1. În cadrul măsurilor preventive luate în profilaxia primară a afecţiunilor dento-parodontale, pe ce loc, ca importanţă, plasează OMS controlul regimului alimentar? – 1 min

2. Care sunt elementele nutritive care consumate echilibrat vor contribui la structuri dentare normale şi rezistente? – 2 min

3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? – 2 min

4. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă faţă de sănătatea structurilor parodontale? – 2 min

5. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat prin producerea de ulceraţii orale (cu evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase) într-o serie de afecţini sistemice şi medicaţii administrate. Care sunt cele mai comune? – 2 min

6. Studii de ultimă oră constată că la populaţia tânără obeză frecvenţa afecţiunilor parodontale este mai crescută comparativ cu individul cu greutate normală. În asemenea situaţii şi legat de greutate se impune şi? – 2 min

7. Caria dentară se datorează pH-ului acid produs prin metabolizarea microbiană a carbohidraţilor. Acidităţii astfel produse i se poate adăugă şi acidul rezultat prin? – 2 min

8. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt consideraţi principalele microorganisme iniţiatoare a cariei dentare? – 2 min

9. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate şi - cuprinse sub titulatura celor cu potenţial cariogen redus? – 2 min

10. Care este grupa îndulcitorilor, care consumaţi frecvent, generează carie dentară (daţi şi 4 exemple de carbohidraţi din această grupă)? - 2 min

11. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori alternativi? – 1 min

12. Care este formula chimică a zahărului, şi câte kcal/g aduce? – 1 min

13. Pe lângă carie dentară consumul frecvent şi excesiv de carbohidraţi generează o serie de boli generale grave. Enumeraţi 4 asemenea afecţiuni. – 2 min

14. Între ce vârste plasăm vârful consumului de zahăr şi care sunt măsurile preventive luate? – 2 min

15. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca indicele de carie să se menţină la valori minime (sub 3 şi la persoane care nu beneficiază de fluorizare)? – 1 min

16. Care este cantitatea de zahăr consumată anual de pacientul care a beneficiat de fluorizare pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? – 1 min

17. Care sunt cele mai cariogene alimente? – 1 min

18. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum interpretăm cariogenitatea lui? – 4 min

1

19. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi dizaharide, care este substanţa cel mai puţin cariogenă (dintre acestea) şi din punct de vedere preventiv care este atitudinea noastră faţă de fiecare dintre ele? – 4 min

20. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen, chiar dacă lactoza prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- şi dizaharide. Care este cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vacă sau cu laptele praf? – 3 min

21. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi care este cariogenitatea lor? – 1 min

22. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru zaharoză. Care este indicele CAO pentru cele două substanţe? – 1 min

23. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi de ce, care sunt principalii reprezentantanţi? – 2 min

24. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este redusă. În ce condiţii el devine cariogen? - 1 min

25. Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? - 1 min

26. Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l fac neacidogen şi necarigen şi care sunt constatările studiilor cu privire la comportamentul lui cariogen? – 3 min

27. Pentru xilitol care este principalul efect negativ? – 1 min

28. Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelul P.D. şi este un îndulcitor natural sau artificial? – 1 min

29. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i propulsează ca înlocuitori ai sucrozei? – 1 min

30. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial? - 1 min

31. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare proteinelor şi sub ce denumire comercială mai este cunoscut? – 1 min

32. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic şi fenilalanina. El este contraindicat pacienţilor care suferă de? - 1 min

33. Care este singurul îndulcitor artificial care generează reduceri minime ale pH-ului P.D., deci este metabolizabil la acest nivel? – 1 min

34. Care este îndulcitorul artificiar cu puterea de îndulcire mare şi gust similar cu al zahărului şi care este posibil să-l înlocuiască când preţul de cost va fi rentabilizat? 1 min

35. Care sunt efectele secundare produse de uni îndulcitori artificiali? – 2 min

36. Care sunt îndulcitorii care la copii generează diaree osmotică? 1 min

2

37. Zahărul se poate extrage din câteva plante şi se găseşte în miere. Care este produsul cel mai cariogen şi de ce? – 2 min

