s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei · 1947-1964, în procesul de distrugere graduală ......

IAnul XIV Nr. 688 Duminic[ 22 mai 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Leacurile pe baz[ de t[t[neas[, folositeîn tratarea a peste 100 de afec\iuni

Preparate utilizate de Terapiacu plante pe cale intern[

PAGINA 6PAGINA 5

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;i Elena,p[rin\ii cre;tinilor PAGINA 11

Dana Criste a citit poemele intitulate<“Universuri”, “Lumina”, “Gând”, “Iubi-rea”, “Căutare”, “Arată-mi”, “Lampa”,“Joc”, “Încerc”, “Uneori”.

Odată încheiată lecturarea poemelorau avut loc dezbaterile şi analizele petext.

Au exprimat opinii Gheorghe Cor-moş, Liliana Lazăr Dobo;, Ioan Sălăjanu,Mihai Sas, George Terziu, Damian Stan,Viorica Cherecheş, Voicu Şichet, nu înultimul rând Ioan Aniţaş, preşedintelecenaclului.

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

Expozi\ia “Micul Prin\”, magic[ ̀ nt]lnire `ntre genera\iile artei

PAGINA 7

C]teva sfaturi vestimentarepentru doamnele plinu\e

PAGINA 4PAGINILE 2, 3

Anul acesta la OlimpiadaNaţională de Pedagogie-Psiho-logie, care a avut loc la Craiova,patru eleve de la Colegiul Naţio-nal “Ioan Slavici” din municipiulSatu Mare s-au întors acasă cudiplome şi premii, însă cu toateacestea le vine şi acum greu săcreadă că au reuşit să obţinăaceste rezultate.

Din păcate, rezultatele fetelorsunt cunoscute doar în şcoală şiprea puţin la nivel local, neexis-

tând o preocupare prea mare dinpartea autorităţilor locale de apromova astfel de elevi. Acestefete reprezintă generaţia celor ca-re se încăpăţânează să dovedeas-că că tinerii de azi sunt inteli-genţi, determinaţi, ambiţioşi,amuzanţi, creativi - şi nu leneşi,indiferenţi, ignoranţi şi cu foartemulte vicii, aşa cum poate im-aginea lor în ultimul timp se pre-zintă pe diferite canale.

~n 20 mai 2016 se împlinesc 102 ani de lanaşterea liderului ţărănist Corneliu Coposu,politicianul care a jucat un rol esenţial înrestabilirea pluralismului în România, dupăprăbuşirea dictaturii comuniste. Considerat un adevărat simbol aldemocraţiei interbelice şi al lupteianticomuniste, Corneliu Coposu a fost şisimbolul reconstrucţiei democratice aRomâniei postcomuniste în bătăliile politicede la începutul anilor ‘90 cu rămăşiţelevechiului sistem, coagulate în jurul FSN-uluilui Ion Iliescu. Practic, în acei teribili ani de tranziţie dela comunism la democraţie, Corneliu Coposu,din postura de preşedinte al PNŢCD-ului,lupta pentru respectarea regulilor democraticeîn bătăliile politice deschise cu oamenii fostuluisistem, coagulaţi în jurul FSN-ului, formaţiunepolitică născută în timpul revoluţiei dindecembrie 1989. Legitimitatea lui Coposu pescena politică postdecembristă îşi avearădăcinile în cei 17 ani de temniţă grea la carefusese supus de regimul comunist în perioada1947-1964, în procesul de distrugere gradualăa elitei politice interbelice.

102 ani de la na;terea Seniorului Corneliu Coposu

Conform unui studiu realizat anul trecutde WIN/Gallup International, 63% dinpopulaţia lumii s-a declarat ca fiind religioasă,dar oamenii de ştiinţă susţin că principalelereligii ale lumii, printre care creştinismul,islamismul, iudaismul, hinduismul şibuddhismul, vor dispărea treptat, dar sigur. Vreme de câteva milenii, au ghidat vieţilea milioane de oameni, însă se pare că acumsunt sortite pieirii. Cercetătorii spun că aceste religii s-audezvoltat pe baza diferenţelor dintre claselesociale. Datorită faptului că ofereau oamenilorprincipii morale după care să trăiască,sistemele de credinţă au ajutat, mai mai multsau mai puţin, la neutralizarea acestordiscrepanţe. Un om de ştiinţă francez spune că, în urmăcu aproximativ 2.500 de ani, o mare parte apopulaţiei avea un stil de viaţă precar şicontinua să moară la vârste fragede. Dreptrezultat, elita a început să promoveze venerareazeilor moralizatori, ca o modalitate de aîmpiedica oamenii s[raci să le ocupe poziţiile.

Un cercet[tor francez sus\ine c[ marile religii vor disp[rea

PAGINA 10

Volumul “Leul de la :i;e;ti” va fi lansat miercuri, 25 mai, ora 12<00, la Poesis

PAGINA 9

Dana Criste a debutatcu poezie în Cenaclul literar “Afirmarea”

Patru eleve au reprezentat Satu Marecu onoare la olimpiade na\ionale

Vasile Lucaciu,autorul

intelectual al mi;c[rii

memorandiste7-25 mai 1894< se `mplinesc 122 de anide la procesul memorandi;tilor

Satu Mare, din p[cate, nu sepoate l[uda cu prea multe perso-nalit[\i istorice de excep\ie. Nupentru c[ nu ar fi existat. Istoriaacestui \inut este plin[ de eveni-mente ;i de oameni excep\ionali.Trebuie doar redescoperi\i ;i rea-du;i `n actualitate. C]\ivacercet[tori, profesioni;ti sauamatori, se apleac[ asupra docu-mentelor pr[fuite ;i scot la iveal[fapte ;i oameni care, `n fond, seafl[ la temelia culturii noastre,rom]ne, maghiare, ucrainene saugermane. Ardealul, nord-vestuls[u, fostul comitat Satu Mare,Partium sau fiecare localitate `nparte, ofer[ suficiente date pentrua considera aceast[ bucat[ de \ar[o zon[ multicultural[, multilin-gvistic[, de o diversitate greu deimaginat at]ta vreme c]t nu teapleci asupra documentelor. Esteadev[rat c[ nu `ntotdeauna do-cumentele se afl[ la `ndem]n[,`ntr-o ordine des[v]r;it[. Nu aexistat niciodat[ un proiect menits[ scoat[ la suprafa\[ valorile tre-cutului. Dar c[utarea `n sine aresemnifica\ia sa. Constantin Lu-caciu spunea c[ na\ionalit[\ilevor ajunge `ntr-un punct `n carevor concura numai prin cultur[.Competi\ia dintre culturi a exis-tat ;i continu[ s[ existe. Ia `ns[mereu alte forme. A existat ;i ̀ nc[exist[ un alt tip de competi\ie, ceapolitic[. Dur[, necru\[toare, fo-losind de multe ori metode ne-principiale.

Dac[ ar trebui s[ arunc[m o privire`n trecut pentru a lua sub lup[ o anu-mit[ perioad[, am constata c[ `n\ele-gem foarte pu\in din spiritul aceleiepoci. Sau, ;i dac[ `n\elegem, nu ac-cept[m sistemele lor de valori. Cu osut[ ;i ceva de ani `n urm[ politica,limba, cultura, raporturile dintre oa-meni se supuneau altei ordini, altui sis-tem de g]ndire. De neacceptat ast[zi.:i greu de imaginat. Dar real. Suntem,deopotriv[ rom]ni ;i maghiari,urma;ii unor oameni care au crezut ̀ nbuna convie\uire, dar ;i `n suprema\iaculturii lor.

Niciodat[ ca `n perioada Memo-randului nu s-a atins o cot[ at]t de`nalt[ a confrunt[rii de idei dintrena\ionalit[\ile din vechiul ImperiuAustro-Ungar. Fiecare na\ionalitate arepartea ei de istorie, adev[rul ei. Un Au-rel C. Popovici vedea ca solu\ie a ie;iriidin criza ce cuprindea Austro-Ungariacrearea unui stat multilingvistic.

Iat[ ce nota `n 1906, `n prefa\a vo-lumului "Stat ;i Națiune. Statele Uniteale Austriei Mari”< "am fost `n modpermanent, ;i am r[mas ;i ast[zi, unconvins partizan al ideii unei Austrii-mari ;i unitare."

Aveau s[ c];tige cei ce mizau peautodeterminare. Fiecare na\ionalitateurma s[-;i aleag[ singur[ destinul, `nfunc\ie de ponderea fiec[reia. Pe noine intereseaz[, de data aceasta, acelepersonalit[\i istorice care au pariat peautodeterminare, p]n[ la urm[ pe uni-rea Transilvaniei cu Rom]nia. Dinacest punct de vedere noi, s[tm[renii;i maramure;enii, avem ;ansa de a-l fiavut pe unul dintre cei mai mari oa-meni politici pe care i-a dat b[tr]nulp[m]nt transilvan, Vasile Lucaciu.

De data aceasta am dori s[ neoprim asupra unei perioade care a mar-cat modul de g]ndire al liderilor

rom]nilor de la sf]r;itul secolului 19,cunoscu\i sub genericul de memo-randi;ti.

Memorandul din 1892 a reprezen-tat f[r[ `ndoial[ cel mai important actpolitic din Transilvania de la sf]r;itulsecolului al XIX-lea. ~n acea perioad[s-au produs schimb[ri majore ̀ n ideo-logia mi;c[rii de emancipare na\ional[a rom]nilor din Transilvania. Istoriciisus\in c[ ideologia Memorandului s-aidentificat p]n[ la un punct cu mi;ca-rea care se crease ̀ n jurul ziarului “Tri-buna”, mi;care cunoscut[ sub numelede tribunism.

Ideologia Memorandului, sus\inut[consecvent de “Tribuna”, atac[ funda-mentele de drept ale ideii de stat na\io-nal maghiar, declar]nd c[ "rom]nii nupun chestiunea cine s[ steie ̀ n frunteaguvernului, c[ mai cu seam[ c[ cei cesunt `n fruntea guvernului s[ guver-neze `n folosul ;i `n favorul tuturorcet[\enilor patriei". De aceea denun\[falsul constitu\ionalism, falsul parla-mentarism ;i legile care atenteaz[ la li-bert[\ile oamenilor ;i ale colectivit[\iina\ionale.

Finalizarea ;i prezentarea Memo-randului c[tre Curtea de la Viena a fostfacilitat[ de opinia public[ intern[ ;iinterna\ional[ tot mai favorabil[ dinperioada respectiv[.

~n anul 1891 a ap[rut la Bucure;ti“Memoriul studen\ilor universitarirom]ni privitor la situa\iunea rom]ni-lor din Transilvania ;i Ungaria”, la carevor r[spunde studen\ii unguri. Aces-tora din urm[ Aurel C. Popovici, stu-dent pe atunci la Graz, le va da faimoa-sa "Replic[", `n numele tuturorstuden\ilor rom]ni din monarhie. Toa-te aceste scrieri au avut un amplu ecou;i vor crea atmosfera favorabil[ fina-liz[rii ac\iunii memorandiste.

Vasile Lucaciu, implicat `n redactarea final[ a Memorandului

~n aceast[ atmosfer[ ce preg[tisespiritele, `ntre 20-22 ianuarie 1892 s-adesf[;urat la Sibiu a cincea Conferin\[Na\ional[ a Partidului Na\ionalRom]n, unde se decide prezentareaf[r[ nicio am]nare a Memorandului laViena `n fa\a `mp[ratului. Astfel, Co-mitetul central al PNR s-a `ntrunit laSibiu `n zilele de 25-26 martie 1892,c]nd s-a stabilit definitiv textul Me-morandului. Probabil c[ atunci Comi-tetul, sau m[car o parte din el, a decispublicarea textului Memorandului.Din procesul-verbal luat la aceast[ im-portant[ ;edin\[ afl[m c[, al[turi deIuliu Coroianu, ;i Vasile Lucaciu a fost`ns[rcinat cu redactarea final[ a textu-lui.

Tot atunci s-a hot[r]t ca Memo-randul s[ fie `naintat `mp[ratului de odelega\ie impun[toare de 300 derom]ni, reprezentan\i ai tuturor cate-goriilor sociale ;i ai zonelor locuite derom]ni din tot cuprinsul monarhiei.Transcrierea ̀ n curat a textului stabilit;i traducerea lui, dup[ cum declara Va-sile Lucaciu doi ani mai t]rziu, la pro-cesul din 7-25 mai 1894, au fost ̀ ncre-din\ate lui Eugen Brote, care l-a pre-zentat apoi la Viena, pentru ob\inereasemn[turilor. Textul Memorandului afost tradus `n mai multe limbi str[ine;i s-a bucurat de o mare circula\ie `nmediile politico-diplomatice europene.Exemplarul destinat ̀ mp[ratului a fostrealizat `n limbile rom]n[, german[ ;imaghiar[ prin pana caligrafului R. Pickdin Viena. ~n acela;i timp, Memoran-dul a fost tip[rit sub form[ de bro;ur[,`ntr-un tiraj de 7.500 exemplare ̀ n lim-

ba rom]n[, 700 de exemplare ̀ n limbafrancez[, 700 de exemplare `n limbaitalian[, 500 de exemplare ̀ n limba ger-man[ ;i 500 de exemplare ̀ n limba ma-ghiar[, la Institutul Tipografic din Si-biu. Versiunea german[, definitivat[pentru exemplarul caligrafiat, apar\inelui Eugen Brote, cea maghiar[ lui Sep-timiu Albini, iar cea francez[ ;i italian[`i apra\ine lui Ioan Slavici.

Se cunoa;te ;i o edi\ie ̀ n limba ma-ghiar[ ap[rut[ la editura L. Bergmanndin Viena. Textul apare ;i `n paginileziarelor “Tribuna” din Sibiu, “Drepta-tea”, din Timi;oara ;i “Gazeta Transil-vaniei” din Bra;ov.

Memorandul condamn[ politicade asimilare dus[ de autorit[\i de pealte pozi\ii. ~ntre acestea, pe un plandeloc neglijabil s-a situat perspectivademografic[. Apelul la num[rul ma-joritar al rom]nilor din Transilvaniavine s[ confere mai mult[ greutate me-moriului frunta;ilor mi;c[rii de eman-cipare na\ional[.

6 mai 1892< doi s[tm[reni `nvizit[ la regele Carol I, VasileLucaciu ;i Iuliu Coroianu

Regele Carol I avea leg[turi cu prin-cipalii conducători politici din Tran-silvania, încurajând mi;carea memo-randistă. Vasile Lucaciu ;i Iuliu Coro-ianu au fost primi\i ̀ n audien\[ de rege`n mai multe r]nduri.

Prima ̀ nt]lnire a avut loc ̀ n 10 mai1891, cu ocazia jubileului de 25 de anide la urcarea pe tron. Tot atunci a avutloc ;i Congresul Ligii Culturale, unde,al[turi de Lucaciu ;i Coroianu, au maiparticipat G. Pop de B[se;ti, V. Babe;,A. Mure;ianu ;i al\i frunta;itransilv[neni. Audien\a din 6 mai 1892a fost programat[ cu prilejul zilei ono-mastice a reginei Elisabeta.

Conversa\ia din 6 mai 1892, chiarincomplet consemnat[ de Lucaciu, neajut[ s[ `n\elegem rela\iile ce existau`n aceast[ perioad[ ̀ ntre memorandi;ti;i regele Rom]niei.

“~n 4 Mai 1892 am adresat d-lui ge-neral Barozzi o scrisoare, `n care amcerut se ne mijloceasc[ o audien\[ laM. Sa. Regele. (n.r. - Constantin Ba-rozzi - 14 octombrie 1833 - 15 aprilie1921, Bucure;ti, a fost un politician ;igeneral rom]n. De-a lungul carierei ade\inut numeroase func\ii politico-ad-ministrative sau militare, printre carese num[r[ cea de senator ;i cea de ;efal Casei Regale) Cererea am isc[lit-oambii< Coroian ;i Lucaciu. Asta au fostla 1 1/4 pomeridiane.

La 3 1/4 ne-au ;i venit r[spunsuldorit c[ `n 6 Mai 1892 la 2 oare pome-ridiane vom fi primi\i.

P]n[ la acest termen am avut dese`nt]lniri cu prietenii no;tri.

Consf[tuirile ;i conversa\iunile cuace;ti prieteni se afl[ descrise pe alteh]rtii, `n ziarul ce este la Lucaciu.

Nimic m]ng]itor, nimic `ncuraja-tor din aceste `nt]lniri, dec]t o cald[interesare ;i o deprimare pentru stareala care au ajuns lucrurile `n Rom]nia,cea ce `;i afl[ totdeauna r[sunetul s[u;i aici la noi.

Cu `ngrijire ;i cu mult[ anxietateam a;teptat oara de audien\[.

Era ziua onomastic[ a M. sale Re-ginei Elisabeta.

Cugetam `ntru noi c[ audien\a s-afixat pe acea or[ neobi;nuit[, sau pen-tru ca se ispr[veasc[ cu noi `n dou[date, sau - ne f[ceam o speran\[ dulce- ca s[ aib[ timp de a vorbi cu noi maipe larg.

Har Domnului! asta din urm[ s-aadeverit.

