s t e n o g r a m as t e n o g r a m a şedinţei senatului din 4 aprilie 2018 s u m a r 1....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 aprilie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Jandarmeria Română – un

reper fundamental de stabilitate”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Salvarea unuia

dintre monumentele vechi ale Iașiului”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă recenta decizie

privind revenirea la reducerea pedepsei cu câte 20 de zile pentru fiecare carte/lucrare

științifică scrisă și pentru fiecare invenție/inovație brevetată în închisoare, precum și

decizia de amânare a termenului de evaluare a școlilor doctorale;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Masacrul de la

Fântâna Albă, un adevărat Katyn românesc”;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Comerț la distanță sau

distanță fără comerț?”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Situația de la Consiliul

pentru monitorizarea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu

dizabilități”;

- Ioan-Iustin Talpoș (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Poluarea în județul

Maramureș – indolență sau incompetență?”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia PSD pentru verificat

posibilități, declarată neconstituțională de CCR”;

- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca temă inundațiile la nivelul Dunării;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică referitoare la anularea sesiunii de

finanțare a proiectelor culturale din București;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Programul Săptămâna

«Școala altfel», o reușită a Ministerului Educației”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Familia – o valoare socială

și o instituție fundamentală”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă Ziua Internațională a

Sănătății;

4

- 2 -

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Atenție,

angajatori! PSD pune la cale amenzi pe care să vi le aplice instituțiile!”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 26

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9 – 14 aprilie a.c. 27

4. Informarea plenului Senatului cu privire la depunerea moțiunii simple intitulate

„Absorbția banilor comunitari – o catastrofă marca PSD – ALDE”.

27-28;

47

5. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2017.

28

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al doisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate

pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale – COM(2017) 779 final;


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O

perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în

regiune – COM(2018) 65 final;


Consiliul European și Consiliu – Al treisprezecelea raport cu privire la progresele

înregistrate către o uniune a securității efective și reale – COM(2018) 46 final.

29

7. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 62/2011

privind dialogul social. (L43/2018)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

35

8. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006

privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L77/2018)


37

9. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea prevederilor art. 7 alin. (1) din cap. II al

Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului

plătit din fonduri publice. (L100/2018)


43

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. (L102/2018)


47

- 3 -

11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie

2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L34/2018)


52

12. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. e) alin. (1) art. 114 din Legea nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L58/2018)


57

13. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici. (L78/2018)


58

14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici. (L61/2018)


68

15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 16

din Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale. (L98/2018)

72

16. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi

desfăşurarea referendumului – procedură de urgență.

74

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 aprilie 2018

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreşedinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Emilia Arcan, înlocuită de domnul senator Marian Pavel, și Gheorghe Baciu, secretari ai

Senatului.

Domnul Nicu Fălcoi:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat

de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute.

Și o să începem prin a-i da cuvântul domnului senator Salan Viorel.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o cât se poate de elocvent „Jandarmeria Română – un

reper fundamental de stabilitate”.

Jandarmeria Română aniversează în acest an 168 de ani de existență. A fost întemeiată la 3

aprilie 1850 de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, printr-un ofis domnesc care dădea pentru prima

dată statutul juridic Jandarmeriei și stabilea principiile de organizare și funcționare – „privegherea

siguranței publice și ținerea unei bune orânduieli și ducerea la îndeplinire a legilor”.

Astăzi, Jandarmeria Română, structură militară subordonată Ministerului Afacerilor Interne, are

atribuții în asigurarea și restabilirea ordinii și liniștii publice. Dar sfera ei de activitate s-a extins mult,

de la transportul și paza valorilor, bunurilor și materialelor periculoase, la paza și apărarea obiectivelor

de importanță deosebită. Jandarmii participă și la misiuni și operațiuni desfășurate în afara teritoriului

național, în sprijinul păcii și al securității și pentru gestionarea situațiilor de criză.

Jandarmeria Română este în prezent o forță militară de stabilitate, sprijin nemijlocit și

intervenție. De asemenea, Jandarmeria Română poate fi considerată ca fiind a treia forță publică,

alături de Armată și Poliție. Ea își bazează strategia de acțiune pe contactul și dialogul direct cu

- 5 -

cetățenii, având rol primordial în asigurarea și restabilirea ordinii publice și devenind astfel o garanție

fundamentală a democrației constituționale.

Dacă ar fi să ne referim doar la activitatea desfășurată anul trecut, ar trebui să menționăm că

efectivele de jandarmi au desfășurat în 2017 peste 31 000 de misiuni de asigurare a ordinii publice, pe

timpul cărora au fost constatate peste 16 000 de infracțiuni și aplicate 140 000 de sancțiuni. Pot fi adăugate

aici peste 1 000 de acțiuni ale structurilor antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române și peste 30 000 de

acțiuni de executare în colaborare cu alte structuri. Nu în ultimul rând, trebuie amintită creșterea

performanței activităților de cooperare internațională și a participării Jandarmeriei Române la misiuni

internaționale sub egida Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Alianței Nord-Atlantice și a

Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Dincolo de atmosfera festivă a acestor zile, jandarmii sunt la datorie și în săptămâna aceasta. Ei

acționează permanent pentru punerea în aplicare a Planului general de măsuri pentru asigurarea

climatului de ordine și siguranță publică premergător și pe timpul sărbătorilor pascale. La nivel

național, peste 8 500 de jandarmi acționează pentru a preveni incidentele ce ar putea tulbura ordinea

publică, precum și pentru a descuraja faptele antisociale, acordând o atenție sporită zonelor

aglomerate. Jandarmeria Montană a suplimentat, de asemenea, efectivele și a intensificat măsurile de

ordine publică. Aproximativ 330 de jandarmi sunt pregătiți să acționeze zilnic în stațiunile turistice și

pe traseele montane sau să intervină în situații de urgență, pentru a salva persoanele aflate în

dificultate.

Am lucrat peste 35 de ani în Jandarmeria Română, în județul Hunedoara, din care 22 de ani ca

și comandant de unitate și inspector-șef. Cunosc direct provocările și dificultățile acestei arme. Știu cât

de importantă este o corectă corelare a prevederilor legale referitoare la atribuțiile și competențele

Jandarmeriei Române cu evoluția societății românești și cu noile provocări ale mediului de securitate.

Știu de asemenea că o altă dificultate majoră este dotarea logistică deficitară. Un alt aspect sensibil

este necorelarea drepturilor și obligațiilor personalului Jandarmeriei Române cu ale celorlalte instituții

cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice. De asemenea, competența limitată în anumite

domenii îngreunează activitatea de constatare a faptelor penale sau contravenționale.

Toate acestea impun modificarea cadrului legislativ, direcție în care m-am angajat cu toată

energia. Și voi continua să acționez consecvent pentru a soluționa cât mai multe din aceste neadaptări,

iar toate demersurile pe care le voi face vor fi subsumate scopului principal al Jandarmeriei Române,

acela de a proteja drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor.

Nu este ușor să fii jandarm. Eficiența, dinamismul, spiritul de inițiativă, simțul responsabilității

și al datoriei sunt calități esențiale pentru a putea aplica legea și, în același timp, să respecți regula

fundamentală care este prevenirea și evitarea violențelor. Situațiile pot deveni periculoase în mod

- 6 -

neașteptat și nu oricine le poate face față. Un temperament bine echilibrat, o minte deschisă și

cooperantă și disponibilitatea de a dialoga empatic, fluid și coerent cu oamenii și comunitățile sunt de

asemenea însușiri absolut necesare celui care a decis să aleagă acest drum.

Cunosc ce oameni curajoși și dedicați sunt militarii jandarmi. Știu că este nevoie de vocație și

caracter pentru a duce la bun sfârșit misiunile primite. Jandarmeriei Române îi doresc să rămână

același reper fundamental de stabilitate socială și să acționeze în continuare în beneficiul cetățenilor, al

comunităților, aplicând mereu în mod echilibrat legea, în litera și spiritul ei. Iar jandarmilor le doresc

să-și facă și pe mai departe cu inteligență, seriozitate, tact și devotament atribuțiile.

La mulți ani, Jandarmeria Română!

La mulți ani, bravi jandarmi!

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator din Circumscripția nr. 22, PSD Hunedoara


Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pănescu Doru-Adrian.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are ca obiect „Salvarea unuia dintre monumentele vechi ale Iașiului”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nu știu de câte ori ați mers în Iași în ultimii ani sau poate dacă ați reușit să ajungeți vreodată și

să vedeți faptul că, dincolo de universitățile de tradiție din capitala Moldovei, de muzeele pline de

viață sau de un Palat al Culturii care a ajuns simbol național, Iașiul mai are câteva comori, care nu sunt

la fel de bine cunoscute și promovate.

Nu degeaba i se spune orașului nostru „cetatea celor 100 de biserici”, fiindcă acestea există și

sunt îmbinate pe cât de fericit s-a putut la momentul zidirii lor cu restul arhitecturii orașului. Le găsești

și în centrul vechi al Iașiului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare, unde, alături de Palatul Roznovanu,

splendida clădire a Teatrului Național și cunoscutul Palat al Culturii, treci pe lângă impozanta

Catedrală Mitropolitană, la care încă se lucrează, și bijuteria reprezentată de Biserica „Trei Ierarhi”, o

construcție, cu siguranță, unică în țară.

Însă nu peste toate bisericile Iașiului a trecut timpul la fel de blând și nu s-au găsit pentru toate

fondurile necesare reabilitării. Câteva dintre comorile Iașiului sunt pe cale să cadă la primul cutremur.

Și vorbim de monumente vechi de sute de ani, ce păstrează în zidurile lor rămășițe și amintiri de pe

- 7 -

vremea în care țara încă nu era unită și când nimeni nu se aștepta să discutăm vreodată despre un

centenar al acestei uniri.

Am adresat, în urmă cu două săptămâni, o întrebare ministrului culturii și identității naționale,

domnul George Ivașcu, și domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu privire

la situația uneia dintre cel mai vechi biserici ortodoxe din Iași, Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril”.

Datată la mijlocul veacului al XVII-lea, aceasta deține una dintre cele mai valoroase catapetesme din

Moldova și, totodată, este locul în care a funcționat primul cor polifonic în limba română din Moldova.

Din nefericire, biserica nu a fost niciodată în decursul istoriei sale restaurată profesionist. Cutremurele

și mai cu seamă bombardamentele din vremea celui de-al Doilea Război Mondial au adus-o în pragul

colapsului. Azi, expertizele tehnice arată că Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril” se prezintă în cel mai

grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iași, fiind necesare lucrări de

consolidare în regim de maximă urgență.

M-am bucurat să aflu, din răspunsul comunicat și din discuțiile purtate cu reprezentanții

Secretariatului de Stat pentru Culte, că a fost depusă integral documentația pentru restaurare, că

aceasta a fost analizată și că există șanse ca biserica să primească fonduri pentru demararea lucrărilor

încă de anul acesta.

În anul Centenarului, consider că demersurile de restaurare a unor edificii ce constituie mărci

ale identității naționale, cum este și cazul Bisericii „Sfinții Atanasie și Chiril” din Iași, vor da cu

adevărat contur și consistență acestei aniversări.

Totodată, față de alte orașe cu un bogat patrimoniu arhitectural vechi, cum sunt Sighișoara,

Sibiu sau Brașov, Iașiul a avut mult de suferit din pricina tristei sistematizări urbane din perioada

comunistă. De aceea, cred că încercarea de a salva monumentele care ne-au mai rămas merită orice

efort financiar și reprezintă o binemeritată recompensă pentru însemnătatea istorică și culturală a

acestui oraș. Iar peste 50 de ani, când se va discuta poate despre Centenarul Marii Uniri, românii își

vor aminti ce anume s-a clădit, ce proiecte am declanșat în această perioadă și ce a rezistat în timp.

Vă mulțumesc.

Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator din Circumscripția electorală nr. 24 – Iași, Grup PSD.



Dau cuvântul domnului senator Goțiu Remus Mihai pentru a-și citi declarația politică.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

- 8 -

Felicitări! Ieri ați mai rezolvat una din marile probleme ale cetățenilor români. În Comisia juridică a

Camerei Deputaților, colegii de la PSD și ALDE, cu sprijin de la UDMR, au votat revenirea la reducerea

pedepsei cu câte 20 de zile pentru fiecare carte ori lucrare științifică scrisă și pentru fiecare invenție sau

inovație brevetată în închisoare. Bravo! Asta chiar era o prioritate pentru cetățeni! Tot ieri, în plenul

Senatului s-a adoptat legea de punere în aplicare a Ordonanței de urgență nr. 54/2017, prin care termenul de

evaluare a școlilor doctorale s-a amânat, o dată în plus, până la data de 31 decembrie 2019.

Înțeleg, dar poate înțeleg greșit, că prin însumarea celor două decizii se pune capăt imposturii

academice din România. Numai bine, pe când viitorii cercetători de top vor ieși de pe porțile

închisorilor, vor avea posibilitatea să treacă direct în băncile școlilor doctorale proaspăt evaluate.

Perfect! Și ținând cont de decizia de a compensa perioada petrecută în închisoare cu câteva mii de euro

din cauza lipsei condițiilor decente de detenție, nu va mai fi necesar să alocați bani suplimentari pentru

cercetare. Felicitări!

Stimate colege și stimați colegi,

Nu-mi rămâne decât să vă doresc sărbători fericite! Poate după întoarcerea din minivacanța de

Paști o să vă faceți timp, un pic de timp, și pentru problemele alea mărunte rămase pe agenda

cetățenilor. Poate mai finalizăm canalizarea la o școală. Poate mai construim un spital. Poate dăm în

folosință niște kilometri de autostradă, măcar pentru câteva săptămâni, înainte să-i închidem din cauza

alunecărilor de teren. Poate mai plantăm niște copaci, nu doar îi tăiem. Desigur, asta doar în cazul în

care nu e mai urgentă dezincriminarea abuzului în serviciu și a altor infracțiuni de corupție. Știu,

domnul Dragnea ne-a dat asigurări că asta vor cetățenii români și de asta v-au votat. Sper totuși să mai

rămână ceva timp și pentru chestiunile alea mărunte enumerate mai înainte, legate de educație,

sănătate, infrastructură, mediu, cultură.

La final, îmi cer scuze că vă tot deranjez cu problemele astea, dar promit că o voi face în

continuare.

Sărbători fericite!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Federovici Doina-Elena.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat Katyn

românesc”.

- 9 -

Distinși colegi,

1 aprilie 1941 – una dintre cele mai negre zile ale poporului român. S-a vorbit în aceste zile și se va

vorbi în continuare despre Centenarul Unirii, dar nimeni nu a amintit în acest an de masacrul de la Fântâna

Albă. Astăzi, iată, se împlinesc 77 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, localitate de frontieră cu

Uniunea Sovietică, unde trupele poliției secrete comuniste sovietice au masacrat aproape 3 000 de oameni.

Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România.

Pe lângă deportările românilor în Siberia la începutul anului 1941, după ce trupele sovietice au

pus stăpânire pe Basarabia și Bucovina de Nord, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar

fi permis trecerea graniței în România, pentru a atrage în cursă românii care doreau să treacă granița

din teritoriile ocupate.

Astfel, în data de 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea

Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină, a format

o coloană pașnică de peste 3 000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovietico-română, în

speranța că așa vor putea să ducă până la capăt acțiunea lor. Însă nu a fost să fie așa. În Poiana Varnița,

la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana ar fi

ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost

urmăriți de cavaleriști și omorâți cu sabia. La finalul măcelului, răniții au fost legați de cozile cailor și

târâți până la cinci gropi comune, săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind în viață încă:

bătrâni, femei, copii, sugari, vii, morți sau muribunzi. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD-ul din

Hilboca, adică Adâncata de astăzi, și după torturi de neimaginat au fost duși în cimitirul evreiesc din

acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var, fără ca fosta

URSS să recunoască aceste crime împotriva umanității.

După masacru, a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12

spre 13 iunie 1941, peste 13 000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și

Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, populația

românească din regiunea Cernăuți a scăzut cu 75 000 de persoane între recensământul românesc din

1930 și primul recensământ sovietic din 1959.

Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii 1990, fiind interzisă

de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene orice referire la el sau comemorarea lui. Doar în

anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care și-au

dorit să trăiască în România.

Prin Legea nr. 68/2011, Parlamentul României a instituit ziua de 1 aprilie ca Zi națională de

cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor,

- 10 -

ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța,

nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Distinși colegi,

Pentru a comemora acest tragic eveniment, Asociația „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și

Ținutului Herța” organizează în fiecare an simpozioane, iar pentru acest lucru merită felicitați din tot

sufletul. Tot pe 1 aprilie, în fiecare an de la destrămarea imperiului sovietic, la Troița de la Varnița,

ridicată în memoria victimelor de la 1 aprilie 1941, au loc slujbe de pomenire a celor căzuți fără vină.

Dumnezeu să-i aibă în grija Sa!

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Baciu Gheorghe.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, distinși colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Comerț la distanță sau distanță fără comerț?”.

Comerțul online este reglementat de Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic și de

Ordonanța de urgență nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu

profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Există două categorii de comerț online. Primul palier este cel privitor la operatorii economici

care se comportă corect cu consumatorii și care trebuie încurajați, trebuie sprijiniți și consiliați. Și mai

există și palierul de vizavi de aceștia, indiferent că operează pe site-uri, magazine online, Facebook ori

alte variante de vânzare la distanță, comercianți care ating, într-un anumit moment, limita de

infracțiune.

