Isaac Asimov

SENTIMENTUL PUTERII

(volumul de povestiri Întrebarea final! – Nine Tomorrows, 1959)

Jehan Shuman se obi"nuise cu persoanele care de#ineau autoritate pe P!mântul aflat de atâta vreme în stare de conflict. El era un simplu civil, dar concepea programele utilizate în cele mai avansate calculatoare militare. Ca atare, generalii îl ascultau cu aten#ie. La fel "i "efii diverselor comisii ale Congresului.

În salonul Noului Pentagon, existau acum reprezentan#i ai ambelor categorii. Chipul generalului Weider era t!b!cit "i ars de spa#iu, iar gura mic! avea buzele #uguiate într-un cercule#. Congresmanul Brant avea tenul neted "i ochi limpezi. Fuma tutun denebian cu aerul unuia al c!rui patriotism era atât de notoriu încât î"i putea permite asemenea gesturi.

Shuman, înalt, distins "i Programator clasa I, îi întâmpin! netem!tor.! Domnilor, rosti el, dânsul este Myron Aub.! Cel cu talentul neobi"nuit, pe care l-a#i descoperit aproape din

întâmplare, ad!ug! placid Brant. Mda.Îl examin! cu o curiozitate amabil! pe omule#ul cu #east! ple"uv! "i

ovoidal!.La rândul s!u, acesta î"i r!suci agitat degetele mâinilor. Pân! atunci,

nu mai fusese niciodat! în prezen#a unor persoane atât de importante. Era un simplu "i b!trâior tehnician de clas! modest!, care e"uase de mult! vreme la toate testele menite a-i selecta pe indivizii înzestra#i "i care se stabilise pe f!ga"ul muncii necalificate. Talentul pe care faimosul Programator i-l descoperise "i de care f!cea atâta caz nu era decât un hobby de-al s!u.! Mi se pare de-a dreptul copil!reasc! toat! atmosfera aceasta de

mister, coment! Weider.! Imediat, n-o s! vi se mai par! a"a, replic! Shuman. Nu este

vorba despre ceva pe care s!-l comunic!m oricui... Aub! (Felul în care l!trase numele acela monosilabic de#inea ceva poruncitor, fusese aproape un ordin, dar la urma urmelor el era un celebru Programator adresându-se unui simplu Tehnician.) Aub! Cât fac nou! ori "apte?

Aub "ov!i o clip!. Ochii s!i "ter"i scânteiar! de o nelini"te vag!.! $aizeci "i trei, r!spunse.Brant în!l#! sprâncenele.! Este corect?! Pute#i verifica "i singur, domnule.Congresmanul scoase microcalculatorul din buzunar, îi atinse de

câteva ori marginile "lefuite, privi displayul "i-l vârî înapoi.! Acesta este talentul pentru care ne-a#i convocat? S! asist!m la

demonstra#iile unui scamator?! Nu doar atât, domnule. Aub a memorat câteva opera#ii "i, cu

ajutorul lor, calculeaz! pe hârtie.! Un calculator cu hârtie? întreb! generalul cu o privire scârbit!.! Nu, domnule, r!spunse r!bd!tor Shuman. Nu un calculator cu

hârtie, ci pe o simpl! coal! de hârtie. Sunte#i amabil s! spune#i un num!r?! $aptesprezece.! $i dumneavoastr!, domnule congresman?! Dou!zeci "i trei.! Perfect! Aub, înmul#e"te numerele acestea "i, te rog, arat!-le

domnilor cum procedezi.! Da, domnule Programator, încuviin#! din cap Aub.Pescui dintr-un buzunar un carne#el, iar din alt buzunar un creion

dermatograf. Fruntea i se încre#i "i începu, concentrat, s! a"tearn! semne pe hârtie.! Ia s! v!d, îl întrerupse brusc generalul.Aub îi întinse hârtia "i Weider coment!:! Pare a fi num!rul "aptesprezece.! A"a-i, aprob! Brant, dar b!nuiesc c! oricine poate copia cifre de

pe displayul unui calculator. Cred c! eu însumi a" putea face un "aptesprezece acceptabil, în ciuda faptului c! n-am încercat niciodat!.! Domnilor, interveni calm Shuman, s!-l l!s!m pe Aub s!

