bibliografie china

of 21/21
Bibliografie 1.Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1985. 2.Fitzegerald, C. P., Istoria culturală a Chinei , Editura Humanitas, Bucureşti, 1998. 3.Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, vol. II, E-O, Editura Artemis, Bucureşti, 1995. Dinastia Qin ( 221-206 î.Hr. ) Perioada dintre întemeierea dinastiei Qin şi sfârşitul dinastiei Qing este numită adesea de către istorici drept China Imperială. Deşi statul unificat de primul împărat Qin a durat doar 12 ani, el a reuşit să subjuge mari părţi din ceea ce constituie azi nucleul patriei han şi să le unească sub un guvern legalist, bine centralizat, aşezat la Xianyang (aproape de prezentul Xi'an ). Doctrina legalistă care a ghidat Qinul sublinia respectarea strictă a unui cod legal şi puterea absolută a împăratului. Aceasta filozofie, deşi eficientă pentru extinderea imperiului într-o manieră militară, s-a dovedit nefuncţională pentru guvernarea sa pe timp de pace. Împăratul Qin a ghidat represiunea brutală a opoziţiei politice, incluzâd evenimentul cunoscut sub numele de ,,arderea cărţilor şi îngroparea erudiţilor”. Acest lucru a fost un impuls pentru ca guvernarea Han, sintezată mai târziu, să încorporeze şcoli de guvernare politică mai moderate.

Post on 15-Jan-2016

220 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiect

TRANSCRIPT

Bibliografie 1.Drmba, Ovidiu, Istoria culturii i civilizaiei, Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1985.2.Fitzegerald, C. P., Istoria cultural a Chinei, Editura Humanitas, Bucureti, 1998.3.Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicionar de simboluri, vol. II, E-O, Editura Artemis, Bucureti, 1995.

Dinastia Qin ( 221-206 .Hr. )Perioada dintre ntemeierea dinastiei Qin i sfritul dinastiei Qing este numit adesea de ctre istorici drept China Imperial. Dei statul unificat de primul mprat Qin a durat doar 12 ani, el a reuit s subjuge mari pri din ceea ce constituie azi nucleul patriei han i s le uneasc sub un guvern legalist, bine centralizat, aezat la Xianyang (aproape de prezentul Xi'an). Doctrina legalist care a ghidat Qinul sublinia respectarea strict a unui cod legal i puterea absolut a mpratului. Aceasta filozofie, dei eficient pentru extinderea imperiului ntr-o manier militar, s-a dovedit nefuncional pentru guvernarea sa pe timp de pace. mpratul Qin a ghidat represiunea brutal a opoziiei politice, incluzd evenimentul cunoscut sub numele de ,,arderea crilor i ngroparea erudiilor. Acest lucru a fost un impuls pentru ca guvernarea Han, sintezat mai trziu, s ncorporeze coli de guvernare politic mai moderate.Dinastiei Qin este bine-cunoscut pentru nceperea construciei Marelui Zid Chinezesc, care ulterior a fost mrit i a mbuntit n timpul dinastiei Ming. Celelalte contribuii majore ale Qinului includ conceptul unui guvern centralizat, unificarea codului legal, dezvoltarea limbii scrise, a unitilor de masur comune, precum i a monezilor chinezeti, dup tribulaiile perioadelor Primverilor i Toamnelor i a Statelor Combatante. Chiar ceva de baz, precum lungimea axului carelor ,a trebuit s fie uniformizat pentru a se asigura un sistem de comercializare viabil n tot imperiul.Dinastia Han ( 202 .Hr. - 220 d.Hr.)Han de Vest

