asimov - fundatia 5 - fundatia si pamantul

of 192/192
Fundaţia şi Pământul Isaac Asimov Partea întâi Gaia CAPITOLUL l Începe căutarea 1 DE CE AM FĂCUT ASTA? se întrebă Golan Trevize. Nu era o întrebare nouă. De când sosise pe Gaia, şi-o pusese de multe ori. În răcoarea plăcută a nopţii, se trezea dintr-un somn adânc şi o auzea răsunându-i tăcut în minte, ca un uşor răpăit de tobă: De ce am făcut asta? De ce am făcut asta? Acum însă, pentru prima oară, reuşise să i-o pună lui Dom, înţeleptul Gaiei. Dom ştia foarte bine în ce tensiune se afla Trevize. Avea capacitatea de a percepe starea emoţională a Consilierului. Însă nu putea face nimic. Gaia nu trebuia să se atingă niciodată, în nici un fel, de mintea lui Trevize. Şi cel mai bun mod de a rămâne imun la tentaţie era să ignore ceea ce simţea. La anume te referi, Trev? întrebă el. Îi era foarte greu să pronunţe numele proprii mai lungi de o silabă. Trevize începuse să se obişnuiască. La decizia pe care am luat-o, spuse Trevize. Am ales Gaia ca model pentru viitorul omenirii. Ai ales bine, spuse Dom. Era aşezat pe un scaun, iar ochii îmbătrâniţi şi înfundaţi în orbite îl priveau deschis, fără sentimente ascunse, pe bărbatul din Fundaţie. Trevize stătea în picioare. Asta o spuneţi voi. Eu/noi/Gaia ştim că ai ales bine. Pentru noi, importanţa ta deosebită decurge din asta: ai capacitatea de a lua o decizie corectă, bazându-te pe informaţii incomplete. Iar această decizie corectă deja ai luat-o. Ai ales Gaia! Ai refuzat anarhia unui Imperiu Galactic construit pe tehnologia Primei Fundaţii, ca şi anarhia unui Imperiu Galactic bazat pe puterea mentală a celei de-A Doua Fundaţii. Ţi-ai dat seama că nici una dintre aceste opţiuni nu poate duce la o stabilitate de durată. Aşa că ai ales Gaia. Da, spuse Trevize. Exact! Am ales Gaia, un super-organism; o întreagă planetă, cu minte şi personalitate unică, integratoare. Care, pentru a putea exprima inexprimabilul, a avut nevoie să inventeze pronumele "eu/noi/Gaia". Măsura camera dintr-o parte într-alta, cu un pas nervos. Iar în cele din urmă, Gaia va deveni Galaxia. Un supersuper-organism care va  îngloba întreg muşuroiul ăsta numit Calea Lactee. Se opri, apoi se întoarse agresiv spre Dom, spunând: Simt că am dreptate, la fel cum simţiţi şi voi, dar voi vreţi ca Gaia să devină Galaxia, aşa că sunteţi mulţumiţi de decizie. Însă există în mine ceva care nu vrea ca acest lucru să se întâmple. Iată motivul pentru care nu sunt dispus să accept cu atât de mare uşurinţă că este o decizie corectă. Vreau să ştiu de ce am luat aceasta decizie, vreau să-i cântăresc, să-i judec corectitudinea, şi apoi să fiu mulţumit de ea. Nu este suficient doar să am impresia că e corectă. Cum pot fi sigur că am dreptate? Care este criteriul care hotărăşte că am dreptate? Eu/noi/Gaia nu ştim cum ai ajuns să iei decizia corectă. Dar este chiar aşa de important să ştim cum a fost luată? Vorbeşti pentru întreaga planetă, nu-i aşa? În numele conştiinţei colective, în numele fiecărei picături de rouă, al fiecărei pietricele, şi chiar al nucleului lichid? Da, şi la fel ca mine poate face orice părticică a planetei în care intensitatea conştiinţei colective este suficient de ridicată. Şi toată această conştiinţă colectivă este mulţumită să mă folosească pe mine ca pe o cutie neagră. Din moment ce cutia funcţionează, nu este important să ştii ce este  înăuntru, nu-i aşa?... Eu nu sunt de acord cu aşa ceva. Nu vreau să fiu o cutie neagră. Vreau să ştiu ce este înăuntru. Vreau să ştiu cum şi de ce am ales Gaia şi Galaxia ca model pentru viitorul omenirii. Numai astfel am să-mi pot redobândi pacea interioară. Dar de ce eşti atât de pornit împotriva acestei decizii? De ce nu ai încredere în ea?  Trevize inspiră adânc şi spuse încet, cu voce gravă şi convingătoare:

Post on 06-Apr-2018

224 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    1/192

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    2/192

    Pentru c nu vreau s fac parte dintr-un super-organism. Nu vreau s fiu o piesneesenial ce poate fi aruncat atunci cnd super-organismul hotrte c aa este maibine pentru ntreg.

    Dom l privi gnditor: Deci vrei s-i schimbi decizia, Trev? Dac vrei, o poi face. mi doresc s schimb decizia, dar nu pot s-o fac doar pentru simplul motiv c mi

    displace. nainte de a face ceva, trebuie s tiu sigur dac decizia este greit saucorect. Nu este suficient s am impresia c este corect.

    Dac simi c ai, dreptate, atunci ai dreptate.Mereu aceeai voce domoal i blnd care l enerva i mai tare pe Trevize, prin

    contrastul fa de propriul su tumult interior.Apoi, ieind din pendularea fr de soluie dintre a avea impresia i a fi sigur,

    Trevize spuse aproape n oapt: Trebuie s gsesc Pmntul. Pentru c are vreo legtur cu dorina ta arztoare de a ti? Pentru c este o alt problem care m frmnt foarte tare, i simtc ntre cele

    dou exist o legtur. Nu sunt o cutie neagr? Simtc exist o legtur. Nu v estesuficient? Nu credei c am dreptate?

    Poate, spuse Dom cu indiferen. Admind c de mii de ani de douzeci de mii, probabil locuitorii Galaxiei nu

    s-au mai preocupat de Pmnt, cum se face totui c am uitat cu toii planeta din care netragem?

    Douzeci de mii de ani este un interval de timp mai mare dect i nchipui tu.Vechiul Imperiu are multe aspecte neelucidate; multe legende, aproape sigur nscocite,dar pe care le repetm mereu, pentru c nu avem cu ce le nlocui. Iar Pmntul este maivechi dect Imperiul.

    Dar trebuie s existe unele documente. Bunul meu prieten, Pelorat, culege miturii legende despre strvechiul Pmnt; stoarce tot ce poate din orice surs gsete. Astaeste profesiunea lui i, mai important chiar, hobby-ul lui. Nu a putut gsi dect mituri ilegende. Nu exist nici arhive, nici documente.

    Documente vechi de douzeci de mii de ani? Lucrurile se descompun, pier, suntdistruse din neatenie sau datorit rzboiului.

    Dar ar trebui s existe copii, copii ale copiilor, i copii ale copiilor copiilor;documente recente, nu vechi de peste douzeci de mii de ani. Dar au fost retrase.Biblioteca Galactic de pe Trantor trebuie s fi avut materiale referitoare la Pmnt.Aceste documente sunt menionate n index-urile arhivelor, dar nu mai exist nBiblioteca Galactic. Ca o carte n care gseti cuprinsul, dar n rest sunt numai foi albe.

    Adu-i aminte c Trantor-ul a fost jefuit acum cteva secole. Biblioteca a rmas neatins. A Doua Fundaie a protejat-o. i tot A Doua Fundaie

    a descoperit de curnd c nu mai exist nici un material referitor la Pmnt.Documentele au fost retrase n mod intenionat, ntr-o perioad recent. De ce?

    Trevize se opri i l fix pe Dom cu intensitate: Dac am s gsesc Pmntul, am s aflu ce ascunde... Ascunde? Sau din ce cauz este ascuns. Dup ce voi afla, probabil voi ti de ce am ales

    Gaia i Galaxian detrimentul individualitii noastre. Presupun c voi ti, nu voi intuidoar, c am dreptate. Iar dac am dreptate, atunci... asta este.

    i ridic neajutorat din umeri. Dac simi c astfel stau lucrurile, spuse Dom, i dac simi c trebuie s pleci n

    cutarea Pmntului, atunci, bineneles, te vom ajuta ct vom putea de mult. ns acestajutor este limitat. Eu/noi/Gaia nu tim unde se afl Pmntul n aceast imensaglomerare de lumi din Galaxie.

    Chiar i aa, spuse Trevize, trebuie s caut... Chiar dac aceast pulberenesfrit de stele pare s nu dea nici o ans cutrii mele, i chiar dac trebuie s o facde unul singur.

    2

    Clima blnd a Gaiei l nvluia pe Trevize. Temperatura, ca ntotdeauna, eraagreabil. Vntul adia plcut, rcoritor, ns fr s fie rece. Norii lunecau pe ceracoperind din cnd n cnd soarele. Bineneles, dac ar fi existat vreo zon n careumiditatea s scad sub limita acceptabil, ploaia ar fi reparat imediat situaia.

    Copacii creteau la distane regulate, ca ntr-o livad, pe ntreaga planet. Solul iapa erau populate cu specii de plante i animale ntr-un numr adecvat i ntr-o varietate

    dinainte stabilit, care s asigure echilibrul ecologic. Numrul lor se modifica mereu,oscilnd uor n jurul valorii de optim... Acest lucru era valabil i pentru oameni.

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    3/192

    Dintre toate elementele prezente n cmpul vizual, singurul care nu se potrivea cudecorul era Far Star.

    Nava fusese curat i recondiionat n detaliu de civa Gaieni. Fuseseaprovizionat cu mncare i cu butur, mobilierul renovat sau nlocuit, componentelemecanice controlate. Trevize nsui i verificase cu grij computerul.

    Nava nu avea nevoie de rencrcare cu combustibil, deoarece era una dintrepuinele nave gravitice ale Fundaiei, utiliznd cmpul gravitaional galactic. Iar acestaera suficient pentru a asigura propulsia tuturor posibilelor flote ale omenirii de-a lungul

    ntregii sale existene, fr a descrete semnificativ n intensitate.Cu trei luni n urm, Trevize era Consilier Terminus. Cu alte cuvinte, membru al

    Legislativului Fundaiei i, ex officio, persoan important n Galaxie. Trecuser oare doartrei luni? Parc trecuse o jumtate de via avea treizeci i doi de ani de cnd se

    afla nc n post, singura lui preocupare fiind s afle dac marele Plan Seldon mai era saunu valabil; dac ascensiunea lin a Fundaiei, de la un sat planetar la dimensiuniGalactice, fusese calculat corect dinainte.

    Totui, n unele privine nu se schimbase nimic. Era n continuare Consilier. Funciai privilegiile sale rmneau aceleai, numai c nu credea s se rentoarc vreodat pe

    Terminus pentru a i le revendica. Uriaul haos al Fundaiei nu l mai atrgea, dar niciordinea de pe Gaia. Nicieri nu se afla acas, pretutindeni era un orfan.

    nclet flcile i i trecu furios degetele prin prul negru. nainte de a pierde timpulplngndu-i soarta, trebuia s gseasc Pmntul. Dac va supravieui acestei cutri,va avea apoi suficient rgaz s se aeze i s verse lacrimi. Poate c atunci va aveamotive mai serioase.

    Apoi i aminti...Cu trei luni n urm, el i Janov Pelorat, crturarul naiv i competent, prsiser

    Terminus-ul. Pelorat era mnat de dorina de a descoperi locul n care se gsea de multuitatul Pmnt. Trevize l nsoise, folosindu-se de inteniile lui pentru a disimulaadevratul scop al misiunii. Nu gsiser Pmntul, dar descoperiser Gaia, iar Trevize s-atrezit obligat s ia acea decizie fatidic.

    Acum venise momentul s fac o ntoarcere de o sut optzeci de grade, ncercnds caute el Pmntul.

    Ct despre Pelorat, i el gsise ceva la care nu se ateptase. O gsise pe Bliss,bruneta cu ochi negri, tnra care era n acelai timp Gaia (la fel ca i Dom... la fel ca icel mai mic grunte de nisip sau fir de iarb). Pelorat, cu nflcrarea specific vrsteimedii trzii, se ndrgostise de o femeie care nu avea nici jumtate din anii si. Spreuimirea lui Trevize, tnra prea satisfcut de aceast relaie.

    Ciudat... dar Pelorat era fericit, iar Trevize i zise resemnat c fiecare trebuie s-igseasc fericirea n felul su. Aceasta inea de individualitatea fiecruia... pe care el ova aboli (la un moment dat) pretutindeni n Galaxie.

    Durerea reveni. Decizia pe care o luase, pe care trebuise s o ia, nu nceta s lchinuie i era...

    Golan!Vocea ddu buzna n gndurile sale. Ridic privirea n direcia soarelui, clipind din

    ochi Ah, Janov, spuse el.Pusese entuziasm n voce... un entuziasm fals, pentru ca Pelorat s nu-i ghiceasc

    gndurile amare. Reui chiar s spun, pe un ton jovial: Vd c ai reuit s te smulgi de lng Bliss.Pelorat ddu din cap. Briza uoar i agita prul alb i mtsos. Faa prelung i

    grav era aceeai ca ntotdeauna. De fapt, prietene, ea mi-a sugerat s vin s te vd... n legtur cu... n legtur

    cu ceea ce vreau s discutm. Nu c n-a fi vrut s vin din proprie iniiativ, desigur, darse pare c ea gndete ceva mai repede dect mine.