Referitor la aceștia din urmă, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a primit

nenumărate reclamații referitoare la o serie de nereguli, atenționări privitoare la civilitatea și legalitatea

comerțului pe care îl practică, semnalând prejudicii materiale și financiare aduse consumatorului sau

acuzând practici comerciale înșelătoare.

Din totalul sesizărilor de 92 400 transmise anul trecut la ANPC pe segmentul comerțului, peste

o treime, deci respectiv 36%, 28 224, reprezintă comerțul la distanță, restul de 64%, 50 176, vizând

vânzările directe. Pentru serviciile comerciale prestate online în perioada de Black Friday, ANPC-ul a

- 11 -

primit 600 de reclamații anul trecut și 150 de sesizări în primele două luni din acest an. Pot părea multe

sau puține, în funcție de modul în care apreciem deverul acestui tip de comerț.

Cele mai frecvente reclamații fac referire la nerespectarea termenului de livrare la produsele

comandate – peste 50%. Există operatori economici care nu respectă termenele de livrare, dând de

obicei vina pe firmele de curierat, deși cuantumul prejudiciului economic adus consumatorului de

întârzierea la livrarea unui anumit produs nu este suportat de transportatori. Printre altele, se mai

reclamă neîncadrarea în termenul legal de restituire a contravalorii, deteriorări ale produselor în timpul

transportului, lipsa de verificare a integrității produselor, abateri de la informațiile privind

caracteristicile produsului în momentul încheierii contractului, comportament incorect în relația cu

consumatorul, nerespectarea termenului de remediere etc.

Pentru abaterile constatate, comisarii din ANPC aplică sancțiunile prevăzute în Ordonanța nr.

34/2014, dar magazinele online funcționează în continuare și sunt foarte greu de verificat, deoarece

sediul lor social sunt căsuțe din oficii poștale sau adrese luate la întâmplare.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu are în acest moment prerogative să

închidă sau să suspende activitatea unui site care comercializează produse, deși Comisia Europeană a

luat în calcul varianta de a discuta despre comerțul online, comerț care a luat amploare în ultima

perioadă, înregistrând în prezent un adevărat boom pe piață.

Consider că aceasta este o problemă care trebuie luată în discuție în Parlamentul României, pentru a

fi reglată din punct de vedere legislativ în cazul vânzărilor online, pentru că în prezent produsul poate fi

returnat în 14 zile, dar sumele primite de la consumator sunt rambursate tot în 14 zile, produsul nu poate fi

testat, nu pot fi identificate diferențele de calitate între produsul livrat și cel descris în site. În timp ce, spre

comparație, în cazul vânzărilor directe produsul se poate returna în funcție de politica comerciantului,

acesta poate fi testat, văzut, probat chiar, iar metoda de plată este sigură.

Este evident că acest sector al serviciilor pentru populație a avansat în țara noastră într-un ritm

mai rapid decât reglementările la nivel național. Fără a fi specialist în domeniu, dar în calitate de adept

convins al viitorului acestui tip de comerț modern și confortabil pentru client, tocmai pentru că m-am

confruntat adeseori cu deficiențele semnalate mai sus în domeniul comerțului la distanță, consider de

interes cetățenesc înlăturarea acestora, prin elaborarea, împreună cu specialiști în domeniu, a unor

prevederi legislative clare, prin constituirea unui grup de lucru în cadrul comisiei de specialitate a

Senatului, căreia am toată hotărârea și determinarea să mă alătur.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă invit, stimați colegi, alături de mine.

Senator Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția nr. 15 – Covasna

Mulțumesc.

- 12 -

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Are cuvântul domnul senator Wiener Adrian. Se pregătește domnul senator Talpoș.

Domnul Adrian Wiener:


Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Situația de la Consiliul pentru monitorizarea

implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități”.

În anul 2010, România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Astfel, după o lungă perioadă de abulie politică, prin Legea nr. 8/2016 se înființează unele dintre

mecanismele prevăzute la art. 33 al Convenției. Unul dintre aceste mecanisme este reprezentat de

Consiliul pentru monitorizarea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

autoritate administrativă autonomă sub control parlamentar.

Rolul principal al acestei instituții era de a monitoriza, promova și proteja drepturile

persoanelor cu dizabilități instituționalizate în entități publice sau private. Misiune grea, care ar fi

trebuit să înceapă prin „desecretizarea” și amendarea condițiilor în care aceste persoane sunt

„depozitate” în spații depersonalizate, uneori insalubre, în condiții degradante. Ar fi trebuit să

desfășoare inspecții de monitorizare în echipe mixte, cu participarea deplină și transparentă a societății

civile, prin ONG-urile de resort, și cooptarea de inspectori de monitorizare independenți. Era o șansă

pentru demascarea și reformarea cinismului instituționalizat din spatele zidurilor și pereților scorojiți ai

spitalelor, centrelor, secțiilor și altor epitomi ai „lagărelor dintre noi”.

Autonomia pe care am menționat-o permite Consiliului să sesizeze organe judiciare, să

atenționeze și să condiționeze autorități competente, să colaboreze cu Avocatul Poporului, să facă

recomandări, să fie în esență o instituție care să responsabilizeze statul social România și pe noi toți

față de abuzul prin neglijență al compatrioților noștri, perpetuat în atâția ani de indiferență și

dezumanizare. Perspectiva asupra persoanei cu dizabilități a rămas una strict medicalizată. Dreptul la

viață independentă sau la libertate rămâne, din păcate, în continuare dependent de gardurile ruginite

din noi înșine.

În 2017 abia echipa de conducere numită de Senat a început construcția instituțională a

Consiliului. Greu, fără buget adecvat pentru crearea corpului administrativ, fără a beneficia de un sediu

accesibilizat de la RA-APPS, fără suport interinstituțional adecvat, prin detașarea de funcționari

publici pe o perioadă limitată. S-au deschis conturi în trezorerie, s-au creat protocoale de colaborare cu

diverse ONG-uri, staturi de funcții, organigrame, fundamentare de buget, regulament de organizare și

- 13 -

funcționare, s-a realizat baza de date cu toate instituțiile rezidențiale publice și private, modelul de

notificare a decesului în instituții și procedura de selecție a experților independenți.

S-a muncit mult și, parțial, benevol pentru crearea premizelor funcționării unei instituții care ar

fi putut să schimbe paradigma privitoare la persoanele cu dizabilități și incluziunea socială în

România. Aveți respectul și prețuirea mea, Marta Bencze!

Urmează însă execuția sumară a doamnei Bencze, președintele Consiliului, și a echipei sale, în

urma unei ședințe a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat, ședință care a

durat doar 15 minute și a fost, practic, un simulacru.

Înlocuitorul dânsei, Florinel Butnaru – membru al Partidului Social Democrat, fost senator PP-DD,

întâmplător în aceeași Comisie pentru drepturile omului, și conectat la unul dintre cei mai influenți

comunicatori la vârf ai PSD. Practic, instituția a fost bugetată cu peste 5 milioane de lei și a început să

fie privită cu râvnă nedisimulată de împărțitorii de dispense și sinecuri din PSD. Se pare că pactul

acestor „ribbentropi și molotovi” ai politicii de Dâmbovița a inclus negocieri și înțelegeri nescrise cu

PNL asupra posturilor acestei instituții autonome.

Astfel, instituția a fost pur și simplu „arestată”, cu largul concurs al adevăratei opoziții.

Traiectoria profesională a inginerului auto Florinel Butnaru, fost șef la Autoritatea Rutieră Vâlcea, fost

vicepreședinte PSD Sector 4, nu are nicio legătură cu materia drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Nicio expertiză de funcționar public specializat, deși criteriile de eligibilitate din lege o impun. Singura

calitate a oamenilor pe care i-a adus în Consiliu pare a fi apropierea de PSD.

Sunt multe detalii sordide în această poveste, care nu este, de fapt, decât o replicare a anexării,

bucată cu bucată, a României instituționale de către o clasă politică cu reflexe de prădător.

Senator de Arad, Adrian Wiener



Are cuvântul domnul senator Talpoș Ioan-Iustin.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Bună dimineața, domnule președinte!

Înainte de a citi declarația, dați-mi voie să-i urez colegului meu, domnul secretar al Senatului:

La mulți ani!

Declarația politică poartă numele „Poluarea în județul Maramureș – indolență sau incompetență?”.

Stimați colegi,

Stimați reprezentanți ai Guvernului României,

În luna ianuarie 2000, aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împrăștiat în sistemul

hidrografic al zonei Baia Mare, accidentul fiind catalogat drept unul dintre cele mai mari dezastre

- 14 -

ecologice din Europa. Acel eveniment a afectat pentru o perioadă de 10 ani fauna și flora acvatică, iar

statul român a plătit despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari Ungariei pentru cianura

deversată în râul Tisa și fluviul Dunărea.

Cu toate că ar fi trebuit să învățăm din lecțiile trecutului, se pare că autoritățile locale au

memoria scurtă. Săptămâna trecută, județul Maramureș s-a confruntat cu un nou dezastru ecologic.

Acesta a afectat un întreg ecosistem și a avut ca rezultat peste trei tone de pește mort. Deversarea de

ape de la Mina Băiuț a contaminat râul Lăpuș și a compromis pentru următorii cinci ani aria protejată

Cheile Lăpușului, care a fost declarată rezervație naturală. Pe lângă faptul că peste 90% din fauna

piscicolă a fost afectată, specialiștii spun că vor suferi și câteva specii ocrotite, precum stârcul cenușiu

sau pescărușul albastru.

În ultimul an am făcut numeroase întrebări, interpelări sau sesizări adresate autorităților locale,

dar și reprezentanților Guvernului, deoarece acest eveniment nu este singular. Menționez aici

accidentul ecologic de la Bozânta Mare din luna octombrie 2017 sau deversarea de metale grele în râul

Săsar din luna ianuarie anul curent. Trebuie precizat că trimisul Guvernului în teritoriu, subprefectul

județului Maramureș, a declarat în luna ianuarie faptul că poluarea râului Săsar este inventată de către

presă, iar pozele sunt trucate, cu toate că sute de cetățeni ai orașului Baia Mare au semnalat neregula,

mulți dintre ei punând aceste imagini inclusiv pe rețelele de socializare. Putem observa că autorităților

locale nu le pasă și chiar încearcă să ascundă aceste evenimente, în loc să caute soluții.

Incompetența și lenea se pot observa și la nivelul ministerelor, care nu intenționează să ia

măsuri pentru închiderea și ecologizarea minelor din județul Maramureș. Reprezentanții companiei

naționale Remin au declarat în repetate rânduri că din anul 2012 nu s-a mai alocat niciun leu pentru

lucrări de ecologizare a minelor, ci doar pentru conservări și monitorizări. Deși ministrul economiei a

fost un reprezentant al județului Maramureș, care ar trebui să știe problemele din zonă, nici în bugetul

anului 2018 nu sunt prevăzute fonduri pentru începerea unor lucrări de ecologizare, cu toate că

parlamentarii opoziției au depus numeroase amendamente pe această temă la Legea bugetului.

Stimați colegi,

Prevenția este mult mai utilă decât tratarea problemelor. Dacă guvernelor PSD nu le-a păsat,

fac un apel la bun-simț și la normalitatea dumneavoastră. Haideți să rezolvăm problema minelor

dezafectate, care pun în pericol flora, fauna și viața locuitorilor din județul Maramureș.

Senator Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș

Mulțumesc.



Voi da și eu citire unei declarații politice.

- 15 -

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central


Declarația mea politică de astăzi se numește „Comisia PSD pentru verificat posibilități,

declarată neconstituțională de CCR”.

Stimați colegi,

Decizia de ieri a Curții Constituționale a României, care a admis sesizările de neconstituționalitate

formulate în urma înființării, în februarie, a Comisiei speciale de verificare a activității directorului

Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a readus în discuție un subiect pe marginea căruia aș dori

să fac câteva precizări.

Am remarcat, nu o dată, în ultima perioadă motivațiile mai mult decât îndoielnice invocate de

reprezentanții actualei majorități politice PSD-ALDE atunci când au argumentat necesitatea înființării

câte unei noi comisii speciale.

Cu referire la cazul de față, am atenționat chiar în cadrul ședinței Birourilor permanente reunite

care a premers adoptarea hotărârii de înființare a acestei comisii, Hotărârea nr. 11/2018, asupra

caracterului inutil și lipsit de logică al acestei decizii, atâta vreme cât toate prerogativele ce se doreau a

fi încredințate acestei comisii se regăseau clar printre prerogativele Comisiilor de apărare ale celor

două Camere ale Parlamentului.

Mai mult, adoptarea pe repede-înainte a hotărârii de înființare a acestei comisii, sub presiunea

politică a actualei majorități, care face diverse lucruri „pentru că poate”, a survenit după ce în ambele

Comisii de apărare propunerile de audiere a domnului Liviu Dragnea, susținute de USR și PNL, au fost

respinse la vot de reprezentanții PSD și ALDE. Ce altceva aș putea concluziona de aici, decât că

intenția noastră de a vedea și ce probe aduce domnul Dragnea în sprijinul declarațiilor Domniei Sale a

fost supărătoare pentru reprezentanții actualei majorități politice?

Și atunci vă întreb, domnilor colegi de la PSD și ALDE: ce anume doreați să dezvăluiți și ce

anume doreați să țineți ascuns, opunându-vă audierii președintelui PSD în Comisiile de apărare? Sau

poate aveați raportul acestei comisii speciale gata întocmit și mai trebuia doar să înființați pur formal o

comisie ale cărei concluzii să se suprapună exact pe conținutul acestui raport? Cum altfel s-ar putea

explica această atitudine contradictorie, prin care teoretic vreți să se afle, dar practic țineți morțiș ca

domnul Dragnea să nu spună nimic în fața comisiilor permanente ale Parlamentului?

Las la o parte un alt detaliu complet absurd al situației, dezvăluit chiar de titlul proiectului de

hotărâre de înființare a acestei comisii, care-și propunea să verifice nu probe sau indicii concrete cu

privire la săvârșirea vreunor fapte, ci „modul în care este posibil ca directorul SPP să fi implicat

instituția în activități care exced cadrului legal de funcționare”. Deci, așa cum am apreciat și atunci, la

momentul adoptării deciziei, o inovație brevetată de PSD – comisia specială de verificat posibilități.

- 16 -

Domnilor colegi,

Avem, cred, cea mai mare densitate de astfel de comisii speciale, înființate toate pe repede-

înainte și cărora cruda realitate este că le sunt încredințate sarcini politice trasate de președintele PSD.

Aceasta este, de altfel, și cea mai mare problemă de fond legată de înființarea și funcționarea acestor

comisii: că, în loc ca ele să fie puse onest în slujba unor cauze prevăzute de lege, reprezintă, într-o

formă sau alta, instrumente puse în slujba unor jocuri politice meschine, care slujesc unor interese

personale extrem de discutabile. Or, această abordare este o abordare… este o abatere de la regulile de

funcționare ale unui stat democratic.

Nu poți ignora complet existența unor comisii permanente, alcătuite din persoane care au

competențe și prerogative în diverse domenii, numai pentru că majoritatea politică pe care o deții îți dă

iluzia că ai îndreptățirea să calci în picioare orice reguli și să impui cu forța decizii, într-o deplină

sfidare față de mecanismele democratice elementare. E nefiresc, de altfel, și să adopți în avans rapoarte

de modificare a unor legi, așa cum ați procedat săptămâna trecută cu legile justiției. Dar ați făcut asta

fără nicio remușcare, tot „pentru că puteți”. Și felul acesta de a proceda spune foarte multe despre

dumneavoastră și despre felul complet distorsionat în care înțelegeți să vă raportați la rigorile jocului

democratic.

Și exact așa ați vrut să faceți și cu această comisie, domnilor colegi de la PSD și ALDE. Ați

înființat-o intempestiv, pentru a-i oferi satisfacție domnului Dragnea, care, în încercarea de a ascunde

probleme importante și obiective ce nu sunt declarabile, mimează acum o vajnică luptă cu statul paralel, pe

care, judecând după declarațiile ce s-au făcut până acum în spațiul public, pare mai degrabă că PSD l-a

creat și din care domnul Dragnea și mulți colegi membri în partidul dumneavoastră au făcut parte.

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului senator Ganea Ion.

Domnul Ion Ganea:


Stimați colegi,

Ca în fiecare primăvară, mai normală sau nu – în ultimii ani s-au întâmplat o mulțime de

anomalii și abateri de la așa-zisele reguli ale climei continentale care caracterizează teritoriul României

–, se întâmplă în fiecare an fenomenul cu care ne confruntăm mereu: inundații de primăvară.

În mod obișnuit, debitele maxime pe Dunăre se produc în perioada de primăvară – vară,

vârfurile producându-se mai frecvent în lunile aprilie – mai. Există însă și unele excepții, când

vârfurile undelor de viitură se produc fie în lunile decembrie – ianuarie, fie către sfârșitul verii, în

- 17 -

lunile august – septembrie. Experții de la Apele Române spun că în istoria recentă, pe teritoriul

României, Dunărea a produs trei mari inundații. Cele mai semnificative evenimente hidrologice au

avut loc în ianuarie 1998, martie 2006, iunie 2010. Cele mai mari pagube s-au produs în timpul

inundațiilor din 2006, valoarea acestora ridicându-se, din calculele autorităților, la circa 340 de

milioane de euro.

