tradi]ie

[i m

odern

itate

BE

RE

A

BEREAtradi]ie [i modernitate

Lucrare editatã de Asocia]ia „Berarii României“

Cu o prefa]` de Ben Vinken

7

CUPRINS

Introducere ................................ 11

Capitolul I: ................................ 15Istoria berii

Dar divin ..................................... 15Ra]ia de bere, hrana zilnic` ........ 15Puterea Zei]ei .............................. 16Darul monahului ......................... 17Apari]ia unei noi bresle: berarii ...18

Capitolul II: .............................. 21Patru ingrediente minune

Capitolul III: ............................. 24Procesul de fabricare

Coordonatorul procesului ........... 24Producerea mustului de bere ...... 24Multiplicarea celulei de drojdie....26Fermentarea ................................ 27Filtrarea ..................................... 28Tancuri de lini[tire ..................... 28

Capitolul IV: ............................. 31Tipuri de bere

„Lager“ [i „Ale“........................... 31Stiluri de bere ............................. 31

Capitolul V: .............................. 34Arta servirii [i a degust`rii

Gust`m [i savur`m .................... 34S` descoperim personalitatea berii ........................................... 34Dantela paharului ....................... 36Degustarea cu nasul ................... 36

Capitolul VI: ............................. 39 Berea \n gastronomie

Meniu complet, cu bere ............. 39Felul I - Sup` cu bere ................ 39Felul II - Pui cu bere .................. 40Desert - Prajitur` de ciocolat` cu bere ........................................ 41

8

Capitolul VII: ........................... 43Beneficiile consumului moderat de bere

Parte din via]` ........................... 43Un pahar de s`n`tate ................. 43Motive pentru care bei bere ....... 44

CAPITOLUL VIII: .................. 47Brandurile membrilorAsocia]iei „Berarii Rom#niei“

Beck’s ......................................... 49Beck’s Green Lemon .................. 51Bergenbier ...................................53Bucegi ......................................... 55Carlsberg .................................... 57Ciuc ............................................ 59Ciuca[ ..........................................61Gambrinus .................................. 63Golden Brau ............................... 65Gosser ................................. ........67

Guinness ..................................... 69Harghita .......................................71Ha]egana ......................................73Heineken ..................................... 75Holsten ........................................77Leffe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Lowenbrau .................................. 81Noroc ......................................... 83Pilsner Urquell............................. 85Peroni .......................................... 87REDD’s....................................... 89Scholossgold ............................... 91Silva ............................................ 93Skol ............................................. 95Stejar ........................................... 97Stella ........................................... 99Timi[oreana .............................. 101Tuborg ........ ............................. 103Tuborg Strong............................ 105Tuborg Christmas Brew.............107URSUS .................................... 109ZIPFER ..................................... 111

11

Despre bere, cu respect [i venera]ie

Noi belgienii abord`m berea dinpunct de vedere gastronomic,pentru c` avem o varietate impre-sionant` de gusturi, culori [i tipuride bere. |ncerc`m s` comunic`maceast` idee [i altor ]`ri undeberea este pe val. {i, cu siguran]`,România, dac` ne uit`m la cifreledin ultimii zece ani, a devenit o]ar` a iubitorilor de bere, con-sumul pe cap de locuitor fiind de89 de litri \n 2007.

Cred c` românii ar trebui s`priveasc` aceast` b`utur` natu-ral` ca un plus de valoare îndieta lor zilnic` [i s` o consumecu modera]ie. De asemenea, îi sf`tuiesc pe români s` priveasc` bereacu cel mai înalt respect.

Cât prive[te ritualul de degustare de bere, trebuie s` v` spun s` fi]iaten]i întotdeauna la condi]iile optime de consum, indiferent c`sunte]i acas` sau într-un bar: paharele s` fie curate, temperatura

INTRODUCERE

Belgianul Ben Vinken este unuldintre cei mai faimo[i degust`toride bere din întreaga lume.

12

potrivit`, metoda de turnare [i degustare trebuie s`-[i urmeze ritualulspecific. Degust`m berea cu toate sim]urile: cu ochii, cu nasul… bachiar [i cu urechea, atunci când ciocnim un pahar. Putem asorta bereacu orice tip de mâncare dorim! {i dac` m` uit la brandurile de beredin România, pot s` spun c` ave]i de unde alege!

De aproape 30 de ani, de când am devenit degust`tor de bere, spunurm`torul lucru: berea este mai mult decât o banal` b`utura popular`,a[a cum ar putea crede consumatorii din întreaga lume. Este o b`tur`natural`, s`n`toas`, r`coritoare, gustoas`, pe care o pute]i savuraal`turi de orice fel de mâncare.

A[adar, consuma]i berea cu venera]ie!

Noroc!

Ben Vinken

13

15

Istoria berii

Dar divin

Povestea berii \ncepe acum 8.000 de ani \.C, c#nd palestinienii audescoperit aceast` b`utur` provenit` din fermentarea orzului. Re]etaera foarte simpl`: \nmuiau \n ap` orzul pr`jit \n cuptoare de lut [iasteptau p#n` se producea fermentarea. Arheologii americani care audescifrat relicve din anul 1935 au ar`tat c`, acum 6.000 de ani \.C,sumerienii au dezvoltat cel pu]in zece re]ete de bere - cunoscute subnumele de „Sikaru“.

Delta Nilului era deosebit de fertil`, asigur#ndu-i pe egipteni derecolte bogate de orz, ceea ce va duce, \n anul 3.500 \.C la o produc]iede bere deosebit de r`sp#ndit`. La fel ca locuitorii din Sumeria [iBabilon, egiptenii credeau c` berea pe care o numeau „Zythum“ eraun dar divin.

Cu aproape patru mii de ani \n urm`, chinezii produceau [i ei ob`utur` fermentat` limpede folosind culturile de mei.

Ra]ia de bere, hrana zilnic`

|n Babilon, Codul lui Hummrabi, considerat cel mai important docu-ment al antichit`]ii, includea o referire important` la bere.

Pentru c` beneficiile consumului de bere erau binecunoscute, fiindconsiderat` o b`utur` nutritiv`, Hummrabi decretase ca fiecare

CAPITOLUL I

16

babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentrumuncitori, trei pentru servitorii obi[nui]i [i cinci pentru administratori[i preo]ime.

De asemenea, Codul ar`ta c` de]in`torii de taverne erau aspru pedep-si]i dac` \ncercau s`-[i p`c`leasc` clien]ii, neacord#nd ra]ia zilnic`.Acest fragment poate fi considerat prima lege despre bere cu referirela protec]ia consumatorului.

Puterea Zei]ei

Primii berari ai Europei au fost grecii, romanii [i galii. „Cerevisia“era denumirea pe care romanii au dat-o berii. Etimologia cuv#ntuluiarat` c` „Ceres“ era numele zei]ei agriculturii [i „vis“ \nsemna „pu-tere“. Cuv#ntul poate fi g`sit [i ast`zi \n limba spaniol` „cerveza“ sau\n portughez` „serveja“, denumind berea.C`tre sf#r[itul secolului patru, \mp`ratul roman Theodosius a de-cretat ca religia statal` s` fie cre[tinismul. Dup` asediul Romei din

17

anul 410 era noastr` [i colapsul formei de guvern`m#nt imperiale,biserica sub conducerea Papei Leo I a devenit protectoarea poporu-lui. Berea era b`utura universal` \n acea perioad`, iar monahii audevenit adev`ra]i arti[ti ai fabric`rii ei. {i cum existau perioadedese de post negru, c#nd m#ncarea nu era recomandat s` se con-sume, berea a devenit b`utura de toate zilele. Astfel c` monahii se\ntreceau s` fabrice o licoare pe c#t de pl`cut` la gust, pe at#t dehr`nitoare.

Tot monahii sunt cei care au descoperit faptul c`, m`rind gradul dealcoolemie al berii, toategreut`]ile vie]ii \n aba]iierau mai u[or tolerate.A[a s-a ajuns la un niveluimitor de consum de bere\n m#n`stiri: c#te patrulitri pe cap de c`lug`r pezi!

Darul monahului

Pe l#ng` faptul c` pro-duceau berea pentru con-sumul propriu, c`lug`riiobi[nuiau s`-[i serveasc`musafirii cu aceast`b`utur`, ajung#nd lasitua]ia \n care s` se laudefiecare cu cea mai calita-tiv` [i hr`nitoare bere.Mai t#rziu, v`z#nd c` dinv#nzarea berii pot str#ngefonduri serioase, au \nceput

18

s` comercializeze berea \n hanuri numite „klosterschenken“. [i pentrua \ncuraja loialitatea fa]` de o marc` anume, fiecare bere purta numelesf#ntului care patrona m#n`stirea \n care se produsese b`utura.

Apari]ia unei noi bresle: berarii

Comer]ul cu bere a explodat \n secolul al XI-lea, concomitent cuapari]ia ora[elor \n toat` Europa. Astfel s-au format numeroase aso-cia]ii ale comercian]ilor, \n \ncercarea de a face fa]` puterii feudalesau guvernamentale. Aceste asocia]ii erau numite "bresle ale negus-torilor", ele devenind ulterior foarte influente \n comer]. Cumt#rgurile au dep`[it grani]ele ora[elor, unele bresle de acest tip au for-mat federa]ii. Cea mai important` organiza]ie profesional` era

19

„Federa]ia Hanseatic“ care cuprindea opt din cele mai importanteora[e ale Germaniei.

Organiza]iile negustorilor aveau ca membri [i „bresle alemeseria[ilor“, care, cu timpul, [i-au c#[tigat un loc \n administra]ialocal` [i, datorit` acestei situa]ii, \ndr`zneau chiar s` opun` rezisten]anobilimii, ba chiar regalit`]ilor.

Cea mai cunoscut` form` de rezisten]` \mpotriva legisla]iei cu privirela impunerea unor biruri, a fost formarea \n Brabant, pe timpulregelui Ioan I, a unei „bresle a negustorilor“ intitulat` „CavaleriiFurculi]ei Zdrobitoare“. La Londra, un grup de berari au format \n1292 ordinul „Reginei poleite cu aur [i al martirului Sf. Thomas“.