    Trevize zmbi: n regul, Janov. neleg c ai venit s-i iei rmas-bun. Ei bine, nu chiar. De fapt, dimpotriv. Golan, atunci cnd am plecat de pe

    Terminus, tu i cu mine, intenia mea era s descopr Pmntul. Aproape ntreaga viaprofesional mi-am dedicat-o acestui scop.

    Iar eu am s continui ce ai nceput tu, Janov. Treaba asta este acum a mea. Da, dar este i a mea; nc nu am renunat. Dar...

    Trevize fcu un gest vag, cuprinznd tot ceea ce se afla n jurul lor.Pelorat spuse dintr-o dat, pe nersuflate: Vreau s merg cu tine.

    Trevize rmase uimit:

    Janov, tu nu vorbeti serios. Acum o ai pe Gaia. Am s m ntorc la Gaia ntr-o zi, dar nu te pot lsa s mergi singur.

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    4/192

    Ba sigur c poi. Sunt destul de mare, m descurc i singur. Nu vreau s te jignesc, Golan, dar tu nu tii suficient de multe lucruri. Eu cunosc

    bine miturile i legendele. Te pot ndruma. Vrei s-o prseti pe Bliss? Nu-i dai seama ce spui.Obrajii lui Pelorat cptar o uoar tent de roz: Nu vreau deloc s-o prsesc, prietene, dar ea a spus...

    Trevize se ncrunt: Adic ncearc s scape de tine? Mi-a promis c... Nu, nu nelegi. Golan, te rog stai linitit i ascult-m. Ai obiceiul sta nefericit

    de a exploda i de a sri la concluzii pripite nainte de a auzi tot ceea ce este de spus.Asta e firea ta, tiu. De asemenea, i eu am o oarecare dificultate n a m exprimacoerent i concis, dar...

    Bine, spuse Trevize cu blndee, spune-mi exact ce gndete Bliss. Spune-micum vrei tu, iar eu promit s fiu foarte calm. i mulumesc, i din moment ce eti calm, cred c am s termin imediat. Vezi tu,

    Bliss vrea s vin cu noi. Bliss vrea s vin? fcu Trevize. Nu, simt c explodez din nou. Ba nu, uite, nu

    explodez. Spune-mi, Janov, de ce vrea Bliss s vin i ea? Te ntreb foarte calm. N-a spus c vrea s vin. A spus c vrea s-i vorbeasc. i atunci pentru ce n-ai venit mpreun?Pelorat spuse: Dup prerea mea... spun dup prerea mea... are impresia c nu o agreezi, i

    ezit s se apropie de tine. Am fcut tot ce-am putut, btrne, s o asigur c nu ai nimicmpotriva ei. Nu cred c cineva ar putea gndi urt la adresa ei. Cu toate acestea, a dorits te abordez eu mai nti. Pot s-i spun c eti de acord s o vezi, Golan?

    Bineneles, vin chiar acum. i ai s fii rezonabil? Vezi tu, btrne, pe ea o preocup foarte tare problema

    asta. Spune c este de o importan vital i c trebuie s mearg cu tine. Nu i-a spus de ce, nu-i aa? Nu, dar dac ea crede c trebuie s mearg, la fel crede i Gaia. Ceea ce nseamn c nu trebuie s refuz. Am dreptate, Janov? Da, Golan, cred c nu trebuie s o refuzi.

    3

    Pentru prima oar n scurta sa edere pe Gaia, Trevize intr n casa lui Bliss... cascare acum l adpostea i pe Pelorat.

    Arunc o privire rapid n jur. Pe Gaia, casele erau simple. Clima violent de oricefel lipsind cu desvrire, temperatura fiind ntotdeauna blnd la aceast latitudine,plcile tectonice micndu-se foarte ncet atunci cnd trebuiau s se mite, nu era nevoiede protecie mpotriva condiiilor dificile; nu trebuia creat un mediu confortabil ntr-unuineconfortabil. ntreaga planet era o cas, ca s spunem aa, pentru toi locuitorii ei.

    n acea mare cas planetar, casa lui Bliss era micu, ferestrele acoperite cuperdele dar nu cu geamuri, mobila puin i restrns doar la strictul necesar. Pe pereigseai imagini holografice; ntr-una din ele, Pelorat afia o figur surprins i timid.Buzele lui Trevize ddur s se ridice la coluri, dar ncerc s nu-i arate amuzamentul;

    i fcu de lucru cu centura, aranjndu-i-o cu grij.Bliss l privea. Nu zmbea n felul ei obinuit. Arta mai degrab serioas, cu ochii

    negri i frumoi larg deschii, cu prul czndu-i n cascad pe umeri, ca un val negru,blnd. Doar buzele date cu rou mprumutau feei un pic de culoare.

    mi pare bine c ai venit s m vezi, Trev. Janov a spus c este vorba de ceva foarte important, Blissenobiarella.Bliss zmbi scurt: Te rog s m scuzi. Dac mi vei spune Bliss, am s ncerc s-i pronun ntregul

    nume, Trevize.Se poticni, aproape insesizabil, la a doua silab.

    Trevize ridic mna: Bine, s-a fcut. neleg obiceiul Gaienilor de a folosi doar o silab din numele

    ntreg, aa c dac din cnd n cnd i se va ntmpla s-mi spui Trev, n-am s m simtjignit. Totui, ar fi bine s-mi spui Trevize, ct mai des cu putin... iar eu i voi spuneBliss.

    O studie atent, ca ntotdeauna cnd o ntlnea. Ca persoan, era o tnr femeieabia trecut de douzeci de ani. ns ca parte din Gaia, avea mii de ani. Diferena nuaprea n nfiare, ci n vorbire i n atmosfera care, inevitabil, o nconjura. Asta vroia el,

    ca toat omenirea s arate astfel? Nu! Desigur c nu, i totui... Am s trec direct la subiect, spuse Bliss. i-ai exprimat dorina de a gsi

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    5/192

    Pmntul... N-am vorbit dect cu Dom.

    Trevize era hotrt s nu se dea btut fr a-i susine cu insisten punctul devedere.

    Da, dar vorbind cu Dom, ai vorbit cu Gaia i cu fiecare prticic a ei. Aa c, deexemplu, ai vorbit i cu mine.

    M-ai auzit vorbind? Nu, nu te ascultam, dar dac dup aceea m-a fi concentrat, mi-a fi adus aminte

    ce ai spus. Accept situaia asta, pentru a putea continua... i-ai exprimat dorina de agsi Pmntul i ai insistat asupra importanei acestui lucru. Nu vd de ce este important,dar tu te pricepi s ai dreptate, aa c eu/noi/Gaia trebuie s acceptm ceea ce spui.Dac misiunea aceasta este crucial pentru decizia ta privitoare la Gaia, atunci este de o

    importan crucial i pentru Gaia. Deci Gaia trebuie s mearg cu tine, fie i numaipentru a te proteja. Cnd spui c Gaia trebuie s mearg cu mine, neleg c tu trebuie s mergi cu

    mine. Am dreptate? Eu sunt Gaia, spuse simplu Bliss. Ca i orice altceva de pe aceast planet. Atunci, de ce tu? De ce nu o alt

    prticic din Gaia? Pentru c Pel vrea s mearg cu tine. Iar dac va merge cu tine, nu va fi fericit cu

    nici o alt parte din Gaia n afar de mine.Pelorat, care sttea discret n alt col al camerei (cu spatele la propria sa

    hologram, remarc Trevize) spuse ncet: Este adevrat, Golan. Bliss este prticica mea din Gaia.Bliss zmbi: Pare interesant s fiu gndit astfel. Bineneles, este foarte neobinuit. Ei bine, hai s discutm.

    Trevize i mpreun minile la ceaf i ncepu s se lase pe spate, n scaun.Picioarele subiri ale scaunului scrir; nu era suficient de robust pentru un astfel de

    joc. l aduse din nou pe patru picioare: i dac pleci, vei face n continuare parte din Gaia? Nu neaprat. M pot izola, de exemplu, dac am senzaia c sunt n pericol sau

    c pot fi grav rnit, astfel nct rul s nu se rsfrng i asupra Gaiei; sau dac am unmotiv foarte important. ns numai n cazurile de urgen. n general, voi fi o parte dinGaia.

    Chiar i atunci cnd facem Saltul prin hiperspaiu? Chiar i atunci, dei asta va complica puin lucrurile. Nu mi se pare foarte plcut. De ce?

    Trevize strmb din nas, aa cum face de obicei cineva care d de un mirosdezagreabil:

    Asta nseamn c orice se spune sau se face la bordul navei mele i care va fiauzit i vzut de tine, va fi auzit i vzut de Gaia.

    Eu sunt Gaia, deci tot ceea ce vd, aud, i simt, va fi auzit, vzut i simit deGaia.

    Exact. Chiar i peretele la vede, aude i simte.Bliss privi la peretele spre care artase Trevize i ridic din umeri: Da, chiar i peretele acela. Are o contiin infinitezimal, aa c va simi i

    nelege doar infinitezimal, dar presupun c se produc unele modificri subatomice careacie la ceea ce vorbim noi n acest moment. i care i permit s se integreze mult maiarmonios n Gaia, spre binele general.

    Dar dac doresc intimitate? Poate nu vreau ca peretele s afle ceea ce spun saufac.

    Bliss prea exasperat. Pelorat interveni brusc: Golan, eu nu tiu prea multe despre Gaia, i de aceea n-a fi vrut s m amestec.

    Totui, am stat mpreun cu Bliss i mi-am dat oarecum seama despre ce este vorba...Dac mergi ntr-un loc aglomerat pe Terminus, vezi i auzi o grmad de lucruri. Maitrziu, s-ar putea s-i aminteti unele dintre ele. Dac eti supus unei stimulri cerebraleadecvate, s-ar putea s-i aminteti chiar totul, dar nu te intereseaz. Le lai s treac pelng tine. Chiar dac vezi o scen emoionant ntre doi strini i i acorzi o oarecareatenie, totui, nu te intereseaz... o lai s curg... o uii. Cu Gaia este la fel. Chiar daccunoate n amnunt ceea ce faci, nu nseamn neaprat c Gaia este interesat... Nu-iaa, Bliss drag?

    N-am gndit niciodat astfel, Pel, dar este ceva adevr n ceea ce ai spus. Totui,aceast intimitate de care vorbete Trev vreau s spun, Trevize nu are nici o valoare

    pentru noi. De fapt, eu/noi/Gaia o gsim de neneles. S vrei s nu faci parte... s nu i secunoasc faptele... s nu i se simt gndurile...

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    6/192

    Ddu cu putere din cap i continu: Am spus c n cazuri de urgen ne putem izola, dar cine ar putea s triasc

    astfel, chiar i timp de o or? Eu a vrea, spuse Trevize. De-asta trebuie s gsesc Pmntul.., s aflu motivul,

    dac exist vreunul, care m-a fcut s aleg aceast soart cumplit pentru omenire. Nu este o soart cumplit, dar hai s nu mai despicm firul n patru. Voi fi cu tine,

    nu ca spion, ci ca prieten i sprijin. Gaia va fi cu tine, nu ca spion, ci ca prieten i sprijin.Trevize spuse posomort: Gaia m-ar putea ajuta cel mai bine artndu-mi drumul spre Pmnt.Bliss ddu din cap: Gaia nu tie unde se afl Pmntul. Dom i-a spus-o deja. Nu prea cred n ce mi-a spus. La urma urmelor, trebuie s avei arhive. De ce nu

    le-am vzut ct timp am stat aici? Chiar dac Gaia este sincer i nu tie unde se aflPmntul, eu a Putea scoate ceva folositor din acele documente. Cunosc Galaxia foartebine, mult mai bine dect Gaia. A putea nelege i urmri n arhivele voastre uneleindicii pe care Gaia, probabil, nu le poate sesiza.

    Dar despre ce documente vorbeti, Trevize? Orice fel de documente. Cri, filme, nregistrri, holograme, obiecte de art,

    orice avei... Ct timp am stat aici n-am vzut nimic care s poat fi consideratdocument... Tu ai vzut, Janov?

    Nu, spuse Pelorat ovind, dar nici n-am cutat cu adevrat. Eu am cutat, cu discreie, spuse Trevize, dar n-am gsit nimic. Nimic! Presupun

    c-mi sunt ascunse. De ce, m ntreb? Poi s-mi spui?Fruntea lui Bliss se ncrei, perplex: De ce nu m-ai ntrebat pn acum? Eu/noi/Gaia nu ascundem nimic, i nu

    spunem minciuni. Un Izolat un individ care triete n izolare ar putea spuneminciuni. El este limitat, i se teme din cauz c este limitat. ns Gaia este un organismplanetar cu o mare capacitate mental, i nu se teme. Pentru Gaia este inutil s spunminciuni, s fac descrieri ce nu corespund realitii.

    Trevize pufni: Atunci pentru ce am fost mpiedicat cu atta meticulozitate s vd vreun

    document? D-mi un motiv plauzibil. i dau.Bliss ntinse minile, cu palmele ndreptate n sus: Nu avem nici un document.

    4

    Pelorat i reveni primul. Draga mea, spuse el cu duioie, este absolut imposibil. Nu putei avea o

    civilizaie decent fr documente de vreun fel.Bliss ridic sprncenele: neleg. Am vrut doar s spun c nu avem documente de genul crora vorbete

    sau se atepta s gseasc Trev... Trevize. Eu/noi/Gaia nu avem scrieri, tiprituri, filme,bnci de date computerizate, nimic. De altfel, nu avem nici gravuri n piatr.Asta vroiams spun. i este normal ca, neavnd nimic din toatea acestea, Trevize s nu le gseasc.

    i atunci ce avei? ntreb Trevize.Bliss spuse, pronunnd cuvintele cu grij, ca i cum ar fi vorbit unui copil: Eu/noi/Gaia avem memorie. Eu mi amintesc. Ce i aminteti? ntreb Trevize. Totul. i aminteti toate lucrurile importante, de referin? Desigur. Pn unde? Cu ci ani n urm? Pe o perioad nedeterminat. mi poi da informaii istorice, biografice, geografice, tiinifice? Cniar i

    evenimentele mondene locale? Totul. i toate astea le ai n cporul tu!