Dinastia Han a fost fondat de ctre Liu Bang, care a ieit victorios n rzboiul civil care a urmat prbuirii dinastiei unificate, dar de scurt durat, Qin. O epoc de aur n istoria Chinei, lunga perioad a dinastiei Han, de stabilitate i prosperitate, a consolidat temelia Chinei ca un stat unificat sub o birocraie imperial centralizat, care avea s dureze intermitent pentru urmtoarele, aproape, dou milenii. n timpul dinastiei Han, teritoriul Chinei s-a extins aproape n toat China propriu-zis i n zonele din vestul extrem. Confucianismul a fost ridicat la statutul oficial de ideologie corect i a conturat civilizaia chinez ulterioar. Arta, cultura i tiinta, au avansat la nlimi fr precedent. Cu efecte profunde i de durat ale acestei perioade, a istoriei chineze, numele dinastiei, ,,Han" a fost adoptat drept numele etnic al poporului chinez, grupul etnic dominant acum n China modern, i a fost utilizat, n mod obinuit, pentru a face referire la limba chinez i caracterele scrise.Dup politicile laissez-faire ale mprailor Wen i Jing, ambiiosul mprat Wu a adus imperiul la apogeu. Pentru a-i consolida puterea, confucianismului, care pune accentul pe stabilitate i ordine ntr-o societate bine structurat, i-a fost dat patronajul exclusiv pentru a fi gndirea filosofic ndrumtoare i principiul moral al imperiului. Universiti Imperiale au fost nfiinate pentru a susine studiul i dezvoltarea continu, n timp ce alte coli de gndire au fost zdrnicite.Campanii militare majore au fost lansate pentru a slbi Imperiul nomad Xiongnu, limitnd influena acestuia la nord de Marele Zid. mpreun cu eforturile diplomatice conduse de Zhang Qian, sfera de influen a Imperiului Han s-a extins la statele din bazinul Tarim, a deschis Drumul Mtsii care lega China de vest, stimulnd un comeru bilateral prosper i un schimb cultural. La sud, diverse mici regate, de la sudul extrem al vii fluviului Yangtze, au fost ncorporate n mod formal n imperiu.mpratul Wu a trimis, de asemenea, o serie de campanii militare mpotriva triburilor Baiyu. Han anexnd Minyue n 135 .Hr. i 111 .Hr., Nanyue n 111 .Hr., i Dian n 109 .Hr..[16] Migraia i expediiile militare au dus la asimilarea cultural a sudului.[17] Acestea a adus, de asemenea, dinastia n contact cu regate din Asia de Sud-Est, introducnd diplomaia i comerul.[18]Dup domnia mpratului Wu, imperiul a alunecat n stagnare i declin treptat. Din punct de vedere economic, trezoreria de stat a fost sctuit de campanii i proiecte excesive, n timp ce achiziionrile de terenuri ale familiilor de elit a redus treptat baza de impozitare. Diferite Clanuri Consoarte [note 1]) exercitau un control tot mai mare asupra irului de mprai incompeteni i n cele din urm dinastia a fost ntrerupt, pentru scurt timp, de uzurparea lui Wang Mang.Dinastia Xinn 9 d.Hr., uzurpatorul Wang Mang a susinut c Mandatul Cerului reclam sfritul dinastiei Han i nceperea propriului su imperiu, fondnd scurta dinastie Xin (,,nou"; ,,rennoit). Wang Mang a inceput un program amplu de reforme funciare i economice, inclusiv scoaterea n afara legii a sclaviei i a naionalizrii terenurilor i redistribuirea lor. ns aceste programe nu au fost niciodat susinute de familiile deintoare de pmnt, pentru c favorizau rnimea. Instabilitatea puterii a adus haos, rscoale, i pierderi de teritorii. Acest lucru a fost agravat de masivele inundaii ale Fluviului Galben, acumularea de nmol a determinat o mparire a terenului n dou canale i strmutate unui numr mare de fermieri. Wang Mang a fost n cele din urm ucis n Palatul Weiyang, de o mulime de rani nfuriat, n anul 23 dHr..Han de Estmpratul Guangwu a restaurat dinastia Han, cu sprijinul moierilor i a familiilor de comerciani, la Luoyang, la est de fosta capital Xi'an. Astfel, aceast nou er este numit Dinastia Han de Est. Cu administraiile capabile ale mprailor Ming i Zhang, fostele glorii ale dinastiei a fost recuperatre, cu realizri militare i culturale strlucite. Imperiul Xiongnu a fost nvins n mod decisiv. Diplomatul i generalul Ban Chao a extins cuceririle dincolo de Pamirs pn la rmul Mrii Caspice,[19] redeschiznd astfel Drumul Matasii i aducnd comerul, culturi strine, mpreun cu apariia budismului, n imperiu. Odata cu extinderea legturilor cu Occidentul, este consemnat n surse chineze prima dintre ambasadele Romane n China, venind pe calea mrii, n 166 d.Hr. i a doua n 284 dHr.Dinastia Han de Est a fost una dintre epocile