jurnalism specialitate 2p

MULTIPLE CHOICE

1. In opinia Mariei Cvasnai-Catanescu, polifonia jurnalistica se refera la:

a. combinarea unor operaii de reorganizare a textului publicistic in vederea reinterpretarii faptelor prezentate de ctre intervievati

b. combinarea unor operatii de ierarhizare a informatiilor obiective, pe baza verificarii datelor obtinute pe teren de catre reporter din cel putin trei surse

c. combinarea unor operatii de rescriere, parafrazare, semnalare, transcriere nemodificata, combinare a unor discursuri preexistente

d. combinarea unor operatii de reevaluare si modificare a datelor obtinute pe teren de catre reporter in vederea detalierii mesajelor transmise

2. In cazul unui text jurnalistic, afirmatia: contine obligatoriu mesajul esential sau partea cea

mai importanta a mesajului se refera la: a. lead b. paragraful final c. subtitlu d. intertitlu

3. Urmatorul text de presa: Cand rostesti numele lui Florin Piersic trebuie imediat sa faci o pauza.

Pentru ca nu stii cum sa cuprinzi in cuvinte tot ce inseamna acest mare actor - talent, carisma, o cariera impresionanta, temperament, sensibilitate, putere, energie, drag de arta si de oameni. poate fi considerat: a. paragraf initial pentru un reportaj de atmosfera b. sapou pentru un interviu-portret c. stire d. supratitlu

4. Urmatoarea definitie () explica ceea ce un titlu aluziv ambiguizeaza, prezinta cum a fost obtinuta

informatia, prezinta intervievatul, reaminteste episoadele anterioare in anchetele seriale se refera la: a. subtitlu b. paragraful final c. supratitlu d. sapou

5. Urmatorul lead: Au trecut trei ani de la semnarea conventiei si partile implicate doresc sa vada

rezultate concrete, este un lead: a. moralizator b. cartus c. exploziv d. postdatat

6. Manualele de jurnalism recomanda conturarea unghiului de abordare, in cazul unui reportaj, in:

a. paragraful final

b. paragraful initial c. subtitlu d. intertitlu

7. Pornind de la cercetarile lui J. T. Harrigan, Cristian Florin Popescu afirma ca urmatorul

comandament de care trebuie sa tina seama jurnalistii: Centreaza-te pe interesul comunitatii se afla la baza: a. pamfletului b. interviului cu un politician c. piramidei stirii d. cronicii dramatice

8. In opinia lui Cristian Florin Popescu, tehnicile de redactare in cazul asa-numitelor hard news

presupun: a. prezentarea dramatizata a evenimentelor b. respectarea criteriului corespondentei c. nominalizarea obligatorie a sursei d. contextualizarea citatelor

9. In opinia lui J.-L. Martin Lagardette, scriitura jurnalistica este caracterizata de:

a. polisemie infinita, o logica a ideilor sustinuta de principiul autoritatii b. exemplificare abundenta, simbolistica titrarii, terminologia limbajelor de specialitate

redata ca informatie certa c. limbaj concis, multitudinea detaliilor descriptive, tendinta de popularizare, simplitate d. structurarea informatiei in piramida normala, parafrazarea, atribuirea citatelor in cazul

surselor multiple

10. Analizand tehnicile de redactare a reportajului, Luminita Rosca vorbeste despre modalitatea de

asamblare a scenelor, a detaliilor, a schitelor de portret, pentru a ilustra ideea textului, in acord cu unghiul de abordare ales, autoarea asociind toate aceste criterii cu: a. individualizarea textului b. ordinea logica a ideilor c. alternanta planurilor dialogale d. detalierea imaginii de ansamblu

11. Ecartamentul titlului unui text de presa se refera la numarul:

a. coloanelor pe care se desfasoar titlul b. literelor c. semnelor d. cuvintelor i semnelor de punctuatie din titlu

12. Dumitru Titus Popa considera ca cele doua conditii decisive ale unui bun proiect de concepere si

elaborare a ziarului sunt: a. lizibilitatea si vizibilitatea b. selectia si prelucrarea datelor obtinute de catre jurnalisti pe teren, cu acordul secretarului

de redactie c. capacitatea de a identifica relatia cauza-efect in producerea fluxului redactional si retinerea

informatiilor cu semnificatie publica d. identificarea si analiza cauzelor si a tensiunilor determinate, in cazul evenimentelor

publicistice

13. Textul, imaginea si titlul formeaza un tot semantico-grafic, intr-un dreptunghi care delimiteaza pe

verticala sau pe orizontala, cu ajutorul unor linii fine de coloana, semnificatia fiecarui articol, in cazul paginarii: a. in scara b. in rama c. in bloc d. in module