    Trevize art cu degetul, ironic, spre tmpla lui Bliss. Nu, spuse ea. Memoria planetei Gaia nu se limiteaz doar la coninutul cpnii

    mele. Uite...Pentru moment deveni formal, chiar puin rigid, ncetnd s fie doar Bliss,

    fuzionnd cu alte entiti.

    ...trebuie s fi existat o vreme, naintea nceputurilor istorice, cnd oamenii erauatt de primitivi nct, dei i puteau aminti ntmplrile, nu puteau vorbi. Vorbirea a fost

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    7/192

    inventat pentru ca amintirile s poat fi exprimate i transmise de la o persoan la alta.De atunci ncoace, tot progresul tehnologic nu a servit dect la a face ct mai mult locpentru transferul i stocarea amintirilor, i pentru a facilita la maximum accesul lainformaia dorit. ns odat ce indivii au fuzionat pentru a forma Gaia, totul a devenitinutil. Ne putem ntoarce la memorie, sistemul fundamental de pstrare a informaiilor,de la care a pornit totul. nelegi?

    Spui c suma total a creierelor de pe Gaia i poate aminti mult mai multeinformaii dect un singur creier? ntreb Trevize.

    Bineneles. Dar dac Gaia are amintirile rspndite n memoria planetar, la ce-i folosete

    ie acest lucru, ca prticic individual din Gaia? mi folosete foarte mult. Orice doresc s aflu se gsete undeva ntr-o minte

    individual, sau poate n mai multe. Dac este foarte important, ca de exemplusemnificaia cuvntului "scaun", se afl n fiecare minte. Dar chiar i dac este ceva puinfolosit, aflat numai ntr-o foarte mic prticic a memoriei Gaiei, pot avea acces la el dacvreau. Dei acest acces ar putea necesita ceva mai mult timp dect n primul exemplu...Uite, Trevize, dac vrei s gseti ceva ce nu ai n memorie, caui ntr-o video-carteadecvat, sau foloseti banca de date a unui computer. La fel, eu pot explora ntreagaminte a Gaiei.

    i cum mpiedici toate informaiile astea s i se scurg n minte, s-isuprasatureze creierul, i s-i fac easta s explodeze? spuse Trevize.

    ncerci s fii ironic, Trevize? Haide, Golan, spuse Pelorat, nu fii antipatic.

    Trevize i mut privirea de la unul la cellalt i, cu un efort vizibil, reui s-irelaxeze trsturile crispate ale feei.

    mi cer scuze. Sunt strivit de o responsabilitate pe care nu mi-o doresc, i de carenu tiu cum s scap. Din cauza asta par uneori dezagreabil, dei nu am deloc intenia.Bliss, s tii c am vorbit serios, chiar m intereseaz. Cum afli coninutul altui creier frs-l stochezi n propriul tu creier, suprasaturndu-i foarte repede capacitatea?

    Bliss spuse: Nu tiu, Trevize; aa cum nici tu nu cunoti n amnunt cum i funcioneaz

    creierul. Probabil tii care este distana de la soarele tu la o stea vecin, dar nu eti tottimpul contient de ea. O stochezi undeva n memorie, i o poi accesa oricnd, dac estenevoie. Dac nu este nevoie, s-ar putea s o uii cu timpul, dar o poi afla totui cutnd

    ntr-o banc de date. Imagineaz-i creierul Gaiei ca pe o imens banc de date, i c eupot avea acces la ea. Nu este obligatoriu s am mereu n minte informaia de care amavut nevoie. Dup ce folosesc acea ntmplare sau amintire, mi-o scot din memorie. Cualte cuvinte, o pot pune intenionat napoi, n locul de unde am luat-o.

    Ci suntei pe Gaia, Bliss? Ci oameni? n jur de un miliard. Vrei cifra exact?

    Trevize zmbi mrinimos: mi dau perfect seama c poi obine cifra exact dac vrei, dar m mulumesc

    cu aproximaia. Populaia este stabil i oscileaz n jurul junui numr precis, care este un pic mai

    mare dect un miliard. i pot spune ci oameni sunt peste sau sub acest numr,realiznd o expansiune de contiin i s zicem pipind limitele. Mai bine de att nupot s explic cuiva care nu a trit niciodat o astfel de experien.

    Am impresia, ns, c un miliard de mini umane mare parte din ele aparinndcopiilor nu sunt suficiente pentru a memora toate datele necesare unei societicomplexe.

    Dar, Trev, oamenii nu sunt singurele fiine de pe Gaia. Vrei s spui c i animalele i amintesc? Creierele neumne pot stoca amintiri cu aceeai densitate ca i creierele umane,

    iar o mare parte din memorie, uman sau nu, este rezervat amintirilor personale. Acesteamintiri personale sunt utile doar celui care le deine, ns pentru ntreg nu au mareimportan. Totui, foarte mari cantiti de date pot fi i sunt stocate n creiereleanimalelor, i n esuturile vegetale, i n structura mineral a planetei.

    n structura mineral? Adic n pietre i n lanurile muntoase? i, pentru unele tipuri de date, n ocean i atmosfer. i ele sunt Gaia. Dar ce pot pstra sistemele ne-vii? Foarte multe. Densitatea este sczut, dar volumul este att de mare, nct

    marea majoritate a memoriei Gaiei se afl n roci. Este nevoie de mai mult timp pentru aobine i nlocui date din memoria rocilor, aa nct sunt preferate pentru stocareaamintirilor moarte, dac se poate spune aa... amintiri care, n mod normal, este puinprobabil s fie cerute.

    i ce se ntmpl cnd cineva moare i creierul su conine informaii de ovaloare deosebit?

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    8/192

    Informaiile nu se pierd. Ele se disip ncet, pe msur ce creierul se descompunedup moarte, dar avem la dispoziie suficient timp pentru a distribui amintirile n alteporiuni ale Gaiei. Odat cu noii nscui apar alte creiere, care se organizeaz, i creeazpropriile lor amintiri i gnduri personale; n acelai timp, li se impregneaz icunotinele necesare, din alte surse. Ceea ce tu numeti educaie este ceva automatpentru mine/noi/Gaia.

    S fiu sincer, Golan, spuse Pelorat, mie mi se pare c ideea asta de planet vieare foarte multe avantaje.

    Trevize i arunc colegului su din Fundaie o privire scurt i piezi: Sunt sigur, Janov, dar nu impresionat. Planeta, orict de mare i de divers,

    reprezint un singur creier. Unul! Orice nou creier care se nate fuzioneaz cu ntregul.Unde exist posibilitatea de opoziie, de dezacord? Cnd vorbeti de istoria omenirii, te

    gndeti la cei civa oameni al cror punct de vedere minoritar era condamnat desocietate, dar care n cele din urm se impunea i schimba lumea. Ce ans ar avea aici,pe Gaia, marii rzvrtii ai istoriei?

    Exist conflicte, spuse Bliss. Nu toate componentele Gaiei sunt obligate saccepte punctul de vedere comun.

    Dar li se impune o limitare, spuse Trevize. Nu-i poi permite prea multdezordine ntr-un unic organism, altfel nu ar mai funciona cum trebuie. Chiar dacapariia i dezvoltarea aspectelor disonante nu sunt oprite complet, cu siguran sunt

    ncetinite. Putem risca s impunem o astfel de soart ntregii Galaxii? ntregii omeniri?Bliss spuse, fr a exterioriza vreun sentiment: Acum te ndoieti de propria ta decizie? Te rzgndeti, spunnd c Gaia este un

    viitor de nedorit pentru omenire?Trevize strnse buzele, nehotrt. Apoi spuse ncet: Da, aa a vrea, dar... nu nc. Am luat decizia bazndu-m pe ceva ceva din

    subcontient i pn nu descopr pe ce anume m-am bazat, nu m pot hotr dac smi-o schimb sau nu. n consecin, hai s revenim la Pmnt.

    i cnd vei gsi Pmntul, crezi c vei afla natura argumentelor care te-au fcuts iei decizia. Aa este, Trevize?

    Da, aa am impresia... Dom spune c Gaia nu tie unde se afl Pmntul. Iar tueti de acord cu el, presupun.

    Bineneles c sunt de acord cu el. i eu sunt Gaia, la fel ca el. i mi ascunzi informaii? Contient, vreau s spun? Bineneles c nu. Chiar dac Gaia ar putea mini, nu te-ar putea minipe tine.

    Noi depindem de concluziile tale, i avem nevoie ca ele s fie corecte. Iar pentru asta,trebuie s se bazeze pe realitate.

    Atunci, spuse Trevize, hai s ne folosim de memoria ta planetar. Sondeaznapoi n timp i spune-mi pn unde i poi aminti.

    O mic ezitare. Bliss l privi pe Trevize cu ochi goi, ca i cum pentru o clip ar fiintrat n trans. Apoi spuse:

    Cincisprezece mii de ani. De ce ai ezitat? A fost nevoie de timp. Amintirile vechi cu adevrat vechi se afl aproape

    toate la rdcina munilor, i este nevoie de timp pentru a spa dup ele. Deci, cincisprezece mii de ani n urm? Atunci a fost colonizat Gaia? Nu. Din cte tim noi, colonizarea a avut loc cam cu trei mii de ani naintea

    acestor cincisprezece mii. De ce eti nesigur? Tu... sau Gaia... nu-i aduci aminte? Colonizarea s-a produs nainte ca Gaia s-i creeze o memorie unic,

    integratoare, spuse Bliss. i totui, nainte de a se putea baza pe memoria colectiv, Gaia trebuie s fi inut

    arhive, Bliss. Documente stocate n modul obinuit... nregistrate, scrise, filmate, i aamai departe.

    mi nchipui, dar nu cred c suportul lor a putut supravieui timpului. Puteau fi copiate sau, i mai bine, transferate n memoria colectiv, dup

    constituirea ei.Bliss se ncrunt. Alt ezitare, de data aceasta mai lung. Nu descopr nici o urm a documentelor de care vorbeti. i care s fie explicaia? Nu tiu, Trevize. Presupun c nu s-au dovedit foarte importante, iar atunci cnd

    Gaia i-a dat seama c vechile documente ne-memorie aveau s se degradeze, a trasconcluzia c deveniser arhaice i inutile.

    Nu tii sigur. Presupui i i imaginezi, dar nu tii sigur. Gaia nu tie sigur.Bliss cobor ochii:

    Dar aa trebuie s fi fost. Aa trebuie? Eu nu fac parte din Gaia, i n consecin nu sunt obligat s

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    9/192

    presupun ceea ce presupune Gaia... Iat, ai un exemplu privind importana izolrii. Eu, caIzolat, presupun altceva.

    Ce presupui? n primul rnd, sunt sigur de un lucru: O civilizaie pe cale de a se nate este

    foarte puin probabil s i distrug vechile documente! Departe de a le considera arhaicei inutile, le-ar trata cu un respect exagerat i i-ar da silina s le pstreze. Dac arhivelede dinaintea constituirii memoriei colective a Gaiei au fost distruse, aceast distrugere nucred s fi fost voit.

    i atunci, tu cum i explici? n Biblioteca de pe Trantor, toate documentele referitoare la Pmnt au fost

    retrase de o persoan sau de o for, alta dect A Doua Fundaie care i are sediul chiarpe Trantor. Deci, este posibil ca i pe Gaia toate documentele referitoare la Pmnt s fi

    fost retrase de cineva care nu aparine de Gaia. De unde tii c vechile documente se refereau la Pmnt? Aa cum ai spus, Gaia a fost colonizat acum optsprezece mii de ani. Asta ne

    duce napoi, ntr-o perioad anterioar formrii Imperiului Galactic. n perioada colonizriiGalaxiei. Iar atunci, principala surs de Colonii era Pmntul. Pelorat poate s confirme.

    Pelorat luat puin prin surprindere, i drese vocea: Aa spun legendele, draga mea. Eu le iau n serios i cred, ca i Golan Trevize, c

    omenirea a fost la nceput concentrat pe o singur planet, iar acea planet eraPmntul. Primii Coloni au pornit de pe Pmnt.

    n acest caz, spuse Trevize, dac Gaia a fost colonizat n epoca de nceput acltoriilor hiperspaiale, este foarte probabil s fi fost colonizat de Pmnteni; saupoate de oameni aparinnd unei planete proaspt colonizate de Pmnteni. Din acestmotiv, documentele privitoare la colonizarea Gaiei i la cele cteva milenii ulterioareacestei colonizri trebuie obligatoriu s se fi referit la Pmnt i la Pmnteni. Acestedocumente au disprut. Cineva are probabil grij ca Pmntul s nu fie menionat nicieri

    n documentele Galaxiei. i dac este aa, atunci are un motiv. Astea nu sunt dect presupuneri, Trevize, spuse Bliss ncpnat. Nu ai nici o

    dovad. Dar Gaia susine c am talentul de a trage concluziile corecte, chiar dac m

    bazez pe dovezi insuficiente. Deci, dac ajung la o concluzie ferm, nu mi spune tu miec nu am dovezi.