2 Informa\ia de Duminic[/22 mai 2016

Slugerul Tudor Vladimirescu(1780-1821) a fost, iniţial, voluntar încetele de panduri în războiul ruso-turcdin 1806-1812, ceea ce i-a adus, dinpartea Rusiei, gradul de „paruciuc” şidecoraţia „Sf. Vladimir”. Alimentat cuideile revoluţionare apusene ce aveaula bază principiile de egalitate, libertateşi fraternitate, ce constituiseră funda-mentul Revoluţiei franceze, dând do-vadă de o deosebită luciditate, conştientde posibilităţile existente, dar şi de li-mite, Tudor Vladimirescu a ştiut săconfere mişcării o orientare corespun-zătoare situaţiei date. Dar a săvârşit ogreşeală ireparabilă. A crezut, ca şi alţioameni ai vremii, fruntaşi revoluţionaridin această parte a Europei, în genero-zitatea, în înţelegerea şi în sprijinulţarului Alexandru I.

Tudor Vladimirescu a pornit răz-vrătirea poporului în ianuarie 1821, înacelaşi timp cu grecii, după înfrângereaitalienilor şi în plin avânt al Revoluţieispaniole, din 1820-1823. Desfăşuratăpe parcursul a mai puţin de jumătatede an, din iarnă până în vară (luptapandurilor, ca şi a unor unităţi eteriste,continuând izolat până în toamnă),mişcarea revoluţionară din 1821 a fostunul din momentele cele mai puterniceale izbucnirii populare împotriva re-gimului fanariot şi un prilej de afirmarea poporului român pe plan european.În timpul revoluţiei, boierii şi marii ne-gustori au fugit din ţară, unii în Austria,alţii în Rusia şi alţii au trecut la inamic,în frunte cu şeful clerului. Ţarul Ale-xandru I l-a dezarmat şi l-a degradatpe Ipsilanti, retrăgându-i chiar ordinul„Sf. Vladimir”, dobândit pe câmpul debătălie în războiul antiotoman, iar mi-tropolitul l-a afurisit ca „răzvrătitor”.~mpăratul – menţionează unii istorici– „a trădat Eteria prin intermediul ace-luiaşi Ipsilanti, punând la cale ucidereamişelească a lui Vladimirescu, căpete-nia răsculaţilor valahi”.

La 19 mai 1821, se încheia, la Go-leşti, un acord între Tudor Vladimires-cu şi Iordache Olimpiotul, căpeteniaeteristă, prin care cei doi se angajeazăsă se sprijine reciproc, în cazul unuiatac otoman. La 21 mai, profitând deun complot al unuia dintre căpitaniinemulţumiţi şi de energica pedepsirea jafurilor şi nesupunerii, IordacheOlimpiotul îl ridică pe Tudor din mij-locul taberei sale, în ciuda acorduluiîncheiat. La Târgovişte, în urma unuisimulacru de judecată, Tudor Vladi-mirescu este ucis de către Vasile Cara-via, din dispoziţia lui Ipsilanti. Apro-piindu-se de râul Dâmboviţa, Caravial-a împuşcat cu pistolul, apoi l-au tăiat,i-au tăiat capul, iar trupul i l-au aruncatîn râu.

La 21 mai 1821 TudorVladimirescu eratr[dat de Eterie

ISTORIEMAJESTATEA VOASTR{ IMPERIAL{ :I REGAL{ APOSTOLIC{! PREA GRA|IOASE DOAMNE,

" Reprezentan\ii Rom]nilor din \[rile Coroanei Ungare a Majest[\ii Voastre, ̀ ntrunindu-se ̀ n zilele de 20 ;i 21 Ianuarie 1892`n conferin\[ la Sibiu au constatat c[ Rom]nii sunt nemul\umi\i cu situa\ia politic[ creat[ de sistemul de guvern[m]nt inaugurat`n anii 1866 - 1868 ;i cu `ntreaga desvoltare a vie\ii noastre publice de atunci ;i p]n[ acum, nu mai au, dup[ tristele experien\e,pe care le-au f[cut, nici o ̀ ncredere ̀ n dieta de la Budapesta ;i ̀ n guvernul maghiar, ;i dup[ lungi ;i mature cump[niri, au c[zutcu to\ii de acord, c[ e o chestiune de pruden\[ patriotic[, ca Rom]nii s[ nu mai fac[ `ncercarea de a se folosi de dreptul lor dea alege deputa\i, ci s[ se considere ca nefiind reprezenta\i `n dieta \[rii lor.

Vasile Lucaciu, autorul intelectual

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Vasile Lucaciu nu a r[mas ̀ n istorie ca filozof, cu toate c[ a scris suficient de mult

22 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE(...) ne prezent[m cu omagial[ supunere la treptele gloriosului Tron al Majest[\ii Voastre, ca s[ atra-

gem p[rinteasca luare aminte a Majest[\ii Voastre asupra primejdiilor ce rezult[ pentru Patria comun[din actuala politic[ de stat ;i s[ aducem la cuno;tin\a Majest[\ii Voastre faptele `n urma c[roraRom]nii, cei mai credincio;i ;i mai r[bd[tori dintre cet[\enii Monarchiei, s-au v[zut sili\i a renun\a, de-ocamdat[, la exercitarea celor mai mari dintre drepturile, pe cari le au din `ndurarea Majest[\ii Voastre,drept r[splat[ pentru jertfele de avere ;i de s]nge, pe cari le-au adus `ntru gloria Casei Domnitoare ;ipentru Monarchie.

6 Mai 1892~n zioa ;i ora fixat[ pentru audien\[

am fost la palat.Gentilul general Barozzi ne-au pri-

mit `n sala de a;teptare, iar ofi\erul deordonan\[ ne-au dat semnul de plecare;i camerierii cur\ii ne-au ̀ ntrodus ̀ n salade audien\[.

Maiestatea Sa, ad]ncit ̀ n cetire ̀ ntr-o odaie de l]ng[ salon, la intrareanoastr[ ne-au venit ̀ nainte, ;i cu z]mbetcordial ne-a salutat de binevenire.

F[c]nd `nchin[ciunea de salutareCoroian au rostit urm[toarele cuvinte<

Maiestatea Voastr[!Maiestatea Sa au primit cu afabilitate

;i cu mul\[mit[ espresiunile de devota-ment rostite de Coroian, ;i ne-au `ntre-bat, ce bine, ce veste i-am adus din \aranoastr[?

- Coroianu. Maiestate! rom]nii dinregatul Ungariei fii credincio;i ai na\iu-nei ;i cet[\eni loiali ai patriei au urm[rit;i urm[resc cu t[rie acea linie de con-duit[ politic[, care este dup[ convinge-rea noastr[ ;i spre gloria `naltei Casedomnitoare a Habsurgilor. ~n aceste ni-zuin\e, am avut ;i avem de a ne luptapururea cu acelea;i greut[\i, cu aceia;idu;mani, adec[ cu sistemul politic dinpatria noastr[, care ne ̀ mpiedic[ ̀ n dez-voltarea noastr[ fireasc[, ne am[re;tevia\a, ne ̀ mpinge ̀ n direc\iunea care nueste ̀ n consonan\[ cu tradi\iunile na\iu-nei rom]ne, nici cu justele noastre aspi-ra\iuni. Noi am avut fericirea de a c[p[tapove\e ;i svaturi `n\elepte M(aiestatea)V(oastr[) chiar acum e anul, ;i noi fideliacelor `nalte lumini am lucrat din toateputerile spre `nt[rirea convie\iuniloracestora `n inimile fra\ilor no;trirom]ni, ;i azi avem bucuria de a v[ vesti,Maiestate, c[ rom]nii din regatul Ungarau decis `n unanimitate `n conferen\anoastr[ electoral[ din 20-21 ianuarie a.c.ca s[ adreseze la M.Sa Memoriul nostruun memorand `n care se se cuprind[toate graudaciunile ???? na\iuneirom]ne, ce se arete situa\iunea politic[ce ni iau creat ;i se se propun[ M. Salejustele noastre postulate dovedind c[ si-tua\iunea noastr[ au ajuns se fie nesu-feribil[ ;i cer]nd intervenirea M. Sale`nspre ̀ ndreptarea relelor ;i spre lini;ti-rea celor mai loiali ;i credincio;i supu;iai M. Sale, a rom]nilor.

- Maiestatea Sa. M[ bucur de asta,bine a\i f[cut, asta este calea cea bun[,pe care ave\i se ̀ nainta\i. A; dori se ;tiu,ce con\ine memorialul Dvoastre.

- Coroianu spune `ntreg con\inutulmemorialului, analiz]nd toate p[r\ilelui singuratice< dreptul istoric, autono-mia Transilvaniei, legile fundamentali,legea pentru egala `ndrept[\ire a na\io-nalit[\ilor, legea electoral[, legea presei,causa bisericilor ;i a instruc\iunei pu-blice, economia na\ional[, etc.

- Maiestatea Sa. Prea bine, acum s[-mi spune\i c]nd voi\i a-l prezenta M.Sale?

- Coroianu. S-au decis `n comitet,ca se se ̀ n;tearn[ memoriul ̀ nc[ ̀ n cur-sul lunei acesteia, pe la sf]r;it.

- Maiestatea Sa. :i voi\i a-l duce laViena?

- Coroianu. Da, Maiestate, la Viena.- Maiestatea Sa. Eu sunt de p[rere

c[ la Viena nu ve\i fi primi\i ;i ve\i fi`ndruma\i, s[-l prezenta\i `n Budapes-ta.

- Coroianu. Maiestate, asta nu o pu-tem ;ti, dar noi vom `ncerca `nt]i s[-lprezent[m `n Viena ;i acolo vom vedeacum avem s[ ne proced[m mai depar-

te.- Maiestatea Sa. C]nd vine M. Sa.

Suverenul dv. la Budapesta?- Lucaciu. Vine pe serb[rile jubileu-

lui de `ncoronare, pe 8 Iunie a.c.- Maiestatea Sa. Ei bine, n-ar fi mai

comod ca se presenta\i memoriul tot cuaceast[ ocasiune?

- Lucaciu. Nu credem M(aiestate) sefie lucru oportun pentru noi, de oar[-ce memoriul nostru este ̀ ndreptat chiarcontra sistemului politic azi `n vigoare;i ar fi o mare disonan\[ ̀ n mijlocul fes-tivit[\ilor, ce se vor aranja cu acea oca-siune `n Budapesta. Apoi mai vine ;iacea `mprejurare c[ `n Budapesta am fi`ncol\i\i ;i batjocori\i, fiind acolo spiritulpublic de tot corupt prin ;ovinismul dedomne;te `n \ara noastr[.

- Maiestatea Sa. E, dar aceasta ar fi;i un act de loialitate fa\[ de SuveranulDv., pe ce Dvoastr[, precum zice\i, pu-ne\i mare fond. Apoi forma actual[ aImperiului Austro-Ungar este recunos-cut[ ̀ n dreptul interna\ional al Europei,ceea ce nu se poate nici desface, nici nuse poate ignora.

- Lucaciu. ~n Budapesta cu ocaziu-nea Jubileului numai at]ta i-am puteaspune prea`nduratului nostru Suveran,c[ ne bucur[m din suflet, pentru c[ D-zeu i-a dat via\[, ;i i-am ura din inim[,ca se ni-l mai tr[iasc[ D-zeu ca se`ndrepte relele, de cari suferim noi ;i\ara, ;i nu i-am putea gratula nicicumpentru succesele politicei inaugurate la1866-8. Apoi ce atinge sentimentelenoastre de loialitate c[tr[ Suveranul nos-tru, datori suntem a spune `n terminiclari c[ ce ̀ nsemn[tate atribuim noi pre-zen\ei noastre `naintea M. Voastre. Nois`m\im ;i videm, c[ sistemul politic cedomne;te `n \ara noastr[ duce spre reu\ara, pre maghiari ì `ncurajeaz[ la actede violen\[ `n contra noastr[, iar pre ei`n;i;i ì dispune spre revolu\iune ;i ilo-ialitate fa\[ de ~naltul Tron. Iac[ acumc]nd noi ne preg[tim cu memoriu laViena, ei se preg[tesc cu pelegrinaj laKossuth, idolul ;i idealul na\iunei ma-ghiare."

Peste 40 de s[tm[reni, `n delega\ia prezent[ la Viena

Data fixat[ pentru prezentarea Me-morandului a fost ziua de 28 mai 1892.Organizarea `ntregii ac\iuni i-a revenitlui Eugen Brote, vicepre;edintele PNR,iar alc[tuirea delega\iei lui Vasile Luca-ciu, secretarul general al partidului. Pri-mii sosi\i la Viena au fost Eugen Brote;i Septimiu Albini, la 22 mai 1892.Ace;tia au luat contact cu cercurile po-litice ;i cu ziari;tii din capitala imperiu-lui ;i au organizat primirea delega\iei derom]ni.

Pe 26 mai a sosit la Viena pre;edin-tele PNR, Dr. Ioan Ra\iu, ̀ nso\it de Ghe-orghe Pop de B[se;ti, Dr. Vasile Lucaciu;i Patriciu Barbu. P]n[ `n seara zilei de28 mai au sosit `n capitala imperiuluiun num[r de 237 de delega\i. Dinaceast[ delega\ie au f[cut parte peste 40de s[tm[reni, preo\i ;i protopopi, pro-prietari de p[m]nt, `nv[\[tori, \[rani ;iun avocat. Ace;tia au fost< GheorgheAvram din :i;e;ti> Gavril Barbul, pro-prietar ̀ n Mocira> Ioan Bran, proprietar`n Unim[t> Antoniu B[liban, preot `nUnim[t> Mihail Bobi;, `nv[\[tor `n Su-puru de Sus> Mihail Boh[\iel, proprietar`n Supuru de Sus> Vasile B[ban, ̀ nv[\[tor`n :i;e;ti> Alexiu Berinde, protopop `nSeini> :tefan Cucu, preot `n Pir> Deme-

triu Coroianu, preot `n Sant[u> AndreiCosma, proprietar ̀ n B]rs[u de Sus> Du-mitru Ciontea, preot `n Dumbr[vi\a> S.Costin, preot `n Satu Nou de Jos> IoanCloaje, proprietar ̀ n B[i\a> Ioan Chifor,proprietar ̀ n Ungura;> Demetriu C]n\a,\[ran `n T[u\ii de Sus> A. Danciu, pro-prietar `n :urde;ti> Atanasie Demian,proprietar `n Negreia> Ioan Demian,proprietar ̀ n Bucium> Teodor Dragomir,proprietar `n F[rca;a> Vasile Drago;,avocat `n :omcuta Mare> George Filep,proprietar ̀ n Hotoan> Ioan Galu, proto-pop `n Supuru de Sus> Gavril Laz[r dePurc[re\i, protopop `n Sanisl[u> dr. Va-sile Lucaciu, preot ̀ n :i;e;ti> ConstantinLucaciu, preot `n Iojib> Vasile Mure;an,preot ̀ n S[uca> Teodor Medan, ̀ nv[\[tor`n Hotoan> Vasile P[tca;iu, preot ̀ n Ho-toan> :tefan Pop, preot ̀ n Bab\a> Augus-tin Pelle, preot `n C[r[;eu> Pavel Pele,\[ran `n Ungura;> Iuliu Pop, preot `nMecen\iu> George Stanciu, preot `nS[r[uad> Ioan Va;vari, preot `n B]rs[ude Sus> Ioan Raco\i, proprietar `n Re-metea Chioarului> Iuliu :urani, preot ̀ n:urde;ti> Gligor Trif, proprietar `nChiuzbaia.

Se ;tie c[ cercurile politice din Vienas-au ar[tat refractare fa\[ de delega\iarom]nilor. Singurul sprijin ob\inut `nfavoarea rom]nilor l-au oferit membriiPartidului Social-Cre;tin din Austria,din partea grup[rii iredente a tinerilorcehi.

P]n[ `n 5 iunie, delega\ia rom]n[ ap[r[sit Viena. Vasile Lucaciu a r[masp]n[ `n 10 iunie, I. Ra\iu p]n[ `n 12 ;iS. Albini, care se `ngrijea de publicarea`n continuare ;i expedierea Memoran-dului. Iat[ ce ì scria Albini lui Brote dela Viena ̀ n 10 iunie 1892< "To\i membriicomitetului afar[ de dr. Ra\iu au plecat,mai pe urm[ a plecat dr. Lucaciu cu \[ra-nii lui ast[zi la amiaz[ (...)"

Dac[ Memorandul nu a dus la ame-liorarea statutului rom]nilor din Unga-ria, el a avut `n schimb consecin\e im-portante pe planul solidarit[\ii generalerom]ne;ti ;i al c];tig[rii simpatiei uneimari p[r\i din opinia public[ european[fa\[ de cauza rom]nilor transilv[neni.

~n contextul re`nnoirii alian\ei Aus-tro-Ungariei cu Rom]nia (25 iulie 1892),guvernul nu a luat m[suri prea severe`mpotriva rom]nilor din Transilvania.~n iulie 1892, Vasile Lucaciu merge laBucure;ti, unde a fost ̀ nt]mpinat cu en-tuziasm. Se intensific[ manifest[rile desolidaritate cu memorandi;tii. ~n no-iembrie-decembrie 1892 `n capitalaRom]niei al[turi de Lucaciu ;i Coroia-nu, se afla ;i Ion Ra\iu. Se reiau discu\iile`ncepute de Lucaciu `n iulie.

Procesul de urm[rire penal[ `mpo-triva membrilor Comitetului Central alPNR, acuza\i de agita\ie ̀ mpotriva ideiide stat maghiar, a fost declan;at de Gu-vernul ungar `n anul 1893.