continue.Tehnicianul continu!, cu mâinile tremurându-i u"or. În cele din

urm!, rosti cu glas sc!zut:! R!spunsul este trei sute nou!zeci "i unu.Congresmanul î"i scoase pentru a doua oar! microcalculatorul "i-l

ac#ion!.! A"a-i, pentru numele lui Dumnezeu! Cum a ghicit?! N-a ghicit, domnule, zise Shuman. A calculat. A f!cut opera#ia

de calcul pe hârtia aceea.! Prostii! se enerv! generalul. Un calculator este una, iar o foaie

de hârtie este cu totul altceva.! Explic!-le, Aub, spuse Programatorul.! Da, domnule. Uita#i, domnilor, scriu dou!zeci "i trei, iar sub

num!rul acesta scriu "aptesprezece. Dup! aceea, îmi spun a"a: "apte înmul#it cu trei...! Stai ni#el, Aub, îl opri congresmanul, problema este

"aptesprezece înmul#it cu dou!zeci "i trei.! $tiu, "tiu, încuviin#! micu#ul tehnician, dar încep spunând "apte

înmul#it cu trei, fiindc! a"a iese rezultatul. A"adar, "apte înmul#it cu trei face dou!zeci "i unu.! Asta de unde "tii? întreb! Brant.! Pur "i simplu, am #inut minte c! pe display apare întotdeauna

dou!zeci "i unu. Am verificat de o mul#ime de ori.! Asta nu înseamn! c! întotdeauna va fi la fel, se strâmb! Brant.! Poate c! nu, începu Aub s! se bâlbâie, nu sunt matematician.

Dar s! "ti#i c! de fiecare dat! mi-au ie"it rezultatele corecte.! Continu!.! $apte înmul#it cu trei face dou!zeci "i unu, de aceea scriu

dou!zeci "i unu. Apoi, unu înmul#it cu trei face trei, de aceea îl scriu pe trei sub cifra doi de la dou!zeci "i unu.! De ce sub cifra doi? se interes! imediat Brant.! Pentru c!... ! Neajutorat, Aub c!ut! din priviri sprijinul "efului

s!u. ! Este dificil de explicat.! Dac! ve#i accepta demonstra#ia lui a"a cum este, rosti Shuman,

putem l!sa explicarea detaliilor pe seama matematicienilor.Congresmanul încuviin#!.! Trei plus doi, urm! Aub, face cinci, a"a c! dou!zeci "i unu

devine cincizeci "i unu. Acum, l!s!m asta deoparte "i începem alt! opera#ie. $apte înmul#it cu doi face paisprezece, iar unu ori doi face doi. Dac! le scriem la fel ca mai înainte "i le adun!m, ob#inem treizeci "i patru. Acum, dac! a"ez!m pe treizeci "i patru sub cincizeci "i unu în felul acesta "i le adun!m, ob#inem trei sute nou!zeci "i unu, care este chiar r!spunsul.

Câteva clipe fu t!cere, dup! care generalul vorbi:! Nu cred! Face tot felul de chestii, inventeaz! ni"te numere, le

înmul#e"te "i le adun! în fel "i chip, dar eu nu cred o iot!. Este prea complicat ca s! fie altceva decât o fars!.! Nu, domnule! protest! Aub acoperit de transpira#ie. Doar pare

complicat, deoarece nu sunte#i obi"nuit cu a"a ceva. De fapt, regulile sunt destul de simple "i func#ioneaz! pentru orice numere.! Orice numere? pufni Weider. la s! vedem. ! Î"i scoase

microcalculatorul (un model cazon, lipsit de zorzoane) "i-l manipul! la

întâmplare. ! Ia scrie pe hârtia ta: cinci, "apte, trei, opt. Asta înseamn! cinci mii "apte sute treizeci "i opt.! Da, domnule, rosti Aub.! Iar acum ! alte manipul!ri ! "apte, doi, trei, nou!. $apte mii

dou! sute treizeci "i nou!.! Da, domnule.! Înmul#e"te-le între ele.! Va dura ni#el, se bâlbâi tehnicianul.! Nu te gr!bi.! D!-i drumul, Aub! ordon! sec Shuman.Omule#ul se apuc! de treab!, coco"ându-se deasupra hârtiei. Lu!

alt! foaie, apoi alta. Într-un târziu, generalul î"i privi ceasul ostentativ.! Ai terminat cu scamatoriile, tehniciene?! Aproape, domnule... Gata! Patruzeci "i unu de milioane cinci

sute treizeci "i "apte de mii, trei sute optzeci "i doi.Le ar!t! rezultatul scris pe hârtie.Weider rânji cu dispre#. Ap!s! tasta multiplicatoare a calculatorului

s!u "i numerele gonir! pe display. Apoi cronc!ni surprins:! Pe Marea Galaxie, omul are dreptate!