    Bliss tcu. Iat un motiv n plus pentru a gsi Pmntul, continu Trevize. Am de gnd s

    plec imediat ce Far Stareste gata. Mai vrei s venii cu mine? Da, spuse imediat Bliss. Da, spuse i Pelorat.

    CAPITOLUL 2Spre Comporellon

    5

    PLOUA UOR. Trevize ridic privirea spre cerul de un alb-gri compact.Purta o plrie de ploaie care respingea picturile aruncndu-le n toate direciile.

    Pelorat, care se inea departe de atingerea picturilor respinse, nu avea o astfel deprotecie.

    Nu vd pentru ce te lai udat, Janov, spuse Trevize. Umezeala nu m deranjeaz, prietene, spuse Pelorat cu aerul la fel de serios ca

    ntotdeauna. Este o ploaie uoar i cldu, fr vnt. i n plus, respect vechea zical:"Cnd te afli pe Anacreon, f i tu cum fac Anacreonienii."

    Art spre cei civa Gaieni care stteau lng Far Star, supraveghind-o n linite.Pstrau o anumit distan ntre ei, ca nite arbori ntr-o dumbrav Gaian; nici unul nupurta plrie.

    Probabil nu-i deranjeaz c se ud, spuse Trevize, din cauz c tot restul Gaiei seud. Copacii... iarba... pmntul... toate ude, i toate fcnd parte din Gaia, mpreun cuGaienii.

    Cred c ai dreptate, spuse Pelorat. Soarele o s apar destul de curnd, i totulse va usca repede. Hainele nu se vor ifona sau scoroji, frig nu este i, din moment ce nuexist nici un microorganism patogen inutil, nimeni n-o s capete rceal, grip, saupneumonie. Atunci, de ce s-i faci griji pentru un pic de umezeal?

    Trevize admise logica celor spuse, dar nu se putu abine s nu-i manifestenemulumirea:

    Totui, nu era nevoie s plou la plecarea noastr. Ploaia asta este voluntar.Gaia nu ar fi plouat dac n-ar fi vrut. Este aproape ca i cum i-ar fi manifestat dispreul

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    10/192

    fa de noi. Poate c..., buza lui Pelorat se arcui puin,... Gaia este ntristat de plecarea

    noastr, i plnge. Aa o fi, spuse Trevize, ns eu nu sunt trist deloc. De fapt, continu Pelorat, presupun c solul din regiune are nevoie de umiditate;

    aceast nevoie este mai important dect dorina ta ca soarele s strluceasc.Trevize zmbi: Am impresia c i place foarte mult lumea asta, nu-i aa? Chiar fcnd abstracie

    de Bliss. Da, aa este, spuse Pelorat trecnd puin n defensiv. ntotdeauna am dus o

    via linitit, ordonat, i m gndesc cum m-a descurca aici, unde o ntreag planetse strduiete s o menin linitit i ordonat... La urma urmelor, Golan, atunci cnd

    construim o cas sau o nav ncercm s ne construim un adpost perfect. Oechipm cu tot ceea ce avem nevoie; facem astfel nct s-i putem controla temperatura,calitatea aerului, iluminarea, i tot ceea ce ne mai intereseaz, pentru a le acomodaperfect cerinelor noastre. Gaia nu este dect o extrapolare a dorinei de confort isiguran, extins la o ntreag planet. Ce vezi tu ru n asta?

    Ce vd ru n asta? spuse Trevize. Rul este urmtorul: casa sau nava mea suntconstruite astfel nct ele s mi convin mie. Nu sunt construit eu pentru a m adaptalor. Dac a face parte din Gaia, orict de perfect ar fi organizat planeta pentru a-miconveni mie, voi fi totui foarte nemulumit de faptul c i eu sunt astfel aranjat nct s iconvin ei.

    Pelorat obiect: Se poate argumenta c orice societate i modeleaz populaia pentru ca fiecare

    individ s i se integreze n mod convenabil. Obiceiurile care se nasc trebuie s aib sensn acea societate, i prin aceasta, individul este ferm constrns s se adapteze nevoilorei.

    n societile pe care le cunosc eu, oricine are posibilitatea s se revolte. Existexcentrici, chiar i criminali.

    i chiar i convin excentricii i criminalii? De ce nu? Tu i cu mine suntem nite excentrici. Nu suntem reprezentativi pentru

    majoritatea celor de pe Terminus. Ct despre criminali, asta este o problem de definiie.Iar dac criminalii sunt preul pe care trebuie s-l pltim pentru rebeli, eretici, i genii,atunci eu sunt gata s-l pltesc. Ba chiar cerca acest pre s fie pltit.

    Criminalii sunt oare singura modalitate de plat? Nu poi avea genii frcriminali?

    Geniile i sfinii sunt oameni aflai mult departe de regulile majoritii; nu vdcum ai putea face ca toi non-conformitii s stea de o singur parte a liniei. Trebuie sexiste o oarecare simetrie... n orice caz, dac e s iau decizia de a face din Gaia modelpentru viitorul omenirii, vreau un motiv mai bun dect aceast versiune planetar a unuicmin confortabil.

    O, dragul meu. Nu ncercam s i induc un sentiment de mulumire vizavi dedecizia ta. Pur i simplu fceam nite observa...

    Se opri brusc. Bliss se ndrepta cu pai mari spre ei. Prul negru se udase, iarcostumul i se lipea de corp, subliniindu-i formele generoase ale oldurilor. Le adres unsemn cu capul.

    mi cer scuze c v-am ntrziat, spuse ea trgndu-i un pic rsuflarea.Verificarea ultimelor detalii mpreun cu Dom mi-a luat mai mult timp dect am estimatla nceput.

    Totui, spuse Trevize, tu tii tot ceea ce tie i el. Uneori exist unele diferene n interpretare. La urma urmelor, nu suntem

    identici, aa c purtm discuii. Ai dou mini. Amndou fac parte din tine, i paridentice, cu excepia faptului c una este imaginea n oglind a celeilalte. i totui, nu lefoloseti absolut la fel, nu-i aa? Sunt unele lucruri pe care aproape tot timpul le faci cumna dreapt, i unele pe care le faci cu stnga. Diferene n interpretare, ca s spunaa.

    Aici te-a avut, spuse Pelorat cu o satisfacie evident.Trevize ddu din cap: Ar fi o analogie convingtoare, dac ar avea vreo importan, ns sunt foarte

    sigur c nu are. n orice caz, putem urca la bord? Plou.Da, da. Oamenii notri au cobort cu toii; nava este ntr-o stare perfect.Apoi, cu o privire curioas i neateptat spre Trevize: Nu te-ai udat deloc. Picturile de ploaie nu te ating. Da, aa e, spuse Trevize. Evit s m ud. Dar nu te simi bine s te mai uzi din cnd n cnd?

    Ba da, desigur. Dar atunci cnd vreau eu, nu cnd vrea ploaia.Bliss ridic din umeri:

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    11/192

    Bine, cum vrei. Bagajele au fost ncrcate, aa c hai s mergem.Se ndreptar spre Far Star. Ploaia se potolise, dar iarba era ud de-a binelea.

    Trevize pi cu mult precauie; Bliss i scoase nclrile, purtndu-le n mn, mergndcu picioarele goale prin iarb.

    Trevize cobor privirea spre picioarele ei. Este o senzaie minunat, spuse ea. M bucur, spuse el cu un aer absent.Apoi, cu o urm de iritare: Totui, de ce mai stau ceilali Gaieni pe-aici? nregistreaz evenimentul, spuse Bliss, pe care Gaia l consider deosebit de

    important. Trevize, tu eti important pentru noi. D-i seama c dac n urma acesteicltorii te rzgndeti i iei o decizie n defavoarea noastr, noi nu vom mai deveni

    niciodat Galaxia, poate nu vom mai rmne nici mcar Gaia. Deci eu reprezint viaa sau moartea pentru Gaia; pentru ntreaga planet. Aa cred.

    Trevize se opri deodat, scondu-i plria de ploaie. Pe cer apruser pete dealbastru senin.

    Dar acum, spuse el votul meu este n favoarea voastr. Dac m omori, n-amai avea cum s-l modific.

    Golan, murmur ngrozit Pelorat. Ai spus un lucru oribil. Tipic pentru un Izolat, spuse calm Bliss. Trebuie s nelegi, Trevize, c pe noi nu

    ne intereseaz persoana ta, i nici mcar votul tu. Nu ne intereseaz dect adevrul. Tunu eti important dect ca ghid spre adevr; votul tu va fi ca o confirmare a adevrului.Asta vrem de la tine, i dac te omorm pentru a evita schimbarea deciziei, n-am facedect s ne ascundem noi nine de adevr.

    i dac v spun c adevrul este mpotriva Gaiei? Vei fi cu toii mulumii smurii?

    Poate c nu vom fi mulumii, dar pn la urm tot acolo vom ajunge.Trevize ddu din cap: Dac exist vreun argument care ar trebui s m conving c Gaia este o oroare

    i c trebuie s moar, acesta ar fi chiar declaraia pe care abia i facut-o.Apoi spuse, ntorcndu-i ochii spre Gaienii care priveau n linite (i care probabil i

    i auzeau): De ce sunt mprtiai astfel? i de ce este nevoie de atia? Dac unul dintre ei

    observ evenimentul i l stocheaz n memorie, nu va fi apoi disponibil pentru tot restulplanetei? Nu-l putei stoca apoi ntr-un milion de locuri diferite, dac vrei?

    Fiecare l observ dintr-un unghi diferit, spuse Bliss, i fiecare l stocheaz ntr-uncreier puin diferit. Dup ce vor fi studiate toate observaiile, se va vedea c ceea ce se

    ntmpl acum va fi mult mai bine neles din toate observaiile luate mpreun dectdintr-o singur observaie.

    Cu alte cuvinte, ntregul este mai mare dect suma tuturor prilor. Exact. Ai sesizat justificarea fundamental a existenei Gaiei. Tu, ca individ

    uman, eti alctuit probabil din cincizeci de trilioane de celule; dar eti cu mult maiimportant dect acele cincizeci de trilioane, ca sum a importanei lor individuale. Eti deacord cu asta.

    Da, spuse Trevize, cu asta sunt de acord.Intr n nav, i se ntoarse brusc pentru a arunca o ultim privire spre Gaia. Ploaia

    scurt dduse atmosferei o nou prospeime. Vzu o lume verde, luxuriant, tcut,linitit; o grdin de pace n mijlocul unei Galaxii nvolburate.

    ... Dar spera din toat inima s nu o mai revad.

    6

    Dup nchiderea sas-ului n urma lor, Trevize se simi ca i cum scpase nu chiardintr-un comar, dar din ceva foarte anormal, care l mpiedicase s respire liber.

    i ddea seama c o parte din acea realitate stranie era n continuare cu el, npersoana lui Bliss. Ct timp ea era acolo, era i Gaia... n acelai timp ns intuiaimportana deosebit a prezenei ei. Se simea din nou funcionnd ca o cutie neagr;spera din toat inima c nu va rmne cu aceast senzaie pentru tot restul vieii.

    Studie nava din priviri, i o gsi minunat. Nu era a lui dect de puin vreme, decnd Primarul Fundaiei, Harla Branno, l obligase s se urce la bord i l trimisese printrestele... un paratrsnet viu, menit s atrag fulgerele dumanilor Fundaiei. i ndeplinisemisiunea, ns nava era n continuare a lui i nu avea de gnd s o napoieze.

    i aparinea de doar cteva luni, dar o simea ca pe o cas, i nu-i putea aminti

    dect foarte vag, ca prin cea, de ceea ce cndva, pe Terminus, fusese adevratul luicmin.

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    12/192

    Terminus! Nucleul periferic al Fundaiei destinat, prin Planul Seldon, s formeze ndecursul urmtoarelor cinci sute de ani un al doilea Imperiu, mai mre dect primul.Numai c el, Trevize, fcuse ca Planul s deraieze. Prin decizia lui, transforma Fundaia nnimic. n schimb, fcea loc unei noi societi, unui nou model de via. O revoluieterifiant, cea mai mare de la apariia vieii multicelulare.

    Acum se anagajase ntr-o cltorie hrzit a-i dovedi c decizia era corect (sau,dimpotriv, greit).

    Se trezi pierdut n gnduri, inert. Iei din acea stare nemulumit de sine nsui,grbindu-se s ajung n cabina de pilotaj. Computerul era tot acolo.

    Strlucea; totul strlucea. Aparatele fuseser curate cu foarte multminuiozitate. Contactele pe care le nchidea, aproape la ntmplare, funcionau perfecti, dup prerea lui, cu mai mult uurin dect oricnd. Sistemul de ventilaie era att

    de silenios nct trebui s duc mna la gurile de aerisire pentru a simi curenii de aer.Cercul de lumin de deasupra computerului strlucea mbietor. Trevize l atinse ilumina se rspndi acoperind ntreg pupitrul. Apru conturul unor mini: dreapta istnga. Inspir adnc i i ddu seama c rmsese cteva momente cu respiraiaoprit. Gaienii nu cunoteau nimic despre tehnologia Fundaiei i ar fi putut strica foarteuor computerul, fr nici cea mai mic rea-voin. Pn aici, nu stricaser nimic...conturul minilor era n continuare acolo.