Procesul memorandi;tilor s-adesf[;urat la Cluj `ntre 7-25 mai 1894`n sala Redutei. Cei 20 de inculpa\i auavut cei mai buni ap[r[tori, dup[ cumurmeaz[< Dr. Ioan Ra\iu / ap[r[tor, dr.Amos Fr]ncu, Gheorghe Pop de B[se;ti/ dr. Aurel Isac, Dr. Vasile Lucaciu / dr.Stefanovitz Milos, Dimitrie Com;a / dr.Mure;ianu, dr. Daniil P. Barcianu / MateiDula, Septimiu Albini / dr. :tefan C.Pop, Nicolae Cristea / ap[r[tor IosifCri;an, Iuliu Coroianu / dr. AugustinBunea, Patriciu Barbu / dr. Emil Gavril-la, Dr. Gavril Tripon / dr. ValeriuBrani;te, Aurel Suciu / ap[r[tor IoanRo;u Micu, Mihai Veliciu / dr. :tefan

Petrovici, Rubin Pati\ia / dr. :tefan Fai-nor, Basiliu Ra\iu / Francisc Hossu-Lon-ghin, Gherasim Domide / dr. Silviu Mol-dovan, Nicolae Roman / dr. AlexandruHoszu, Ioan Munteanu / Simion Da-mian, Dionisie Roman / dr. GheorgheIlea, Ioan Duma / ap[r[tor CoriolanBrediceanu, Dr. Teodor Mihali / dr. Pe-tru Tru\ia.

Trei dintre ap[r[tori, Milos Stefano-vitz, Mateu Dula ;i :tefan Fainor, erauslovaci, iar Emil Gavrilla era s]rb. Pre-zen\a lor ̀ n procesul de la Cluj a subliniatsolidaritatea politic[ a na\ionalit[\ilordin monarhia austro-ungar[.

Cei mai mul\i dintre acuza\i ausus\inut pledoarii de `nalt[ \inut[ pa-triotic[ ;i demnitate uman[. To\i incul-pa\ii au declarat c[ Memorandul esteopera `ntregii na\iuni rom]ne din Ar-deal ;i Ungaria ;i c[ ei sunt judeca\i careprezentan\i ai na\iunii rom]ne. Unuldintre cei mai ̀ nfl[c[ra\i oratori s-a do-vedit Dr. Vasile Lucaciu, "pe care cine l-a ascultat fermecat a r[mas" (I. Russu:irianu).

La 25 mai 1894 s-a dat sentin\a `ncel ce avea s[ fie numit “procesul seco-lului”. Tribunalul a dat verdictul de con-damnare< Dr. Vasile Lucaciu 5 ani detemni\[, Dimitrie Com;a 3 ani, dr. IuliuCoroianu 2 ani ;i 8 luni, dr. Teodor Mi-hali 2 ani ;i 6 luni, dr. Rubin Pati\ia 2ani ;i 6 luni, Septimiu Albini (ulterior)2 ani ;i 6 luni, Dr. Danil P. Barcianu 2ani ;i 6 luni, Gherasim Domide 2 ani ;i6 luni, Gheorghe Pop de B[se;ti 1 an,Nicolae Cristea 8 luni ;i Petre Barbu 2luni.

~n raportul final al sentin\ei din pro-cesul Memorandului pre;edintele tribu-nalului nota< “fa\[ de Vasile Lucaciu, si-tua\ia lui de preot, ;i `n urma acesteiafaptul c[ `n acest post ;i-a c[lcat maigrav obliga\iunea de cet[\ean al statului,de a se re\ine de la comiterea unor ase-menea fapte, mai departe faptul c[ dupeconvingerea instan\ei el a fost autorulintelectual al ̀ ntregii mi;c[ri, ;i ̀ n sf]r;itfaptul c[ la dezbaterea final[ a manifestato atitudine d]rz[.”

De ce ar trebui marcatprocesul memorandului? :i de ce s[ se `nt]mpleacest lucru la Satu Mare?

R[spunsul se afl[ ̀ n chiar motivareasentin\ei< Vasile Lucaciu a fost autorulintelectual al mi;c[rii memorandiste. Aprimit cea mai grea sentin\[, cinci anide temni\[. A realizat redactarea final[a textului. ~n sf]r;it, ̀ n timpul procesuluide la Cluj a fost personajul central at]t

`n sal[, c]t ;i ̀ n strad[. S-a dovedit unuldintre cei mai buni oratori, dar a de-monstrat o fin[ cunoa;tere a spirituluilimbi rom]ne, f[c]nd specula\ii pe mar-ginea sensului cuvintelor traduse ̀ n lim-ba maghiar[ sau german[. Procurorulì repro;eaz[ c[ refuz[ s[ vorbeasc[ `nlimba maghiar[, de;i “dumneatavorbe;ti perfect ungure;te”. R[spunsuls[u nu este unul sentimental, cidovede;te c[ legea ì permite s[ folo-seasc[ limba matern[ ̀ n justi\ie. ~n modciudat, Vasile Lucaciu nu a r[mas `n is-torie ca filozof, cu toate c[ a scris sufi-cient de mult pentru a fi socotit un scrii-tor ̀ n adev[ratul sens al cuv]ntului. Re-marcile sale din timpul procesului, de-monstra\iile logice, juridice ;i lingvistice`l plaseaz[ ̀ n r]ndul celor mai interesan\iautori. Aceast[ latur[ a personalit[\iisale merit[ scoas[ `n eviden\[.

Un simpozion organizat ̀ n ora;ul ̀ ncare s-a afirmat ca intelectual ;i om po-litic este cel mai potrvit omagiu pe careistorici, scriitori, oameni de cultur[, elevi;i studen\i, iubitori de istorie, ̀ l pot adu-ce celui ce a fost dr. Vasile Lucaciu.

Mai este luna ̀ n care familia Lucaciu;i-a cump[rat casa de la Satu Mare. Esteluna `n care a avut loc procesul memo-randi;tilor. Prin urmare, ̀ n luna mai, ̀ nfiecare an, ar merita organizat un sim-pozion dedicat celui care a consideratSatu Mare a doua lui patrie.

Adriana ZahariaBibliografie<

Tiron Albani, “Leul de la :i;e;ti”,Oradea, 1936

Lucian Boia, “Eugen Brote (1850-1912) - Destinul Fr]nt al unui lupt[torna\ional”, Bucure;ti, 2013

Viorel Ciubot[, “Lupta românilor săt-măreni pentru unire (1918-1919)”, Edi-tura Muzeului Sătmărean, 2004

Toader Nicoar[, “Ac\iunea ;i procesulMemorandului. Ecouri interne ;i inter-na\ionale”, `n volumul “Memorandul1892-1894, Ideologie ;i ac\iune politic[rom]neasc[”, Bucure;ti, 1994

Nicolae Boc;an, “Ideologia politic[ aMemorandului”, `n volumul “Memoran-dul 1892-1894, Ideologie ;i ac\iune poli-tic[ rom]neasc[“, Bucure;ti, 1994

:erban Polverjan, Nicolae Cordo;,“Mi;carea Memorandist[ `n documente(1885 - 1897)”, Cluj, 1973

“Memoriul Studen\ilor UniversitariRom]ni privitor la situa\iunea rom]nilordin Transilvania ;i Ungaria”, Bucure;ti,1891

“Procesul Memorandului rom]nilordin Transilvania, Acte ;i date”, Vol. II,Cluj, 1934

Aurel C. Popovici, “Stat ;i Na\iune,Statele Unite ale Austriei Mari”,Bucure;ti, 1939

al Memorandului din 1892Mai 1894 - Mai 2016<

122 de ani de la procesul memorandi;tilor

Iuliu Coroianu (1847 - 1927), unchiul lui Iuliu Maniu, s-a n[scut `n Craidorol\,jude\ul Satu Mare


ART~

Ideea unei mame artiste, Cris-tina Gloria Opri;a, a devenit uneveniment `nsemnat ;i profundoriginal `n peisajul arteirom]ne;ti. Expozi\ia “MiculPrin\” de la Satu Mare este singu-ra care reune;te, ̀ n acela;i spa\iu,lucr[ri ale arti;tilor consacra\i ;i`ncerc[ri ale celor mai mici`nv[\[cei ̀ n ale penelului. C[ci ̀ nfa\a Micului Prin\ suntem cu to\iicopii.

Cel mai mic dintre cei care au um-plut cu operele lor saloanele Muzeuluide Art[ din Satu Mare, Rare; Suiugan,nu doar c[ nu a `mplinit 18 ani, darnici m[car 18 luni de via\[. La polulopus, la vernisaj a vorbit - tocmai des-pre aceast[ diversitate - prof. univ. dr.Dorel G[in[, ajuns la o v]rst[ venera-bil[, dar mereu t]n[r `n spirit, cum s-a v[zut ;i din contribu\iile dumnealuidin expozi\ie.

Diversitatea este de-a dreptul ex-trem[. Avem p]n[ ;i o lucrare `n teh-nica shibori, o viziune microscopic[3D, realizat[ de Valentina :tef[nescu.Pictorii caut[ privirea magic[,proasp[t[, copil[roas[. Fotografii caut[chipuri de copil. Podurile copil[riei la\ar[ le evoc[ nostalgic Cristina Busuioc;i Dan T[ma;. Multe lucr[ri intr[ `ndimensiunea atomic[ a formei, ̀ n timpce altele ne `nal\[ `n stratosfer[ (An-dreea Benrath-Doncu\iu). Din Oa; nevine un ciclu al fotografului Remus|iplea inspirat de fiul Vlad, care debu-teaz[ el `nsu;i, la 12 ani, cu o`ndr[znea\[ instala\ie din lut, vizavi deun grupaj din ceramic[ de Vama. La10 ani, Antonio Busuioc `;i monteaz[lumea, cum `;i at]rn[ de fire sub\iriCristina Gloria Opri;a universul drag.Descoperim farmecul picturii alb-ne-gru (Roxana Constantinescu) ;i amin-tiri onirice din copil[rie (Dan Cosma).Figura Micului Prin\ revine iar ;i iar`n lucr[ri, ca duh tutelar, dar vedem ;iun Vechi Prin\ cu pan[ de coco; (KellerAlbert). Iana, s[rb[torita, propune ou;[ a st[rilor de fat[. John P`rva ;iOlimpia Coman-Sipeanu ofer[ simfo-nii `n galben ;i verde, iar trimiterilemitologice abund[ oriunde te ui\i. E odezl[n\uire de creativitate despre caree aproape un sacrilegiu s[ scrii< trebuiev[zut[ ;i sim\it[ la fa\a locului.

:i totu;i, la ie;irea ultimei s[li, Va-sile Pop-Negre;teanu rezum[ povesteaMicului Prin\ `ntr-o inspirat[ com-pozi\ie circular[, un demers parc[ me-nit s[ restaureze ordinea Universului;i s[ ne anun\e, din nou, c[ magia eaici ;i acum. Doar c[ limpede nu o ve-dem dec]t cu ochii cuget[tori ai inimii.E o provocare - ;i o invita\ie pe careMuzeul v[ a;teapt[ s[ o onora\i.

Participan\i la edi\ia 2016

Au r[spuns la chemarea MiculuiPrin\ arti;ti din toat[ Rom]nia< SatuMare, Carei, Poiana Codrului, Cluj-Napoca, Marghita, Baia Mare, Hune-doara, Aiud, Timişoara, Deva, Sibiu,Braşov, Simeria, Târgu Mureş, TârguJiu, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Beiuş,Bucureşti, Ploieşti, Slobozia, Craiova,Reşiţa, Brăila, Piatra Neamţ, MoşniţaNouă, Filipeştii de Pădure.

Faima evenimentului a trecutgrani\ele \[rii, ajung]nd `n mai multe

locuri din lume, de unde au sositlucr[ri< Schwabisch Gmund, Straubing,Regensburg, Munchen - Germania,Debrecen, Pocspetry - Ungaria, Bar-celona - Spania, Park City, LagunaBeach - SUA, Albenga - Italia, Vallau-ris, Paris - Franţa.

~ntr-o ordine alfabetic[ aproxima-tiv[, iat[-i pe arti;tii expozan\i din2016< Aciu Reka, Mircea Albu, ViktorAnghiuş-Locker, Aniko Angyal-Aslo-viciu, Cristina Ardelean, Susana Ar-delean, Tiberiu Balasz, Ştefan Balogh,Rodica Banciu Regep, Andrada Bara,Bartha Eszter, Bartus Alpar, Alina şiCelina Baumgartner, Ştefan Bădulescu,Andreea Bernath-Doncuţiu, Adela Bo-boc, Zenobia Brugos, Cristina Busuioc,Antonio Busuioc, Aurelian Busuioc,Daniela Călugăreanu, Dan Cârjoi, Cer-cul de pictură "Coloria" al asociaţieiculturale Inedit 87 Nord, Petru Cibian,Alexandru Ciobotariu, Cristina Cio-plea, Dorina Cioplea, Gabriela Ciordaş,Elena Cîmpian, Roxana Constantines-cu, Olimpia Coman-Sipeanu, OanaComan-Sipeanu, Marius Coman-Si-peanu, elevi ai Colegiului Naţional"Ioan Slavici", elevi ai Colegiului Naţio-nal "Mihai Eminescu", Dan Cosma,Alina Cozma, Alexia Andreea Cureteu,Ana Dan, Eugenia Drăgoi-Banciu, Ga-briela Dobra, Tudor Frâncu, DanielaFrumuşeanu, Dorel Găină, Cornel Ga-vrilă, Ştefan Gnandt, Andrei şi NicoletaGolban, Ovidiu Haţeganu, CasandraFlorina Haţeganu, Mihaela Ilie, Cor-nelia Camelia Ion, Andreea Inovan-Bertok, Irina Iosip, Rodica Jianu, Says-hell Saray Kedem-Călinescu, Elory Ya-rin Kedem-Călinescu, Kovacs Lila şiElek Lila, Keller Albert, Ruxandra Ky-razopoulos-Berinde, Mihaela Laslo,Victor Laslo, Lazin Csaba, elevi ai Li-ceului de Artă "Sigismund Toduţă" De-va, Mugurel Manea, Manţa DominicRafael, Gabriela Elena Marica, OliverMarica, Mira Marincaş, Lidia Mărgelu,Martha Mekker-Semsey, Cristea Mir-cioane, Timea Mitroi, Alina Modarcă,Gheorghe Mosorescu, Ovidiu Mun-teanu, Sanda Murzea, Constantin Ne-acşu, Valer Neag, Alina Nealcoş, SofiaIulia Nelega, Marius Olariu, Maria Ol-teanu, Dorina Opriş, Cristina GloriaOprişa, Iana-Frezia Elena Oprişa-Su-lyok, Ştefan Bogdan Oros, MariannaPapara, Greti Adrienne Papiu, LiaPaul-Trifu, George Ştefan Petrus, Vir-ginia Pişcoran, John Pîrva, RodicaZamfira Pop, Adriana Popa-Cănija,Ioana Ioana Popa, Ioan Pop-Prilog, Va-sile Pop-Negreşteanu, Minerva Radu-Mărginean, Sara Dorottya Reman, Ga-briela Ştefania Roba, Radu Roşianu,Ana-Maria Rugescu, Andreea Rus,Ioana Russell-Banciu, Cristina Sabău-Trifu, Adrian Samson, Sofia Sârbu, Mi-ca Sasu, Alfred Schupler, Lola Scripor,Liviu Scripor, Emil Seliştean, AuroraSperanţa Cernitu, Mădălina Stan, Ni-colae Suciu, Maria-Zoiţa Suiugan, Ra-reş Suiugan, Milena Surducan, AngelaSzabo, Kalman Sztrharszky, ValentinaŞtefănescu, elevi ai Şcolii Gimnaziale"Mircea Eliade", elevi ai Şcolii Gimna-ziale Vama, Elisabeta Talpoş, VeronicaTata, Dan Tămaş, Andrea Tămăşan,Andreea Timp, Alexandru Truţă, Va-sile Tuns, Remus Ţiplea, Vlad Ţiplea,Maria Urian, Ioana Urs, studenţi aianului I foto-video-procesare la UADCluj-Napoca, Călin Vădan, CodruşţaVasian, George şi Rareş Vezentan, Dia-na Zaharie, Sergiu Zancu.

Vasile Pop-Negre;teanu rezum[ povestea Micului Prin\ `ntr-o inspirat[ compozi\ie circular[,un demers parc[ menit s[ restaureze ordinea Universului ;i s[ ne anun\e, din nou, c[ magia e aici;i acum. Doar c[ limpede nu o vedem dec]t cu ochii cuget[tori ai inimii.

Expozi\ia “Micul Prin\”, magic[`nt]lnire `ntre genera\iile artei


S~N~TATE

Cea mai simplă formă utilizatăeste masticaţia directă a părţiimedicinale din plantă care se pre-tează pentru o anumită afecţiune.De exemplu în răceală asociată curăguşeală (laringită) se practicămestecarea unei rădăcini de Nal-bă-mare (Althaea officinalis), de3-4 ori pe zi, timp de 3 zile, dupăcare răguşeala dispare sau se re-duce şi vocea revine la forma einormală, scriu autorii cărţii “Te-rapia cu plante şi suplimente ali-mentare”.

O altă formă este înghiţirea uneipulberi de plantă obţinută dintr-o sin-gură specie de plantă medicinală sauamestec din mai multe specii de plantemedicinale. Această pulbere se obţineprin măcinarea fină a plantelor medi-cinale. Extracţia substanţelor active dinpulberi se face în stomac de către suculgastric.