Cea mai recentă inundație semnificativă la nivelul Dunării a fost cea din vara anului 2010, când

suprafața afectată a fost de circa 35 de kilometri pătrați. Inundația din 2010 a avut efecte nefaste în Delta

Dunării, inundarea controlată a incintei Sireasa, de circa 6 000 de hectare, fiind considerată singura

soluție la acea dată pentru protejarea localităților Ceatalchioi, Plaur și Sălceni, din județul Tulcea, și puțin

a lipsit ca o soluție similară să nu fie aplicată și incintei agricole I.C. Brătianu, din zona de nord a

județului, pentru protejarea părții mai joase a municipiului Galați, aflat în mare pericol de inundare.

În perioada care a urmat după inundațiile din 2010 au fost depuse eforturi considerabile pentru

recuperarea terenurilor inundate și reutilizarea acestora, deși este foarte evident că eficiența reutilizării

acestor terenuri este greu de estimat. De altfel, în perioada care a urmat inundației, ARBDD –

Rezervația Biosferei „Delta Dunării” a propus ca soluție trecerea incintei în regim de renaturare, care

ar transforma incinta într-o zonă tampon pentru vârfurile de viitură și ar favoriza dezvoltarea unor

habitate natural de tip mozaic, cu productivitate naturală ridicată, favorizând dezvoltarea unor activități

economice diferite în folosul nemijlocit al populației locale, precum pescuit, agricultură, creșterea

animalelor, turism.

Având în vedere faptul că inundarea controlată a incintei Sireasa s-a făcut de către autorități,

după trecerea perioadei de inundații s-a impus refacerea incintei agricole Sireasa, la solicitarea

concesionarului, care a cerut consiliului județean și o despăgubire foarte mare, de circa 70 de milioane

de euro, sumă ce ar fi reprezentat pierderile înregistrate de societate în urma inundării controlate a

incintelor agricole din această zonă a Deltei.

Pe de altă parte, guvernatorul din acea perioadă al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a

declarat la vremea respectivă că reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa era singura soluție

posibilă, mai ales că rezervația avea și are și în prezent un studiu de soluție pentru această variantă.

Din păcate, Consiliul Județean Tulcea s-a opus, argumentând că refacerea zonei pentru agricultură ar

aduce mai mulți bani la buget.

Reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa ar fi posibilă și în prezent, în contextul în

care în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării sunt prevăzute sume consistente pentru astfel

de activități. Singura problemă rămâne statutul juridic al acestei zone, finanțarea fiind posibilă doar

dacă zona ar fi inclusă în domeniul public de interes național și în administrarea Rezervației Biosferei

„Delta Dunării”.

- 18 -

Pe data de 23 martie 2018, brațul Sulina a depășit cota de inundație, iar apa a intrat pe faleza

orașului. Autoritățile au anunțat că nivelul brațului Sulina a crescut cu aproape 80 cm pe malul stâng,

fiind inundate zeci de gospodării. Fenomenul s-a petrecut ca urmare a vântului puternic dinspre est,

nord-est care a împins apele Mării Negre spre continent, blocând scurgerea Dunării. Odată cu încetarea

vântului, apele mării s-au retras, iar apele Dunării și-au reluat scurgerea normal.

Față de cele menționate mai sus și având în vedere faptul că există riscul unor noi inundații atât

în anul acesta, cât și în anii care vor urma, atât de-a lungul fluviului Dunărea, cât mai ales în Delta

Dunării, se impun măsuri care să prevină aceste inundații.

Considerăm că una dintre măsurile cele mai importante pentru atenuarea efectelor negative ale

inundațiilor este aceea experimentată deja și în alte state europene, de creare a unei zone tampon de tip

buzunar, inundabile, în incintele îndiguite amenajate atât de-a lungul Dunării, cât și în Delta Dunării.

În această categorie de lucrări se încadrează și propunerile de renaturare a unor incinte îndiguite din

zonele amonte Deltei Dunării, de-a lungul Luncii Dunării și în Delta Dunării, în incintele Sireasa,

Pardina etc.

Sunt necesare reluarea rezultatelor din studiile realizate de Institutul Național de Cercetare

Delta Dunării Tulcea, actualizarea acestora și implementarea lor în incintele îndiguite menționate. Este

necesar să se implementeze și măsurile stabilite în Planul de management al riscului la inundații –

fluviul Dunărea.

Vă mulțumesc.

Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea



Are cuvântul doamna senator Silvia-Monica Dinică.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre sesiunea anulată de finanțare a

proiectelor culturale din București.

Am aflat de pe site-ul ARCUB despre intenția Primăriei Municipiului București de a transfera

concursul de selecție de proiecte culturale desfășurat în anii anteriori de către ARCUB către Direcția

ONG din Primăria Municipiului București.

- 19 -

Ne întrebăm ce anume a motivat această decizie a dumneavoastră, doamnă primar, având în

vedere că pe 9 martie ARCUB a postat pe site-ul său anunțul de participare la selecția de proiecte pe

anul 2018, iar o săptămână mai târziu anunțul a fost șters de pe site fără altă explicație, până la data de

31 martie, când a fost făcut anunțul referitor la Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate. Astfel,

din acest an, programul de finanțare nerambursabilă care s-a desfășurat între 2014 și 2017 prin

ARCUB se va derula prin Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate din cadrul Primăriei

Municipiului București.

ARCUB este o instituție respectată în mediul cultural din România, are buni specialiști și a

colaborat de-a lungul timpului cu cele mai reprezentative nume ale culturii române contemporane.

Concursurile de selecție organizate de ARCUB au permis finanțarea unor proiecte culturale valoroase,

dovedind profesionalismul celor care au pregătit aceste concursuri.

Ne întrebăm: de ce ați dori ca un fond de 4 milioane de lei să fie gestionat nu de profesioniști

care și-au dovedit competența, ci de o direcție în ale cărei atribuții nu există finanțarea de proiecte

culturale? Și aș dori, de asemenea, să vă mai întreb: ce se întâmplă cu procedura de selecție de anul

acesta? Când va fi reluată?

Doamnă primar general,

Fac un apel la dumneavoastră să nu afectați calitatea concursului de selecție pentru proiecte

culturale derulat din fondurile Capitalei.

Doamnă primar general,

Vă rog, lăsați profesioniștii să-și facă treaba!

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București



PAUZĂ


Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel pentru a-și citi declarația politică.

Domnul Victorel Lupu:



Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Programul Săptămâna «Școala altfel», o reușită a

Ministerului Educației”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

- 20 -

Îmi face o deosebită plăcere să vă vorbesc astăzi despre un program care mi s-a părut încă de la

început un pas important spre modernizarea învățământului românesc.

Introdus acum câțiva ani și eficientizat la sfârșitul anului 2016, prin introducerea unui ghid de

implementare care să vină în sprijinul profesorilor, programul „Școala altfel” a fost și este o provocare

pentru elevi, cadre didactice și părinți. Ghidul de implementare a reprezentat rezultatul unei ample

analize la care au participat peste 1 500 de persoane și 50 de organizații.

Am ales acest moment pentru că, tocmai săptămâna aceasta care a trecut, elevii din Iași și din

întreaga țară au parcurs o nouă etapă a acestui program. Am văzut centrul Iașiului, pietonalul Ștefan

cel Mare, înțesat de grupuri de elevi care urmau să viziteze fie importante obiective turistice, cum ar fi

Palatul Culturii, Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Golia, fie clădirile istorice în care-și desfășoară

activitatea Primăria Iași – Palatul Roznovanu și Consiliul Județean – Palatul Administrativ.

Programul „Școala altfel” a devenit deja o tradiție în școlile din România, iar elevii așteaptă cu

nerăbdare perioada în care orele de curs obișnuite sunt înlocuite cu activități care mai de care mai

interesante: vizite la diverse obiective turistice sau instituții, concursuri sportive și de orientare

turistică, excursii, drumeții, șezători literare, activități culturale, tehnico-științifice, sportive, de

voluntariat, de responsabilizare socială, de implicare în societate, activități educaționale privind

sănătatea, educație ecologică, protecția mediului, educație rutieră, prevenirea incendiilor.

Toate aceste activități de educație nonformală oferite elevilor reprezintă un pas înainte spre o

dezvoltare normală și armonioasă a copiilor noștri. Prin intermediul acestora, cei mici sunt stimulați să

dea frâu liber imaginației, să-și dezvolte abilitățile socio-emoționale și comunicaționale, să

conștientizeze și să-și valorifice talentele. Totodată, elevii învață lucruri noi care le vor fi de folos în

procesul de dezvoltare intelectuală. În plus, activitățile extracurriculare îi ajută și pe profesori să-și

cunoască mult mai bine elevii și să găsească modalitatea perfectă pentru a se face înțeleși și pentru a

adapta apoi conținutul materiilor la nevoile elevilor.

Concluzionând, programul „Școala altfel” se dovedește o metodă de succes în educația copiilor,

contribuind la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale ale acestora,

pentru că învață să învețe din lucrurile practice, palpabile, pe care nu le descoperă din cărți și manuale,

ci din ceea ce realizează, văd sau ating. De asemenea, profesorii buni… vor beneficia de un instrument

suplimentar pentru a-și cunoaște elevii, dar și de a folosi pe parcursul anului școlar activități care s-au

dovedit a fi eficiente, iar părinții și membrii comunității vor simți satisfacția propriei contribuții la

educația copiilor și a tinerilor. Așadar, „Școala altfel” este cel mai potrivit instrument de a uni și

perfecționa echipa formată din cadre didactice, părinți și copii.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

- 21 -



PAUZĂ


Dau cuvântul doamnei senator Arcan Emilia pentru a citi declarația politică.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Familia – o valoare socială și o instituție

fundamentală”.


În prezenta declarație politică revin asupra temei valorii familiei în societatea noastră, fiind

dintotdeauna o susținătoare declarată a femeilor, a rolului acestora în viața de zi cu zi și mai ales a

condiției de mamă, de soție și iubită pe care o au reprezentantele sexului frumos, condiție care nu

poate fi îndeplinită decât alături de un bărbat.

Mă aflu la această tribună cu o temă ce privește rolul familiei deoarece, recent, informații

publice privind fixarea datei referendumului prin care românii vor fi chemați să-și expună punctul de

vedere privind concepția despre această instituție, unde s-au declanșat din nou discuții și s-au ridicat

semne de întrebare care nu ar trebui lăsate fără un răspuns clar din partea noastră… eu voi fi cât se

poate de fermă în a-mi spune părerea privind definirea familiei în Constituția României.

Poziția mea – și, cred, a colegilor mei din Partidul Social Democrat, precum, bănuiesc, a

majorității cetățenilor statului român – apără, conservă un anumit înțeles al familiei, fără a fi împotriva

sau a obstrucționa alte conotații care se dau realității sociale foarte diverse a familiei în zilele noastre.

Eu susțin și pledez pentru ceva pozitiv și firesc, și nu împotriva a altceva.

Doresc să definim familia ca o asociere între un bărbat și o femeie, așa cum știm dintotdeauna,

cum ne-a fost lăsată de înaintașii noștri. Pentru acest lucru sunt de acord cu organizarea

referendumului cât mai repede cu putință și pe parcursul desfășurării acestuia voi milita în sensul

definiției precizate mai sus, fără a leza sensibilitatea celor care ne propun alte formule sau alte practici

sociale.

Fiind o instituție fundamentală a societății contemporane, familia trebuie să-și găsească o

reglementare fără niciun echivoc în Constituția statului român, spunând de multe ori – și spun și acum

și nu ignor – faptul că în mass-media și în general în opinia publică sunt aduse în discuție și alte

- 22 -

formule, alte concepții de familii sau asocieri de persoane. În acest sens, ne declarăm disponibilitatea

pentru o discuție deschisă și o reglementare corespunzătoare a ceea ce este desemnat ca parteneriat

civil și solicitat de alte minorități.

Sunt de acord că parteneriatul civil este necesar ca protecție reală pentru cuplurile de același

sex. Aceste comunități au toată libertatea să se manifeste după cum doresc, dar, ca oameni politici,

suntem datori să promovăm adevăratele valori sociale, acelea care și-au dovedit utilitatea și trăinicia în

decursul timpului. Familia, ca asociere a bărbatului și femeii, a fost confirmată și validată în istorie, iar

eu am libertatea să nu doresc să ies din aceasta și să susțin adevăratele valori sociale.

Este necesar și oportun ca familia să fie mai bine definită din punct de vedere legislativ, dar

acest demers nu este suficient pentru a beneficia de tot ceea ce are ea mai bun. Sunt oameni din viața

politică, socială, religioasă și laică ce cred că familia tradițională este factorul de continuitate și

echilibru al societății. Vreau să transmit cu fermitate că românii încă mai cred că familia formată dintre

un bărbat și o femeie este și va rămâne celula de bază a societății, iar viitorul României este asigurat

doar dacă se respectă acest concept lăsat de Dumnezeu de la întemeierea lumii.

Subliniez faptul că atât Constituția României, cât și Codul civil reflectă realitatea că familia se

întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe

drepturile și îndatoririle părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor și consideră că

aceste acte normative trebuie respectate și aplicate, și nu diminuată importanța lor prin instituții noi,

fără nicio tradiție, dar care pretind drepturile ce decurg din căsătorie.

Familia actuală trebuie apărată de tot felul de provocări, mai vechi și mai noi. În România, în

ultimele trei decenii, familiile au avut mult de suferit din pricina plecării din țară a femeilor și

bărbaților și mai ales a celor tineri. Cred că, din moment ce referendumul ne va da verdictul,

preocupările privind valoarea familiei se vor deplasa de la aspectul definirii la problemele reale și

dificile cu care se confruntă cetățenii noștri – femei, bărbați, copii sau vârstnici.

Ca membri ai unui partid aflat la guvernare, un partid cu o pondere importantă a femeilor, dăm

o mare apreciere beneficiilor pe care familia le oferă societății contemporane, fără a subestima

derapajele sau evenimentele grave, uneori tragice, care se mai petrec în sânul acestora. Așadar,

acestora va trebui să le răspundem în continuare cu politici adecvate și vom continua să acționăm pe

această direcție.

Și pentru că suntem în una din cele mai renumite perioade ale anului, cea în care ne pregătim

ori trăim deja sentimentul la cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, vă rog să-mi îngăduiți să vă

adresez tradiționalele urări specifice sărbătorilor pascale.

Trecând peste opiniile diferite politic, peste divergențele referitoare la diversele probleme ale

societății actuale, dragi colegi, distinse colege, suntem uniți într-o credință care ne îndeamnă să fim

- 23 -

mai buni, mai îngăduitori, iar zilele acestea să le trăim în pioșenie, cu gândul la Fiul lui Dumnezeu,

care a murit și a înviat pentru noi. Sunt zile sfinte, în care, mai presus decât toate, trebuie să avem grijă

de sufletele noastre. Colegilor de rit catolic sper că Paștele le-a adus sănătate, liniște și bucurii, iar

celor care suntem în Săptămâna Mare să ne ajute Dumnezeu să o trăim cu înaltă emoție sufletească și

cu bucurie să primim Sfânta Lumină a Învierii!

Transmit tuturor românilor din această țară și oriunde se vor afla să aibă parte de împăcare, de

fericire în familie și le doresc cu mult respect sărbători pascale binecuvântate și luminate!

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Are cuvântul domnul senator Cristian Ghica pentru a da citire declarației politice.

Domnul Cristian Ghica:

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

7 aprilie este Ziua Internațională a Sănătății, după ce pe 2 aprilie am marcat Ziua Internațională

de Conștientizare a Autismului.

România alocă în continuare cele mai mici cheltuieli pentru sănătate, la doar jumătate din

media Uniunii Europene și în scădere permanentă din 2010 până astăzi. Nu este de mirare că ne aflăm

pe primul loc la indicatori precum prevalența afecțiunilor, mortalitate, morbiditate etc. Doar un

exemplu dureros: mortalitatea infantilă în România e dublă față de media europeană.

După ce au fost comparate datele Organizației Mondiale a Sănătății cu statisticile europene,

România a fost trecută în zona roșie a sistemelor de sănătate cu deficiențe grave. La noi, cota publică

din totalul costurilor pentru îngrijire medicală ajunge la 80%.

Tinerii din România sunt cei mai îngrijorați din toată Europa privind starea lor de sănătate:

19% dintre românii între 15 și 29 de ani, față de media europeană de doar 9%. În București, capitală

europeană și pol al creșterii economice și dezvoltării, starea de sănătate este pe locul întâi pe lista

îngrijorărilor: un procent zdrobitor de 66% dintre bucureșteni declară că își fac adeseori griji pentru

sănătatea lor. În Uniunea Europeană ne aflăm pe locul 25 la capitolul sănătate, iar cu atât mai alarmant,

în aceste condiții, este faptul că investițiile în acest domeniu se află în scădere. Cheltuielile totale cu

- 24 -

sănătatea ca pondere din PIB au ajuns, de la aproximativ 6% în 2010, la 4% în prezent, adică doar 56%

din media europeană.

În această sesiune parlamentară am depus două proiecte de lege în domeniul sănătății și voi

continua să lucrez pentru remedierea problemelor din sistemul medical, astfel ca românii să

beneficieze de dreptul lor constituțional la sănătate și îngrijire. Chiar ieri am fost într-o vizită la

Spitalul Militar Central și am discutat cu doi medici în ceea ce privește experiența lor în domeniul

bolilor rare.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă rog să sprijinim aceste proiecte și orice inițiativă legislativă din domeniul sănătății.