    Testul crucial ncepea ns cu aezarea propriilor mini deasupra contururilor i,pre de o clipa, ovi. Va afla, aproape imediat, dac ceva era n neregul... i dac eranneregul, ce putea face? Pentru reparaii, va trebui s se ntoarc pe Terminus, i n acestcaz era foarte sigur c Primarul Branno nu l va mai lsa s plece. i dac nu va reui splece din nou...

    i simi inima btnd cu putere; nu avea nici un rost s prelungeasc acestsuspans.

    ntinse minile, dreapta, stnga, i le aez deasupra contururilor de pe pupitru.Imediat, avu senzaia c o alt gereche de mini i le prinde pe ale sale. Simurile sedilatar, i putu s vad Gaia din toate direciile, verde i umed, i pe Gaieni ncobservndu-i. Dori s priveasc n sus, i vzu un cer n mare parte acoperit de nori. Dinnou, la dorin, norii disprur i privi un cer de un albastru imaculat, n care se zreasfera soarelui Gaiei.

    i exprim din nou dorina, i albastrul dispru. Vzu stelele.Le terse, i dori s vad Galaxia, ca un volant la scar redus. Verific imaginea

    computerizat, i regla orientarea, modificnd trecerea aparent a timpului, o roti ntintr-o direcie, apoi n cealalt. Localiz soarele planetei Sayshell, cea mai importantstea din vecintatea Gaiei; apoi soarele Terminus-ului; apoi cel al Trantor-ului. Cltoridin stea n stea prin harta Galactic aflat n mruntaiele computerului.

    Apoi i retrase minile, lsnd lumea real s l nconjoare din nou... i i dduseama c n tot acest timp sttuse n picioare, semi-aplecat deasupra computeruluipentru a face contactul palmelor cu pupitrul. Se simea nepenit, i trebui s-i ntindmuchii spatelui nainte de a se aeza.

    Privi computerul cu o uurare plin de cldur. Funcionase perfect. Fusese, dac seputea spune aa, plin de afeciune, i ceea ce simea pentru acest aparat nu se puteadescrie dect ca dragoste. La urma urmei, ct timp se inuse de mini cu acel lucru(refuza cu ncpnare s admit c se gndise la aparat ca la o ea) fcuser fiecareparte din cellalt, iar dorina sa dirijase, controlase, trise, i fcuse parte dintr-o entitatemai mare. El i aparatul fuseser, la scar redus, ceea ce Gaia era la o scar mult maiextins. Gndul l npdi pe neateptate, iritndu-l.

    Scutur din cap. Nu! n cazul su i al computerului, el Trevize eracomandantul absolut. Computerul se supunea n totalitate.

    Se ridic i merse spre buctria compact, n zona unde se lua masa. Era multmncare, de toate felurile, cu instalaiile de rcire adecvate, i cu faciliti de nclzire ahranei. Remarcase deja c video-crile din camera sa erau aranjate ntr-o ordinedesvrit i era destul de sigur... nu, absolutsigur... c biblioteca personal a luiPelorat era de asemeni n ordine. n caz contrar, l-ar fi auzit pn acum plngndu-se.

    Pelorat! i aduse aminte. Intr n camera acestuia. Janov, e destul loc aici i pentru Bliss? O, da, destul. A putea aranja un dormitor pentru ea n camera comun.Bliss ridic spre el o privire contrariat: Nu doresc deloc s am un dormitor separat. Sunt foarte mulumit s stau aici cu

    Pel. Presupun, totui, c m pot folosi de celelalte camere, dac voi avea nevoie. Decamera pentru gimnastic, de exemplu.

    Bineneles. Te poi folosi de orice camer, n afar de a mea.

    Foarte bine. Dac mi s-ar fi cerut, i eu a fi sugerat acelai aranjament.Bineneles, nici tu nu vei intra n camera noastr.

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    13/192

    Normal, spuse Trevize.Apoi cobor privirea i i ddu seama c nclrile sale depiser pragul. Se ddu

    napoi cu o jumtate de pas i spuse, nemulumit: Bliss, astea nu sunt camere pentru luna de miere. Avnd n vedere spaiul redus, a spune mai degrab c esteperfect pentru o

    lun de miere. Dei Gaia a fcut-o de dou ori mai ncptoare fa de ct era nainte.Trevize ncerc s nu zmbeasc. Va trebui s fii foarte prietenoi unul cu altul, spuse el. Chiar suntem, spuse Pelorat evident stnjenit de subiectul conversaiei. Dar,

    serios, prietene, ai putea s ne lai s ne aranjm singuri. Ei, uite c aici este problema, spuse ncet Trevize. Nu pot. n continuare vreau s

    v fie clar c aceste camere nu sunt fcute pentru luna de miere. N-am nici o obiecie la

    orice vei face prin consimmnt mutual, dar trebuie s v dai seama ca v va lipsiintimitatea. Sper c nelegi, Bliss. Exist o u, spuse Bliss, i presupun c nu ne vei deranja atunci cnd este

    blocat... cu excepia cazurilor de urgen, bineneles. Desigur c nu v voi deranja. ns nu exist nici un fel de izolare fonic. ncerci s spui, fcu Bliss, c vei auzi foarte clar orice conversaie sau orice sunet

    emis n cursul actului sexual. Da, chiar asta ncercam s spun. Fiind acum contieni de acest lucru, cred c v

    vei restrnge activitatea sexual, cel puin la bordul navei. S-ar putea s nu v convin,i mi pare ru, dar asta este situaia.

    Pelorat i drese vocea i spuse cu blndee: Golan, asta este o problem cu care de fapt m-am confruntat deja. Orice senzaie

    pe care o triete Bliss atunci cnd este mpreun cu mine este experimentat i de Gaia. M-am gndit la asta, Janov, spuse Trevize.Arta de parc ncerca s-i reprime o grimas. Spuse n continuare: N-am avut intenia s aduc vorba... doar n cazul n care nu i-a trecut i ie prin

    minte. Mi-a trecut, spuse Pelorat. Nu face atta caz, Trevize, spuse Bliss. n orice moment, pe Gaia sunt mii de

    oameni angajai n actul sexual; milioane care mnnc, beau, sau fac alte lucruriaductoare de plcere. Aceasta d natere unei aure de satisfacie general, pe careGaia o triete cu fiecare prticic din care este alctuit. Animalele inferioare, plantele,mineralele, au i ele plcerile lor care, dei n aceast ordine sunt din ce n ce maiatenuate ca intensitate, contribuie la o bucurie generalizat a contiinei, pe care Gaia osimte ntotdeaua cu toate prile sale, i care nu este trit n nici o alt lume.

    Avem i noi propriile noastre plceri, spuse Trevize, pe care le putem mprtintr-un fel sau altul, dac dorim; sau le putem pstra pentru noi, dac dorim.

    Dac le-ai simi pe ale noastre, ai afla ct de sraci suntei voi, Izolaii, n aceastprivin.

    De unde tii tu ce simim noi? Fr s tiu ce simi, mi se pare normal s presupun c plcerile mprtite n

    comun de o ntreag lume trebuie s fie mai intense dect cele trite de un singur individizolat.

    Poate, dar chiar dac plcerile mele sunt srace, mi-a pstra bucuriile i durerilei a fi mulumit cu ele, orict de firave, fiind eu nsumi, i nu frate de snge cu cel maiapropiat bolovan.

    Nu vorbi cu att dispre, spuse Bliss. i preuieti fiecare cristal mineral din oasei dini i n-ai fi de acord ca vreunul din ele s sufere, dei nu au mai mult contiindect un cristal de aceeai mrime din orice roc.

    Este destul de adevrat, spuse Trevize n retragere, dar uite c ne-am ndeprtatde la subiect. Nu m intereseaz dac Gaia i mprtete bucuria, Bliss, ns eu nuvreau s particip la ea. Aici trim n camere apropiate i nu sunt dispus s fiu prta laactivitile voastre, nici mcar indirect.

    Discuia asta este complet inutil, bunul meu prieten, spuse Pelorat. Nu m-armulumi deloc s-i vd intimitatea violat. La fel gndesc i despre intimitatea mea. Blissi cu mine vom fi discrei; nu-i aa, Bliss?

    Va fi aa cum doreti, Pel. La urma urmelor, spuse Pelorat, cel mai probabil este c yom sta mai mult

    vreme la sol dect n spaiu, iar pe planete, ocazia pentru o adevrat intimitate... Nu m intereseaz ce facei pe planete, l ntrerupse Trevize, dar pe aceast

    nav, eu sunt eful. Exact, spuse Pelorat. Bun, dac am lmurit asta, a sosit vremea s ne lum zborul.

    Ateapt!Pelorat se ntinse s l trag pe Trevize de mnec:

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    14/192

    ncotro s ne lum zborul? Nici tu, nici eu, i nici Bliss nu tim unde se aflPmntul. Nici computerul nu tie, mi-ai spus mai demult c nu deine vreo informaiedespre Pmnt. Ce vrei s faci? Nu poi rtci prin spaiu la ntmplare, dragul meuprieten.

    Auzind acestea, Trevize zmbi, aproape cu satisfacie. Pentru prima oar de cndczuse n mna planetei Gaia, se simea stpn pe propria-i soart.

    Te asigur, Janov, spuse el, c nu am deloc intenia s rtcesc. tiu exactncotrom ndrept.

    7

    Pelorat btu uor la ua cabinei de pilotaj. Atept cteva momente lungi, n carenu primi nici un rspuns, apoi intr n vrful picioarelor. l gsi pe Trevize privind foarteabsorbit cmpul de stele.

    Golan..., ncepu Pelorat.Apoi atept.

    Trevize ridic privirea: Janov! Stai jos... Unde-i Bliss? Doarme... Dup cte vd, am ieit n spaiu. Vezi bine.

    Trevize nu era surprins de uoara uimire a celuilalt. n noile nave gravitice, pur isimplu nu aveai cum s-i dai seama de momentul decolrii. Nu interveneau efecteineriale; nici puseuri de acceleraie; nici zgomot; nici vibraie.

    Posednd capacitatea de a se izola fa de cmpurile gravitaionale exterioare(izolare ce putea merge chiar pn la sut la sut), Far Starse ridica de pe suprafaa uneiplanete ca i cum ar fi plutit ntr-un fel de ocean cosmic. i n tot acest timp, cmpulgravitaional din interiorul navei rmnea, n mod paradoxal, la valoarea normal.

    n zborurile atmosferice, bineneles c accelerrile erau inutile, astfel nct lipseauzgomotul i vibraiile datorate trecerii rapide prin aer. ns odat ce atmosfera era lsat

    n urm, se putea accelera pn la valori mari, fr ca pasagerii s fie afectai.Era ultima noutate n materie, i Trevize nu i ddea seama cum mai putea fi

    mbuntit. Doar dac nu cumva va veni o vreme cnd oamenii vor descoperi omodalitate de a strbate hiperspaiul fr a avea nevoie de nave, i fr a-i mai face grijivizavi de cmpurile gravitaionale prea intense. Deocamdat, Far Starva trebui s se mai

    ndeprteze cteva zile de soarele Gaiei, nainte ca intensitatea cmpului gravitaional sscad suficient de mult pentru a putea ncerca Saltul.

    Golan, bunul meu prieten, spuse Pelorat. Pot vorbi cu tine, cteva momente? Nueti prea ocupat?

    Nu sunt ocupat deloc. Odat ce l-am instruit n mod corect, computerul se ocupde toate. Iar cteodat parc ghicete dinainte ce instruciuni am de gnd s-i dau; nuapuc s le formulez, c sunt deja ndeplinite.

    Trevize mngie cu dragoste suprafaa pupitrului. Am devenit foarte buni prieteni, Golan, spuse Pelorat, n scurta perioad de timp

    de cnd ne cunoatem, dei trebuie s recunosc c mie nu mi s-a prut deloc o perioadscurt. S-au ntmplat attea! Pentru mine este ciudat s descopr, cnd m gndesc laviaa mea destul de lung, c jumtate din ntmplrile pe care le-am trit s-auaglomerat n ultimele cteva luni. Sau aa mi se pare mie. A putea chiar s presupun...

    Trevize ridic o mn: Janov, sunt sigur c ncepi s te ndeprtezi de la subiectul iniial. ncepusei prin

    a spune c am devenit foarte buni prieteni ntr-o perioad de timp foarte scurt. Da, aaeste, i n continuare suntem foarte buni prieteni. n aceeai ordine de idei, o cunoti peBliss de i mai puin vreme, dar ai devenit chiar i mai buni prieteni.

    Asta, desigur, este cu totul altceva, spuse Pelorat dregndu-i vocea oarecumstnjenit.

    Desigur, spuse Trevize, dar ce trebuie s rezulte din tnra dar solida noastrprietenie?

    Dac suntem n continuare prieteni, aa cum ai spus chiar adineauri, atunci vatrebui s aduc vorba despre Bliss, care aa cum ai spus chiar adineauri, mi este deosebitde drag.

    neleg. i, ce-i cu asta? tiu, Golan, c nu i place Bliss, dar de dragul meu, a dori...

    Trevize ridic din nou mna: Stai o clip, Janov. Nu m topesc dup Bliss, dar nici nu o ursc. De fapt, nu am

    nici un pic de animozitate mpotriva ei. Este o tnr atrgtoare i, chiar dac nu ar fi,

    atunci de dragul tu a fi gata s o gsesc atrgtoare. Mie Gaiami displace. Dar Bliss este Gaia.

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    15/192

    tiu, Janov. Iat motivul pentru care lucrurile sunt att de complicate. Attavreme ct m gndesc la Bliss ca la o persoan, nu e nici o problem. ns dac mgndesc la ea ca fiind Gaia, atunci totul se schimb.

