s t e n o g r a m a - senat€¦ · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 14 martie 2016 s u...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 martie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi. 4

2. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14 – 19 martie a.c. 10-11;31-32

3. Informare privind modificarea conducerii Grupului parlamentar al PSD. 11

4. Domnul senator Remus-Daniel Niţu anunţă demisia sa din calitatea de senator. 11

5. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2015 privind

acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societăţii „Complexul

Energetic Hunedoara” – SA – procedură de urgenţă.

11

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi

Consiliu – Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a

frontierelor externe ale Europei – COM(2015) 673 final;

- Proiect de hotărâre privind Raportul la Comunicarea Comisiei – Investiţii în locuri

de muncă şi în creştere – Valorificarea la maximum a contribuţiei fondurilor

structurale şi de investiţii europene – COM(2015) 639 final;

- Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei pentru afaceri europene la Cartea Verde

privind serviciile financiare cu amănuntul – „Produse mai bune, mai multe opţiuni şi

mai multe oportunităţi pentru consumatori şi întreprinderi” – COM(2015) 630 final.

12

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre referitoare la Pachetul de documente

europene privind Analiza anuală a creşterii pentru 2016 „Consolidarea redresării şi

stimularea convergenţei”, conform Protocoalelor nr. 1 şi nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală

Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi

Banca Europeană de Investiţii – Analiza anuală a creşterii pentru 2016.

Consolidarea redresării şi stimularea convergenţei – COM(2015) 690 final;

- Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală

Europeană şi Comitetul Economic şi Social European – Raportul privind

15

- 2 -

mecanismul de alertă 2016 (întocmit în conformitate cu articolele 3 şi 4 din

Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor

macroeconomice) – COM(2015) 691 final;

- Recomandare a Comisiei Europene pentru Recomandarea Consiliului privind

politica economică a zonei euro – COM(2015) 692 final;

- Proiect de Raport comun al Comisiei şi al Consiliului privind ocuparea forţei de

muncă, ce însoţeşte Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creşterii 2016

– COM(2015) 700 final.

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European

şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a

Deciziei 2005/267/CE a Consiliului – COM(2015) 671 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European

şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce

priveşte consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la

frontierele externe – COM(2015) 670 final.

16

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul

2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. (L665/2015)

18-24;

41-43

10. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L625/2015)

24-27;

43-44

11. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi

completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale, publicată

în Monitorul Oficial al României nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi

completările ulterioare. (L631/2015)

27-31;

32-37;

44-46

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice. (L20/2016)

37;

46

13. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor

structurale din domeniul transporturilor. (L23/2016)

37

- 3 -

14. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 8/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în

regim de taxi şi în regim de închiriere. (L9/2016)

39

15. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind

Codul penal. (L623/2015)

46

16. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263 din 16

decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L660/2015)

52

17. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 –

Codul muncii. (L685/2015)

53

18. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. (L689/2015)

53

19. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2016

pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele

agroalimentare ecologice. (L6/2016)

54

20. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Gabriela Firea, Mihaela Popa, Gabriela Creţu, Alexandru Cordoş, Octavian Motoc,

Dumitru-Marcel Bujor, Valer Marian, Viorel Chiriac,Viorel Grigoraș Ionel

Agrigoroaei.

A răspuns din partea Guvernului:

- domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

54

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 martie 2016

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Insist la prezenţa în sală a colegilor care sunt în Senatul României – în birouri, la comisiile de

specialitate –, care au ajuns, pentru au începe totuşi şedinţa de Senat de astăzi.

Domnule Rotaru! Domnule secretar Rotaru, vă rog să faceţi o trecere în revistă a colegilor.

Poate reuşim să-i mobilizăm mai repede.

Mulţumesc.

Domnul Ion Rotaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Agrigoroaei Ionel prezent

Andronescu Ecaterina

Anghel Adrian prezent

Anghel Cristiana-Irina prezentă

Antonescu George-Crin-Laurenţiu

Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni

Ariton Ion prezent

Atanasiu Teodor

Badea Leonardo prezent

Badea Viorel-Riceard delegaţie externă

Banias Mircea-Marius prezent

Barbu Daniel-Constantin

Barbu Tudor prezent

Bădălău Niculae

- 5 -

Bălu Marius prezent

Belacurencu Trifon prezent

Bereanu Neculai prezent

Biró Rozalia-Ibolya

Blaga Vasile prezent

Boagiu Anca-Daniela

Boboc Cătălin

Bodea Cristian-Petru

Bodog Florian-Dorel prezent

Boeriu Valeriu-Victor prezent

Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

Bujor Dumitru-Marcel prezent

Bumbu Octavian-Liviu prezent

Burlea Marin prezent

Butnaru Florinel

Butunoi Ionel-Daniel prezent

Cadăr Leonard prezent

Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana prezentă

Chelaru Ioan prezent

Chiriac Viorel prezent

Chiru Gigi Christian

Chiuariu Tudor-Alexandru

Coca Laurenţiu Florian prezent

Constantinescu Florin prezent

Cordoş Alexandru

Corlăţean Titus delegaţie externă

Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

Cotescu Marin-Adrănel

Creţu Gabriela prezentă

- 6 -

Cristache Iulian prezent

Cristina Ioan prezent

Croitoru Cătălin prezent

Deneş Ioan prezent

Dincă Mărinică

Dobra Dorin-Mircea prezent

Dobriţoiu Corneliu prezent

Donţu Ovidiu-Liviu

Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

Dumitrescu Florinel

Dumitrescu Iulian

Durbacă Eugen prezent

Duruţ Aurel prezent

Ehegartner Petru prezent

Federovici Doina-Elena

Fifor Mihai-Viorel prezent

Filip Petru prezent

Firea Gabriela prezentă

Florian Daniel Cristian prezent

Flutur Gheorghe

Frătean Petru-Alexandru prezent

Geoană Mircea-Dan

Ghilea Găvrilă

Ghişe Ioan

Grapă Sebastian

Grigoraş Viorel prezent

Haşotti Puiu prezent

Ichim Paul prezent

Igaş Traian-Constantin prezent

Iliescu Lucian prezent

Ilieşiu Sorin prezent

- 7 -

Ioniţă Dan-Aurel prezent

Iovescu Ioan prezent

Isăilă Marius-Ovidiu

Jipa Florina-Ruxandra

Klárik László-Attila

László Attila

Lazăr Sorin-Constantin prezent

Luchian Dragoş

Luchian Ion

Marian Dan-Mihai prezent

Marian Valer prezent

Marin Nicolae prezent

Markó Béla

Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

Mihai Cristian-Dănuţ prezent

Mihai Neagu prezent

Mihăilescu Petru-Şerban prezent

Miron Vasilica-Steliana

Mitu Augustin-Constantin prezent

Mocanu Victor prezent

Moga Nicolae prezent

Mohanu Nicolae prezent

Motoc Octavian

Mutu Gabriel prezent

Nasta Nicolae

Năstase Ilie prezent

Neagu Nicolae prezent

Neculoiu Marius

Nicoară Marius-Petre prezent

Nicolae Şerban prezent

- 8 -

Nistor Vasile prezent

Niţă Mihai

Niţu Remus-Daniel

Obreja Marius-Lucian

Oprea Dumitru prezent

Oprea Gabriel

Oprea Mario-Ovidiu prezent

Oprea Ştefan-Radu

Paşca Liviu-Titus prezent

Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru prezent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe concediu medical

Pop Liviu-Marian

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu prezent

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

- 9 -

Savu Daniel

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel prezent

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen

Valeca Şerban-Constantin prezent

Vasiliev Marian prezent

Vegh Alexandru

Verestóy Attila

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan


Mulţumesc, domnule secretar.

Domnul Ion Rotaru:

Mulţumesc şi eu. (Discuţii la prezidiu.)


Vă rog să facem o evidenţiere. Poftiţi! Este prezent şi Mărinică. L-am văzut, nu se poate.

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.

- 10 -

Rog toţi colegii prezenţi... Inclusiv domnul senator Nicolae-Vlad Popa să poftească la locul

dumnealui. (Discuţii la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor senatori, declar deschisă şedinţa Senatului şi vă anunţ că, din totalul de

164 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 100 de colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru

Pereş şi Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Vă rog să poftiţi.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi. Intrăm pe vot.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

Vă rog, domnule preşedinte, stimaţi colegi, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal,

punctul nr. 18, modificarea Legii nr. 215/2001, să devină nr. 3 pe ordinea de zi.


Mulţumesc.

Există şi alte propuneri legate de ordinea de zi?

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi propusă de Biroul permanent, cu modificarea

propusă de colegul nostru la punctul 18, să vină pe punctul 3.

Stimaţi colegi, deschid votul.

Vă rog să votaţi.

86 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Ordinea de zi, aprobată.

*

Pentru săptămâna curentă, Biroul permanent a aprobat următorul program – astăzi: de la ora

16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 17.00; de la 18.15 la 19.45 –

întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- pentru marţi, mâine: de la 9.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu 9.30 – „Ora

ministrului”: dezbateri cu participarea domnului ministru al sănătăţii, Andrei Achimaş-Cadariu…

Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu; de la ora 12.00, vot final pe legile pe care le-am dezbătut cu

caracter ordinar; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului;

- joi – lucrări în comisiile permanente;

- vineri şi sâmbătă – activităţi în circumscripţiile electorale.

Sunt intervenţii legate de programul pentru această săptămână? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul Senatului pentru această săptămână.

- 11 -


90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

*

Înainte de a intra în lucrările propriu-zise, invit liderii grupurilor parlamentare sau colegii care

doresc să facă anunţuri să poftească la microfon.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să anunţ nişte modificări în componenţa coordonării grupului nostru. S-a retras doamna

senator Silistru din funcţia de vicelider şi în locul Domniei Sale va veni domnul senator Viorel Chiriac,

care a fost secretarul grupului. În locul domnului senator Viorel Chiriac va fi domnul senator Ioan

Deneş, secretar al grupului nostru.

Mulţumesc.

*


Mulţumesc.

Alte chestiuni? Nu sunt. (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Vă aduc la cunoştinţă o notă pentru exercitarea… (Discuţii la prezidiu.)

Iertaţi-mă, v-am văzut târziu, domnule Niţu. Poftiţi, poftiţi.

Domnul senator Niţu… domnul senator Niţu Remus-Daniel, microfonul central.

Vă rog să poftiţi, domnule senator.

Domnul Remus-Daniel Niţu:


Stimaţi colegi,

Eu, senator Niţu Remus-Daniel, ales în Colegiul uninominal nr. 2 Horezu – Brezoi, îmi dau

demisia din calitatea de senator.

Vă mulţumesc.

*


Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a

Curţii Constituţionale.

- 12 -

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către

senatori a dreptului de sesizare a Curţii, următoarea lege: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societăţii

„Complexul Energetic Hunedoara” – SA, care a fost în procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile şi începe pe 14 martie.

La punctul 1, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea unei iniţiative

legislative. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011 (actualizată).

Iniţiatorii insistă pe procedură de urgenţă?

Nu există.

În aceste condiţii, apreciem că intră pe procedura obişnuită.

*

La punctul 2, Secţiunea I, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu –

Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei –

COM(2015) 673 final.

Comisia pentru afaceri europene aş ruga să trimită un delegat care să susţină raportul şi

proiectul de hotărâre.

Doamna senator, poftiţi la microfonul 7.

Deci COM(2015) 673.

Pe scurt, raportul şi proiectul de hotărâre.

Vă informez, stimaţi colegi, că proiectul de hotărâre se regăseşte în format electronic pe pagina

de internet a Senatului.

Vă rog, doamna preşedinte.

Doamna Mihaela Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul sesiunii Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 martie au participat

reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi domnul Florea-Tiberiu Trifan, secretar de stat în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Se recomandă înlocuirea de către Comisie a prevederilor neobligatorii cu măsuri obligatorii din

punct de vedere juridic, aplicarea uniformă a normelor Schengen la nivelul tuturor statelor membre.

- 13 -

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului

raport.


Mulţumesc.


Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului decizia de

adoptare a hotărârii.


Mulţumesc tare mult.

Există intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere.

Aprobat.

2. Proiect de hotărâre privind Raportul la Comunicarea Comisiei – Investiţii în locuri de muncă

şi în creştere – Valorificarea la maximum a contribuţiei fondurilor structurale şi de investiţii europene

– COM(2015) 639 final.

Din partea comisiei, doamna senator Popa.

Vă rog.


În şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 martie 2016 au fost analizate punctele

de vedere ale Ministerului Fondurilor Europene şi Ministerului Afacerilor Externe.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de

voturi, adoptarea prezentului raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare,

proiectul de hotărâre.


Mulţumesc.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.


85 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Aprobat.

- 14 -

3. Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei pentru afaceri europene la Cartea Verde

privind serviciile financiare cu amănuntul – „Produse mai bune, mai multe opţiuni şi mai multe

oportunităţi pentru consumatori şi întreprinderi” – COM(2015) 630 final.

Doamna vicepreşedinte al comisiei, vă rog, raportul şi proiectul.


Mulţumesc.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Creţu.

Prin urmare, Cartea Verde analizează starea actuală a pieţei unice pentru serviciile financiare cu

amănuntul şi tendinţa recentă de digitizare, necesitatea de a acţiona la nivelul UE sau la nivelul

naţional în vederea eliminării barierelor care împiedică în prezent tranzacţiile transfrontaliere între

consumatori şi firme.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează un punct de vedere expus în

anexă.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului, spre dezbatere şi adoptare, raportul adoptat.



La intervenţii, doamna senator Gabriela Creţu, microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Gabriela Creţu:


În calitate de raportoare, nu am să vă spun ce am răspuns noi la cele 33 de întrebări cuprinse în

Cartea Verde. Doar vreau să vă atrag atenţia asupra unui lucru: Comisia Europeană continuă cu

obiectivul de adâncire a pieţei unice europene. De data aceasta el se extinde sau e propus să se extindă

– că e vorba de o Carte Verde încă, nu e vorba de un regulament – în zona serviciilor financiare cu

amănuntul: asigurări de sănătate, asigurări de viaţă, asigurări obligatorii etc. etc. plus o parte a

serviciilor bancare cu amănuntul.

Din perspectiva consumatorului, totul sună foarte bine şi aşa apare şi titlul. Nu prea putem să

criticăm. În schimb, se pun în concurenţă, în continuare, societăţi diferite ca forţă economică: iarăşi o

să avem „elefantul şi cu iepuraşul”. Dar dată fiind starea, în special, a pieţei de asigurări în România,

nici nu ştiu ce să spun.

Sigur că, probabil, consumatorul, cel care cumpără o asigurare, va avea mai multă certitudine

dacă o cumpără de pe o piaţă străină. Dar trebuie să fim conştienţi că asta va însemna, de fapt,

dispariţia unor societăţi care vând pe piaţa românească… societăţi româneşti care vând pe piaţa

românească asemenea produse. Asta era ceea ce voiam să subliniez, dincolo de titlu.

Mulţumesc foarte mult.

- 15 -


Mulţumesc şi eu.



79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abţineri.

Aprobat.