14. Termenul aliniere se refera la:

a. pozitionarea corecta a fotografiilor in raport cu textul propriu-zis b. ordonarea literelor intr-un cuvant c. ordonarea caracterelor vectoriale d. ordonarea textului n raport cu marginile

15. Caracterul standard al literelor in cazul articolelor de presa este:

a. 7 puncte tipografice b. 9 puncte tipografice c. 12 puncte tipografice d. 24 puncte tipografice

16. Corpul de litera se masoara in:

a. quadrati b. centimetri c. semne d. puncte

17. Unitatea de masura in cazul sistemului francez de masuri tipografice este:

a. punctul, echivalent cu 0,3759 mm b. em-ul c. punctul, echivalent cu 0,4769 mm d. multiplul de 13 puncte

18.

Pentru un titlu cu un ecartament pe 3-2 coloane se recomanda ca literele sa aiba corp de: a. 36-28 puncte b. 28-24 puncte c. 24-20 puncte d. 20-16 puncte

19. In urmatorul exemplu titlul este:

TITLU Text text text text text Text text text text text Text text text text text Text text text text text

a. inserat b. simetric c. dislocat d. asimetric

20. Mihai Cernat considera ca formatul mic reprezinta:

a. o jumatate din formatul standard b. aproximativ o treime din formatul standard c. o patrime din formatul standard d. doua treimi din formatul standard

21. Ca gen publicistic, stirea este o forma redactionala obtinuta in urma transformarii unui eveniment

real intr-un eveniment ... a. factoid b. experimental c. participativ d. mediatic

22. Evenimentele demne de o relatare publicistica sunt numai cele ..., cu o semnificatie si repercursiuni

sociale profunde in timp si spatiu. a. perimate b. senzationale c. actuale d. transmise de cunostintele personale

23. ... nu este altceva decat expresia practica a concretetii si autenticitatii jurnalismului de agentie.

a. Perisabilitatea b. Complexitatea c. Reversibilitatea d. Exactitatea

24. Stirea de agentie trebuie sa relateze despre fapte si nu despre impresiile si ... ziaristului.

a. parerile b. opiniile c. emotiile d. formarea culturala a

25. In principiu, agentiile de presa difuzeaza opinii in completarea unor informatii, dar nu trebuie sa ia

pozitie sau sa ... diversele puncte de vedere. a. aprecieze b. contrazica c. accentueze d. deformeze

26. ... este o calitate a stirilor de agentie care rezulta din modalitatea lor de transmitere.

a. Neutralitatea b. Rapiditatea c. Concizia

d. Claritatea

27. Stirea de agentie trebuie sa fie ..., cu atat mai mult cu cat celelalte mass-media au tendinta de a

prelua stirea fara a face nici o modificare. a. completa b. scurta c. esentiala d. comprehensiva

28. ... reprezinta calitatea unei stiri de agentie de a cuprinde maximum de informatii cu minimum de

cuvinte. a. Redactarea b. Concizia c. Factualitatea d. Feedback-ul

29. Agentiile de presa care presteaza servicii de informatii in flux continuu este o agentie de ...

generale(a). a. date b. informatii c. monitorizare d. transmitere

30. Agentiile specializate, sau agentiile de ... asigura servicii in anumite domenii de activitate ale

media. a. competenta b. features c. recrutare d. transfer

31. Jurnalistul, in raport cu lumea reala si lumea de imagine este un

a. divizor comun b. numarator comun c. numitor comun

32. Evidenta are, adesea, o forta superioara

a. prejudecatilor b. tehnoredactarii c. contabilitatii

33. Previzibilul in text corespunde nevoii cititorului de a se

a. enerva b. regasi c. plictisi

34. Ponderea informatiei si a comentariului in textul jurnalistic

a. este o variabila

b. este o constanta c. este o regula

35. Contextul specific social, politic, economic etc creeaza

a. dependena de presa b. interesul pentru un anumit tip de presa c. necesitatea ezoterismului in presa