    Dar, Golan, tu nu i-ai dat Gaiei nici o ans... Ascult, d-mi voie s-i mrturisescceva. Cnd fac dragoste cu Bliss, mi mprtete i mie din contiina ei. Aproximativ unminut. Nu mai mult. Ea spune c sunt prea btrn ca s m mai adaptez la aceastcontiin... Oh, Golan, nu zmbi, pentru c i tu ai fi la fel de btrn pentru aa ceva.Dac un Izolat, ca mine sau ca tine, ar fi s fac parte din Gaia mai mult de un minut saudou, creierul i-ar putea fi afectat, i dac dureaz mai mult de cinci sau zece minute,afeciunea ar putea fi ireversibil... Golan, dac ai tri i tu aa ceva!

    Ce? O afeciune ireversibil a creierului? Nu, mulumesc. Golan, te faci c nu m nelegi, i o faci intenionat. M refeream doar la acel

    scurt moment defuziune. Nici nu tii ce pierzi. Nu se poate descrie. Bliss spune c e unsentiment de fericire. E ca i cum ai spune c trieti un sentiment de fericire atunci cndn sfrit bei un strop de ap dup ce mai nainte aproape c ai murit de sete. Nici mcarnu pot ncepe s-i explic cu ce se aseamn. mprteti toate plcerile pe care unmiliard de oameni le triesc separat. Nu este o fericire continu; dac ar fi aa, ai ncetafoarte repede s o mai simi. Vibreaz... tresalt... are un ritm pulsatoriu, straniu, care tecaptiveaz. Este mai mult fericire... nu, nu mai mult... este o fericire mai puternicdect ai putea tu tri vreodat de unul singur. mi vine s plng atunci cnd m las pedinafar.

    Trevize ddu din cap: Eti nemaipomenit de convingtor, bunul meu prieten, dar vorbeti de parc ai

    czut n patima pseudoendorfinei, sau a unui alt drog care i ofer fericire pe termenscurt, i n schimb te las n oroare pe termen lung. Asta nu e pentru mine! Nu am degnd s-mi vnd individualitatea pentru un trector sentiment de fericire.

    Dar eu mi pstrez n continuare individualitatea, Golan. Ct timp vei reui, dac vei continua tot aa, Janov? Ai s cereti din ce n ce

    mai mult acest drog pn cnd, n cele din urm, creierul i va fi deteriorat. Janov, nutrebuie s o mai lai pe Bliss s i fac aa ceva... Poate chiar ar fi mai bine s vorbesceu cu ea.

    Nu! S nu faci asta! tii bine c diplomaia nu este punctul tu forte, i n-a vreas o rneti. Te asigur c n aceast privin are foarte mult grij. Este mai ngrijoratdect mine de posibilitatea deteriorrii creierului. De asta poi s fii sigur.

    Bine, n cazul sta am s vorbesc cu tine. Janov, renun. Ai trit cincizeci i doide ani cu propriile tale plceri i bucurii, i creierul tu s-a adaptat pentru a le suporta peacestea. Nu te lsa dominat de un viciu nou i neobinuit. Vei avea de pltit; dac nuacum, atunci ceva mai trziu.

    Da, Golan, spuse Pelorat cu voce joas i privind la vrfurile nclrilor. Spresupunem c vezi lucrurile astfel: dac ai fi o creatur unicelular...

    tiu ce vrei s-mi spui, Janov. Las-o balt! Bliss i cu mine am mai discutat o datpe marginea acestei analogii.

    Da, dar gndete-te puin. S ne imaginm nite organisme unicelulare la unnivel de contiin egal cu cel al omului i cu puterea de a gndi, i s presupunem cacestea se confrunt cu posibilitatea de a deveni un organism multicelular. Oareorganismele unicelulare nu ar jeli pierderea individualitii, i nu ar resimi cu amrciuneviitoarea lor nregimentare n personalitatea unui organism atotcuprinztor? Dar oare nuar grei? O celul separat i poate imagina vreodat care este puterea creierului uman?

    Trevize ddu din cap cu violen: Nu, Janov, analogia este falsa. Organismele unicelulare nu au contiin, i nici

    capacitatea de a gndi... sau dac o au, este att de redus nct ar putea fi consideratnul. Pentru astfel de obiecte, s se combine i s i piard individualitatea nseamn spiard ceva ce nu au avut niciodat cu adevrat. ns o fiin uman este contient, iare capacitatea de a gndi. Ea chiar are de pierdut o contiin proprie i o inteligenproprie independent, aa c analogia nu este valabil.

    ntre cei doi se ls linitea; o linite aproape apstoare; n cele din urm Peloratspuse, ncercnd s orienteze conversaia ntr-o alt direcie:

    De ce te holbezi aa n ecran? Din obinuin, spuse Trevize zmbind crispat. Computerul mi spune c nu sunt

    urmrit de nici o nav Gaian, i nici un fel de flot Sayshellian nu vine s mntmpine. i cu toate astea privesc nelinitit, reconfortat doar de propria mea neputinde a detecta ceva, dei senzorii computerului sunt de sute de ori mai ageri i maiptrunztori dect ochii mei. Mai mult, computerul este capabil s detecteze cu foartemare precizie unele proprieti ale spaiului pe care simurile mele nu le pot percepe nnici un caz... i fiind contient de toate astea, continui totui s m holbez.

    Golan, dac ntr-adevr suntem prieteni..., ncepu Pelorat. i promit c n-am s fac nimic care s-o deranjeze pe Bliss; n msura n care va fi

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    16/192

    posibil. Acum mai e o problem. mi ascunzi destinaia, ca i cum nu ai avea ncredere n

    mine. Unde mergem? Te pomeneti c tii unde se afl Pmntul?Trevize privi n sus, mirat: mi pare ru. Am inut secretul pentru mine nsumi, nu-i aa? Da, dar de ce? ntr-adevr, de ce? spuse Trevize. M ntreb, prietene, dac nu cumva din cauza

    lui Bliss. Bliss? Deci vrei ca ea s nu tie. Serios, prietene, poi avea deplinncredere n

    ea. Nu asta-i cauza. Ce rost ar avea s nu am ncredere n ea? Bnuiesc c dac

    vrea, poate s-mi smulg din minte orice secret. Motivul este mult mai copilresc. Am

    senzaia c i acorzi numai ei atenie, i c eu de fapt nu mai exist pentru tine.Pelorat fcu o mutr perplex: Dar, Golan, nu este adevrat. tiu, dar ncerc s-mi analizeze cu sinceritate propriile sentimente. Ai venit chiar

    adineauri cu temeri referitoare la prietenia noastr, i dac stau s m gndesc, simt ci eu am aceleai temeri. n sinea mea n-am recunoscut, dar cred c m-am simit dat la oparte de Bliss. Probabil c am ncercat s m rzbun, ascunzndu-i unele lucruri. Ocopilrie, presupun.

    Golan! Am recunoscut c a fost o copilrie, nu? Dar care este individul care, din cnd n

    cnd, nu se comport i el ca un copil? Oricum, suntem prieteni. Ne-am lmurit, i nconsecin am s termin cu joaca. Ne ndreptm spre Comporellon.

    Pentru moment, Pelorat nu-i aminti: Comporellon? Sunt sigur c i aduci aminte de prietenul meu, trdtorul. Munn Li Compor. Ne-

    am ntlnit cu el pe Sayshell.Figura lui Pelorat se lumin dintr-o dat: Bineneles c mi aduc aminte. Comporellon era lumea strmoilor si. n cazc a fost. Nu cred orbete n vorbele lui Compor. Dar Comporellon este o

    lume cunoscut, iar Compor a spus c locuitorii si au cunotine despre Pmnt. Ei bine,vom merge acolo s ne lmurim. S-ar putea s nu descoperim nimic, dar este singurulpunct de plecare pe care-l avem.

    Pelorat i drese vocea, cu un aer nencreztor: Dragul meu prieten, eti sigur? Nu putem fi siguri pe nimic. Avem un punct de plecare i, orict de plpnd ar fi,

    trebuie s ne bazm pe el. Da, dar dac ne bazm pe ceea ce ne-a spus Compor, atunci ar trebui s lum n

    considerare totceea ce ne-a spus. i anume, a subliniat c Pmntul, ca planet vie, numai exist... c suprafaa sa este radioactiv i c nu mai adpostete nici o form devia. i dac lucrurile stau aa, degeaba mergem pe Comporellon.

    8

    Cei trei luau micul dejun n ncperea strmt destinat mesei. Totul este foarte bun, spuse Pelorat satisfcut. Astea fac parte din proviziile luate

    la nceput, pe Terminus? Nu, spuse Trevize. Alea s-au terminat de mult. Ce avem aici sunt provizii

    cumprate pe Sayshell, nainte de a ne ndrepta spre Gaia. Pn acum n-ai mai mncataa ceva, nu? Un fel de hran luat din mare, dar foarte crocant... Ct despre chestiaasta... cnd am cumprat-o aveam impresia c este varz, dar nu seamn deloc la gustcu varza.

    Bliss asculta, ns nu spunea nimic. Pescuia cu precauie mncarea din farfurie. Trebuie s mnnci, drag, spuse Pelorat cu blndee. tiu, Pel, i mnnc.

    Trevize spuse, cu o und de nervozitate pe care nu reui s i-o disimuleze: Bliss, avem i mncare Gaian. tiu, spuse Bliss, dar a prefera s o pstrez. Nu tiu ct vreme vom rmne n

    spaiu, i n cele din urm va trebui s m deprind cu hrana Izolailor. E chiar att de rea? Sau Gaia trebuie s mnnce numai Gaia?Bliss oft: De fapt, avem o zical care spune: "Cnd Gaia mnnc Gaia, nimic nu se pierde

    i nimic nu se ctig." Nu se produce dect un transfer de contiin pe un nivel de

    contiin mai sczut sau mai nalt. Orice a mnca pe Gaia este Gaia, i atunci cndmare parte din hran este metabolizat i devine parte din mine, rmne tot Gaia. Hrana

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    17/192

    are astfel ansa de a participa la un nivel de contiin mai ridicat, n timp ce, bineneles,alt parte din ceea ce mnnc se transforni n reziduuri i coboar pe scara contiinei.

    Lu o mbuctur serioas, mestec viguros, apoi spuse: n acest mod se realizeaz o circulaie la scar mare. Plantele cresc i sunt

    mncate de animale. Animalele mnnc i sunt mncate. Orice organism care moareeste incorporat n celulele solului, bacteriilor de descompunere, i aa mai departe...toat Gaia. La aceast vast circulaie particip chiar i materia anorganic, i fiecareparticipant are ansa de a tri periodic la un nivel mai elevat al contiinei.

    Chestia asta, fcu Trevize, e valabil pe orice planet. Fiecare atom din minepoate c a fcut parte anterior din multe organisme vii, inclusiv oameni; sau poate a avutlungi perioade n care a fost n mare, sau ntr-un zcmnt de crbune, sau ntr-o roc,sau n vntul care sufl asupra noastr.

    ns pe Gaia, spuse Bliss, toi atomii fac de asemeni parte dintr-o contiinplanetar superioar, despre care tu nu tii nimic. Bine, atunci ce se ntmpl cu legumele astea de pe Sayshell, pe care le mnnci

    acum? Devin i ele Gaia? Devin... destul de ncet. Iar excreiile mele nceteaz a mai fi Gaia. n cele din

    urm, materiile eliminate se rup de Gaia, rmnnd fr contactul indirect, hiperspaial,pe care eu l pstrez datorit naltului nivel de contiin. Acest contact hiperspaial faceca hrana ne-Gaian s devin Gaia, pe msur ce o mnnc.

    i cu rezervele noastre de hran Gaian ce se ntmpl? Vor deveni, ncetul cuncetul, ne-Gaiene? Dac este aa, atunci mai bine consum-le acum.

    Nu e cazul s-i faci griji, spuse Bliss. Rezervele de hran Gaian au fost astfeltratate nct vor rmne Gaia un interval de timp destul de lung.

    Pelorat interveni deodat: Dar ce se va ntmpla atunci cnd noi vom mnca hran Gaian? C tot veni

    vorba, ce ni s-a ntmplat cnd am consumat hran Gaian, pe Gaia? Devenim i noi Gaia,ncetul cu ncetul?

    Bliss ddu din cap, i pe figur i se aternu o expresie stranie, de stnjeneal: Nu, ceea ce ati mncat a rmas pierdut pentru noi. Sau mai bine zis, am pierdut

    acele pri care au fost metabolizate n esuturi. Excreiile voastre au rmas Gaia sau aurevenit foarte lent Gaia, astfel c n cele din urm a fost restabilit echilibrul, nsnumeroi atomi din Gaia au devenit non-Gaia, ca rezultat al vizitei voastre.

    De ce? ntreb curios Trevize. Pentru c nu ai fi fost n stare s suportai transformarea, chiar i una parial.

    Ai fost oaspeii notri, adui pe lumea noastr prin constrngere, dac se poate spuneastfel, i a trebuit s v ferim de pericole, chiar cu preul pierderii unor mici fragmenteale Gaiei. Am vruts pltim acest pre, dei nu ne-a fcut plcere.

    Ne pare ru, spuse Trevize, ns eti sigur c hrana ne-Gaian, sau anumitefeluri de hran ne-Gaian, nu i-ar putea face ru?

    Nu, spuse Bliss. Ceea ce este comestibil pentru voi este comestibil i pentrumine. Eu am n plus problema metabolizrii hranei. Aceasta reprezint o barierpsihologic i mi cam stric pofta de mncare. De aceea mnnc mai ncet, dar am sdepesc neplcerea, cu timpul.

    Dar dac te infectezi? spuse Pelorat alarmat i cu o voce strident. Nu neleg dece nu m-am gndit mai devreme la asta. Bliss! Orice lume pe care vei ateriza este posibils posede microorganisme mpotriva crora nu ai nici un fel de aprare i vei muri dintr-obanal boal infecioas. Trevize, trebuie s ne ntoarcem.