Cu toate c` breslele au fost motorul cre[terii economice \n toat`Europa, ele au cunoscut un declin pe m`sur` ce comer]ul a dep`[it noigrani]e, \nt`rind astfel puterea regilor care favorizau anumi]i antre-prenori din afara breslelor. Pentru aceste organiza]ii a fost aproapeimposibil s`-[i poat` p`stra nucleul de putere, mai ales c` nego]ul\ncepuse s` se dezvolte [i \n alte ora[e \n afara marilor capitale.

{tia]i c`...?

Sofocle, faimos scriitor grec, \ncuraja cump`tareaberii. Cum? |n scrierile sale, el sugera c` o diet`s`n`toas` complet` este compus` din „p#ine, carne,legume verzi [i zythos (bere)“. De asemenea, al]iscriitori greci timpurii, precum Herodot [i Xenofon,au men]ionat berea \n operele lor, \n contextulp`str`rii unei alimenta]ii corecte.

21

Patru ingrediente minune

Orz, hamei, ap` [i drojdie. O combina]ie armonioas` cu un rezultatuimitor: berea.

Orzul este ingredientul folosit \n procesul de fabricare al aproapetuturor berilor. Orzul poate atinge o \n`l]ime de 0,7 - 1,2 m. Fructuleste un spic cu must`]i lungi. El trebuie s` treac` printr-un proces demal]ificare, pentru c` mal]ul de orz este cel care d` berii culoarea ca-racteristic` [i gustul. Orzul este o important` surs` de proteine, lipi-de, vitamine (\n special cele de tip B) [i substan]e minerale.

Hameiul este o plant` c`]`r`toare peren` care poate cre[te p#n` la 6m \n`l]ime. Datorit` importan]ei lui \n componen]a berii, hameiul estesupranumit [i „aurul verde“ sau „inima berii“. Este bogat \n r`[ini [iuleiuri esen]iale, atribute care \i pot da berii o anume t`rie, savoare [iarom`. Hameiul este, de asemenea, o important` surs` de antioxidan]i.

Aproximativ 90% din compozi]ia unei beri este ap`. Ea trebuie s` fiepur`, f`r` nici o urm` de bacterii. Acest lucru este esen]ial, ]in#ndcont de faptul c` apa este cea care permite celorlalte ingrediente s`-[ielibereze toate aromele. Compozi]ia chimic` a apei poate influen]aprocesul de producere a berii, rezult#nd \ntr-un final o bere fie u[oar`,fie mai tare sau una dulce.

Drojdia este cea care transform` zah`rul din must \n alcool [i dioxidde carbon. Tipul de drojdie care se folose[te \n acest proces variaz`\n func]ie de tipul de bere.

CAPITOLUL II

22

{tia]i c`...?

Tat`l lui William Shakespeare a fost degust`tor debere - „conner“. Acesta avea o metod` neobi[nuit`de a testa berea pentru a constata dac` licoareag`lbuie nu era pur` sau con]inea adaosuri de zah`r.El turna o bun` parte din bere pe o banc`, a[ezandu-se apoi pe aceasta \n timp ce termina restul b`uturii.O bere imperfect`, care con]inea altceva dec#t celepatru ingrediente naturale, \i f`cea pantalonii dinpiele s` se lipeasc` de banc` dup` jum`tate de or`.

24

Procesul de fabricare

Asa cum am v`zut \n capitolul despre istoria berii, procesul de fabri-care al acestei b`uturi naturale se bazeaz`, \nc` de pe vremea anti-cilor, pe un principiu simplu: fermentarea natural` a zaharurilor [iextrac]ia cerealelor mal]ificate cu ajutorul apei fierbin]i. |n zilelenoastre, \ntreg procesul este complex, desf`[urat sub un control strictal standardelor de calitate.

Coordonatorul procesului

Procesul tehnologic de fabricare al berii se desf`[oar` \n sistem com-plet \nchis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet auto-matizat, urm`rit [i comandat din „camera de comand` [i control“.

Calculatoarele de proces con]in toate programele conform c`rora sedesf`[oar` tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urm`rescto]i parametrii tehnologici. Orice abatere de la nivelele stabilite estesemnalizat` at#t optic c#t [i sonor, astfel devine imposibil` omitereasau ne\nregistrarea acesteia, \n vederea corect`rii imediate.

Toate informa]iile legate de desf`[urarea proceselor sunt \nregistrate[i p`strate, asigur#ndu-se o trasabilitate perfect`.

Producerea mustului de bere

Mal]ul este m`cinat printr-o moar` cu val]uri [i amestecat cu aparezult#nd „pl`mada“. |n cazanul de pl`m`dire-zaharificare pl`madaeste supus` unui proces de \nc`lzire la temperaturi foarte bine defi-

CAPITOLUL III

26

nite, \n intervale de timpexacte, astfel \nc#t, ami-donul din mal] este trans-format \n zaharuri cu mo-lecule mai u[or metaboli-zabile de c`tre drojdie.

|n cazanul de filtrare serealizeaz` separarea fazeilichide de cojile r`masedin boabele mal]ului.Echipamentul este pre-v`zut cu un sistem de sitefine cu ajutorul c`rora serealizeaz` filtrarea pl`-mezii.

Mustul limpede de mal] secolecteaz` \n cazanul defierbere cu hamei. |n acestechipament este ad`ugathameiul. Un rol importantal acestui echipament esteacela de a steriliza mustul

\nainte de \ns`m#n]area drojdiei. Prin r`citorul cu pl`ci, mustulfierbinte este r`cit la aprox 10 grade.

Multiplicarea celulei de drojdie

Fiecare sortiment de bere se realizeaz` cu o drojdie specific`. Celulapur` de drojdie este p`strat` \n condi]ii sterile [i se realizeaz` multi-plicarea ei p#n` la cantitatea necesar` unei [arje de bere. Dup` fer-mentare, drojdia se recupereaz` din fermentator, se p`streaz` \n

27

condi]ii speciale de temperatur` [i presiune \n alte vase sterile. Ea serefolose[te pentru o nou` [arj`. Zilnic, se verific` condi]iile microbi-ologice ale drojdiei [i viabilitatea celulelor.

Fermentarea

Pl`mada este fermentat` \n ni[te vase uria[e, complet \nchise, mustultransform#ndu-se \n bere pe parcursul a 14 - 21 zile. Fiecare fermen-tator este prev`zut cu 3 zone de r`cire, prin care se regleaz` \n modautomat temperatura conform prescrip]iilor tehnologice.

Dup` fermentare, drojdia se extrage prin partea inferioar` a fermen-tatorului. Acesta este prev`zut cu sistem automat de recuperare adioxidului de carbon.

28

Filtrarea

Toate resturile de celule de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alteparticule fine se \ndep`rteaz` din bere prin filtrare, ob]in#ndu-seberea limpede, str`lucitoare.

Filtrarea se realizeaz` \n filtrul cu sute de pl`ci orizontale. Berea estepompat` cu presiune prin acest strat filtrant care are rolul de a re]ineorice eventual` particul`.

Procesul este permanent controlat printr-un aparat care m`soar`gradul de limpiditate al produsului finit, permi]#nd trecerea beriinumai dac` aceasta corespunde nivelului stabilit de puritate.

Tancuri de lini[tire

Berea filtrat` este depozitat` \n rezervoare uria[e unde are loc proce-sul de lini[tire [i maturare. Dup` efectuarea analizelor obligatorii,berea poate fi trimis` c`tre \mbuteliere: la sticl`, cutie sau butoi.

{tia]i c`...?

Regina Elisabeta I a Angliei era mare amatoare debere. |n timpul c`l`toriilor sale prin ]ar`, trimitea\ntodeauna curieri \nainte pentru a degusta berealocal`. Dac` aceasta nu se ridica la standardelenecesare de puritate, din Londra se trimitea c`tre eaimediat o rezerv` de bere.

31

Tipuri de bere

„Lager“ [i „Ale“

Exist` sute de tipuri diferite de bere peste tot \n lume, \ns` ele pot fiu[or clasificate \n dou` categorii: „lager“ [i „ale“.

Berile „lager“ sunt cele mai populare. Pot fi definite prin fermentareala temperaturi sc`zute - 5-9 grade Celsius, ba chiar unele ajung#ndp#n` la 0 grade Celsius. |n general, aceste beri sunt u[oare, de culoaregalben deschis, de[i se pot \nt#lni [i tipuri brune \n aceast` categorie.

Berile „ale“ sunt cele fabricate, \n mod tradi]ional, la temperaturi ridi-cate de 15-25 grade Celsius, ceea ce face ca drojdia s` se ridice lasuprafa]`. |n tehnologia modern` \ns`, b`uturile „ale“ pot fi ob]inute[i prin depunerea drojdiei la baza vaselor de depozitare. Termenul„ale“ este \n mod frecvent \nt#lnit \n Marea Britanie, unde, \n multeregiuni, exist` stiluri diferite de beri cu fermentarea drojdiei \n stra-turile superioare.

Stiluri de bere

Alt - cuv#nt nem]esc care \nseamn` „tradi]ional“ sau„b`tr#n“. El define[te un stil de bere care se face \n Dusseldorf [i \nalte c#teva ora[e din nordul Germaniei. Este o bere neagr` sau pur-purie, fabricat` prin metoda fermenta]iei drojdiei \n straturile supe-rioare.

Biere de Garde - este ob]inut` tot prin fermentarea la

CAPITOLUL IV

32

suprafa]`. Acest tip de bere se\nt#lne[te \n nordul Fran]ei [iare un termen de valabilitatemai lung \n compara]ie cu alteberi. Ini]ial, Biere de Garde erafabricat` doar \n gospod`rii, dar\n zilele noastre s-a ob]inutmetoda de produc]ie [i \n marilefabrici de bere. Se p`streaz` \nambalaje de sticl` cu dop.

Cask conditioned ale - esteun stil exclusiv anglican.Aceast` bere nu este pasteuri-zat` [i se comercializeaz` doarla draft. Stiluri asem`n`toare cuaceast` bere mai pot fi \nt#lnite\n Belgia, Fran]a sau Germania.

Lambic - sunt berile unice\nt#lnite \n Belgia, produseprintr-un proces de fermentare

spontan`. Infuzia de mal] se las` descoperit` \n aer liber, iar procesulde fermentare se \nt#mpl` cu ajutorul drojdiilor s`lbatice din aer.Pentru rafinarea gusturilor, se adaug`, de obicei, arome de fructe, maiales de cire[e sau zmeur`.

