berea. traditie si modern it ate

Click here to load reader

Post on 02-Jul-2015

446 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

BEREA

tradi]ie [i modernitate

tradi]ie [i modernitateCu o prefa]` de Ben Vinken

BEREA

Lucrare editat de Asocia]ia Berarii Romniei

CUPRINS

Introducere ................................ 11 Capitolul I: ................................ 15 Istoria berii Dar divin ..................................... 15 Ra]ia de bere, hrana zilnic` ........ 15 Puterea Zei]ei .............................. 16 Darul monahului ......................... 17 Apari]ia unei noi bresle: berarii ...18 Capitolul II: .............................. 21 Patru ingrediente minune Capitolul III: ............................. 24 Procesul de fabricare Coordonatorul procesului ........... 24 Producerea mustului de bere ...... 24 Multiplicarea celulei de drojdie....26 Fermentarea ................................ 27 Filtrarea ..................................... 28 Tancuri de lini[tire ..................... 28

Capitolul IV: ............................. 31 Tipuri de bere Lager [i Ale........................... 31 Stiluri de bere ............................. 31 Capitolul V: .............................. 34 Arta servirii [i a degust`rii Gust`m [i savur`m .................... 34 S` descoperim personalitatea berii ........................................... 34 Dantela paharului ....................... 36 Degustarea cu nasul ................... 36 Capitolul VI: ............................. 39 Berea \n gastronomie Meniu complet, cu bere ............. 39 Felul I - Sup` cu bere ................ 39 Felul II - Pui cu bere .................. 40 Desert - Prajitur` de ciocolat` cu bere ........................................ 41

7

Capitolul VII: ........................... 43 Beneficiile consumului moderat de bere Parte din via]` ........................... 43 Un pahar de s`n`tate ................. 43 Motive pentru care bei bere ....... 44 CAPITOLUL VIII: .................. 47 Brandurile membrilor Asocia]iei Berarii Rom#niei Becks ......................................... 49 Becks Green Lemon .................. 51 Bergenbier ...................................53 Bucegi ......................................... 55 Carlsberg .................................... 57 Ciuc ............................................ 59 Ciuca[ ..........................................61 Gambrinus .................................. 63 Golden Brau ............................... 65 Gosser ................................. ........67

Guinness ..................................... 69 Harghita .......................................71 Ha]egana ......................................73 Heineken ..................................... 75 Holsten ........................................77 Leffe ............................. 79 Lowenbrau .................................. 81 Noroc ......................................... 83 Pilsner Urquell............................. 85 Peroni .......................................... 87 REDDs....................................... 89 Scholossgold ............................... 91 Silva ............................................ 93 Skol ............................................. 95 Stejar ........................................... 97 Stella ........................................... 99 Timi[oreana .............................. 101 Tuborg ........ ............................. 103 Tuborg Strong............................ 105 Tuborg Christmas Brew.............107 URSUS .................................... 109 ZIPFER ..................................... 111

8

INTRODUCERE

Despre bere, cu respect [i venera]ie

Noi belgienii abord`m berea din punct de vedere gastronomic, pentru c` avem o varietate impresionant` de gusturi, culori [i tipuri de bere. |ncerc`m s` comunic`m aceast` idee [i altor ]`ri unde berea este pe val. {i, cu siguran]`, Romnia, dac` ne uit`m la cifrele din ultimii zece ani, a devenit o ]ar` a iubitorilor de bere, consumul pe cap de locuitor fiind de 89 de litri \n 2007. Cred c` romnii ar trebui s` Belgianul Ben Vinken este unul priveasc` aceast` b`utur` natu- dintre cei mai faimo[i degust`tori ral` ca un plus de valoare n de bere din ntreaga lume. dieta lor zilnic` [i s` o consume cu modera]ie. De asemenea, i sf`tuiesc pe romni s` priveasc` berea cu cel mai nalt respect. Ct prive[te ritualul de degustare de bere, trebuie s` v` spun s` fi]i aten]i ntotdeauna la condi]iile optime de consum, indiferent c` sunte]i acas` sau ntr-un bar: paharele s` fie curate, temperatura 11

potrivit`, metoda de turnare [i degustare trebuie s`-[i urmeze ritualul specific. Degust`m berea cu toate sim]urile: cu ochii, cu nasul ba chiar [i cu urechea, atunci cnd ciocnim un pahar. Putem asorta berea cu orice tip de mncare dorim! {i dac` m` uit la brandurile de bere din Romnia, pot s` spun c` ave]i de unde alege! De aproape 30 de ani, de cnd am devenit degust`tor de bere, spun urm`torul lucru: berea este mai mult dect o banal` b`utura popular`, a[a cum ar putea crede consumatorii din ntreaga lume. Este o b`tur` natural`, s`n`toas`, r`coritoare, gustoas`, pe care o pute]i savura al`turi de orice fel de mncare. A[adar, consuma]i berea cu venera]ie! Noroc! Ben Vinken

12

13

CAPITOLUL IIstoria berii

Dar divinPovestea berii \ncepe acum 8.000 de ani \.C, c#nd palestinienii au descoperit aceast` b`utur` provenit` din fermentarea orzului. Re]eta era foarte simpl`: \nmuiau \n ap` orzul pr`jit \n cuptoare de lut [i asteptau p#n` se producea fermentarea. Arheologii americani care au descifrat relicve din anul 1935 au ar`tat c`, acum 6.000 de ani \.C, sumerienii au dezvoltat cel pu]in zece re]ete de bere - cunoscute sub numele de Sikaru. Delta Nilului era deosebit de fertil`, asigur#ndu-i pe egipteni de recolte bogate de orz, ceea ce va duce, \n anul 3.500 \.C la o produc]ie de bere deosebit de r`sp#ndit`. La fel ca locuitorii din Sumeria [i Babilon, egiptenii credeau c` berea pe care o numeau Zythum era un dar divin. Cu aproape patru mii de ani \n urm`, chinezii produceau [i ei o b`utur` fermentat` limpede folosind culturile de mei.