38. Care dintre alimentele consumate, prezintă cel mai redus clearance pentru carbohidraţii conţinuţi, de cca 5 min? – 1 min

39. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase? – 2 min

40. Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-ului? – 1 min

41. În cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurăţirea şi în consecinţă avem cele mai puţine carii dentare? – 1 min

42. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidenţa cariei care este cel mai important factor care creşte incidenţa ei? – 1 min

43. Pentru a nu se produce carie dentară se recomandă ca pH-ul acid oral să nu depăşească o anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata unei zile? – 1 min

44. Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil, anticariogen, este recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de ore. Câte? – 1 min

45. În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare şi se perie de 2 ori/zi cu paste profilactice cu fluor câte prize alimentare pot să fie neutralizate zilnic şi la o cariogenitate minimă? – 1 min

46. Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere alimentară, dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. ştiindu-se că 80% dintre cariile înregistrate se regăsesc la aceştia? – 1 min

47. Una din cauzele care generează carie dentară este şi frecvenţa consumului de carbohidraţi. Care sunt indicaţile specialiştilor cu privire la numărul de prize alimentate consumate într-o zi şi compensate natural? – 2 min

48. Pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la valori neutre se recomandă ca la sfârşitul meselor să consumăm? – 1 min

49. De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene? – 2 min

50. Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul îndulcite? – 1 min

51. Care fosfat anorganic utilizat, în principal, în Australia este numit şi anticay? – 1 min

52. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru că inhibă absorbţia intestinală a unor elemente anorganice esenţiale şi anume? – 1 min

53. Ciocolata chiar dacă este un aliment dulce este mai puţin cariogen pentru că conţine? - 1 min

54. Grăsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3 min

3

55. În cazul eschimoşilor incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia lor zilnică nu scade sub? – 1 min

56. Se afirmă că în cazul dietelor bogate în grăsimi este nevoie de mai multă zaharoză consumată zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. Cât? – 1 min

57. Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticarie? – 3 min

58. În cadrul tratamentelor minim invazive, firma „GC” propune produse remineralizante şi desensibilizante pe bază de RECALDENTTM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs? – 1 min

59. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sănătos de terminare a meselor? – 2 min

60. Sucurile naturale ca şi băuturile răcoritoare au potenţial cariogen deoarece? – 2 min

61. Din punct de vedere cario-preventiv în ce constă un regim alimentar sănătos? – 3 min

62. Stresul este un factor care creşte cariogenitatea şi dacă da, care sunt argumentele? – 2 min

63. Care este motivul principal pentru care ne interesează (ca medici dentişti) pacienta (95% dintre pacienţii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoasă şi care sunt recomandările date în asemenea situaţii? – 4 min

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

64. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă (maximă) la carie dentară? – 1 min

65. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este cauza acestui comportament şi care este atitudinea medicului dentist? – 2 min

66. Indicaţi 2 motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei ai băieţilor? – 1 min

67. Unde se găseşte, în principal, depozitat fluorul în organismul uman? – 2 min

68. Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întrega viaţă reducând incidenţa cariilor localizate la nivelul căror structuri dentare dure? – 1 min

69. Numiţi două alimente cu conţinutul cel mai mare în fluor. –1 min

70. Pentru rezidenţii europeni este stabilit că prin alimentaţie ei obţin un aport zilnic de fluor de? – 1 min

71. Din punct de vedere al aportului de fluor ce înţelegeţi prin „efect de halou”? – 2 min

72. Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol (86-97%) dar absorbţia lui este îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? – 1 min

73. Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. Care este această perioadă şi în ce situaţie poate fi ea importantă? – 1 min

4

74. Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de benefic este el pentru rezitenţa ulterioară a dinţilor respectivului nou născut? – 1 min

75. În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului este maximă, ea fiind perioada când se formează numai cristale de fluorapatită? – 1 min

76. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistenţa la carie a dinţilor formaţi deoarece: - 3 min