*

La punctul 3, Secţiunea I din ordinea de zi, există Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul

de documente europene privind Analiza anuală a creşterii pentru 2016 „Consolidarea redresării şi

stimularea convergenţei”, conform Protocoalelor nr. 1 şi nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,

Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii –

Analiza anuală a creşterii pentru 2016 – Consolidarea redresării şi stimularea convergenţei –

COM(2015) 690 final;

2. Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi

Comitetul Economic şi Social European – Raportul privind mecanismul de alertă 2016 (întocmit în

conformitate cu articolele 3 şi 4 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea şi corectarea

dezechilibrelor macroeconomice) – COM(2015) 691 final;

3. Recomandare a Comisiei Europene pentru Recomandarea Consiliului privind politica

economică a zonei euro – COM(2015) 692 final;

4. Proiect de Raport comun al Comisiei şi al Consiliului privind ocuparea forţei de muncă, ce

însoţeşte Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creşterii 2016 – COM(2015) 700 final.

Din partea comisiei, doamna senator Popa.

Vă rog, raportul şi proiectul de hotărâre.


Mulţumesc.

În şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 1 martie 2016 au fost analizate punctele

de vedere ale Ministerului Finanţelor Publice, Băncii Naţionale a României, Ministerului Afacerilor

Externe. Au fost analizate, de asemenea, procesele-verbale ale Comisiei pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de

voturi, formularea unei opinii la Pachetul de documente europene privind Analiza anuală a creşterii

pentru 2016 „Consolidarea redresării şi stimularea convergenţei”.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare,

proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.

- 16 -



Dacă nu există dezbateri… (Discuţii la prezidiu.)

Doamna senator Creţu, poftiţi. Microfonul 3.



De asemenea aş vrea, ca raportor permanent pe domeniu, doar să subliniez noutăţile care apar,

pentru că Comisia Europeană, în Analiza anuală a creşterii, păstrează evaluările pe care le făcea şi anul

trecut. În ceea ce priveşte România, lucrurile sunt relativ pozitive, nu sunt deloc grave, decât sub un

aspect. Şi anume e vorba de acei indicatori în raport cu care noi am stabilit obiective foarte puţin

ambiţioase, legate de Strategia 2020, e vorba de rata riscului scăzut de sărăcie, de rata tinerilor care nu

mai urmează şcoala, de învăţarea pe parcursul vieţii, de rata persoanelor angajate care trăiesc în sărăcie

– deci sunt angajate şi trăiesc în sărăcie – şi, în genere, de inegalităţi.

Abordarea este aceeaşi: investiţiile private sunt bune, investiţiile publice sunt proaste, creditul

privat e bun, creditul public, respectiv deficitul e prost. În schimb, apare ceva ce noi putem folosi, şi

anume recomandări legate de investiţii în domeniul social, care sunt o noutate faţă de analiza creşterii

din anul anterior. E vorba de investiţii în educaţie, în sănătate, în nivelul de trai.

Şi am transmis şi Comisiei că ne luăm angajamentul, prin toate instrumentele parlamentare de

care dispunem, să susţinem această poziţie a Comisiei Europene, care vine să trateze problema

fundamentală a inegalităţii. Pentru că adâncirea pieţei interne nu va duce nici măcar la creştere atâta

timp cât nu apare cerere suplimentară. Or, în maniera de până acum, cerere suplimentară nu avea cum

să apară atâta timp cât problema distribuţiei mai echitabile nu era rezolvată.

Mulţumesc.


Alte opinii?

Stimaţi colegi,




Proiectul a fost adoptat.

*

La punctul 4, Secţiunea I, Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate

şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- 17 -

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului

privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a

Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului – COM(2015) 671 final.

Invit reprezentantul comisiei de specialitate să prezinte raportul şi proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.


Mulţumesc.

Prezentul Regulament nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului

raport.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere şi adoptare plenului, decizia de

adoptare a hotărârii opiniei.


Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.



84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Adoptat.

Ultimul proiect de la această secţiune, 2, Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament

al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea

ce priveşte consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe –

COM(2015) 670 final.

Din partea comisiei, tot doamna senator Popa.

Vă rog.


Mulţumesc.

Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere şi adoptare plenului, decizia de

adoptare a hotărârii.


Stimaţi colegi,

Vă informez că proiectul de hotărâre se găseşte în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

- 18 -

Dacă nu sunt intervenţii, îl supun votului dumneavoastră.


85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

*

Intrăm pe iniţiative legislative.

Punctul 1, caracter organic, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,

prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Vă aduc la cunoştinţă că suntem în ultima zi a termenului de adoptare tacită.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, avem, aşa, o listă: Attila György, Tiberiu Trifan, Otilia Sava,

Gabriel Lungu.

Cine dintre dumneavoastră? Hotărâţi-vă, da?

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 s-au stabilit reguli privind cheltuielile

publice, în special pe salarii şi pensii, avute în vedere la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2016

la un deficit al bugetului consolidat de 2,95% din PIB.

Orice amendament care duce la creşterea de cheltuieli sau diminuări de venituri generează

riscul de depăşire a pragului de 3% a deficitului, ceea ce poate duce la acţiunea activarea

mecanismului de deficit excesiv.

În aceste condiţii, susţinem forma Guvernului, fără amendamentele Comisiei pentru buget.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Din partea comisiei de specialitate, preşedintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaş.

Domnul Viorel Arcaş:


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la

prezentul raport.

- 19 -

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, şi proiectul de lege.



Dezbateri generale?

Stimaţi colegi,

Informaţiile spun, din partea Comisiei pentru buget, că există o serie de inadvertenţe în

redactarea textelor.

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Iovescu, Iovescu.


Din partea iniţiatorilor, vă rog, domnule senator, poftiţi. Microfonul central.

Domnule Iovescu, v-am observat, nu vă scap.

Domnul Florinel Butnaru:


Avem 4 amendamente şi permiteţi-mi să le dau citire.

La art. 40 pct. 5 alin. (29)…


Staţi numai un pic, numai o secundă. Este vorba de amendamente de ce natură? (Discuţii la

prezidiu.) Amendamente de ce natură?


Tehnice sau nu?


Amendamente tehnice, da? (Discuţii la prezidiu.)

…., dar tehnice.


Tehnice.


Vă rog.


La art. 40 pct. 5 art. 29 alin. (1) lit. a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată, conform art. 3

lit. f), de cel puţin 25 de ani beneficiază la împlinirea vârstei prevăzute de lege de pensie de serviciu în

cuantum de 80% din salariul calculat, prevăzut la art. 28;

- 20 -

Art. 30: pensia militară de stat…


Ăsta-i primul?


Da, primul articol.


O secundă.

Prevederile art. 74 alin. (2) şi 103 alin. (2) din Regulament mă obligă să supun votului, aşa că o

să aşteptaţi, vă rog.

Supun votului amendamentul corectat.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Rog pe toţi colegii prezenţi să voteze.


Adoptat.

Următorul, vă rog.


Art. 30: „Pensia militară de stat stabilită, recalculată, actualizată potrivit dispoziţiilor legale în

vigoare, inclusiv prin aplicarea prevederilor art. 108 şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate depăşi cuantumul

de 100% din baza de calcul prevăzută de art. 28 utilizată la stabilirea, recalcularea, actualizarea

pensiei”.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră şi această corectură.


Adoptat cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

A treia corectură.


Art. 109: „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, recalculate în

baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată

prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de

- 21 -

apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în

baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se

recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie

de pensie. Recalcularea pensiilor militare se realizează potrivit prevederilor legale privind salarizarea

militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, aplicate la data intrării în vigoare a

prezentei legi, în condiţiile identice echivalente, de funcţie, de grad militar, profesional, sporuri,

indemnizaţii şi alte drepturi salariale, cu excepţia celor variabile specifice militarilor, poliţiştilor,

funcţionarilor publici cu statut special pentru care nu se găsesc documente justificative de plată”.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră şi această modificare.



Adoptat.

Şi ultima, vă rog.


Ultima, art. 110 alin. (1): „Prevederile art. 109 alin. (1) se aplică corespunzător şi beneficiarilor

proveniţi din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională ale căror drepturi de

pensie au fost stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu

modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarilor prezentei legi”.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră şi această corectare.


91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Adoptate toate cele 4.

Vă rog, domnule Iovescu. Microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Iovescu, domnule senator Iovescu, aţi dorit. S-au făcut corecturile, da?

Mulţumesc frumos.

Dacă sunt şi alte puncte de vedere.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Vochiţoiu.


Domnul senator Haralambie Vochiţoiu.

- 22 -

Vă rog. Poftiţi la microfonul central.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:


Stimaţi colegi,

E vorba doar de a completa unul din amendamente. La punctul 3, art. 31 este articol nou, unde

apare exprimarea: „personalul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului…


Nu, nu. Citiţi un pic mai rar, că sunt colegi care sunt extrem de atenţi. Unii nu, dar unii sunt

extrem de atenţi.

Vă rog.

Mă uit la doamna Câmpeanu şi e un exemplu.


Vorbesc despre anexa de la raportul Comisiei pentru buget, finanţe.

La punctul 3, art. 31, articol nou, unde apare exprimarea… alin. (2), exprimarea: „Autoritatea

Naţională pentru Protecţia Consumatorului la cererea oamenilor de acolo”, pentru că, în toate celelalte

acte normative apare şi exprimarea „precum… pe lângă aparatul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

Consumatorului şi comisariatele regionale şi judeţene”.

Ele fac parte integrantă, dar toate celelalte normative, când s-au scris, s-au scris şi aşa. Şi de

asta aş vrea să completăm, pentru mai multă rigoare.

Asta este singura prevedere.


Mulţumesc.


Mulţumesc.


Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 74 alin. (2), pentru observaţiile formulate în plen cu privire la

probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.

Domnul Viorel Arcaş. Microfonul 7. Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc.


Aş vrea s-o lămurim. Cele 4 amendamente expuse anterior figurau în lista de amendamente

admise de la punctul 10 la punctul 14.

- 23 -

Autorii au cerut o modificare a lor, autorii amendamentelor.

Domnule Haralambie, dumneavoastră nu puteţi cere modificarea unui amendament admis în

comisie la care nu sunteţi autor. Comisia pentru buget.


Deci este avizul negativ al comisiei de specialitate.

Eu supun propunerea dumneavoastră plenului, însă, atenţie, că aveţi avizul negativ al comisiei

de specialitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog.


Tudor Barbu. (Discuţii la prezidiu.)


Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă alătur domnului preşedinte de comisie, care spune, invocă o problemă procedurală. Eu n-am

nimic cu amendamentul domnului senator Vochiţoiu.


Vă rog, numai o secundă. Vă rog.

Domnul Tudor Barbu:

Numai că domnul Vochiţoiu înţeleg că nu este autor de amendament. Deci nici în plen nu poate

aduce o corectură unui amendament al cărui iniţiator nu este. Asta încercam să spun.


Domnul senator Vochiţoiu poate propune, cu aprobarea plenului, un amendament… cu

aprobarea plenului, un amendament în plen, fără niciun fel de discuţii. Eu am înţeles de la dumnealui

că vine tot cu o corectură la un amendament.

Acum, constat că nu este amendamentul dumnealui şi, din acest punct de vedere, dacă doreşte

să-l susţină în continuare, supun aprobării dumneavoastră posibilitatea ca, în plen, un senator să facă

un amendament.

Altă cale procedurală nu am, aşa că supun aprobării dumneavoastră posibilitatea de a depune

amendament în plen.


Domnule Vochiţoiu, chiar vreau să vă ajut. Observaţi că vreau să vă ajut.


- 24 -

Am nevoie de 83 de voturi. Altfel, nu pot să… Îmi pare rău.

79 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Îmi pare rău, nu-l putem supune aprobării.

Continuăm dezbaterile generale.

Cine doreşte să ia cuvântul?

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Doamna senator, suntem în faţa unei legi organice.

Pentru un amendament nou depus în plenul Senatului am nevoie de acelaşi număr de voturi ca

şi pentru lege. Aşa scrie la Regulament. L-am făcut toţi.

Îmi pare rău, eu chiar am vrut să treacă, dar…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Haralambie Vochiţoiu.)

Mă certaţi pe mine, am înţeles. Eu…

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Continuăm dezbaterile, dacă există.

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Vot, ora … (Discuţii la prezidiu.)Am căutat…

Nu. N-am cum să trec peste Regulament.

Îmi pare rău, chiar vreau să-l ajut, însă am nevoie pentru a putea depune un amendament în

plen de 83 de voturi. Au fost 79.

Iertaţi-mă. Pentru amendamentul în sine îmi trebuiau 42 de voturi. (Discuţii în sală.) Aşa e. Dar

nu aveţi cum să-l mai faceţi dacă plenul nu a fost de acord, asta-i problema mea.

Vot, ora... 15.00.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice.

Iniţiatorul este? Nu este iniţiatorul, prezent.

(Domnul senator Haralambie Vochiţoiu solicită cuvântul.)

E a dumneavoastră?

Vă rog. Microfonul central.




Vă rog să păstraţi liniştea în sală.

- 25 -


Vreau să cerem prin vot acceptul colegilor noştri ca acest proiect legislativ să se întoarcă la

comisie spre dezbatere, să dăm timp şi Guvernului României să dea un punct de vedere, totuşi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră reîntoarcerea la comisie pentru două săptămâni? Două

săptămâni, domnule Vochiţoiu?

Domnul Ion Rotaru ( de la prezidiu):

Două săptămâni, da? (Discuţii la prezidiu.)


Nu pot! Nu pot! Pe 16 martie am termen de adoptare tacită. (Discuţii la prezidiu. Replici

neinteligibile ale domnului senator Haralambie Vochiţoiu.)

N-am cum să... N-am cum!


Ţine-te de Regulament, n-ai ce-i face.


Termenul este... Aveţi în faţă lista. 16.03 este termenul de adoptarea tacită. O trimitem la

comisie azi, ca mâine s-o aducem înapoi? N-am cum. (Discuţii în sală.) Nu, nu, aici e 16. La cealaltă a

fost 14, adică astăzi.

Dezbateri generale. Vă rog doamna..., dar dezbateri generale.


Nu.

Iniţiatorul a fost.

Din partea Guvernului, vă rog... Cine susţine punctul de vedere al Guvernului? Domnul Gabriel

Lungu, da? Pe scurt.

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Ministerul muncii susţine raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie

socială.


Mulţumesc.

Comisia, vă rog. Comisia pentru muncă, preşedintele acesteia, domnul senator Frătean, vă rog.

- 26 -

Domnul Petru-Alexandru Frătean:


Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că noi suntem în faţa unui raport suplimentar. Această lege a mai fost întoarsă la

comisie pentru câteva săptămâni, după cum s-a tot lungit discuţia. Trebuie să vă informez că noi am

dezbătut foarte serios această chestiune, şi vorbim aici de acordarea celei de-a 13 pensii. E o prestaţie

ale cărei efecte nu au fost calculate sub niciun aspect, vorbim de, probabil, un barem financiar. Deci nu

toţi pensionarii vor avea dreptul la a 13-a pensie, ci doar unii care nu s-ar încadra în acest barem. E

vorba de peste 3 milioane de pensii suplimentare, a 13-a pensie, dar în niciun caz pentru toţi

pensionarii. Deci apar o serie de probleme de apreciere a acestei situaţii. În faţa acestei chestiuni,

comisia, în urma dezbaterilor, a hotărât ca să supună plenului Senatului raportul suplimentar de

respingere a acestei propuneri legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.


Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Declar dezbaterile închise, vot... (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Domnul Ioan Iovescu:

Da, aş vrea să vă rog să-mi daţi posibilitatea de a depune un amendament în plen, deoarece sunt

semnatar şi am considerat de la început că cuantumul este prea mare. Probabil că la un cuantum mai

mic al pensiei...


Supun... Solicitaţi să vă susţineţi un amendament în plen?


Nu, să-l depună.

Domnul Ioan Iovescu:

Da. Dacă se aprobă de plen.


Supun aprobării dumneavoastră, amendament nou... posibilitatea depunerii amendamentului

propus de domnul Iovescu. Vă rog.

Rog să votaţi. (Discuţii în sală.)

32 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Îmi pare rău, domnule Iovescu.

- 27 -

Alte puncte de vedere.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 17.00.

*

Punctul 18, devenit punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României

nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorul este prezent?

Domnul senator Dobra, da?

Vă rog, domnule senator Dobra. Din partea iniţiatorului, da?

Vă rog.


Da, mulţumesc domnule preşedinte.

În prezent, în baza Legii nr. 215 a administraţiei publice, autorităţile locale nu pot interveni

pentru repararea, consolidarea sau restaurarea clădirilor aflate pe teritoriul unităţii administrative, dacă

nu sunt înscrise în patrimoniul primăriilor.

Realitatea din teren: nenumărate clădiri de valoare patrimonială sau de interes local ar intra în

atenţia autorităţilor locale, primele interesate de consolidarea acestora sau în unele cazuri doar de

aspectul estetic general. Precizez, doar în unele cazuri.

În aceste condiţii, deşi autorităţile locale şi-ar dori să realizeze astfel de lucrări, iar proprietarii

de drept ar fi la rândul lor de acord cu aceste intervenţii, însă precizez puternic, subliniez, proprietari

de drept, instituţii naţionale de stat educaţionale sau culturale, legislaţia în vigoare ţine blocate aceste

demersuri prin care ar putea schimba starea sau aspectul respectivelor imobile.

Pentru deblocarea acestor situaţii, respectiv pentru impulsionarea investiţiilor şi în calitatea

clădirilor ce deservesc unităţi educaţionale şi de cultură, propunem ca realizarea lucrărilor de reparaţii,

consolidarea şi restaurarea clădirilor educative şi culturale ce aparţin instituţiilor naţionale de educaţie

şi cultură, precum şi orice lucrări aferente acestora, să se poată realiza de către autorităţile locale la

cererea proprietarului acestor imobile, în urma unei hotărâri a consiliului local.

În vederea realizării acestor obiective necesare ce deservesc unităţi educaţionale şi de cultură

supunem, spre dezbatere şi adoptare, prezenta propunere legislativă.

Aş mai avea de făcut o precizare, domnule preşedinte.

La proiectul legislativ, care se află acum în dezbatere, sunt trei amendamente ce sunt exclusiv

tehnice şi privesc tehnica legislativă, amendamente care pun în regulă, raportat la raportul Consiliului

Legislativ, iniţiativa legislativă.

- 28 -

Mulţumesc frumos.


Mulţumesc şi eu iniţiatorului.

Dau cuvântul domnului Cezar Soare, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţie Publice.

Microfonul 8, domnule Soare. Aveţi cuvântul.

Domnul Cezar-Radu Soare – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:


Prezenta propunere legislativă vizează potrivit expunerii de motive modificarea şi completarea

art. 36 alin. (7) lit. a) din Legea administraţie publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare, în sensul impulsionării investiţiilor în clădiri ce deservesc unităţi

educaţionale şi de cultură, prin instituirea drepturilor autorităţilor administraţiei publice locale de a

realiza lucrări de reparaţii, consolidare şi restaurare a clădirilor educative şi culturale ce aparţin

instituţiilor naţionale de educaţie şi cultură.

Pe fond, apreciem că modificarea art. 36 alin. (7) lit. a), prin instituirea dreptului autorităţilor

deliberative de la nivelul autorităţilor administrativ-teritoriale de a realiza reparaţii ale clădirilor

educative şi culturale ce aparţin instituţiilor naţionale de educaţie şi cultură, creează o contradicţie între

prevederile acestei litere şi prevederile alin. (1) al art. 36 care precizează faptul că autoritatea

deliberativă are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii în toate problemele de interes local.

De asemenea, această modificare nu se justifică în condiţiile în care bugetele consiliilor locale

sunt limitate, iar în proprietatea acestora se află construcţii ce necesită a fi reabilitate. În plus, la nivel

naţional, sunt dezvoltate programe de finanţare cu fonduri europene şi naţionale prin care pot fi

realizate lucrări de reparaţii, consolidare şi restaurarea clădirilor...


Mulţumesc.

Domnul Cezar-Radu Soare:

... cu funcţii educative şi...


Mulţumesc domnule ministru.

Comisia de specialitate, vă rog, domnule senator.

Domnul Ioan Deneş:


În şedinţele din 15 şi 16 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări...

- 29 -


Stimaţi colegi!

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc! Şi acordaţi-i atenţie colegului nostru.

Vă rog, domnule preşedinte, continuaţi.

Domnul Ioan Deneş:

... au dezbătut şi au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, să adopte raport

comun suplimentar de respingere.

Cele două comisii supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun

suplimentar de respingere a propunerii legislative, împreună cu amendamentele respinse, care se

regăsesc în detaliu în anexa raportului.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian. Microfonul 2.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, cred că temeiul pe care se construieşte o societate deschisă...


Vă rog!


... trebuie să fie format...


Numai o secundă! Numai o secundă!

Am două chestiuni. Prima chestiune este… microfoanele din sală nu se aud.

2. Îi rog pe toţi colegii să dea importanţă vorbitorilor. (Discuţii în sală.)

Până şi dumneavoastră cereţi.

Domnule senator Varujan Vosganian, microfonul central.

(Domnul senator Varujan Vosganian se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)



Eu consider că temeiul pe baza căruia se construieşte o societate deschisă este format din

subsidiaritate, solidaritate şi parteneriat, ceea ce înseamnă că, atunci când o autoritate subordonată nu

poate să facă faţă obligaţiilor, cea superioară preia, prin solidaritate, ceea ce ea nu poate să facă. Şi

asta-i valabil şi la segmentele defavorizate.

- 30 -

Atunci însă când autoritatea locală e capabilă să facă ceva, atunci i se cedează o parte din

autoritate într-o formulă de delegare de responsabilitate şi fireşte că atunci când există o colaborare se

armonizează posibilităţile şi se creează parteneriatul.

Păi, suntem într-o situaţie foarte ciudată acum. Se invocă un articol care spune că autoritatea

centrală este responsabilă. Dar nimeni nu infirmă asta. Aici e vorba doar de o opţiune voluntară a

administraţiei locale, ca, atunci când vede că se prăbuşeşte un obiectiv de interes cultural naţional, să

spună ministerului, dacă ministerul n-are bani sau birocraţia îl duce prea departe cu găsirea unei

soluţii, să intervină autoritatea respectivă, care are şi banii are şi sora proximă să facă lucrul acesta. Nu

înţeleg ce se infirmă prin asta. Au fost astfel de situaţii şi cunosc care obiective de mare interes cultural

s-au prăbuşit, pur şi simplu, pentru că ministerele nu au avut bani sau pentru că n-au găsit formula

instituţională s-o facă. Ce e rău în asta? Eu, din câte am vorbit cu iniţiatorul, această intenţie a pornit

din cazuri reale, în care, astfel de obiective s-au distrus sau prăbuşit pur şi simplu, şi atunci

administraţia locală, incapabilă să intervină, a rugat… această modificarea legislativă.

Mie nu-mi place rigiditatea asta în care preferăm să păstrăm lucrurile aşa cum sunt de teamă ca

nu cumva noutatea să ne aducă vreun risc celor care o acceptăm. Deci sunt cu totul în susţinerea acestei

iniţiative şi nu văd nicio contradicţie între articole. Singura contradicţie pe care o văd e între viziunea

noastră învechită, rigidă, şi viziunea novatoare care înseamnă în mod real trecerea de la societatea

închisă cu care am fost obişnuiţi la o societate deschisă a subsidiarităţii, solidarităţii şi parteneriatului.

Mulţumesc. (Aplauze.)


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Leonard Cadăr. Microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog.

Domnul Leonard Cadăr:

Mulţumesc domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă este bună, însă, într-adevăr, Guvernul a prevăzut câteva elemente la care

mai putem lucra, şi anume dacă noi căutăm să aprobăm fondurile necesare consolidării reparaţiilor

înseamnă că vom accepta şi modificarea valorii acelei clădiri.

Ca o soluţie, eu propun darea către consiliul local în patrimoniu public sau privat şi atunci

soluţia s-ar putea rezolva mult mai simplu. Şi aşa, dacă ajunge într-o stare de degradare înseamnă că

este absolut... este lăsată de izbelişte.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 31 -

Domnul senator Şerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Vin şi eu la microfonul central.


Microfonul central. Poftiţi la microfonul central.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:


Nu puteam să las ca numai colegii de la liberali să vorbească din faţă – noi vorbind de acolo –,

se crea o discriminare.

Aici, în această problemă, este exact ca la Solomon: toată lumea are dreptate. Sunt perfect de

acord cu domnul Vosganian pentru acest punct de vedere, sunt perfect de acord cu domnul senator

pentru propunere, dar toată legislaţia noastră e aşa. Că mă duc pe medical, că mă duc pe export, că mă

duc – nu ştiu – tot timpul şi aprobăm, în mare măsură, numai reglementări de a crea noi instituţii ale

statului care să dea tot felul de autorizaţii să ne dea tot felul de treburi, astfel încât să nu care cumva să

pierdem această societate deschisă despre care vorbim atât de frumos şi facem atât de puţin…

Din punctul meu de vedere, aş vota şi votez pentru această propunere, dar, din păcate, tot ce

înseamnă autoritate locală şi arhitectură înseamnă alte 13 prevederi care se opun aplicării unei

asemenea chestiuni. Faptul că am făcut W.C-uri de 5 miliarde, faptul că nu putem termina o şcoală, că

a mai rămas un colţ de acoperiş şi autoritatea locală nu poate, faptul că mi-a rămas un pod neterminat

şi toţi avem asemenea exemple, că s-a încurcat AND-ul la coadă, dar judeţul suferă, nu se pun. Dar noi

avem o problemă de sistem din acest punct de vedere. Măcar – după părerea mea – , măcar pentru

distracţia discuţiei din Cameră să promovăm această chestiune, pentru că treaba este îngrozitor de

complicată şi nimic din ce facem noi ca reglementare nu respectă măcar principiile alea pe care le-a

explicat atât de frumos doamna Popa. Şi o felicit că a trecut două pagini de COM-uri într-un sfert de

oră sau 20 de minute.

Deci ăsta este adevărul, cu asta ne confruntăm. Domnii secretari de stat nu au nicio vină că vin

numai cu chestiuni de genul ăsta, că aşa li se spune, dar întreg sistemul nostru este greşit din acest

punct de vedere.

Vă mulţumesc.

*


Mulţumesc.

Înainte de a continua dezbaterile, aş vrea să supun atenţiei şi votului dumneavoastră prelungirea

dezbaterilor până la 17.30, şi, la 17.30, să dăm votul pe legi organice, aşa cum era stabilit şi propus de

Biroul permanent.

- 32 -

Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi.

Aprobat cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

*

Continuăm dezbaterile.

Domnule senator Motoc, microfonul central, vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Această iniţiativă legislativă a colegului meu, Dorin Dobra, vine în situaţii excepţionale pe care

trebuie să le recunoaştem.

Patrimoniul cultural naţional, pentru că este vorba inclusiv de acesta, se află într-o stare de

degradare imposibil de calculat în acest moment. De altfel, ca o paranteză, fiind împreună cu colegul

Puiu Haşotti, am înaintat în procedură de urgenţă, în săptămânile trecute, acum două săptămâni, o lege

care se referă la introducerea acestei chestiuni, a distrugerii patrimoniului naţional valoros, între

problemele care intră în domeniul siguranţei naţionale. Eu consider că ministere, cum ar fi cel al

culturii, cel al educaţiei, care, din păcate, în multe situaţii, nu au reuşit nici măcar să-şi intabuleze

bunurile imobile, dar să şi le mai repare, să le întreţină, să le restaureze, nu sunt în stare, în perioada

următoare, cu resursele foarte mici pe care le au la dispoziţie, să facă ceva în acest sens. Şi atunci,

autorităţile publice, cele care au în teritoriul lor administrativ aceste bunuri, bineînţeles că sunt

interesate, în măsura posibilităţilor financiare, reduse uneori şi în cazul lor, să întreprindă acele măsuri

complementare pentru a aduce într-o stare de funcţionare sau de utilizare acele imobile pentru

destinaţia pe care o au.

Bineînţeles, în opinia mea, este o iniţiativă de susţinut şi care, cu siguranţă, va primi şi girul

autorităţilor locale care au şi fost consultate în parte în acest sens.

Deci vă sugerez, stimaţi colegi, să sprijiniţi această iniţiativă care este una demnă de toată lauda.


Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile.

Există şi alte puncte de vedere?

Domnule senator Paşcan, iertaţi-mă. Microfonul 1.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi, eu nu văd nicio contradicţie, aşa cum se exprima reprezentantul ministerului.

Ba, din contră, acest proiect legislativ vine să clarifice, să limpezească legislaţia, să permită

administraţiilor publice locale, nu într-un mod imperativ, ci ca posibilitate, să aloce resurse pentru a

- 33 -

consolida, pentru a moderniza, pentru a face accesibile acele instituţii cu funcţii educative sau

culturale, respectiv pot să fie muzee, pot să fie case memoriale, pot să fie unităţi de învăţământ care se

află în proprietatea unor ministere şi acestea nu au resurse pentru a investi în reabilitarea lor. Deci se

oferă această posibilitate. Aici nu este vorba de administraţii publice locale care nu au resurse.

Vorbim de astfel de spaţii, de astfel de imobile, de astfel de clădiri cu funcţiuni de acest gen, în

special în zonele orăşeneşti şi zonele municipale.

Acolo sunt resurse, doar că, până acum, nici consiliile locale, nici primarii nu consimţeau să

procedeze la aceste alocări câtă vreme legislaţia era interpretabilă şi, adeseori, se invocau tot felul de

culpe din partea Curţii de Conturi, şi asta vă spun ca un om cu o bogată experienţă în administraţia

publică locală.

De aceea, eu cred că, faţă de proiectul iniţial depus de colegul Dobra, prin amendamentele pe

care le-am formulat şi care, din păcate, au fost respinse de comisie, proiectul legislativ poate fi

promovat. De aceea, vă şi solicit ca aceste amendamente respinse să le prezint în faţa Senatului.

Mulţumesc.


Nu avem nimic împotrivă, dar ştiţi cum… dacă se respinge raportul de respingere, le puteţi

susţine şi vă voi da cuvântul fără nicio problemă.