Ra]ia de bere, hrana zilnic`|n Babilon, Codul lui Hummrabi, considerat cel mai important document al antichit`]ii, includea o referire important` la bere. Pentru c` beneficiile consumului de bere erau binecunoscute, fiind considerat` o b`utur` nutritiv`, Hummrabi decretase ca fiecare 15

babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentru muncitori, trei pentru servitorii obi[nui]i [i cinci pentru administratori [i preo]ime. De asemenea, Codul ar`ta c` de]in`torii de taverne erau aspru pedepsi]i dac` \ncercau s`-[i p`c`leasc` clien]ii, neacord#nd ra]ia zilnic`. Acest fragment poate fi considerat prima lege despre bere cu referire la protec]ia consumatorului.

Puterea Zei]eiPrimii berari ai Europei au fost grecii, romanii [i galii. Cerevisia era denumirea pe care romanii au dat-o berii. Etimologia cuv#ntului arat` c` Ceres era numele zei]ei agriculturii [i vis \nsemna putere. Cuv#ntul poate fi g`sit [i ast`zi \n limba spaniol` cerveza sau \n portughez` serveja, denumind berea. C`tre sf#r[itul secolului patru, \mp`ratul roman Theodosius a decretat ca religia statal` s` fie cre[tinismul. Dup` asediul Romei din 16

anul 410 era noastr` [i colapsul formei de guvern`m#nt imperiale, biserica sub conducerea Papei Leo I a devenit protectoarea poporului. Berea era b`utura universal` \n acea perioad`, iar monahii au devenit adev`ra]i arti[ti ai fabric`rii ei. {i cum existau perioade dese de post negru, c#nd m#ncarea nu era recomandat s` se consume, berea a devenit b`utura de toate zilele. Astfel c` monahii se \ntreceau s` fabrice o licoare pe c#t de pl`cut` la gust, pe at#t de hr`nitoare. Tot monahii sunt cei care au descoperit faptul c`, m`rind gradul de alcoolemie al berii, toate greut`]ile vie]ii \n aba]ii erau mai u[or tolerate. A[a s-a ajuns la un nivel uimitor de consum de bere \n m#n`stiri: c#te patru litri pe cap de c`lug`r pe zi!

Darul monahuluiPe l#ng` faptul c` produceau berea pentru consumul propriu, c`lug`rii obi[nuiau s`-[i serveasc` musafirii cu aceast` b`utur`, ajung#nd la situa]ia \n care s` se laude fiecare cu cea mai calitativ` [i hr`nitoare bere. Mai t#rziu, v`z#nd c` din v#nzarea berii pot str#nge fonduri serioase, au \nceput 17

s` comercializeze berea \n hanuri numite klosterschenken. [i pentru a \ncuraja loialitatea fa]` de o marc` anume, fiecare bere purta numele sf#ntului care patrona m#n`stirea \n care se produsese b`utura.

Apari]ia unei noi bresle: berariiComer]ul cu bere a explodat \n secolul al XI-lea, concomitent cu apari]ia ora[elor \n toat` Europa. Astfel s-au format numeroase asocia]ii ale comercian]ilor, \n \ncercarea de a face fa]` puterii feudale sau guvernamentale. Aceste asocia]ii erau numite "bresle ale negustorilor", ele devenind ulterior foarte influente \n comer]. Cum t#rgurile au dep`[it grani]ele ora[elor, unele bresle de acest tip au format federa]ii. Cea mai important` organiza]ie profesional` era 18

Federa]ia Hanseatic care cuprindea opt din cele mai importante ora[e ale Germaniei. Organiza]iile negustorilor aveau ca membri [i bresle ale meseria[ilor, care, cu timpul, [i-au c#[tigat un loc \n administra]ia local` [i, datorit` acestei situa]ii, \ndr`zneau chiar s` opun` rezisten]a nobilimii, ba chiar regalit`]ilor. Cea mai cunoscut` form` de rezisten]` \mpotriva legisla]iei cu privire la impunerea unor biruri, a fost formarea \n Brabant, pe timpul regelui Ioan I, a unei bresle a negustorilor intitulat` Cavalerii Furculi]ei Zdrobitoare. La Londra, un grup de berari au format \n 1292 ordinul Reginei poleite cu aur [i al martirului Sf. Thomas. Cu toate c` breslele au fost motorul cre[terii economice \n toat` Europa, ele au cunoscut un declin pe m`sur` ce comer]ul a dep`[it noi grani]e, \nt`rind astfel puterea regilor care favorizau anumi]i antreprenori din afara breslelor. Pentru acest