77. Care sunt etapele în care la suprafaţa smalţului se formează cristale de fluorhidroxiapatită? – 1 min

78. În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui la suprafaţa coroanelor dentare fluorul în exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? – 1 min

79. Post-eruptiv, în prezenţa fluorului, ce se observă în caz de de- şi remineralizare? – 1 min

80. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. În etapa de mineralizare pre-eruptivă a smalţului, unde pe plasează fluorul şi cum interpretăm structurile formate din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min

81. În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în prezenţa sitemică a fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se formează şi unde sunt ele plasate? – 1 min

82. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. Ce structuri, care conţin fluor, se formează în etapa de mineralizare post-eruptivă, unde pe plasează ele şi cum le interpretăm din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min

83. Care sunt structurile dentare care benficiază de aport de fluor post-eruptiv? – 1 min

84. Comentând fluorizarea post-eruptivă a smalţului, precizaţi care smalţ absoarbe mai mult fluor? – 1 min

85. Cum este influienţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-eruptivă a fluorului? – 2 min

86. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt acestea? – 4 min

87. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefică la orice vârstă, prezenţa lui producând: - 1 min

88. În cazul omului, care este doza letală de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? – 2 min

89. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letală şi câtă pastă de dinţi cu fluor ingurgitată este suficientă pentru a genera o asemenea intoxicaţie acută mortală? – 1 min

90. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care sunt principalele semne şi simptome care ne pot indica o intoxicaţie acută şi care sunt afectările care conduc la deces? – 3 min

91. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care este tratamentul de urgenţă? – 3 min

5

92. Pentru a evita producerea intoxicaţiilor acute cu fluor care este cea mai recomandată măsură preventivă? – 1 min

93. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consum îndelungat a unor cantităţi de fluor care generează fluoroză la nivelul căror structuri? – 1 min

94. Fluoroza osoasă. – 4 min

95. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă, cauze. – 5 min

96. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară, eventuale precauţii? – 3 min

97. Care este perioada critică de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centrali maxilari, ca dinţii cei mai expuşi estetic? – 1 min

98. În caz de fluoroză dentară blândă care este atitudinea terapeutică? – 1 min

99. Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată natural sau cu apă fluorizată artificial? – 1 min

100. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este fluorizarea locală? – 1 min

101. În caz de fluoroză dentară medie sau severă care sunt recomandările terapeutice, enumerare? – 2 min

102. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte ţesuturi şi organe? – 4 min

103. În cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică ca şi la cei din industria pe producere şi de prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor din atmosferă este mare, ce se constată? – 2 min

104. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialiştii afirmă că în perioada de mineralizare pre-eruptivă prezenţa sistemică a fluorului conferă dintelui cea mai mare cario-rezistenţă? – 5 min

105. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-static în perioada de maturare posteruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi întreaga viaţă? – 5 min

106. În cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa fluorozelor dentare care sunt măsurile de recomandat? – 2 min

107. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? – 1 min

108. Care sunt principale metode de fluorizare sistemică? – 2 min

109. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică? – 1 min

110. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă? – 1 min

6

111. Care este nivelul optim de fluor din apa potabilă recomandat, în 1962, de Serviciul de Sănătate Publică din Satatele Unite şi legat de diferenţele de climă şi care este ultima recomandare? – 2 min

112. Studiile au concluzionat că la 1 ppm F în apa potabilă obţinem cele mai mari beneficii dentare şi anume? – 1 min

113. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere a indicelui de carie (cca 51%)? – 1 min

114. Care sunt beneficiile populaţiilor legat de fluorizarea sistemică prin apă potabilă? – 5 min

115. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al fluorizărilor sistemice prin apă potabilă? – 1 min

116. În caz de fluorizare prin apă potabilă boala parodontală este influienţată? Şi dacă da cum? – 2 min

117. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă şi nu numai? – 2 min

118. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă (legat de sistemul de distribuire a apei)? – 2 min

119. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei potabile? – 1 min

120. După legislaţia americană, la ce valoare maximă a fluorului trebuie redusă concentaţia lui în apa fluorurată natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime? – 1 min

121. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă legislaţia americană recomandă defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care sunt aceste proceduri? – 2 min

122. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile? – 2 min

123. Fluorizarea apei potabile din şcoli? – 3 min

124. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea frecvenţei cariei dentare? – 2 min

125. Metodele de fluorizare sistemică alternative fluorizării prin apă potabilă recomandate copiilor şi adolescenţilor se indică? – 2 min

126. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi soluţiile fluorurate. – 5 min

127. Care sunt obiecţiile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemică a dinţilor? – 2 min

128. Căror copii recomandăm fluorizare sistemică cu soluţii fluorurate şi cum se administrează ele? – 2 min

129. Căror pacienţi recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor? – 2 min

7

130. În funcţie de ce şi care sunt indicaţiile date în caz de administrare a tabletelor cu fluor? – 2 min

131. În cazul grupei de vârstă 6 luni 3 ani, copiii care sug la sân o perioadă mai îndelungată, iar în apa potabilă a localităţii concentraţia de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnandă sau nu administrarea de fluor şi dacă da cât? – 1 min

132. Pentru localităţile cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4 ppm F în apa potabilă se poate recomanda un suplimet de fluor după o anumită schemă şi anume? – 2 min

133. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi parte a programelor şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate? – 2 min

134. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor? – 1 min

135. Care este alternativa sistemică pentru fluorizarea prin apă potabilă? – 1 min

136. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima dată în Elveţia, 1948, pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentă o prevalenţă importantă în această ţară. Care sunt aceste afecţiuni? – 1 min

137. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată pacientul va putea să prezinte intoxicaţie acută cu fluor? – 1 min

138. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de bucătărie? – 1 min

139. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – sarea de bucătărie, cu avantaje şi dezavantaje. – 5 min

140. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de cât fluor în sarea de bucătărie este nevoie şi care sunt sărurile de fluor folosite? – 1 min

141. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? – 3 min

142. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? – 2 min

143. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de fluorizare sistemică cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin consum de apă potabilă? – 2 min

144. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaş timp) pentru un efect cario-protector maxim? – 1 min

145. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizare locală? – 1 min

146. În caz de fluorizare locală ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor clinice dentare? – 1 min

147. Pentru pacientul de orice vârstă şi indiferent de incidenţa cariei care sunt sursele primare de fluor? – 1 min

8

148. În cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare de fluor? – 2 min

149. În cazul copilului sub 6 ani fluorizarea locală profesională se realizează numai cu un singur tip de produs. Care este acesta? – 1 min

150. Peste vârsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesională cea mai recomandată şi cu ce tip de produse (consistenţa lor)? – 1 min

151. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale? – 1 min

152. Care dintre metodele de fluorizare locală nu sunt parte a programelor comunitare de sănătate publică? – 1 min

153. Metodele de fluorizare locală profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare de sănătate publică? – 1 min

154. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea. Care este soluţia de tratament şi vârsta de la care se poate realiza? – 1 min

155. Care sunt indicaţiile fluorizării locale profesională? – 4 min

156. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală profesională să se facă în patru şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluţiilor fluorurate fiind de maximum 4 min? – 3 min

157. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se cristale de fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează fluorul structurile dentare pe această cale în primii 2 ani posteruptivi şi cât după această perioadă? – 1 min

158. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală profesională? – 1 min

159. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care sunt etapele parcurse, timpul de contact sau indicaţiile finale date pacientului? – 2 min

160. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine fluorură de sodiu. În ce concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme se comercializează? – 1 min

161. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un anumit sistem de fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii a substanţei active se comercializează aceste produse? – 1 min

162. Produsele sub formă de lac (varnish) cu fluorură de sodiu 5% câţi ppm F conţin? – 1 min

163. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se mai utilizează ca produs de fluorizare locală profesională? – 1 min

164. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală profesională. Ce conţine ca substanţe componente, la ce concentraţie a ionilor de F, la ce pH eficient şi sub ce forme se comercializează? – 2 min

9

165. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite în fluorizări locale? – 1 min

166. Care sunt avantajele principale ale utilizării produselor de fluorizare locală profesionale sub formă de spumă (foams)? – 2 min

167. Fluorizarea locală profesională la copilul cu carioactivitate intensă începe la 2 ani şi se termină la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de produse fluorurate. Ce produse fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă? – 1 min

Între 2 şi 6 ani se indică lacuri cu fluor iar apoi preparatul preferat este APF-ul.

168. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare locală cu APF (acidulated phosphat fluoride) şi de ce. – 2 min

169. În caz de fluorizare locală profesională când se recomandă detartraj şi periere profesională. În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul? – 2 min

170. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva aspecte. Care sunt acestea? – 2 min

171. În cazul adultului care necesită fluorizare locală profesională care este intervalul de timp după care pacientul este rechemat pentru fluorizare şi câte aplicaţii se fac? – 2 min

172. Cînd realizăm fluorizare locală de ce trebuie să avem grijă ca pacientul să stea cu capul cât mai vertical posibil? – 1 min

173. Care sunt metodele de florizare locală profesională şi care este cea mai eficientă metodă? – 2 min

174. Conformatoarele indicate la fluorizările locale trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Care sunt acestea? – 3 min

175. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecţionate, căror pacienţi le indicăm şi ce recomandăm la sfârşitul utilizării? – 2 min

176. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în conformatoare ce cantitate de produs se recomandă, particularizând pentru adult şi copil? – 2 min

177. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare locală profesional? – 2 min

178. Ce conţin, la ce concentraţii, principala indicaţie, accidente posibile şi măsurile de urgenţă luate în cazul utilizării produselor de fluorizare locală profesională sub formă de lac (varnish). – 4 min

179. În cazul aplicării lacurilor fluorurate pe lângă indicaţiile clasice date pacientului de a nu clăti, bea sau mânca timp de 30 min ce alte indicaţii mai dăm acestui pacient? – 1 min

180. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică, în principal, la două categorii de pacienţi. Care sunt aceştia? – 1 min

10

181. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (după experienţa Scandinavă)? – 1 min

182. În cazul aplicării lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile şi ce se indică în sens preventiv? – 2 min

183. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor alergice. Cum trebuie procedat pentru a evita reacţiile alergice şi ce trebuie întreprins în cazul producerii lor? – 1 min

184. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu de aplicat în colectivităţi? – 1 min

185. Ionoforeza ca metodă de fluorizare locală profesională. – 4 min

186. Când efectuăm ionoforeză ce preparate cu fluor folosim şi la ce concentraţii? – 1 min

187. Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de către pacient la domiciliu? – 2 min

188. Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de moment ale pacientului. În asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un supliment de fluor în cazul în care pacientul a beneficiat şi de alte metode de fluorizare. Care sunt acestea? – 1 min

189. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor? – 1 min

190. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dinţi profilactice cu fluor? – 1 min

191. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite după perierea dinţilor - chiar şi - cu paste de dinţi fluorurate? – 2 min

192. Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste de dinţi se constituie într-o alternativă la folosirea? – 1 min

193. Ce conţin, mai frecvent, gelurile de fluorizare locală şi la ce concentraţii, pH (autofluorizare – folosite după perierea dinţilor chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)? – 1 min

194. Gelurile de autofluorizare indicate după efectuarea periajului personal când şi cum se indică? – 2 min

195. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul Elmex Protector? – 1 min

196. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate profilaxiei? – 2 min

197. Dintre aminele fluorurate şi lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentinei dezgolite? – 1 min

198. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gură pot fi recomandate? – 2 min

11

199. Apele de gură fluorurate NU se recomandă? – 1 min

200. Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate? – 3 min

201. Cele mai bune rezutate se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate efectuate în primii 2 ani posteruptivi dar clătirea, pentru această categorie de vârstă se extinde cât? – 2 min