cele mai prolifice pentru tiin i tehnologie n China antic, n special pentru istorica invenie a fabricrii hrtiei, de ctre Cai Lun (50 d.Hr 121 d.Hr), i numeroasele contribuii ale polimatului Zhang Heng.Pn n secolul al doilea, imperiul a intrat n declin, n mijlocul acaparrilor de noi teritorii, invazii i a certurilor dintre Clanurile Consoarte i eunuci. Rebeliunea Turbanelor Galbene a izbucnit n 184 d.Hr., inaugurnd o er a liderilor militari. n criza care a urmat, trei state au ncercat s ctige predominan n perioada celor Trei Regate. Aceast perioad de timp a fost foarte mult romanat n lucrri, precum Romana celor Trei Regate.Perioada Wei i Jin ( 265-420 dHr)Dup ce Cao Cao reunific nordul n anul 208, fiul su proclam dinastia Wei n anul 220. La scurt timp, rivalii lui Wei, Shu i Wu i proclam independena, ceea ce duce China n perioada celor Trei Regate. Aceast perioad a fost caracterizat de o descentralizare treptat a statului care a existat n timpul dinastiilor Qin i Han i o cretere a puterii clanurilor mari. Dei cele Trei Regate au fost reunificate de ctre dinastia Jin, n 280, aceast structur a fost n esen aceeai, pn la revolta Wu Hu.Perioada Wu Hu (304-439 AD)Profitnd de rzboiul civil din timpul dinastiei Jin, contemporanii non-chinezi han (grupuri etnice Wu Hu), controlau mare parte a rii n secolul al IV-lea i au provocat migraii, pe scar larg, a chinezilor han, la sud de fluviul Yangtze. n 303 populaia etnic Di s-a rsculat iar mai trziu au capturat oraul Chengdu, fondnd statul Cheng Han. Sub Liu Yuan, etnicii xiongnu s-au rsculat aproape de comitatul Linfen de astzi i au creat statul de Han Zhao. Succesorul lui Liu Yuan, Liu Cong, i-a capturat i executat pe ultimii doi mprai al dinastiei Jin de Vest. Cele aisprezece Regate au fost o serie de dinastii non-chineze, de scurta durata, care ajunseser sa domneasc peste ntreg cuprinsul, sau doar unele pri, din nordul Chinei, n secolele IV i V. Au fost implicate mai multe grupuri etnice, inclusiv strmoii turcilor, mongolilor i tibetani. Cele mai multe dintre aceste popoare nomade au fost, ntr-o oarecare msur, "sinicizate" cu mult nainte de ascensiunea lor la putere. De fapt, unele dintre ele, n special qiang i xiongnu, aveau deja permisiunea de a locui n regiunile de frontier de lng Marele Zid nc din perioada Han trzie.

O statuie de calcar a unui Bodhisattva, din Dinastia Qi de Nord, 570 d. Hr., creat n provincia Henan de aziDinastiile din Sud i din Nord (420-589 AD)n sudul Chinei, au existat dezbateri aprinse i frecvente ntre curtea monarhului i nobili cu privire la ngduirea budismului pe teritoriul imperiului. n cele din urm, aproape de sfritul erei de Sud i de Nord, att adepii budismului ct i ai taoismului au ajuns la un compromis, devenind mai tolerani unul cu cellalt.n 589, Dinastia Sui a anexat ultimul stat din Sud, Chen, prin for militar , i a pus capt erei dinastiilor din Sud i din Nord.Dinastia Sui (589-618 AD)Dinastiei Sui, care a reuit s reuneasc ara n 589, dup aproape patru secole de fragmentare politic, dinastia jucnd un rol istoric mai important dect ar sugera scurta sa perioad de existen. Sui a reunificat (socio-politic) China i a nfiinat mai multe instituii care urmau s fie adoptate de ctre succesorea dinastie Tang. Acestea reforme au inclus sistemul de guvernare format din Trei Departamente i ase Ministere, o moned standard, imbuntirea aprrii, extinderea Marelui Zid i sprijinul oficial pentru budism. ns, precum Qin, Sui a suprasolicitat resursele de care dispunea i s-a prbuit.Dinastia Tang ( 618-907 dHr)Dinastia Tang a fost fondat de mpratul Gaozu la 18 iunie 618. A fost epoca de aur a civilizaiei chineze cu evoluii semnificative n art, literatur (n special poezie) i tehnologie. Budismul a devenit religia predominant pentru oamenii de rnd. Chang'an ( Xi'anul de astzi), capitala