    Nu intra n panic, Pel drag, spuse Bliss zmbind. Microorganismele sunt i eleasimilate n Gaia, cnd le mnnc sau cnd intr n corpul meu pe o alt cale. Dac suntsusceptibile s mi provoace vreun ru, atunci vor fi asimilate cu att mai repede, iodat devenite Gaia, nu vor mai fi deloc periculoase.

    Dejunul se apropia de sfrit, i Pelorat i sorbea sucul de fructe, aromat i nclzit. Dragul de mine, spuse el lingndu-i buzele, cred c este cazul s schimb din nou

    subiectul. Am impresia c singura mea ocupaie la bordul acestei nave este aceea de aschimba subiectul discuiilor. Oare care s fie cauza?

    Trevize spuse cu seriozitate: Deoarece atunci cnd discutm, Bliss i cu mine inem foarte mult la propriile

    noastre puncte de vedere, i suntem dispui s le susinem pn n pnzele albe.Depindem de tine, Janov, pentru a reveni la o judecat sntoas. La ce subiect ai vreas te opreti, btrne prieten?

    Am parcurs materialul care se refer la Comporellon, i ntreg sectorul din careacesta face parte este bogat n legende strvechi. Bazele coloniei lor au fost puse cumult vreme n urm, n primul mileniu al cltoriilor hiperspaiale. Comporellieniivorbesc chiar despre un fondator legendar pe nume Benbally, dei nu se spune de unde a

    venit. Ei susin c numele original al planetei era "Lumea lui Benbally". i dup prerea ta, Janov, ct adevr este n aceast afirmaie?

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    18/192

    Ct un smbure, probabil, dar cine poate ghici ct de mare este acest smbure? n istoria oficial n-am auzit de nimeni cu numele de Benbally. Tu ai auzit? Nu, dar tii c spre sfritul erei Imperiale aavut loc o tergere deliberat a

    istroriei pre-Imperiale. mpraii, n ultimele secole turbulente ale Imperiului, erau foartepreocupai s atenueze patriotismul local, considernd-l pe bun dreptate un factorcu influent dezintegratoare. n consecin, n aproape toate sectoarele Galaxiei, istoriaoficial cu documente complete i cronologic precis ncepe doar cu zilele n care s-a fcut simit influena Trantorului i sectorul respectiv s-a aliat de bun voie Imperiului,sau a fost anexat.

    N-a fi crezut c istoria poate fi tears cu atta uurin, spuse Trevize. Din multe puncte de vedere nici nu este, spuse Pelorat, dar un guvern hotrt i

    puternic o poate estompa n mare msur. Dac este suficient de mult estompat, istoria

    strveche ajunge s depind de materiale rispite pe ici-colo i tinde s degenereze nbasme populare. n mod invariabil, asemenea basme populare vor include din ce n cemai multe exagerri i vor prezenta sectorul ca fiind mai vechi i mai puternic dect nrealitate. i orict de idioat ar fi o anumit legend, sau orict de imposibil ar prea,localnicii o cred, nchipuindu-i c astfel dau dovad de patriotism. V pot arta povetidin fiecare colior al Galaxiei care spun c, la origine, colonizarea sa a avut ca punct deplecare chiar Pmntul, dei nu acesta este ntotdeauna numele pe care l dau planetei-mam.

    i cum i mai spun? i mai spun n tot felul. Uneori o numesc Singura; uneori, Cea Mai Veche. Sau i

    mai spun Lumea cu Lun, ceea ce, dup unele autoriti n materie, se refer la satelitulsu gigantic, Luna. Alii i mai spun Lumea Pierdut, sau Lumea Prsit.

    Trevize interveni: Janov, oprete-te! O s continui la nesfrit cu autoritile i contra-autoritile

    tale. Spui c legendele astea sunt pretutindeni? O, da, bunul meu prieten. Pretutindeni. Nu trebuie dect s treci prin ele pentru a

    te acomoda cu aceast meteahn omeneasc de a ncepe cu o smn de adevr i dea aterne apoi peste ea neadevruri, strat dup strat... dup modelul scoicilor deRhampora, care i construiesc perlele plecnd de la un grunte de nisip. Am dat odatchiar peste aceast metafor, cnd...

    Janov, oprete-te, iar ncepi? Spune-mi, exist ceva n legendele din Comporelloncare difer de celelalte?

    Oh!Pelorat se uit un moment la Trevize, cu o privire pierdut. Care difer? spuse el. Ei bine, ei pretind c Pmntul este relativ aproape. Iat

    ceva neobinuit. Pe majoritatea lumilor n care se vorbete de Pmnt, oricare ar finumele pe care i-l atribuie, exista tendina ca localizarea s fie vag... este plasat,undeva, foarte departe, sau undeva ntr-un inut fantastic.

    Da, spuse Trevize, aa cum unii de pe Sayshell ne-au spus c Gaia este plasatundeva n hiperspaiu.

    Bliss rse.Trevize i arunc o privire rapid: Este adevrat. Aa ni s-a spus. Te cred. Este amuzant, atta tot. Bineneles, asta i vrem s se cread. n acest

    moment nu cerem dect s fim lsai n pace, i unde am putea fi mai linitii i mai nsiguran dect n hiperspaiu? Chiar dac nu suntem acolo, dac oamenii cred c acolone aflm, e ca i cum am fi.

    Da, spuse sec Trevize, i n mod asemntor exist ceva care i face pe oamenis cread c Pmntul nu exist, sau c este foarte departe, sau c are o crustradioactiv.

    Numai c, spuse Pelorat, cei de pe Comporellon cred c este relativ aproape deei.

    ns oricum, are o crust radioactiv. ntr-un fel sau altul, fiecare popor care arelegende despre Pmnt consider c acesta este inabordabil.

    O concepie mai mult sau mai puin corect, spuse Pelorat. Muli Sayshellieni cred c Gaia este pe undeva prin apropiere, spuse Trevize. Unii

    chiar i identificau soarele cu precizie; i totui, cu toii consider c Gaia esteinaccesibil. Ar putea exista unii pe Comporellon care s cread c Pmntul esteradioactiv, mort, dar care i-ar putea identifica soarele. Atunci ne vom apropia de el, aainaccesibil cum l-ar putea considera unii. Vom face exact ca n cazul Gaiei.

    Trevize, Gaia a vruts v primeasc, spuse Bliss. Erai neajutorai n minilenoastre, dar noi nu aveam de gnd s v pricinuim vreun ru. Dac Pmntul esteputernic, ns nu i binevoitor? Atunci ce se va ntmpla?

    n orice caz, trebuie s ajung pe Pmnt, i voi accepta consecinele. ns astaeste misiunea mea. Odat ce voi localiza Pmntul i m voi ndrepta spre el, v putei

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    19/192

    despri de mine. V voi duce pe cea mai apropiat lume a Fundaiei, sau napoi pe Gaia,dac insistai, apoi voi merge singur spre Pmnt.

    Dragul meu prieten, fcu Pelorat o figur suferind, nu mai spune astfel delucruri. Nici prin gnd nu-mi trece s te abandonez.

    i nici mie s l abandonez pe Pel, spuse Bliss ntinznd o mn i mngindobrazul lui Pelorat.

    Foarte bine, atunci. n scurt vreme vom fi gata s facem Saltul spre Comporelloni dup aceea, s sperm, ne vom ndrepta... spre Pmnt.

    Partea a douaComporellon

    CAPITOLUL 3La staia de intrare

    9

    BLISS INTR N CAMER I SPUSE: i-a spus Trevize c dintr-un moment ntr-altul vom face Saltul prin hiperspaiu?Pelorat, aplecat asupra video-discului, ridic privirea i spuse: Ca s spun drept, a bgat doar capul pe u i mi-a spus: "ntr-o jumtate de

    or." Gndul la Salt m nelinitete, Pel. Nu mi-a plcut niciodat. Am aa un

    sentiment ciudat, de parc m ntorc pe dos.Pelorat pru un pic surprins: Bliss drag, nu mi-am nchipuit niciodat c ai fcut cltorii spaiale. Nu am cltorit foarte mult, i cnd spun asta m refer doar la aspectul meu de

    component. Gaia nsi nu are ocazia de a face cltorii spaiale regulate. Prin naturamea/noastr/Gaiei, eu/noi/Gaia nu explorm, nu ne ocupm cu comerul, i nu facemcltorii de plcere n spaiu. Totui, cineva trebuie s stea la staiile de intrare.

    Ca atunci cnd am avut marele noroc de a te ntlni pe tine. Da, Pel.i surse cu afeciune: Uneori, Gaia viziteaz Sayshell-ul sau alte regiuni stelare, din diverse motive... de

    obicei clandestine. Dar, clandestine sau nu, asta presupune Saltul; iar atunci cnd oriceparte din Gaia face Saltul, i Gaia l face.

    E foarte neplcut, spuse Pel. Ar putea fi i mai ru. Cea mai mare parte din masa Gaiei nu sufer din cauza

    Saltului, aa c efectul este foarte mult diminuat. ns eu am impresia c l simt mult maiintens. Aa cum i tot spun lui Trevize, dei tot ceea ce alctuiete Gaia este Gaia,componentele individuaie nu sunt identice. Avem fiecare diferenele noastre, i structuramea este din cine tie ce motiv deosebit de sensibil la Salt.

    Stai! spuse Pelorat amintindu-i deodat. Trevize mi-a explicat mai demult.Situaia neplcut apare n navele obinuite. La intrarea n hiperspaiu prseti cmpulgravitaional Galactic, i revii atunci cnd te ntorci n spaiul normal. Senzaia esteprodus de aceste schimbri. Dar Far Stareste o nav gravitic. Ea nu depinde decmpul gravitaional, i deci nu l prsete cu adevrat, pentru ca apoi s revin la el.Din acest motiv, nu vom simi nimic. Te pot asigura de acest lucru, drag, pe bazaexperienei mele personale.

    Dar este minunat! Ce bine ar fi fost dac am fi discutat despre asta mai devreme.M-a fi scutit de foart mult nelinite.

    Mai exist i un alt avantaj.Pelorat deveni expansiv, n rolul su neobinuit de profesor n probleme de

    astronautic: Pentru a realiza Saltul, navele obinuite trebuie s se ndeprteze pn la o

    distan foarte mare n spaiul normal fa de corpurile cereti masive. Unul dintremotive este acesta: cu ct eti mai aproape de o stea, cu att este mai intens cmpul eigravitaional, i cu att mai pronunate sunt senzaiile care nsoesc Saltul. Apoi, deasemeni, cu ct este mai intens cmpul gravitaional, cu att sunt mai complicateecuaiile care trebuiesc rezolvate pentru a efectua un Salt fr probleme i pentru aajunge n punctul dorit. ns ntr-o nav gravitaional nu se poate vorbi de o senzaiedatorat Saltului. n plus, aceast nav are un computer deosebit, care poate rezolvaecuaii foarte complexe cu o deosebit uurin i rapiditate. Rezultatul este c n loc s

    se ndeprteze timp de dou sptmni de o stea pentru a ajunge la o distanconfortabil, Far Starnu trebuie s cltoreasc dect dou sau trei zile. Asta deoarece

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    20/192

    nu suntem supui unui cmp gravitaional, deci nici efectelor ineriale recunosc c nuneleg, dar aa mi-a spus Trevize i putem accelera mult mai rapid dect ar putea-oface o nav obinuit.

    Este nemaipomenit, spuse Bliss. Trev merit toat admiraia pentru c poateconduce o nav att de neobinuit.

    Pelorat se ncrunt uor: Te rog, Bliss. Spune "Trevize". Bine, bine. ns n absena lui, m mai relaxez i eu puin. Nu te relaxa. N-ar fi bine s ncurajezi deloc acest obicei. E att de sensibil n

    privina numelui! Nu n privina numelui. Este sensibil n ceea ce m privete. Nu m place. Nu este adevrat, spuse Pelorat cu toat convingerea. Am vorbit cu el... Haide,

    haide, nu te ncrunta. Am fost ct se poate de diplomat. M-a asigurat c nu teantipatizeaz. Are suspiciuni vizavi de Gaia, i este nemulumit de faptul c a trebuit s oaleag ca model pentru viitorul omenirii. Trebuie s-i tolerm aceast atitudine. Va reuis depeasc dificultatea pe msur ce va nelege care sunt avantajele Gaiei.

    Sper, dar nu este vorba numai de Gaia. Orice i-ar fi spus, Pel amintete-i cine foarte mult la tine, i nu vrea s-i rneasc sentimentele m detest pe minepersonal.

    Nu, Bliss. Nu ar fi n stare. Nu toat lumea este obligat s m iubeasc pentru simplul fapt c m iubeti

    tu, Pel. D-mi voie s-i explic. Trev... n regul, Trevize... crede c sunt un robot.O expresie de uluire puse stpnire pe trsturile lui Pelorat, de obicei impasibile. Fii serioas, spuse el, nu are cum s cread c eti o fiin uman artificial. Ce-ar fi att de surprinztor? Gaia a fost colonizat cu ajutorul roboilor. Este un

    fapt recunoscut. Roboii au ajutat, la fel ca i mainile, ns oamenii au colonizat Gaia; Pmntenii.

    Iat ce crede Trevize. Sunt sigur. Aa cum v-am mai spus, ie i lui Trevize, nu exist nimic n memoria Gaiei care

    s fac referire la Pmnt. ns n cele mai vechi amintiri ale noastre exist roboi, caremunceau pentru a desvri transformarea Gaiei ntr-o lume locuibil. n aceeai vreme,noi formam contiina planetar a Gaiei... Asta a necesitat o perioad ndelungata, Peldrag, i iat nc un motiv pentru care amintirile noastre sunt neclare; probabil c nuPmntul le-a ters, aa cum crede Trevize.