Pilsner - este berea cea mai r`sp#ndit` \n Europa.Staut and porter - este stilul clasic de fabricare al berii din

mal] pr`jit pentru a da b`uturii o culoare neagr`.Trappiest beer - este berea fabricat` \n aba]iile Chimay,

Orval, Rochefort, Westmalle, Westvleteren din Belgia sau \nm`n`stirea Koningshoeven din Olanda.

Wheat beer - sunt berile fabricate cu cel putin 50% gr#u.Acest stil de bere este tipic \n sudul Germaniei. |n partea de nordg`sim berea alb`, caracterizat` printr-o slab` concentra]ie de alcool [i

33

pu]in` aciditate. De asemenea, belgienii fabric` un tip de bere alb`rezultat dintr-o cantitate \nsemnat` de gr#u nem`l]uit.

{tia]i c`...?

Celebrul diplomat, om de stiin]`, inventator, filozof,profesor [i om politic, Benjamin Franklin, care a tr`it\n Londra \ntre anii 1757-1774, a consemnat, \ntr-una din scrierile sale, consumul de bere dintr-otipografie londonez` pe care a vizitat-o. Fiecare din-tre angaja]i consumau cinci halbe de bere pe zi: una\nainte de micul dejun, una \ntre mic dejun [i pr#nz,apoi alta la pr#nz, \nc` una la ora 6 [i ultima c#ndterminau lucrul.

34

Arta servirii [i a degust`rii

Gust`m [i savur`m

Temperatura optim` pentru a sim]i pe deplin savoarea berii este \ntre8 [i 13 grade Celsius. Berile mai tari pot fi b`ute la temperaturi cu 2- 3 grade mai mari, iar temperatura celor cu pu]in alcool poate cobor\p#n` la 3 - 8 grade.

S` descoperim personalitatea berii

Degustarea berii \ncepe cu alegerea paharului potrivit: cel de tip lalea,cu diametrul superior mai \ngust, pentru men]inerea spumei, cel lun-guie], pentru berile pils, pentru a scoate \n eviden]` culoarea deschis`[i perlarea dioxidului de carbon, paharul de [ampanie, pentru berea[ampanizat`. Unii prefer` s` deguste berea direct din doz` metalic`sau din sticl`. Cei mai mul]i \ns` folosesc halba. Indiferent de paharulales, acesta trebuie s` fie foarte curat [i s` nu con]in` urme degr`sime, detergent sau agen]i de limpezire.

Degustarea este o adev`rat` art`, pentru c` aceasta b`utur` spumoas`are un profil senzorial complex. Spuma, culoarea, limpiditatea,con]inutul de bioxid de carbon, plin`tatea, gustul remanent, echilibrularomelor sunt atribute care definesc [i pun \n valoare personalitateafiec`rui stil de bere.

Degust`torii spun c` \n testarea unei beri exist` patru gusturi debaz`: dulce, amar, acru [i s`rat. Majoritatea dintre noi are cea maimare sensibilitate la perceperea gustului amar, motiv pentru care se

CAPITOLUL V

36

spune c` \l putem detecta la o concentra]ie de o parte \n dou` mi-lioane de p`r]i. Papilele gustative „responsabile“ de identificareaacestui gust sunt situate la baza limbii, de aceea, spre deosebire detehnica aplicat` la degustarea vinului, pentru aprecierea corect` aintensit`]ii [i calit`]ii am`relii, degust`torul trebuie s` \nghit` o mic`cantitate de bere. Hameiul este ingredientul care confer` am`realaspecific` berii.

Dantela paharului

Ori de cate ori savur`m o bere, suntem aten]i la spuma care dezv`luie demulte ori calitatea b`uturii. Spuma trebuie s` fie alb`, dens`, cu \n`l]imeade 30-40 mm, persistent` timp de minim 3 minute, \nso]it` de perlaj con-stant. Dup` dispari]ie, las` pe pahar o urm` alb`, ca o dantelat`.

Dimensiunea spumei depinde [i de modul \n care berea este turnat`\n pahar. Pentru a ob]ine o spumare perfect`, berea se toarn` lamijlocul paharului \nclinat la 45 de grade.

Degustarea cu nasul

Atunci c#nd mirosim o bere, aproape 100 de substan]e de arom` neinvadeaza senzorii olfactivi. Aromele s-au format de-a lungul procesuluide fabrica]ie, mal]ul, hameiul [i drojdia contribuind decisiv la definireaprofilului aromatic al fiec`rei beri. Pentru identificarea aromelor estenecesar` aplicarea unei tehnici speciale, durata de expunere a senzorilorolfactivi variind \n func]ie de grupa de arome analizat`.

Nu toate atributele senzoriale ale berii pot fi detectate cu ajutorul gus-tului [i mirosului. Plin`tatea, catifelarea, astringen]a, senza]ia cauzat`de prezen]a bioxidului de carbon sunt evaluate folosind senzorii tac-tili prezen]i \n cavitatea bucal`.

37

Berarii din \ntrega lume au agreat o terminologie comun` pentrudescrierea aromelor specifice diverselor tipuri de bere, „limbajulberii“ fiind format din 122 de termeni. Aceast` abordare unitar` per-mite aplicarea unor criterii similare de evaluare.

{tia]i c`...?

Wolfgang Clement, fost ministru german al economiei[i muncii \n perioada 2002 - 2005, consider` c`berea este o b`utur` at#t de s`n`toas` \nc#t ar trebuirecomandat` de autorit`]i. Ministrul, care poate s`termine o bere \n 1,5 secunde, a declarat c` nu sepoate s`tura de aceast` b`utur`. „Oamenii ar trebuis` poat` primi recomandarea de a bea bere prinintermediul sistemului na]ional de s`n`tate“, adeclarat oficialul.

39

Berea \n gastronomie

Ingredientul spumos care face produsul gustos

Arta culinar` f`r` bere este ca p#inea f`r` sare. Suntem obi[nui]i s`privim berea ca pe o b`utur` cu o slab` concentra]ie de alcool sauchiar un aliment nutritiv, dar c#]i dintre noi o folosim ca ingredientminune \n ale g`titului?

Berea poate transforma cea mai banal` m#ncare \ntr-o delicates` gas-tronomic`. Fr`geze[te orice tip de carne, paste sau fructe de mare,conferindu-le o savoare care \]i capteaz` sim]urile definitiv. Folosit`\n diferite tipuri de sosuri, berea \[i pierde din alcoolemie prin fier-bere, l`s#ndu-le acestora o arom` foarte fin`. Ca ingredient \n alua-turi, berea d` un gust delicat cl`titelor [i produselor de patiserie,f`c#ndu-le mai pufoase.

Meniu complet, cu bere

FELUL I - Sup` cu bere

Ingrediente:2 linguri unt, 2 linguri f`in`, 1 litru bere blond`, 1 g`lbenu[ de ou, 1can` de sm#nt#n`, sare [i piper.

Mod de preparareSe amestec` untul cu f`ina p#n` ce se ob]ine o past` omogen`.Se adaug` treptat litrul de bere [i compozi]ia rezultat` se pune la fiert.

CAPITOLUL VI

40

Separat, \ntr-un bol special de sup`, se bate g`lbenu[ul cu sm#nt#n`,iar deasupra se toarn` berea fiart`. Se pune sare [i piper dup` gust [isupa este gata! Se serve[te cu p#ine pr`jit`.

FELUL II - Pui cu bere

Ingrediente:Pulpe de pui, foi de dafin, sare, piper, bere blond`, coriandru, ro[ii„cherry“, suc de mere, l`m#ie sau lime, unt.

Mod de preparareSe iau ni[te pulpe grase de pui, care se por]ioneaz` sau se dezoseaz`.Se pun buc`]ile \ntr-o pungu]` de plastic care se \nchide, se adaug`

41

sare [i piper, un pahar de bere blond` savuroas`, dou` foi de dafin,coriandru, ni[te ro[ii "cherry" mici [i gustoase [i o lingur` de suc demere. Se pun \n frigider peste noapte sau se las` afar` dup` ce s-a\nchis punga, doar c#teva ore. |n plus, e nevoie de o felie - dou` del`mai sau chiar lime. Se pun \n tigaie [i, cu pu]in unt, se rumenesc [ise \n`bu[` cu un capac. C#nd s-au f`cut, se adaug` ro[ioarele dinpung` [i o felie sau dou` de lime, care se sting tot \n pu]in unt, stinsla r#ndul lui cu o lingur` de bere blond`. Dup` ce s-au rumenit pulpele \n tigaie, se pune o lingur` din bai] [ise las` totul sub capac. C#nd dispare zeama, se pun ro[iile, feliile del`m#ie [i un cub de unt. Imediat ce s-a topit, se pune o lingur` - dou`din acela[i sos din pung` [i se relev` arsura. S` fie doar rumenit, pen-tru c` de acolo iese gustul sosului.

DESERT - Pr`jitur` de ciocolat` cu bere

Ingrediente1 can` cacao, 1 can` ap`, 1 can` bere, 1 lingur` o]et, 1 lingur` esen]`de vanilie, 2/3 c`ni lapte concentrat, 1 can` margarin`, 1 can` zah`r,2 ou`, 2 c`ni f`in`, pu]in` sare, 1 linguri]` praf de copt.

Mod de preparareSe fierbe apa [i se amestec` cu praful de cacao.Apoi se adaug` berea [i se las` compozi]ia la r`cit. Separat, \ntr-unvas, se amestec` laptele cu vanilie [i o]etul, iar \n altul margarina,zah`rul, ou`le b`tute spuma, ¼ din cantitatea de f`in` [i praful decopt. Peste aluatul rezultat se toarn` laptele, f`ina r`mas` [iamestecul de cacao [i bere. Se a[eaz` compozi]ia \ntr-o tav` tapetat`cu pu]in unt [i f`in` [i se las` la copt 45 de minute.C#nd este gata, se toarn` deasupra [i o glazur` de ciocola` alb`, pestecare ad`ug`m un strat fin de cacao. Se serve[te al`turi de c#tevafeliu]e de fructe.

42

{tia]i c`...?