naional, a fost cel mai mare oras din lume la momentul acela.ncepnd cu al doilea mprat, Taizong, au fost lansate campanii militare pentru a conteni ameninrile dinspre triburile nomade, extinderea frontierei i aducerea statelor vecine n sistemul tributar. Victoriile militare din Bazinul Tarim au meninut deschis Drumul Mtsii, conectnd Chang'anul cu n Asia Central i zonele din vestul ndeprtat. n sud, profitabilele rute comerciale maritime ncepeau din oraele-porturi, cum ar fi Guangzhou. A existat un comer extins cu ri strine ndeprtate i muli comerciani strini se stabileau n Tang, stimulnd o cultur cosmopolit vibrant. Cultura Tang i sistemele sociale au fost admirate i adaptate de ctre rile vecine, precum Japonia. Pe plan intern, Marele Canal lega inima politic din Chang'an de centrele economice i agricole din prile de est i de sud ale imperiului.Ceace a stat la baza prosperitii de la nceputul dinastiei Tang a fost o birocraie centralizat puternic i cu politici eficiente. Guvernul a fost organizat n ,,Trei Departamente i ase Ministere", ca separat s elaboreze, revizuiasc i s pun n aplicare politici. Aceste departamente au fost conduse de membri ai familiei imperiale, precum i de oficiali erudii care erau selectai prin Examinare Imperial. Aceste practici, care au ajuns la soliditate n timpul dinastiei Tang, vor fi motenite de ctre dinastiile ulterioare, cu unele modificri.Politica funciar Tang -"de repartizare egal de loturi viagere" - a susinut c toate terenurile erau proprietatea statului i au fost distribuite n mod egal ranilor, n funcie numrul de brbai aduli din fiecare familie. Politica militar asociat - "sistemul Fubing " - ncorpora toi oamenii din stat pentru o perioad fix de serviciu militar n fiecare an, n schimbul drepturilor lor funciare. Aceste politici au stimulat creterea rapid a productivitii, n timp ce armata se mrea, fr a mpovra trezoreria statului. Cu toate acestea, pmnturile au czut treptat n minile proprietarilor de terenuri privai i armatele permanente au fost nlocuite cu serviciul militar obligatoriu de la perioada de mijloc a dinastiei.Dinastia a continuat s se dezvolte sub mprteasa Wu Zetian, singura mprteas domnitoare din istoria Chinei i a atins apogeul n timpul domniei mpratului Xuanzong, care a supervizat un imperiu care se ntindea de la Oceanul Pacific pn la Marea Aral, cu cel puin 50 de milioane de locuitori.La apogeul prosperitii imperiului, Rebeliunea An Lushan, 755-763, a fost un eveniment de cotitur care a devastat populaia i a slbit drastic guvernul imperial central. Guvernatorii militari regionali, cunoscui sub numele de Jiedushi, ctignd un statut din ce n ce mai autonom, dei erau foti supui ai mpratului, atacau imperiul. Cu toate acestea, dup Rebeliunea An Lushan, societatea civil Tang s-a recuperat i a prosperat n mijlocul birocraiei imperiale slbite.De la aproximativ anul 860, dinastia Tang a deczut datorit unei serii de revolte din interiorul granielor dar i din cauza unui fost stat vasal, Regatul Nanzhao, din sud. Un militar, Huang Chao, a capturat Guangzhouul n 879, ucignd mare parte din cei 200.000 de locuitori, printre care i cea mai mare parte a marii colonii de familii strine, comerciante, de acolo.[20][21] La sfritul anului 880, Luoyangul i-a fost predat lui Huang Chao, iar pe 5 ianuarie 881 Huang a cucerit Chang'anul. mprat Xizong a fugit la Chengdu, i Huang a stabilit un nou regim temporar, care a fost n cele din urm distrus de forele Tang. A urmat apoi o alt perioad de haos politic.Perioada celor Cinci Dinastii i Zece Regate (AD 907 - 960)Perioada de dezbinare politic dintre dinastiile Tang i Song, cunoscut sub numele de perioada celor Cinci Dinastii i Zece Regate, a durat puin mai mult de o jumtate de secol, ntre 907 i 960. n timpul acestei scurte perioade, cnd China a fost, din toate punctele de vedere un sistem multi-statal, cinci regimuri s-au succedat rapid unul dup altul n controlul vechiului nucleu imperial din nordul Chinei. n aceeai perioad, poriuni din sudul i vestul Chinei au fost ocupate de zece regimuri, mai stabile politic, astfel perioada este, de asemenea, menionat ca cele Zece Regate.Dinastiile Song, Liao, Jin i Xia de Vest (960 - 1234)

