Bibliografie

1.Alexandra Roman;A.Pop-Caria dentara de la teorie la practica;2000 2.A.Iliescu;M.Gafar-Cariologie si Odontoterapie Restauratoare;2003

3.J.B.Summit-Fundamentals of Operative Dentistry

ETIOPATOGENIA ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARECARIEI DENTARE

III SUBSTRATUL ALIMENTAR III SUBSTRATUL ALIMENTAR

• Alimentele = factori care pot interveni în : Alimentele = factori care pot interveni în :

protecţia impotriva cariei protecţia impotriva cariei

producerea procesului cariosproducerea procesului carios

pot actiona : preeruptivpot actiona : preeruptiv

posteruptivposteruptiv

Alimente cariogene = hidrocarburiAlimente cariogene = hidrocarburi

Efectul cariogen al hidrocarburilor depinde de:Efectul cariogen al hidrocarburilor depinde de:

prezenta lor in cavitatea bucalaprezenta lor in cavitatea bucala: cantitatea: cantitatea

freventa ingerariifreventa ingerarii

durata contactului cu dinteledurata contactului cu dintele: consistenta: consistenta

vascozitatevascozitate

adezivitateadezivitate

• Puterea de retentie orala a alimentelor– Alimentele lipicoase favorizeaza persistenta

orala a glucidelor– Alimentele ce contin amidon se dizolva lent.

Astfel, cantitatea de glucoza retinuta dupa 30 min dupa ingestia de paine e superioara celei masurate dupa ingestia de caramel (Debry 1996)

Axelsson 2000

• Forma fizica a alimentului– Alimentele a caror textura impune o masticatie

viguroasa sunt rapid eliminate datorita fluxului salivar augumentat

– Bauturile dulci au aport mare de zahar ( 15 cuburi per o sticla de cola) in plus, ramanand in contact prelungit cu placa. Determina o scadere marcata de pH (3 pt o cola) (Laurisch 1994). Se adauga si fenomenele de eroziune

–

• Depisatare dulciuri « ascunse »• Depistare obiceiuri alimentare proaste-sindrom de

biberon= copilul vine in contact prelungit cu lichide dulci din biberon (lapte, sirop) (Droz 1995, 1998)

• Bautul cu paiul scade mai putin pH-ul decit bautul din pahar (Tahmassebi et Duggal 1997)

• Ce mananca ca fel principal, ce consistenta, consuma alimente protectoare (brinza, guma cu inlocuitor)

• Clateste sau spala dintii dupa fiecare masa

clearance-ul salivar : valori diferite concentraţia aliment

activitatea musculaturii

efectul de spălare al lichidului bucal

tipul de hidrocarbonattipul de hidrocarbonat

hidrocarbonate cu potetial cariogen ridicat:hidrocarbonate cu potetial cariogen ridicat:

monozaharide: glucozamonozaharide: glucoza

fructozafructoza

dizaharide: maltozadizaharide: maltoza

lactoza lactoza

zaharoza= hidrocarbonatul cel mai cariogen zaharoza= hidrocarbonatul cel mai cariogen

Hidrocarbonatul cel mai cariogen = zaharoza zaharoza

1 este utilizat de microorganisme

2 substratul esenţial pentru sinteza polizaharidelor

extracelulare de depozit: solubile

insolubile

3 aderenţă deosebită la cristalele de HA

favorizează ataşarea plăcii bacteriene

4 este uşor degradabilă

5 este cel mai important zahăr alimentar

Studii epidemiologice care demonstreaza efectul cariogen Studii epidemiologice care demonstreaza efectul cariogen

al hidrocarbonateloral hidrocarbonatelor

• Al 2-lea razboi mondialAl 2-lea razboi mondial

• eschimosiieschimosii

• muncitori din industria dulciurilormuncitori din industria dulciurilor

concluzii:concluzii:

1 frecvenţa cariei redusa1 frecvenţa cariei redusa

2 crescuta2 crescuta

3 efectul cariogen al zaharozei3 efectul cariogen al zaharozei

4 durata şi frecvenţa expunerii cariogenitatea 4 durata şi frecvenţa expunerii cariogenitatea

rolul cariogen al hidrocarbonatelor nu trebuie absolutizat rolul cariogen al hidrocarbonatelor nu trebuie absolutizat

natura pluricauzală a procesului carios natura pluricauzală a procesului carios

Alimente cu rol carioprotectorAlimente cu rol carioprotector

FosfatiiFosfatii GrasimileGrasimile Branzeturi (Branzeturi (fosfati de calciu, cazeina, proteine)fosfati de calciu, cazeina, proteine)

LapteleLaptele FluorulFluorul

Axelsson 2000

• In timpul mesei, ultimul aliment consumat are o importanta decisiva asupra duratei acidifierii post-prandiale a placii– Consumul de branza dupa un desert zaharat

scade productia de acizi plecand de la glucide

Înlocuitori ai zaharuluiÎnlocuitori ai zaharului

- hidrocarbonate cu cariogenitate redusahidrocarbonate cu cariogenitate redusa

- indulcitori necalorici: zaharina indulcitori necalorici: zaharina ciclamatulciclamatul

- indulcitori calorici: sorbitolul - indulcitori calorici: sorbitolul

xilitolul - nu e deloc xilitolul - nu e deloc metabolizat metabolizat de bacterii si inhiba de bacterii si inhiba dezvoltarea de S mutansdezvoltarea de S mutans

Axelsson 2000

– Mestecatul gumei fara zahar dupa consumul de glucide creste fluxul salivar neutralizand astfel pH-ul

– Grasimile scad retentia alimentelor

– Inlocuitorii de zahar nu sunt metabolizati de bacterii si sunt deci necariogeni

Alimente abrazive

Gustafson:Experimentat caria dentara pe hamsteri Golden

1. Hamsteri germ free →se inlocuiesc cerealele cu zaharoza in dieta : NU LEZIUNI CARIOASE

2.Hamsteri cu flora orala normala + dieta FARA zaharoza

→ NU LEZIUNI CARIOASE

3. Hamsteri cu flora orala N + dieta zaharoza →DEZVOLTA LEZIUNI CARIOASE

Forme anatomo-clinice ale cariei dentare

Clasificarea formelor anatomice ale cariei

1 Dupa localizarea cariei

2 Dupa extinderea cariei

3 Dupa viteza de evolutie

Caria in smalt

I Caria in smaltrar diagnosticata datorita: specificului leziunii

mascării leziunii

Demineralizarea smaltului

Localizare :

Pete pe suprafata smaltului

Modificarea cristalelor de HA

Modificarea tramei organice

Cariile smaltului:

pe suprafetele netede

in fosete si fisuri

ZonaTranslucida

Zona intunecata

Corpul leziunii

Zona de suprafata

Aspect microscopic al cariei smaltului pe suprafete netede

• Chiar daca demineralizarea continua, la suprafata ramine, in fazele incipiente de dezvoltare ale cariei , o zona de smalt aparent intacta (30 microni)

• distructia dizolvarea cristalelor de hidroxi apatita in interiorul prismelor.

• Stadii mai avansate - distructia substantei interprismatice cavitatia

Aspect microscopic al cariei din santuri si fosete

Dezvoltata pe suprafete accidentate

Aspect: a 2 mici leziuni de suprafata neteda = in oglinda

Ia nastere in jurul peretilor: santului fosetelor fisurilor - microfracturi

- aparute in perioada formarii

se unesc extindere subminarea smaltului

• Studii in vitro si in vivo au aratat ca petele cretoase pot fi cu succes oprite printr-un control adecvat al placii si tratament local cu fluor

Remineralizarea naturala

• =inlocuirea componentei minerale a dintelui, pierdute in urma atacului cariogen incipient, care favorizeza refacerea pierderii minerale

• 72 pete cretoase– Observate 6 ani– 51% au disparut

• smaltului remineralizat e mult mai rezistent la atacul carios ulterior deoarece elementele contaminate “au disparut”

• Remineralizarea este de obicei incompleta

Caria dentinaraCaria dentinara

Dentina

Dentina

• Primara• Secundara• Tertiara (reparatie) • Dentina scleroticavarsta, iritatii I medie

dentina scleroasa fiziologica;

dentina scleroasa reactiva.

