Istoria modernă a RomânieiSeminarii

Tematica generală, bibliografie

Lect. dr. Ana Victoria Sima

1. Iluminism şi modernism în societatea românească la începuturile epocii moderne:

- periodizarea istoriei României. - Ritmurile modernizării.- teoriile româneşti ale modernizăriiBIBLIOGRAFIE:

a. V. Cristian, „Considerations sur le commencement de l’epoque moderne dans l’histoire universelle”, în „Revue roumaine d’histoire”, 1979, 18, nr. 2, pg. 313-328; sau în limba română în „Anuarul Institutului de istorie şi Arheologie Iaşi”, 1978, 15, pag 403-414.

b. Dan Berindei, „Evoluţie şi revoluţie în istoria modernă a României” în „Revista de istorie”, 1978, 31, nr. 8, pg. 1409-1417.

c. Damian Hurezeanu, „L’histoire moderne de la Roumanie dans la perspective du processus historiques europeen” în „Nouvelle etudes d’histoire”, vol. V, 1975, pag. 141-158.

d. A. Oţetea, Problema periodizării istoriei României”, „Studii”, X, 1957 (6), pg. 103.

e. L. Boicu, A doua jumătate a secolului al XVIII, început al epocii moderne în istoria României, în Anuarul Institutului Iaşi, 1972, pg. 431-453.

f. E Lovinescu, Istoria civilizaţiei române moderne, Edit. Minerva, 1977,Buc.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI

SEMINAR NR. 2Revoluţia de la 1821:

- climatul politic internaţional al începutul secolului al XIX-lea- Istoriografia mişcării lui Tudor- Documentele mişcării lui Tudor

Bibliografie:1. România în relaţiile internaţionale. 1699-1939, Iaşi, 1980, p. 68-135. 2. Gh. Platon, Revoluţia din 1821.Opinii în jurul unei controverse, în

„Anuarul Institutului”, Cluj, 1982, (25), p. 335-352.3. idem, Geneza revoluţiei de la 1848. Revoluţia de la 1821 o expunere a

problemelor fundamentale, Iaşi, 1980, pg. 54-71.4. N. Corivan, Tudor Vladimirescu şi istoricii români A. D. Xenopol, N.

Iorga, E. Vârtosu, I. C. Filitti, D. Bodin, A. Oţetea”, în „Studii şi cercetări istorice” XX, 1947, p. 96-113.

5. A. Oţetea, T. Vladimirescu şi mişcarea eteristă în Ţările Române, 1821-1822, Buc, 1945, p. 3-28: prefaţa şi introducerea-p.d.v. al lui Oţetea şi o trecere în revistă a Istg.

6. idem, T. Vladimirescu şi revoluţia din 1821, Buc, Ed. Ştiinţ. 1971, p. 5-33, prefaţa şi introducerea- poziţia lui Oţetea.

Pentru Documentele mişcării de la 1821. 1. Paul Cornea, Originile romantismului românesc, p. 161-170-programul lui Tudor-proclamaţia de la Padeş2. Louis Roman, Cererile Norodului românesc şi forţele social-politice la

1821, în „Studii şi articole de istorie”, vol XXX-XXXI, 1975.3. A. Oţetea, Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821, Buc. Ed. Ştiinţ.

1971, Cap. Pornirea mişcării revoluţionare, p. 184-223; cap. Marile puteri şi mişcarea revoluţionară din Ţările române, p. 285-311.

4. Gh. Platon, Istoria modernă a României, lectura – obligatorie.

Documentele revoluţiei: Răscoala de la 1821: Documente istorice, Vol. I, D. I. R. - P. 207. doc. nr. 110-23 ianuarie, Proclamaţia de la Padeş- P. 196, doc. nr. 103-15 ianuarie- înţelegerea între Tudor şi cei trei

boieri pământeni- P. 208, doc. nr. 111, 23 ianuarie-Arzul adresat Porţii de către Tudor- P. 272. doc, nr. 166 (Cererile Norodului românesc)

- P. 193, doc. nr. 100 Convenţia între Tudor, Iordache şi Farmache, ianuarie 1821.