O formă modernă de preparate aTerapiei cu plante este reprezentată deextractele concentrate totale, sub formăde pulberi, care se dozează în capsule,pulbere obţinută printr-o tehnologieperfecţionată, care conţine toate sub-stanţele active din plante într-o formăconcentrată. Avantajul acestei pulbericonstă în concentraţia de 20-30 de orimai mare faţă de pulberea obişnuităobţinută prin măcinare. La aceasta semai adaugă puritatea microbiologicăa produselor obţinute prin tehnologieavansată, întrucât se distruge micro-flora patogenă. Metoda dozării în cap-sule ne aduce avantajul măsurării pre-cise, posibilităţii controlului analitic fi-zico-chimic şi microbiologic, siguranţatermenului de valabilitate, mânuireamai uşoară şi fără riscuri. Capsulele se

introduc în flacoane de culoare închisăsau blistere pentru protecţia solară.

Soluţii extractive apoase – ca-re se prepară dintr-o singură specie deplante medicinale sau amestecuri dinmai multe specii de plante medicinale,folosind ca solvent apa care dizolvăsubstanţele active din plante, dar nu-mai pe cele hidrosolubile, la un pH ne-utru. De aceea trebuie să corectămuneori aciditatea prin dedurizarea apeicu bicarbonat de sodiu sau alcalinitateaapei prin acidifiere cu acid citric. Gus-tul neplăcut al unor soluţii extractivese poate corecta prin îndulcirea cu za-hăr, miere de albine sau steviozid dinplanta Stevia rebaudiana. Toate soluţii-le apoase nu se vor păstra mai mult de12 ore şi nu se vor adăuga conservanţipentru frânarea florei microbiene.

Infuzia – soluţie extractivă apoa-să obţinută prin adăugarea apei care afiert 2-3 minute peste planta uscată,mărunţită sau proaspătă. De obicei sefolosesc ca unităţi de măsură pentruapă ceaşca de 200 ml şi pentru plantălinguriţa, respectiv 1-2 linguriţe plantăla 200 ml apă. Apa fiartă în clocot sepune peste plantă, se acoperă cu un ca-pac şi se lasă 10-15 minute, după carese filtrează cu filtre obişnuite din co-merţ sau prin tifon. Filtrarea trebuiesă fie perfectă atunci când ne spălămochii cu infuzie. În cazul folosirii plan-tei proaspete pentru infuzie cantitateava fi de 2-3 ori mai mare. Infuzia sepractică pentru părţile din plantă careau pereţii celulari subţiri, fără îngroşărisecundare, cum sunt florile, frunzeleşi unele părţi subţiri din plante saufructe. Există cazuri când grăbim in-fuzarea prin umectarea plantelor us-cate cu apă călduţă, 3 părţi apă şi o par-

te plante. Ceaiul sub formă de infuziese poate prepara şi în aparatul de cafea.

Decoctul – soluţie extractivăapoasă obţinută prin fierberea plante-lor. În recipientul de fierbere punemapa măsurată (câte 200 ml pentru unceai), adăugăm planta mărunţită (câte1-2 linguriţe pentru un ceai) şi punemla fiert până dă primul clocot, apoi con-tinuăm fierberea 5-30 minute, com-pletând din când în când apa evapora-tă. Decoctul se filtrează fierbinte. Sepractică decoctul pentru organeleplantelor cu membrană groasă (rădă-cini, rizomi, scoarţe, fructe) şi mai rarpentru flori şi frunze, când urmărimpăstrarea uleiurilor esenţiale.

Maceratul la rece – se practicăpentru acele organe ale plantelor dincare substanţele active se extrag la rece,iar căldura le precipită. Este vorba deplante care conţin mucilagii, derivaţipoliuronici sau substanţe termolabile.Plantele se spală rapid sub jet de apărece, se mărunţesc şi se pun în reci-pientul pregătit, peste care se pune apăla temperatura camerei (18-21 gradeC), în cantităţile menţionate în reţetă.Se lasă la macerat 4-8 ore, agitându-sedin când în când> nu se va depăşi tim-pul de 8-10 ore, întrucât se pot dezvoltamicroorganisme. După filtrare mace-ratul se păstrează la rece sau în frigider,nu mai mult de 48 de ore. Maceratul larece se practică pentru rămurele cufrunze de Vâsc (Folium Visci albi), Nal-bă-mare (Radix Altheae), seminţe deIn (Semen Lini).

***

Continuarea o pute\i citi `nnum[rul urm[tor.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048

E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Studiile clinice arat[ c[ aceast[ substan\[ este foarte eficient[`n lupta organismului `mpotriva radicalilor liberi ;i protejeaz[`mpotriva efectelor distrug[toare ale razelor UV la nivelul mem-branei celulare. Fiind un antioxidant puternic, coenzima Q10este capabil[ s[ reduc[ dimensiunea tumorilor canceroase.

Coenzima Q10 este o sub-stan\[ lipo-solubil[ cu caracte-ristici de vitamin[, prezent[ `nfiecare celul[ a organismului,unde `ndepline;te dou[ func\iimajore< cea de producere deenergie ;i cea de antioxidant pu-ternic, potrivit nutri\ionistuluiLygia Alexandrescu.

“Studiile clinice arat[ c[ aceast[substan\[ este foarte eficient[ `n luptaorganismului `mpotriva radicalilor li-beri ;i protejeaz[ `mpotriva efectelordistrug[toare ale razelor UV la nivelulmembranei celulare. Fiind un antioxi-dant puternic, coenzima Q10 este ca-pabil[ s[ reduc[ dimensiunea tumorilorcanceroase, s[ minimizeze urm[rileatacurilor cerebrale ;i vasculare, iaraplicat[ pe piele penetreaz[ straturilecelulare ale acesteia ;i o protejeaz[ dedegradarea oxidativ[ ;i deci de apari\iaridurilor”, arat[ nutri\ionistul.

Lygia Alexandrescu a precizat c[printre beneficiile pe care le poate fur-niza coenzima Q10 se num[r[<`mbun[t[;e;te semnificativ func\iona-rea sistemului imunitar> amelioreaz[simptomele ̀ n afec\iunile cardiace> sti-muleaz[ metabolismul organismului ;ifavorizeaz[ sl[birea ponderal[> influ-en\eaz[ pozitiv fertilitatea masculin[>reduce sensibil hipertensiunea arterial[.

“Diferen\a major[ `ntre coenzimaQ10 ;i alte vitamine este c[ prima estesintetizat[ ̀ n corp, ̀ n timp ce vitamineletradi\ionale trebuie ob\inute prin aportdietetic. Dup[ v]rsta de 20 de ani, pro-duc\ia de coenzim[ Q10 la nivelul or-ganismului se reduce, `ns[ cerin\eleacestuia cresc”, sus\ine nutri\ionistul.

Potrivit specialistului `n nutri\ie, ocantitate redus[ de coenzim[ Q10 (10-20 mg) poate fi g[sit[ `n pe;te (sardine;i ton), carne de vit[ ;i organe de ani-male (inim[, ficat), spanac, broccoli,ou[, alune.

“Din p[cate, prin g[tire ;i transfor-mare termic[, acest antioxidant este in-activat. ~n cazul persoanelor vegetarie-ne o surs[ sigur[ de coenzim[ Q10 potfi suplimentele care sunt formulate `n

a;a fel `nc]t absorb\ia s[ fie maxim[.Este bine ;tiut faptul c[ pe m[sur[ ceorganismul `nainteaz[ `n v]rst[ canti-tatea de coenzim[ Q10 din organismscade. S-a ar[tat `ns[ c[ aceast[ sub-stan\[ poate reduce cu 80% viteza nor-mal[ de `mb[tr]nire a organismului.Efectele anti-`mb[tr]nire ale coenzimeiQ10 se manifest[ practic prin cre;tereanivelului energetic, stimularea imuni-tar[ ;i blocarea ac\iunii radicalilor libericare degenereaz[ celula”, spune LygiaAlexandrescu.

~n opinia sa, coenzima Q10 estefoarte eficient[ ;i `n tratamentele der-matologice.

“Ridurile apar atunci c]nd pielea ̀ ;ipierde elasticitatea, datorit[ sc[derii ni-velului de colagen din piele. Stresul zil-nic, metabolismul celular, expunerea lasoare, toxinele, fumul de \igar[ ;i al\ifactori de mediu sunt factori care favo-rizeaz[ producerea radicalilor liberi no-civi. De;i procesul de `mb[tr]nire esteunul natural ;i iminent, prezen\a unuinum[r prea mare de radicali liberi poa-te cauza o serie de reac\ii biochimicecare distrug componentele celulare,proteinele ;i ADN-ul.

Vestea bun[ este c[ putem s[am]n[m procesul de `mb[tr]nire prinadoptarea unei diete bogate `n coenzi-ma Q10 ;i prin suplimentarea acestuiantioxidant miraculos”, arat[ nutri\io-nistul.

Coenzima Q10 este un puternic antioxidant

Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale intern[


RE}ETE

M[runtaie de pui cu orez

Sup[ de maz[re cu peri;oare

Mod de preparare<

Ceapa şi ardeii se taie mărunt, secălesc în ulei, se adaugă carnea binespălată şi se călesc în continuare. Cândcarnea începe să se înmoaie se adaugăboiaua, apoi şi celelalte condimente.Se stinge cu apă cât să acopere toatăcarnea şi se fierbe până când scade toa-

tă apa, iar carnea începe din nou să seprăjească. Atenție! Pipota are o texturămai tare decât orice altă carne de pa-săre, deci trebuie să fiarbă mai mult.Se adaugă orezul, supa de carne, mor-covii sau mazărea dacă se foloseşte,eventual chiar ambele, se amestecă şise pune la cuptorul preîncălzit. Lăsămsă fiarbă fără să amestecăm, până cândorezul absoarbe toată apa. Când sescoate de la cuptor, dacă eventual maie nevoie, se mai condimentează puțin.Se serveşte caldă, cu murături sau sa-late uşor acrişoare.

Ingrediente<

600 g de pipotă şi inimă depui, o ceapă mai mare, o jumă-tate de ardei gras sau o lingurițăde pastă de ardei, o cană de orez,4-5 linguri de ulei, sare, piper,boia de ardei dulce, delicat, 3 cănide supă de carne sau de zarzava-turi, 2 morcovi fierți şi tăiați cu-bulețe sau câteva linguri de ma-zăre fiartă, dar acestea din urmă

nu în mod obligatoriu.

Mod de preparare<

Carnea tocată se amestecă cu pes-metul şi oul, se condimentează cu sarepiper şi delicat. Ceapa şi usturoiul semărunțesc şi se călesc în ulei, pânăcând devin sticloase. Se adaugă o lin-guriță de boia, se stinge cu circa 1,5

litri de apă, se adaugă morcovii tăiațifelii subțiri sau bastonaşe, precum şirestul zarzavaturilor, iar după ce supaîncepe să clocotească se adaugă şi ma-zărea verde. Se condimentează dupăgust, iar când legumele sunt pe jumă-tate fierte, din pasta anterior pregătităse formează perişoare, se adaugă în su-pă şi se fierbe până când toate ingre-dientele se înmoaie. Dacă doriți să pu-neți şi tăiței, aceştia se adaugă după ceperişoarle au început să fiarbă. Supase serveşte presărată cu pătrunjel verdemărunțit, sau eventual cu adaos desmântână.

Ingrediente<

400 g de mazăre verde boabe,300 g de carne tocată de pasăre,o ceapă, un cățel de usturoi, 2morcovi, un pătrunjel, diversealte zarzavaturi, după plac, o lin-gură de ulei, un ou, o lingură depesmet alb, 100 g de tăiței pentrusupă (nu în mod obligatoriu) sa-re, piper, boia de ardei dulce, de-licat (de casă), o legătură de pă-

trunjel verde.

Pi;cot cu c[p;uni

Mod de preparare<

Ouăle se scot de la frigider cu circa2-3 ore înainte de a începe preparareaprăjiturii, deoarece ele trebuie să fie latemperatura camerei. Se separă albuşulde gălbenuş, se adaugă zahărul şi za-hărul vanilat şi se freacă bine, pânăcând cristalele se topesc complet şi to-tul devine o spumă albicioasă. Albu-

şurile se bat spumă tare, astfel încâtspuma să rămână bine lipită de vas. Seamestecă cele două, încet, cu grijă, seadaugă praful de copt, sarea şi treptat,lingură cu lingură, făina. Se toarnăcompoziția într-o tavă căptuşită înprealabil cu hârtie de copt unsă cu pu-țin unt sau ulei. Căpşunile spălate şiscurse de apă se taie în două fiecare şise aşază pe aluat. Se dă la cuptorulpreîncălzit, circa 20-25 de minute la180 grade C. În primele 15 minute uşacuptorului nu se deschide, iar după 20de minute se verifică cu o scobitoare.Dacă e nevoie, se mai lasă puțin. Dupăce se răceşte se serveşte presărat cu za-hăr pudră cu gust de vanilie sau ornatcu topping de căpşuni.

Ingrediente<

8 ouă proaspete, 8 linguri defăină, 8 linguri de zahăr, 3-4 pli-culețe de zahăr vanilat, un vârfde cuțit de sare, un pliculeț depraf de copt, 3-400 g de căpşuniproaspete, cât mai dulci şi maiaromate, zahăr pudră cu gust devanilie sau topping de căpşuni

pentru ornat.

Sirop din muguri de brad

Mod de preparare<

Mugurii de brad se curăță de codițeşi se spală foarte bine în mai multe ape.Se pun la fiert în apă, timp de o oră,după care se lasă aşa până a doua zi,apoi se strecoară. Zeama se pune dinnou la fiert, împreună cu zahărul şi cuzeama de lămâie, adăugând eventual

şi coaja rasă a acesteia. Se lasă să fiarbăpână devine siropoasă, aproape ca mie-rea, la fel şi culoarea va trebui să seme-ne cu aceasta, de la auriu până la o co-loratură uşor brun roşcată, în funcțiede soiul de brad care s-a folosit. Siropulse pune fierbinte în sticle, se acoperăşi se lasă să se răcească încet, acoperitcu pături. Se păstrează în loc răcoros,ferit de prea multă umezeală. Se con-sumă cu ceai, apă minerală sau la felca mierea, sub formă de tratament încaz de tuse sau boli ale aparatului res-pirator.

Ingrediente<

1 kg muguri de brad culesedin pădure (nu de pe margineadrumului, unde poluarea estemare), 2 litri de apă (dacă se poa-te, apă de izvor), 1,5 kg zahăr,zeama de la o jumătate de lă-

mâie.

În ultimele decenii, tătăneasa afost una din cele mai folosite plantepe plan mondial. În Elveţia - ţar[ cumare tradiţie în domeniul medica-mentelor din plante - mai bine de ju-mătate din preparatele externe pro-duse au fost pe baz[ de tătăneasă. In-dustria cosmetic[ folose;te `n pre-zent intens alantoina - unul din prin-cipiile active cele mai importante aletătănesei.

În cele ce urmează vă prezentăm o se-rie de proprietăţi terapeutice ale acesteiplante, aşa cum reies ele din cazurile con-crete vindecate.

Efecte terapeutice

În medicina populară rom]nească aremai mult de o sută de utilizări, atât intern,cât şi extern. Intern este folosită ca cicatri-zant şi protector în gastrită şi ulcer gastric,ca antitumoral în cancer şi tumori benigne,antiinflamator în bolile intestinului, emo-lient şi regenerativ epitelial în traheite şifaringite, antiseptic şi antiinflamator ̀ n bo-lile de rinichi. Extern este considerat[ a fiun adevărat panaceu, deoarece alină in-flamaţiile şi grăbeşte vindecarea în der-matoze, închide şi vindecă rapid plăgile,grăbeşte procesele de refacere după arsuri,face să se retragă tumorile exteriorizate şicancerul de piele, reface rapid ţesuturiledup[ contuzii şi traumatisme etc.

Recoltarea tătănesei se face mai ales înlunile octombrie şi noiembrie sau în mar-tie. Se folosesc rădăcinile, recoltate în pe-rioada de repaus vegetativ. Cea mai efi-cientă metodă de recoltare este culegereaîn timpul aratului, când rădăcinile suntscoase la suprafaţă de fierul plugului şi potfi adunate cu uşurinţă. Pentru cantităţimici se poate folosi cazmaua, cu care sedezgroapă rădăcinile.

După recoltare rădăcinile se spală încurent de apă rapid şi apoi se întind răsfiratla uscat în locuri foarte bine aerisite şi lip-site de umiditate. În anumite afecţiuni,cum ar fi candidoza vaginală şi dermato-zele produse de ciuperci, sunt recomandatefrunzele, recoltate prin secerare în perioadaînfloririi.

Iată câteva recomandări

În cazul gastritei hiperacide, al ulce-rului gastric şi duodenal se ia o jumătatede linguriţă de pulbere de tătăneasă de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tătăneasa re-duce aciditatea, favorizează cicatrizarea,protejează pereţii stomacului. De obicei secombină cu încă o jumătate de linguriţăde pulbere dintr-o plant[ aromatică.

În afecţiuni ale gâtului ;i afecţiuni pul-monare se mestecă încet o bucăţică de ră-dăcină de tătăneasă. Tătăneasa are calitateade a stimula eliminarea secreţiilor toxicedin arborele bronşic şi plămâni, precum şide a stimula refacerea ţesuturilor afectatede infecţie.