Sunt şi alte puncte de vedere?

Domnule senator Petru Filip, vă rog. Microfonul 4.

Domnul Petru Filip:


Pot să plec în comentariul meu de la o realitate, aceea că sunt, într-adevăr, foarte multe clădiri de

patrimoniu aflate în proprietatea publică a statului român reprezentată de Guvern, respectiv de Ministerul

Finanţelor şi care sunt, într-adevăr, într-o stare degradată, neplăcută, putem să spunem oricum.

Dar să trecem răspunderea privind chiar posibilitatea, nu imperativă, a finanţării unor astfel de

clădiri dintr-un buget public local şi ţinând cont că totuşi, la nivelul României, în proporţie de 95%

unităţile administrativ-teritoriale depind de bugetul statului deci de cel care, de fapt, este responsabil în

primul rând de repararea propriilor lui clădiri, mi se pare o greşeală fundamentală.

S-a discutat aici de consultarea unităţilor sau asociaţiilor oraşelor, municipiilor, mă refer numai

la municipii, că ele, primele 10 – 12 municipii din România, eventual, au posibilităţi financiare.

Restul… Discutăm poveşti. Eu cunoscând destul de bine reacţia primarilor, până la urmă, mă îndoiesc

– sigur, nu am fost la o discuţie directă cu dânşii –, dar mă îndoiesc că, ţinând cont şi de alte

responsabilităţi pe care primăriile le-au primit în speranţa unor surse suplimentare de venituri care nu

- 34 -

au venit, de fapt, din partea tuturor guvernelor, aici nu vorbesc de actualul Guvern, de Guvernul PSD,

PNL sau ce o fi fost el… Bugetele naţionale s-au închis pe bugetele locale.

De ce? Pentru că, de obicei, ne-a plăcut foarte tare să le dăm răspunderi unităţilor

administrativ-teritoriale, iar pe partea de finanţări mai puţin. Ne-am dus la ele numai atunci când am

avut nevoie de voturi. Se apropie voturile acum.

Deci eu nu fac o pledoarie partinică, nici vorbă de acest lucru.

Singura mea politică în acest moment este de a vedea realitatea în ceea ce înseamnă transferul

de responsabilitate fără sursă.

Şi, în sfârşit, dacă discutăm despre legea patrimoniului, ţinând cont de responsabilitatea privind

finanţarea de bani publici pe proprietatea altuia, indiferent că este vorba de instituţia statului sau o

instituţie privată, intrăm într-o zonă care, evident, este de discutat dacă ea se încadrează, într-adevăr,

pe legalitatea cheltuirii unor bani pe proprietatea altuia.

De aceea, eu cel puţin, din punctul meu de vedere, voi vota împotrivă. Repet, nu discut despre

fondul problemei, în sensul în care sunt, într-adevăr, clădiri degradate. Dar să transferăm răspunderea

unei alte entităţi a puterii din statul român, numai pe ideea că s-ar putea ca una sau două dintre UAT-uri

pe interese punctuale să rezolve această problemă… Cred că schimbarea legii, a articolului respectiv

din Legea nr. 215/2001 nu se necesită.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Deneş, microfonul central.

Domnul Ioan Deneş:


Stimaţi colegi, vreau să reamintesc câteva lucruri importante. Această iniţiativă... Sigur, nu

comentez buna sau reaua-intenţie, eu nu pot să bănuiesc pe cineva de rea-intenţie, dar discutăm despre

iniţiativa ce o avem în faţă.

În primul rând, noi suntem Cameră decizională. Camera Deputaţilor, aproape în unanimitate, a

respins această propunere de modificare a Legii nr. 215/2001. Mai mult de atât, Consiliul Legislativ –

peste 90% din avizele consiliului sunt favorabile – de această dată a dat un aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susţine această modificare. La fel, cele două comisii

raportoare, respectiv Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică din Senat, după ce a fost

retrimisă la comisii, au dat un raport de respingere.

La fel, Comisia pentru administraţie din Camera Deputaţilor, în unanimitate, a respins

iniţiativa. Sigur, putem să discutăm şi susţin ca abordare modul în care s-a discutat anterior despre

- 35 -

anumite clădiri imobile de patrimoniu care au aceste probleme, dar aceste lucruri nu se pot rezolva prin

Legea nr. 215/2001.

Ştim foarte bine că un metru de drum judeţean dacă se face din banul, impozite şi taxe locale,

unei UAT, este deturnare de fonduri. Nu avem cum să luăm o clădire a unei persoane juridice. Şi aici

precizez: art. 36 pct. 7 lit. a) se referă la modul în care pot să coopereze şi să se asocieze UAT-urile cu

persoane juridice române sau străine. Aici s-a propus modificarea, asta înţelegând că acea UAT nu are

în proprietate acel imobil.

Ce face UAT-ul după ce face acea investiţie? Poate fi acea investiţie de un milion de euro. Cine

rămâne proprietar pe acel imobil? Vechiul proprietar, nici într-un caz UAT-ul. Poate UAT-ul să decidă

la anul sau peste doi ani ce se întâmplă cu acel imobil? Nu, pentru că proprietatea este consfinţită prin

Constituţie.

De aceea, nu au fost de acord şi au dat un raport de respingere, atât Comisia pentru

administraţie, cât şi Comisia juridică şi, probabil, şi Comisia pentru administraţie din Camera

Deputaţilor, pe acelaşi criteriu şi principiu, a dat raport de respingere.

Mulţumesc.


Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

Iniţiatorul, sigur.

Vă rog.


Ca întotdeauna, faptul că ideile mele stârnesc dezbatere mă onorează. Uneori, însă văd o urmă

de rea-voinţă, mai ales atunci când de tine depinde o mică decizie.

Păi, am să spun eu aici că ea s-a dus şi a venit cu avize negative pentru că de la Consiliul

Legislativ a venit cu aviz negativ şi în loc să am posibilitatea s-o retrag şi s-o refac, conform cerinţelor

legislative, ea s-a dus pe tot circuitul legislativ şi a ajuns astăzi, aici.

Dar astăzi, aici, am făcut exact ceea ce Consiliul Legislativ a cerut.

Dragii mei,

Sunt puţine momente sau eu, cel puţin, am surprins puţine momente când un parlamentar poate

face ceva pentru câteva lucruri. V-o spun pe aia sinceră. Dacă peste zece ani un singur monument de

patrimoniu naţional a scăpat pentru că o entitate administrativă locală şi-a asumat investiţia înseamnă

că a avut rost să facem această modificare. Pentru că vă dau un singur exemplu: Antena 3 – vă place,

mă rog – 20 februarie 2016, Braşov, turnul unei biserici din secolul XIII s-a prăbuşit şi era Biserica din

Rotbav. N-am avut de multe ori impresia mai tare că am dreptate, ca astăzi, atâta timp cât nu creez o

obligativitate, ci creez o posibilitate.

- 36 -

Aş vrea să fac o precizare până la capăt, nici măcar nu fac un amendament care să însemne un

articol nou. E doar completarea unui articol existent care spune că consiliul local hotărăşte în condiţiile

legii, cooperarea, asocierea în privinţa finanţării şi realizării în comun a unor lucrări de reparaţii,

consolidare şi restaurare a clădirilor.

Exista, aşadar, această prevedere şi ca să nu mai fie probleme la Curtea de Conturi, am

continuat-o, ca s-o fac şi mai clară, să las prin posibilitatea domnilor primari sau consiliului local, dacă

considerăm că au suficientă claritate în gândire, şi am spus: aflate… a clădirilor cu funcţii educative şi

culturale aflate în proprietatea instituţiilor naţionale de stat de educaţie şi cultură. Atât. Nu mă refer

nici la proprietari privaţi, nu mă refer nici la alte tipuri de instituţii, nu mă refer la foarte multe lucruri.

Mă refer la un turn ca acela de la Rotbav, mă refer la o biserică exact ca aceea de la Jasna – aţi citit

despre ea, nu mai are nici acoperiş, dar are o frescă de secol XIII – şi la multe, multe alte situaţii.

Stimaţi colegi,

Nu e asta o explicaţie că a venit din Camera Deputaţilor, respinsă. V-am explicat de ce a venit.

Aş vrea să nu mai facem precizări la precizări, că mă îndemnaţi şi pe mine, după aceea să iau

din nou cuvântul.

V-am explicat de ce a venit aşa şi stau astăzi în faţa dumneavoastră spunându-vă că, în acest

caz, cer solidaritatea colegilor mei.

Mulţumesc din suflet.


Mulţumesc.


(Discuţii la prezidiu. Replică neinteligibilă a domnului senator Ioan Deneş.)

Nu mai votăm nimic, aşa. O să vină şi domnul Dobra, din nou, în replică şi tot aşa.

Domnul Ioan Deneş:

Îmi cer scuze, 30 de secunde.

Fac o precizare la ceea ce se referea anterior domnul senator. E reglementat prin Legea nr. 422/2001,

care se numeşte Legea privind protejarea monumentelor istorice.

Un caz concret, turnul Bisericii evanghelice de la Bistriţa a fost cedat, dreptul de administrare,

către Primăria Municipiului Bistriţa pe timp de 15 ani. Şi a făcut reabilitarea acelui turn.

Deci există legislaţie ca să se poată face intervenţii pe astfel de clădiri.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.


- 37 -


*

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2015

pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu.

Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

Domnul Gabriel Lungu :


Guvernul României susţine proiectul de lege care are ca obiect stabilirea pentru angajator a

unui termen limită de trei ani, termen necesar pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.


Mulţumesc.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc frumos.


Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.


*


pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.

Din partea Guvernului României, domnul Aurel Stanciu, da?

Domnul Ion-Aurel Stanciu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Da, da.


Domnule ministru, pe scurt, vă rog.

- 38 -

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Aurel Stanciu:


Doamnelor, domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se nominalizează Ministerul Transporturilor ca organism

intermediar pentru transport în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, care

va gestiona funcţiile de selecţie, evaluare, proiecte, monitorizarea implementării, verificare tehnică şi

financiară, verificarea achiziţiilor publice pentru proiecte de transport, prin înfiinţarea unei structuri

noi cu 83 de posturi.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia de specialitate, prezent, domnul preşedinte Butunoi sau domnul… A, Comisia pentru

muncă, da?

Domnule senator Frătean, vă rog.


Cele două comisii sesizate pentru raport supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul comun de admitere, fără amendamente, a prezentei ordonanţe de urgenţă.


Mulţumesc.

Dezbateri generale. (Discuţii în sală.)

Vă rog, domnule senator Bota. Microfonul 3.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

Înţeleg că se vor face angajări, 83 de posturi, sau se vor transfera de acolo de la cei ce se

ocupau de sectorul transporturilor la Ministerul Transporturilor?


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere? (Discuţii la prezidiu.) Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. (Discuţii la prezidiu.)

Domnule ministru, dacă doriţi să daţi un răspuns într-o frază?



- 39 -

Cum bine ştiţi, domnule senator, acest organism a funcţionat la Ministerul Transporturilor

acum câţiva ani, s-a transferat la Ministerul Fondurilor Europene în urmă cu câţiva ani, au scăzut

accesarea fondurilor europene de trei ori, şi acum vin înapoi cu oameni cu tot.


Mulţumesc.


Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)

Rog toţi colegii prezenţi în sală să voteze.


Raportul şi proiectul de lege, adoptate.

*

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2016 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Aurel Stanciu.

Domnule ministru, vă rog, pe scurt.



Doamnelor, domnilor senatori,

Prezentul proiect de ordonanţă are ca obiect modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul

în regim de taxi şi în regim de închiriere, intervenţiile legislative vizând, potrivit notei de

fundamentare, stabilirea unor prevederi mai clare privind managerul de transport în regim de taxi şi

închiriere, lacunar reglementat în prezent.

Totodată, se propune instituirea cadrului legal pentru Ministerul Transporturilor de a reglementa

prin norme aprobate, prin hotărâre de guvern, existenţa şi modul de dobândire a unui certificat de

competenţă profesională pentru managerii de transport în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia de specialitate, domnul senator Butunoi, vă rog.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

- 40 -

Membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte

raport de admitere.

În consecinţă, supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere şi

proiectul de lege.


Mulţumesc.

Dezbateri generale. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Aş vrea să întreb reprezentantul Guvernului: care a fost motivul pentru care a determinat

urgenţa adoptării acestei ordonanţe? Adică de ce nu ar fi fost mai bine ca să fie o propunere… un

proiect care să intre în Parlament şi să fie dezbătut în Parlament? Am văzut că a fost adoptat undeva la

sfârşitul lunii ianuarie. Asta ar fi prima întrebare.

A doua: normele au fost publicate deja în Monitor?

Şi a treia: în cazul în care este vorba de o singură persoană autorizată care doreşte să facă

taximetrie, el însuşi va avea nevoie de un astfel de certificat, înţeleg? Deci fiecare taximetrist persoană

fizică autorizată va avea nevoie să fie şi manager de transport în regim de taxi? Dacă da… dacă cumva

puteţi să ne spuneţi în cât timp se poate face o astfel de şcoală la Autoritatea Rutieră Română şi cât

costă un astfel de certificat pentru a putea fi absolvită.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnule ministru, dacă puteţi să-i răspundeţi domnului senator pe loc, dacă nu, puteţi să-i

răspundeţi şi în scris.

Vă rog.


Domnule senator,

Esenţa este următoarea: PFA-urile – că la acestea, probabil, vă referiţi – nu fac obiectul, n-au

făcut nici până acum.

Problema este că cei care dădeau până acum examen dădeau examen pentru taxi, dar li se

puneau întrebări pentru autobuze şi autocamioane. De asta spuneam că nu făceau distincţie până acum

- 41 -

cele două ordonanţe. Şi oamenii au întrebat: domnule, dar de ce trebuie să cunoaştem noi, la

taximetrie, lucruri care nu ne privesc? Asta este în esenţă…

Normele urmează, după ce aprobaţi, iar cât costă, în momentul de faţă, nu pot să vă spun, însă

nu este o diferenţă de preţ faţă de ceea ce plăteau până acum.


Mulţumesc.

Domnul senator e mulţumit de răspunsul dumneavoastră?

Vă rog. Microfonul 4. În sinteză, vă rog, domnule senator.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Dacă-mi permiteţi? Nu scrie nicăieri că PFA-urile sunt excluse, ceea ce înseamnă că, aşa cum e

ordonanţa, ele sunt incluse.

Şi a doua, nu are nicio legătură faptul că noi am aprobat-o sau nu, ea fiind ordonanţă de urgenţă

este în vigoare, deci normele ar fi trebuit să fie deja.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,


Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.


Rog toţi colegii să voteze.

81 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Raportul şi proiectul au fost adoptate.

Stimaţi colegi,

Este deja trecut de ora 17.30. Dacă reuşim să votăm proiectele şi mai avem timp, o să mai

revenim asupra legilor din ordinea de zi.

*

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene,

precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog, domnule Vochiţoiu, microfonul central.



Stimaţi colegi,

- 42 -

M-am mai consultat şi cu colegii, cu liderii grupurilor parlamentare. Am rugămintea să votăm

pentru completarea acestui amendament, să facem acest amendament… această eroare materială, să

revenim, aşa cum şi anul trecut, de altfel, era scris în lege. Acolo, la punctul 3 alin. (2), unde apare

titulatura „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului” să completăm cu sintagma „precum

şi a celui din comisariatele regionale şi judeţene”.