Vă urez sărbători fericite, cu sănătate, alături de cei dragi!

Vă mulțumesc.

Sunt senator Cristian Ghica, din Circumscripția electorală nr. 42 – București.



PAUZĂ


Dau cuvântul doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău pentru a-și citi declarația politică.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Declarația mea politică de astăzi conține un avertisment adresat angajatorilor: „Atenție,

angajatori! PSD pune la cale amenzi pe care să vi le aplice instituțiile!”.

Stimați colegi,

Încet și sigur, au început să apară efectele nocive provocate de revoluția fiscală, așa-zisa

revoluție fiscală, de care nimeni nu avea nevoie. Avem din 2015 un Cod fiscal care asigura creștere

economică, întocmit tot de o guvernare PSD, dar cu o largă majoritate de susținere politică, din care s-

a ales praful. 261 de modificări ale Codului fiscal s-au făcut anul trecut și revoluția fiscală este, practic,

o abrambureală fiscală, atât în ceea ce privește impactul acesteia asupra salariilor nete încasate de

angajați, cât și asupra modului de gestionare a contractelor de muncă în economie.

Astfel, marea așteptare a populației privind majorările de salarii s-a transformat în mare

dezamăgire. Statistica oficială ne spune că salariul mediu net, adică banii luați efectiv de angajat în

mână, sunt mai puțini în ianuarie 2018 cu 145 de lei. Tot datele oficiale ne arată că numărul de

contracte de muncă din economie a scăzut în 2018 cu peste 53 215 în mediul privat.

- 25 -

Vreau să vă amintesc, stimați colegi și stimați angajatori, unde găsise doamna Olguța Vasilescu

principala cauză a avansului lent de creștere salarială în sectorul economic privat. Angajatorii sunt hoți

– a zis Domnia Sa –, pentru că nu majorează salariile brute ale angajaților. Vă rog să nu uitați această

atitudine, pentru că doamna Vasilescu nu este singura care gândește așa și care consideră mediul privat

format din hoți, și nu din contribuabili, care alimentează lunar bugetul de stat.

Abrambureala fiscală a PSD-ALDE, cea pe care Guvernul o peticește în fiecare ședință de

guvern în mod penibil, a adus prejudicii importante nu numai în sectorul economic, ci și la nivelul

bugetului de stat. Pentru că au început să vadă dimensiunea dezastrului, miniștrii Guvernului Dăncilă

și-au propus ca după Sfintele Paști să asmută și mai tare autoritățile de control asupra agenților

economici onești, cei care de regulă plătesc și cei care pot fi găsiți ușor în sediile lor. Că, nu vă

amăgiți, evazioniștii lucrează în liniște.

Prima care a furat startul a fost chiar doamna Olguța Vasilescu, care a pregătit deja Inspecția

Muncii cu suficiente chitanțiere pentru a amenda acei agenți economici care nu au sărit pe burtă la

ordinele Guvernului și nu au făcut dialog social cu forța. Așadar, dragi angajatori, puneți bani

deoparte, căci Inspecția Muncii a primit norma de amenzi și nu contează dacă sunteți sau nu în vreo

situație culpabilă, vor găsi inspectorii un motiv să vă taie amendă.

Pe de altă parte, nici Ministerul Finanțelor nu stă cu mâinile încrucișate. După ce a răvășit o

țară întreagă cu abrambureala fiscală și a demonstrat că nu este bun nici măcar de consilier în acest

minister, fostul ministru a fost promovat la ceas de seară în funcția de șef al fiscului. Alți 20 de șefi din

ANAF au fost demiși pentru că nu jupoaie pielea de pe contribuabil prea convingător.

Stimați colegi,

Oricât ar încerca miniștrii guvernelor Dragnea să smulgă mai mulți bani de la agenții economici

onești, nu vor reuși, pentru că nu mai e de unde. Și-a dat și cămașa de pe el agentul economic onest

pentru a onora obligațiile fiscale. Soluția noastră, a liberalilor, pentru ieșirea din fundătura economică

în care ne-au aruncat trei guverne conduse de Dragnea și Tăriceanu stă în deblocarea de urgență a

investițiilor publice. Agenții economici nu au de lucru. Își pierd și bruma de angajați pe care o mai

aveau. Au trecut deja trei luni din 2018 și banii care ar trebui să vină de la Uniunea Europeană sunt tot

zero. Pe niciun șantier din țară nu se lucrează.

De asemenea, dacă ANAF vrea să încaseze mai mulți bani, atunci să se străduiască puțin să

deranjeze marea evaziune fiscală, pe care toată lumea o cunoaște, numai Guvernul nu. Despre agenții

economici români onești, ANAF ar face bine să-i sprijine, să le ia de pe cap o parte din birocrația

inutilă, să-i stimuleze să facă investiții private consistente. Știm cu toții că, dacă doar dai cu biciul într-

un cal slab și flămând, mai devreme sau mai târziu calul o să se prăbușească.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

- 26 -

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamnă senator.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Brăiloiu Tit-Liviu,

Chisăliță Ioan-Narcis, Bodog Florian-Dorel, Trufin Lucian, Pațurcă Roxana-Natalia, Vulpescu Ioan,

Smarandache Miron-Alexandru, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Bădălău Niculae, Pop Liviu-Marian,

Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu,

Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Alexandrescu Vlad-Tudor, Bădulescu Dorin-Valeriu.

PAUZĂ


Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința plenului.


Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 aprilie 2018, și vă anunț că, din totalul

de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel

Marian și Gheorghe Baciu.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


- 27 -

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 9 – 14 aprilie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 9 aprilie – zi liberă;

- marți, 10 aprilie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința

Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între

orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări,

interpelări și răspunsuri;

- miercuri, 11 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, 12 aprilie: între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 13 și, respectiv, 14 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de săptămâna viitoare. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul.


Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

Dați-mi voie să vă anunț că la balcon se află un grup de vizitatori din comuna Traian, județul

Ialomița, la invitația domnului secretar al Senatului, domnul senator Pavel Marian.

Bine ați venit! (Aplauze.)

Domnule secretar, vă rog să vă ridicați în picioare.

*

Înainte de a intra la punctul 2, îl rog pe liderul de grup al Partidului Național Liberal sau

vicelider… îl invit la microfon.

Domnule senator Pîrvulescu, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În temeiul articolelor 67 și 112 din Constituția României și în temeiul articolelor 163 – 167 din

Regulamentul Senatului, Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară

- 28 -

înaintează moțiunea simplă cu titlul „Absorbția banilor comunitari – o catastrofă marca PSD-ALDE”,

împotriva doamnei Rovana Plumb, ministrul zero al absorbției fondurilor europene.

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru

dezbaterea acesteia.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Doresc să precizez și eu că a ajuns textul moțiunii și la mine.

În conformitate cu Regulamentul Senatului, numărul necesar de semnături este întrunit. Va

parcurge cursul regulamentar, va ajunge la domnul președinte al Senatului, domnul Tăriceanu, care va

dispune așa cum prevede Regulamentul.

*

Continuăm activitatea plenului Senatului.

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2017.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru

cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport

asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat

plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7.

Domnul Costel Șoptică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă voi prezenta în sinteză Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea

abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2017.

Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru analiză în a soluționa 216 petiții.

Din cele 216 petiții analizate, 185 de petiții au fost luate în considerare și 31 de petiții au fost

clasate.

- 29 -

Pentru 128 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a

problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele II – IV ale prezentului raport, iar în 88

de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate, la

solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de

inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii

parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea

petițiilor excede competența Parlamentului, după caz.

Așa cum am prezentat în anexele II – IV, pentru soluționarea celor 128 de petiții care au fost

înaintate unor organe sau structuri ale statului, s-au făcut 98 de sesizări către instituții reprezentând

administrația publică centrală sau locală, 15 sesizări către instituții ale sistemului judiciar și 7 către

structuri ale Parlamentului.

Comisia a efectuat audieri în vederea soluționării petițiilor, fiind audiați petenți și persoane din

conducerea Agenției Domeniilor Statului, Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, Inspectoratului

pentru Situații de Urgență Brașov, reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, ai

Monitorului Oficial al României, primarului sectorului 1 al municipiului București, director ADP

Sector 1, reprezentanți ai Consiliului Local Sector 1.

Raportul detaliat al comisiei poate fi studiat pe pagina de internet a Senatului.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al doisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate pentru

realizarea unei uniuni a securității efective și reale – COM(2017) 779 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de

hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu:


Stimați colegi,

- 30 -

Este vorba de un act nelegislativ prin care Comisia Europeană își face datoria de a informa

parlamentele naționale pe domeniile de competență comună, europeană și națională. În cazul acesta, e

vorba de componenta de securitate în interiorul Uniunii Europene.

Raportul oferă informații autorizate cu privire la o serie de acțiuni întreprinse la nivelul UE în

diverse domenii și, de asemenea, stabilește o serie de acțiuni pe care Comisia le va întreprinde pentru a

intensifica sprijinul acordat statelor membre în combaterea radicalizării atât online, cât și offline, prin

acțiuni subsecvente constatărilor preliminare și recomandărilor grupurilor de experți care există și

funcționează.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Titus Corlățean și o să-mi permiteți să vă

supun spre aprobare raportul, bănuind că raportorul va dori să facă câteva precizări suplimentare.

Mulțumesc.


Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Titus Corlățean:


O scurtă intervenție, pentru că e bine să informăm colegii pe câteva chestiuni de fond.

Doamna președinte a informat cu privire la faptul că membrii Comisiei de afaceri europene au

adoptat acest raport și aveți pe masă un proiect de hotărâre a Senatului pentru adoptarea acestui raport

care privește un al 12-lea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a

securității efective și reale, adoptat de Comisia Europeană. E o comunicare a Comisiei, de fapt.

Ce mă interesa? Să precizez două-trei lucruri.

În primul rând, care este contextul.

În 2015, aduc aminte, Comisia Europeană a adoptat Agenda europeană privind securitatea, cu

câteva obiective extrem de clare, care vizează, de fapt, combaterea terorismului, a amenințărilor în

materie de securitate și, respectiv, adoptarea unor măsuri de combatere a finanțării terorismului.

În 2016, aceeași Comisie a adoptat un document de punere în aplicare a acestei Agende a

terorismului, care include un pachet de măsuri, între altele, două propuneri de regulament; și ne

interesează în mod direct aceste lucruri: o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru

pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în materie de frontiere și

vize – deci apropo de tematica Schengen – și, respectiv, o Propunere de regulament privind instituirea

unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE în materie de cooperare

- 31 -

polițienească, judiciară, azil și migrație. Pe ambele propuneri de regulament noi vom avea un raport

separat. Îl vom prezenta atunci când ajunge în plen. Deja l-am discutat.

Ei, în acest context apare această comunicare a Comisiei privind progresele înregistrate privind

implementarea pachetului de măsuri propuse. Noi salutăm și susținem această abordare în materie de

securitate. Ea face parte din prioritățile Uniunii Europene și am convingerea că se va regăsi între

prioritățile președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului viitor.

Ceea ce vreau – în mod particular să atrag atenția: membrii comisiei atrag atenția Guvernului

asupra întârzierii transpunerii în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2015/849 privind

prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și am

solicitat și solicităm și se regăsește în propunerea de hotărâre a Senatului să solicităm Guvernului să

accelereze procedurile interne de avizare a proiectului de lege, cu sugestia reprezentantului Guvernului

care preia acest mesaj să se propună procedură de urgență pentru ca noi în Parlament s-o putem

transpune cât mai rapid.

În rest, susținem pachetul de măsuri și raportul așa cum e el prezentat.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O perspectivă credibilă

de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune – COM(2018) 65 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președintă a Comisiei pentru

afaceri europene, pentru a prezenta proiectul de hotărâre și raportul.

Vă rog, aveți cuvântul.



Este, de asemenea, un document politic al Uniunii Europene, al Comisiei Europene prin care

este prezentată politica de extindere, care face parte integrantă din strategia mai amplă de consolidare a

Uniunii Europene până în 2025.

Documentul a fost analizat în cadrul comisiei, împreună cu ministerele competente. Principul

de bază este că aderarea este și rămâne un proces bazat pe merite și depinde exclusiv de progresele

- 32 -

realizate de fiecare țară în parte, dar în care proces Uniunea Europeană va consolida în mod

semnificativ sprijinul cel puțin pe câteva linii: consolidarea statului de drept, consolidarea

angajamentului în ceea ce privește securitatea și migrația, consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea

socio-economică, îmbunătățirea conectivității, agenda digitală, sprijinirea reconcilierii și a relațiilor de

bună vecinătate.

În cadrul comisei, raportor a fost, de asemenea, colegul Titus Corlățean. Aceasta este o temă de

care noi suntem interesați și din alte motive pe care cred că le va sublinia colegul meu.

Mulțumesc.

Și vă supunem o opinie de trimis Comisiei Europene spre aprobare.


Vă mulțumesc, doamna senator.


Senatului.


Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul central.



Doamnelor, domnilor senatori,

Propunerea noastră este să adoptăm un proiect de opinie și nu un raport simplu, o hotărâre care

să adopte un raport simplu, pentru că, în opinia noastră, a membrilor Comisiei pentru afaceri europene,

avem nevoie să spunem anumite lucruri în contextul documentului, care nu ridică probleme, îl

susținem ca atare, dar interesul României este de a spune în acest context câteva lucruri.

Pe de o parte, noi întotdeauna, mult înaintea Bruxelles-ului, noi de la București am spus în mod

clar: singura soluție este integrarea deplină, neselectivă a spațiului balcanic din rațiuni istorice pe care

le cunoaștem de pace, securitate, stabilitate și prosperitate, deci integrală.

Pe de altă parte – și salutăm acest lucru –, pe de altă parte – și ăsta e un element pe care l-am

introdus în propunerea noastră pe care o supunem votului –, trebuie să spunem foarte clar partenerilor

europeni și Comisiei Europene că acordarea unui orizont temporar 2025 pentru integrarea statelor din

Balcani nu înseamnă limitarea sau anularea șanselor, perspectivelor europene care trebuie acordate

acelor state din Parteneriatul Estic, în primul rând Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cu privire

la proiectul lor european, cu privire la o viitoare candidatură.

E o chestiune de principiu într-un moment în care pare că fixarea datei pentru Balcani stopează

traseul european pentru state, precum Republica Moldova, și România trebuie să fie foarte clară și

foarte fermă față de orice fel de înțelegere a unei limitări.

- 33 -

Nu suntem de acord cu acest lucru.

În sfârșit, un ultim comentariu. Pentru că ieri și în ultimele două zile am văzut comentarii în

spațiu public legate de ceea ce propune președinția actuală bulgară a Uniunii Europene, un summit al

Balcanilor de la care patru state s-ar putea să absenteze, inclusiv România, din rațiuni de prezență,

invitarea Kosovo-ului să fie reprezentat la acest Consiliul European... Fac o precizare: cred că trebuie

să evităm greșelile. O absență a României ar fi o mare greșeală în acest context. E adevărat că

România nu a recunoscut – și mai sunt și alte state membre UE – , nu a recunoscut Kosovo, dar cred

că putem să fim îndeajuns de sofisticați încât condițiile prezenței Kosovo la acel moment să nu

împieteze asupra proiectului balcanic de ansamblu de integrare. Și aduc aminte modul în care România

– eram la Ministerul de Externe atunci – a știut să gestioneze președinția Procesului de Cooperare Sud-

Est European (SEECP), inclusiv cu Serbia, astfel încât Kosovo… Am putut găsi condițiile de fapt

juridice și politice, zic eu, înțelepte să avem prezența Kosovo în Procesul de Cooperare Sud-Est

European, acceptate de Serbia în anumite condiții, și să avem un summit la București, organizat de

președintele… de Ministerul de Externe și, bineînțeles, prezidat de Președintele României, la care a

fost prezent și președintele Kosovo de la acel moment, în condiții bine negociate, legate de steag, de

simbolistică. Deci cred că ar fi o greșeală și ar fi un pic… un joc rudimentar de politică externă, dacă

România nu ar da curs invitației de a fi prezentă la summitul Balcanilor, în contextul președinției

Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Înainte de a trece la punctul 3, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori

din localitatea Gura Ocniței, județul Dâmbovița, invitați de domnul vicepreședinte al Senatului,

domnul senator Țuțuianu.

Le spunem bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)


Consiliul European și Consiliu – Al treisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate către o

uniune a securității efective și reale – COM(2018) 46 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președintă a Comisiei pentru

afaceri europene, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

- 34 -



Stimați colegi,

Cu scuzele de rigoare că am citit în ordinea inversă rapoartele, acesta fiind înaintea celui pe

care l-am citit la început, fac precizarea că el pune accent cu precădere pe zona de securitate

informatică, dar face și… urmărește și evoluții din alte domenii care vizează dosare prioritate precum

ar fi: îmbunătățirea protecției și rezilienței împotriva terorismului și criminalității, abordarea

mijloacelor care susțin terorismul, securitatea cibernetică și justiția penală în spațiul cibernetic,

combaterea radicalizării și dimensiunea externă. Și, în acest context, la lucrările comisiei am avut

invitați pe lângă ministerele de Externe și de Interne și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a

Spălării Banilor.