***

Pre"edintele Federa#iei Terestre se îmboln!vise la datorie "i, când r!mânea singur, îng!duia unei expresii de melancolie s! i se întip!reasc! pe tr!s!turile sensibile. Dup! uria"a popularitate "i implicare ini#ial!, r!zboiul denebian se preschimbase într-o afacere sordid! de manevre "i contramanevre, în vreme ce nemul#umirile sporeau constant pe P!mânt. Poate c! acela"i lucru se petrecea "i pe Deneb.

Iar acum congresmanul Brant, "eful importantului Comitet al Prelu!rilor Militare, î"i irosea plin de mul#umire jum!tatea de or! care-i fusese acordat!, bolborosind aiureli.! Calculul f!r! calculator, rosti pre"edintele iritat, este o

contradic#ie în sine.! Calculul, replic! congresmanul, nu este altceva decât un sistem

de manipulare a datelor. Sistemul poate fi utilizat de o ma"in! sau de un creier uman. S! v! ofer un exemplu.

Folosind noile capacit!#i deprinse, calcul! sume "i produse pân! ce, f!r! s! vrea, pre"edintele deveni interesat.! $i func#ioneaz! de fiecare dat!?! De fiecare dat!, domnule pre"edinte. Este garantat.

! E greu de înv!#at?! Eu am avut nevoie de o s!pt!mân! ca s! prind cu adev!rat

"mecheria. Cred c! dumneavoastr! v-a#i descurca mai bine.! Mi se pare un joc de societate interesant, reflect! pre"edintele,

dar la ce folose"te?! La ce folose"te un prunc abia n!scut, domnule pre"edinte?

Deocamdat!, nu se întrevede nici o utilitate, dar nu observa#i c! astfel s-ar deschide o cale spre eliberarea de ma"ini? Gândi#i-v!, domnule pre"edinte ! congresmanul se scul! de pe scaun, iar glasul lui c!p!t! în mod reflex caden#a întrebuin#at! în dezbaterile publice !, c! r!zboiul denebian este unul între calculatoare. Calculatoarele lor ridic! un ecran impenetrabil împotriva rachetelor noastre, iar calculatoarele noastre ridic! un ecran împotriva rachetelor lor. Dac! sporim eficien#a calculatoarelor noastre, ei fac acela"i lucru "i, de cinci ani, s-a men#inut un echilibru precar "i lipsit de profit. Acum, îns!, de#inem o metod! prin care putem trece dincolo de calculator "i prin calculator. Vom combina calculele mecanice cu gândirea uman! "i vom dispune de echivalentul unor calculatoare inteligente ! a miliarde de calculatoare inteligente. Nu pot prezice în detaliu care vor fi consecin#ele, dar ele vor fi incalculabile. Iar dac! Deneb ne-o ia înainte în direc#ia aceasta, catastrofa ar fi inimaginabil!.! $i ce dori#i s! fac eu? se încrunt! pre"edintele îngrijorat.! S! sprijini#i cu puterea administra#iei dumneavoastr! stabilirea

unui proiect secret referitor la calculele mentale. Îi pute#i spune Proiectul "Numere". Eu garantez pentru comitetul pe care-l conduc, dar voi avea nevoie "i de sprijinul administra#iei.! Totu"i cât de departe pot ajunge calculele mentale?! Nu exist! limite în aceast! privin#!. Conform Programatorului

Shuman, cel care mi-a ar!tat descoperirea...! Am auzit de Shuman ! cum s! nu!! Bun! Ei bine, dr. Shuman mi-a spus c!, teoretic, mintea uman!

poate face absolut orice poate face un calculator. Calculatorul ia pur "i simplu un volum finit de date, cu care efectueaz! un num!r finit de opera#iuni. Mintea uman! poate duplica acest proces.

Pre"edintele c!zu pe gânduri, apoi spuse:! Dac! Shuman afirm! a"a ceva, sunt înclinat s!-l cred ! în teorie.