- A treia proclamaţie către Bucureşteni, 20 MARTIE/1 aprilie 1821- DIR, vol. I, doc. nr. 229, p. 385.

- Proclamaţia din 23 martie/14 aprilie 1821-DIR, vol. I, doc, nr. 230, p. 385-387.

- Modernizarea discursului ideologic: semantica Proclamaţiei de la Padeş, a Arzului către Poartă (mitul Împăratului), a Cererilor Norodului Românesc-modificarea tonului.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 3Evoluţia politică a principatele române între 1822-1834:

- literatura politică în perioada domniilor pământene- statutul internaţional al Principatelor Române- Geneza Regulamentelor Organice. Regulamentele Organice.

BibliografieI. 1.Vlad Georgescu, Ideile politice şi iluminismul în Principatele române. 1750-1831, Buc. 1972, mai ales, pg 99-160.2. Idem, Memoires et projets de reforme dans les Principates roumaines. 1769-1830, Buc, 1970- texte. 3. Valeriu Şotropa, Proiectele de constituţie, programele de reforme şi petiţiile de drepturi din Ţările Române, Buc, 1976, p. 57-88. 4. Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Buc, 1977, pg. 192-210.

5. I. C. Filitti, Opere alese, Buc, 1985, pg. 113-140.

Prezentări: a) Poziţia marii boierimi b) „-„ a micii boierimi, mai ales din Moldova-Constituţia

cărvunarilor c) Curentul democratic din Muntenia –Filitti, pg. 133 – 140.

Notă: fiecare prezentare trebuie însoţită de un text reprezentativ pentru tema referatului.

II. 1. Andrei Oţetea, Contribuţie la chestiunea orientală, în vol. A. Oţetea,

„Scrieri istorice alese”, Cluj, 1980, pg. 148-173- pt. perioada 1792-1815. 2. Leonid Boicu, Geneza chestiunii române ca problemă internaţională,

Iaşi, 1975, pg. 76-120. III.

1. I. C. Filitti, Principatele române de la 1848 la 1834. Ocupaţia rusească şi Regulamentul organic, Buc, 1934, pg. 101-115, 139-161, 184-191; pt examen necesare pg. 101-222.

2. Andrei Oţetea, Geneza Regulamentului Organic, în vol. Andrei Oţetea, „Scrieri istorice alese”, Cluj. 1980, pg. 229-245.

3. Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare din România până la 1918, Buc, 1983, pg. 21-28 (dar numai aspectele politice).

4. Valeriu Şotropa, Proiectele de constituţie, programele de reformă..., Buc, 1976, pg. 88-91 (fără aspectele sociale).

Prezentări:

1. Elaborarea Regulamentelor, Oţetea, Geneza.., pg. 229-236, Filitti, pg. 31-100.2. Prevederile cu caracter politic, organizarea puterilor în stat(Ad. Obştească ordinară şi extraordinară. Domnul, administraţia centrală, etc. 3. Prevederile cu caracter social, regimul agrar, statutul ţăranilor. 4. Modernizarea instituţiilor: sistemul fiscal, oraşele, sistemul sanitar, drumurile.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 4

Transilvania de la Suplex la 1848: continuarea mişcării politice de la 1791 la 1848:

-forme de activitate politică: memorii-problema limbii naţionale: exclusivismul limbii maghiare

Bibliografie

1. Ladislau Gyemant, Mişcarea naţională a românilor din Transilvania 1790-1848, Buc, 1986, p. 119-221.

2. Nicolae Bocşan, Opţiuni sociale şi democratice, în vol. „Naţiunea Română”, p. 314-317; p. 347-353.

3. Silviu Dragomir, Studii şi documente privitore la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-1849, Vol. V, Cluj-Sibiu, 1945, p. 1-90.

4. S. Mitu, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Humanitas, 1997,

5. Keith Hitchins, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania 1700-1868, Cluj-Napoca, 1987, p. 30-82

6. Idem, Românii 1744-1866, Humanitas, 1996, p. 246-265.

Documente: Cornelia Bodea, 1848 la români, Buc, 1983, Vol. I.