Tătăneasa normalizează tranzitul in-testinal şi opreşte procesul bolii prin pre-cipitarea proteinelor din conţinutul intes-tinal. În infecţii urinare (cistite) şi renale(nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi şi lavezica urinară, tătăneasa favorizează rela-xarea ţesuturilor, diminuează starea infla-matorie şi opreşte hemoragia. În fibrom şiadenofibrom mamar şi uterin, chisturiovariene, polipi intestinali şi stomacali, seadministrează 1-2 linguriţe de tinctur[ detătăneasă. În forme de cancer se face tra-tament cu extractul apos antitumoral.Ace-laşi tratament este valabil şi pentru cance-rul cu metastaze.

Tătăneasa se mai foloseşte în afecţiuniprecum< gută, hernie, cancer de piele, con-tuzii, traumatisme minore, leziuni analeşi vaginale, Panariţiu, hemoroizi, fisurianale, ulcer de gamb[ (inclusiv varicos),leziuni ulcerate, arsuri, arsuri chimice, le-ziuni produse de aplicarea de soluţii chi-mice, fracturi, entorse, luxaţii ş.a.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Leacurile pe baz[ de t[t[neas[ sunt

folosite în tratarea apeste 100 de afec\iuni

În infecţii urinare (cistite) şi renale (nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi şi la vezica urinară,tătăneasa favorizează relaxarea ţesuturilor, diminuează starea inflamatorie şi opreşte hemoragia.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~Renunţă la lucrurile care nu ţi se potrivesc. Tricourile largi, fără formă, cu guler rotund la

baza gâtului sunt Ok doar pentru dormit. Dacă vrei să porţi un astfel de tricou, foloseşte ofoarfec[ pentru a-i face un guler adânc în formă de V sau U, fă-i manşete la mâneci şi poartă-lcu o pereche de jeans. Indiferent de kilogramele pe care le avem, trebuie s[ z]mbim, s[ ne relax[m;i s[ avem încredere în noi, pentru c[ la final doar atitudinea contează!

Greutatea corporală este unadintre cele mai întâlnite problemedin viaţa unei femei. Este foartegreu să îţi alegi haine în care săarăţi şi să te simţi bine.

Iată câteva sfaturi pentru a te îmbr[cacorect dacă nu doreşti să te supui uneidiete care să îţi aducă talia de viespe pecare ţi-o doreşti... sau în perioada care du-rează până când reuşeşti să o obţii.

1. Hainele largi sunt cea mai frecvent[greşeală pe care o comit persoanele pli-nuţe. Acest tip de vestimentaţie te vaface să arăţi mai grăsuţă decât eşti.Alege haine potrivite pentru mă-sura ta, nici foarte strâmte, nicifoarte largi. Ai grijă să alegi şilenjeria intimă potrivită pentruţine< chiloţi cu talie înalt[, su-tiene cu bretele groase ;i cupepline, care să susţină bine s]nii.

2. Poartă tocuri, deoareceacestea vor aplica câţiva centi-metri înălţimii tale şi te vor face să arăţimai slăbuţă. Ideal e ca încălţămintea săaibă culoarea pantalonilor sau a dresului,dacă vrei ca picioarele să pară mai lungi.Dacă porţi fustă sau rochie fără dres, san-dalele şi pantofii nude, într-o nuanţă câtmai apropiată de pielea ta, sunt o alegerepotrivită.

3. Poartă bluze gen tunică, sunt va-poroase şi vei ar[ta superb în ele. În plus,sunt la modă şi se găsesc în toate culorile.Unele dintre ele au mici broderii în jurulgulerului sau la mâneci. Consideră-le ac-cesorii.

4. Alege pantaloni cu o talie potrivită.Dacă ai probleme cu colăceii din jurulabdomenului, evit[ pantalonii cu taliejoasă. Aceştia îţi vor scoate în evidenţăimperfecţiunile şi îţi vor scădea moralulşi încrederea în tine. În schimb, fustele şipantalonii cu talie înalt[ te ajută să parimai suplă, prin efect optic.

5. Este adevărat că nuanţele închisete fac să pari mai slabă, dar nu te îmbr[caîn negru din cap până în picioare. Maisunt şi alte nuanţe neutre< gri, maro,nuanţele de bleumarin... Încearcă şi alteculori, în special unele care să-ţi avanta-jeze tenul, precum verde, roşu, violet, al-bastru - mai ales dacă eşti brunetă - şicrem, bej, ciocolatiu, portocaliu, coral,turcoaz - mai ales dacă eşti blondă.

6. Evit[ să pui pe tine curele în jurulbazinului sau abdomenului. Acestea voratrage atenţia asupra acelei părţi a corpu-lui, iar tu te vei simţi în afara zonei tale deconfort. Ai voie să faci asta doar dacă leaşezi sub sâni şi se formează astfel taliaempire, ori dacă ai talia subţire şi merităsă o evidenţiezi.

7. Mută atenţia pe alte părţi ale tru-pului care îţi plac< ochii, faţa, mâinile, bus-tul. Scoate la iveală frumuseţea acestorzone şi vei sc[pa de senzaţia neplăcută pecare o simţi atunci când oamenii se uităla tine. Foloseşte-te de accesorii declara-tive ca să distragi atenţia de la rotunjimi.Cerceii lungi te vor ajuta să alungeşti tră-săturile fetei, colierele şi lănţişoarele lungivor atrage atenţia asupra decolteului. Lafel de potrivite sunt eşarfele lungi sau car-diganele mai lungi în faţă.

8. Renunţă la prejudecăţi. Cine a spuscă nu ai voie să porţi alb sau dungi ori-zontale? Dar imprimeuri mari? În cazulimprimeurilor cu efecte optice de mişcare,dimensiunile nu sunt deloc relevante.Dungile pot fi purtate absolut oricum aichef, poţi opta dacă vrei chiar şi pentrudungi orizontale, verticale, în diagonalăşi în V în aceeaşi ţinută.

C]teva sfaturi vestimentare pentrudoamnele ;i domni;oarele plinu\e


DIET~Consumul din abunden\[ de cire;e, ̀ n special ca tratament s[pt[m]nal, se recomand[ ;i ̀ n alte

afec\iuni cum sunt< arterioscleroza, autointoxica\ie cauzat[ de o alimenta\ie necorespunz[toare,stop cardiac, constipa\ie cronic[, cancer.

Alimentele recomandate pen-tru cei care sufer[ de gut[ trebuies[ ̀ ndeplineasc[ dou[ condi\ii. S[con\in[ cantit[\i mici de purine,care duc la formarea acidului uric,;i s[ ajute la eliminarea aciduluiuric.

Alimentele alcalinizante stimuleaz[eliminarea acidului uric prin urin[, `ntimp ce alimentele acidifiante au efectopus. Fructele ;i majoritatea legumelor`ndeplinesc aceste condi\ii.

Ce este guta?

Acidul uric se produce `n organismca un subprodus de degradare a purine-lor. Purinele sunt con\inute ̀ n materialulgenetic al cromozomilor, prezen\i ̀ n nu-cleele celulelor. Purinele ;i proteinelesunt intim unite, astfel `nc]t alimentelecele mai bogate ̀ n proteine (carne, orga-ne) sunt ;i cele care con\in cel mai multacid uric. Cum indic[ ;i numele, aciduluric se elimin[ `n special prin urin[.Exist[ persoane care elimin[ acid uric ̀ npropor\ii mai mici dec]t cele obi;nuite.Acestea sunt predispuse s[ aib[ acid uric`n s]nge.

Dac[ nivelul de acid uric este mare,se depune la nivelul articula\iilor ;i astfelse ajunge la gut[.

Articula\ia cea mai afectat[ de obiceieste articula\ia degetului mare de la pi-cior. Alte articula\ii afectate sunt c[lc]ie-le, degetele de la m]ini, ̀ ncheietura pum-nului ;i chiar lobii urechilor. Atunci c]ndcrizele de gut[ se repet[ la aceea;i arti-cula\ie, se poate produce o alterare du-reroas[ permanent[ care deformeaz[aceast[ articula\ie.

~n general, o criz[ de gut[ afecteaz[numai o articula\ie, care are aspectul um-flat, ro;u, tumefiat ;i este extrem de du-reroas[, chiar la o atingere u;oar[ (sup[r[chiar ;i greutatea cearceafului).

Durerea poate persista zile saus[pt[m]ni ;i r[spunde bine la tratament,care de obicei se face cu analgezice ;i col-chicin[, un alcaloid extras dintr-o plant[toxic[, br]ndu;a de toamn[.

Tratamentul crizei de gut[ const[ `ncre;terea diurezei cu ajutorul ceaiurilordiuretice. ~n cazul unei crize grave, tra-tamentul cu colchicin[ este adecvat, darva trebui `ntotdeauna f[cut la recoman-darea medicului. De asemenea, cataplas-mele cu br]nz[ de vaci pe articula\ia afec-tat[ sunt benefice.

Dac[ se practic[ o cur[ de sl[bire,este bine s[ fie `ntrerupt[, deoarece re-ducerea greut[\ii comport[ o cre;tere a

nivelului de acid uric.

Alimenta\ia persoanelorafectate

Trebuie \inut cont de faptul c[ aciduluric este o problem[ de digestie ;i de asi-milare a alimentelor bogate `n purine(prezente ̀ n alimente cu con\inut proteicridicat). ~n general, trebuie redus consu-mul de carne, pe;te ;i ou[ ;i m[rit con-sumul alimentelor bogate `n fibre (ce-reale, fructe ;i verde\uri).

~n categoria alimentelor foarte bogate`n acid uric intr[ `n primul r]nd carnea.Carnea ro;ie este mai pu\in recomandat[dec]t carnea alb[ ;i ordinea (cresc[toare)`n func\ie de con\inutul de acid uric este<vit[, porc (;i mezelurile ̀ n general), vi\el;i miel (cea mai mare cantitate de purinese g[se;te `n carnea animalelor tinere).Carnea cu cel mai sc[zut con\inut de aciduric este cea alb[ (curcan ;i pui). O al-ternativ[ s[n[toas[ o reprezint[ br]nzatofu.

Apoi, ciocolata, bomboanele ;i pas-tele sunt foarte bogate `n acid uric.

Pe;tele, fructele de mare (creve\i, ho-mari, stridii, raci, crabi), rinichii, ficatul,creierul ;i pateul de ficat con\in foartemult acid uric.

~n categoria alimentelor cu con\inutrelativ bogat `n acid uric intr[ b[uturile(cafeaua ;i ceaiul, alcoolul de orice fel),leguminoasele (soia, maz[rea, lintea,n[utul, fasolea boabe) ;i alte produse ve-getale cum sunt spanacul, ciupercile ;isparanghelul.

~n categoria alimentelor f[r[ acid uricintr[ cerealele, mai ales cele integrale ;ip]inea, supa de ceap[ ;i \elin[, lactatele,fructele uscate. De asemenea, alimentelealcalinizante, precum citricele (portocale,grapefruit, l[m]ie).

Se recomand[ de asemenea s[ se con-sume numai ap[ plat[, cel pu\in 2 litrivara ;i ceva mai pu\in iarna.

Cura cu fructe de sezon

Fructe dulci ;i aromate, c[p;unilesunt un desert delicios, cu propriet[\i cu-rative extraordinare. Nu numai c[ te potajuta `n curele de detoxifiere, dar repre-zint[ ;i o surs[ serioas[ de vitamine ;icombat numeroa-

se afec\iuni. "Regelui soare", Ludovic al14-lea, `i pl[ceau at]t de mult c[p;unile`nc]t le consuma p]n[ la indigestie. Ce-lebrul botanist suedez Carl Linnaeus eraconvins c[ o cur[ intensiv[ cu c[p;uni ̀ ivindecase `n mod miraculos crizele degut[. Filozoful francez Bernard de Fon-tenelle, care a tr[it o sut[ de ani (1657-1757), atribuia secretul longevit[\ii salecurelor cu c[p;uni.

Culoarea c[p;unilor este dat[ de pig-men\ii vegetali cunoscu\i sub numele deantocianidine, care sunt asem[n[tori cubioflavonoizii. Antocianidinele ac\io-neaz[ ca ni;te antioxidan\i puternici, pel]ng[ efectul lor de reducere a sintezeicolesterolului `n ficat.

C[p;unile sunt diuretice (cresc pro-duc\ia de urin[) ;i faciliteaz[ eliminareaacidului uric prin urin[ datorit[ efectuluilor alcalinizant. Din acest motiv, c[p;uni-le sunt recomandate `n cazuri de gut[ ;iartrit[ uric[. Consumul regulat dec[p;uni `n timpul prim[verii ;i `n pri-mele luni ale verii previne sau stopeaz[arterioscleroza ;i se recomand[ tuturorpersoanelor care au o circula\ie deficitar[a s]ngelui ̀ n arterele cerebrale sau ̀ n celeale membrelor inferioare.

C[p;unile proaspete ar trebui sp[latechiar ̀ nainte de a fi consumate. Se com-bin[ bine cu mere, suc de portocale, ce-reale ;i iaurt. Shake-ul de c[p;uni seob\ine prin mixarea c[p;unilor cu sucde portocale, lapte degresat sau b[utur[de soia. Gemurile ;i compoturile dec[p;uni au dou[ dezavantaje< pierd vita-mina C ;i cre;te con\inutul de zah[r cuaproximativ 50%.

~n mod tradi\ional, se consider[ c[cire;ele sunt fructe dulci, pl[cute la gust,dar cu o valoare nutritiv[ sau alimentar[redus[ ca importan\[.

~n realitate au o valoare terapeutic[;i nutritiv[ foarte mare, deoarece seg[sesc to\i nutrien\ii importan\i, maipu\in vitamina B12.

Cire;ele au un puternic efect diuretic;i antiinflamator prin prezenta aciduluisalicilic, fiind recomandate `n tratareagutei ;i reumatismului.

Consumul din abunden\[ de cire;e,`n special ca tratament s[pt[m]nal, serecomand[ ;i `n alte afec\iuni cum sunt<arterioscleroza, autointoxica\ie cauzat[de o alimenta\ie necorespunz[toare, stopcardiac, constipa\ie cronic[, cancer.

Cura s[pt[m]nal[ se face astfel< sem[n]nc[ de 2-3 ori pe zi c]te o jum[tatede kilogram de cire;e, ca singur aliment.Persoanele care au un stomac sensibilpot fierbe cire;ele `nainte de a le servi.Pentru a ob\ine un efect diuretic mai pu-ternic, se pot bea c]teva c[ni cu ceai pre-parat din cozi de cire;e.

Ing. chimist MirceaGeorgescu

Tel.< 0721202752

C[p;unile ;i cire;ele sunteficiente `n tratarea guteiFructele ;i legumele stimuleaz[ eliminarea acidului uric prin urin[

O cană de suc de sfeclă pe zieste suficientă pentru a reduce ris-cul de complicaţii la persoanelecu tensiune arterială crescută.Consumul zilnic al unei căni desuc de sfeclă vă poate asigura osănătate de fier. Băut regulat,acest suc poate reduce hiperten-siunea arterială, informează heal-thyfoodhouse.com.

Sucul de sfeclă a fost testat de me-dici de la Universitatea Queen Marydin Londra, pe un grup de 64 de pa-cienţi cu v]rste cuprinse `ntre 18 si 85de ani, timp de 4 săptămâni. Partici-panţii au fost împărţiţi în două grupuri,primul a băut 250 ml de suc de sfeclăzilnic, iar al doilea grup au luat medi-camente.

Acest experiment a arătat benefi-ciile consumului de suc de sfeclă de-oarece încă din a doua săptămână afost înregistrată o sc]dere a tensiuniiarteriale până aproape de valorile nor-male.

Astfel, cei care au băut suc de sfeclă

au observat o îmbunătăţire cu 20% avasodilataţiei şi reducerea hipertensiu-nii cu aproximativ 10%, ceea ce reduceriscul de boli de inimă. În tot acest timpgrupul care a luat medicamente nu aînregistrat nicio îmbunătăţire semni-ficativă. Efectul a dispărut însă la douăsăptămâni după experiment, timp încare a fost suspendată şi utilizarea su-cului de sfeclă.

Relaxează şi dilată vasele de sânge

Sucul de sfeclă conţine pe lângă vi-tamine şi nitraţi anorganici, compuşice mai pot fi găsiţi şi în salata verde şivarză. Odată ajunşi în organism aceştiase transformă în oxid nitric care rela-xează şi dilată vasele de sânge, ceea ceduce la o reducere a presiunii arteria-le.

Consumul de sfeclă roşie este re-comandat femeilor atunci când sunt înmenopauz[, deoarece este o bogatăsursă de magneziu, clor, flavoizi, zinc,iod, calciu, nitraţi naturali şi sodiu.

Beneficiile sucului de sfecl[

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Şahul este considerat unuldintre cele mai frumoase sporturial minţii. Marii conducători ai lu-mii asemănau tabla de joc cuviaţa, iar promotorii acestui sportsusţin că practicarea şahului aremultiple beneficii asupra dezvol-tării mentale, indiferent de vâr-stă.

De curând sportul a început să fietot mai prezent în grădiniţele şi şcoli-lele din judeţ, iar rezultatele nu au în-cetat să apară.

Spre exemplu, Lorela Ardelean,elevă la Colegiul Naţional “Mihai Emi-nescu” din Satu Mare, a reuşit prin in-termediul acestui sport să atragă ad-miraţia colegilor şi să fie lăudată deprofesori, mai ales că anul acesta aobţinut medalia de bronz la etapa fi-nală a Olimpiadei Naţionale a Spor-tului Şcolar.