Domnule Vochiţoiu, staţi un pic, staţi un pic, staţi un pic. (Discuţii la prezidiu.)

Suntem la vot final. (Discuţii la prezidiu.) Dumneavoastră, doriţi reluarea votului.


Vreau să contest.


Contestaţi votul şi propuneţi reluarea votului.


Exact. Procedural, aşa spune.


Păi, da, aşa spuneţi, ca să pot supune aprobării colegilor propunerea de reluare a votului,

contestaţie şi reluare a votului.


Exact!


În temeiul art. 139 din Regulament, votul poate fi contestat numai de liderul unui grup

parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedinte.

Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Supun cererea liderului grupului parlamentar votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală.)



(Tabela electronică indică 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri)

Aprobat.

Supun… (Rumoare în sală.)

Vă rog, vă rog să mă urmăriţi, stimaţi colegi!

Aprobată reluarea votului.

Propun solicitarea domnului Vochiţoiu, de depunere a unui amendament în plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră această propunere.


Aici e nevoie de 83 de voturi. Am spus! De asta… s-a întâmplat ce s-a întâmplat.

- 43 -

88 de voturi, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Domnule Vochiţoiu, aţi fost convingător.

Pe scurt, amendamentul propus, vă rog.


Vreau să vă mulţumesc, dragi colegi, pentru înţelegere.

Deci, revenind la… (Discuţii în sală.)


Pe scurt!


…punctul 3, art. 31, articol nou introdus în anexa de la Comisia pentru buget, finanţe…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Da, amendament nou.

Acolo unde apare titulatura de „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului”, vă rog să fiţi

de acord să introducem şi sintagma „precum şi al celui din comisariatele regionale şi judeţene”, pentru…


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul nou, propus de domnul Vochiţoiu.

Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală; discuţii la prezidiu.)


Avea nevoie de 42 de voturi.

A trecut.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, inclusiv acesta.

Supun raportul comisiei votului dumneavoastră.


Rog toţi colegii să voteze.

92 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul de lege.


96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Adoptat.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice.

- 44 -

Dezbaterile au fost încheiate.

Raport suplimentar al comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului dumneavoastră.


Rog să votaţi.

93 de voturi pentru respingerea raportului, 3 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Respins.

*

Punctul 18, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23

aprilie 2001 a administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 123 din 20

februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă are un raport suplimentar al comisiilor, care este de respingere, cu

amendamente respinse.



Rog să votaţi!

60 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar, situaţie care mă determină să-l

întreb, să-i întreb pe iniţiatorii amendamentelor respinse dacă doresc să susţină amendamentele.

Vă rog. Microfonul 1.

Vă rog. (Discuţii în sală.)

Aşa zice la carte.



Distinşi colegi,

Trei dintre amendamente sunt de tehnică legislativă şi unul este de fond.

Primul: „Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice

locale”.

Este primul amendament.

Vă rog să-l votaţi.


Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus.


43 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

- 45 -

Respins.

Vă rog, următorul amendament.


Următorul amendament: „Articol unic. La art. 36 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007, cu

modificările şi completările ulterioare, lit. a) se modifică şi va avea următorul cuprins”.



49 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Respins la limită.

Vă rog, următorul.


„Lit. a) se elimină”.


Supun aprobării dumneavoastră următorul amendament.

Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală.)


Respins. (Rumoare în sală.)

Vă rog, stimaţi colegi…


Amendamentul de fond, care, din punctul meu de vedere, face aplicabilă legea:

„La art. 36, după lit. a), se introduce o nouă literă, respectiv lit. a1), cu următorul cuprins:

a1) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau

străine în vederea finanţării şi realizării în comun a unor lucrări de reparaţii, consolidare şi restaurare a

clădirilor cu funcţii educative şi culturale, aflate în proprietatea instituţiilor naţionale de stat, de

educaţie şi cultură, la cererea deţinătorilor, cu condiţia ca aceste imobile să-şi menţină obiectul de

activitate avut anterior efectuării lucrărilor cel puţin 10 ani.”

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.


46 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 2 abţineri…, tot la limită.

A fost respins.

- 46 -

Stimaţi colegi,

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar, amendamentele respinse nu au

întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.



Propunerea legislativă a fost respinsă.

*


pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun votului.


Rog să votaţi. (Rumoare în sală.)

94 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul şi proiectul de lege au fost aprobate.

*

Din cele care nu au fost dezbătute astăzi, sunt 6 proiecte cred.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa plenului din 8 martie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.



Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Nu! Nu! Nu!

De la prezidiu: Ce, nu, nu?! E vot final!




Raportul de respingere…

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Nu, stimate domn! Am ridicat mâna…


Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar!

- 47 -

În această situaţie, în această situaţie, întreb iniţiatorii amendamentelor respinse dacă doresc să

le susţină!

(Discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Dumneavoastră sunteţi?

Doriţi să le susţineţi. Vreau să indicaţi fiecare amendament respins şi să-l susţineţi în faţa

plenului, ca să-l pot supune aprobării.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Bun, prima dată, vă rog să supuneţi aprobării plenului votul secret. Deci, şi pentru

amendamente, şi pentru lege, vot secret.

Vă rog.


Cererea dumneavoastră nu este regulamentară.

Vă rog să intraţi pe amendamente!


Îmi pare foarte rău, cererea mea este extraordinar de regulamentară. Dacă citiţi art. 134 din

Regulament, veţi constata că sunt exact pe cerere, exact pe ceea ce spune acolo: orice senator, dacă nu-i

interzice o lege, are dreptul să ceară lucrul acesta şi, acolo unde legiuitorul nu a restrâns sfera, nici

dumneavoastră, ca interpret, nu aveţi voie s-o restrângeţi.

Prin urmare, cererea mea este absolut regulamentară!


Dacă aveţi amendamente respinse, vă rog să le susţineţi!


Vă rog frumos să supuneţi plenului dreptul nostru de a vota secret şi amendamentele, şi legea

ca atare.


După ce am trecut de votul asupra…


Aţi trecut pentru că nu aţi vrut să mă lăsaţi să vorbesc, stimate domn! M-am şi ridicat! Mă

îndreptam spre dumneavoastră, dar, câteodată, vă grăbiţi foarte tare.


Doamna senator,

Vă datorez această explicaţie: după ce am trecut de votul asupra raportului comisiei, nu pot

reveni asupra votului.

Vă rog să vă susţineţi amendamentele.

- 48 -



Eu am contestat faptul că nu m-aţi lăsat să vorbesc şi să cer vot secret. Faptul că dumneavoastră

v-aţi grăbit şi aţi făcut lucrul acesta, puteţi foarte bine să-l îndreptaţi prin faptul că cereţi plenului să

aprobe sau să nu aprobe. Că, în fond şi la urma urmei, eu pot să cer şi luna de pe cer, plenul este

suveran în privinţa aceasta!

Vă rog din suflet! (Discuţii în sală.)


Îmi pare rău, la Regulament nu…

Vă rog, domnule Barbu.

Domnul Tudor Barbu:

Eu am o problemă de procedură pe care vă rog frumos, ca preşedinte de şedinţă, s-o lămuriţi.

Cereţi-i, vă rog mult, doamnei senator să explice de ce ne cere nouă să votăm pentru acceptarea

mecanismului de vot secret, pentru că trebuie să aibă un argument doamna senator.


Eu sunt convins că doamna senator are argument, însă, dacă aş cere acest lucru, înseamnă că aş

achiesa la solicitarea dumneaei împotriva prevederilor Regulamentului, după ce am dezbătut raportul.

Doamnă senator, doriţi să nu mai susţineţi amendamentele respinse?


Doresc să le susţin şi doresc vot secret! Am dreptul la lucrul acesta! Faptul că dumneavoastră

nu v-aţi uitat în sală, nu m-aţi văzut cu mâna în sus, nu aţi văzut nici măcar că mă deplasam înspre

microfon, asta-i cu totul altă chestiune.

Deci este o eroare materială comisă de dumneavoastră. Vă rog să vă asumaţi şi să facem în aşa

fel încât lucrurile să meargă normal, după aceea!

Vă rog!


Vă dau cuvântul pentru susţinerea amendamentelor respinse.


Cu vot secret. (Rumoare în sală; râsete.)


Vă rog.

Vă rog să identificaţi amendamentele la fiecare articol, pentru ca ai noştri colegi să asculte şi să

ştie ce votează.


Stimate domn, nu trebuie să le identific, sunt unic iniţiator. Deci am…

- 49 -


Deci nu ştiţi ce susţineţi?


Alin. (1). Este vorba despre observare strictă a observaţiilor Consiliului Legislativ. Spune: Lege

pentru…


Doamna senator,

Articolul la care doriţi amendamentul care v-a fost respins!


La titluri!


Îmi pare rău, după trei ani, ar trebui să ştiţi procedura…


Sunt la titlu, domnul meu!

Dacă eraţi atent, mă lăsaţi să termin.


Vă rog.


Şi spun că este în concordanţă cu motivaţia Consiliului Legislativ:

„Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”. Ăsta-i primul.


Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de doamna senator.


19 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 14 abţineri.

Respins.

Următorul amendament, vă rog.


Deci votăm secret sau votăm la… (Râsete în sală.)

Nu râdeţi, domnilor, că aşa ceva este inadmisibil în Parlamentul României! Nu râdeţi,

domnilor, că nu e de râs, e de plâns! Deci se face orice pentru a împiedica pe cineva…


Vă rog, doamna senator, susţineţi amendamentul.


…să-şi ducă la bun sfârşit munca. Orice! Călcăm în picioare tot, inclusiv democraţia! Şi, dacă se

întâmplă aşa ceva aici, pe stradă ce se întâmplă?!

- 50 -

Din sală: Asta-i democraţia!


Vă rog, nu comentaţi susţinerile doamnei!

Vă rog.


„Articol unic – După art. 227 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în

Monitorul Oficial (…), cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou capitol,

Capitolul X «Infracţiuni contra demnităţii», alcătuit din art. 227¹ – 227³.”


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul doamnei senator.



Am o rugăminte. Trebuie să fac...


Vă rog să votaţi!

Din sală: Doamna nu votează!


Păi, nu votez că nu am cum!


12 voturi pentru amendament, 50 de voturi împotrivă şi 19 abţineri.

Vă rog, continuaţi, următorul amendament.


Aveţi degetul în jos… E bine! (Râsete în sală.)

Art. 227¹…


Doamna senator, vă rog să vă referiţi la amendamentele susţinute!


„Insulta – Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi”...

(Rumoare în sală.)

Ceea ce vreau să vă explic este: Legea ca atare, în forma... (Rumoare, discuţii în sală.)

Puteţi să faceţi linişte, domnule preşedinte?


Sunt colegii dumneavoastră, nu?

- 51 -


Nu! Sunt ai dumneavoastră! (Discuţii în sală.)


Vă rog, doamna senator, vă rog să vă susţineţi amendamentul, nu să-l argumentaţi!


Păi, trebuie să argumentez un lucru.


Nu. Prevederea regulamentară spune să susţineţi amendamentul.


În varianta iniţială, eu propusesem închisoarea. Amendamentele fac tocmai... elimină

închisoarea şi vorbesc de zile-amendă, pentru că este mult prea mult ca cineva să facă închisoare

pentru că a vorbit ce nu trebuie, unde nu trebuie.


Supun aprobării dumneavoastră amendamentul doamnei senator.


13 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi 18 abţineri.


V-am rugat să respectaţi Regulamentul şi să citiţi amendamentul!

Următorul amendament. (Discuţii în sală.)

Următorul amendament, vă rog!

Vă rog să păstraţi linişte!


Hei, Doamne! E bine, foarte bine! Şi la toamnă o să fie alegeri!


Vă rog să citiţi amendamentul propus!


Votaţi şi asta, vă rog, că la toamnă o să fie alegeri!


Vă rog să citiţi amendamentul!


Art. 227², „Calomnia – Afirmarea ori imputarea în public prin orice mijloace a unei fapte

determinante privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevărată ar expune acea persoană la o sancţiune

penală, administrativă ori disciplinară, ori a dispreţului public, se pedepseşte cu zile-amendă.

Cuantumul amenzii este între 120 şi 30”...

- 52 -


Mulţumesc.

Din sală: Sper că e ultimul.


Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.



Următorul amendament, dacă mai aveţi, doamna senator.


Nu mai este.

Acum cer, pentru lege totală, vot secret. Am dreptul!


Ce solicitaţi?


Cer vot secret.


Da. În respectarea prevederilor art. 134 din Regulament, supun aprobării dumneavoastră

solicitarea unui senator care doreşte vot secret pentru un proiect de lege.


Rog să votaţi, stimaţi colegi.


Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Stimaţi colegi, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.



12 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi 22 de abţineri.


*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263 din 16

decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au fost în data de 8 martie.

Raportul comisiei este de respingere… (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi, vă rog!

Domnule senator Mutu!

- 53 -

Domnule senator Mutu! (Discuţii la prezidiu.)

Domnule senator Mutu, vă rog să luaţi loc!

Rog personalul tehnic să ridice..., vă rog, drapelul şi să continuăm lucrările.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun raportul de respingere aprobării dumneavoastră.



Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar, 83.



Rog toţi colegii să voteze!



*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii.


Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.



Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar.





*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au avut loc tot în data de 8 martie.

Raportul este de respingere.

Îl supun votului.


- 54 -


76 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere nu a trecut.



Rog să votaţi, stimaţi colegi!

15 voturi pentru, 74 de voturi împotrivă şi o abţinere.


*

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2016 pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare

ecologice.


Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse ce nu au fost adoptate de plen.

Supun aprobării dumneavoastră raportul şi proiectul de lege.


Rog să votaţi.


Legea este ordinară, au trecut şi raportul şi proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Continuăm mâine dimineaţă cu „Ora ministrului”, la 9.30, rog să fiţi prezenţi pentru întâlnirea

cu domnul ministru al sănătăţii, şi continuăm cu dezbaterea proiectelor de acte normative.

Iar astăzi, de la ora 18.15, programul nostru obişnuit.

Vă doresc o seară plăcută!

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Vasile Nistor:

Stimaţi colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi – „Întrebări, interpelări şi răspunsuri” adresate

Guvernului.

Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregăteşte doamna senator Popa

Mihaela.

- 55 -

Sper că băieţii nu se supără.

Aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Firea:


Interpelarea mea este dresată domnului Vasile Dâncu, viceprim-ministru.

În data de 1 octombrie 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 185/2013 privind publicitatea stradală,

care prevede printre altele că este cu desăvârşire interzisă amplasarea de reclame care acoperă

suprafaţa vitrată a clădirilor, pe clădirile istorice, precum şi care obturează vizibilitatea în intersecţii.

V-am dat aceste trei exemple, pentru că se numără printre cele mai încălcate prevederi ale acestei legi,

în special în Bucureşti.

În acest context, vă rugăm să ne comunicaţi dacă Inspectoratul de Stat în Construcţii, care este

organul abilitat să aplice amenzi în acest sens, a dispus în cele 5 luni de când legea a intrat în vigoare

demontarea vreunei reclame sau amendarea proprietarilor acestora.