B`rba]ii de v#rst` mijlocie au acum o scuz` plauzi-bil` pentru ie[irile la o bere cu prietenii! O echip` decercet`tori de la Colegiul Universitar din Londra auchestionat aproximativ 5.350 de func]ionari publicicu v#rsta \ntre 35 [i 55 de ani \n leg`tur` cu modulcum \[i petrec timpul liber. Concluzia studiului a fostc` activit`]ile sociale precum participarea la diversejocuri, la o mas` savuroas` cu prietenii sau chiarmersul \ntr-un bar la o bere sunt activit`]i care potcontribui la men]inerea agilit`]ii min]ii.

43

Beneficiile consumului moderat de bere

Parte din via]`

Cunoscut` ca fiind b`utura cu cel mai mic grad de alcoolemie dincategoria b`uturilor fermentate, berea face parte din via]a noastr`.Pentru unii consumatori berea este pretext de socializare apropiindu-ide prieteni sau \nlesnind comunicarea, porne[te distrac]ia sau omen]ine mai mult timp, \n timp ce pentru al]ii este o b`utur` la mod`,pe care o savurezi cu pl`cere \ntr-o multitudine de ocazii.

Studii despre consumatorii de bere relev` faptul c` ace[tia spundespre produs c` le d` \ncredere \n ei \n[i[i, \i determin` s` se simt`plini de via]` [i totodat` confortabili, f`c#nd lucrurile mai u[oare.

Un pahar de s`n`tate

Berea este o b`utur` natural`, \n al c`rei con]inut se reg`sesc dinbel[ug minerale, vitamine, fibre [i substan]e antioxidante. Con]inutulde minerale - Potasiu, Magneziu, Fosfor, Calciu, Sodiu, Seleniu, Fier,Zinc - acoper` o bun` parte din necesarul zilnic. Este binecunoscut faptul c` potasiul are o ac]iune benefic` \n profi-laxia infarctului [i, de asemenea, un efect diuretic, \n timp ce magne-ziul ajut` la sc`derea colesterolului din s#nge [i este favorabil activ-it`]ii cardiace. De asemenea, berea este o surs` excep]ional` de vita-mine, \n special cele de tip B. Berea mai con]ine acid folic, inozitol[i calin`. S` lu`m \n calcul [i fibrele solubile provenite din pere]ii celulari ai

CAPITOLUL VII

44

mal]ului, precum [i substan]ele antioxidante derivate din hamei [imal]. Astfel c` berea are implica]ii indiscutabile \n buna func]ionarea organismului.

Motive pentru care bei bere

Este r`coritoare, hr`nitoare, gustoas` [i relativ s`rac` \ncalorii. Berea nu con]ine gr`simi [i zah`r.

Berea este o b`utur` natural`, cu aport mare de vitamine [iminerale.

Este o surs` de fibre solubile. Un litru de bere con]ine aproxi-mativ 20% din cantitatea de fibre recomandat` zilnic, iar unele sor-turi con]in chiar p#n` la 60%. Acestea ajut` digestia [i absorb]iahranei, reduc#nd nivelul de colesterol. Con]inutul moderat de alcool(4-5 grade) cre[te a[a-numitul colesterol bun [i ac]ioneaz` ca o bari-er` \mpotriva colesterolului r`u, reduc#nd riscul de infarct [i alte boliale inimii. La femei, \nt#rzie instalarea menopauzei [i a efecteloracesteia - osteoporoza.

Consumul moderat de bere reduce stresul [i rata \mboln`vi-rilor de inim`.

45

{tia]i c`...?

Berea nu \ngra[`! Consumat` cu modera]ie, aceast`licoare natural` ne poate men]ine silueta \n para-metrii dori]i. C#nd savur`m un pahar de bere,\ncepem s` num`r`m caloriile \n func]ie de canti-tatea pe care o bem. Comparat` cu alte b`uturi,berea ocup` un loc frunta[ \n topul celor cu con]inutcaloric redus. Un pahar de 100 de mililitri de laptecon]ine 64 de calorii, unul de suc de mere ne\ndulcit47 de calorii, unul de vin cu 12% alcoolemie 77 decalorii, iar unul de lichior cu 40% alcolemie 320 decalorii \n timp ce unul de bere cu 4,6% alcoolemieare 41 de calorii, iar berea non alcoolic` 15calorii.Un pahar de lapte, iaurt sau suc de merecon]ine mai multe calorii dec#t unul cu bere.Consumat` zi de zi cu modera]ie, berea este parte aunei diete echilibrate!

47

Brandurile membrilor Asocia]iei „Berarii Rom#niei“

Heineken Rom#niaInBev Rom#niaURBBURSUS Breweries

CAPITOLUL VIII

Beck’sBeck’s Green LemonBergenbierBucegiCarlsbergCiucCiuca[GambrinusGolden BrauGosserGuinnessHarghitaHa]eganaHeinekenHolstenLeffe

LowenbrauNorocPilsner UrquellPeroniREDD’sScholossgoldSilvaSkolStejarStellaTimi[oreanaTuborg Tuborg StrongTuborg Christmas BrewURSUSZIPFER

48

49

Beck’s Berea German` num`rul unu \n lume

|n anul 1873 Leder Rutenberg, antreprenor \n Bremen \mpreun` cumaestrul berar Heinrich Beck pun bazele companiei Kaiserbrauerei Beck& Co. A[a s-a n`scut marca Beck's (dup` numele p`rintelui s`u).

Succesul a sosit foarte devreme pentru Beck's. Fabricat` pentru primadat` \n 1873 \n Bremen, berea Beck's a primit primul s`u premiu \n 1874c#nd Heinrich Beck a primit medalia de aur pentru servicii excep]ionale deproducere a berii de la fiul Kaiserului, prin]ul coroanei, mai t#rziu devenitKAISER FRIEDERICK III. Doi ani mai t#rziu, berea a primit o nou`recunoa[tere, marele premiu la Expozi]ia Mondial` din Philadelphia unde afost recunoscut` ca cea mai bun` bere continental`.

Aceste medalii autentice \mpreun` cu scutul [i cheia ca simbol alora[ului Bremen, sunt [i \n zilele noastre pe eticheta Beck's.

Beck's este ast`zi berea german` cea mai bine vandut` \n lume, cu prezen]`activ` \n peste 120 de ]`ri. Caracteristicile, calitatea german` a Beck's [i asocierea cu spiritul t#n`r [i non-conformist, fac ca aceast` bere s` fie foarte c`utat` de consumatori, care seidentific` cu valorile Beck's [i \[i doresc asocierea cu aceast` marc`.Produs` \n strict` concordan]` cu Legea German` a Purit`]ii Berii(Reinheitsgebot) [i ob]in#nd \ntocmai caracteristicile distincte ale berii, Beck'sgaranteaz` calitatea unui produs 100% natural. Calitatea produsului [ifolosirea celor mai bune ingrediente sunt factorii cheie care stau \n spatele suc-cesului mondial al m`rcii.

InBev Romania ocup ̀locul 5 in lume \n ceea ce prive[te v#nz`rile de Beck's. Conform studiului Brand Tracker Synovate 2007 Beck's este pe locul 1\n topul preferin]elor consumatorilor cu v#rsta cuprins` \ntre 18 [i 24 deani, este prima bere men]ionat` de tineri \n ceea ce prive[te notorietateabrandului [i obiceiuri de consum.

50

51

Beck’s Green LemonSpune NU statului \n cas`!

|ntr-o zi c`lduroas` de var`, nimic nu este mai pl`cut dec#t s`savurezi o b`utur` care s` te r`coreasc`. De aceea, Beck's a lansat pepia]a din Rom#nia Beck's Green Lemon - o combina]ie unic` de berepremium cu gust discret [i r`coritor de l`m#ie.

Beck's Green Lemon este o bere care te men]ine „fresh“ pedinu`untru [i „cool“ pe dinafar`, poate fi consumat` de to]i cei carecaut` s` scape de c`ldur`, [i mai ales de cei c`rora lucrurile premiumle fac cu ochiul.

Indiferent de v#rst`, fie c` apar]ii unui sex sau celuilalt, Beck's GreenLemon vrea s` te scoat` din cas`, vrea s`-]i arate c#t de bine este \naer liber: fierbin]eala verii poate fi domolit` de un r`coros [i recon-fortant gust de l`m#ie verde.

Beck's Green Lemon este \mbuteliat` \ntr-o sticl` transparent` deculoare alb`, cu protec]ie \mpotriva razelor ultraviolete. Este o berededicat` \n primul r#nd consumului pe terase, plaje [i piscine. C#ndc`ldura ora[ului te mole[e[te sau ai practicat activit`]i sportive, tepo]i destinde undeva \n aer liber cu un Beck's Green Lemon. Gustulde l`m#ie face aceast` bere [i mai r`coritoare [i, \n acela[i timp, tetreze[te din toropeal`.

52

53

BergenbierPrietenii [tiu de ce

N`scut` \n anul 1995 la Blaj, Bergenbier este ast`zi marca de bere cucea mai mare notorietate [i una dintre berile cu cele mai mari v#nz`ride bere din Rom#nia.

„Prietenii [tiu de ce“ este sloganul num`rul 1 al industriei de bere dinRom#nia, slogan intrat deja \n „folclorul“ rom#nesc.

Bergenbier este una dintre cele mai apreciate beri din ]ara noastr`; [i-aconstruit popularitatea pe un atribut fundamental: o bere proasp`t` [isavuroas`, care se bea \mpreun` cu prietenii. Bergenbier este o marc`puternic asociat` cu lumea b`rba]ilor, care vorbe[te despre masculini-tate [i complicitate masculin`.|n comunicarea Bergenbier universul masculin al prietenilor \[ireg`se[te valorile primordiale. Prin spoturile sale, Bergenbier levorbe[te b`rba]ilor \ntr-un limbaj numai de ei \n]eles, se creeaz` ast-fel o leg`tur` str#ns`, o complicitate \ntre marc` [i universul mas-culin.

Prin calitatea sa de sponsor principal al Echipei Na]ionale de Fotbala Rom#niei, Bergenbier mai este cunoscut` [i ca „berea fotbaluluirom#nesc“. Fie c` rezultatele \nregistrate de c`tre tricolori au adussuporterii pe culmi de fericire, fie c` acestea au fost sub a[tept`ri,Bergenbier a demonstrat fa]` de Echipa Na]ional` a Rom#niei,aceea[i loialitate [i un constant entuziasm. Pentru c` Bergenbier acrezut [i va crede \n fotbalul rom#nesc, va r`m#ne cel mai fidelsuporter al Na]ionalei!