Cu această ocazie, în raportul pe care vi-l propunem atragem atenția Guvernului că suntem în

întârziere cu transpunerea în legislația națională a Directivei 849/2015 a Parlamentului European și

Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării

terorismului și de modificare a Regulamentului nr. 748/2012, lucru care trebuie avut în vedere și

accelerat procesul de transpunere și, de asemenea, solicităm accelerarea acestor procedee de avizare a

proiectului de lege care este deja elaborat de Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, astfel încât să

atingem și obiectivele prevăzute și să nu intrăm nici în procedură de infringement.

Mulțumesc.




Senatului.


Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul central.



Foarte scurt, pentru că prezentarea raportului comisiei și prezentarea pe care am făcut-o la

primul document, la al doisprezecelea raport al Comisiei sunt pertinente, inclusiv pentru tema pe care

o avem. Aș vrea doar să menționez faptul că, în mod specific, acest raport privește progresele

înregistrate în implementarea unui pachet de măsuri care vizează mai întâi intensificarea luptei

împotriva radicalizării. Și aici este o problemă pe care începem s-o resimțim tot mai larg în Uniunea

Europeană, inclusiv radicalizare în penitenciare sau propaganda teroristă on-line și off-line; chestiunile

legate de securitatea cibernetică; protecția spațiilor publice – și deja aici am văzut lucrurile care s-au

- 35 -

întâmplat, din păcate, în inima Europei în ultimii ani, plus finanțarea terorismului – și alte priorități;

schimb de informații; interoperabilitate.

Un ultim comentariu și acest lucru va fi mai dezvoltat la cele două proiecte de regulamente pe

care le-am menționat la raportul viitor al Comisiei afacerilor europene.

Există un pachet de sisteme de informații, acces de informații care sunt în vigoare în clipa de

față și se lucrează la un pachet de sisteme de informații care vor intra în vigoare. Acest lucru este

pertinent pentru interesul României din perspectiva de țară membră UE, dar nonmembră a spațiului

Schengen. Și trebuie să fim extrem de atenți cum gestionăm acest lucru. Doar un lucru să vă spun că,

de exemplu, pe lângă sistemele în vigoare, Sistemul de Informații Schengen S.I.S. și celelalte,

EURODAC, va intra în vigoare un sistem de intrare-ieșire, care va înlocui actualul sistem de

ștampilare manuală a pașapoartelor. Deci mare progres mare la nivelul Uniunii Europene. Noi trebuie

să fim racordați la toate aceste schimbări. Dificultatea rezidă, spuneam, din faptul că încă nu suntem

membri ai spațiului Schengen, dar vom preciza foarte clar care este poziția noastră în documentul pe

care l-am anunțat.

În rest, propun să votăm acest document. Este și în interesul României.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt alte intervenții. Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Continuăm ordinea de zi cu dezbaterea inițiativelor legislative.

*

Punctul 1, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 62/2011 privind

dialogul social. (L43/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit inițiatorul, dacă este prezent, sau un reprezentant

al inițiatorilor…

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.




Bună ziua, dragi colegi!


- 36 -

La acest punct de la ordinea de zi s-au întocmit actele necesare și propunerea legislativă

vizează să reglementeze un obiect de activitate cu care administrațiile publice locale mereu iau contact.

Vă informez, totodată, că inițiatorii sunt senatori și deputați de la PMP.

Propunerea legislativă reglementează introducerea… adică vrea să reglementeze un anumit

fapt: primarul municipiului reședință de județ din fiecare județ să facă parte din componența Comisiei

de dialog social la nivel teritorial al administrației publice, aceasta și motivat de faptul că foarte multe

propuneri pentru această Comisie de dialog social sunt legate de administrația publică locală și cel mai

reprezentativ ar fi cel care reprezintă capitala de județ, deci municipiul reședință.

Vă mulțumesc.




Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat Rîndunică, microfonul 10.


Domnul Adrian Marius Rîndunică – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției

Sociale:



Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de muncă, microfonul 7, domnul senator Rotaru,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Propunerea legislativă vizează, așa cum a spus și inițiatorul, introducerea primarului

municipiului reședință de județ în componența fiecărei Comisii de dialog social.

Membrii comisiei au luat în discuție și au dezbătut această propunere legislativă și au ajuns la

concluzia să adopte un raport de respingere. Având în vedere faptul că au fost și argumente pentru

acest raport, vă propunem, deci, un raport de respingere.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- 37 -

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții, motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege cu caracter… de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exprimat

săptămâna viitoare, marți.

*

Punctul 2, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L77/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, de la Ministerul Muncii. Microfonul 10, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Marius Rîndunică:

Ca și la punctul anterior, domnule președinte, Guvernul susține raportul Comisiei de muncă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,

domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Avem un raport de respingere, cu amendamente respinse.


Senatul este prima Cameră sesizată.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate…

Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):

Doamna Presadă.


Doamna senator Presadă, vă rog să fiți un pic mai rapidă.

- 38 -

Vă rog, microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult, domnule președinte.


Avem aici o propunere legislativă care prevede că evaluarea persoanelor pentru stabilirea

gradului de handicap să se desfășoare la domiciliul acestor persoane în cazurile grave.

Există în acest moment un ordin de ministru care prevede această posibilitate. Din păcate, el nu

este aplicat. Eu cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestei propuneri și să nu

adoptăm acest raport de respingere, tocmai pentru a face dreptate și a aduce la nivel de lege această

posibilitate și a institui obligația comisiilor de handicap de a se deplasa la domiciliul persoanelor care

au nevoie de această evaluare și care nu se pot deplasa.

Mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție.

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Înțeleg, o intervenție și domnul

senator Rotaru. Mai sunt și alte intervenții?




Și domnul senator Baciu.

Vă rog.


Stimați colegi,

Ați văzut cu toții și problema generează deosebită emoție pe … în mass-media, oameni aflați în

situații foarte complicate din punct de vedere fizic, care vin iarăși și iarăși pentru evaluarea gradului de

handicap.

Există un ordin de ministru care îi pune la adăpost sau ar trebui să-i pună la adăpost pe acești

oameni de umilință, de caznă, de necaz, în aceste împrejurări. Ordinul de ministru nu funcționează. E

foarte adevărat că în discuțiile din Comisia de muncă toți colegii au arătat… au încercat să manifeste

aplecare și diligență pentru rezolvarea problemelor și s-a… ni s-a pus în vedere, ni s-a adus la

cunoștință de către reprezentanții Guvernului că, în acest moment, problema… modul în care este

legiferat în proiectul de lege este imposibil de îndeplinit.

- 39 -

Dar, dacă noi facem legi după capacitatea de aplicare a acestora în teren și nu facem legi

încercând să determinăm sporirea capacității de a face lucruri bune pentru cetățeni, eu cred că ne

încălcăm fișa postului.

Așa că, Partidul Național Liberal, grupul din Senat, va susține acest proiect de lege și am

rugămintea să cumpăniți cu înțelepciune și dumneavoastră în legătură cu el.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Și înțeleg, ultima intervenție, domnul senator Rotaru.




Dragi colegi,


Astăzi se discută una din legile foarte, foarte importante, adică nu trebuie s-o tratăm nicicum,

așa, cu superficialitate. Mă mir că nici de această dată Guvernul nu-și exprimă o poziție clară în

favoarea unui lucru care… care să aducă mai mult bine acelor persoane… cu mai mult nenoroc în

viață, care suferă de diferite grade de handicap.

Aș vrea să mai arăt faptul că Guvernul nostru mereu ne dă sfaturi. Aici nu putem, că n-avem

forță de muncă, dincoace că n-avem, nu știu…

Noi dacă… cum spunea și doamna colegă Hărău, dacă am făcut o lege, Guvernul trebuie s-o

implementeze, nicicum s-o discute și să dea sfat de big brother Senatului ce și cum să facă.

Aceste persoane cu handicap… Dacă s-a cerut în acest proiect de lege expres ca o comisie să

meargă acolo… Eu m-am săturat să văd la televizor oameni târându-se în patru labe pe scări înalte să

ajungă la diferite instanțe sau, mă rog, instituții pentru handicap județene, de unde să primească sau nu

un anumit aviz sau o anumită prelungire pentru acea pensie și așa destul de mică pe care o iau.

Cred că atât puterea, cât și opoziția trebuie să facă orice, ca aceste persoane să fie mai bine

servite pentru viitor.

Poate – ce știu? – are un gând bun inițiatorul și propune o prelungire, să mai dăm un termen

de gândire și comisiei de specialitate și să trecem la un vot serios și fără probleme.

Mulțumesc.


- 40 -



Domnule senator Baciu, doresc să vă informez că Guvernul a exprimat un punct de vedere aici,

spunând că este de acord cu propunerea pe care comisia o prezintă plenului.

2. Ca tehnică legislativă, e obligatoriu să avem un punct de vedere al Guvernului, nu neapărat

că dă sfaturi, ci exprimă poziția Guvernului.

Invit la microfon pe domnul senator Rotaru.


Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)

O singură intervenție de grup.

Domnul Ion Rotaru:


Stimați colegi,

Pe fond, această inițiativă legislativă este bună, este corectă. Evident că toți ne-am dori ca nicio

persoană, care are o problemă, o dizabilitate, să nu fie plimbată sau să nu fie pusă în situația ca,

nedeplasabilă fiind, să meargă undeva la o comisie.

Pe de o parte, acest lucru este reglementat și ar trebui să funcționeze, pe de altă parte, însă

trebuie să fim realiști că, dacă adoptăm o lege, ea trebuie să se și aplice. Aplicarea legii presupune

resursele necesare pentru aplicare.

Am să vă dau un exemplu destul de elocvent care ilustrează foarte clar dificultatea în care ne

aflăm astăzi pentru a aplica această prevedere legală.

De pildă, am cerut o informație de la Casa Județeană de Pensii Brăila care, în luna noiembrie,

anul trecut, având în vedere niște evenimente care s-au întâmplat acolo cu medicii de expertiză, Casa

Județeană de Pensii Brăila a rămas fără niciun medic de expertiză. Această situație se regăsește și în

alte județe. Ori nu mai sunt deloc medici, ori mai e un medic sau doi, comparativ cu cinci câți avea

Brăila, cu un program zilnic de 6, de 8 ore, eu știu cât a fost el, și care rezolva zeci, sute, mii de cazuri.

Astăzi, Brăila, de pildă, are 2 508 cazuri nerezolvate pe zona de expertiză, pentru că nu mai e

niciun medic. Au fost ținute trei sesiuni de concurs și nu s-a prezentat nimeni la acest tip de concurs.

Apar asemenea situații în continuare, pentru că, zilnic… Și într-o lună de zile pe o sinteză

prezentată tot de conducerea Casei, rezultă că, lunar, apar cel puțin 50 de cazuri noi care vizează

încadrarea privind capacitatea de muncă a persoanelor care solicită acest lucru pe Legea nr. 416, apar

lunar circa 100 de cazuri noi care înseamnă încadrare într-un grad de invaliditate, apar circa 200 de

cazuri pentru prelungirea concediilor medicale peste 90 de zile și apar cam 500 de cazuri lunar pentru

revizuiri periodice. Suntem într-o situație fără ieșire. Acești oameni nu numai că nu se pot adresa,

- 41 -

undeva, la Brăila, trebuie să meargă la un județ arondat sau vine un medic din județele limitrofe o oră

sau două pe săptămână să rezolve această problemă.

Situația este așa cum am spus nu numai la Brăila, în multe județe.

Și atunci, plecând de la aceste realități, trebuie să vedem care este rezolvarea problemei? Și

rezolvarea problemei este să vedem cum am putea stimula medicii să se îndrepte spre această Comisie

de expertiză, care presupune o doză de risc, de expunere și așa mai departe. Nu discutăm alte

argumente aici sau alte elemente. Cert e că aceasta este realitatea și, pe cale de consecință, a vota… Și

noi ne-am dori să votăm, votăm, dar este inaplicabil.

Acesta a fost motivul pentru care am adoptat un raport de respingere.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi mai da cuvântul unui reprezentant al PNL și unul al PSD.

Domnule senator Oprea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Chisăliță.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


O intervenție pe procedură, doresc.


Vă rog.


Ați afirmat mai devreme că reprezentantul Guvernului a spus că nu susține inițiativa legislativă.

Cu mult respect, vă spun că nu a spus acest lucru. A spus că susține raportul Comisiei de muncă. Or,

acest lucru nu este elocvent. Noi avem nevoie de poziția Guvernului legată de inițiativele legislative.

De aceea, îl rog pe reprezentantul Guvernului, pentru că este a doua oară și s-a întâmplat și dățile

trecute să facă referire la inițiativa legislativă, pentru că este foarte important să dea și două-trei

argumente de ce nu este de acord Guvernul cu o inițiativă legislativă.



Vă mulțumesc pentru intervenție.

O să rog reprezentantul și reprezentanții Guvernului să țină cont de această sugestie a

dumneavoastră.

Eu am spus exact ce spuneți și dumneavoastră, nu știu cum ați înțeles greșit, și anume că

reprezentantul Guvernului a spus că susține punctul de vedere al comisiei.

- 42 -

Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 4.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:


Aș vrea să fac totuși câteva completări referitoare la această propunere și să explic câteva

lucruri pe lângă ceea ce a explicat domnul președinte Rotaru, faptul că nici nu avem medici care să se

deplaseze și trebuie să atragem către aceste comisii acești medici, însă trebuie să facem o distincție

între.. foarte bine între persoanele nedeplasabile, pentru că medicii care fac recomandarea către aceste

persoane scriu în raportul respectiv că ele nu sunt deplasabile. Iar, printr-o cerere pe care unul dintre

membrii familiei sau cel care… persoana care are grijă de această persoană o duce la această comisie,

comisia respectivă se deplasează la aceste persoane.

Iar în cazul reevaluărilor să nu uităm că persoanele care sunt nedeplasabile, care sunt în scaun

rulant și așa mai departe beneficiază prin lege de o persoană care le însoțește.

Ca urmare, o persoană, să spunem într-un scaun rulant, așa cum sunt eu, deși eu mă pot deplasa

pe un spațiu îngust fără o persoană care să fie lângă mine, însă pe o distanță mai lungă beneficiază de

un însoțitor.

Ca atare, aceste persoane care nu sunt la pat, se pot duce sau pot fi însoțite la Comisia de

expertiză de persoana însoțitoare, iar cei care sunt la pat pot beneficia de acea comisie printr-o cerere

pe care o depune persoana însoțitoare.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții… Domnule senator Cseke Attila, doriți – da? – , din partea

Grupului UDMR. Vă rog, microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte,


O scurtă intervenție.

Orice caz de genul acesta pentru persoana respectivă înseamnă o incapacitate a administrației

publice din România și a instituțiilor publice din România de a-i rezolva o problemă, care pentru ea

este cea mai importantă problemă, zilnică, din păcate.

Deci noi trebuie să înțelegem că această dezbatere, până la urmă, în orice cadru, inclusiv legat

de un proiect legislativ, este o dezbatere importantă. Și, trebuie, cumva, să depășim acest stadiu al

imposibilității de a merge mai departe. Sigur că aici măsurile nu pot fi de pe o zi pe alta, în mod

- 43 -

evident, mai ales că vorbim de o lipsă de personal care se acutizează de-a lungul timpului. Dar ar

trebui să încercăm împreună și mai ales Guvernul și ministerele care sunt aici responsabile să încerce

măcar pe termen mediu și lung, de astăzi, o implementare a unor măsuri care să încerce să remedieze

treptat, treptat problema. Pentru că, altfel, pentru persoanele cu dizabilități, cu aceste probleme,

chestiunea, scuzați-mă, de a te târî la ... cu o ambulanță sau cu altă mașină la o revizuire sau la o

evaluare este o problemă foarte gravă și, încă o dată, imaginea pentru persoana respectivă, a

administrației și a instituțiilor publice din România este dezastruoasă, că nu putem să rezolvăm această

chestiune. Deci mesajul nostru este de a ne ocupa foarte serios de această chestiune, măcar să putem să

spunem: domnule, astăzi începem să implementăm niște măsuri care, evident, vor aduce efecte în

câțiva ani, pentru că problemele nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta, dar trebuie să începem să dăm și

soluții concrete.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

În acest moment, chiar nu mai sunt alte intervenții, motiv pentru care declar încheiate

dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat săptămâna viitoare într-o ședință a plenului, unde vom

avea votul final pentru inițiative cu caracter organic.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 7 alin. (1)

din cap. II al Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului

plătit din fonduri publice. (L100/05.02.2018)

Dacă dintre inițiatori este prezent... Nu sunteți inițiator, doamnă.

Domnul George Stângă Cătălin este inițiator. Nu este prezent.


Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, da?, microfonul 10, de la Ministerul Muncii.

Aveți cuvântul.




Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 7 alin. (1) din

capitolul II al Anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 în sensul acordării sporurilor pentru condiții

de muncă întregului personal din unitățile sanitare, unitățile medico-sociale, inclusiv personalul TESA.

- 44 -

Personalul TESA din unitățile sanitare și unitățile medico-sociale nu face parte din familia

ocupațională „Sănătate și asistență socială”, având ca și specific al activității... similar personalului

TESA din familia ocupațională „Administrație”.

Tocmai pe aceste considerente, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Poate că în argumentație puteați să puneți și punctul de vedere al Președintelui României, care

spune să nu mai fie modificat.

Domnul senator Rotaru, domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție

socială, microfonul 5, vă rog, aveți... 7, vă rog. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat un

raport de respingere a propunerii legislative.

Avem avize negative de la Comisia de buget, finanțe, de la Comisia pentru sănătate publică.

Pe cale de consecință, supunem plenului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?