    Da, Bliss spuse Pelorat nelinitit, dar ce s-a ntmplat cu roboii? Ei bine, pe msur ce Gaia se forma, roboii au plecat. Nu doream ca Gaia s

    includ roboi, fiind convini ca i acum, de altfel c o component robotic este, petermen lung, duntoate unei societi omeneti, fie ea format din Izolai sau Planetar.Nu tiu cum am ajuns la aceast concluzie, dar este posibil s fi fost bazat peevenimentele petrecute n vremurile de demult ale istoriei Galactice, la care memoriaGaiei nu poate ajunge.

    Dac roboii au plecat... Da, dar dac unii au rmas? Dac eu sunt unul dintre ei... probabil vechi de

    cincisprezece mii de ani? Trevize bnuiete acest lucru.Pelorat ddu ncet din cap: Dar nu eti. Sigur crezi asta? Sigur. Nu eti robot. De unde tii? Bliss, tiu. Nu exist nimic artificial n tine. Nimeni nu poate ti asta mai bine

    dect mine. Dar nu este posibil ca elementul artificial s fie disimulat cu foarte mare abilitate,

    n cele mai mici detalii, astfel nct s nu pot fi deosebit de ceea ce este natural? nacest caz, cum i-ai putea da seama de diferena dintre mine i o fiin uman adevrat?

    Nu cred c este posibil ca artificialul s poat fi disimulat cu att de mareabilitate.

    i dac ar fi posibil, n ciuda a ceea ce crezi tu? Pur i simplu nu pot s cred aa ceva. Atunci hai s consideram un caz ipotetic. Dac a fi un robot ce nu poate fi

    deosebit de o fiin uman, ce ai simi? Pi, eu... eu... S fiu mai precis. Cum te-ai simi fcnd dragoste cu un robot?Pelorat pocni deodat din degete: tii, exist unele legende despre femei care se ndrgostesc de brbai artificiali,

    i invers. ntotdeauna am crezut c au un sens alegoric, dar nu mi-am nchipuit c

    povetile ar putea reprezenta chiar adevrul, n sens literal... Desigur, Golan i cu minenu am auzit niciodat de cuvntul "robot" pn nu am aterizat pe Sayshell. Dar dac stau

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    21/192

    acum s m gndesc, femeile i brbaii aceia artificiali trebuie s fi fost roboi. Evident,astfel de roboi au existat n vremurile strvechi. Ceea ce nseamn c legendele artrebui reconsiderate...

    Czu pe gnduri, tcut, i dup ce atept un moment, Bliss pocni din palme.Pelorat tresri.

    Pel drag, spuse Bliss, te foloseti de mitologie pentru a evita ntrebarea.ntrebarea este: cum te-ai simi fcnd dragoste cu un robot?

    El o privi, stnjenit: Cu unul care cu adevrat nu poate fi deosebit de o fiin uman? Da. Pi atunci, mie mi se pare c un robot care nu poate fi n nici un fel deosebit de o

    fiin uman este o fiin uman.

    Asta vroiam s aud de la tine, Pel.Pelorat atept, apoi spuse: Ei bine, acum c m-ai auzit, n-ai de gnd s-mi spui c eti o fiin uman

    natural i c nu trebuie s m mai lupt cu situaii ipotetice? Nu, n-am s fac asta. Ai definit o fiin uman natural ca fiind o entitate

    posednd toate proprietife unei fiine umane naturale. Dac eti mulumit c eu amtoate aceste proprieti, atunci punem capt discuiei. Avem o definiie valabil, i nueste nevoie de o alta. La urma urmei, de unde tiu eu c nu eti chiar tu un robot care nuse poate deosebi de o fiin uman?

    Pentru c i spun eu c nu sunt. A, dar poate ai fost programat s-mi spui c eti o fiin uman. S-ar putea s

    crezi chiar tu nsui asta, prin program. Nu avem dect definiia, i este totceea ce putemavea.

    i puse braele pe dup gtul lui Pelorat i l srut. Srutul deveni din ce n ce mainflcrat, i se prelungi pn cnd Pelorat reui s spun, nbuit:

    Dar i-am promis lui Trevize c n-o s-l deranjm transformndu-i nava ntr-unrefugiu pentru doi gugutiuci.

    Bliss spuse, dezmierdndu-l: Hai s ne lsm purtai de val i s nu mai pierdem timpul gndindu-ne la ceea

    ce am promis. Dar nu pot face asta, spuse Pelorat tulburat. tiu c poate te deranjeaz, Bliss,

    dar m gndesc mereu c eu, prin constituie nu m pot lsa purtat de sentimente. Esteo obinuin ndelungat, i probabil c pe ceilali i deranjeaz foarte mult. N-am reuits triesc niciodat cu o femeie care s nu se plng n cele din urm. Prima meanevast... dar presupun c nu este momentul potrivit pentru o astfel de discuie...

    Da, este foarte nepotrivit, dar nu n mod fatal. Nici tu nu eti primul meu amant. O! spuse Pelorat un pic descumpnit.Apoi, dndu-i seama de zmbetul discret al lui Bliss, spuse: Adic, bineneles c nu. Nici nu m ateptam... Oricum, primei mele neveste nu

    i-a plcut acest fel de a fi. Dar mie mi place. Gsesc c nesfrita ta scufundare n gnduri este

    atrgtoare.Asta nu pot s-o cred, dar uite c mi-a mai venit un gnd. Robot sau om, nu

    conteaz. Aici am czut de acord. Totui, eu sunt un Izolat, iar tu o tii bine. Nu fac partedin Gaia, i atunci cnd suntem n intimitate, participi la emoii exterioare Gaiei deiuneori m lai s ptrund pentru o scurt perioad n contiina global. i s-ar putea caintensitatea tririlor s nu fie la fel de mare ca atunci cnd Gaia ar face dragoste cu Gaia.

    Dragostea cu tine, Pel, are propriile ei delicii, spuse Bliss. Nu caut s obin maimult.

    Dar nu se pune problema ca tu s m iubeti pe mine. Tu nu eti doar tu. DacGaia consider asta o perversiune?

    Dac ar considera-o, atunci a ti, pentru c eu sunt Gaia. i din moment ce-miface plcere s fiu cu tine, i Gaiei i place. Cnd facem dragoste, Gaia mprtetesenzaia ntr-o msur mai mare sau mai mic. Cnd spun c te iubesc, nseamn c Gaiate iubete, dei doar acea parte din ea pe care o reprezint eu primete acest rol imediat...Pari un pic nelmurit.

    Fiind Izolat, Bliss, nu reuesc s neleg foarte bine. Oricnd se poate face analogia cu corpul unui Izolat. Dac fluieri o melodie,

    ntregul tu corp, organismul tu, dorete s fluiere melodia, dar sarcina imediat de afluiera revine buzelor, limbii, i plmnilor. Degetul mare de la piciorul drept nu facenimic.

    Ar putea bate ritmul. Dar nu este necesar pentru fluierat. A bate ritmul cu degetul mare de la picior nu

    este aciunea n sine ci un rspuns la aciune i, fr ndoial, toate prile Gaiei potreaciona ntr-un fel sau altul, ntr-o mic msur, la emoia mea. Aa cum i eu

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    22/192

    reacionez la ale lor. Bnuiesc c nu are rost s m simt jenat de acest lucru, spuse Pelorat. Absolut nici unul. Dar mi d un straniu sentiment de responsabilitate. Cnd ncerc s te fac

    fericit, descopr c trebuie s fac fericit pn i cel mai mic organism de pe Gaia. Pn i ultimul atom... dar asta i faci. Contribui la sentimentul de bucurie

    colectiv pe care te las s l mprteti pentru scurt timp. Contribuia ta este prea micpentru a putea fi msurat cu uurin, dar exist. i, tiind c exist, bucuria ar trebuis-i creasc.

    Mi-ar place s fiu sigur c Golan este suficient de ocupat cu manevrele lui prinhiperspaiu. A vrea s rmn ceva mai mult timp n cabina de pilotaj, spuse Pelorat.

    Ai vrea s facem dragoste, nu-i aa?

    Da, a vrea. Atunci ia o foaie de hrtie, scrie pe ea "Refugiu pentru Proaspt Cstorii",lipete-o pe partea exterioar a uii, i dac dorete s intre, treaba lui.

    Pelorat se conform, i n timpul activitilor dttoare de plcere care urmar, FarStarfcu Saltul. Nici Pelorat i nici Bliss nu l simir. Nu l-ar fi simit, chiar dac i-ar fiacordat atenie.

    10

    Nu trecuser dect cteva luni de cnd Pelorat l ntlnise pe Trevize i prsisepentru prima oar Terminus-ul. Pn atunci, toat viaa sa semicentenar (StandardGalactic) fusese permanent legat de solul planetei.

    n mintea sa, acum devenise un btrn lup al spaiului. Vzuse trei planete:Terminus-ul nsui, Sayshell, i Gaia. Acum vedea o a patra, chiar dac imaginea veneaprintr-un echipament telescopic comandat de computer. Cea de-a patra planet eraComporellon.

    i din nou, pentru a patra oar, se simea vag dezamgit. ntr-un fel, continua scread c dac priveti din spaiu spre o lume locuit trebuie s vezi conturulcontinentelor nconjurate de oceane; sau, dac era vorba de o lume deertic, trebuiau sse disting contururile lacurilor nconjurate de pmnt.

    Niciodat nu se ntmplase aa.Dac lumea era locuit, avea atmosfer, i, de asemenea hidrosfer. i dac avea

    aer i ap, avea nori; i dac avea nori, imaginea era neclar. Deci, Pelorat se trezi nc odat privind nite vrtejuri albe, prin care se puteau distinge din cnd n cnd cte o patde albastru deschis sau de brun rocat.

    Se ntreb, posomort, dac cineva putea identifica o lume n caz c i vedeaimaginea luat de la s spunem trei sute de mii de kilometri. Cum se puteaudeosebi ntre ele vrtejurile de nori?

    Bliss l privi cu o oarecare ngrijorare: Ce este, Pel? Pari nefericit. Gsesc c, vzute din spaiu, toate planetele arat la fel. i ce-i cu asta, Janov? spuse Trevize. La fel se ntmpl cu toate contururile

    reliefului de pe Terminus atunci cnd apar la orizont, dac nu tii ce anume priveti... unanume vrf de munte, sau o anume insuli n larg cu o form caracteristic.

    Aa o fi, spuse Pelorat nemulumit, dar ce anume s caui ntr-o mas de noriaflat n continu micare? i chiar dac ncerci s gseti ceva, ajungi n emisfera

    ntunecat nainte de a te lmuri. Privete cu ceva mai mult atenie, Janov. Dac urmreti forma noriior, vei

    descoperi c acetia tind s capete o structur care nconjoar planeta, rotindu-se n jurulunui centru. Acel centru este, cu aproximaie, la unul dintre poli.

    La care? ntreb Bliss cu interes. ntruct, fa de nori, planeta se mic n sensul acelor de ceasornic, nseamn

    c privim, prin definiie, spre polul sud. Centrul pare s fie la aproximativ cincisprezecegrade fa de terminator linia de umbr a planetei i axa planetar este nclinat cudouzeci i unu de grade fa de perpendiculara pe planul de revoluie. Suntem deci fie nmijlocul primverii, fie n mijlocul verii, n funcie de felul n care se mic polul,

    ndeprtndu-se sau apropiindu-se de terminator. Computerul i poate calcula orbita imi poate da rezultatul foarte repede, dac i-l cer. Capitala se afl la nord de ecuator, aac este fie n mijlocul toamnei, fie n mijlocul iernii.

    Pelorat se ncrunt: i poi da seama de toate astea?Privi stratul de nori ca i cum ar fi avut impresia c acetia puteau vorbi acum, sau

    ar fi trebuit s-i vorbeasc. Dar, desigur, nu se ntmpl nimic. Nu numai att, spuse Trevize, dar dac vei privi regiunile polare, nu vei putea

  • 8/3/2019 Asimov - Fundatia 5 - Fundatia Si Pamantul

    23/192

    zri nici o sprtur n stratul de nori pe msur ce acesta se ndeprteaz de poli. Defapt, sprturile exist, dar printre ele se vede gheaa, deci este o imagine alb-pe-alb.

    Aha, spuse Pelorat, dar bnuiesc c sta este un lucru normal n regiunile polare. Pe planetele locuite, desigur. Planetele fr via ar putea fi lipsite de aer sau

    ap, sau ar putea prezenta anumite semne c norii nu sunt formai din vapori de ap, sauc gheaa nu este ap ngheat. Comporellon nu prezint astfel de urme, deci putem fisiguri c ceea ce vedem sunt nori formai din vapori de ap i ap ngheat. Urmtorullucru pe care-l remarcm este suprafaa de alb continuu care se afl pe partea luminat aterminatorului, i un ochi experimentat vede imediat c aceasta este mai mare dect nmod normal. Mai mult, se poate observa o oarecare strlucire portocalie, una foarteslab, n lumina reflectat, iar asta nseamn c soarele Comporellon-ului este mult mairece dect soarele Terminus-ului. Dei Comporellon este mai aproape de soarele su n

    comparaie cu Terminus-ul, nu este suficient de aproape pentru a compensa temperaturasczut a astrului. n consecin, Comporellon este o lume rece n comparaie cumajoritatea lumilor locuite.

    Parc citeti dintr-o cart