Prezentări: a). Instituţiile mişcării naţionale: şcoala, episcopii români, sinodul la nivelul celor două confesiuni româneşti: greco-catolică şi ortodoxă. b). Petiţionalismul epocii: dietele din 1834, 1837, 1841-1842 şi memoriile înaintate de episcopi. c). Lupta pentru limbă în Transilvania şi proiectele nobiliare de deznaţionalizare.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 5

Principatele Române între 1834-1848:- consecinţele Regulamentelor organice: social, demografic,

economic, mental. - contestarea regimului politic- francmasonerie şi societăţi secrete în societatea românească.

Bibliografie:

1. Gh. Zane, Economia Principatelor Române în perioada 1775-1831, in vol. Gh. Zane Studii, Buc, 1980, p. 33-59.

2. A. Oţetea, Pătrunderea comerţului românesc în circuitul internaţional, Buc, 1977, p. 7-37, 101-110, 133-139.

3. Gh. Platon, Istoria modernă a României, Buc,1985, p. 55-72.4. Idem, Geneza revoluţiei române de la 1848, Iaşi, 1980, p. 115-141

(aspectele demografice), p. 213-234 (revoluţia industrială).5. Idem, Repere privind mentalităţile în Moldova în epoca revoluţiilor de la

1848, în vol. „Civilizaţie medievală şi modernă românească”, Cluj, 1985, p. 260-279.

Referate: a). Comerţul şi economia de schimb.b). Revoluţia demografică –Platon, Geneza-p. 115-141.

1. K. Hitchins, Românii 1774-1866, p. 209-215.2. I. C. Filiti, Domniile Române şi Regulamentul Organic, 1834-1849, Buc,

1915, domniile lui Al Ghica, GH. Bibescu, M. Sturdza.3. P. Cornea, Originile romantismului românesc, Buc, 1972, p. 413-422.

obligatoriu.4. V. Popovici, Date noi despre conjunctura confederativă din 1839, în

„Studii şi cercetări ştiinţifice”, Iaşi, 1950, p. 451-468 (Leonte Radu).5. Raul Girardet, Mituri şi mitologii politice, Institutul european, 1997,

partea referitoare la Conspiraţie. 6. Dan Berindei, Preludes de la revolution roumaine de 1848. Les societes

secretes. în „Revue Roumaine d’histoire”, 1978, 3, p. 427-446.7. Gh. Zane, Mişcarea revoluţionară de la 1840 din Ţara Românească,

preludiu al revoluţiei de la 1848, în Vol. Gh. Zane, „Nicolae Bălcescu. Opera, Omul, Epoca”, Buc, 1977, ed III. P. 139-219.

8.

Prezentări: a. Acţiuni politice între tradiţia legalistă şi noile soluţii revoluţionare

Câmpineanu, Leonte Radu- Bocşan, Popovici, Bodea. b. Politica de conspiraţie şi complot: activitatea şi mentalitatea

politică a societăţilor secrete; influenţa masoneriei franceze asupra tinerilor de la 1848 (Berindei, Bocşan, Bodea).

c. Mişcarea de la 1840- repetiţie pentru mişcarea revoluţionară, Tentativă de transpunere a idealului francez în Principatele Române –Zane.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 6

Anul 1848- liberalism în programele politice la 1848. - mentalitate revoluţionară la 1848 în cadrul adunărilor populare, specificul

lor, Bibliografie:

1. Keith Hitchins, Românii.1774-1866, Humanitas,1998, p.285-3342. Dan Berindei, Programul intern al revoluţiei române din 1848-1849, în

Revoluţia de la 1848 în Ţările Române, Bucureşti, 1974, p.35-55.3. Gh. Platon, Revoluţia de la 1848 în Moldova, în „Analele ştiinţifice ale

Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi”, XXIV,1978.6. P. Cornea, M. Zamfir, Gândirea românească în epoca paşoptistă, vol.I

Bucureşti, p.17-20 studiu introductiv; p. 19-61 Proclamaţia de la Islaz (mai ales p. 55, programul politic); p. 65-90 Dorinţele Partidei naţionale din Moldova.