Wiener, domnul Gabi Ionașcu.


OK. Am văzut.

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă rog, microfonul central.



Stimați colegi,

Este vorba despre ceea ce noi, liberalii, numim în mod constant cârpeală la Legea salarizării

bugetare, care, făcută pe un genunchi și în fuga calului, are o grămadă de probleme de rezolvat.

- 45 -

De această dată, cârpeala pe care unul dintre colegii liberali, susținut de tot grupul nostru

politic... se referă la un grup restrâns de salariați bugetari, personalul tehnic din spitalele de

pneumoftiziologie.

Vă rog să aveți în vedere faptul că a nu le acorda dreptul salariale la nivelul, măcar la nivelul

celor pe care anterior acestei legi le-au avut, poate să determine carențarea de forță de muncă cu

calificare corespunzătoare acestui domeniu.

Pe de altă parte, este un act grav de inechitate făcut în legătură cu toți cei care rămân în urmă în

sarabanda asta a creșterilor salariale pe care dumneavoastră, puterea, reprezentanții, cei care susțineți

Guvernul ne-ați propus-o și inflația care vine, pur și simplu, îi va ruina personal. Ei nu vor ține pasul și

nu vor putea să-și conserve nivelul de trai în condițiile în care nu ne aplecăm cu diligență spre a le

menține cel puțin salariile pe care le aveau anterior.

Așa că vă rog frumos să votați inițiativa liberală.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu pentru intervenție. Înțeleg că această inițiativă nu e o cârpeală, nu? Nu e o

cârpeală? Vă rog să mă ajutați măcar să înțeleg eu.

Microfonul central, doamna senator.


Răspunsul, domnule președinte, din partea Grupului Partidului Național Liberal: este că este o

cârpeală necesară.


A...


Asta este. Ați croit... lucrurile le-ați croit prost și noi trebuie să ne străduim, împreună cu

dumneavoastră, că văd că o faceți des, aproape în fiecare ședință de Guvern, prin ordonanță, să dregem

busuiocul, atât cât se mai poate el drege.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

M-ați lămurit.

Alte intervenții?

Domnule senator Wiener, vă rog, microfonul 2, după care, domnul senator Ionașcu.


Stimați colegi,

- 46 -

Din păcate, această situație referitoare la materia sporurilor este una paradoxală.

Există o anvelopă, o limită de 30% din masa salarială a cumulului de sporuri care se pot acorda

de către un spital. Introducând personal nemedical în zona de acordare a sporurilor, practic, se

diminuează resursa financiară rămasă pentru personalul medical. Pentru că, însumate, ele nu pot depăși

30%. E adevărat, la ordonatorul de credite e tot aia.

Deci paradoxul în care am ajuns a fost ca unii dintre sindicaliști, practic, să-i sape pe ceilalți

sindicaliști, astfel încât să-i excludă din această anvelopă. S-a ajuns, efectiv, la lucruri pe care nu le

credeam posibile în interiorul, să zic, personalului din spitale și în interiorul sindicatelor. Este

rezultatul, dacă vreți, paradoxal și, în același timp, foarte bizar al acestor limite pentru care, într-

adevăr, nu s-au făcut proiecții, nu s-au făcut simulări ale rezultatelor concrete la care se va ajunge. Ce

să vă spun? Este o situație foarte, foarte bizară și acest lucru, această disjuncție între personalul

medical și nemedical, unii primesc, alții nu primesc, vă spun, în spitale se soldează cu lupte la

baionetă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ionașcu. Vă rog, microfonul 2.


Domnul Gabi Ionașcu:


N-o să critic modul cum s-a promovat și s-a adoptat legea, ci aș critica o afirmație a domnului

secretar de stat.

Personalul TESA își desfășoară activitatea în același loc și în aceleași condiții ca și personalul

medical. Dacă citim din modificarea art. 7 alin. (1) lit. (b), sesizăm că este vorba de acordarea unui

spor de până la 85 la sută întregului personal, asta înseamnă și personalul TESA care lucrează în

condiții deosebit de periculoase. Și vreau să citesc din textul de modificare. Este vorba de leprozerii,

anatomie patologică, TBC, SIDA.

Consider că proiectul de lege este bine-venit. Grupul nostru va vota pentru adoptarea

prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.



Nemaifiind alte intervenții, declar închise... încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi

exprimat într-o sesiune de vot final pentru inițiativele legislative cu caracter organic.

- 47 -

*

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că moțiunea simplă inițiată de Grupurile parlamentare ale PNL și PMP,

da, va fi dezbătută și votată săptămâna viitoare, marți, începând cu ora 16.00.

*

Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

(L102/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, domnule senator Wiener, microfonul 6.

Aveți cuvântul.


O să încep prin a sublinia importanța acestei inițiative și ce are în vedere în esență. Articolul 3

al Tratatului Uniunii Europene prevede, printre altele, că Uniunea combate excluziunea socială și

discriminările și promovează justiția și protecția socială.

De asemenea, câteva dintre principiile recent aprobatului Pilon european al drepturilor sociale

se referă, insistent, la demersul pentru protecția socială adecvată. În diverse alte documente strategice

ale Uniunii Europene se recomandă, de exemplu, în art. 30 al Cartei Europene Sociale, revizuită, ca

statele membre să ia măsuri în cadrul unei abordări globale și coordonate pentru a promova accesul

persoanelor aflate într-o situație de excludere socială sau sărăcie la angajare, asistență socială și alte

beneficii.

Indicatorul social de referință – obiectul de reglementare al prezentei legi este o modalitate de

calcul unitară prin care, practic, toate prestațiile sociale se raportează la o anumită valoare, printre ele:

venitul minim garantat, indemnizația de șomaj, ajutorul pentru încălzire, alocația de stat pentru copii.

Astăzi, valoarea indicatorului social de referință este 500 de lei și nu s-a modificat din 2008, de 10 ani.

Deși schimbarea valorii ISR-ului conduce la actualizarea tuturor prestațiilor sociale acordate prin

raportare la acesta, valoarea ISR a rămas aceeași de la introducerea sa, iar indexările survenite în

vederea asigurării coșului zilnic au fost conforme unui raport al rețelei europene de politici sociale

arbitrare și urmând mai degrabă o logică politică.

Așadar, actuala inițiativă legislativă propune indexarea anuală a indicatorului social de referință

cu sută la sută din rata inflației. Acest mecanism autonom nu este o noutate, este prevăzut deja în cazul

pensiilor.

- 48 -

De altfel, această recomandare de stabilire a unor mecanisme independente și autonome atât

pentru salariul minim, cât și pentru calculul prestațiilor sociale apare insistent în rapoartele de țară ale

Comisiei Europene. Eliminarea arbitrariului din metoda de indexare a indicatorului social de referință,

totodată, poate să aducă stabilitate socială și economică prin predictibilitatea bugetului necesar și

efectele sociale produse prin aplicarea sa.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Rîndunică Adrian, de la Ministerul Muncii.

Vă rog. Microfonul 10.



Așa cum a prezentat și domnul senator, în 2011, indicatorul social de referință din 2011

constituie bază de referință și pentru calculul indemnizației de șomaj, precum și beneficiile de asistență

socială suportate de la bugetul de stat.

Majorarea anuală a valorii ISR prin indexare ar avea un impact financiar considerabil asupra

bugetului de stat și a bugetului asigurărilor de șomaj, motiv pentru care nu susținem propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a

prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 76/2002 și

a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.


Mulțumesc.


Dacă sunt intervenții. O intervenție pe procedură, înțeleg, domnul senator Alexandrescu,

microfonul central. După care, o întrebare din partea domnului Corlățean.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al USR dorește să vă propună să fiți de acord cu reîntoarcerea la comisie a

acestei inițiative legislative pentru armonizarea punctelor de vedere. Considerăm că este o inițiativă

- 49 -

bine-venită și necesară și dorim să mai luăm două săptămâni, dacă sunteți de acord, astfel încât să o

repropunem într-o formă mai agreată.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului USR de retrimitere la comisie.

Termen, două săptămâni, cu argumentația de rigoare.


Doamna senator Federovici, vă rog să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

Domnule senator Corlățean, vă rog. Microfonul 3. O întrebare adresată inițiatorului.



Nu e o intervenție la dezbaterile generale propriu-zise, ci o întrebare adresată inițiatorului. Nu

știu dacă am dreptul și către Guvern, dar, dacă se poate, pentru inițiator... Inițiatorul, domnule senator!

Întrebarea mea e următoarea: dumneavoastră, când ați făcut prezentarea inițiativei legislative, a

rezultat că, potrivit legii românești, acest indicator social de referință se constituie prin raportare la un

anumit set de criterii care ar fi diferit sau ușor diferit de indicatorul social de referință stabilit prin

cumularea mai multor criterii în Carta Socială Europeană, revizuită, da? Dacă e așa, întrebarea mea

este următoarea: concluzia dumneavoastră este că avem două criterii diferite de raportare în condițiile

în care totuși Carta Socială Europeană este ratificată de România, deci este obligatorie pentru statul

român, dacă există – și asta era, de fapt, o întrebare și către Guvern –, există o neconcordanță între un

angajament al României asumat prin ratificarea Cartei Sociale Europe, prima și revizuită, și, respectiv

legislația românească, pentru că atunci avem un alt tip de problemă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Inițiatorul dorește să răspundă?

Vă rog. Domnul senator Wiener. Microfonul 6.


Carta Europeană pentru Securitate Socială stabilește niște standarde minimale și niște

recomandări principiale în ceea ce privește suportul social și tipul de raportare a statului, astfel încât

diferența dintre baza de 20% a fiecărui stat și vârful de 20% al fiecărui stat în ceea ce privește venitul

- 50 -

să nu crească constant, cum se întâmplă în ultimii 7 ani în România, de exemplu, ci să fie, pentru

scăderea tensiunilor sociale, cât mai compact.

Indicatorul social de referință, în principiu, este în cuantum fix, în timp ce, din rațiuni uneori

arbitrare și de multe ori în logică politică, coeficientul din indicatorul social de referință care reprezintă

procentual respectiva prestație socială se tot modifică. Logica formală a unui astfel de sistem de asistență

socială ar fi ca indicatorul social de referință să se indexeze independent și automat, să fie depolitizat, dar

coeficienții respectivi ai fiecărui tip de prestație socială să rămână constanți, astfel încât datoria acestui tip

de atitudine a statului social România de a asigura accesul la coșul zilnic al cetățenilor aflați în prag de

sărăcie și excluziune socială să rămână în interiorul acestei logici, adică să țină cont și de rata inflației, de

creșterea medie anuală a prețurilor, pentru că, altfel, logica pentru care acorzi prestația socială nu se mai

păstrează, nu are nicio altă rațiune decât, mă rog, discursul politic, ca să zic așa.

Pe de altă parte, nu știu ce să zic, acest mecanism, care este unul de natură politică și

administrativă, trebuie dublat de alte măsuri, astfel încât baza căreia i se adresează prestația socială să

fie din ce în ce mai îngustă. Ele merg doar sinergic.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.


Da, domnul Cristian Ghica.


O singură intervenție avem.

Domnule senator Ghica, vă rog.

Două intervenții. Doamna senator Hărău.

Microfonul 2, domnule senator Ghica.

Domnul Cristian Ghica:


Fără să intru peste expertiza colegului nostru în materie europeană de a cărui competență nu mă

îndoiesc sub niciun chip, aș vrea totuși să precizez că indicatorul social de referință este element de

calcul esențial pentru aproape toate prestațiile sociale din România. Credem că este normal din acest

punct de vedere ca valoarea acestuia să depindă de criterii fundamentate economic.

Propunerea noastră inițială a fost ca indexarea indicatorului social de referință să se facă anual

cu rata inflației, la fel cum se întâmplă deja în legislație cu punctul de pensie. Am înțeles însă

constrângerile bugetare. Deși aici, fac o paranteză și eu, ca un coleg de mai devreme, nu e treaba

noastră să găsim Guvernului soluții, ci Guvernul trebuie să găsească soluții pentru ce votează

- 51 -

Parlamentul. Dar revin la ce spuneam inițial, propunerea am revizuit-o în sensul să cerem retrimiterea

la comisie pentru a putea să indexăm câte 25% în fiecare an acest indicator, astfel încât să ajungem la

indexarea cu sută la sută abia după 4 ani.

În fine, această modalitate deja testată de indexare va garanta ca cetățeni vulnerabili, și enumăr

câteva categorii sociale: mamele, copiii, persoanele cu dizabilități vor primi o indemnizație corectă de

la statul român, în acord cu situația economică de la acel moment.

Mai mult – și cred că este un avantaj și pentru Guvern –, proiectul va duce la automatizarea

indexării, eliberând timp și resurse umane din administrație necesare pentru îndeplinirea Programului

de guvernare asumat.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să votați pentru acest proiect totuși.

Mulțumesc.


Domnule senator, vă referiți la Programul de guvernare al PSD?

(Intervenție neinteligibilă a domnului Cristian Ghica.)

Am crezut că n-aud bine, era bine să precizăm.




Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege pune din nou o problemă principială în fața noastră. Ca societate, noi

avem bani pentru ce vrem să avem bani. Constituția României spune că ar trebui să avem bani pentru

ce vrea Parlamentul să existe bani, nu Guvernul să existe bani.

Proiectul legislativ pe care, dintr-o curioasă întâmplare, nu l-a semnat niciun parlamentar

liberal este, spre onoarea lor, inițiativa unor colegi din două capete, ca să zic așa, ale eșichierului

politic, pe de o parte PSD, pe de o parte USR.

Încă o dată, un grup de parlamentari dintre care, repet, nu face parte și partidul în numele căruia

eu vorbesc, vine cu o inițiativă legislativă și este stopat de Guvern, care n-are bani. Dar n-ar trebui,

dragi colegi, să punem noi, ca Legislativ, piciorul în prag, serios, să aibă domnii aceștia bani pentru

ceea ce vrea țara să fie bani? Și țara vrea să fie bani în funcție de ce votează Parlamentul.

Vă mulțumesc frumos.

Vom susține inițiativa legislativă a colegilor.



- 52 -

Alte intervenții?

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 3, microfonul 4, microfonul central, microfonul 2. Ce microfon doriți? 3.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Consider că intervenția anterioară este strict populistă, pentru că îmi permit să-i amintesc

doamnei senator, bugetul este aprobat de Parlament, este aprobat de noi.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul va fi exprimat într-o ședință în care vom

vota inițiative legislative cu caracter organic.

*

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263 din 16

decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L34/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Imediat. În numele inițiatorului, domnul Mario-Ovidiu Oprea.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 6, domnule senator.



Distins Senat,

Este vorba de faptul că forma actuală a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice nu recunoaște la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salarii, și sporurile cu caracter

permanent care fac parte din calculul pensiilor și veniturilor în plus pentru care s-au reținut

contribuțiile la asigurările sociale...

Ca atare, propunem luarea în calcul și a veniturilor aferente funcției sau funcțiilor secundare

care sunt dovedite cu adeverință eliberată de unitățile angajatoare pentru care s-au reținut contribuții.

În prezent, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 – probabil că data de 1 aprilie e

vinovată – în care o persoană a acumulat două funcții, la stabilirea punctajelor anuale se utilizează

salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent corespunzătoare funcției de

bază. Însă, în mod injust, acest mod de calcul nu ține cont de funcțiile sau funcția secundară și de

contribuțiile aferente acestora.

- 53 -

Deci, încă o dată, ideea este că nu se recunosc la determinarea punctajelor lunare, pe lângă

salariile și sporurile cu caracter permanent care fac parte din calculul pensiilor și veniturilor în plus și

aceste funcții secundare.

Mulțumesc, domnule președinte,




domnul secretar de stat Adrian Rîndunică, de la Ministerul Muncii.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.




Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.


Mulțumesc.





Presadă și Hărău.




Mulțumesc.

Stimați colegi,

- 54 -

Aici este vorba de contributivitatea la pensie și de acordarea pensiilor în funcție de

contributivitate.

Am hotărât în diverse situații și mult prea des, după opinia noastră, a liberalilor, să facem rabat

de la argumentul și de la criteriul contributivității când dăm pensii. Asistăm la o situație inversă.

Oamenii pe care dorim noi să-i aducem în echitate, dacă vreți, au contribuit pe funcții și pe norme

suplimentare la fondul de pensii și sunt acum în situația ca această contribuție să nu fie recunoscută

exact în momentul în care ar trebui remunerați pentru asta, recompensați pentru asta, ca un element de

echitate socială. Asta este ce vrem să facem.

Și, de aceea, vă rog frumos să votați inițiativa legislativă. Noi, liberalii, suntem consecvenți, nu

dorim pensii în afara contributivității, dar nu putem accepta ca oamenii care au contribuit la pensie să

nu primească drepturile aferente contribuțiilor lor.

Mulțumesc.



Doamna senator Presadă, vă rog. Mai sunteți acolo? Nu vă vedeam din cauza domnului

Alexandrescu și domnului Goțiu.



Mulțumesc mult.

Aș dori să clarificăm puțin despre ce este vorba.

Avem aici o propunere legislativă care spune că la calcularea punctajelor lunare să se ia în

calcul la pensie, să se ia în calcul și contribuțiile pentru funcțiile secundare avute înainte de 2001.