54

55

Bucegi |mpreun` la bine [i la r`u

Caracteristicile produsuluiBucegi este o bere blond` de larg consum, cu o concentra]ie de alcoolde 4,6% [i un extract primar de 10,5° P.

IstoricBucegi a fost fabricat` pentru prima dat` \n 1984 [i a devenit repedeuna din cele mai apreciate [i mai puternice m`rci rom#ne[ti de bere.Relansat` cu succes \n februarie 2002, Bucegi a ajuns, \ntr-un timprelativ scurt, o marc` important` din portofoliul Heineken Rom#nia.Bucegi s-a remarcat prin autenticitate [i relevan]` pentru consuma-torii s`i. Recunoa[terea acestui fapt s-a confirmat [i prin numeroase-le premii ob]inute \n cadrul unor renumite festivaluri de publicitatedin ]ar` (Ad'Or 2002 [i 2003, Effie 2007) [i din str`in`tate (GoldenDrum Portoroz 2002).

Profilul m`rciiBucegi este [i \[i dore[te s` r`m#n` o marc` simpl`, familiar`. Celmai important lucru pentru Bucegi este apropierea de consumatoriis`i, l#ng` care dore[te s` fie [i la bine [i la r`u. Nu \n ultimul r#nd,puterea de a face haz de necaz, at#t de caracteristic` rom#nilor, este ovaloare a m`rcii care \ncearc` s`-i ajute pe consumatori s` treac` maiu[or peste problemele zilnice.

56

57

Carlsberg

Carlsberg, una dintre cele mai renumite m`rci de bere din lume, a fostlansat` de compania URBB pe pia]a rom#neasc` \n luna mai a anului2001. |nc` de la intrarea sa pe pia]a din Rom#nia, Carlsberg a devenitsinonim cu inova]ia, fiind primul brand care a introdus capacele deprotec]ie speciale pentru doze, eticheta transparent` - No look Label,[i sticla special` Carlsberg cu logo embosat [i un design modern careeviden]iaz` valorile [i caracterul cosmoplit al m`rcii.

Acest nou ambalaj, special conceput pentru pasiona]ii m`rciiCarlsberg, r`spunde cerin]elor acestui tip de consumator, foarte atentla detalii, care vrea s` fie diferit [i s`-[i exprime prin intermediulfiec`rui accesoriu personalitatea. O dat` \n plus, berea Carlsbergofer` consumatorilor sentimentul apartenen]ei la o lume fascinant`,lumea Carlsberg.

{i pentru c` nimic nu se compar` cu momentele unice petrecuteal`turi de prieteni [i de o bere de calitate, Carlsberg \]i ofer` ocazia s`cau]i tot ce este mai bun pentru tine, s` te bucuri de via]`, s`\mp`rt`[e[ti momentele de bucurie cu prietenii [i s` fii optimist.

Istoric:Carlsberg a fost fondat` \n 1847, la Copenhaga, de J.C. Jacobsen(1811 - 1887). Cu o tradi]ie de peste 150 de ani, Carlsberg este unadintre cele mai renumite [i mai bine v#ndute beri din lume.

58

59

Ciuc

Caracteristicile produsuluiCiuc Premium este o bere blond` superioar`, de tip Pils, cu o concen-tra]ie de alcool de 5% [i un extract primar de 11.5° P.

IstoricFabricat` \nc` din 1975, la Miercurea Ciuc, aceast` bere s-a remarcatimediat prin gustul unic conferit de puritatea apei din zona Harghita[i de calitatea excelent` a mal]ului [i hameiului.Gustul des`v#r[it al berii Ciuc Premium a r`mas acela[i dealungultimpului. Ceea ce s-a schimbat este ambalajul care \n acest an a fostaliniat la calitatea berii. Acesta este acum de un verde premium, areo form` modern`, unic` pentru Rom#nia cu inscrip]ii \n relief [ietichete cu un design atr`g`tor.

Profilul m`rcii Ciuc Premium ofer` o prospe]ime inegalabil` oriunde este con-sumat`. Este alegerea perfect` \n momentul \n care vrei s` te relaxezicu o bere r`coroas` \n fa]`, fie la munte, fie la mare sau pur [i simplula o teras` cu prietenii \ntr-o zi c`lduroas` de var`.

60

61

Ciuca[

Re]eta Ciuca[ dateaz` din 1892 [i poart` numele muntelui din careizvor`[te ingredientul s`u vital, apa pur` de munte. |n 2004, marca afost integrat` \n portofoliul URSUS Breweries. Ciuca[ este distribuit`la nivel na]ional din aprilie 2005. Anul acesta calitatea m`rcii a fostrecunoscut` la nivel interna]ional, fiind recompensat` cu: Medalia deargint la Monde Selection-International Institute for QualitySelections, Belgia [i Superior Taste Award o stea acordat` deInternational Taste& Quality Institute, Brussel, Belgia.

62

63

GambrinusPentru momente speciale

Berea Gambrinus se bucur` de o tradi]ie puternic`, \nceputul con-sumului de bere \n Rom#nia fiind legat chiar de aceast` marc`.|ncep#nd cu anul 1869 [i p#n` cu pu]in timp \n urm` ea a fost produs`la Fabrica Grivi]a din Bucure[ti. Faima m`rcii se datoreaz` \n egal`m`sur` celebrei ber`rii omonime din centrul Capitalei, loc de\nt#lnire pentru arti[tii rom#ni ai \nceputului de secol XX.

Caracteristicile produsuluiGambrinus este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o con-centra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

Istoric|n anul 2005 a fost relansat` cu succes prin intermediul unei campaniide imagine ce a constat \n schimbarea etichetei [i \ntinerirea aspectu-lui acesteia. Simbolul m`rcii, \ns`, a r`mas acela[i: regele berarGambrinus. Astfel, s-a demonstrat c` „tradi]ional“ nu trebuie s`\nsemne [i „\nvechit“.

64

65

Golden BrauUna bun` \mpreun`

Caracteristicile produsuluiGolden Brau este o bere blond` cu aspect limpede [i cu gust pl`cut,fin [i u[or am`rui. Concentra]ia de alcool este de 4,8% [i extractulprimar de 11°P.

IstoricLansat` \n 1998, Golden Brau a ajuns, \n numai doi ani, una dintrecele mai v#ndute [i mai c`utate beri din Rom#nia. Secretul?Identificarea ei cu un mod de viat` simplu, dar dinamic al consuma-torilor de bere din Rom#nia.

Profilul m`rciiGolden Brau este o marca inovatoare, care aduce \ntotdeauna ceva nou[i relevant consumatorilor sai. Berea Golden Brau a fost prima dinRom#nia care a lansat un PET cu o folie de protec]ie [i apoi a lansatsistemul de \nchidere Oxigen Stop, care garanteaz` prospe]imea beriipe o perioad` mai lung` de timp. Acum, Golden Brau aduce o form`ergonomic` ambalajului s`u, fiind foarte u[or de manevrat.

Inova]iile aduse p#n` acum la nivelul ambalajului Golden Brau aufost foarte bine primite de catre consumatori. Marca este una din celemai apreciate de consumatorii rom#ni.

De asemenea, marca Golden Brau acord` \n mod constant aten]iecalit`]ii, care a fost premiat` de patru ori cu medalii de aur \n cadrulprestigioasei competi]ii Monde Selection, organizat` \n Belgia.Golden Brau a ob]inut din nou aprecierea juriului prin gustul s`upl`cut, u[or am`rui, prospe]imea [i calitatea sa. Golden Brau ac#[tigat aceast` prestigioas` competi]ie \n 2008, 2007, 2006 [i 2003,dovedind c` poate concura cu cele mai puternice m`rci din lume.

66

67

Gosser

Caracteristicile produsuluiGosser este o bere blond` Premium de calitate superioar` cu o con-centra]ie de alcool 5,3% [i un extract primar de 12,1° P.

IstoricPovestea berii Gosser \ncepe \n 1860, cand Max Kober, un berar dinGraz, a cump`rat o parte a vechii m#n`stiri din Goss [i a construit ober`rie, „zu Goss“. |n 1893, Kober [i-a transformat ber`ria \ntr-osocietate comercial`, moment care marcheaz`, practic, na[terea aceea ce avea s` devin` legenda Gosser.Gosser este [i ast`zi \n topul preferin]elor austriecilor, p`str#ndu-[ine[tirbit` aura legendar` de-a lungul timpului. Gosser este \n Austriasinonim cu bere. Marca se bucur` de recunoa[tere [i apreciere nudoar \n Austria, ci [i la nivel central european. |n Rom#nia, bereaGosser a fost lansat` \n 2002 [i, \n numai doi ani, a reu[it s`-[i con-solideze pozi]ia \n segmentul Premium.

Profilul m`rciiGosser este o bere str#ns legat` de natur`. R`d`cinile istorice dinfeerica regiune Styr, leg`turile cu tradi]iile locului, puritatea naturiiprecum [i calitatea de excep]ie a re]etei de fabrica]ie sunt elementelecentrale ale acestei m`rci.Aten]ia m`rit` acordat` detaliilor scoate [i mai puternic \n eviden]`calit`]ile excep]ionale ale m`rcii: sigiliul de pe g#tul sticlei sim-bolizeaz` garan]ia grijii cu care sunt selec]ionate ingredientele, iarverdele special [i embosul asimetric amintesc de formele naturalesculptate de ap` \n natur`.

68

69

Guinness

Un singur om - Arthur Guinness. 246 ani de tradi]ie. 150 de ]`ri.Povestea brandului Guinness este o poveste plin` de inova]ie,credin]` [i pasiune. Istoria brandului este influen]at` \n mare m`sur`de istoria Irlandei, astfel \nc#t ast`zi berea este asociat` cu Ziua Sf.Patrick, Ziua Irlandei, s`rb`torit` prin parade [i valuri de bereGuinness pe tot globul.

Guinness este o bere unic`, de \nalt` calitate, cu o personalitateputernic`.