n 960, dinastia Song a ctigat puterea n cea mai mare din China i a stabilit capitala la Kaifeng ( mai trziu cunoscut sub numele de Bianjing ); ncepe astfel o perioad de prosperitate economic, n timp ce kitanii dinastiei Liao au domnit peste Manciuria, Mongolia de astzi i pri din nordul Chinei. n 1115 Dinastiei jurchen Jin iese n evidena, anihilnd dinastia Liao n 10 ani. ntre timp, n provinciile de azi ale Chinei de nord-vest, Gansu, Shaanxi i Ningxia, a fost fondat, de ctre triburile tanguii, Dinastia Xia de Vest (1032-1227).Dinastia Jin (11151234) a preluat puterea i a cucerit nordul Chinei n cadrul rzboaielor cu dinastia Song, dintre 11251234, capturnd oraul Kaifeng de la Dinastia Song, care i mut capitala la Hangzhou (). Dinastia Song de Sud a suferit, de asemenea, umilina de a trebui s recunoasc, formal, dinastia Jin ca suzeran. n anii care au urmat, China a fost mprit ntre dinastia Song, dinastia Jin i tangua Dinastie Xia de Vest. Song de Sud a cunoscut o perioad de mare dezvoltare tehnologic, care poate fi explicat n parte de presiunea militar resimit dinspre nord. Aceasta a inclus utilizarea de arme cu praf de puc, care au jucat un rol important n timpul victoriilor navale ale dinastiei Song, mpotriva Jinului, n Btlia de la Tangdao i Btlia de la Caishi de pe fluviul Yangtze n 1161. Mai mult, a fost format prima marin permanent chinez, infiinndu-se un birou al amiralului la Dinghai n 1132, sub domnia mpratului Renzong al Songului.Dinastia Song este considerat de istorici ca fiind apogeul Chinei clasice, n domeniul tiinei i tehnologiei, cu erudui-funcionari inovatori, cum ar fi Su Song (1020-1101) i Shen Kuo (1031-1095). Au existat intrigi la curte ntre rivalii politici precum Reformatorii i Conservatorii, condui de ctre cancelarii Wang Anshi i, respectiv, Sima Guang. Pn la a doua jumtate a secolului al XIII-lea, chinezii au adoptat nvturile filosofiei neo-confucianiste compilate de ctre Zhu Xi. Opere literare de anvergur au fost compilate n timpul dinastiei Song, lucrarea istoric Zizhi Tongjian (Oglinda complet pentru ilustrarea guvernrii). Cultura i artele au nflorit, cu opere de art grandioase, cum ar fi ,,Privelitea de pe cele dou maluri de Qingming i ,,Optsprezece melodiile ale unui flaut nomad, mpreun cu mari pictori buditi, cum ar fi prolificul Lin Tinggui.Dinastia Yuan (1271-1368 d.Hr)Jurchenii - fondatorii dinastiei Jin au fost nvini de ctre mongoli, care apoi au procedat la a cuceri dinastia Song de Sud, ntr-un rzboi lung i sngeros, primul rzboi n care armele de foc au jucat un rol important. n timpul erei de dup rzboi, mai trziu numit Pax Mongolica, occidentalii aventurieri, cum ar fi Marco Polo, au cltorit tot drumul pn n China aducd primele consemnri despre minuniile Chinei, n Europa. n timpul dinastiei Yuan, mongolii erau divizai ntre cei care vroiau s rmn s locuiasc n stepe i cei care doreau s adopte modul de via al chinezilor.Kublai Khan, nepotul lui Genghis Han, care dorea s adopte obiceiurile din China, a fondat dinastia Yuan. Aceasta a fost prima dinastie ce a condus ntreag teritoriul Chinei, de la Beijing (Dadu), n calitatea oraului de capital. Beijing a fost cedat dinastiei Liao n 938, mpreun cu cele aisprezece prefecturi din Yan Yun. nainte de aceasta fusese capitala Jinului, dar care nu a domnit peste toat China.nainte de invazia mongol, dinastiile chineze raportau aproximativ 120 de milioane de locuitori, ns dup ce cucerirea a fost finalizat, n 1279, recensmntul din 1300 indica aproximativ 60 de milioane de locuitori.