Am înțeles din discuțiile la comisie că Guvernul nu ar susține această inițiativă pentru că,

înainte de anul 2001, nu era permis acest cumul de funcții. De fapt, nu se plăteau contribuții la pensii

pentru o funcție secundară. Din păcate, nu mi se pare un argument suficient pentru a respinge această

inițiativă, pentru că, dacă omul poate să vină și să dovedească că pentru funcția secundară a contribuit

la fondul de pensii, cred că și această contribuție ar trebui luată în calcul la aceste punctaje lunare.

Până la urmă, despre asta e vorba. Nu cred că s-a trezit cineva vreodată să ceară mai mult decât a

contribuit. În momentul acesta, din cauza acestei imposibilități de a contribui, conform legii, la funcția

secundară la fondul de pensii, au fost majoritatea oamenilor pentru care, într-adevăr, nu s-a plătit această

contribuție. Totuși, după 2001, acest lucru a fost permis. Și se poate ca în această perioadă din '92 încoace

până în 2001 să fi existat situații în care au fost contribuții pentru funcția secundară.


Vă mulțumesc.

- 55 -

Domnul senator Cseke Attila.

Vă rog. Microfonul 2. Aveți cuvântul.




Aici, din păcate, avem cam aceeași situație pe care am avut-o la propunerea legislativă cu

persoanele cu handicap.

Nu este, clar, vina actualului Guvern sau a guvernelor din ultimii 10-15 ani, dar avem această

situație specială pentru persoanele care au avut mai multe funcții înainte de 2001, când, deși nu exista

în lege această obligație, totuși administrația publică din România sau instituțiile din domeniul acesta

de specialitate, din domeniul muncii sau al pensiilor, trebuiau să-l înștiințeze cumva pe cetățean:

„Domne’, tu trebuie să-ți alegi una din funcțiile pe care le ai care să-ți fie funcție de bază și după care

ești obligat să plătești contribuția la pensii, iar la celălalt, la funcția sau cealaltă funcție, funcția

secundară, nu ești obligat.”

Problema este că avem cetățeni astăzi în România care totuși, neștiind această chestiune, nefiind

informați, au plătit pentru ambele funcții. Deci au plătit și după funcția secundară o contribuție la pensii.

Din acest punct de vedere, principiul este corect, adică dacă ai plătit, tu cu ce ești vinovat? Ai

plătit mai mult decât alții și ai plătit și pentru funcția secundară. Doar pentru aceste persoane ar trebui

să acordăm o posibilitate de a le recalcula pensia, așa este normal și, până la urmă, și principiul

contributivității acest lucru prevede.

Evident, nu poate fi vorba despre o recalculare în întregul sistem de pensii, pentru că nici nu

cred că am avea această capacitate instituțională, dar o recalculare individuală, acolo unde sunt

asemenea situații unde cetățeanul poate să dovedească cu diferite acte că el și pentru funcția secundară

a plătit contribuție la pensie, nouă ni se pare un principiu sau o chestiune corectă și ar trebui să

adoptăm această măsură.

Mulțumesc.



Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Rotaru, din partea Grupului PSD.

Vă rog. Microfonul? 7.

Vă rog.

Domnul Ion Rotaru:

Cu tot respectul pentru domnul senator Cseke, necunoașterea legii nu poate fi invocată și mai e

un principiu în drept care spune că „drepturile îi apără pe cei vigilenți, și nu pe cei indolenți”.

Am să vă citesc ce prevede art. 2 al Legii nr. 2/1991 privind cumulul de funcții:

- 56 -

„Persoanele care cumulează mai multe funcții sunt obligate să-și aleagă o unitate unde vor avea

funcția de bază, care îi achită și celelalte drepturi de personal.

Unitatea prevăzută la alin. (1) plătește pentru salariatul respectiv contribuția de asigurări sociale

și reține contribuția pentru pensia suplimentară, stabilite pe baza salariului luat în calcul pentru

celelalte drepturi (…). De asemenea, ține și completează carnetul de muncă al salariatului.”

Astfel, contribuția de asigurări sociale de stat era plătită – pe cale de consecință asta, nu mai

vorbesc de lege – numai de unitatea unde salariatul avea funcția de bază.

Dacă avem situații în care oamenii au plătit, au făcut-o în necunoștință de cauză, au plătit și și-

au asumat acest lucru. Legea prevedea clar că: doar la funcția de bază se plătește contribuție.

Mulțumesc.


Vă rog, alte intervenții.

Domnul Cseke Attila, drept la replică. Microfonul 2.



Pentru că chiar ne cunoaștem cu domnul senator Rotaru și am un respect deosebit pentru

dânsul, vreau să-i spun că are dreptate, dar trebuie să continuăm ideea atunci. Într-adevăr,

necunoașterea legii nu te exonerează, dar atunci, în următoarea fază, vorbim de îmbogățirea fără justă

cauză. Statul s-a îmbogățit fără justă cauză, cu contribuții ale unor cetățeni pe care nu trebuia să le

primească. Deci statul, v-am spus, nu e vorba de actualul Guvern sau de alte guverne, statul, la un

moment dat, trebuia să-i spună: „Domne’, tu nu mai plăti, pentru că nu ești obligat să plătești. Îți

returnez această sumă.”

Deci eu sunt de acord că nu te exonerează necunoașterea legii, dar dacă tu ai încasat o sumă

care nu ți se cuvine pe legislația respectivă, atunci trebuie să facem o lege să restituim aceste sume,

evident, cu inflație și așa mai departe, acestor persoane, pentru că ei, până la urmă, în mod corect spun:

„Domne’, eu am contribuit mai mult decât alții, de ce nu mi se recunoaște la pensie?” Dacă nu se poate

acest lucru, atunci trebuie să aplicăm următoarea fază și aceste sume ar trebui restituite.

Deci, parțial, sunt de acord, dar atunci trebuie continuat demersul.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Drept la replică la replică nu există, doamna..., doamna senator Silistru.

Bun. Nu mai sunt alte intervenții.

- 57 -

Declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat într-o ședință unde vom vota

inițiativele cu caracter organic.

*

Continuăm cu punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. e) alin. (1)

art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L58/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.


Doamna Turcan nu este prezentă.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, microfonul 10, de la Ministerul Muncii.

Aveți cuvântul.




Situațiile prevăzute a fi reglementate de propunerea legislativă au fost deja legiferate prin

Legea nr. 217.

Față de acestea, Ministerul Muncii nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, motivat de faptul, așa cum a precizat

și reprezentantul Guvernului, că această problemă a fost rezolvată de Legea nr. 217/2017 pentru

modificarea Legii nr. 263. Era corectă propunerea legislativă.

Pe cale de consecință, raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Și, doar o completare la punctul precedent, voiam să spun că este corect ceea ce spunea domnul

senator Cseke și probabil că acest lucru trebuie să fie luat în discuție pe noua variantă de lege a pensiei.

Mulțumesc.



- 58 -

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.


Doamna Hărău.


Vă rog, doamna senator Hărău.

Mă scuzați că nu v-am observat dinainte!

Microfonul 2.



Cu atât mai mult cu cât a lipsit inițiatorul, vreau să le aduc la cunoștință colegilor noștri că

proiectul are în vedere situația unor oameni bătuți de soartă: e vorba de invalizi cărora plata pensiei li

se suspendă de drept începând cu luna următoare, pentru mai multe situații considerate incompatibile

cu situația de invaliditate gradul I și II. Multe dintre interdicții sunt justificate, dar sunt interdicții în

legătură cu care ar trebui să fim ceva mai atenți când analizăm, fiindcă legiuitorul a pierdut din vedere

faptul că persoanele cu invaliditate de gradul I și II pot desfășura activități care nu comportă efort fizic,

ci doar intelectual sau artistic.

Așadar, incompatibilitatea prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. d) a generat situații neplăcute,

în care pensia de invaliditate a încetat de drept ca urmare a obținerii unor venituri nesemnificative,

ocazionale, din creații artistice sau drepturi de autor.

Nu știu dacă vă aduceți dumneavoastră aminte, dar a făcut furori un caz intens mediatizat, al

unei tinere invalide care, în clipa în care a publicat o carte și a obținut o sumă minusculă, a pierdut

indemnizația de invaliditate. La genul acesta de situații ne referim și genul acesta de situații am dori să

fie evitate.

Vă mulțumesc frumos.


Am înțeles că a fost reglementat deja.


Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul final va fi exprimat într-o ședință unde vom vota inițiative legislative cu caracter organic.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici. (L78/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.


- 59 -

Domnul senator Fălcoi. Microfonul 6.




Stimați colegi,

Proiectul de lege este cât se poate de simplu, dar cu implicații importante în ceea ce privește

administrația publică din România. Propunerea noastră este aceea de a transforma posibilitatea

Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a sesiza instanța de contencios administrativ, atunci

când sesizează o încălcare a legii, în obligație.

Instituind obligația de a acționa în instanță autoritatea sau instituția publică emitentă a actului

administrativ ilegal sau care a refuzat să aplice prevederile legale în domeniul funcției publice și al

funcționarilor publici, acest lucru va aduce un plus considerabil la întreaga umbrelă de măsuri privind

transparentizarea instituțiilor statului și de luptă împotriva nerespectării deontologiei profesionale,

aspecte notate ca fiind de o deosebită importanță pentru țara noastră în Strategia națională a României

pentru 2016 – 2035.

De asemenea, se pune problema și de o mai multă responsabilizare instituțională, eminamente

necesară pentru a ne atinge scopurile de a avea un sistem administrativ cât mai eficient și reprezentativ

pentru cetățeni, dar care, din păcate, încă are multe lacune la nivel juridic și administrativ, dată fiind

eschivarea preponderentă a instituțiilor publice subordonate diferitelor ministere în aspecte ce țin de

raportarea anumitor cazuri ce nu le-ar pune, neapărat, într-o lumină favorabilă.

Prin urmare, stimați colegi, vă rog să votați acest proiect de lege.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sirma Caraman, secretar de stat de la Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este modificarea art. 22 alin. (3) din

Legea nr. 188 privind Statutul funcționarilor publici, în sensul instituirii obligației Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici de a sesiza instanța de judecată pentru actele administrative privind funcția

publică, și nu posibilitatea, cum este în prezent.

- 60 -

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât trebuie să avem prevederi unitare în

actele normative. Astfel, Legea nr. 554 privind contenciosul administrativ, la art. 3 alin. (2), prevede că

ANFP „are posibilitatea” de a sesiza instanța de judecată pentru actele normative privind funcția

publică. Chiar și Constituția, la art. 23 alin. (5), prevede că prefectul „poate” ataca actele normative,

deci, posibilitatea, nu obligativitatea.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator

Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului în ședința din 06

martie 2018 au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de

respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

respingere a propunerii legislative.

Guvernul, deci, nu susține, Comisia juridică a dat aviz negativ, legea este organică... Asta este.


Vă mulțumesc.


Domnul senator Fălcoi.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

La dezbateri generale, da? Nu la întrebări adresate inițiatorului.


Nu.


Vă rog.


Stimați colegi,

- 61 -

Știm cu toții cam ce se întâmplă în administrația publică locală. Știm cu toții că Agenția

Națională a Funcționarilor Publici face sesizări la instanța de contencios administrativ pe prietenii, pe

ochi frumoși.

Haideți să schimbăm odată chestia asta, haideți să-i obligăm atunci, dacă tot au competența de a

sesiza nerespectarea legii și pot sesiza instanța de contencios administrativ, haideți să-i obligăm să o

facă de fiecare dată când constată această nerespectare a legii, nu doar atunci când le convine!

Mulțumesc.


Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.




Aici avem o problemă puțin mai amplă: ce credem noi despre administrație, cum trebuie să

funcționeze administrația și cum trebuie să funcționeze cei care au posibilitate de sesizare în cazul de

față.

Orice actor sau orice subiect de instituție publică, de administrație publică centrală sau locală,

înainte de a sesiza o instanță sau o altă autoritate, face o analiză, în mod cert, că doar nu o să sesizeze

în toate situațiile când are un act administrativ pe care îl primește, trebuie să facă o analiză. În urma

acestei analize, dacă constată că sunt anumite probleme, inițiază demersul. Prin demers își asumă și

anumite riscuri (care astăzi nu prea sunt reglementate în legislația din România) și, evident, ceea ce nu

este reglementat – și aici ar trebui să ne gândim –, atunci când abuzează de dreptul de sesizare, atunci

este sancționat. Astăzi, din păcate, în legislația din România, această ultimă fază sau etapă nu prea este

reglementată, instituțiile de control și instituțiile de verificare pot să facă sesizări fără a avea niciun fel

de consecințe, chiar dacă, ulterior, eventual, instanțe judecătorești stabilesc clar că sesizarea nu avea

niciun temei.

Această propunere legislativă, din păcate, înfrânge aceste etape ale actorului, subiectului din

administrația publică sau instituțiile publice, și anume aceea de a face o analiză, de a face demersuri,

de a-și asuma riscuri și, eventual, a primi și sancțiunea pentru că a făcut o sesizare care nu a avut temei

legal. Dacă impui obligativitatea sesizării în toate situațiile, unde mai rămâne această analiză?

Deci, din păcate, inițiativa legislativă sub această formă nu poate fi susținută, Grupul UDMR

nu o va vota.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 62 -

Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Presadă și domnul senator Mazilu.

Vă rog, domnul senator Mazilu. Microfonul 3.

Stimați colegi,

Până se pregătește domnul senator Mazilu, vreau să vă informez că suntem la punctul 7 pe

ordinea de zi, avem 54 de inițiative legislative și intenționez să vă propun prelungirea programului de

lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Vă rog, domnul senator Mazilu.

Domnul Liviu-Lucian Mazilu:


Stimați colegi,

Nu am să reiau argumentele pe care le-a prezentat doamna secretar de stat privind regimul

diferit nejustificat între Agenția Națională a Funcționarilor Publici și instituția prefectului, care s-ar

crea cu ocazia adoptării acestei propuneri legislative.

Vreau totuși să subliniez faptul că, în opinia mea, această lege nu poate fi aplicată, în primul

rând din cauza faptului că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu poate cunoaște în orice

moment care sunt cazurile în care autoritățile centrale sau locale refuză aplicarea legislației în privința

funcției publice. Nu are o structură specializată în acest sens, nu are resurse umane și resurse materiale

pentru aceasta.

Mai mult decât atât, consider că, așa cum spunea și colegul nostru, domnul Cseke, ideea în care

se instituie obligativitatea de a ataca toate actele administrative care pot părea nelegale unor

funcționari care din exces de zel ar putea ataca, de-a valma, toate actele administrative care le vin în

față, ar duce la situații absurde, în sensul că ar putea fi atacate acte administrative care nu-și mai

produc efectele sau, în mod cert, ar duce la supraaglomerarea instanțelor de judecată.

Eu cred că, în condițiile actualei legi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici funcționează,

să spunem, ca un filtru, în ideea că are posibilitatea să analizeze oportunitatea sub aspectul gravității

faptelor și sub aspectul consecințelor juridice, astfel poate discerne unde probele sunt suficient de

concludente pentru a ataca în instanță un act administrativ.

Vreau să reamintesc faptul că legalitatea sau nelegalitatea unui act administrativ este totuși

hotărâtă de instanță, și nu de niște funcționari. În situația în care atacarea actului administrativ, în mod

evident, conduce la suspendarea aplicării efectelor lui, în această situație pot exista persoane implicate

în actul juridic care pot fi prejudiciate. Și, dacă instanța respinge acțiunea, există posibilitatea de a se

crea prejudiciu bugetului de stat, prin eventualele cheltuieli de judecată și, evident, alt fel de daune pe

care le pot cere persoanele implicate.

- 63 -

Din aceste motive, și nu numai, Grupul PSD nu va susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.



Doamna senator Presadă era înaintea dumneavoastră, domnule senator Fenechiu. Nu vă

supărați pe mine, nu am cum să vă dau dumneavoastră cuvântul înainte.

Microfonul 2. Vă rog.


Mulțumesc mult.

Din păcate, atunci când este vorba despre acte ilegale și posibilitatea sau obligația Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici de a sesiza prefectul în legătură cu acestea, nu pot să fiu de acord cu

antevorbitorii mei. Eu cred că oricine are această obligație, această datorie de a sesiza autoritățile

competente, atunci când constată sau presupune că un act este ilegal.

Ceea ce spun antevorbitorii mei seamănă cu situația în care observăm în tramvai o persoană cu

mâna în geanta altei persoane și atunci noi stăm și judecăm dacă să facem sesizare undeva sau nu, dacă

să intervenim sau nu. Eu cred că corect este să intervenim și să spunem: „Domne’, aici se comite o

ilegalitate!”

Adică, nu cred că există acest risc de supraîncărcare a instanțelor, fie că această instanță este

prefectul sau o curte de judecată. Cred că este oportună inițiativa aceasta și trebuie să dăm…, să

instituim această obligație de sesizare pe marginea actelor ilegale, atunci când se prezumă că acestea ar

putea fi ilegale. Eu nu cred că există cineva care se trezește vreodată să spună: „A, cred că am detectat

un act ilegal!” Cred, așa este, am detectat un act ilegal, am indicii temeinice, am probe care să-mi

sugereze că actul e legal și atunci am datoria să sesizez acest lucru.

De aceea, eu vă îndemn să cumpătați și să respingem acest raport.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Fenechiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:


Discuția pe care o facem noi aici este o discuție care, rezumată, arată cam așa: dacă se constată

că există o încălcare a legii, cel care constată poate sau nu să sesizeze nelegalitatea. În contextul în care

noi ne dorim ca lucrurile să devină clare, nu cred că este suficient să mergem pe obligația pe care o are

- 64 -

orice autoritate, care e o obligație care mai mult derivă dintr-un principiu decât dintr-o prevedere

legală.