Competiţia a avut loc la Brăila la

sfârşitul săptămânii trecute, iar prime-le trei locuri au avut acelaşi punctaj,dar la şah sunt criterii de departajaremai complexe, ceea ce a făcut dife-renţa.

Sub îndrumarea profesorilorCăt[lin Ardelean şi Gheorghe Popdan,eleva practică sportul minţii la nivelînalt, reuşind şi în anii precedenţi per-formanţe frumoase.

Profesorul Gheorghe Popdanmenţionează că Lorela este compo-nenta echipei de şah pe liceu a CNME,în 2014 a obţinut titlul naţional, iar în2015 a obţinut titlul de vicecampioanănaţională la Campionatul NaţionalŞcolar de şah “Elisabeta Polihroniade”,echipe mixte.

Eleva îi îndeamă pe toţi elevii săpractice şahul, având în vedere căsportul minţii încurajează spiritulcompetitiv, dar şi fairplay-ul. Un ju-cător profesionist se antrenează întrepatru şi opt ore pe zi sau chiar maimult.

Elevii sătmăreni care au re-prezentat judeţul Satu Mare laOlimpiadele Naţionale care s-audesfăşurat anul acesta au câtevatrăsături în comun, printre caremodestia şi faptul că pun pe pri-mul loc pasiunea, una care se do-vedeşte mai presus de orice pre-miu şi orice recompensă.

Spre exemplu, anul acesta la Olim-piada Naţională de Pedagogie-Psiho-logie care a avut loc la Craiova patrueleve de la Colegiul Naţional “IoanSlavici” din municipiul Satu Mare s-au întors acasă cu diplome şi premii,însă cu toate acestea le vine şi acumgreu să creadă că au reuşit să obţinăaceste rezultate.

Din păcate, rezultatele fetelor suntcunoscute doar în şcoală şi prea puţinla nivel local, neexistând o preocupareprea mare din partea autorităţilor lo-cale de a promova astfel de elevi. Aces-te fete reprezintă generaţia celor carese încăpăţânează să dovedească că ti-nerii de azi sunt inteligenţi, determi-naţi, ambiţioşi, amuzanţi, creativi - şinu leneşi, indiferenţi, ignoranţi şi cufoarte multe vicii, aşa cum poate im-aginea lor în ultimul timp se prezintăpe diferite canale.

“Am participat pentru prima datăla o olimpiadă naţională şi am reuşitsă obţin anul acesta premiul III, unloc pe care, sinceră să fiu, nu m-amaşteptat să îl ocup. Consider că o pre-gătire pentru olimpiadă începe dinprimul semestru, deci de la debutulanului şcolar până la olimpiadă. Edestul de mult de învăţat, pentru căse cer alte conţinuturi, iar eu practicaveam o materie în plus. La începutam spus că mă voi alege doar cu o ex-perienţă, fiind convinsă că nu voiobţine niciun premiu, însă s-a doveditcă în această privinţă nu am avut drep-tate. Premiul obţinut îmi asigură unloc la facultate, la buget, sincer a; vreasă particip şi anul viitor, însă rămâne

de văzut, pentru că urmează clasa aXII-a”, a precizat Denisa Pintea, câşti-gătoarea locului III la Olimpiada dePedagogie-Psihologie, disciplina Ma-nagementul clasei de elevi.

Portret de olimpic

Merită menţionat că ministrulEducaţiei este ministrul tuturor ele-vilor, deci şi al celor olimpici. Chiar şidupă mulţi ani de la organizarea aces-tor olimpiade, Ministerul Educaţieinu a reuşit să rezolve o problemă totmai evidentă în societatea româneascăşi nu numai.

Marea provocare a miniştrilor pa-re să fie găsirea de soluții pentru olim-picii mai puțin avantajați din punctulde vedere al veniturilor şi al situațieifamiliale, dacă ar fi să ne gândim, depildă, la dramatica situație a copiilorrămaşi în grija bunicilor sau a rudelorca urmare a faptului că părinții lu-

crează în alte țări şi care poate ar puteasă aibă şi ei la fel de bine rezultate de-osebite şi sunt poate mult prea îngreu-naţi de griji şi probleme. Una pestealta, nu este cazul acestor patru elevede la “Ioan Slavici”, însă chiar şi elerecunosc că oricine poate să devinăolimpic. “Olimpic nu înseamnă să fiidiferit. Oricine poate să devină olim-pic, prin muncă, seriozitate, efortsusţinut şi bineînţeles să faci dinaceastă olimpiadă o prioritate”, subli-niază Denisa Pintea.

Pe lângă faptul că sunt eleve emi-nente, având rezultate deosebite nudoar la olimpiadă, ci şi la celelalte dis-cipline, fetele mărturisesc că au mun-cit aproape un semestru fără a aşteptaniciun premiu sau o recompensă dinpartea statului, cu toate că nu s-ar fisupărat dacă Ministerul Educaţiei aracorda mai multe fonduri pentru edu-caţie. Aceeaşi părere o are şi MihaelaPinte, care a obţinut un premiu special

la disciplina Psihologie generală în ca-drul aceleiaşi olimpiade< “Având în ve-dere că am participat la olimpiadanaţională pentru prima dată m-ampregătit foarte intens, am avut mate-riale, subiecte de studiat şi de rezolvat,dar din fericire am primit mult ajutordin partea doamnei profesoare Anto-nela Porumbăcean. Am învăţat multelucruri din această experienţă. Pot săspun că eforturile mele mi-au adus osatisfacţie personală, nu neapărat ma-terială”, mărturiseşte Mihaela.

Premii simbolice, banipuţini pentru educaţie

Cuantumul sumelor privind pre-mierea elevilor la olimpiadele naţio-nale nu a fost modificat din 2008. Înceea ce priveşte olimpiadele inter-naţionale, cuantumurile au rămas lanivelul anului 2015, fiind cumulate cu

alte beneficii acordate elevilor şi pro-fesorilor. Până atunci, elevii care obţinrezultate frumoase la olimpiade suntnevoiţi să se mulţumească doar cu odiplomă şi eventual o sumă simbolică,chiar dacă efortul lor este unul dublu,concurând la două discipline.

Adela Pal a câştigat un premiuspecial la faza naţională a olimpiadei,disciplina Introducere în pedagogie,însă s-a calificat şi la faza naţională lamatematică, unde nu a reuşit să se afleprintre cei mai buni. “Am participatla faza judeţeană la matematică şi m-am calificat şi acolo la naţională. Amdecis să merg la amândouă, nu pu-team să renunţ la niciuna, aşa că m-am pregătit foarte intens. La olimpia-da de matematică nu am obţinut re-zultatul dorit, însă nu îmi pare rău. Înopinia mea cred că statul ar putea facemai mult pentru educaţie, dar sunt depărere că ei dacă nu pot să facă binenu fac nici rău, adică până acum nuam avut piedici dacă am vrut să facperformanţă. Statul ar putea aloca maimulţi bani pentru educaţie, dar astarămâne de văzut pe viitor”, a spus ele-va Adela Pal.

Dincolo de mulţumirea lor şi sa-tisfacţiile sufleteşti pe care aceste con-cursuri le oferă, în spatele competiţii-lor stă nu doar munca elevelor, ci şi apreofesorilor care le pregătesc. “La ni-velul şcolii pe perioada pregătirii pen-tru aceste competiţii fetele iau partela orele de curs şi extraşcolar lucreazăindividual, mai mult se pregătesc dupăce termină orele de curs, din pasiunepentru disciplină sau din dorinţa dea obţine un loc fruntaş la o olimpiadănaţională. Cu siguranţă cei care seocupă de a premia elevii la olimpia-dele naţionale fac eforturi mari, însămă gândesc că pe viitor va fi mai binepentru că trebuie să îi încurajăm peelevi, nu doar printr-o simplă diplomăsau un cuvânt bun“, a subliniat SimonaPăcurar, directorul adjunct al Cole-giului Naţional “Ioan Slavici”.

Alexandra Ardelean

Premiat[ cu bronz la Olimpiada Na\ional[ a Sportului :colar

Din păcate, rezultatele fetelor sunt cunoscute doar în şcoală şi prea puţin la nivel local, neexistând o preocupare preamare din partea autorităţilor locale de a promova astfel de elevi

Patru eleve au reprezentat Satu Marecu onoare la olimpiade na\ionale

EDUCA}IEAceste fete reprezintă generaţia celor care se încăpăţânează să

dovedească că tinerii de azi sunt inteligenţi, determinaţi,ambiţioşi, amuzanţi, creativi - şi nu leneşi, indiferenţi, ignoranţişi cu foarte multe vicii, aşa cum poate imaginea lor în ultimultimp se prezintă pe diferite canale.


LITERATUR~

Centrul Cultural ”G.M. Zamfires-cu” din Satu Mare a găzduit zilele tre-cute o nouă şedinţă atelier a Cenaclu-lui literar ”Afirmarea”. Cu această oca-zie a debutat în cenaclu, citind poeziidin creaţiile ei, poeta Dana Criste. În-tâlnirea a reprezentat o provocare şipentru Daniela Efimov, elevă în clasaa XI-a la Colegiul Economic “Gheor-ghe Dragoş”, pasionată de poezie.

Dana Criste a citit poemele intitulate<“Universuri”, “Lumina”, “Gând”, “Iubirea”,“Căutare”, “Arată-mi”, “Lampa”, “Joc”, “În-cerc”, “Uneori”.

Odată încheiată lecturarea poemelorau avut loc dezbaterile şi analizele pe text.Au exprimat opinii Gheorghe Cormoş,Liliana Lazăr Dobo;, Ioan Sălăjanu, Mi-hai Sas, George Terziu, Damian Stan,Viorica Cherecheş, Voicu Şichet, nu înultimul rând Ioan Aniţaş, preşedintelecenaclului.

Lu[ri de cuv]nt

Din luările de cuvânt s-au desprinso serie de observaţii utile pentru poetă,iar prin luarea lor în seamă se pot eli-mina o serie de cuvinte balast sau carenu fac bine poeziei. S-a recomandat au-toarei să se debaraseze de tentaţia opt-zecistă de a vorbi în poeziile sale desprepoeme şi s-au menţionat câteva rimeconsiderate mult prea facile. A fost su-bliniată măiestria cu care a fost con-struită poezia ”Lampa”< “Chiar la oraaceasta… / Cineva scrie, ca mine! / Des-pre iubire, despre dorinţa de mai bine /Cuvintele noastre se vor intersecta… /Să fie… aşa! / Împrumută-mi, te rog,strigătul… / Mă ajută… să pot a chema,/ Ale mele simţiri… să pot adăuga / În-treaga sclipire a ochilor / Aproape teard… aproape-i deja, / Prea cald aerul,/ Vocea mea, şerpuind! / Dar eu mă gră-besc, vă scriu gâfâind, / Cu palme lipitede-o stea! / Dorind a găsi a cuvintelor

lamp[“.Poemele reprezintă o manifestare a

trăirilor, pe structuri inedite ce dau uni-citate poeziei, la fel s-au remarcat com-binaţii interesante. Poeziile exprimă unsuflet sensibil. Grupajul prezentat mergespre imagini simple, chiar frumoase. S-a remarcat curgerea firească a ideilor,dar unele structuri ar trebui reduse. Oaltă voce a recomandat autoarei să scrietot ceea ce simte şi să nu scrie pe gustulaltora. Aşteptările consumatorului depoezii sunt mari, dar există o diversitatenecesară a cititorilor. Dana Criste are opoezie plină de simboluri, fiind prin ex-celenţă o poezie simbolistă. Totul la eaeste construit în jurul simbolurilor. Ver-surile sunt de o simplitate convingătoa-re, dau impresia că sunt scrise de cineva

care nu are mai mult de 16 ani. S-a ob-servat că poeta evoluează şi asta estefoarte bine. Având în vedere muzicali-tatea unor poeme, câteva au fost traduseîn limba franceză de către Viorica Che-recheş. S-a reiterat progresul înregistratde poetă, comparativ cu poemele pu-blicate în cartea sa "Aproape de linişteasimțirii”, recent lansată. Poemele suntreuşite, autoarea este pe drumul cel bun.Se impune doar mai multă rigoare şidebarasarea de unele cuvinte care nu-şiau locul în poezie.

Autoarea a mulţumit vorbitorilorpentru observaţiile punctuale făcute,pentru recomandări, şi a promis că vaface un efort ;i c[ acele sfaturi care vorconduce la ridicarea calităţii poemelorvor fi respectate şi chiar o să intervină

pe texte acolo unde se impune.În partea finală a reuniunii cena-

cliere a avut cuvântul tânăra DanielaEfimov. Poeziile ei au fost bine primitede autorii-creatori mult mai experimen-taţi în ale versificaţiei şi nu numai. Afost apreciată şi remarcată simplitatealor, fără cuvinte bombastice, “totul curgebine” în poeziile ei. Unanim s-a consi-derat că este vorba de un început bun.Cu o lectură serioasă, eleva are posibi-litatea de a evolua în tot ceea ce între-prinde. Startul este bun, dar şi drumulales.

Alături de cei menţionaţi mai sus,printre participanţi la şedinţă îi menţio-năm pe Cecilia Sas, Carol C. Koka, Ni-colae Pop, Stela Şichet, Rodica Cuc şiAngela Munteanu.

Ieşirea din sat oferea o deschidereimpresionantă spre câmpia care se îm-buca armonios la câţiva kilometri de co-lina stabilizată cu salcâmi.

Cine privea spre pădure avea perma-nent senzaţia că trăieşte într-o lume spe-cială. Apropierea lunii mai fascina an dean toată suflarea aşezării. Fiecare localnicşi-ar fi dorit să doarmă câteva nopţi scăl-dat în mireasma nectarului revărsat dincupele florilor în adierea vântului careaduce roua. Mulţi chiar au încercat acestlucru. S-au ales cu amintiri senzaţionale.Cuvintele sunt insuficiente pentru a des-crie priveliştea şi sentimentele trăite. Cusiguranţă nici culorile aşternute pe o pân-ză de către un maestru al penelului n-arputea zugrăvi totul.

Liniştea de fiecare zi a câmpiei eraadesea obositoare până şi pentru cei careşi-au petrecut o bună parte din viaţă în-tr-un loc precum cel descris mai sus.

Venirea primăverii îi îndemna pânăşi pe copii să meargă din curiozitate lamargine pădurii. Căutau adesea frumoa-sele flori de lăcrămioară crescute la um-bra salcâmilor, pentru a le duce în darmamelor lor. Nimeni nu observa nimicîn pădure. Vegetaţia lipsea în bună partedatorită nisipului care pierdea umiditateaprecum o sită rară firicelele de făină. Vân-tul în rafale mai scormonea nisipul şi nude puţine ori îl purta la distanţe nu foartemari.

Într-una din numeroasele dimineţide primăvară, în vreme ce soarele îşi văr-sa razele peste frunzele înrourate ale sal-câmilor, la liziera pădurii şi-au făcutapariţia o sumedenie de ciori. Croncă-neau de parcă ar fi fost în miez de iarnăîn căutarea mâncării. Nimeni din sat nuputea înţelege ce s-a petrecut de s-a în-negrit cerul aşa dintr-o dată.

Înaripatele negre păreau adevăratenave care brăzdau cerul satului ce odi-nioară era învăluit în linişte şi chiar înuitare. Păsările veneau zilnic la liziera pă-durii. Era evident că scopul lor nu era dea cuibări. Nimeni nu ştia să interpretezecomunicarea dintre păsări, dar nici me-sajul transmis prin zbor şi croncănit.

Cum prezenţa acestor păsări necro-fage nu era o surpriză fără explicaţii lamomentul respectiv, sătenii au mai re-marcat o ciudăţenie. La marginea pădu-rii s-au făcut vizibile săpăturile unor vie-tăţi din sălbăticie. Până atunci nu veneauatât de aproape de sat lupii şi nici vulpile.Şi în acest caz se căutau răspunsuri. Uniicu imaginaţie bogată vorbeau despre du-huri, despre stafii şi te miri ce alte ipotezegreu imaginabile. În zonă au început sămişune şi câini fără stăpân.

Flaviu, un bătrân al satului, a încercatsă-;i dea cu părerea. Acesta, pe seamaunor premoniţii, a spus că acolo undesunt săpăturile lăsate de animalele pă-durii este cu siguranţă un hoit. Nu se gă-sea explicaţia potrivită. Cimitirul de ani-male al satului era în altă direcţie. Su-poziţia era demnă de luat în seamă. Fie-care sătean a devenit un adevărat supra-veghetor al zonei respective. Ciorile re-veneau periodic, iar urmele sălbăticiu-nilor erau tot mai adânci.

După o perioadă mai lungă de su-praveghere şi aşteptare, câţiva tineri cu-rajoşi s-au înarmat cu lopeţi şi cazmale.Au plecat spre locul în care se petreceaude o vreme lucruri ciudate. La miez dezi, tinerii au început să sape acolo undeerau mai adânci urmele lăsate de ani-malele necrofage. Pe măsură ce îndepăr-tau nisipul, un miros greu s-a făcutsimţit. Începea să se confirme presupu-nerea lui Flaviu, cel care spunea că înpământ este un cadavru. N-au dezarmat.Şi-au continuat căutările. Mirosul era totmai puternic. La o adâncime de aproape70 de centimetri de la nivelul de undeau început să sape, au dat de resturi tex-tile. Misterul abia acum începea să fie încreştere.