36. Care dintre urmatoarele discipline a pus prima in discutie conceptul de cultura:

a. Antroplogia culturala b. Filosofia culturii c. Etnologia d. Studiile culturale e. Stiintele comunicarii

37. Care dintre urmatoarele gesturi poate avea o conotatie injurioasa neasteptata in anumite

culturi? a. Digitus impudicus b. Mano cornuta c. Gestul cu indexul d. Gestul cu degetul mare ridicat si celelalte stranse in pumn

38. Care dintre urmatorii antropologi este considerat ca fiind primul care a atras atentia asupra

modelarii culturale a perceperii si utilizarii spatiului? a. Edward Twitchell Hall b. Roy Birdwhistell c. George Trager d. Franz Boas e. Larry Samovar

39. Care dintre urmatoarele tipuri de distanta nu figureaza in lista lui Ed. T. Hall?

a. Intima b. Personala c. Sociala d. Publica e. Teritoriala

40. In care dintre cele trei zone proxemice identificate de catre Desmond Morris poate fi incadrata

Romania? a. Zona cotului b. Zona incheieturii c. Zona degetelor

41. Care dintre urmatorii spacialisti impart culturile din punct de vedere cronemic in culturi

liniar-active, pluri-active si reactive? a. Ed. T. Hall b. Peter Collet c. Richard D. Lewis

d. Richard Porter

42. Care dintre urmatorii itemi nu apare in lista de dimensiuni ale culturii care produc diferente

culturale in viziunea lui Geert Hofstede? a. Context slab/ridicat b. Distanta fata de putere c. Individualism-colectivism d. Masculin-feminin e. Evitarea incertitudinii f. Orientarea in viata pe termen lung/scurt

43. Care dintre urmatorii termeni este preferabil din punctul de vedere al relativismului cultural in

locul celui de strain? a. Identitate culturala b. Alteritate culturala c. Etnofobie d. Distanta culturala

44. Din punct de vedere genetic, stereotipurile isi au originea in:

a. Prejudecati b. Etnocentrism c. Clisee d. Relativismul cultural

45. Care dintre urmatoarele modalitati de rezolvare a conflictelor nu reprezinta un mod de gestionare a

crizei? a. Controlol hegemonic b. Arbirtrajul c. Federalizarea d. Asimilarea e. Cantonizarea

46. Definitiile opiniei publice sunt caracterizate prin:

a. claritate b. lipsa de echivoc c. divergenta

47. Se poate aprecia ca

a. opiniile indivizilor compun opinia publica b. opiniile indivizilor sunt modelate de opinia publica c. opinia indivizilor si opinia publica sunt fenomene complet separate d. opiniile indivizilor si opinia publica se influenteaza reciproc

48. Modelul cascadei, formulat de Karl Deutsch pentru a explica procesul de formare a opiniei

publice, descrie: a. forta cu care opinia publica exercita rolul de control social asupra indivizilor si grupurilor b. scaderea calitatii opiniei publice, pe masura ce aceasta coboara dinspre elite spre mase c. transmiterea opiniilor, dinspre elitele economice si politice catre marele public, prin

mass-media si liderii de opinie

49. Fenomenele de opinie publica devin obiect de interes pentru oamenii politici in perioada

a. postmodernitatii b. razboiului rece c. epocii moderne

50. Sondajul de opinie presupune aplicarea unor tehnici de investigatie

a. pe un segment reprezentativ din populatia vizata, numit esantion b. pe toti indivizii care compun populatia vizata c. pe un numar suficient de mare de indivizi din populatia vizata

51. Gustave Le Bon numeste era contemporana lui

a. era maselor b. era multimilor c. era publicurilor

52. Extinderea abordarii cantitativiste a fenomenelor sociale s-a produs ca urmare a:

a. dezvoltarii psihologiei sociale b. dezvoltarii sondajului de opinie

53. Teoria spiralei tacerii afirma ca indivizii aflati intr-un grup decid sa-si exprime opiniile proprii,

daca au perceptia ca acestea sunt:

a. in dezacord cu opiniile majoritatii celor din jur b. in acord cu opiniile majoritatii celor din jur

54. Stereotipurile sunt de regula

a. negative b. atat negative cat si pozitive c. pozitive

55. Teoria spiralei tacerii a fost elaborata de

a. Elisabeth Noelle Neumann b. Herbert Blumer c. Walter Lippmann