Dar din punct de vedere practic, cum poate "ti cineva felul cum func#ioneaz! un calculator?

Brant hohoti mul#umit.! Ei bine, domnule pre"edinte, am pus "i eu aceea"i întrebare. Se

pare c!, pe vremuri, calculatoarele erau proiectate direct de oameni. Evident, era vorba despre ni"te calculatoare simple, asta petrecându-se

înainte de epoca utiliz!rii lor ra#ionale în proiectarea altor calculatoare.! Da, da. Continu!!! Se pare c! Tehnicianul Aub avea ca hobby reconstituirea unor

asemenea instrumente str!vechi "i, cu aceast! ocazie, a studiat detaliile func#ion!rii lor "i a descoperit c! le putea imita. Înmul#irea pe care v-am ar!tat-o constituie o imitare a func#ion!rii unui calculator.! Extraordinar!Congresmanul î"i drese vocea.! A" mai atrage aten#ia asupra unui aspect, domnule pre"edinte.

Cu cât vom dezvolta mai mult aceast! direc#ie de cercetare, cu atât vom putea abate efortul federal de la produc#ia "i între#inerea de calculatoare. Pe m!sur! ce creierul omenesc va prelua sarcinile calculatoarelor, o cantitate mai mare a energiei umane va putea fi direc#ionat! spre activit!#i pa"nice, iar impactul r!zboiului asupra omului de rând se va atenua. Evident, aspectul acesta va fi foarte avantajos pentru partidul aflat la putere.! Mda, am în#eles. Atunci, lua#i loc, domnule congresman, lua#i

loc! Voi avea nevoie de timp ca s! reflectez asupra situa#iei, dar între timp mai ar!ta#i-mi o dat! "mecheria cu înmul#irea. Ia s! vedem dac! m! prind cum se face...

***

Programatorul Shuman nu încerc! s! gr!beasc! lucrurile. Loesser era conservator, foarte conservator, "i-i pl!cea s! lucreze cu calculatoare, a"a cum f!cuser! tat!l "i bunicul s!u. De#inea îns! controlul asupra produc#iei de calculatoare pentru Europa Occidental! "i, dac! putea fi convins s! se al!ture cu entuziasm Proiectului "Numere", se ob#inea un sprijin important.

Totu"i, Loesser nu se l!sa u"or convins.! Nu sunt sigur, spuse el, c! mi-ar pl!cea ideea trecerii pe planul

doi a calculatoarelor. Mintea uman! este capricioas!. Calculatorul va oferi acela"i r!spuns la aceea"i problem!, de fiecare dat!. Ce garan#ii avem c! "i mintea uman! va face la fel?! Mintea uman!, domnule Loesser, manipuleaz! tot informa#ii. Nu

conteaz! dac! lucrul acesta îl face o ma"in! sau mintea unui om. Ele sunt simple instrumente.! Da, da, am examinat ingenioasa dumneavoastr! demonstra#ie de

duplicare a performan#elor unui calculator, totu"i am unele dubii. Cu partea teoretic! sunt de acord, îns! ce motive avem s! credem c! teoria poate fi transpus! în practic!?! Eu cred c! avem, domnule. La urma urmelor, calculatoarele n-au

existat dintotdeauna. Troglodi#ii, cu triremele lor, cu topoarele de piatr! "i cu c!ile ferate, n-au avut calculatoare.! Poate c! nici nu calculau...! $ti#i prea bine c! nu-i a"a. Pân! "i construirea unei c!i ferate sau

a unui zigurat necesit! oarecare calcule, iar ele trebuie s! fi fost efectuate f!r! ni"te calculatoare precum cele pe care le cunoa"tem noi.! Sugera#i c! ei calculau în maniera pe care a#i demonstrat-o?! Probabil c! nu. La urma urmelor, metoda aceasta ! apropo, noi

o denumim "grafitic!", de la vechiul cuvânt european "grafo", care înseamn! "a scrie" ! este preluat! chiar de la calculatoare, a"a c! nu se poate s! le fi antedatat. Totu"i troglodi#ii, trebuie s! fi avut vreo

metod!, nu?! Tehnici pierdute pentru totdeauna! Dac! inten#iona#i s!-mi

vorbi#i despre a"a ceva...! Nu, nu. Nu sunt un entuziast al tehnicilor pierdute, de"i nu m!

gr!besc s! afirm c! ele n-ar fi existat. La urma urmelor, omul a mâncat f!in! de grâu "i înainte de existen#a hidroponicelor, ceea ce înseamn! c! a cultivat grânele în sol. Altfel, cum ar fi putut?! Nu "tiu, dar o s! cred în cultivarea grânelor în sol atunci când o

s! v!d pe cineva care procedeaz! într-adev!r în felul acesta. $i o s! cred c! focul poate fi aprins ciocnind dou! pietre, tot când o voi vedea cu ochii mei.