De asemenea, v-aş ruga să ne comunicaţi dacă, în Bucureşti, există un regulament de aplicare a

acestei legi, prevăzut expres de către actul normativ, şi dacă prefectura a luat vreo măsură în acest

sens.

Solicit răspuns scris.

Întrebarea mea este adresată domnului Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, ministrul sănătăţii.

În ultima perioadă, producătorii de medicamente, dar şi pacienţii au tras semnale repetate de

alarmă cu privire la fenomenul dispariţiei de pe piaţă a circa 1 200 de medicamente ieftine ca urmare a

unor vicii de legislaţie.

Vă rugăm să ne comunicaţi care sunt concluziile la care aţi ajuns în urma întâlnirilor pe care le-aţi

avut cu toţi factorii implicaţi şi ce soluţii aveţi în vedere pentru rezolvarea acestei probleme.


Următoarea întrebare este adresată domnului Ioan-Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei

Primului Ministru.

Vă rugăm să ne comunicaţi care a fost cuantumul ajutorului solicitat de către Patriarhia

Bisericii Ortodoxe Române de la bugetul de stat în anul 2016 pentru construcţia Catedralei „Mântuirii

Neamului” şi dacă aveţi în vedere ca, la proxima rectificarea bugetară, să alocaţi aceste fonduri pentru

ca acest obiectiv, care nu este doar al Bisericii, ci al întregii ţări, să poată fi edificat în termenul propus.



Mulţumesc, doamnă senator.

- 56 -

Invit la microfon pe doamna senator Popa Mihaela. Se pregăteşte domnul senator Cordoş

Alexandru.

Aveţi cuvântul, doamna senator.



Interpelare adresată doamnei Carmen Aura Răducu, ministrul fondurilor europene.

Doamnă ministru,

Proiectul Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Iaşi presupune construirea

mai multor staţii de transfer a deşeurilor în judeţ, închiderea vechilor gropi de gunoi, extinderea celei

de la Ţuţora, achiziţionarea de utilaje şi echipamente de transport a deşeurilor, precum şi a recipienţilor

necesari. Valoarea celor 18 subproiecte componente ale acestui proiect se ridică la 194,3 milioane de

lei, din informaţiile publice existente.

Acest proiect a fost şi este cel mai mare proiect demarat de către Consiliul Judeţean Iaşi şi, din

păcate, până la această dată nu este finalizat. Din informaţiile relatate de către presa ieşeană, doar 8 din

cele 18 componente ale Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor au fost finalizate. Au fost

duse negocieri şi făcute diverse solicitări pentru a transmite către decontare cât mai multe facturi până

la data de 31 decembrie 2015.

Valoarea celor 8 proiecte finalizate în cadrul acestui proiect se ridică la 38 de milioane de lei,

adică 19,6% din total. Subdomeniile majore aferente acestui proiect au proporţie de finalizare extrem

de redusă, în cele mai multe cazuri nu este atins nici măcar pragul de 50%. Consiliul Judeţean Iaşi a

oferit o informare cu privire la solicitarea depusă, de a prelungi termenul de finalizare până în

octombrie 2016.

Vă adresez rugămintea de a ne oferi situaţia exactă a acestor proiecte, existentă la nivelul

ministerului, care sunt fondurile nerambursabile totale şi de cât s-a beneficiat până în acest moment.

De asemenea, avem rugămintea de a ne prezenta informaţii dacă, în ceea ce priveşte acest megaproiect,

prin această prelungire solicitată de către Consiliul Judeţean Iaşi, s-a prelungit şi termenul de depunere

a documentelor pentru decontare sau doar termenul de finalizare a proiectului, iar costurile de

finalizare, dacă vor fi suportate de către fondurile consiliului judeţean.


Mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamna senator.

Îmi cer scuze domnului senator Cordoş Alexandru, am văzut-o în sală şi pe doamna Creţu

Gabriela şi, aşa cum v-am obişnuit, întâi, doamnele.

- 57 -

Vă rog, o invit la microfon.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Creţu.)

Eu sunt, nu dumneavoastră.




Întrebare din seara aceasta este dresată domnului Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, ministrul

sănătăţii, şi are drept obiect: „Acoperirea necesarului de medici în zonele cu deficit cronic de personal

spitalicesc”.

Întrebarea pleacă de la următoarele realităţi: lipsa de medici şi cadre medicale înregistrată la

nivelul întregii ţări, dar şi faptul că în anumite regiuni medii şi la anumite specializări fenomenul este

cronic, judeţele cu venituri scăzute şi mediul rural sunt neîndoielnic în această categorie. De asemenea,

în respectivele zone, buna funcţionare şi încadrare a spitalelor publice, mai ales a celor judeţene, este

singura manieră în care să dăm o şansă la sănătate populaţiei locale, pentru că veniturile mici şi

dezvoltarea slabă a reţelelor private de sănătate nu lasă loc unei alternative la sistemul public.

Creşterea de anul trecut a veniturilor celor care lucrează în sistemul public, a dus, oarecum, la

reducerea tentaţiei de a părăsi sistemul pentru cel privat, dar, din păcate, aceste venituri nu sunt încă

suficient de mari pentru a opri plecarea din ţară spre alte ţări a personalului medical.

Una dintre soluţiile pe termen scurt pentru acoperirea, fie şi parţială, a nevoii de medici este

recunoaşterea dreptului de a profesa pentru medicii din Republica Moldova care doresc să lucreze în

România, ei cumulând avantajul unei bune pregătiri cu cel al cunoaşterii limbii române. În aceste

condiţii, domnule ministru, solicităm ministerului următoarele:

1. O soluţie legislativă care să elimine pentru medicii moldoveni cerinţa rezidenţiatului în

România şi să le permită să profeseze (eventual înlocuirea rezidenţiatului românesc cu cerinţa unui

număr minim de ani de practică în specialitate). Când anticipaţi că o asemenea modificare legislativă

va fi trimisă Parlamentului?

2. Vă solicităm un program de măsuri care să stabilizeze medicii în regiunile mai puţin

atractive din perspectiva veniturilor şi oportunităţilor generale, precum şi modalităţile în care vedeţi

finanţarea acestor măsuri.

Cu aleasă consideraţie, Gabriela Creţu, senator de Vaslui. PSD.


Vă mulţumesc, doamnă senator.

Invit la microfon pe domnul senator Cordoş Alexandru. Se pregăteşte domnul senator Motoc

Octavian.

- 58 -

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării

ştiinţifice, domnului Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, ministrul sănătăţii, şi domnului Achim

Irimescu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Suspendarea programului «Laptele şi cornul»”.

Stimaţi domni miniştri,

Programul „Laptele şi cornul” este un program naţional de care beneficiază toţi copiii

preşcolari şi şcolari din ciclul primar şi gimnazial care frecventează o formă de învăţământ. Prin

oferirea zilnică de produse lactate (lapte şi produse lactate, precum: iaurtul, sana şi kefirul) şi a unui

produs de panificaţie tuturor copiilor din şcolile gimnaziale şi grădiniţele din România, se doreşte

reducerea inegalităţilor sociale, copiii fiind consideraţi o categorie vulnerabilă, cea mai expusă

riscurilor sociale.

Din nefericire, în ultima vreme, acest program este sursa principală de îmbolnăviri prin

intoxicaţie alimentară.

Ca urmare a extinderii cazurilor de toxiinfecţie alimentară la nivel naţional, autorităţile

judeţului Cluj au efectuat controale fitosanitare în unităţile de învăţământ. În urma acestor controale, s-

a descoperit faptul că în mai multe şcoli din judeţ s-a distribuit lapte alterat. Drept consecinţă,

Programul „Laptele şi cornul” s-a suspendat în judeţul Cluj până la clarificarea situaţiei.

Stimaţi domni miniştri, ştiind că sunteţi preocupaţi de sănătatea tinerei generaţii, vă rog să-mi

precizaţi ce măsuri vor fi întreprinse de cele trei ministere în vederea identificării surselor de infecţie, a

vinovăţiilor şi stabilirii măsurilor profilactice necesare pentru a se elimina pe viitor o astfel de situaţie.


Vă mulţumesc.

Îmi permiteţi şi o întrebare, domnule preşedinte?




Mulţumesc.

Este adresată prima întrebare domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Revenire la întrebarea nr. 3589 din 7 decembrie 2015, «Repararea

tronsoanelor de drumuri naţionale şi a podurilor din municipiul Turda, judeţul Cluj»”.

Stimate domnule ministru,

- 59 -

În repetate rânduri am sesizat în scris autorităţile cu responsabilităţi în domeniu asupra faptului

că drumurile naţionale de acces în Turda, respectiv DN1 – E60 – E81, DN15 şi DN75, au nevoie de

reparaţii urgente la partea carosabilă. Aceste elemente de infrastructură se află într-o stare avansată de

degradare, constituind un real pericol atât pentru participanţii la traficul rutier, cât şi pentru locuitorii

din vecinătate, peste ale căror case se pot prăbuşi.

Deşi există o hotărâre de Guvern pentru predarea către municipiul Turda a podurilor rutiere de

pe direcţia Turda – Alba Iulia, acestea nu au fost predate în starea actuală, deoarece există un litigiu

între autorităţile locale şi CNADNR. Mai mult, bugetul local este insuficient pentru continuarea

lucrărilor de reabilitare necesare.

În această situaţie, autorităţile locale iau în calcul inclusiv varianta închiderii circulaţiei pe

acest tronson de drum.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi care este punctul de vedere al ministerului

şi soluţiile care pot fi găsite în acest caz?


Mulţumesc.

Şi, dacă-mi permiteţi, şi ultima întrebare.


Vă rog.


Este adresată domnului Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei,

comerţului şi relaţiilor cu mediului de afaceri, şi domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Reducerea preţului gazelor naturale la consumator”.

Stimate domnule viceprim-ministru,


Într-un raport recent al Curţii de Conturi se precizează faptul că: „Nu s-a aplicat o clauză care

cerea aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului privind

distribuirea gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul

Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA Bucureşti şi a Contractului nr. 7/2004

privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureş).”

Ministerul Energiei, instituţia abilitată pentru controlul respectării condiţiilor contractuale, nu a

urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor, respectiv reducerea cu 15% a tarifului de

distribuire a gazelor naturale care s-ar fi văzut în factura plătită de consumator.

- 60 -

Stimate domnule viceprim-ministru, stimate domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi: cum

vor acţiona cele două ministere în vederea respectării prevederilor contractuale referitoare la reducerea

preţului gazelor naturale la consumator, conform contractelor încheiate?


Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Octavian Motoc. Se pregăteşte domnul senator Bujor

Dumitru-Marcel.


Domnul Octavian Motoc:


Interpelarea mea este adresată domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, Ministerul Energiei.

Obiectul interpelării: „Utilizarea energiei verzi pe sectorul IMM nu este stimulată în

România!”.

Domnule ministru,

Politicile Uniunii Europene încurajează utilizarea tuturor formelor de energie regenerabilă

pentru reducerea poluării şi, implicit, a efectului de seră ce se manifestă în mod pregnant în ultima

vreme.

Una dintre formele de energie verde foarte bine reprezentate în România este cea eoliană. În

vara precedentă, au fost momente în care acest tip de energie a reprezentat circa 25% din energia

utilizată în mod total la nivel naţional.

Există câţiva mari producători de energie de acest tip, în special localizaţi în Dobrogea, cu

capacităţi instalate importante. Au apărut însă şi proprietari ai unor capacităţi instalate de câţiva zeci de

kWh, care doresc să utilizeze energia produsă în scop propriu, iar diferenţa să fie introdusă în sistemul

naţional.

Vă prezint un exemplu de situaţie incredibilă în care se află un IMM din municipiul Tulcea, SC

MDA SRL. A achiziţionat, încă de acum cinci ani, o turbină eoliană de 20 kWh pe care a amplasat-o

pe malul Lacului Ciuperca din Tulcea, în cadrul complexului turistic „Insula”, modernizat şi extins cu

fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional. A reuşit să o racordeze la sistemul

energetic naţional, însă nici până acum nu a găsit înţelegere din partea reprezentanţilor ENEL care

tratează firma ca pe un mare producător de energie. Pe ansamblu, SC MDA SRL este consumator net

de energie din sistem, însă la cinci ani de la achiziţionarea turbinei eoliene, nu se află încă în situaţia

de a putea beneficia de aceasta, pentru că nu i se acceptă de ENEL realizarea bilanţului energetic, în

- 61 -

aşa fel încât să poată plăti doar pentru diferenţa dintre cantitatea consumată total şi cea produsă de

turbina eoliană din dotare. Din această cauză, o investiţie de circa 65 000 de euro în această turbină nu

poate fi utilizată, cu efecte negative asupra activităţii economice a firmei. Reprezentanţii firmei sunt

plimbaţi între ENEL şi ANRE, fără a se rezolva problema.

Vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a rezolva punctual această problemă, dar

şi de a modifica, eventual, procedurile stabilite prin ordine de ministru sau ale preşedintelui ANRE,

astfel încât astfel de situaţii să nu mai existe.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.



Invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru-Marcel. Se pregăteşte domnul senator

Marian Valer.


Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, Ministerul

Sănătăţii.

Obiectul întrebării: „Comercializarea medicamentelor în mediul virtual”.


Conform unor studii efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, mai mult de 50% dintre

medicamentele comercializate on-line sunt contrafăcute.

În România, comercializarea on-line a medicamentelor stârneşte controverse, din cauza faptului

că, în multe cazuri, farmaciile on-line ascund existenţa unor activităţi ilegale: farmacii neautorizate,

medicamentele comercializate sunt contrafăcute, neaprobate, expirate, fără prospect, fără solicitarea

reţetelor şi sunt eliberate minorilor. Acestea pun în pericol viaţa pacienţilor prin efecte secundare,

reacţii alergice, complicaţii şi încurajează automedicaţia.

Având în vedere că peste 50% dintre medicamentele comercializate pe internet sunt

contrafăcute, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care le veţi întreprinde pentru stoparea

acestui fenomen care a luat amploare în ultimii ani pe piaţa farmaceutică din România.


Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi şi o interpelare, vă rog.



- 62 -

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Marius-Raul Bostan, Ministerul Comunicaţiilor şi

pentru Societatea Informaţională.

Obiectul interpelării: „Situaţia precară a Companiei Naţionale «Poşta Română»”.


Compania Naţională „Poşta Română”, operatorul naţional în domeniul serviciilor poştale, se

află într-o situaţie precară, angajaţii fiind nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi salarizare.

Sindicaliştii anunţă organizarea de proteste la nivelul întregii ţări, dorind să le fie soluţionate

marile probleme din sistemul poştal, şi anume: creşterea veniturilor salariale, acordarea concediului de

odihnă cuvenit, conform contractului de muncă, deblocarea şi ocuparea imediată a posturilor vacante,

condiţii de muncă optime, achiziţionarea unui soft performant, precum şi modernizarea companiei şi a

serviciilor oferite.

Conform declaraţiilor directorului general, Poşta Română nu-şi permite, în acest moment, o

nouă majorare salarială, motivând necesarul de investiţii. De asemenea, profitul companiei din ultimii

doi ani a fost obţinut strict din reducerea cheltuielilor cu salariile, prin disponibilizări, nicidecum prin

performanţa echipei de conducere.