Ciorile (Fragmentdin volumul

“Femei criminale”,în curs de apari\ie)

Dana Criste a debutat cu poezieîn Cenaclul literar “Afirmarea”

Din luările de cuvânt s-au desprins o serie de observaţii utile pentru poetă, iar prin luarea lor în seamă se pot elimina oserie de cuvinte balast, sau care nu fac bine poeziei

Poemele reprezintă o manifestare a trăirilor, pe structuri inedite ce dau unicitatepoeziei, la fel s-au remarcat combinaţii interesante. Poeziile exprimă un suflet sensibil.Grupajul prezentat merge spre imagini simple, chiar frumoase. S-a remarcat curgereafirească a ideilor, dar unele structuri ar trebui reduse. O altă voce a recomandatautoarei să scrie tot ceea ce simte şi să nu scrie pe gustul altora.

Îndrumare

Mai există ceva, pentru tine, cititorule?Ceva..., ce încă nu s-a spus?La asta mă gândesc nespus...Și-mi este teamă!

De lumina din ochii tăi...De pleoapele uşoare...sau grele,Ce cad, peste rândurile mele,Umbriri de stele!

De bună seamă,Îmi mai este teamă...De grindina, de pe ramul în floare,De arşița la-ntâmplare,Ce loveşte adânc... mai adânc,Îndurare!

Fântâna

Lutul din noi...Îl purtăm prin lume,O ştiţi şi voi, cântăreţi fără nume,Care-ați golit şi ultimul paharDin al inimii dor...Din al dragostei prea plin!

Cuvintele tremură...Rândurile vitralii!Inima numără...Sfinţii coboară prin ani,

Pe cumpăna fântânii,Pe lanul cu grâu...La coacerea pâinii!

Cerneala curge-n cuvânt,De la un rând, la alt rând!E secetă cumplită,Prin vălul de fum mă întreb...Veți fi pelerini...la capăt de drum,Sorbind licoarea fântânii?

Arată-mi

Arată-mi, prietene...Măcar un loc din această lume,Unde să pot aranja...Trandafirii!

Arată-mi, te rog...Măcar un rând de poem,Unde să pot desena, sau cânta,Bucuria!

Arată-mi, prietene...Măcar un loc sfânt,În care să pot aprindeAcea lumânare pâlpâind,Atât de cuminte!

Primeşte

Sub privirea ta, Primeşte-mi mâinile,Pline de sângele culorilor!Priveşte-mi ochii...Scăldaţi în seninul zorilor.Și apoi... creierul,Un burete de simțire,Ce se revarsă, pentru tine!

Căutare

Pe luncă...

Am căutat omul,Omul potrivit să dezlegămRostul poemului...NescrisO apariție, a femeii,Prea timidă, în lumea lorO fisură, pe calea destinului,O înfiorare mă simt...Înlăuntrul poemului!Caut omul potrivit,Ce poate-nțelege...Frumosul ce râde,Sub cangrena durerii,Amintiri, pierduteÎn ploaia tăcerii...De aceea am venit!

Ninge

E o umbră Pe profilul perfect!Ninge feminin peste mine,Suflet, aplec !

Mă bucur de rotunjimea lui,Sub ghimpii gerului...În sânul rece, al iernii,Te savurez, viaţă!

Pagină coordonată de Ioan Aniţaş

Poeta Dana Criste

Din poemele Danei Criste


TRADI}II

Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena cei consideraţi întocmai cuapostolii sunt sărbătoriţi cu mareevlavie la data de 21 mai. Domnialor reprezintă începutul “epocii deaur” a creştinismului şi coincidecu începutul perioadei de înflorirea Bisericii Creştine în toate com-partimentele vieţii sale< cult, lă-caşuri de închinare (biserici), lite-ratură, monahism.

Sfinţii Împăraţi strălucesc pe bolta Bi-sericii prin viaţa lor pilduitoare şi prinlupta lor neîntreruptă pentru a asigura bi-ruinţa credinţei creştine, devenind modelepe care noi, cei de azi, avem datoria să leimităm.

Împăratul Constantin cel Mare, fiullui Constanţiu Chlor şi al Elenei, a domnitîntre anii 306-337 d.Hr., fiind una dintrepersonalităţile de marcă din istoria uni-versală. Până la el, creştinismul a fost cruntpersecutat de către împăraţii romani (Ne-ro, Deciu, Diocleţian, Galeriu), care vedeauîn creştini un real pericol pentru siguranţaşi unitatea Imperiului Roman. Pentru omai bună coordonare a vastului ImperiuRoman, acesta era condus în Răsărit decătre Diocleţian (până în anul 305) şi gi-nerele său, Galeriu (până în anul 311), iarîn Apus de căre Maximian Hercule (tatăllui Maxenţiu) şi Constanţiu Chlor (tatăllui Constantin). După moartea lui Maxi-mian Hercule (305) şi a lui ConstanţiuChlor (306), ajung pe tron fiii acestoraMaxenţiu şi Constantin (proclamat împă-rat de către armată). Odată declarat pentrucreştinism, Constantin a progresat conti-nuu în această direcţie, începând cu luptadintre el şi Maxenţiu de la Pons Milvius(Podul Vulturului), lângă Roma, din 28octombrie 312. Potrivit istoricilor creştiniEusebiu de Cezareea şi Lactanţiu, în ajunulluptei cu Maxenţiu, Constantin a văzut pecer, ziua, în amiaza mare, o Cruce lumi-noasă deasupra soarelui, cu inscripţia<“prin acest semn vei învinge”. Domnul IisusHristos îi ceru să pună semnul Crucii pesteagurile soldaţilor, spre a-i servi dreptsemn protector în lupte, drept armă de bi-ruinţă împotriva duşmanilor. ÎmpăratulConstantin a fost ferm convins de realita-tea apariţiei minunate a Sfintei Cruci, faptconfirmat de inscripţia de pe Arcul său detriumf, care se păstrează la Roma, princare el afirmă că a câştigat victoria asupralui Maxenţiu “prin inspiraţe divină” (vezi

Pr. Prof. Dr. Ioan Răureanu, Istoria bise-ricească universală, Bucureşti, 1992, pp.98-99).

Edictul de la Milan

La puţin timp de la această biruinţă,Constantin împreună cu Liciniu (unul din-tre împăraţii Orientului) au publicat, înanul 313, Edictul de la Milan, prin care seacorda deplină libertate religioasă creşti-nismului. Creştinismul devine, aşadar, “re-ligio licita”, adică religie permisă în Impe-riu. Totodată se anulau toate hotărârile an-terioare luate împotriva creştinilor şi seretrocedau Bisericii lăcaşurile de cult şiaverile confiscate de împăraţii precedenţi.Constantin era, cu adevărat, protectorulcreştinilor. Edictul de la Milan are o im-portanţă epocală prin hotărârile şi urmă-rile lui. Din religie nepermisă şi persecutatăcreştinismul devine religie permisă, bachiar favorizată în Imperiul Roman. Dânddovadă de mult tact, Constantin cel Marea adoptat faţă de creştinism o atitudine fa-vorabilă, dar fără a jigni păgânismul gre-co-roman, care avea numeroase şi puter-nice rădăcini. Împăratul păstră demnitateasupremă păgână de “Pontifex maximus”şi nu se lepădă oficial de păgânism decâtprin Botezul săvârşit cu câteva zile înaintede moarte. Printre măsurile binevoitoarepe care le-a luat faţă de Biserica Creştinăse numără următoarele< scutirea Bisericiide impozite (privilegiu de care templelepăgâne nu aveau parte), dreptul de a primidonaţii şi averi ca moştenire, acordarea desume importante din tezaurul statului pen-tru clădirea de biserici. De asemenea, aacordat Bisericii dreptul de a elibera sclavii.Împăratul a modificat şi dreptul penal, in-terzicând torturarea celor întemniţaţi prinrăstignire sau stigmatizare (însemnarea cufierul înroşit). Luptele cu gladiatori au fostrestricţionate, iar condamnaţii, în loc săfie aruncaţi în arene pentru a lupta pânăla moarte spre distracţia mulţimilor, aufost trimişi să lucreze în mine. Constantina schimbat în bine codul familiei, legilereferitoare la căsătorie, adulter şi divorţ.A interzis, sub pedepse aspre, abandonareasau vinderea copiilor şi a instituit ajutoaresociale pentru familiile foarte sărace, pen-tru copiii orfani, văduve şi bolnavi. Prinurmare, Biserica se bucura de pace. A dat,în anul 321, o lege prin care generaliza du-minica drept zi cuvenită odihnei în Impe-riul Roman (Pr. Prof. Dr. Ioan Răureanu,op. cit., pp. 99-100). Constantin a făcutcreştinismului cel mai mare serviciu dintre

împăraţii romani, asigurându-i libertateade dezvoltare şi înflorire. El a încercat săarmonizeze interesele superioare ale Im-periului cu interesele Bisericii. Creştinis-mul a devenit nu numai o religie a celorsăraci şi neînvăţaţi, ci şi a celor bogaţi, pu-ternici şi culţi. Tot pentru a favoriza creşti-nismul, Constantin decide să părăseascăRoma, oraş în care templele, monumen-tele, senatul şi aristocraţia aminteau şi păs-trau vechea religie, ;i să înfiinţeze o nouăcapitală imperială Astfel, a întemeiat ce-tatea Bizanţului, pe malurile Bosforului,care a primit numele de Constantinopol(oraşul lui Constantin), fiind inauguratăla 11 mai 330, care va ajunge la o marestrălucire. Acest oraş era destinat să fie ca-pitala unui Imperiu creştin, care prin edi-ficiile, bisericile şi întreaga sa concepţietrebuia să ilustreze importanţa religieicreştine.

Sinodul I Ecumenicde la Niceea din anul 325

Convocarea Sinodului I Ecumenic dela Niceea, în anul 325, constituie unul din-tre meritele deosebite ale împăratului Con-stantin cel Mare. Văzând tulburarea pro-vocată în sânul Bisericii de erezia lui Arie(care susţinea că Iisus Hristos nu esteDumnezeu adevărat, ci numai o creaturăa Tatălui), împăratul s-a hotărât să-i con-voace pe episcopii Imperiului, cu care avealegături strânse şi neîntrerupte, într-un Si-nod general sau ecumenic, spre a definiîmpreună adevărurile de credinţă şi a asi-gura unitatea creştinismului. Ca om destat experimentat, el şi-a dat seama că uni-tatea creştinismului, pacea şi liniştea Bi-sericii constituie elementul de viaţă şi derezistenţă al Imperiului. În locul mulţimiizeilor păgâni era de preferat existenţa uneisingure credinţe, cea creştină, întrucât eagaranta şi unitatea statului, afirmă Pr. Prof.Dr. Ioan Răureanu (op. cit., pp. 101-102).Îmbolnăvindu-se grav, Constantin a fostbotezat în vila sa de la Ancyrona de cătreepiscopul Eusebiu de Nicomidia şi alţi cle-rici, cu câteva zile înainte de Rusalii, înluna mai a anului 337. A trecut la Domnulcurând după aceea, la 22 mai 337, în Du-minica Rusaliilor, fiind înmormântat cumare fast în biserica Sfinţii Apostoli dinConstantinopol, ctitoria sa. Mormântulsău a fost înconjurat de stelele memorialeale celor 12 Apostoli, făcând din împăratulConstantin cel Mare, în mod simbolic, “altreisprezecelea Apostol”. Pentru meritele

sale deosebite şi mai ales datorită marilorservicii aduse creştinismului, după lungaperioadă de persecuţii, Biserica l-a cinstitîn chip deosebit, trecându-l în rândulSfinţilor şi numindu-l “Cel întocmai cuApostolii” (Pr. Prof. Dr. Ioan Răureanu,op. cit., pp. 101-103).

Sfânta Elena a descoperitCrucea Domnului

Elena, mama împăratului Constantincel Mare, a fost, la rândul ei, canonizată,fiind serbată împreună cu fiul ei, pe carel-a educat în spirit creştin, în iubire deDumnezeu şi de semeni. De numele îm-părătesei Elena este legată găsirea Cruciipe care a fost răstignit Domnul Iisus Hris-tos. Petrecându-şi viaţa în sfinţenie, îm-părăteasa Elena şi-a sprijinit şi sfătuit fiulmereu, împreună apărând Biserica luiHristos de toate atacurile venite din afaraei şi atrăgând lumea la credinţa în Dum-nezeu. Crucea Domnului, descoperită dedânsa la Ierusalim, răspândeşte bucurie,linişte şi lumină celor care o privesc cusmerenie ş nădăjduiesc ajutor de la Hristos,Cel răstignit pe ea. Sfânta Elena rămâneun model vrednic de urmat pentru toatesoţiile şi, în special, pentru toate mamelecreştine. Este o pildă în ceea ce priveşteeducaţia pe care o mamă are datoria s-odea fiului ei, pentru ca acesta să iasă în-vingător în lupta grea cu valurile furioaseşi imprevizibile ale vieţii. Dacă împăratulConstantin a realizat lucrurile măreţe des-pre care am vorbit anterior, un merit de-osebit îi revine mamei sale. Înzestrată deDumnezeu cu alese însuşiri sufleteşti, Ele-na a avut o influenţă covârşitoare asuprafiului ei, sădind în inima lui, încă din fra-gedă copilărie, iubirea, contribuind cu si-guranţă şi la publicarea Edictului de la Mi-lan din anul 313, privitor la libertatea acor-dată creştinilor. În jurul anului 328, Elenase ocupă îndeaproape de construcţia a do-uă biserici la Locurile Sfinte< una la Betle-

em, locul naşterii Domnului Iisus Hristos,şi alta pe Muntele Măslinilor, de undeMântuitorul S-a înălţat la cer.

Pentru întreaga lor viaţă, pusă în slujbacreştinismului, Biserica îi numeşte peSfinţii Constantin şi Elena “părinţi şi ocro-titori ai creştinilor”, prăznuindu-i cu mareevlavie la aceeaşi dată. Ei sunt apărători aibisericilor şi mănăstirilor. O dovadă apreţuirii lor este şi faptul că multe persoanele poartă numele, că multe biserici suntridicate în cinstea şi spre slava lor, iar chi-purile lor, având în mijloc Crucea Dom-nului, sunt zugrăvite în toate lăcaşurilenoastre de închinare.

Tradiţii şi obiceiuride Constantin Graur

În calendarul popular sărbătoareaSfinţilor Constantin şi Elena este cunos-cută şi drept sărbătoarea păsărilor de pă-dure, numită Constantin Graur sau Con-stantinul Puilor. Tradiţia spune că în aceas-tă zi păsările de pădure îşi învaţă puii săzboare. Zilei i se atribuie o serie de obice-iuri şi superstiţii, care fac referire la varace urmează să-şi facă apariţia. Agricultoriievită să lucreze pentru a nu se abate asupraholdelor păsările cerului şi a le producepagube. La fel procedează şi viticultoriipentru ca podgoriile să fie ferite de grauri.

În unele zone ale ţării este ziua pânăla care se mai pot face anumite semănături,la porumb, ovăz şi mei. Există superstiţiacă tot ce se seamănă după această zi se vausca. Tot acum păstorii hotărăsc cine le vafi baci, unde vor amplasa stânele şi cine leva păzi oile pe timpul păşunatului. Femeiledau cu tămâie şi aghiasmă prin gospodăriepentru a alunga duhurile rele.

Mai este obiceiul de a se aprinde unfoc mare, iar prin fumul acesta să treacăoile, pentru a fi ferite de rele pe timpul câtvor sta la stână.

Preot dr. Cristian Boloş

Împăratul Constantin cel Mare, fiul lui Constanţiu Chlor şi al Elenei, a domnitîntre anii 306-337 d.Hr.

~n revista “Biserica Ortodox[Rom]n[“, Anul IV din Mai 1878,nr. 8, p. 496 - 507, se g[se;te scris[Cronica Anonim[> Pl]ngerea Sfin-tei M[n[stiri a Silva;ului din Epar-hia Ha\egului din Prislop.

~ntre textul publicat de Cezar Boliac;i ̀ ntre cel reprodus de Ghenadie En[cea-nu se g[sesc mai multe desoebiri. Ele suntexplicabile prin faptul c[ probabil nici unul;i nici altul nu au avut la `ndem]n[ textuloriginal al Cronicii Rimate, ci doar copiidiferite ̀ n care s-au putut strecura adausurisau omisiuni dup[ dispozi\ia copistului.

Textul Cronicii Rimate a fost reprodus`n ziarul Buciumul din Bucure;ti, `n anul1863, p. 11 - 11, 16 ;i 19 - 20, de c[treCezar Boliac. El nu d[ nico l[murire cuprivire la provenien\a manuscrisului, ci semul\ume;te a indica `ntr-o not[ sub text<“Aceast[ cronic[ inedit[ ;i at]t de intere-sant[ care arat[ politica ungaro-austriac[la divizarea Rom]nilor de peste Carpa\i,`n "uni\i" ;i "neuni\i", seam[n[ a fi scris[pe la `nceputul secolului trecut.”