202. Care ape de gură fluorurate sunt preferate? – 1 min

203. Daţi exemplu de apă de gură cu fluor de folosit o dată pe zi. – 1 min

204. La ce pacienţi contraindicăm clătirea gurii cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,05%? – 2 min

205. Care ape de gură cu fluor se poate indica în clătiri zilnice dar şi pentru a realiza fluorizare sistemică? – 1 min

206. Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%? – 2 min

207. Care este apa de gură care se indică în fluorizări locale colective? – 1 min

208. Câte mg F la ml soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%? – 1 min

209. Când indicăm clătiri cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, dimineaţa recomandăm clătirea gurii înainte de masă. De ce? – 1 min

210. Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate? – 2 min

211. Gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări ce conţin? – 1 min

212. Cum se folosesc gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări? – 3 min

213. Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu materialele de obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? – 1 min

214. Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate recomanda tuturor pacienţilor indiferent de riscul cariogen? – 1 min

215. Care metodă de fluorizare locală este de preferat (individuală sau colectivă) şi de ce? – 1 min------------------------------------------------------------------------------------216. Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi ce

presupune acest procedeu? – 2 min

217. Ce înţelegeţi prin termenul de amelorplastie. – 1 min

218. Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

219. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare şi care este regula de bază? – 3 min

12

220. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce? – 2 min

221. Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min222. Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

223. Enumeraţii materialele de sigilat folosite în ultimile decenii, materialul cel mai indicat şi alternativa aleasă? – 2 min

224. Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal? – 3 min

225. Câte tipuri de răşini compozite s-au folosit de-a lungul timpului şi caracteristicile fiecărui tip – dezvoltaţi subiectul. – 5 min

226. După felul umpluturii câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? – 3 min

227. După tipul polimerizării câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? Avantaje, caracteristici. – 3 min

228. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili? – 1 min

229. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili? – 2 min

230. Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane de protecţie pe durata polimerizării compozitelor fotopolimerizabile? – 2 min

231. Izolarea câmpului operator prin intermediul digăi este recomandă într-o serie de situaţii clinice atunci când realizăm sigilări şi nu numai. Care sunt acestea şi cât timp trebuie să rămână izolat dintele? – 2 min

232. Cum obiectivăm clinic un gravaj acid corect? – 2 min

233. Când sigilăm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tranşă de material câţi dinţi putem să sigilăm şi de ce? – 1 min

234. În cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci când încercăm îndepărtarea ei folosindu-ne de sondă, care este atitudinea clinică? – 1 min

235. Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu variatele tipuri de materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

236. După cât timp de la realizare o sigilare menţinută se consideră de succes? – 1 min

237. Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu cimenturi glass ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? – 4 min

238. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare mai masivă de ioni de fluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile. – 1 min

239. La ce se referă sintagma sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică? – 3 min

240. În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică? – 4 min13

------------------------------------------------------------------------------------------------------241. Definiţi educaţia pentru sănătate. – 2 min

242. Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor medicale? – 1 min

243. Care sunt scopurile pentru care educaţia pentru sănătate se impune? – 1 min

244. Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară? – 4 min

245. Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la care efectul educaţional este maxim? – 1 min

246. Care sunt sursele de informare în educaţia pentru sănătate şi care sunt caracteristicile mesajului transmis de aceste surse? – 3 min

247. În întocmirea şi prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandările făcute de specialişti? Ce fel de argumente şi formulări folosim. –1 min

248. În procesul de educare individuală se recomandă să se înceapă cu un interviu prin care profesionistul constată? – 1 min

249. Procesul educativ efectuat în practica stomatologică de ce trebuie să ţină cont, în primul rând, şi cum se desfăşoară el? – 2 min

250. Care sunt cerinţele de respectat, cu scopul unei reuşite maxime, a acţiunii de educare individuală? – 3 min

251. Care este limbajul recomandat atunci când realizăm educarea pacienţilor? – 1 min

252. În cadrul educaţiei pentru sănătate cum trebuie să fie mesajul transmis? – 1 min