Având în vedere faptul că Poşta Română se află în proprietatea Ministerului Comunicaţiilor şi

pentru Societatea Informaţională, 75% din pachetul de acţiuni, şi Fondului Proprietatea, 25% din

acţiuni, vă rog să-mi comunicaţi:

1. Care este strategia instituţiei pe care o conduceţi în vederea soluţionării problemelor

semnalate de sindicalişti?

2. Care sunt demersurile pe care le veţi întreprinde pentru consolidarea profitului, diversificarea

şi creşterea calităţii serviciilor Poştei Române?


Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregăteşte domnul senator Chiriac Viorel.

Domnul Valer Marian:


Adresez o întrebare domnului ministru al afacerilor interne Petre Tobă, cu următorul conţinut:

Având în vedere dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale a României din 16 februarie 2016 şi

prevederile ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 11 martie 2016, vă solicit să-mi comunicaţi

- 63 -

numărul lucrătorilor de cercetare penală şi numărul lucrătorilor specializaţi în executarea măsurilor de

supraveghere tehnică angajaţi actualmente în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Adresez, totodată, o interpelare doamnei ministru al justiţiei, Raluca Alexandra Prună, având ca

obiect: „Constituţionalitatea şi legalitatea asistenţei oferite de SUA Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

Un procuror care deţine o funcţie de conducere în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

afirma recent că nu se teme de nimeni în România, respectiv că nu se teme nici de Preşedintele

României, nici de Consiliul Superior al Magistraturii, nici de ministrul justiţiei, nici de procurorul

general al României, nici de şefii săi ierarhici din DNA şi nici de şefii serviciilor secrete, dar se teme

de reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti care verifică dosarele aflate în

lucru la serviciul pe care îl conduce în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Afirmaţiile privind implicarea unor reprezentanţi ai Ambasadei SUA în soluţionarea unor

dosare instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie sunt confirmate de recentele declaraţii ale

ambasadorului american la Bucureşti, domnul Hans Klemm, şi ale fostului şef al US Secret Service din

Europa de Est, domnul Darren White Terrell.

Astfel, cu ocazia unei prelegeri ţinute în faţa studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice,

Administrative şi ale Comunicării a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca în data de 25

februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a declarat, conform presei locale – a se vedea

„Monitorul de Cluj” şi „Ziua de Cluj” din 26 februarie 2016 – că: „(…) când putem şi când ne este

solicitat ajutorul oferim asistenţă pentru a sprijini DNA şi alte forţe de ordine”, precizând în acest sens

că: „la Ambasada SUA în Bucureşti avem un grup format din reprezentanţi din cadrele de forţă ale

SUA de la FBI, US Secret Service, de la Agenţia Antidrog, de la Departamentul de justiţie, în total, în

jur de zece oameni”.

Iar fostul şef al US Secret Service pentru Europa de Est, domnul Darren White Terrell, care a

exercitat timp de cinci ani această funcţie în capitala României, a făcut, într-un interviu acordat recent

jurnalistului Robert Turcescu, afirmaţii din care rezultă că acest serviciu, care are şi atribuţii informative,

nu numai de pază şi protecţie, cunoaşte şi este implicat în activitatea DNA, citez în continuare:

- „Şi singura dată când oamenii sunt puşi sub acuzare în România e atunci când sunt pe o listă

de duşmani politici care trebuie să pice. Cu alte cuvinte, când au deranjat un alt politician sau un alt

broker al puterii, atunci, brusc, e pusă legea în aplicare. Sunt mai mult represalii, spre deosebire de

supremaţia legii şi a ordinii.”

- „Deseori, oamenii pe care-i vezi anchetaţi de DNA, DIICOT şi alţii sunt ţinte politice. Aceia sunt

oameni pe care sunt supăraţi din diverse motive. Aşadar, acele structuri chiar şi serviciile, SIE şi SRI, sunt

deseori folosite în scopuri politice, şi nu pentru a face ceea ce trebuie să facă prin construcţia lor.”

- 64 -

- „Am îndoieli serioase cu privire la legitimitatea anchetelor actuale şi a celor în desfăşurare,

demarate de oricare din aceste structuri, DNA, DIICOT sau oricare alta, pentru că majoritatea ţintelor

lor sunt politice. Sunt oameni pe care ei îi au în vedere, versus o investigaţie legitimă. Deci aş avea

nişte rezerve în legătură cu legitimitatea investigaţiilor acestora. De obicei sunt represalii din cauza

politicii. Şi nu pot dezvălui niciun secret, dar voi spune că, vorbind din experienţă personală după ce

am lucrat cinci ani în România, ştiu că majoritatea ţintelor lor sunt ţinte politice, versus o investigaţie

criminală legitimă.”

- şi, ultimul citat: „Am îndoieli serioase cu privire la abilitatea doamnei procuror şef al DNA

de a fi neutră, corectă şi obiectivă. Am îndoieli serioase legate de aceasta.”.

Având în vedere afirmaţiile prezentate în interpelare, vă solicit, doamna ministru, să dispuneţi

verificarea lor de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de către procurorul general al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să-mi comunicaţi rezultatul acestor verificări şi

măsurile dispuse.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicaţi dacă Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al

Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au

sesizat cu privire la afirmaţiile de o gravitate deosebită ale fostului şef al US Secret Service pe Europa

de Est referitoare la activitatea DNA şi a doamnei procuror şef Laura Codruţa Kovesi şi dacă s-a

dispus verificarea acestora.

Totodată, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul constituţional şi legal al asistenţei oferite DNA de către Statele Unite ale

Americii?

2. În ce constă asistenţa acordată şi dacă aceasta nu constituie o intruziune în problemele

interne ale României sau o încălcare a independenţei justiţiei şi a celorlalte principii ale statului de

drept, îndeosebi a garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului?

3. Dacă asistenţa acordată a cuprins şi indicarea subiectului (persoană fizică sau persoană

juridică) şi a obiectului (domeniul infracţional) care trebuiau investigate ori s-a rezumat la verificarea

respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în anchetele demarate?

Solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Chiriac Viorel. Se pregăteşte domnul senator Grigoraş

Viorel.


- 65 -

Domnul Viorel Chiriac:


Întrebarea de astăzi este adresată domnului ministru Petre Tobă.

Obiectul întrebării: „Combaterea traficului cu lemn furat – neputinţă sau indolenţă?”.

Domnule ministru Petre Tobă,

Se pare că defrişările ilegale ale unor importante suprafeţe de pădure sunt un fenomen pe cât de

amplu, pe atât de imposibil de controlat. Ultimele statistici afirmă că media acestor atentate la viaţa şi

sănătatea pădurilor este de 62 de incidente comise zilnic. Desigur că scopul defrişărilor neautorizate

este, de fapt, sustragerea masei lemnoase în vederea valorificării ilegale a acesteia. Astfel se

alimentează şi o spirală, de acum consacrată, a evaziunii fiscale.

Semnalelor de alarmă disperate, cu referire la soarta dezastruoasă a pădurilor româneşti, printre

puţinele păduri virgine ale Europei, nu li s-a dat răspunsul cuvenit din partea autorităţilor române

învestite cu atribuţii în acest domeniu.

Au fost luate o serie de măsuri apreciate nu numai drastice, dar considerate, la timpul lor, şi

deosebit de eficiente. Însă, din nefericire, sustragerile de lemn din pădurile ţării continuă şi în prezent,

daunele aduse mediului natural se amplifică în mod exponenţial, iar imaginea autorităţilor române este

profund afectată, afectată în sens negativ atât în opinia publică românească, cât şi în cea internaţională,

Ministerul Afacerilor Interne este sau ar trebui să fie, alături de Ministerul Mediului, Apelor şi

Pădurilor, un actor de prim rang în combaterea acestui veritabil flagel naţional. Se pare însă că reacţia

autorităţilor este neputincioasă în raport cu amploarea fenomenului.

Privind lucrurile dintr-o altă perspectivă, nu putem accepta ideea că toţi agenţii economici din

domeniul forestier sau de prelucrare a lemnului practică furtul sau sunt în legătură cu hoţii de lemn.

Având în vedere cele expuse, vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi specificaţi

următoarele:

1. Dacă există sistemul naţional de supraveghere şi control al mijloacelor de transport auto

menit să depisteze şi să sancţioneze lipsa rovignetei sau identificarea vitezomanilor de ce nu-l

extindem şi asupra transportatorilor de lemn (pentru început pe şoselele din zonele împădurite sau în

zonele cu probleme)?

2. Având în vedere că scopul furtului de lemne este valorificarea lui fie de către procesatori, fie

de către exploatatori, câţi beneficiari de masă lemnoasă furată au fost prinşi în total în perioada

mandatului dumneavoastră?


Cu deosebită consideraţie, senator de Braşov, Viorel Chiriac.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, şi interpelarea.

- 66 -



Domnul Viorel Chiriac:

Este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice.

Obiectul interpelării: „Comerţul cu flori, evaziune fiscală tolerată”.

Doamna ministru Anca Dana Dragu,

În fiecare an, în preajma unor sărbători care omagiază femeia, cu prilejul unor evenimente cum

ar fi: Mărţişorul, ziua de 8 Martie sau începutul noului an şcolar, au loc nişte acţiuni heirupiste,

desfăşurate de către subordonaţii dumneavoastră din structurile ANAF, în colaborare cu alte autorităţi

responsabile.

Se observă un fenomen situat undeva între „goană” şi „prigoană” a vânzătorilor de flori

voiajori, ambulanţi sau care s-au stabilit temporar în zone cu vad comercial, dar şi a celor care au

închiriat tarabe sau standuri în pieţe şi centre comerciale.

Aceste campanii au rolul declarat de control, constatare şi sancţionare a comercianţilor cu

amănuntul al florilor, care practică, în mod cotidian şi, în concepţia lor, oarecum firesc evaziunea fiscală.

Date fiind dimensiunile uriaşe şi în continuă expansiune ale pieţei de flori din ţara noastră, se

pare că asemenea desfăşurări de forţe sunt nu numai justificate, dar şi necesare. Din nefericire,

consecinţele concrete, practice, rămân la nivel de fenomen, fără să atingă esenţa evazionismului din

domeniul la care facem referire. Cumva, pierderile rezultate din confiscările florilor sau din plata

amenzilor primite în aceste campanii sunt considerate riscuri asumate şi acoperite de un profit imens

de către cei care deţin, controlează, dirijează şi exploatează acest imens business. Aceste daune

asumate nu pot zdruncina soliditatea acestei afaceri consolidate pe parcursul a mai bine de două

decenii şi jumătate şi care a funcţionat de la început prin încălcarea normelor.

În timp, gama mărfurilor traficate ilegal s-a diversificat şi a căpătat o amploare sporită,

concomitent cu înregistrarea unor contramăsuri tot mai eficace din partea autorităţilor responsabile.

Însă, contramăsurile luate de autorităţile competente pentru combaterea traficului şi evaziunii cu flori

sunt fie prea reduse ca amploare şi periodicitate, fie ineficiente.

Cu toţii ştim că producătorii români de flori au pierdut bătălia cu cei occidentali, iar ponderea

lor pe piaţa românească este insignifiantă. Se ştie cine sunt marii producători de flori, sunt cunoscuţi

principalii importatori şi este de la sine înţeles că şi florile, ca orice mărfuri, trebuie să treacă prin

vamă. Şi mai ştim că sancţionarea comercianţilor, mulţi dintre ei ocazionali şi ambulanţi, este

necesară, dar nu este o soluţie la problema evaziunii din acest domeniu.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizaţi, doamna ministru, următoarele:

1. Câţi agenţi economici importatori de flori au fost sancţionaţi pentru evaziune fiscală în

intervalul de timp de când aţi preluat Ministerul Finanţelor Publice?

- 67 -

2. Utilizând imensa bază de date de care dispune ANAF-ul şi Autoritatea Naţională a Vămilor,

luând în calcul indicele de perisabilitate al acestor mărfuri, puteţi calcula raportul dintre cantitatea

totală de flori importată şi cantitatea totală vândută de către comercianţi (dar şi a cantităţii vândute de

către aceştia publicului cumpărător), pentru a aproxima amploarea evaziunii financiare în domeniu?

3. Dacă pentru un covrig sau o gogoaşă, care au valoare de vânzare de 1 leu/bucată, agentul

economic este obligat prin lege să emită bon fiscal şi să plătească statului contribuţiile datorate, de ce

nu se aplică şi de ce nu s-ar aplica în viitor aceeaşi dispoziţie tuturor vânzătorilor de flori, nu numai

acelora care au magazine specializate?


Cu deosebită consideraţie, senator Viorel Chiriac.

Mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Agrigoroaei

Ionel.


Domnul Viorel Grigoraş:


Interpelarea din această seară este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloş şi are ca obiect:

„Efectuarea unei anchete şi rezultatul acesteia după greva controlorilor de trafic aerian din 2015”.

Stimate domnule prim-ministru,

După cum ştiţi, în cursul anului trecut, controlorii de trafic aerian din România au făcut o grevă

de avertisment, reclamând o serie de aspecte grave, referitoare la activitatea acestora.

S-a precizat atunci că sistemele informatice şi radarele nu aveau mentenanţa făcută de foarte

mult timp, motiv pentru care s-au înregistrat numeroase incidente, precum dispariţia unor ţinte, adică

avioane, de pe radare. Controlorii de trafic aerian precizau atunci că fosta conducere a ROMATSA nu

a încheiat la timp contractele de mentenanţă pentru sistemele radar ale companiei.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizaţi dacă, în urma sesizărilor efectuate de către

angajaţii ROMATSA, s-a efectuat vreo anchetă a modului în care s-a ajuns ca mentenanţa sistemelor

de dirijare să nu fie făcută şi cine se face răspunzător pentru acest lucru, precum şi care au fost

măsurile dispuse.

De asemenea, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizaţi dacă au fost făcute verificări

referitoare la angajările făcute în ultimii 4 ani şi dacă se impunea cu adevărat necesitatea suplimentării

- 68 -

numărului de angajaţi în zona administrativă şi nu în zona operaţională, adică în rândul controlorilor de

trafic aerian?

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi precizaţi şi dacă există la acest moment o verificare a

sistemului de căutare şi salvare pe care ROMATSA îl are în dotare, dacă acesta este funcţional la

capacitatea sa maximă sau parţial funcţional.

Vă mulţumesc şi vă solicit un răspuns scris în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului

României.

Domnule preşedinte, am şi o întrebare.


Vă rog.

Domnul Viorel Grigoraş:

Mulţumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, şi are ca

obiect: „Finanţare pentru clădirea de birouri din Vama Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani”.

Stimată doamnă ministru,

Punctul vamal Rădăuţi-Prut cuprinde punctul de trecere rutieră între România şi Republica

Moldova.

În prezent, birourile în care îşi desfăşoară activitatea inspectorii vamali au loc în containere

metalice. Pe cealaltă parte a frontierei, a Prutului, în Republica Moldova, clădirea destinată

inspectorilor vamali este una modernă şi corespunde tuturor normelor.