Radiografic – zona radioopaca

Caria in dentinaCaracteristici:1. primele modificari dentinareprimele modificari dentinare

patrunderea acizilor si enzimelor din smalt - permeabilitate

depolimerizarea si demineralizarea matricei celulare contractia tramei organice spatii cu lichid tisular ( limita A-D) dezvoltarea microorganismelor

2. Invazia dentinei de catre flora microbiana2. Invazia dentinei de catre flora microbiana

de-a lungul canaliculelor dentinare

modificari:

dezagregarea prelungirilor demineralizarea odontoblastelor

dentinei intracan.

unirea canaliculelor

microcavitati

Enzimele florei microbiene

acizii

Aspect microscopic:

dentina demineralizata = translucida

Caria dentinara - con

In caria dentinara - 5 zone:

Zona externa – de distrugere, dentina infectata

Dentina partial distrusa

canalicule umplute cu microorganisme

Aspect macroscopic:

Zona 1: de distrugere (Dentina infectata)

Zona 2: penetrare bacteriana(turbid dentin)

zona de invazie bacteriana

canalicule pline de microorganisme -lactobacili, streptococi

colagen –ireversibil denaturat

Zona 3: Zona de demineralizare(transparenta)

Zona de dentina cariata,demineralizarea dentinei intertubulare

cristale minerale in lumenul tubular.

Stimularea regiunii produce durere.

Nu contine bacterii.

pH scazut

colagen intact.

Zona 4: dentina scleroticaLezarea proceselor odontoblastice-evidenta

Capabile de remineralizare

Zona 5 Dentina normala

Tubi dentinari cu procese odontoblastice , fara cristale intraluminale.

Dentina intertubulara – structura colagenica normala, densitate N .

Nu exista bacterii in tubi.

Zona 5 Dentina de reactieInterfata zona dentinei cariate – pulpa

Modificari metabolice

Celule mezenchimale nediferentiateodontoblasti secundari ortodentina

fibrodentina

Aspect macroscopic:variaza in functie de viteza de

evolutie

1) evolutie rapida =

2) evolutie lenta =

Aspectul plagii dentinare Aspectul plagii dentinare

1. dentina dura , aspect normal aspect normal 1. dentina dura , aspect normal aspect normal

3. dentina dura, zone de dentina de consitenta redusa pe peretele pulpar sau parapulpar sau parapulpar3. dentina dura, zone de dentina de consitenta redusa pe peretele pulpar sau parapulpar sau parapulpar

4. dentina dura, deschidere punctiforma a camerei pulpare 4. dentina dura, deschidere punctiforma a camerei pulpare

2. dentina dura, pigmentatadentina dura, pigmentata 2. dentina dura, pigmentatadentina dura, pigmentata

CAVITATI PROFUNDECAVITATI PROFUNDE

Cavitati profunde

Coafajul indirect

Un timp Doi timpi

Dintele este ținut sub observație 7-10 zile

Reevaluarea CI

CI= succes terapeutic:

• Fara durere spontana

• Dintele ramane vital

Tratament = coafaj direct

Diagnosticul pozitiv

Timpul de urmărire = 30 de zile

Reusită

Simptomatologia

Teste de vitalitate

pozitive intensităti N

Obturația de durată

Eșec

Simptomatologia

Durere provocată

Spontană – crize dureroase

Teste de vitalitate

Pozitive

intensități mai mici , mai mari

Negative = necroză

Extirpare vitală