bibliografie licenta

Download Bibliografie licenta

Post on 04-Jul-2015

1.269 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Bibliografie licenta_pe teme I. TEORIA COMUNICARII 1. Perspective teoretice asupra comunicrii interumane: modelul Shannon-Weaver (CRF, pp. 24-48); modelul Westley- McLean (CRF, pp. 63-76); funciile jakobsoniene ale comunicrii (CRF, pp. 95-99); axiomele paloaltiste ale comunicrii (CRF, pp. 99-107); modelul dramaturgic goffmanian (FCI, pp.164-184) 2. Persoana i interaciunea personal (FCI, pp. 7-163) 3. Comunicarea non-verbal (CRF, pp. 208-246) 4. Comunicarea verbal (CRF, pp. 313-347, FCI, pp. 254-280) 1.Bazele teoretice ale comunicrii: schema liniar a proceselor de comunicare Shannon-Weaver, modelul Westley-McLean; concepte de baz (mesaj, semnal, codificare, bruiaj, redundant); functiile si axiomele comunicrii. Kinezica si proxemica. Bibliografie: M. Dinu Comunicarea repere fundamentale, Ed. stiintific, 1997 sau Ed. Algos, 2000, pp. 17-48, 95-107, 165-173, 216-246. I.1 Schema liniara a proceselor de comunicare Shanon-Weaver, modelul Westley McLean pag. 17 - 28 discutie cu privire la aparenta simplitate a lucrurilor banale -> multe adevaruri elementare nu sunt Sf. Augustin, Confesiuni : Ce este timpul ? -> Daca nu ma intreaba nimeni, stiu, dar daca vreau sa analogie cu situatia comunicarii : termenul este omniprezent in vietile noastre, dar cand incercam sa-l

altceva decat aspecte ale complexitatii lumii, deformate de o perceptie grabita raspund incetez a mai sti definim => polivalenta + ambiguitate. Incadrarea intr-o definitie nu este de dorit, dar este nevoie de o definitie de lucru definitia lui Louis Forsdale : Comunicarea este procesul prin care un sistem este stabilit, mentinut si este eludata elegant problema delicata a naturii emitatorilor care comunica + este subliniat rolul modificat prin intermediul unor semnale comune (impartasite) care actioneaza potrivit unor reguli integrator al comunicarii (prin interconectarea unor agenti pana atunci izolati, comunicarea genereaza configuratii de nivel superior inzestrate cu proprietati noi in raport cu cele ale unitatilor alcatuitoare ; un grup uman > suma indivizidul care il compun datorita comunicarii interpersonale) 1

-

ideea interconectarii este prezenta si in alte definitii, dar cea a lui Forsdale contine porecizarea

indispensabila ca raporturile dintre componentele sistemului se bazeaza numai pe utilizarea de semnale recunoscute de toti participantii la proces, adica pe un consens privitor la codul in care are loc transmiterea informatiilor si ca, in plus, organizarea sirurilor de semnale trebuie sa se supuna unor reguli ce exclud anumite secvente si le privilegiaza pe altele => ideea unei sintaxe la nivelul signalectic al comunicarii + dimensiunea semantica presupusa de codificarea mesajului + componenta pragmatica realizata prin evidentierea caracterului dinamic al legaturilor, care functioneaza facand astfel sa functioneze si sistemul => definitia lui Forsdale reflecta trihotomia sintaxa semantica pragmatica (propusa de Ch. Morris in anii 30) ; o teorie completa a comunicarii trebuie sa aiba in vedere integrarea celor trei dimensiuni exista o teorie a comunicarii? se vorbeste in paralel de teoria comunicarii si de teoriile comunicarii ; ambele denumiri sunt legitime, dar ele desemneaza realitati diferite Filozofia termenului teorie - provine din vb. grecesc theoro = a privi, a contempla, a examina, a considera => derivate ca theoreion = teatru, loc unde publicul contempla reprezentatia actorilor ; theorema = spectacol, dar si obiect de observatie stiintifica, principiu (vezi rom. teorema) ; theoretos = vizibil (la propiru, dar si cu ochii mintii) ; teoretikos = contemplativ, intelectual, teoretic ; teorie > theoria = contemplare, examinare, studiu => 3 sensuri diferite : 1. ipoteza particulara destinata elucidarii cauzelor sau naturii unui fenomen determinat (teoria corpusculara sau cea ondulatorie a luminii) 2. incercare de explicare unitara a unui ansamblu mai bogat de fapte, in perspectiva unei ipoteze, adica a unei teorii de tipul 1 (teoria geocentrica sau heliocentrica a miscarii planetelor) 3. conceptie globala la care a juns stiinta intr-un domeniu dat (teoria probabilitatilor sau teoria versificatiei) => 1, 2, 3 relatii de incluziune ; orice teorie generala T3 include teoriile T2 care presupun si contin teorii de tip T1 teoria comunicarii s-a nascut ca T2, o data cu lucrarea The Mathematical Theory of Communication

