficurãþate de deºeurile lãsate, mor-mane, de o parte a celor caretrec prin zonã ºi pentru caretomberoanele amplasate aici nuau nicio utilitate. Refugiulalpiniºtilor este o cãbãnuþã dinlemn ºi piatrã, construitã în buzastâncii chiar de alpiniºti, carestârneºte interesul, dar la ea potajunge doar iniþiaþii în alecãþãrãrii.


Refugiul alpiniºtilor, þinta hoþilor

Parâng, destinaþia de vis pentru iubitorii sporturilor de iarnã

Proiectul dinParâng continuãºi anul acesta

P rimãria Petroºani aºteaptã baniide la Ministerul Dezvoltãrii

Regionale ºi Turismului pentru lucrã-rile care urmeazã sã fie întreprinseanul acesta în staþiunea Parâng.

Proiectul de Amenajare aDomeniului Schiabil va continua cu oparte importantã a acestui plan de

extindere ºi dezvoltare. “În momentulde faþã, în Parâng nu lucrãm pentrucã nu ne permite vremea, dar proiec-tul merge în continuare. Aºteptãmbanii de la Ministerul Dezvoltãrii ºiTurismului pe anul acesta. Sã vedemce fonduri ne alocã… Noi vrem ºi ne-am programat sã finalizãmTelescaunul TS3, sã realizãm bazinulde apã care va fi la Cãsuþa dinPoveºti ºi instalaþia de zãpadã artifi-cialã de pe celelalte pârtii pe care leavem în Parâng”, ne-a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Suma pe care administraþia de laPetroºani o solicitã ministerului este

una destul de mare, dar necesarãlucrãrilor propuse.

„Noi am fãcut o solicitare deaproximativ 20 de milioane de euro,dar cu siguranþã nu vom putea primiatât, pentru cã fondurile Ministeruluisunt destul de mici pentru anul încurs, însã dacã reuºim sã finalizãmTS3 ºi sã facem bazinul de apã, credcã e o realizare importantã ”, a maiprecizat primarul Petroºaniului.

La sfârºitul anului trecut, aici s-a datîn folosinþã o pârtie nouã, amenajatãpe sub telescaun, care acum este loculpreferat al turiºtilor.


cronica vaii jiului, nr. 66, luni 20 februarie 2012

Documents