Arhimandritul Ghenadie En[ceanu,reproduc]nd 15 ani mai t]rziu textul cro-nicii f[r[ s[ fi ;tiut c[ el fusese odat[ tip[ritde Cezar Boliac ̀ n "Buciumul", ̀ l ̀ nso\e;tecu o introducere explicativ[ `n care arat[<“Supu;i ;i noi la regulile de consacrare aleBibliotecii Sfintei M[n[stiri C[ld[ru;ani,am putut cu toat[ bun[voin\a de acunoa;te o parte din avutul literar al acesteim[n[stiri> ;i ̀ n cercet[rile noastre am des-coperit un manuscript ̀ n folio, legat ̀ n pie-le, unde `ntre diverse `nv[\[turi, toate decuprindere moral[, am g[sit aceast[ pro-duc\ie literar[ intitulat[ "Pl]ngerea SfinteiM[n[stiri a Silva;ului" Noi supunemaceast[ scriere la cuno;tin\a lectorilorno;tri pentru meritul ei literar ;i istoric.~n d]nsa se v[d toate condi\iunile literareale limbei rom]ne din secolul al XV-lea.Ea con\ine fapte istorice, relative la maimulte m[n[stiri din Valahia ;i Transilva-nia, precum chiar ;i la actul unirii Rom]ni-lor de peste Carpa\i cu Biserica Papal[.Autorul scrierii nu ;i-a `nsemnat nic[ierinumele, dar din cuprinderea scrierii sepoate presupune c[ el, cunosc]nd deaproape am[nuntele M[n[stirii Silva;ului

;i aprecialmente ale unirii Bisericii dinTransilvania, este dintre b[rba\ii de prinm[n[stirile acelor locuri, sau poate chiardin Silva;.

Spre deosebire de cronici sau fragmen-te ale scriitorilor din Bra;ov, se ive;te `njum[tatea a doua a secolului al XVIII-leaCronica Rimat[ a unui c[lug[r necunos-cut. El ;tie s[ povesteasc[ despre Sf]ntulNicodin, `ntemeietorul celor dint]im[n[stiri rom]ne;ti, ;i despre felul cum arestaurat ̀ n secolul al XVI-lea m[n[stireaPrislopului Zamfira, fiica lui Moise Vod[al |[rii Rom]ne;ti, f[r[ a se ̀ ndep[rta preamult de adev[rul istoric. Iar c]nd verific[despre urm[rile desbin[rii Biserice;ti ̀ ntreRom]ni, fiind exact informat asupra eve-nimentelor, atinge coarda, care nu a ̀ ncetata vibra dureros p]n[ `n timpul de fa\[, ;iizbute;te a se ridica p]n[ la treapta de ju-decat[, care-i permite s[ aprecieze acesteurm[ri din punctul de vedere al unit[\iisuflete;ti a Neamului Rom]nesc prinurm[toarele ̀ ndemnuri ̀ nf[\i;ate ;i rostitede ̀ nsu;i Episcopul Inochen\ie Micu Klein`n sinodul convocat la Blaj `n vara anului1744< “:i neamul nostru din vr[jm[;ie /

S[ se `ntoarc[ iar[;i la fr[\ie / C[ci nu vafi spre un folos / Unia\ia ce s-a scos / Cinumai ca s[ ne r[sneasc[ / De fra\ii din|ara Rom]neasc[ / :i din \ara Moldove-neasc[ / Ba `nc[ ;i `ntre noi din Ardeal /S[ bage pe cel viclean / S[ nu ne mai putem`n\elege / Din Sa;i ;i din Unguri a ne maialege / O de te-ar fi ars focul, Blaj / C[ tumulte r[ut[\i lucra;i / ~n de la `nceput dela str[mo;i / Ai avut st[p]ni, tirani necre-dincio;i...”

Dezbinarea Bisericeasc[ a Rom]nilordin Transilvania produc]nd `ndelungatezbucium[ri ;i sf];ieri `n via\a PoporuluiRom]n, urma s[-;i aib[ un r[sunet expli-cabil ;i ̀ n Istoriografia Rom]neasc[ a aces-tei provincii, r[sunet care nu lipse;te nicidin versurile c[lug[rului anonim de la Pri-slop, nici din `nsemn[rile cronicarilorbra;oveni din secolul al XVIII-lea, nici dinscrierile canonicilor bl[jeni de mai t]rziu.

Tendin\ele ;i fr[m]nt[rile na\ional-politice de la sf]r;itul secolului al XVIII-lea ;i din cel urm[tor vor da IstoriografieiRom]ne din Transilvania un av]nt remar-cabil, transform]nd-o ̀ ntr-o aren[ de pa-sionate discu\ii ;i lupte cu arma cuv]ntului

tip[rit - sprijinit pe dovezi indubitabile,cum scria Petru Maior, care nu se sfia aspulbera \es[tura de neadev[ruri ;idef[im[ri iscodite de scriitori "str[ini ;ivoitori de r[u" care se obi;nuiser[ din ve-chime "a v[rsa cu condeiul asupraRom]nilor, ei `mprumutau unii de la al\iidef[im[rile precum m[gar pe m[gar scar-pin[ mic;or]nd pe Rom]nii din Transil-vania ;i batjocorindu-i cu ur[.

Cronicarii Rom]ni din Ardeal, ace;tiistorici militan\i, au contribuit decisiv latrezirea sim\ului de m]ndrie ;i demnitatena\ional[ ̀ n sufletul unui popor majoritar,asuprit, desconsiderat ;i desprins ̀ n urmasuferin\elor seculare. Dup[ ce s-a v[zut c[;i dintre fiii Poporului Rom]n din Tran-silvania r[sar oameni `nv[\a\i, care`ndr[znesc s[ combat[ ;i r[sfr]ng[ atacu-rile clevetitorilor str[ini, sim\ul de `ncre-dere `n puterile proprii a contribuit la re-culegerea ;i `n[l\area sufleteasc[ a celorad]nci\i ̀ n trecut prea mult ̀ n noianul su-ferin\elor ;i a umilin\elor.”

Ioan Corneanu, Lacrima TeocanIstr[uan - din cartea `n manuscris

“Cronicari Rom]ni din Ardeal”

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;i Elena, p[rin\ii cre;tinilor

Constantin împreună cu Liciniu (unul dintre împăraţii Orientului) au publicat, în anul 313, Edictul de la Milan, princare se acorda deplină libertate religioasă creştinismului. Creştinismul devine, aşadar, “religio licita”, adică religie permisăîn Imperiu. Totodată se anulau toate hotărârile anterioare luate împotriva creştinilor şi se retrocedau Bisericii lăcaşurile decult şi averile confiscate de împăraţii precedenţi. Constantin era, cu adevărat, protectorul creştinilor.

Cronica anonim[. Pl]ngerea Sfintei M[n[stiri a Silva;ului din Eparhia Ha\egului din Prislop


Este una dintre cele mai popu-lare ;i influente actri\e americanede comedie de la apari\ia ̀ n seria-lul “Seinfeld”, `n anii ’90. Cu pro-duc\ia “Veep/Vicepre;edinta”,ajuns[ acum `n al cincilea sezon,actri\a `n v]rst[ de 55 de ani ap[truns prin intermediul micilorecrane `n lumea `ntortocheat[ apoliticii a;a cum ;tie ea mai bine- cu mult umor.

La ̀ nceputul lui 2013, Julia a fost maimult dec]t flatat[ de mesajul primit dinpartea lui Hillary Clinton, la vremea aceeaSecretar de stat, `n care o l[uda pentrupresta\ia ei din serial. ~ns[ doi ani mait]rziu avea s[ afle de existen\a unui aldoilea mesaj, datat din aceea;i perioad[cu primul, ;i care fusese f[cut public caparte a e-mail-urilor lui Clinton. ~n aces-ta, fostul Secretar de stat `i cerea asisten-tului s[u idei pentru mesajul pe care tre-buia s[-l trimit[ actri\ei, al c[rei nume l-a scris gre;it. Asistentul s-a dovedit la felde ne;tiutor c]nd a venit vorba de serial,spun]nd c[ nu-l vizionase. C];tig[toarea ;apte premii Emmy pentru rolurile eide comedie, actri\a nu-i poart[ ranchiun[lui Clinton pentru faptul c[ `n realitatenu era un fan `nfocat al serialului, dup[cum declarase. Julia a `n\eles situa\ia cape o glum[ luat[ parc[ din scenariul “Ve-ep” ;i \ine ambele mesaje ̀ nr[mate ̀ n bi-roul ei.

Acest instinct de a aborda aproapeorice situa\ie cu umor a ajutat-o pe Louis-Dreyfus s[ devin[ cea mai nominalizat[actri\[ de comedie din istoria televiziunii.Ea este ;i singura care a ob\inut premiiEmmy pentru trei seriale diferite - “Sein-

feld”, “The New Adventures of Old Chris-tine” ;i “Veep”, rol pentru care a c];tigatdeja patru ani la r]nd. Unii ar putea spunec[ nu mai are nimic de dovedit pe micileecrane. Cu toate acestea, ̀ n al cincilea se-zon al seriei “Veep” (care a avut premierape 25 aprilie), aten\ia va fi ̀ ndreptat[ asu-pra ei `ntr-un cu totul alt mod, acumav]nd ;i calitatea de produc[tor executiv.Pentru `nt]ia dat[, produc\ia nu va maifi condus[ de creatorul ei, Armando Ian-nucci, care a anun\at c[ nu mai dore;tes[ continue colaborarea.

~n mod normal, aceast[ schimbare arfi putut duce la anularea serialului, darJulia nu era `nc[ preg[tit[ s[ renun\e lapersonajul ei, Selina Meyer. “Acesta nueste un rol care va ap[rea foarte des `ntr-o carier[. Nu m[ intereseaz[ s[ joc per-sonaje care scot numai vorbe de duh sauso\ii exasperate. :tiu c[ aceste roluri exist[;i mi-au ie;it deja ̀ n cale, dar nu le voi in-terpreta. Sunt prea plictisit[ de ele.”Actri\a este con;tient[ c[ un rol ca Meyer- un politician puternic, dar demn de dis-pre\, care a ajuns ̀ n cea mai ̀ nalt[ func\iedin stat - nu prea exist[ pe marile ecrane,unde Julia nu ;i-a construit cu adev[rato carier[.

Cel[lalt motiv pentru continuareaproduc\iei este, desigur, legat de nebuniacampaniei preziden\iale de peste Ocean,care ofer[ serialului o orientare spre rea-litate. “La `nceput trebuia s[ fie o satir[politic[, dar acum simt de parc[ ar fi undocumentar serios.” Actri\a nu-;i ascun-de nici indignarea legat[ de actuala cam-panie electoral[ din America. “Anumi\icandida\i spun unele lucruri care, dac[le-am introduce `n scenariul nostru, i-ardetermina pe cei de la HBO s[ ne`n;tiin\eze c[ am cam exagerat.”

Preg[tirea pentru rolul Selinei a pre-

supus ̀ nt]lniri cu senatori ;i alte persoaneimplicate `n lumea politic[. ~ns[ timpulpetrecut cu doi vicepre;edin\i americani,Joe Biden ;i Al Gore, s-au dovedit a fi ceamai util[ experien\[ pentru actri\[, con-firm]ndu-i suspiciunea pe care o aveadespre rolul vicepre;edintelui. “Nimeninu intr[ ̀ n politic[ sau ̀ n guvern din do-rin\a de a deveni vicepre;edinte al StatelorUnite. Nimeni nu dore;te s[ fie pe loculal doilea.”

Dup[ spusele p[rin\ilor ei, Julia ;i-adescoperit pasiunea pentru spectacol lav]rsta de 3 ani, c]nd decizia ei de a-;i in-troduce boabe de struguri `n nas a pro-vocat r]sete din partea privitorilor. Glumaa trimis-o, desigur, ;i la camera de ur-gen\[, dar acesta este un detaliu ne`nsem-nat. “Mi-a pl[cut dintotdeauna s[-i facpe ceilal\i s[ r]d[.”

Mama ei, care era scriitoare, s-adesp[r\it de tat[l Juliei, care conduce unconglomerat evaluat la multe miliarde dedolari, pe c]nd avea doar un an. C]nd nuera ̀ n Manhattan, obi;nuia s[-;i petreac[timpul cu mama ;i tat[l vitreg, care eramedic, ̀ n locuri ̀ ndep[rtate ca Sri Lanka;i Tunisia. La v]rsta de 8 ani s-a mutat ̀ nWashington, iar ;coala privat[ pe care aurmat-o i-a oferit ocazia s[ cunoasc[ co-pii de politicieni ;i via\a din capitala ame-rican[. A fost ̀ n acela;i timp ;i pre;edinta,dar ;i clovnul clasei, `nainte de a se`ndrepta spre Universitatea Northwes-tern, unde a studiat teatrul. A ob\inut unrol r]vnit `ntr-o trup[ de improviza\iedin campus ;i apoi s-a al[turat TeatruluiChicago Practical, `mpreun[ cu BradHall, cel care avea s[-i devin[ ;i so\. Aicia fost descoperit[ de un produc[tor alemisiunii Saturday Night Live, care a fostat]t de impresionat de ea, Brad ;i al\i doimembri, `nc]t le-a propus s[-i angajeze

imediat. “A fost pur ;i simplu incredibil”,`;i aminte;te actri\a, care era atunci `nanul trei de facultate.

La 21 de ani, cea mai t]n[r[ membr[din distribu\ia emisiunii nu venisepreg[tit[ cu propriile ei glume, crez]ndc[ SNL `i va oferi acela;i mediu creativde care a avut parte la facultate. “Viziuneade atunci nu era una prietenoas[ cu noiiveni\i, era mai degrab[ care pe care”, spu-ne Julia, amintindu-;i nop\ile ̀ n care mer-gea la culcare cu ochii `n lacrimi. Louis-Dreyfus a decis s[ p[r[seasc[ emisiunea`n 1985, dup[ trei sezoane. De;i amintiriledin acea perioad[ nu sunt at]t de pl[cute,acea experien\[ i-a adus o anumit[ recu-noa;tere `n cadrul NBC ;i o prietenie cuLarry David, un scriitor care era la fel denemul\umit ca ;i ea.

Dup[ c]\iva ani ̀ n care nu a avut partede roluri importante, `n 1989 a primit oofert[< David ;i prietenul s[u, comiculJerry Seinfeld, lucrau la un sitcom pentruNBC care spuneau ei c[ este despre nimic.Pe l]ng[ cele trei personaje masculinemai aveau nevoie ;i de unul feminin. Juliaurma s[ o interpreteze pe Elaine Benes,fosta iubit[ a lui Jerry. “Dup[ ce am cititcu ea c]teva pagini din scenariu, mi-amdat seama imediat c[ ;tia exact ce trebuies[ fac[. Avea acea energie pe care oc[utam”, ̀ ;i aminte;te Jerry despre primalor `nt]lnire.

Serialul “Seinfeld” nu a avut parte desucces ̀ n primii ani de difuzare, dar dup[sezonul cinci totul a explodat, devenindunul dintre cele mai urm[rite, cu peste30 de milioane de telespectatori. Totul,de la intrigi importante ale serialului lasalariile de 600.000 de dolari pe episodprimite de Julia ;i colegii ei Jason Ale-xander ;i Michael Richards pentru sezo-nul nou[ (ultimul al serialului), a ap[rut

`n pres[. Acel interes extrem din parteapublicului avea s[ se extind[ ;i `n via\apersonal[. Julia `;i aminte;te cu oroarede ziua ̀ n care ea ;i so\ul ei s-au ̀ ntors dela spital cu cel de-al doilea fiu al lor, g[sindo mul\ime de paparazzi `n fa\a casei lor.

Cel care a decis, p]n[ la urm[, s[ pun[cap[t nebuniei a fost Seinfeld ̀ nsu;i. “Jer-ry era clar extenuat”, declar[ Julia, “darmai exista ;i acea triste\e ad]nc[ deoarece;tiam c[ serialul ajunsese un fenomen ;ic[ nu vom mai avea parte de a;a ceva.”Dup[ episodul final, care a fost urm[ritde 76 de milioane de oameni ̀ n mai 1998,Julia s-a retras din lumea artistic[ timpde c]\iva ani pentru a-;i petrece mai multtimp cu cei doi b[ie\i, ̀ nainte de a revenipe micile ecrane. A urmat un serial, scrisde so\ul ei, care `ns[ a fost anulat dup[dou[ sezoane. Se p[rea c[ blestemul“Seinfeld”, care-i afectase ;i pe fo;tii eicolegi, o ajunsese ;i pe ea, dar Julia nu arenun\at.

Anul 2006 i-a adus un nou rol prin-cipal, cel al unei mame divor\ate `n se-rialul de comedie “The New Adventuresof Old Christine / Aventurile Christinei”.Interpretarea ei a fost r[spl[tit[ cu unpremiu Emmy ̀ nc[ din primul sezon. “Afost ceva foarte important, fiindc[ toat[lumea continua s[ scrie de «blestemulSeinfeld». :i chiar dac[ nu am vrut s[-id[m o prea mare importan\[, probabil ̀ nmintea noastr[ am sim\it c[ era cazul s[le dovedim tuturor c[ se `n;elau”, spuneagentul actri\ei, Michael Rosenfeld. Celecinci sezoane ale serialului i-au adus Julieitot at]tea nominaliz[ri, dovedind c[ exis-ta via\[ dup[ “Seinfeld”. ~ns[ rolul vice-pre;edintei Selina Meyer, cu care a debu-tat pe micile ecrane ̀ n 2012, i-a consolidatstatutul de cea mai faimoas[ actri\[ decomedie a genera\iei sale.

Julia Louis-Dreyfus, triumf[toare pe micile ecrane

s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei · 1947-1964, în procesul de distrugere graduală ......

Documents