7. Memorandul.1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească, Bucureşti,1992, p.128-167.

8. Liviu Maior, 1848-1849, Români şi unguri în revoluţie, Bucureşti, ed. Ed. Enciclopedică, 1998, pp. 24-48; 195-218.

9. Simona Nicoară, Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti, P.U.C., 1999.

Documente10.Cornelia Bodea , 1848 la români, vol.I-II, Bucureşti,1982.11.Documente privind revoluţia de la 1848 în Ţările Române. B. Ţara

Românească, Bucureşti 1983; şi seria C. Transilvania I-IV 1977-1992.12.Silviu Dragomir, Studii şi documente, I-III, Sibiu-Cluj, 1944-1946.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 7

Relaţia etnie-confesiune în Transilvania epocii moderne. - asumarea etniei- asumarea confesiunii- relaţia confesiune-confesiune- relaţia etnie-etnie-

Bibliografie: 1. Nicolae Bocşan, Ioan Lumperdean, Ioan Aurel Pop, Etnie şi

confesiune în Transilvania (sec. XIII-XIX), Oradea, 1994, p. 142- 187. 2. Toader Nicoară, Românii din Transilvania în imaginarul aristocratic

maghiar în secolul al XVIII lea, în vol. „Identitate şi alteritate” II, pg. 123-136.

3. Nicolae Bocşan, The image of the Catholic Church with the Greek Catholic Romanian, în „Transylvanian Review”, 1997, 6, nr. 2, p. 155-174.

4. Idem, Alterităţi confesionale ....., În vol. „Identitate şi alteritate” I, Cluj, 1996, pg. 96-111.

5. Liviu Maior, 1848-1849 Români şi Unguri în Revoluţie, Bucureşti, 1998, p. 7-48, 128-166, 250-303.

6. Nicolae Bocşan, Ioan Popoviciu, Identitate şi alteritate în Biserica ortodoxă din Imperiul habsburgic. Separaţia ierarhică a bisericii româneşti de biserica sărbească, în vol. „Identitate şi alteritate” II, Cluj, 1998, p. 136-148.

7. Ion Cârja, Biserică şi societate în Transilvania în perioada păstoririi mitropolitului Ioan Vancea (1869-892), Cluj-Napoca, Presa Univ Clujeană, 2007, pp. 223-285.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 8

Instaurarea şi organizarea regimului Monarhiei Constituţionale: - constituţia din 1866: izvoare, principii, prevederi, revizuiri.- raportul de forţe pe plan intern în perioada elaborării constituţiei - formarea partidelor politice moderne.

Bibliografie:

Lucrări generale

1. Istoria parlamentului şi a vieţii parlamentare din România până la 1918, Bucuresti,1983.

2. Apostol Stan, Grupări şi curente politice în România între Unire şi Independenţă 1859-1877, Buc.,1979.

3. Ioan Scurtu, Contribuţii privind viaţa politică din România, Bucureşti, 1988.

Lucrări speciale

1. I.C.Filitti, Izvoarele constituţiei de la 1866 (Originile democraţiei române), Bucureşti,1934.

2. C.C.Angelescu, Izvoarele constituţiei române de la 1866, Buc., 1936.3. V. Russu, Constituţia din 1866 şi ideea de independenţă, în, „Analele

Ştiinţifice ale Universităţii A.I.Cuza din Iaşi”, Istorie, tomXXII, 1976.4. Eliodor Focşăneanu, Istoria constituţională a României, Buc., 1992.5. Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale în România (1866-1991),

Buc. 19926. V. Russu, Din frământările politice ale perioadei instabilităţii

guvernamentale şi parlamentare. Încercări de revizuire a Constituţiei, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii A.I.Cuza din Iaşi”, Istorie, XVIII, 1972, fasc.1.

7. Idem, Cauzele luptelor politice dintre grupările liberale şi conservatoare în anii instabilităţii guvernamentale şi parlamentare 1866-1871, în „Cercetări istorice”, IX-X, 1978-1979.

8. Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Buc.1987.

9. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România. De la origini până la 1918, Buc., 1986.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 9.

Mişcarea naţională din Transilvania în perioada 1849-1866.- perioada neoabsolutistă- desfiinţarea relaţiilor feudale- perioada liberală –dieta de la Sibiu- formarea Astrei-rolul ei în mişcarea naţională.