În condiţiile în care angajaţii vamali români îşi desfăşoară activitatea în containere metalice,

consider că astfel de condiţii reprezintă o ruşine pentru un stat membru UE.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizaţi dacă în strategia ministerului pe care-l coordonaţi

aveţi inclusă şi alocarea de fonduri pentru construirea unei clădiri adecvate muncii în condiţii

civilizate?

Vă mulţumesc şi vă solicit un răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.



Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.


Domnul Ionel Agrigoroaei:


- 69 -

Am o întrebare pentru domnul ministru Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, Ministerul Sănătăţii,

din partea senatorului de Iaşi Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Locuri de muncă pentru medicii români”.

Domnule ministru,

153 de medici licenţiaţi, care au promovat examenul de rezidenţiat în sesiunea din toamnă, nu

au primit nici astăzi locuri de muncă sau posturi în spitale. Tinerii se plimbă de aproape 4 luni între

Ministerul Sănătăţii şi Cotroceni, protestează, depun memorii, pun presiuni în toate direcţiile. Doar că,

de fiecare dată, au plecat de la discuţii la fel cum s-au dus, adică fără niciun răspuns concret.

Cum este posibil ca, într-un moment în care nouă ne pleacă tot mai mulţi medici din ţară,

politica ministerului parcă ar fi de a încuraja prin toate mijloacele ca medicii să plece oriunde, în afara

României?!

Domnule ministru, care sunt măsurile imediate ce le veţi lua pentru a rezolva această criză

extrem de gravă?

Doresc răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, am rugămintea să-mi acceptaţi şi a doua întrebare.


Vă rog, vă rog, domnule senator.



A doua întrebare o adresez domnului ministru Vasile Dâncu, Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice; tot din partea senatorului de Iaşi Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Dreptul tinerilor la un teren gratuit pentru construcţia de locuinţe”.

Domnule ministru,

Legea nr. 15/2003, publicată în Monitorul Oficial al României şi intrată în vigoare în urmă cu

doi ani, dă dreptul tinerilor cu o vârstă între 18 şi 35 de ani să solicite primăriilor din mediul rural de

care aparţin atribuirea gratuită a unei suprafeţe de teren de până la 1 000 de metri. Pe acest teren îşi pot

construi o locuinţă proprietate personală, însă, din lipsă de informaţie, tinerii nu ştiu că pot fi

beneficiari ai acestui drept. De aceea, este necesară o acţiune de informare la nivelul tuturor

localităţilor rurale din România, deoarece doar aşa încurajăm dezvoltarea României în zona rurală, prin

creşterea locurilor de muncă, creşterea natalităţii etc.

Domnule ministru,

Care sunt soluţiile pe care le veţi lua în acest sens, în perioada imediat următoare?

Vă mulţumesc.

- 70 -



Am rugămintea să-mi acceptaţi şi interpelarea care e destul de scurtă, dar destul de urgentă, de a o…





Interpelare adresată domnului ministru Dan Marian Costescu, Ministerul Transporturilor, tot

din partea senatorului de Iaşi Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Tarifele RCA pentru transportatori au crescut cu până la 256% în perioada

iunie 2015 – ianuarie 2016.”.

Domnule ministru,

Din iunie 2015 până în ianuarie 2016, tarifele poliţelor de răspundere civilă auto, RCA, pentru

transportatori au înregistrat creşteri de până la 256% în cazul transportului rutier de călători, conform

datelor oficiale care reies din raportul investigaţiei privind sectorul asigurărilor auto din România

realizat de Consiliul Concurenţei. Dar, în sesizări însoţite de documente primite la cabinetul

parlamentar de la Iaşi, unii transportatori arată că sunt creşteri chiar şi de peste 700%. Un transportator

care, acum un an, achita 600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016, este nevoit să achite peste 4 000 de

lei pentru acelaşi autobuz de transport persoane, doar pentru o perioadă de 6 luni.

Această acţiune concertată nu are, din punctul meu de vedere, decât un singur scop: distrugerea

firmelor de transport din România. Nu există nicio raţiune economică pentru o asemenea creştere în

doar jumătate de an. Nu există nicio motivaţie, alta decât falimentarea sistematică a transportatorilor

români.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituţia care ar trebui să protejeze transportatorii, să

intervină direct pe piaţă, când astfel de abuzuri au loc, dă dovadă cel puţin de incompetenţă, dar

comportamentul lor poate fi încadrat şi la rea-credinţă sau, mai rău, la alte interese ascunse opiniei publice,

pentru că ASF a afirmat, cu subiect şi predicat, că în această perioadă. creşterea a fost de doar 50%. Mai

mult, a ignorat toate dovezile aduse de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor din România.

În acest sens, vă dau un simplu exemplu: cum este posibil ca o maşină de transport marfă cu

masa maximă de 6 800 de kilograme să fie taxată de 7 ori mai mult, motivat doar de modificarea

ferestrelor?!

Domnule ministru, dacă nu intervenim de urgenţă în acest atac direct asupra firmelor

transportatoare din România, efectele pe termen scurt şi lung vor fi devastatoare pentru întregul sector

al transportatorilor din România.

- 71 -

Vă mulţumesc.





Să aveţi o seară frumoasă!

În sală, sper că-l avem pe domnul secretar de stat Attila György. Şi doamna senator este

prezentă, Cristiana-Irina Anghel.

Să înţeleg că trebuie să-i daţi un răspuns, domnule secretar de stat.

Vă invit la microfon. Puteţi la central, că-i mai important.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului secretar de stat Attila György.)

Eh, trebuie să fie şi prima dată.

Aveţi cuvântul.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Răspunsul Ministerului de Finanţe la interpelarea doamnei senator privind punerea în executare

a deciziilor definitive în penal şi a celor definitive şi irevocabile în civil.

Menţionăm că, prin Sentinţa penală nr. 701/2013, pronunţată în Dosarul nr. 25497/2012 de

către Tribunalul Bucureşti, Secţia a 2-a Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 888/A/2014,

pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-a dispus confiscarea bunurilor aparţinând Grupului

Industrial Voiculescu şi Compania GRIRO SA… GRIVCO SA şi trecerea în proprietatea privată a

statului, libere de orice sarcini.

În data de 23 septembrie 2014, organele fiscale cu atribuţii în domeniul valorificării bunurilor

confiscate au solicitat, în baza cererilor nr. 62210 până la nr. 62214 înscrierea în cartea funciară pe

numele statului român a bunurilor imobile confiscate prin sentinţa judecătorească prezentată mai sus.

Organul de valorificare, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007, în

respectarea dreptului constituţional la proprietate şi în temeiul art. 1039 din Codul de procedură civilă,

a procedat la emiterea şi înmânarea notificării de evacuare către ocupanţii în fapt ai imobilelor în

cauză, ca etapă în procesul de valorificare.

Organele fiscale au acţionat strict în limitele atribuţiilor şi în limitelor conferite de lege.

Chiar dacă termenul de 5 zile pare scurt faţă de specificul activităţii societăţilor media, acesta

este prevăzut în legislaţia în vigoare, organul fiscal fiind ţinut de rigorile legii în a-l indica în acele

comunicate.

- 72 -

În contextul celor prezentate mai sus, menţionăm că, în lipsa unor prevederi legale contrare,

ANAF, prin structurile teritoriale, nu poate decât să continue măsurile de valorificare a bunurilor

confiscate, neputând fi identificat un text de lege care să permită acordarea unor termene de graţie.

Totodată, precizăm încă o dată că procedura iniţiată de Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală se referă doar la o evacuare voluntară, eliberarea spaţiului urmând a se realiza doar ca urmare a

unei decizii a instanţei judecătoreşti.

Organul fiscal acţionează în sensul protejării intereselor statului, în calitate de organ specializat

în asigurarea veniturilor bugetare şi nu în calitate de administrator de bunuri din proprietatea privată.

În legătură cu dosarul înregistrat pe rolul instanţelor judecătoreşti sub nr. 262/62/2014,

precizăm că, în considerarea prevederilor Ordinului ministrului finanţelor nr. 1055/2013, potrivit

cărora în litigiile în care Ministerul Finanţelor Publice este citat în nume propriu şi/sau ca reprezentant

al statului român, apărarea intereselor sale în faţa instanţelor judecătoreşti teritoriale se asigură de

consilierii juridici din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice sau a structurilor din

cadrul acestora. Reprezentarea statului român prin MFP în litigiile în discuţie a fost asigurată de către

Direcţia Regională Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov, în baza

mandatului de reprezentare acordat de Direcţia Generală Juridică din MFP.

Litigiul în discuţie are legătură cu imobilul situat în municipiul Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29,

judeţul Sibiu, dosarul fiind înregistrat, iniţial, pe rolul Judecătoriei Sibiu sub nr. 3629/2002, ca urmare a

cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii Oargă Ana, Oargă Ioan şi Antonescu Elisabeta.

După mai multe cicluri procesuale, prin Decizia civilă nr. 235/AP/2014, Tribunalul Braşov,

Secţia 1 Civilă, s-a pronunţat după cum urmează:

„Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 924/1

iunie 1999 de Biroul notarial public Bucşă Radu Gabriel, încheiat între pârâţii Baştea Ioan, decedat,

moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus

Werner, în calitate de cumpărători.

Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 9331 Sibiu sub număr topografic 45/1, în sensul radierii

dreptului de proprietate al pârâţilor Baştea Ioan, Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner,

înscris sub nr. b9, 10 şi 11 asupra imobilului de la A+1.

Menţine celelalte dispoziţii.”

De asemenea, precizăm că, în recurs, la termenul de judecată din 23 aprilie 2015, Curtea de

Apel Braşov, Secţia civilă, consideră că este necesară introducerea în cauză a statului român, prin

Ministerul Finanţelor Publice, parte care a fost citată în cauză pentru prima oară pentru termenul de

judecată din 3 septembrie 2015.

- 73 -

Decizia civilă nr. 235/AP/2014, pronunţată de Tribunalul Braşov, a fost menţinută prin Decizia

civilă nr. 655/2015, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, Secţia civilă, hotărârea judecătorească fiind

definitivă şi irevocabilă.

În 27 noiembrie 2015, la Curtea de Apel Braşov, Secţia civilă, a fost înregistrată sub nr.

645/64/2015 contestaţia în anulare formulată de contestatarii Lăzurcă Georgeta, Iohannis Carmen

Georgeta şi Iohannis Klaus Werner împotriva Deciziei civile nr. 655/2015 pronunţate de Curtea de

Apel Braşov.

În cauză a fost fixat un nou termen de judecată, pentru 6 iunie 2016.


Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă doamna senator Cristiana-Irina Anghel doreşte să pună o întrebare la care domnul

secretar de stat poate să răspundă, dacă stăpâneşte fenomenul, sau să ceară o perioadă de timp ca să

trimită răspunsul scris.




De fapt, este o întrebare alcătuită din două subpuncte. Ştim foarte clar, am şi văzut că ANAF-ul

a venit pentru a preda somaţia respectivă cu 10 maşini, pentru evacuare voluntară, şi a şi legitimat

invitaţii, inclusiv un senator.

Întrebare: Nu s-au depăşit atribuţiile ANAF-ului?

A doua întrebare sau partea a doua este aşa: explicaţi-mi şi mie, vă rog frumos, pe text de lege,

de când o contestaţie în anulare poate să întrerupă cursul unei executări silite?

Nu există aşa ceva, domnul meu!

Dumneavoastră trebuia să veniţi şi să-mi spuneţi exact aşa: clădirea a fost trecută în patrimoniul

primăriei sau al statului în data de… Contestaţie în anulare… nu poate să facă ceea ce spuneţi

dumneavoastră!


Mulţumesc, doamna senator.

Domnule secretar de stat, puteţi să-i daţi un răspuns sau…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului secretar de stat Attila György.)

O să reveniţi.

Doamna senator, domnul secretar de stat va merge la minister, va încerca să soluţioneze

întrebarea pe care aţi pus-o dumneavoastră şi veţi primi un document oficial din partea ministerului.


- 74 -

Aşa este.

Mulţumesc.

Constat că nu mai sunt colegi în sală.

Putem considera că întrebările şi interpelările vor fi depuse de următorii senatori:

- Grupul parlamentar al PSD – Chelaru Ioan, Bodog Florian, Mohanu Nicolae, Bota Marius-Sorin,

Mazăre Alexandru, Marin Nicolae, Constantinescu Florin;

- Grupul parlamentar al PNL – Tătaru Nelu, Ichim Paul, Oprea Dumitru, Tişe Alin, Pereş

Alexandru, Igaş Traian-Constantin, Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Cotescu Adrănel;

- Grupul parlamentar al UNPR – Vochiţoiu Haralambie, Rogojan Ciprian;

- Grupul parlamentar Liberal Conservator – Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Mihai Alfred-Laurenţiu.

De asemenea, interpelări, domnii senatori:

- Grupul parlamentar al PSD – Bota Marius-Sorin-Ovidiu, Constantinescu Florin, Pop Liviu-Marian;

- Grupul parlamentar al PNL – Barbu Tudor, Tătaru Nelu, Pereş Alexandru, Paşcan Emil-Marius,

Tişe Alin-Păunel, Igaş Traian-Constantin, Flutur Gheorghe, Cristina Ioan, Ghilea Găvrilă, Miron

Vasilica-Steliana, Bodea Cristian-Petru, Cotescu Marin-Adrănel, Ichim Paul;

- Grupul parlamentar al UNPR – Vochiţoiu Haralambie, Rogojan Mihai;

- Grupul parlamentar Liberal Conservator – Nistor Vasile, Durbacă Eugen. Şi atât!

Răspunsuri orale la întrebări:

Domnul senator Valer Marian a primit răspunsul personal din partea Ministerului Justiţiei, de la

domnul secretar de stat Florin Aurel Moţiu.

Tot domnul Valer Marian a primit răspunsul tot de la domnul secretar de stat Florin Aurel

Moţiu.

Marin Burlea, către Ministerul Sănătăţii, a primit, din partea domnului secretar de stat Răzvan

Vulcănescu, răspunsul personal.

Tot domnul Burlea, tot domnul Răzvan Vulcănescu, tot domnul Burlea… la 3 întrebări.

Doamna Cristiana Anghel, către secretarul general al Guvernului, se solicită amânare din partea

Secretariatului General al Guvernului.

Şi răspunsurile orale la interpelări:

Doamnei Cristiana Anghel i s-a răspuns personal, dar doreşte să mai primească un răspuns la

întrebările pe care Domnia Sa le-a solicitat.

Liviu-Titus Paşca a primit de la domnul secretar de stat Attila György.

Valer Marian a primit din partea Ministerului Justiţiei, din partea domnului secretar de stat

Florin Aurel Moţiu.

Cristiana Anghel a primit de la domnul secretar de stat Florin Aurel Moţiu.

- 75 -

Cristiana Anghel a primit de la domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vasilica-Steliana Miron a primit din partea domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Marin Burlea a primit din partea domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnul Liviu-Titus Paşca, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ministerul solicită

amânare.

Declar închisă şedinţa consacrată întrebărilor, interpelărilor.

Mulţumesc, domnilor secretari Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.

Vicepreşedinte al Senatului, senator Vasile Nistor, preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, aparatului tehnic.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.10.

s t e n o g r a m a - senat€¦ · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 14 martie 2016 s u...

Documents