[22] Dei este tentant s se atribuie acest declin major numai ferocitii mongole, istoricii de astzi au preri diferite cu privire la acest subiect. Oamenii de tiin, cum ar fi Frederick W. Mote susin c scderea numeric mare reflect un eec administrativ de recenzare, mai degrab dect o scdere real; alii, cum ar fi Timothy Brook, susin c mongolii au creat un sistem de iobgie printre o mare parte a populaiei chineze, cauznd ca muli s ,,dispar cu totul din recensmnt, ali istorici, cum ar fi William McNeill i David Morgan susin c ciuma bubonic a fost principalul factor din spatele declinului demografic din aceast perioad.n secolul al XIV-lea, China a suferit decese adiionale datorit epidemiilor de cium. Este estimat faptul c Moartea Neagr a fi ucis 25 de milioane de persoane sau 30% din populaia Chinei.[23]Dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.)De-a lungul dinastiei Yuan, care a durat mai puin de un secol, a existat un resentiment destul de puternic n rndul populaiei mpotriva statului mongol. Frecventele dezastre naturale de dup 1340, n cele din urm, a dus la revolte rneti. Dinastia Yuan a fost n cele din urm rsturnat de dinastia Ming n 1368.Urbanizarea a crescut pe msur ce populaia s-a mrit iar diviziunea muncii a devenit mai complex. Centrele urbane mari, cum ar fi Nanjing i Beijing, de asemenea, au contribuit la dezvoltarea industriei private. n special au crescut industriile de mici dimensiuni, de multe ori specializat n hrtie, mtase, bumbac i produse din porelan. Pentru cea mai mare parte a dinastiei au proliferat pieele din micile centre urbane din cuprinsul imperiului. Pieele oraului comercializau n principal alimente, cu unele produse de baz, precum ace de pr sau ulei.n ciuda xenofobiei i introspecie intelectuale caracteristic noii coli neo-confucianiste, din ce n ce mai popular, China sub nceputul dinastiei Ming nu a fost izolat politic. Comerul exterior i alte contacte cu lumea din afar, n special Japonia, au crescut considerabil. Comercianii chinezi explorau tot Oceanul Indian, ajungnd n Africa de Est odat cu voiajele lui Zheng He.Zhu Yuanzhang (sau mpratul Hongwu), fondatorul dinastiei, a pus bazele pentru un stat mai puin interesat de comer i mai mult de extragerea veniturilor din sectorul agricol. Poate i datorit mediului rnesc de provenien al mpratului fondator, sistemul economic Ming era accentuat pe agricultur, spre deosebire de Song i Yuan, care s-au bazat pe veniturile negustorilor i ale comerului. Deintorii, neo-feudali, de pmant ai perioadelor Song i Yuan, au fost expropriai de ctre guvernul Ming. Moiile au fost confiscate de ctre guvern, fragmentate i arendate. Sclavia privat a fost interzis. n consecin, dup moartea mpratului Yongle, au predominat proprietarii rani independeni, n agricultur chinez. Este posibil ca aceste legi s fi deschis calea de diminuare a srciei motenite din timpul regimurilor anterioare.Dinastia a avut un guvern central puternic i complex, care a unificat i controlat imperiul. Rolul mpratului a devenit mai autocratic, cu toate c Zhu Yuanzhang a continuat s foloseasc ceea ce el a numit "Marele Secretariat" (), pentru a-l asista cu actele imensei birocraii, inclusiv memoriale ( petiii i recomandri ctre tron), edicte imperiale ca rspunsuri, rapoarte de diferite tipuri i nregistrri fiscale. Aceasta a fost aceeai birocraie care mai trziu a mpiedicat guvernul Ming s fie capabili s se adapteze la schimbrile din societate i n cele din urm a condus la declinulul dinastiei.n era Yongle s-a ncercat cu nverunare extinderea influenei Chinei n afara granielor sale, prin solicitarea de trimitere de ambasadori n China, pentru a oferi tribut. O flot naval a fost construit, inclusiv nave cu patru catarge de 1.500 de