Prima fabric` de bere Guinness a fost facut` de Arthur Guinness, \nDublin, \n 1759. |n momentul de fa]`, Guinness este produs` \n 50 de]`ri [i v#ndut` \n mai mult de 150.

|ncep#nd din 1996, compania URBB import` brandul Guinness pen-tru iubitorii m`rcii din Rom#nia.

70

71

Harghita

Rece ca apele izvoarelor, proaspat` precum verdele colinelor [i la felde pur` ca [i atmosfera naturii de unde provine, berea Harghita este\ntotdeauna gata pentru a fi savurat`.

Caracteristicile produsuluiHarghita este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen-tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

IstoricHarghita este o bere de tradi]ie \n zona de unde provine, succesul decare se bucur` fiind \n mare parte datorat calit`]ii superioare a apeidin care este fabricat`. |n anul 2006, marca Harghita a fost relansat`prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducereaunei forme moderne [i novatoare a PET-ului.

72

73

Ha]egana

La fel ca o gur` de aer rece [i puternic din ]ara Ha]egului, bereaHa]egana te re\mprosp`teaz` [i te r`core[te, aduc#ndu-]i acea atin-gere a naturii care te umple de poft` de via]`.

Caracteristicile produsuluiHa]egana este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen-tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

IstoricHa]egana a intrat \n portofoliul de m`rci al Heineken Rom#nia \nanul 2000, odat` cu preluarea fabricii din Ha]eg. |n anul 2006, marcaHa]egana a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea eticheteiprecum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PET-ului.

74

75

Heineken

Caracteristicile produsului Heineken este o bere pilsener de culoare deschis`, de fermenta]ieinferioar`, cu un con]inut de alcool de 5% [i un extract primar de11,4º P. Heineken este ob]inut` printr-un proces natural de brasaj,f`r` adaos de aditivi. Ingredientele folosite pentru producerea aces-tei beri sunt mal]ul din orz, apa, hameiul [i drojdia Heineken de tipA. Caracteristicile berii Heineken sunt aroma proasp`t` [i gustulu[or am`rui, care fac ca aceasta bere s` fie b`ut` cu placere.

Istoric Berea Heineken a fost savurat`, genera]ie dup` genera]ie, de la\nceputurile sale [i p#n` \n prezent. Istoria berii Heineken \ncepe cumai bine de 135 de ani \n urm`, iar re]eta sa unic` este respectat` custricte]e [i ast`zi. Datorit` standardelor extrem de riguroase, calitateaexcep]ional` a berii Heineken este aceea[i, pretutindeni in lume.Oriunde pe glob, sticla verde a ajuns s` reprezinte naturale]ea [iprospe]imea plin` de vitalitate a berii. Berea Heineken este astazi cea maivaloroas` marc` de bere premium la nivel interna]ional, fiind prezent` \naproape fiecare ]ar` din lume. Eticheta transparent` de pe sticleleHeineken vine s` \nt`reasc` vizual calitatea premium a acestei beri. Heineken te inspir` [i \]i ofer` experien]e unice \n fiecare clip`.Heineken adreseaz` publicului invita]ia sa de a \mp`rt`[i o atitudinepozitiv` [i \ndr`znea]`, de a experimenta ceva nou [i diferit [i de adep`[i grani]ele existen]ei lor obi[nuite de zi cu zi.

Profilul m`rciiHeineken este o marc` Super Premium, pozi]ionat` \n segmentul supe-rior al pie]ei. Ceea ce o diferen]iaz` de alte m`rci sunt caracteristicilesale unice: Heineken este pasionat` de calitate, are o perspectiv` glo-bal` [i o personalitate cosmopolit` foarte atr`g`toare. Heineken aducebucurie [i pl`cere \n vie]ile a milioane de oameni, \n \ntreaga lume.

76

77

Holsten

Holsten este un produs premium recunoscut \n \ntreaga lume prin pris-ma calit`]ii sale, a re]etei originale, a gustului unic [i a purit`]ii sale.Produs` pentru prima dat` \n Hamburg - Germania, \n 1879, cu uncon]inut de alcool de 5%, Holsten este o bere german` original` [ideosebit`, care a adus \n Rom#nia experien]a produc`torilor germani.Holsten este prezent` \n Rom#nia din anul 2005, rom#nii al`tur#ndu-seastfel consumatorilor din peste 80 de ]`ri din \ntreaga lume care apre-ciaz` aceast` bere.

Holsten este berea perfect` pentru a fi savurat` [i \mp`r]it` cu cei careaprecieaz` lucrurile bune \n via]`. Valorile m`rcii Holsten sunt: onesti-tate, „no show-off“, \ncredere \n sine, distrac]ie [i m`iestrie.

Istoric:Holsten a fost produs` pentru prima dat` \n Hamburg - Germania, \nanul 1879. Numele acesteia provine de la denumirea unui trib germa-nic, Holsten, care a locuit \n partea sudic` a Germaniei \n secolul alXII-lea.

78

79

LeffeSavour Life, Savour Leffe

Sloganul „Savour Life, Savour Leffe“ surprinde \ntreaga bog`]ie pe careo ofer` berea Leffe. Conceptul de „savoare“ a fost selectat cu aten]iedatorit` capacit`]ii sale de a reda intensitatea gustului berii Leffe.

Fondat` \nc` din 1152, m#n`stirea Notre Dame de Leffe, aflat` l#ng`Dinant, ora[ francofon din regiunea Valonia din Belgia, exist` [iast`zi. |n 1240, c`lug`rii au cump`rat o fabric` de bere situat`aproape de m#n`stire [i au \nceput produc]ia de bere. M#n`stirea afost desfiin]at` \n timpul revolu]iei franceze, activit`]ile au fost sistate\n totalitate \n anul 1809 [i reluate \n 1952, \n condi]ii financiare difi-cile. M#n`stirea a \ncheiat un acord cu Albert Lootvoet pentrurelansarea produc]iei, p`str#ndu-se \n acela[i timp bogata sa tradi]ie[i re]eta specific`.

|n 1977 fabrica lui Lootvoet a trecut \n portofoliul ber`riei Artois,ber`rie cu tradi]ie de peste 100 de ani.

Interbrew a luat fiin]` \n momentul \n care Artois [i Piedboeuf s-au unit,\n 1987, iar Leffe a \nceput s` se comercializeze \n peste 50 de ]`ri. De-a lungul istoriei, Leffe a continuat s` fie produs` dup` re]eteleoriginale ale c`lug`rilor m#n`stirii Notre Dame.

Astazi, marca Leffe este prezent` \n peste 60 de]`ri, iar 96% din volu-mele de v#nz`ri se \nregistreaz` \n Europa de Vest, fiind principalulbrand de specialit`]i pe pie]ele cele mai importante Vest: Belgia [i Fran]a.

|n prezent, Leffe cunoa[te o expansiune puternic` pe pie]ele dinAmerica de Nord, Europa Central` [i de Est [i regiunea Asia-Pacific,continu#nd s` fie o specialitate de bere super premium care trebuiesavurat`.

80

81

Lowenbrau Berea de la Oktoberfest

Tradus` literal, „Löwenbräu“ \nseamn` Berea Leului. Leul este sim-bolul tradi]ional al Bavariei, dar [i simbolul „Löwenbräu“. Caurmare, leg`tura emo]ional` dintre marc` [i locuitorii Bavariei estelesne de ghicit. Löwenbräu este pentru bavarezi berea lor de suflet,bere iubit` [i apreciat` \n toat` Germania, unde se consum` volumeimpresionante \n fiecare an.

Istoria LöwenbräuLöwenbräu \[i are originile \nc` din secolul 14, \n anul 1383 c#nd esteprodus` pentru prima dat` la hanul „Zum Löwen“ din Germania.Actuala re]et` dateaz` din anul 1851, an \n care \ncepe produc]ia beriila Munchen, \n una dintre cele mai moderne fabrici din lume. Lafinalul secolului 19 fabrica Löwenbräu era una dintre cele mai maridin Europa. |n timpul r`zboiului, \n 1944, fabrica a fost complet dis-trus` iar dup` reconstruc]ie, marca [i-a reluat locul \n topul ierarhieim`rcilor de bere germane [i a \nceput s` fie exportat`.

Löwenbräu este prima bere german` din Rom#nia \mbuteliat` \nambalaj tip PET. Lowenbrau este o bere german` de tradi]ie, foarteapreciat` de consumatorii din Germania, unde este \n fiecare an vede-ta festivalului „Oktoberfest“ din Munchen.

Löwenbräu este o bere tipic german`, ale c`rei ingrediente respect`\ntocmai calitatea cerut` de rigorile germane. Produs` din ap`, mal][i hamei selec]ionat, Löwenbräu are un gust autentic [i pregnant, oculoare [i o arom` distinctive.

Lowenbrau este o marc` foarte iubit` \n Rom#nia pentru c` de]inere]eta succesului: este o bere german`, \mbuteliat` \n cel mai apreci-at ambalaj al momentului, la un pre] accesibil.

82

83

Noroc Dupa munc` [i r`splat`

Nimic nu potole[te mai bine setea dup` o zi grea de munc` dec#tNoroc. Acesta este mesajul transmis de Noroc consumatorilor\ncep#nd din anul 2004. Av#nd sloganul „Dup` munc` [i r`splat`“,Noroc arat` \n campaniile sale satisfac]ia celor care la sf#r[itul uneizile de munc` sunt r`spl`ti]i de o bere bun`. Calitatea, cantitatea sa [ipre]ul convenabil o recomand` ie[irilor \n aer liber, \nt#lnirilor cu pri-etenii sau consumului ad-hoc cu colegii dup` terminarea serviciului.Pentru c` Noroc este berea care \]i aduce relaxarea bine meritat`.

|n anul 2006 Noroc a fost premiat` cu medalia de bronz la AustralianBeer Awards (AIBA). Medaliile ob]inute la Australian Beer Awardssunt un simbol al excelen]ei \n produc]ia de bere. Desf`[urat \nfiecare an \n Melbourne, AIBA este un eveniment prestigios, unbarometru al produc]iei de bere din \ntreaga lume. |n 2006, laAustralian Beer Awards au fost \nscrise 974 de m`rci de bere din 31de ]`ri.