253. Care sunt factorii complementari de care trebuie să ţină cont profesionistul în elaborarea mesajelor educaţionale? – 3 min

254. De ce lipsa de inters manifestată de unii pacienţi cu privire la explicaţiile educative trebuiesc notate în fişa pacientului? – 1 min

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------255. Daţi definiţia clasică a cariei dentare (HARNDT). – 2 min

256. Care este definiţia cariei dentare acceptate astăzi? – 2 min

257. Cercetările au evidenţiat conexiunile existente între infecţiile cronice orale şi unele afecţiuni cronice sistemice. Daţi 3 exemple. – 1 min

258. Cât timp trece de la prima demineralizare produsă pe suprafeţele dentare netede până când clinic, obiectivăm pata albă cretoasă? – 1 min

259. Care sunt leziunile care definesc etapa revervibilă a proceselor carioase? – 1 min

260. Cât timp trece, în funcţie de variatele situaţii clinice, până când se formează caria cavitară sau ireversibilă (evaluare clinică şi radiologică)? – 4 min

14

261. Cariile în etapa lor reversibilă pot să se vindece. Datorită căror factori/tratamente este posibilă această evoluţie? – 2 min

262. În cât timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) şi care este efectul episoadelor de scădere a pH-ului oral? – 2 min

263. Termenul de carie dentară se adresează unei multitudini de aspecte clinice eterogene şi anume? – 2 min

264. Care tip de carie este specifică adultului sau altfel spus, nu se regăseşte la dentiţia de lapte? – 1 min

265. Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii dentare? – 4 min

266. În cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difenţial şi care este atitudinea clinică? – 2 min

267. Care este principalul microorganism care iniţiază procesul carios şi care este cel care favorizează evoluţia lui? – 1 min

268. Din punct de vedere microbiologic în ce constă prevenţia primară? – 2 min

269. Înainte de apariţia primilor dinţi în cavitate orală Streptococii mutans sunt o prezenţă constantă sau nu? – 1 min

270. Colonizarea cavităţii orale cu streptococi mutans se produce mai ales într-o anumită perioadă după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte? – 2 min

271. Când la băieţi şi fete descoperim acelaş genotip al streptococilor S. mutans ca cel de la aceeaşi mamă la care sex vom înregistra risc cariogen şi cu cât mai mare? – 2 min

272. În mod normal, cât reprezintă streptococii şi lactobacilii din totalul microorganismelor prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi de la nivelul P.D.? – 1 min

273. Cum stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal, şi Streptococi mutans care se pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică şi la anumite pH-uri. Care sunt acestea? – 1 min

274. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pH îşi menţine încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de acidogen şi aciduric? – 2 min

275. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la copilul cu carii de biberon şi cât reprezintă ei la pacientul copil cu cario-activitate redusă? – 1 min

276. Unde se acumulează de regulă, microorganismele acidurice şi acidogene la nivelul coroanelor dentare? – 1 min

277. Pe ce se focalizează intervenţiie prevenţei terţiare? – 1 min15

278. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat de la nivelul lui?– 2 min

279. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor particule. În cât timp traversează iodul radioactiv şi molacula de apă structurile dure dentare? – 2 min

280. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, cât este grosimea lui şi cât de repede progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate la dinţii permanenţi? – 2 min

281. Cât de lungă este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? – 1 min

282. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de hidroxiapatită şi unde se produce mai întâi, în centru sau la perieferia lui? – 1 min

La nivelul cristalului de hidroxiapatită, se constată că deminineralizarea se produce în două etape, mai întâi în centrul şi apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion, demineralizarea având loc iniţial la nivelul minei, adică în centru.

283. In situ, unde se produce pierderea de substanţă anorganică şi la ce adâncime? – 1 min

284. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatită care sunt primii demineralizaţi? – 1 min

285. Ce se produce, în timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobândită? – 2 min

286. După foarte mulţi specialişti când se consideră că leziunea reversibilă de carie devine ireversibilă? – 1 min

287. Care sunt factorii care influienţează remineralizarea? – 2 min

16