(1949) Claude Shannon si Warren Weaver; autorii lucrau in domeniul telecomunicatiilor unde se confruntau cu probleme tehnice de transmitere a semnalelor (codaj optim, reducere a zgomotului, maximizare a debitului de informatie) => cristalizarea unei teorii centrata pe raporturile dintre cod si canalul de transmisie, fara a lua in considerare continutul mesajelor (teoria matematica a comunicarii ignora continutul si utilitatea mesajelor) conceptul de cod unul dintre pilonii centrali ai teoriei, dar nu depaseste conditia unei corespondente formale sintre un repertoriu de semnale si universul mental al semnificatiilor asociate acestora (natura si calitatea lor raman in afara). definitia saussuriana a semnului ( ceva care tine locul a altceva ) vs. teoria informatiei nu tine cont decat de ceva , ignorand deliberat altceva -ul impactul acestei teorii asupra stiintelor comunicarii a fost considerabil ; multe dintre conceptele elaborate au intrat in patrimoniul comun al mai multor discipline, dar nu mereu in mod corect (lingvistii au 2

preluat termeni care la origine beneficiau de definitii mult mai riguroase). George Mounin : terminologia proprie impusa de teoria informatiei a intrat repede in limba curenta ; a pierdut sau risca sa-si piarda specificitatea unii au asimilat cantitatea de informatie cu vechea notiune de semnificatie a unui cuvant (nu exista nici o legatura intre parametrul formal ce exprima potentialul informational al unui mesaj transmis printr-un canal si planul semantic al comunicarii ; reconstructia semantica nu este univoca=> evaluarea cantitativa a informatiei corespunzatoare furnizeaza mereu alte rezultate) confuzie pagubitoare intre limbile naturale si coduri, asa cum sunt ele definite in teoria matematica a comunicarii. Pierre Guiraud : limba si codul = sisteme de conventii care permit transformarea unui mesaj ; limba= sistemul de echivalente lexicale si reguli sintactice cu ajutorul carora ideile, gandirea sunt transformate in cuvinte articulate ; deosebire fundamentala intre limba si cod = conventiile codului sunt explicite, prestabilite si imperative, cele ale limbii sunt implicite, se instituie spontan in cursul comunicarii ; omul a creat un cod in vederea comunicarii, in timp ce limba se creeaza chiar in comunicare ; codul este inchis si incremenit, nu se transforma decat in virtutea unui acord explicit al utilizatorilor, limba este dechisa si repusa in discutie de fiecare data psihologii asimilarea abuziva a subiectului uman cu un simplu canal de transmitere a informatiei, propunandu-si sa evalueze capacitatile mentale in termenii fluxului informational maxim pe care omul il poate vehicula. Rezultatul -> total defavorabil pt om ( G.A. Miller : omul = veriga slaba asistemului de comunicare) ; mintea omului nu este o simpla conducta de drenaj singalectic ce primeste stimuli exteriori pe care ii restituie sub forma output-ului emergent -> functionarea ei este mult mai complicata : semnalele receptionate sunt supuse decodificarii, iar mesajul rezultant este analizat, fiind filtrat, printre altele, prin grila personalitatii proprii, apoi rezultatul prelucrarii este sintetizat intr-un nou mesaj, recodificat si emis sub forma unui sir de semnale de iesire, care nu vor repeta identic alcatuirea output-ului initial => manifestarea unui anumit discernamant al dispozitivului uman care nu este o simpla curea de transmisie, ci intervine activ in proces teoria informatiei nu trebuie considerata nereusita sau incompleta, atata timp cat raspunde obiectivelor

propuse ; abordeaza comunicarea in lumina unei ipoteze anume, oferind sintaxei un loc privilegiat in raport cu semantica si pragmatica ; aportul teoriei informationale la teoria general a comunicarii este important Schema generala a comunicarii Shannon-Weaver MESAJ Sursa -> Transmitator SEMNAL -> SEMNAL -> Receptor MESAJ -> Destinatie

Canale

3

-

distinctie sursa - transmitator ; sursa = produce mesajul, dar in general nu dispune si de mijloace pt a-l

face sa ajunga la destinatie => principalul paradox al comunicarii, proces a carui ratiune de a fi este vehicularea de intelesuri, intelesuri care, prin natura lor, nu por fi vehiculate teremenul de mesaj acopera o mare varietate de realitati desemnate in limbaj curent prin cuvinte ca : ganduri, semntimente, trairi, idei, emotii, stari de constiinta, insa toate raman inaccesibile sistemelor noastre senzoriale => entitatea emitatoare este obligata sa procedeze prin substitutie : semnalele materiale perceptibile senzorial reprezinta indirect produsele impalpabile ale constiintei si afectivitatii ; inlocuirea nu inseamna insa transport => cele din urma raman principial netransmisibile. Mesaul netranspus in semnal ramane inaccesibil interlocutorului, care nu poate sesiza o prezenta ce nu ii impresioneaza simturile (nici chiar creierul nu este apt sa o faca ; a spune ca intelesurile cuvintelor se afla in creier sau se produc acolo = perceptie naiva bazata pe confuzia dintre activitatea cortexului si contiinta) ; un fapt observabil nu poate fi decat cel mult indiciul material al prezentei semnificatului, dar niciodata semnificatul insusi aspectul cel mai spinos al comunicarii -> contradictia dintre nevoi interlocuorilor de a-si transmite mesaje si imposibilitatea practica in care se afla de a emite si receptiona numai semnale => codificare = activitatea indispensabila => transmitatorul = participant indispensabil procesului de comunicar