84

85

Peroni Nastro AzzurroGustul rafinat al berii premium sau Peroni Nastro Azzurro

Peroni Nastro Azzurro este berea super-premium italian` num`rulunu \n lume. Birra Peroni a demarat produc]ia de bere \n 1846, iarNastro Azzurro a ap`rut la \nceputul anilor '60 \n Italia. Peroni NastroAzzurro, cu noua imagine elegant` retro, a fost lansat` la nivel mon-dial la \nceputul anului 2005. Rom#nia este prima ]ar` din lume \ncare a fost lansat` berea Peroni Nastro Azzurro, dup` relansarea dinMarea Britanie.

Peroni Nastro Azzurro este o bere proasp`t`, care pune \n valoarelatura italian` a personalit`]ii consumatorilor s`i. |n Peroni NastroAzzurro se reg`sesc stilul, pasiunea [i spiritul italian.Brandul Peroni este destinat consumatorului modern, cel care apreci-az` \n egal` m`sur` calitatea produsului, dar [i imaginea acestuia.Inten]ia Peroni este de a schimba percep]ia asupra pie]ei berii, oferindo perspectiv` proasp`t` [i neconven]ional`.

Strategia de promovare a Peroni Nastro Azzurro pune accent pecomunicarea atipic`, \ndr`znea]` [i creativ` a stilului, pasiunii [ispiritului italian. De asemenea, se mizeaz` pe o publicitate ambien-tal` puternic`, pe expunerea brandului \n loca]ii \n care se reg`sescdin plin stilul [i spiritul italian sau \n spa]ii inedite unde consumatorulare pl`cuta supriz` de a se „\nt#lni“ cu produsul.

86

87

Pilsner Urquell Pilsner Urquell - berea care a schimbat percep]ia omeniriidespre bere

Povestea Pilsner Urquell - un moment remarcabil \n istorie, un pro-ces de fabricare unic, un produs de excep]ie [i recunoa[terea comu-nit`]ii de exper]i. Experien]a autentic` a gustului autentic.

Pilsner Urquell reprezint` punctul de referin]` al berilor blonde \ntoat` lumea, fiind, a[a cum ii spune [i numele, „berea pilsner de lasursa original`“. Folosind \nc` re]eta original` din 1842, calitatea [igustul de excep]ie dulce-am`rui au \nso]it lunga [i remarcabila isto-rie a m`rcii.

Pilsner Urquell a revolu]ionat chiar [i modul \n care se bea berea.Apari]ia sa a inspirat folosirea paharului, \n locul halbelor din cera-mic`, pentru c` Pilsner Urquell merit` s` fie [i v`zut`.Pre]uirea m`rcii vine din toat` lumea. The Wall Street Journal \n iunie1995 afirma c` "exper]ii \n bere de la München la Chicago sunt \nconsens c#nd recunosc Pilsner Urquell drept acel produs original cest` \n fruntea tuturor m`rcilor de bere."

Dac` respectul de sine s-ar m`sura \n bere de calitate, s-ar m`sura \nPilsner Urquell. Pentru c` Pilsner Urquell te recompenseaz` cu satis-fac]ia gustului pe care numai adev`rata bere original` poate s` oofere.

88

89

REDD'sREDD's Fresh- prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia

Caracteristicile Produsului:REDD's Fresh este o bere de calitate superioar`, fin`, cu arom` natu-ral` de l`m#ie, cu un grad de alcoolizare normal (4.5%), mai pu]inamar` [i u[or acidulat`. REDD's Fresh este disponibil` la nivelna]ional \n sticle de 0.33l twist off nereturnabile, 0.5l sticl` retur-nabil` [i 0.5l cutie, at#t pentru consumatorii din baruri [i cluburi, c#t[i pentru cei ce doresc s` o achizi]ioneze din magazine.

Istoric:URSUS Breweries, subsidiar` a SABMiller plc., a lansat la 1 martie2008 prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia, REDD's Fresh,extinz#ndu-[i astfel portofoliul de produse pe segmentul premium\ntr-o nou` categorie, „flavoured beers“.

Profilul M`rcii:Inten]ia REDD's este de a aduce un plus pe pia]a berii din Rom#nia,prin calitatea [i originalitatea re]etei, prin gustul unic, precum [i prinposibilitatea pe care o ofer` consumatorilor de a-[i satisface nevoiade schimbare, de a fi parte dintr-un nou univers premium, special [ineconven]ional, plin de culoare [i veselie: universul REDD's.Noua marc` lansat` de URSUS Breweries se adreseaz` consumato-rilor moderni, consumatori deschi[i la noutate [i inova]ie, mereutineri, \nconjura]i de prieteni, care apreciaz` în egal` m`sur` calitateaprodusului, dar [i imaginea acestuia. |n lumea plin` de culoareREDD's se pot reg`si, a[adar, [i femeile, care vor aprecia cu siguran]`at#t gustul unic REDD's, c#t [i stilul cosmopolit [i contemporan alnoii m`rci.

90

91

ScholossgoldSatisfac]ie f`r` alcool

Caracteristicile produsuluiSpecial`, at#t prin ingredientele de calitate folosite, c#t [i prin tipul eiaparte de b`utur` non-alcoolic`, Schlossgold ofer` savoarea [i gustulberii \ntr-o b`utur` care nu con]ine alcool. Schlossgold ofer` o solu]ieve[nicei dileme \ntre pl`cerea de a savura o bere [i nevoia de a urca lavolan.

Profilul m`rciiSchlossgold se adreseaz` unei categorii foarte largi de consumatori:indiferent de sex, v#rst`, educa]ie sau venituri, atunci c#nd vrei s`savurezi o bere, dar [i s` evi]i consecin]ele consumului de alcool,Schlossgold este cea mai bun` solu]ie. |n cazul ambalajuluiSchlossgold, remarcabil` este zona termosensibil` de pe eticheta sti-clei: tip`rit cu o cerneal` special`, cuv#ntul „satisfac]ie“ apare doaratunci c#nd temperatura berii este \ntre 4 [i 6 grade C, aceasta fiind ceamai potrivit` pentru consum.

92

93

SilvaRecunoa[te valoarea

Caracteristicile produsuluiSilva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie,gust aromat, datorit` concentra]iei mai ridicate de hamei, claritate,spum` bogat` [i prospe]ime de lung` durat` datorit` unei impregn`rimai intense de dioxid de carbon. Silva se produce \n dou` sortimente: Silva Original Pils - bere blond`,cu o concentra]ie de alcool de 5.1%, cu un extract primar de 11,8° P [iSilva Strong Dark Beer - bere brun`, cu o concentra]ie de alcool de 7%,cu un extract primar de 16° P.

IstoricN`scut` \n inima Transilvaniei, Silva a mo[tenit ceva din atmosfera patri-arhal` a regiunii [i din reputa]ia de excelen]i me[te[ugari a oamenilor deaici. |nc` dinainte de 1989 numele acestei m`rci era asociat cu una din-tre cele mai bune beri din ]ar`. Silva a fost relansat` cu succes pe pia]arom#neasc` \n 1991, fiind urmat` \n 1996 de Silva Dark, o bere special`produs` dup` o re]et` original` belgian`, f`r` coloran]i artificiali.|n 2007, ambalajul \ntregii game a fost modernizat [i actualizat,folosindu-se elemente moderne de design, dar [i idei atractive [i nova-toare pentru anumite tipuri de etichete cum ar fi cele de g#t.

Profilul m`rciiMarca Silva se pozi]ioneaz` \n segmentul Premium [i \[i trage seva dinvalorile autentice rom#ne[ti. Este o marca rom#neasc` cu tradi]ie, careinspir` elegan]`. Numele ei aminte[te de latinescul „silva“ care \mpru-mut` m`rcii atribute ce ]in de simbolistica p`durii - puritate, naturale]e,durat`. De aceea Silva \nseamn`, \nainte de toate, valori adev`rate carese mo[tenesc [i se transmit: rafinament, elegan]`, armonie.

94

95

Skol

Marca de bere Skol a fost lansat` \n Rom#nia de c`tre compania URBB\n luna mai a anului 1999. Skol [i-a consolidat permanent notorietatea\n r#ndul consumatorilor rom#ni, devenind una dintre cele mai apreci-ate m`rci din segmentul mainstream datorit` calit`]ii deosebite.V#nz`rile de bere Skol au crescut de 13 ori din momentul lans`rii p#n`\n prezent. Marca Skol este prezent` \n 31 de ]`ri [i ocup` locul 4 \ntopul celor mai v#ndute beri din lume.

Valorile Skol:Skol se adreseaz` persoanelor dinamice, \ncrez`toare, care apreciaz`voia bun` [i distrac]ia. Brandul Skol este unul tineresc [i dinamic, cuvalori aproape palpabile, cu care se poate interac]iona. Skol este apre-ciat` ca fiind o bere „refreshing“ - care „alunec` u[or“.

96

97

Stejar

Dup` ce a cucerit segmentul berilor strong, Stejar lanseaz` \n 2008Stejar Pilsner, o bere cu un caracter masculin [i gust intens. Noul StejarPislner are un con]inut de alcool de 5.5%, p`str#nd astfel avantajul unuigust intens [i oferind \n plus senza]ie de r`corire [i poft` de aventur`.

Noul Stejar Pilsner se plaseaz` \n segmental m`rcilor mainstream,al`turi de m`rci precum Timi[oreana, Bergenbier, Golden Brau [i Skol.

Stejar Pislner este o bere pentru oameni care vor mai mult, c`rora leplace distrac]ia [i care \[i tr`iesc via]a intens.

98

99

Stella ArtoisPre]uie[te fiecare pahar!

Cea mai v#ndut` bere belgian` din lume, 600 de ani de tradi]ie [i exce-len]` \n producerea berii.Primele „pic`turi“ istorice de Stella Artois dateaz` din anul 1366, din vre-murile c#nd \n Belgia, \n ora[ul Leuven, exista celebra ber`rie Den Horen(Cornul). Este ber`ria unde \n anul 1708 Sebastien Artois a fost numitmaestru-berar, [i pe care, \n 1717 a cump`rat-o, pentru a produce primasticl` de bere Artois.|n 1926, de Cr`ciun, lucr`torii de la fabrica din Leuven au preg`tit pentrulocuitorii ora[ului o edi]ie special` a berii Artois. Datorit` succesului pecare l-a avut noua bere au hot`r#t s` o produc` \n continuare [i i-au spusStella Artois (de la „Steaua Cr`ciunului“), \n cinstea stelelor care au ve-gheat la procesul apari]iei berii cu gust pl`cut amar [i prospe]ime intens`. De atunci, Stella Artois a devenit „Berea din ]ara Berii“, iar „miracolul“a fost exportat \n 80 de ]`ri.