Bibliografie:

Lucrări generale: George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, I-III, Sibiu, 1889-1891. V. Netea, Lupta românilor din Transilvania pentru libertate naţională, Buc, ,1974. Şt. Pascu, Făurirea statului naţional unitar român, I-II, Buc, 1983. Liviu Maior, Memorandul. Filosofia politico-istorică a petiţionalismului românesc, Cluj, 1992. Memorandul. Ideologie şi acţiune politică românească.- Vol. colectiv. N. Iorga, Istoria Românilor din Ardeal şi Ungaria, Buc, 1989.

Lucrări speciale: 1. Keith Hitchins, Ortodoxy and Nationalitiy. Andrei Şaguna and the

Roumanians of Transylvania, 1846-1873, Cambridge, Massachussets, London, 1977.

2. Idem, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania, Cluj, 1987- de aici ne interesează : cap. – Andrei Şaguna şi românii din Transilvania în deceniul absolutismului, 1849-1859, p. 157-190; cap. Andrei Şaguna şi Iosif Rajacic: bisericile sârbă şi română în deceniul absolutismului, p. 191-206; Românii şi Auscgleichul. 1865-1869, p. 207-250.

3. Iosif Kovacs, Desfiinţarea relaţiilor feudale în Transilvania, Cluj, 1973, p. 61-74

4. Cornelia Bodea, Stări de spirit revoluţionare în Transilvania şi Banat, după revoluţie, în vol. Civilizaţie medievală şi modernă românească, Cluj, 1985, p. 344-353.

5. Simion Retegan, Dieta românească a Transilvaniei, Cluj, 1979.

6. Memorandul. 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească, Buc. 1992, p. 169-200.

7. Pamfil Matei, „Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român”, Cluj, 1986.

Prezentări: 1. Legislaţia agrară din 1853-18542. Viaţa naţională românească şi puterea absolutistă (înfiinţarea

mitropoliilor, şcoala, asociaţionismul cultural)3. Regimul politic constituţional al Transilvaniei 1860-1867.4. Legislaţia Dietei de la Sibiu: obiective şi realizări ale mişcării naţionale

româneşti.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNEISEMINAR NR. 10

Dualismul, mişcarea memorandistă şi neoactivistă în societate românească modernă:

-repere generale: modernizare şi naţionalism-populaţie: structură etnică şi comportament demografic-acţiunea politică românească între 1867-1914-societatea românească transilvăneană la începuturile anilor 1900.

Bibliografie:

LUCRĂRI GENERALE: 1. George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, vol. I-III, Sibiu, 1889-

1891.2. Ştefan Pascu, Făurirea statului naţional unitar român, vol. I-II, Buc,

1983. 3. Teodor Pavel, Mişcarea românilor pentru unitate naţională şi diplomaţia

puterilor centrale, vol. I (1878-1895), Timişoara, 1979.

LUCRĂRI SPECIALE: 1. Liviu Maior, Memorandul. Filosofia politico-istorică a

petiţionarismului românesc, Cluj, 1992, p. 31-64, 65-150. 2. Simion Retegan , Pronunciamentul de la Blaj (1868), în

„Anuarul Institutului din Cluj”, IX, 1966, p. 127-142. 3. Idem, Dualismul şi politica sa naţională, p. 221-264 în

Memorandul. 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească. Ed. II, Buc. 1994.

4. Idem, Mişcarea naţională românească din Transilvania 1900-1914, Cluj, 1986.

5. Keith Hitchins, Afirmarea naţiunii: mişcarea naţională românească din Transilvania 1860-1914, Bucureşti, ed enciclopedică, pp. 105-161.

6. Şerban Polverejan , Memorandul. 1892-1894: Geneza, Ideile Memorandului, p. 25-58, şi Toader Nicoară, Acţiunea şi procesul Memorandului. Ecouri interne şi internaţionale, p. 59-110, în „Memorandul. 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească”.

7. Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluţia de la 1848şi Unirea din 1918, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 2000, p. 34-87, p. 192-236

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEISEMINAR NR. 11.

Societate şi Cultură românească 1866-1914:-instituţii de cultură -curente culturale şi artistice.