Shuman adopt! un ton mai împ!ciuitor.! Perfect, s! r!mânem la grafitic!. Nu-i altceva decât o parte a

procesului de eterealizare. Transportul cu vehicule uria"e las! locul transferului masic direct. Instrumentele de comunica#ii devin pe zi ce trece mai pu#in voluminoase "i mai eficiente. Dac! dori#i, putem compara microcalculatorul din buzunarul dumneavoastr! cu aparatele imense de acum o mie de ani. $i atunci, v! întreb, de ce s! nu facem ultimul pas "i în domeniul calculatoarelor? Proiectul "Numere" este în curs de desf!"urare, progresul nu poate fi st!vilit. Noi dorim îns! "i ajutorul dumneavoastr!. Dac! nu v! mi"c! no#iunea de patriotism, gândi#i-v! la aventura intelectual! implicat!.! Care progres? rican! sceptic Loesser. Ce pute#i face în afar! de

înmul#iri? Pute#i integra o func#ie transcendent!?! Cu timpul, domnule, cu timpul. În ultima lun!, am înv!#at cum

se lucreaz! cu împ!r#irea. Pot determina ! corect ! câturi întregi "i zecimale.! Zecimale? Cu câte zecimale?Shuman c!ut! s!-"i p!streze tonul indiferent.! Câte dori#i!! F!r! calculator? holb! ochii Loesser.

! Da#i-mi o problem!, domnule.! Dou!zeci "i "apte împ!r#it la treisprezece, calculat la a "asea

zecimal!.Peste cinci minute, Shuman anun#!:! Doi virgul! zero, "apte, "ase, nou!, doi, trei.Loesser verific!.! Ei bine, asta a fost cu adev!rat uimitor. Înmul#irea nu m-a

impresionat prea mult, fiindc! la urma urmelor este vorba despre numere întregi "i m! gândeam c! se pot face unele "mecherii. Dar zecimalele...! Iar asta nu-i totul. A ap!rut o nou! direc#ie de dezvoltare,

deocamdat! strict secret!, despre care, s! fiu sincer, n-ar trebui s! suflu o vorb!. Totu"i... Am f!cut un progres important în calculul r!d!cinii p!trate.! R!d!cina p!trat!?! Se ridic! ni"te probleme delicate "i înc! n-am eliminat toate

deficien#ele, dar Tehnicianul Aub ! cel care a inventat "tiin#a "i care are o intui#ie incredibil! în direc#ia asta ! sus#ine c! este numai o chestiune de timp. Nu trebuie uitat c! el este un simplu Tehnician. O persoan! ca dumneavoastr!, un matematician instruit "i talentat, n-ar trebui s! aib! dificult!#i.! R!d!cina p!trat!..., repet! Loesser.! $i r!d!cina cubic!. Sunte#i al!turi de noi?Loesser întinse brusc mâna.! Trece-m! pe list!.

***

Generalul Weider se plimba înainte "i înapoi prin înc!pere, adresându-se auditoriului în maniera unui profesor dur care se confrunt! cu un grup de studen#i recalcitran#i. Pentru general, nu conta c! în cazul respectiv era vorba despre savan#ii civili care conduceau Proiectul "Numere". El era responsabilul de proiect "i nu uita nici o clip! lucrul acesta.! R!d!cina p!trat! este excelent!, spuse generalul. Eu personal n-

o pot efectua "i nici nu în#eleg metodele, dar este o opera#ie excelent!. Cu toate acestea, proiectul nu va fi deturnat în direc#ia pe care unii dintre dumneavoastr! o denumesc "teoretic!". Dup! încheierea r!zboiului, v! pute#i juca oricum dori#i cu grafitica, îns! acum avem de rezolvat probleme specifice "i cât se poate de practice.