Stella Artois este prima bere super-premium produs` \n Rom#nia,prezent` pe pia]a local` din anul 1997. Stella Artois folose[te \n proce-sul de fabrica]ie cele mai fine ingrediente naturale [i reprezint` unpunct de referin]` pentru cei care [tiu s` savureze experien]a unic` aunei beri de calitate.

Stella Artois \n cifre „miraculoase“|n 2007 s-au produs 10 milioane de hectolitri de Stella Artois. Stella Artois are cel mai bun gust dac ̀e servit̀ la o temperatur̀ \ntre 3 - 50 C.Servirea perfect` a unui pahar de Stella Artois const` \ntr-un ritualalc`tuit din 9 pa[i. Anual, la fabrica din Leuven, Stella Artois orga-nizeaz` un concurs de excelen]` \n servirea berii la care particip` bar-mani din toate ]`rile. (Rom#nia este o prezen]` constant` \n final`,c#[tig#nd marele premiu \n 2006).

100

101

Timi[oreana Povestea merge mai departe

Preparat` dup` o re]et` tradi]ional` \n prima fabric` de bere dinRom#nia, Timi[oreana aduce arta mae[trilor berari \n stilul de via]`contemporan. Berarii iscusi]i investesc toat` aten]ia \n crearea berii, a[acum o demonstreaz` atenta selec]ionare a hameiului. Acest ingredient,\mbinat cu o selec]ie de hameiuri aromate [i spum` consistent`, \i con-fer` berii Timi[oreana toate calit`]ile berii draft.

Povestea \ncepe la 1718, odat` cu \nfiin]area primei fierb`torii de beredin Rom#nia. Dup` un incendiu devastator la fabric`, \n 1890,Timi[oreana a devenit berea oficial` a Casei Regale din Rom#nia. |nanii de glorie 1900-1920, fabrica a devenit una dintre cele mai modernedin Europa.

De cur#nd, Timi[oreana a devenit cea mai apreciat` bere \n Rom#nia,datorit` eforturilor Timi[oreana de a fi aproape de oameni ast`zi la felcum era [i la 1718. Din 2006, Timi[oreana \mp`rt`[e[te frumuse]eaautentic` a fotbalului, sponsoriz#nd competi]ia tradi]ional` de fotbalCupa Rom#niei Timi[oreana. Iar \n fiecare an, Timi[oreanas`rb`tore[te \nfiin]area primei fabrici de bere din Rom#nia prin turneulna]ional „Serb`rile Timi[oreana“, care aduc \n prezent o f`r#m` dinspiritul s`rb`torilor medievale.

O poveste a[a de frumoas` merit` \mp`rt`[it`. Iar cei care f`urescmarca sunt hot`r#]i s` duc` povestea mai departe.

102

103

Tuborg

Tuborg este principala marc` din portofoliul URBB. Prima sticl` deTuborg made in Romania a fost produs` la sf#r[itul lui 1997, marcaadjudec#ndu-[i \n scurt timp pozi]ia de lider al pie]ei. Dup` 10 ani deprezen]` pe pia]a din Rom#nia, Tuborg este \nc` lider pe segmentulberilor premium produse sub licen]` [i are o notorietate de 98%.

Valorile Tuborg|ncep#nd din mai 2007, marca are un nou ambalaj, unic prin interme-diul a trei elemente - sticla verde, eticheta transparent` [i sistemul dedeschidere tuby-cap, acest ambalaj exprim#nd cu acurate]e valorileprincipale ale m`rcii: libertatea - echivalent` cu provocarea schimb`rii,inova]ia - \ndr`zneala de a miza pe „nou“ [i calitatea - eviden]iat` de la\ntreg, la cel mai mic detaliu.

Brandul Tuborg are un target format din persoane dinamice, care nunumai c` nu se tem de schimb`ri, ci chiar le provoac`. Prin noul amba-laj, Tuborg nu face dec#t s` r`spund` a[tept`rilor iubitorilor m`rcii,aduc#nd un aer proasp`t [i inovator, care va reu[i s`-i elibereze de rutinazilnic`. Tuborg te ajut` s` fii liber. {i dac` tu e[ti liber, atunci \i eliberezi[i pe cei din jurul t`u - de prejudec`]i, inhibi]ii, de lucruri care complic`via]a. Tuborg este al`turi de consumatorii s`i \n toate momentele.

Istoric:Tuborg a fost creat` \n 1895, \n Copenhaga. Ea a c#[tigat admira]iaconsumatorilor din peste 100 de ]`ri. Numele de „Tuborg“ este oderivare lingvistic` de la Thuesborg, locul unde s-a \nfiin]at prima fa-bric` de bere Tuborg din Danemarca.

104

105

Tuborg Strong

Tuborg Strong este o bere blond` care se adreseaz` unui public puter-nic. Considerat` „etichet` a masculinit`]ii“, Tuborg Strong este o beretare, care con]ine 7,2% alcool.

Av#nd un con]inut ridicat de alcool, Tuborg Strong a pus bazele unuinou segment de bere pe pia]a din Rom#nia, prin lansarea acesteia \nanul 2004.

Valorile Tuborg Strong:Tuborg Strong este o bere cu personalitate, special conceput` pentrupersoanele puternice, inteligente, care doresc s` se diferen]ieze.

106

107

Tuborg Christmas Brew

Tuborg Christmas Brew - o bere special` de Cr`ciun, este \nc` un brandde bere aflat \n portofoliul companiei URBB. Produs` pentru primaoar` \n Danemarca, \n urm` cu mai mult de 20 de ani, TuborgChristmas Brew a fost lansat` pe pia]a din Rom#nia \n anul 2000. Deatunci, \n fiecare an, \n prima zi de vineri a lunii noiembrie, la oralocal` 23:59 a fiec`rei ]`ri \n care este prezent`, berea TuborgChristmas Brew este pus` \n v#nzare. P#n` \n ajunul Anului Nou,iubitorii m`rcii pot savura gustul special al berii Tuborg ChristmasBrew.

Pu]in mai tare [i mai aromat`, cu o culoare brun-ro[cat`, TuborgChristmas Brew este berea special` cu gust de s`rb`tori, \n fiecare anea d` tonul petrecerilor.

ValoriValorile care \nso]esc aceast` bere an de an sunt distrac]ia, spiritul des`rb`toare [i bun` dispozi]ie, \nso]ite de culoarea definitorie a acestuibrand special - albastrul.

108

109

URSUSPovestea de success continu`

URSUS este una dintre berile rom#ne[ti cu tradi]ie, ap`rut` acum130 de ani. Marca [i-a continuat ne\ntrerupt existen]a \n perioadacomunist`, iar \n 1993 devine prima bere cu o reclam` televizat` lanoi \n ]ar`, \ncep#ndu-[i astfel ascensiunea de la o simpl` marc`local`, la una na]ional`.Statutul berii URSUS s-a consolidat treptat, at#t prin calitatea pro-dusului, c#t [i printr-o serie de inova]ii pe pia]a rom#neasc`, cele maiimportante fiind: adoptarea sticlelor de tip "Gold", folia metalic` ceacoper` g#tul sticlei [i lansarea sticlei de 330 ml cu capac twist off.

Eforturile de modernizare a m`rcii s-au dovedit un succes, URSUSp`r`sea cu pa[i siguri segmentul mainstream, migr#nd spre cel premi-um. Confirmarea eforturilor de repozi]ionare a venit apoi [i la nivelinternational prin c#[tigarea unor prestigioase competi]ii \n industrie,cel mai important trofeu venind \n acest an: medalia de aur la WorldBeer Cup, cunoscut` ca Olimpiada Berilor.

Procesul de repozi]ionare, \nceput \n 2006 cu lansarea pe pia]` a sti-clei verzi, a \nsemnat la nivelul comunic`rii trecerea la o nou` plat-form` ce f`cea din momentele de succes momente URSUS.Campanii precum „Dinastia campionilor“, „|nving`tori pentruRom#nia“, programul „Colec]ia de Succese“ (ce a premiat valorirom#ne[ti din diverse domenii de activitate) sau sponsorizarea„Romanian Golden Team“ au urm`rit tocmai acest lucru, \nt`rindasocierea URSUS cu reu[itele unor rom#ni cu care ne putem m#ndri,fiind totodat` o \ncercare de consolidare a m`rcii.O \ncercare reusit`, ce demonstreaz` continuarea pove[tii de succesa m`rcii URSUS.

110

111

ZIPFER

Zipfer este o bere de înalt` calitate, fiind una dintre cele mai apreci-ate beri din Austria.

|n Zipf, situat la o or` distan]` de mers cu ma[ina de Salzburg, aceast`bere a fost produs` din anul 1858. Regiunea este recunoscut` pentruapa sa, care asigur` printe altele calitatea m`rcii Zipfer.

Zipfer combin` metodele tradi]ionale de producere a berii cu ingredi-ente excelente [i tehnologie modern`. Astfel, berea Zipfer are o cali-tate superioar`, recunoscut` at#t \n Austria c#t [i la nivelinterna]ional.

{i cum o marc` de calitate necesit` [i un ambalaj de acelasi fel, sticlaZipfer are o forma distinct`.

Marca Zipfer este importat` de Heineken Rom#nia.

112

Fotografii:

Asso BirraBayerischer BrauerbundBelgian BrewersBrasseurs de FranceThe Brewers of EuropeBrewers of SwedenBridgeman GirondonBritish Beer & Pub AssociationCampaign for Real AleCarlsbergCentraal Brouwerij KantoorCerveceros de EspanaCzech Beer and Malt AssociationDaily Mail- Fiona SimsDanish Beer AssociationDanish Beer Academy- Claus PeuckertHeinekenAnthony Holmes- WalkerInBevItalian Brewers AssociationPanimoliittoSABMillerSocieta Italiana di Ginecologia e ObstetriciaSomogy Edition d`ArtAlexander Von Buxhoeveden