Bibliografie: Academia română

1. Dan Berindei, Înfiinţarea Societăţii literare şi sesiunea din 1867, în STUDII, 1956, 9, nr. 5, p. 21-44.

2. Idem, Societatea Academică Română (1867- 1878), în STUDII, 1966, 9, nr. 6, p. 1069-1089,

3. Idem, Academia Română în anii 1879-1918, în vol. Studii şi materiale de istorie modernă, V, Bucureşti, 1975, 247-276

4.Curente culturale şi artistice.Lucrări generale: 1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Buc, 1982. 2. E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Buc, 1940.5. Idem, Istoria civilizaţiei române moderne, Buc, 1972. 6.

Lucrări speciale: Junimismul.

1. Z. Ornea, Junimea şi Junimismul, Buc, 1975. p. 119-214- Cap. Ideologia Junimistă; p. 215-344, Cap. III- Junimismul şi viaţa politică.

2. Sara Iercoşan, Junimismul în Transilvania, Cluj, 1983. 3. Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, Buc.

Semănătorismul.1. Z. Ornea, Semănătorismul, ed. II, Buc, 1971, p. 125-177- Cap. II-

Ideologia curentului; p. 181-223- Cap. III- Semănătorismul şi viaţa politică.

2. Ion Bulei, Atunci când veacul se năştea, Buc, 1990, p, 168-178.

Poporanismul. 1. Z. Ornea, Poporanismul, Buc, 1972, p. 151-253-Cap. II-Ideologia

curentului; p. 259-344-Cap. III-Poporanismul şi viaţa politică. 2. Ioan Bulei, Atunci Când veacul se năştea, Buc, 1990, p. 178-183.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI SEMINAR NR. 12

Societate şi economie în spaţiul românesc în epoca modernă

- populaţie: structuri etnico-sociale, modificări demografice, implicaţii

- structuri şi forme de dezvoltare economică în spaţiul românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

- politici şi direcţii reformise în economia românească modernă

Bibliografie: 1. Dan Berindei, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876),

Bucureşti, 1992. 2. Ştefan Zeletin, Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric (1925),

Neoliberalismul. Studiu asupra istorie şi politicii burgheziei române (1927),ediţie alcătuită de Cristian Preda, ed. Nemira, Bucureşti, 1997.

3. Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984. 4. Gheorghe Platon, Alexandru Florin Platon, Boierimea din Moldova în

secolul al XIX-lea. Context european, evoluţie socială şi politică (Date statistice şi observaţii politice), Ed Academiei Române, Bucureşti, 1995.

5. Victor Axenciuc, Introducere în istoria economică a României, Epoca modernă, Ed. Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 1997.

6. Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii?¸Ed Eminescu, Bucureşti, 1986.

7. Gheorghe Iacob, Economia României 1859-1939. Fapte, legi, idei, Ed. Fundaţiei Axis, Iaşi, 1996.

8. Alexandru Pintea, Gheorghe Ruscanu, Băncile în economia României, Ed. Economică, Bucureşti, 1995.

ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI SEMINAR NR. 13.

Viaţă cotidiană în societatea românească în epoca modernăa. regimul alimentarb. vestimentaţiec. o zi din viaţa societăţii româneşti.

Bibliografie:

1. Auguste de Gerando, La Transylvanie et ses habitants, Paris, Vol. I-II, 1845.

2. Simona Vărzaru, Prin Ţările Române călători străini din sec. al XIX-lea, Buc. 1984, p. 5-36 (plus interpretarea a două relatări).

3. Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident, Ţările Române la începutul timpurilor moderne, (1800-1848), Bucureşti, Humanitas, 1995.

4. Alexandru Alexianu, Mode şi veşminte din trecut, Vol. II, Meridiane, Bucureşti, 1987, p. 175-355.

5. Adrian Silvan Ionescu, Balurile din secolului al XIX.lea, Bucureşti, 1997.

6. Gh. Crăinicescu, Igiena ţăranului român, Bucureşti, 1895, p. 111-181, 185-221 sqq.

7. Barbu Ştefănescu, Tehnică agricolă şi ritm de muncă în gospodăria ţărănească din Crişana (sf- sec. XVIII-şi începutul sec. al XIX-lea), Oradea, 1995, p. 191-240.

8. Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Buc. 1984.