tone. A fost creat o armat permanent de 1 milion de trupe (unele estimri ajung pn la 1,9 milioane). Armatele chineze au cucerit Vietnamul pentru aproximativ 20 de ani, n timp ce flota chinez a navigat pe mrile Chinei i Oceanul Indian, ajungnd pn la coasta de est a Africii. Chinezii au ctigat influen n estul Moghulistan-ului. Mai multe naiuni asiatice maritime au trimis soli cu tribut pentru mpratul chinez. Pe plan intern, Marele Canal a fost extins i s-a dovedit a fi un stimul pentru comerul intern. Au fost produse peste 100.000 de tone de fier pe an. Multe cri au fost tiprite folosind tiparul de tip mobil (folosind caractere mobile). Palatul imperial din Oraul Interzis, din Beijing, a ajuns la splendoarea sa actual. Tot n aceast perioad potenialul Chinei de sud a fost exploatat pe deplin. Noi culturi agricole au fost cultivate pe scar larg i au inflorit industrii precum cele care produc porelan i textile.n 1449 Esen Tayisi a condus o invazie a oirailor mongoli din nordul Chinei, care a culminat cu capturarea mpratului Zhengtong la Tumu. n 1542 liderul mongol Altan Khan a nceput s hruiasc China de-a lungul frontierei de nord. In 1550 el a ajuns chiar n suburbiile Beijingului. Imperiul, a mai avut de-a face cu piraii japonezi ce atacau coasta de sud-est;[24] Generalul Qi Jiguang a contribuit la nfrngerea acetor pirai. Cel mai mortal cutremur din toate timpurile, Cutremurul Shaanxi din 1556, care a ucis aproximativ 830.000 de oameni, a avut loc n timpul domniei Jiajing.n timpul dinastiei Ming a fost efectuat ultima contribuie la construcia Marelui Zid, pentru a proteja imperiul de invaziile strine. n timp ce Marele Zid a fost construit n vremuri mai timpurii, cel mai mult din ceeace se vede azi a fost construit sau reparat n timpul dinastiei Ming. Lucrarea de crmid i granit a fost extins, turnurile de paz au fost reproiectate i de-a lungul lungimii sale au fost plasate tunuri.Dinastia Qing (1644-1911 d.Hr.)

Dinastia Qing (1644-1911) a fost ultima dinastie imperial din China. Fondat de manciurieni, cunoscui anterior ca jrcheni, acetia proveneau din partea de nord-est a teritoriului Ming, din afara Marelui Zid. Ei au aprut ca o ameninare major la sfritul dinastiei Ming, dup ce Nurhaci a unit toate triburile jurchene i a stabilit un stat independent. Cu toate acestea, dinastia Ming a fost rsturnat de rebeliunea rneasc a lui Li Zicheng, odat cu capturarea Beijingului n 1644 i sinuciderea ultimului monarh Ming, mpratul Chongzhen. Manciurienii, aliai cu generalul Ming Wu Sangui, au acaparat Beijingul, ce a fost stabilit drept capital a dinastiei Qing, iar apoi au procedat la supunerea rezistenei Ming, rmase n partea de sud a imperiului. Deceniile de cucerire manciurian au provocat pierderi enorme de viei, reducnd drastic economia Chinei. n total, cucerirea manciurian din China (1618-1683) a costat pn la 25 de milioane de viei.[25] Cu toate acestea, manciurienii au adoptat normele confucianiste de guvernare tradiional chinez i erau considerai drept o dinastie chinez.Manciurienii au pus n aplicare ordinul cozii, forndu-i pe chinezii han s adopte coada coafurii manciuriene i mbrcmintea n stil manciurian. mbrcmintea tradiional han, sau Hanfu, a fost, de asemenea, nlocuit de mbrcmintea n stil manciurian Manchu Qipao (mbrcmintea Stegarilor i Tangzhuang). mpratul Kangxi a ordonat crearea Dicionarului Kangxi, dicionarul de caractere chineze, cel mai complet pn la momentul respectiv. Dinastia Qing a nfiinat sistemul Opt Steaguri care a oferit cadrul de baz pentru organizarea militar Qing. Stegarilor le era interzis participarea n comer i munca manual, cu excepia cazului n care cereau revocarea statutului de Stegar. Erau considerai ca o form de nobilime i primeau un tratament preferenial n ceea ce privete pensiile anuale, pmntul i alocarea de mbrcminte.