Într-un col# îndep!rtat, Tehnicianul Aub asculta concentrat. Bineîn#eles, nu mai era Tehnician, fiind eliberat de îns!rcin!rile

anterioare "i transferat în colectivul Proiectului, unde avea o func#ie cu un titlu impresionant "i un salariu adecvat. Deosebirile sociale r!m!seser! îns!, iar importan#ii savan#i care conduceau cercet!rile nu-l puteau accepta pe picior de egalitate în rândul lor. Ca s! fim cinsti#i, nici Aub nu dorea a"a ceva. În prezen#a lor, se sim#ea nelalocul s!u, un sentiment reciproc de altfel.! %elul nostru, spuse generalul, este unul simplu, domnilor:

înlocuirea calculatorului. O nav! capabil! s! navigheze prin spa#iu f!r! un calculator la bord se poate construi de cinci ori mai repede "i de zece ori mai ieftin prin compara#ie cu navele dotate cu calculatoare. Dac! am putea elimina calculatorul, am construi o flot! de cinci ori... de zece ori mai mare decât cea denebian!. Iar eu v!d chiar mai departe de atât. Poate c! în clipa de fa#! sun! fantasmagoric, poate c! nu pare decât un simplu vis, îns! pentru viitor eu întrev!d racheta dirijat! de om!

Imediat, dinspre audien#! se auzir! murmure.! Actualmente, urm! Weider, principala noastr! fund!tur! o

constituie limitele inteligen#ei rachetelor. Calculatoarele ce le dirijeaz! au dimensiuni stricte, "i din acest motiv reac#ia lor la modific!rile defensivelor antirachet! nu este satisf!c!toare. Pu#ine proiectile î"i ating #inta "i genul de r!zboi dus prin intermediul lor a început s! dispar! ! pentru inamic, dar "i pentru noi. Pe de alt! parte, un proiectil care poart! în interiorul s!u unul sau chiar doi oameni, capabili s!-i controleze traiectoria prin folosirea grafiticii, ar fi mai u"or, mai mobil "i mai inteligent. Ne-ar oferi un avans care ar putea însemna atuul victorios. În plus, domnilor, exigen#ele r!zboiului ne silesc s! nu uit!m un am!nunt. Un om este mai dispensabil decât un calculator. Proiectilele cu echipaj ar putea fi lansate în num!r oricât de mare "i în circumstan#e în care nici un general n-ar îndr!zni s-o fac!, dac! ar fi vorba despre proiectile dirijate de calculatoare...

Mai spuse multe alte lucruri, dar Tehnicianul Aub nu a"tept!.

***

În intimitatea laboratorului s!u, Aub reflect! mult timp asupra biletului pe care-l l!sa în urma sa. Finalul acestuia suna astfel:

"Când am început studiul a ceea ce acum se nume"te grafitic!, n-a fost mai mult decât un hobby. Nu-l consideram decât un amuzament interesant, un exerci#iu al min#ii.

Dup! declan"area Proiectului «Numere», am crezut c! al#ii vor fi mai în#elep#i ca mine; c! grafitic! va fi pus! în slujba omenirii, pentru a ajuta poate la producerea unor echipamente practice de transfer masic. Constat îns! c! ea este utilizat! numai pentru moarte "i distrugere.

Nu pot suporta responsabilitatea implicat! de inventarea grafiticii."Dup! aceea, a#inti în mod deliberat asupra sa raza unui

depolarizator proteinic "i se pr!bu"i mort, instantaneu "i f!r! dureri.

***

Se adunaser! în jurul mormântului micu#ului Tehnician, ascultând omagierea m!re#iei descoperirii sale.

Shuman plecase fruntea al!turi de ceilal#i, dar nu se sim#ea câtu"i de pu#in mi"cat. Tehnicianul î"i jucase rolul "i, la urma urmelor, nici nu mai era necesar. Poate c! într-adev!r el pusese bazele grafiticii, dar acum "tiin#a avea s! înainteze de la sine, triumf!toare, cople"itoare, pân! ce proiectilele cu echipaj aveau s! devin! o realitate, al!turi de cine "tie ce alte inven#ii.

"Nou! înmul#it cu "apte", se gândi Shuman cu profund! satisfac#ie, "fac "aizeci "i trei "i n-am nevoie de un calculator ca s!-mi spun! asta. Calculatorul exist! în mintea mea!"

Uimitor ce sentiment de putere îi d!dea aceast! realitate.----------------------