Caricatur francez de la sfritul anului 1890. China, neputincioas, este mprit ntre Marea Britanie, Germania, Rusia, Frana i Japonia.n urmtoarea jumtate de secol, toate zonele aflate mai inainte n cadrul dinastiei Ming au fost consolidate sub Qing. Xinjiangul, Tibetul i Mongolia au fost incluse n mod formal n teritoriul chinez. ntre 1673 i 1681, mpratul Kangxi a suprimat revolta celor trei generali, din sudul Chinei, crora li s-a refuzat statutul ereditar al ntinselor lor fiefuri, acordate de mpratul predecesor. n 1683, Qing a organizat un asalt n sudul Taiwanului, nbuind rebeliunea statului Marele Ducat de Tungning, care a fost fondat de ctre loialistul Ming Koxinga n 1662, dup cderea Mingului de Sud i a servit ca baz pentru continuarea rezistenei Ming n sudul Chinei.Pn la sfritul domniei Qianlong, Imperiul Qing era la apogeu. China conducea mai mult de o treime din populaia lumii i avea una dintre cele mai puternice economii mondiale. Dup suprafa, acesta a fost unul dintre cele mai mari imperii din istorie.n secolul al XIX-lea, Imperiul a stagnat pe plan intern iar pe plan extern era ameninat de imperialism. nfrngerea de ctre Imperiul Britanic n Primul Rzboi al Opiului (1840) a condus la Tratatul de la Nanking (1842), n care Hong Kong a fost cedat britanicilor iar importul opiu a fost legitimat. nfrngerile militare ulterioare i tratatele inegale cu alte puterile imperiale, au continuat chiar i dup cderea dinastiei Qing.Pe plan intern, Rebeliunea Taiping (1851-1864), o micare religioas cvasi-cretin condus de Regele Ceresc Hong Xiuquan, a atacat aproximativ o treime din teritoriul chinez, pentru mai mult de un deceniu, pn cnd a fost n cele din urm zdrobit n A Treia Btlie de la Nanking, din 1864. Se poate spune c a fost unul dintre cele mai mari rzboaie din secolul al XIX-lea, n ceea ce privete implicarea numeric a trupelor, existnd i pierderi masive de viei omeneti, de aproximativ 20 de milioane.[26] O serie de revolte au urmat, incluznd Rzboiaiele Clanurilor Punti - Hakka, Rebeliunea Nien, Rebeliunea musulman Dungan (18621877) i Rebeliunea Panthay.[27] Toate revoltele au fost n cele din urm nfrnte, ns cu un cost enorm de viei pierdute i slbirea serioas a autoritii imperiale centrale. Sistemul de Steaguri pe care manciurienii s-au bazat att de mult timp, s-a dovedit n final a fi un eec total, dup ce forele Steagurilor au fost n imposibilitatea de a-i suprima pe rebeli. Oficialii locali din provincii, cu acordul guvernului imperial, au format noi armate, care s-au dovedit de succes n zdrobirea rebeliunilor. China nu a reconstruit o armat central puternic, ns oficialii locali au devenit de multe ori lideri militari, care i-au folosit puterea militar pentru a conduce ntr-un mod independent provinciile lor.[28]

mprteasa vduv Cixi (1835 1908)Ca rspuns la calamitile din imperiu i ameninrile imperialismului, a fost iniiat Micarea de Auto-Consolidare, ca o reform instituional n a doua jumtate a anilor 1800. Scopul a fost de a moderniza imperiul, cu accent principal de consolidare a armatei. Cu toate acestea, reforma a fost subminat de oficialii corupi, cinism i certurile din interiorul familiei imperiale. Ca urmare, Flota Beiyang a fost invins in Primul Rzboi Sino-Japonez (1894-1895). mpratul Guangxu i reformitii au lansat apoi un efort de reform mai cuprinztoare, asa-numita Reform de o sut de zile (1898), dar aceasta a fost la scurt timp rsturnat de ctre conservatorii condui de mprteasa vduv Cixi printr-o lovitur de stat militar.La nceputul secolului XX, o micare anti-strini conservatoare, Rebeliunea Boxerilor, s-a revoltat violent mpotriva influenei strine n China de Nord. Grupul a procedat n a-i ataca pe cretinii chinezi misionari, precum i ambasadele strine din Beijing. Guvernarea Qing s-a aliat cu Boxerii, n timp ce acetia mrluiau spre Beijing. Ca rspuns, o expediie strin, Aliana celor opt naiuni, a invadat China pentru a salva misiunile strine asediate. Constnd din trupe britanice, japoneze, ruseti, italiene, germane, franceze, americane i austriece, aliana i-a nvins pe Boxeri i a cerut concesii din partea guvernului Qing.nceputul anilor 1900 a vzut o cretere a tulburrilor civile, n ciuda ncercrilor de reformare iniiate de ctre mprteasa Cixi i guvernul Qing. Sclavia n China a fost abolit n 1910.[29] Revoluia Xinhai din 1911 a rsturnat guvernarea imperial Qing