Ne-am dorit, de exemplu, să avem răspunderea magistraților. Și am constatat că Partidul Social

Democrat a fost un campion în sensul acesta. Nu că noi am condamna această inițiativă, dar am

apreciat faptul…, am aprecia dacă ar exista o anumită consecvență și în sensul ăsta. Adică ne dorim ca

magistratul să răspundă, dar nu ne dorim ca un cap al administrației sau o instituție publică, în

momentul în care constată că se încalcă legea, să răspundă.

Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu putem lucra cu dublă măsură, da? Dacă sancționăm

un magistrat că încalcă legea sau că comite, săvârșește o eroare judiciară, cred că va trebui să

sancționăm și pe cine, constatând că se încalcă legea, nu apelează la instanță. Or, din punctul ăsta de

vedere, eu cred că este obligatoriu, dacă ne dorim să avem o administrație coerentă și dacă ne dorim ca

drepturile cetățenilor să fie respectate, să se stipuleze clar obligativitatea ca, în momentul în care se

constată o încălcare a legii, să se formuleze cele legal prevăzute, pentru că, altminteri, suntem în

situația în care, a spus un antevorbitor, dacă ilegalitatea ne profită, închidem ochii, iar dacă ilegalitatea

nu ne profită nouă – da? – o atacăm.

Eu cred că măsura care trebuie să decidă, care să încline balanța nu este dacă ne profită sau nu

ne profită, ci, pur și simplu, dacă există sau nu o încălcare.

Grupul Partidului Național Liberal va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.


Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mai sunt și alte intervenții?



Legea trebuie să aibă caracter imperativ. Pe fond, este vorba de înlocuirea conjuncției „și”

poate cu termenul „sesizează”.

Și, în aceste condiții, nu-i punem pe unii aleși locali, pentru niște false rapoarte ale agenției, să

ajungă deliciul presei, fără să plătească nimeni nimic, dar, în condițiile acestea, evident că și

responsabilizăm Agenția Funcționarului Public pentru a întocmi documentele corespunzător. Și atunci,

cea mai bună formulă este cea imperativă: „sesizează”, „și sesizează”.

Grupul nostru, al Partidul Mișcarea Populară, va susține proiectul de lege.

Vă mulțumim, domnule președinte.



- 65 -

Mai sunt alte intervenții? Nu. (Discuții la prezidiu.)

Din partea Grupului PSD, nu știu…

Domnule senator Dumitrescu, doriți să interveniți?


Nu vă sfiiți.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu mă sfiesc, dragul meu, dar stimata doamnă v-a sesizat, că asta e atribuția secretarilor. Altfel,

dacă o să vă luați această sarcină, să-i vedeți pe toți care ridică mâna, când unul nu o să-l vedeți, o să

spună că nu l-ați văzut că nu vreți să-l vedeți. Și atunci, doamna secretar are această responsabilitate;

unu pe-o parte, unul pe-o parte.

Bine. Mulțumesc.

Suntem excesivi! Suntem excesivi, pentru că să nu credeți că întâmplător și că… Aici e

întrebarea ce a fost: oul înainte sau găina înainte? Adică, cum? Credeți că această prevedere din lege,

care durează de atâția ani – odată cu reforma administrativă și așa mai departe –, pe care ați făcut-o în

repetate rânduri, a fost o scăpare sau a fost o intenție a legiuitorului de a apăra pe cineva? Păi, au fost

la guvernare inclusiv colegii domnului senator Fenechiu! În mai multe rânduri. Și dânșii atunci au lăsat

această prevedere în lege, cu „poate” în loc de a se cere cu fermitate. Toate actele care sunt

suspicionate, pentru că cel care constată, constată…, observă, are o anumită capacitate și un anumit

instrument, justiția este cea care spune dacă un act sau altul este supus controlului juridic și unei

decizii sau unei sentințe penale. (Discuții în sală.)

Dacă noi vom introduce acest element într-o societate care și așa este extrem de bulversată,

primul lucru pe care îl vor face cei din administrație: tot ce li se pare că este într-un fel sau altul atins

de o anumită – cum să spun eu? – părere, impresie, anumite indicii că ar fi un act care ar trebui să fie

supus justiției, îl vor trimite imediat în instanță sau organelor respective de anchetă. Ăsta va fi

rezultatul. Rapid. Unde-i lege, nu-i tocmeală! Mai greu e cu „poate”, că trebuie să deceleze, să fie

atent. Când spune „există o suspiciune”, trimite-l, gata, las’ că rezolvă instanța, ceea ce nu este corect.

Administrația are o anumită flexibilitate. Plecăm de la premisa că administrația și aia e… Eu

știam că numai politicieni sunt hoți și fac lucrurile pentru ei. Din majoritate, că cei din opoziție,

niciodată, nu fac decât ceea ce este foarte corect și știu ce vrea poporul. Dânsul, poporul! (Discuții în

sală.)

Domnilor colegi, acestea sunt populisme. Și așa administrația are un grad de dificultate în a

funcționa.


Domnule senator!

- 66 -

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Știți foarte bine că toată lumea se ferește să semneze din dorința de a nu se expune. De ce îi

puneți în situația de a fi și mai comodă această inflexibilitate? Credeți cumva că acest proiect de lege,

când a fost el făcut, nu a fost gândit? Să știți că din ăștia care gândeau mai erau și mai demult.

Dintotdeauna au fost în Parlamentul României, în sistemul de administrație, în funcția publică, au fost

și instituții care se numeau Ministerul Funcției Publice... Deci toate aceste lucruri nu sunt

întâmplătoare. Măsura este, dacă vreți, fundamentală pentru toate lucrurile, da?

Și ca să închei, ca să nu mai facem atât de multe populisme iarăși, pentru că suntem în

Săptămâna Patimilor, a fost – și cred că știe toată lumea, dar îmi place să spun acest lucru – din sală, la

un discurs, marele istoric Iorga, s-a întors către Brătianu și a spus: „Ce să învăț eu de la

dumneavoastră, domnule Brătianu? Un inginer!” Și dânsul i-a spus: „Măsura, domnule profesor!”

Măsura, domnilor colegi! (Aplauze.)


Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator, cu scuzele de rigoare că nu v-am observat.

Doamna secretar mi-a atras atenția, însă domnul secretar mi-a atras atenția că de la Grupul PSD avem

deja doi vorbitori.

Domnule senator Fenechiu, înțeleg, ce? Drept la replică?

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Procedură.


Procedură. S-a încălcat vreo procedură?

OK. Vă rog, microfonul 2.

Și vă rog să începeți cu procedura încălcată, ca să nu mai greșesc.

Vă rog.


Drept la replică. Am spus că pe procedură vreau să intervin, mie mi-a fost pronunțat numele și

vreau să furnizez o explicație domnului senator Dumitrescu.

Eu nu am spus vreodată că în materia modului cum au acționat în diverse funcții publice

reprezentanții unui anumit partid politic au fost mai buni decât reprezentanții altui partid politic și

departe de mine a fost intenția ca să atac majoritatea parlamentară.

Însă, eu așa, uitându-mă retrospectiv în spate și având în vedere faptul că, de când știu eu, la

Agenția Funcționarilor Publici numirile s-au făcut de către majoritate și, aș putea spune, chiar pe

criteriu politic, și având în vedere că, de cele mai multe ori, tot ceea ce înseamnă unitate

descentralizată sau deconcentrată este condusă tot de un om numit politic de la majoritate, este cât se

- 67 -

poate de evident că se generează o conivență, pentru că toți oamenii provin de acolo, indiferent că sunt

de la PSD, indiferent că sunt de la PNL, indiferent că sunt de la ALDE sau de la UDMR sau de

oriunde altundeva.

În momentul în care există posibilitatea că ANFP „poate” sau în momentul în care prefectul

„poate”, este cât se poate de evident că el poate și „să nu poată”, situație în care abuzul este tolerat,

abuzul este încurajat, pentru că, pe criteriu politic, nu o să poți face niște lucruri. Și când spun treaba

asta…


Domnule senator…


Da, nu…


Dreptul la replică totuși nu poate să dureze un sfert de oră, că trece ora 11…


Mai durează un minut, domnule președinte, un minut!


Din cele două!


Ce e foarte sensibil în toată povestea asta este că Agenția Funcționarilor Publici lucrează cu

funcționarii publici și acolo posibilitatea de abuz este cea mai mare, iar cum avizul ANFP-ului și

dreptul ei de control pe anumite zone este cât se poate de clar stipulat, în momentul în care lăsăm să se

poată, lăsăm, practic, funcția publică la libertatea cuiva care poate să poată sau poate să nu poată.

Motiv pentru care, indiferent că abuzul l-ar face PSD, PNL, UDMR sau USR sau oricine

altcineva, eu cred că a înlocui „poate” cu obligativitatea demersului este civilizat și va proteja și PSD-

ul, când va fi în opoziție.

Vă mulțumesc.



(Domnul senator Nicu Fălcoi solicită cuvântul.)

Am văzut intervenția dumneavoastră, domnule senator.

Invit liderii de grup la prezidiu.

Liderii grupurilor parlamentare!

(Discuții la prezidiu cu liderii grupurilor parlamentare.)

PAUZĂ

- 68 -


Tocmai ne-a părăsit un grup de vizitatori din Brașov – le mulțumim pentru prezență –, la

invitația domnului senator Coliban.

Mulțumesc, liderilor de grup.

Doresc să informez plenul că, după consultarea cu liderii de grup, nu o să mai fac propunerea

de prelungire a programului până la epuizarea ordinii de zi, în speranța totuși că programul legislativ îl

vom parcurge un pic mai repede, pentru că avem totuși, așa cum le spuneam și colegilor, 54 de

proiecte pe ordinea de zi de astăzi, dincolo de cele care o să mai urmeze. Pentru unele dintre ele o să

înceapă să se apropie termenul de adoptare tacită.

Nemaifiind alte intervenții la punctul 7, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi

exprimat într-o ședință unde vom vota inițiative cu caracter organic.

*

Punctul 8, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.

188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. (L61/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Fălcoi.




Înainte de a prezenta proiectul de lege, vă fac propunerea să retrimitem la comisie acest proiect

de lege pentru două săptămâni, în ideea de a veni cu niște amendamente care să armonizeze părerea

comisiei cu proiectul legislativ.

O va formaliza unul dintre viceliderii de grup.


De acord viceliderul? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.


25 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Insuficient pentru a fi aprobat.

Vă rog, continuăm.

Inițiatorul. Microfonul 6.



- 69 -

Exercitarea unei funcții publice de conducere presupune promovarea funcționarului public prin

concurs, cu respectarea prevederilor art. 63 – 68 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor

publici, referitoare la criteriile profesionale și cele de vechime.

În condiții speciale, prevăzute de art. 92 din legea menționată, un funcționar public poate ocupa

temporar o funcție de conducere, fără a fi promovat prin concurs, prin numire în funcție de către

persoana care are competența numirii în funcția publică, pe o perioadă de maxim 6 luni într-un an

calendaristic.

Experiența a arătat că, în multe cazuri, din motive subiective sau, pur și simplu, din comoditate,

autoritatea în cauză nu organizează concurs pentru ocuparea funcției vacante, funcția de conducere

fiind ocupată în mandate succesive de numire.

Stimați colegi, vreau să vă amintesc doar că, spre exemplu, un studiu inclus în Strategia 2016 –

2020, precizează faptul că doar pentru anul 2015 au fost acordate 2 179 de avize pentru funcțiile de

conducere cu caracter temporar, dintr-un total de 3 050 de posturi, pentru înalți funcționari publici.

Prin urmare, ocuparea prin provizorat a unei funcții publice a devenit o obișnuință, o

normalitate și noi, inițiatorii acestui proiect de lege, am dori să schimbăm acest lucru.

Mulțumesc.




doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Doamna Sirma Caraman:


Obiectul de reglementare a fost prezentat, acela de a restricționa la maximum 6 luni ocuparea

temporară a posturilor de conducere vacante.

Guvernul nu susține, întrucât, în practică, sunt excepții bine justificate, în special la comune,

unde lipsa personalului calificat care să corespundă condițiilor pentru ocuparea posturilor de conducere

este cunoscută. Și, mai mult, prin proiectul de Cod administrativ, credem noi că prevederea acoperă

toate situațiile din practică, în sensul instituirii obligației instituțiilor publice de a organiza concurs la 6

luni și, numai în cazul în care nu se ocupă prin concurs, să poată exercita temporar funcția de

conducere alte persoane. Considerăm că aceasta va acoperi toate situațiile din practică.

Mulțumesc frumos.



- 70 -

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație

publică, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.



În ședința din data de 06.03.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea

voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.


Guvernul nu susține.


Vă mulțumesc.


Vă rog. Domnul senator Ionașcu. Dacă insistați! Microfonul 2.



Necesitatea completării legii este una evidentă, este vorba de calitatea serviciilor publice pe

care le asigură funcționarii publici. Apoi, mai este și o chestiune care ține de imagine, atâta timp cât se

prelungesc contractele cu un funcționar public care nu îndeplinește condițiile, evident, toate

consecințele negative le trage administrația publică respectivă.

Aș vrea să vă exemplific, stimați colegi, situația înalților funcționari publici. Din cele 84 de

funcții de înalt funcționar public de prefect și subprefect, numai 4 îndeplinesc condițiile legii.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Sunt în categoria funcționarilor publici.

Majoritatea subprefecților sunt în funcție mai mult de 6 luni de zile, culmea, continuarea în

funcție este acceptată la solicitarea subprefectului, persoanei în cauză.

Așadar, în aceste condiții, consider că este absolut necesară o astfel de reglementare, consider

că, indiferent dacă este din mediul rural sau mediul urban, administrația publică are capacitatea de a

îndeplini toate formalitățile privind organizarea unui concurs în termenul celor 6 luni.

Așadar, eu, împreună cu colegii mei din PMP, susțin proiectul de lege.

Vă mulțumim.



Dacă sunt alte intervenții.

- 71 -

Vă rog, domnule senator Fălcoi.

Sunteți cumva și inițiator?! A, vreți să convingeți.

Microfonul central.



Stimați colegi,

Știm cu toții ce se întâmplă în teritoriu. Nu vorbim numai de înalți funcționari publici, vorbim

de funcționari publici pe funcții de conducere la nivel local. Vă dau doar un exemplu: în orașul de

unde vin eu, în Timișoara, directorul Poliției Locale este, de aproape 4 ani, interimar pe funcție. La

întrebarea pe care i-am pus-o primarului: „De ce nu organizează concurs?”, a zis: „Pentru că poate,

pentru că legea (în forma în care este acum) îi permite să nu organizeze concurs pentru funcție și să

țină cât vrea el acel funcționar pe o funcție de conducere.” Sunt convins că asemenea cazuri sunt în

fiecare județ, în fiecare UAT, aproape, pot să spun.

Dacă mi-ați fi permis să…, dacă ați fi fost de acord să retrimitem la comisie această propunere

legislativă, probabil aș fi venit cu un amendament care s-o facă dezirabilă și pentru dumneavoastră.

Din păcate, nu ați permis acest lucru, așa că vom fi nevoiți să dăm un vot pe lege în forma actuală.

Eu zic să vă gândiți foarte bine la acest lucru, la faptul că, din păcate, funcțiile acestea, prin

care viața noastră ar trebui să fie mai bună în locurile de unde venim, s-au politizat atât de mult, încât

și-au pierdut consistența.

Mulțumesc.



Din câte înțeleg, primarul a spus: „Pentru că pot, că așa îmi permite legea!”, și dumneavoastră

ați spus: „Lasă că modific eu legea, pentru că pot!”

Domnul senator Bodog.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Vreau să spun că noi nu reglementăm aici situații particulare. Situația de la…, cu primarul din

Timișoara este una…, mă rog, datorată faptului…, apartenenței politice, probabil, a primarului din

Timișoara.

Însă, aș dori să spun faptul că – din experiența pe care am avut-o la Ministerul Sănătății – am

scos posturile la concurs de două ori pentru Direcția de Sănătate Publică și nu am reușit să le ocup.

Nici măcar nu s-au prezentat candidați. Așa că această propunere legislativă nu vine decât să blocheze

- 72 -

situația. Avem și noi pe zona de sănătate, la Serviciile de Ambulanță, o astfel de prevedere care

blochează, pur și simplu, activitatea serviciilor.

Deci consider că inițiativa legislativă nu poate fi susținută în forma actuală și vom vota împotrivă.

Mulțumesc.



Mai există alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat săptămâna viitoare.

*

Punctul 9, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 16 din

Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale. (L98/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.


Executivului, domnul secretar de stat Nicolae Nasta, de la Ministerul Apărării Naționale, da?


Domnul Nicolae Nasta – secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale:



Ministerul Apărării Naționale nu susține demersul legislativ, includerea în rândul entităților

care pot depune coroane de flori în cadrul ceremoniilor oficiale a grupurilor parlamentare, consiliului

județean, instituțiilor statului român, partidelor politice neparlamentare, asociațiilor și fundațiilor,

pentru că ar conduce la prelungirea peste o limită acceptabilă a duratei de desfășurate a ceremoniilor

militare și la crearea condițiilor de apariție a unor situații nedorite în rândul personalului participant,

prin atingerea unor limite fizice, în special în condiții meteo nefavorabile.

Precizăm că legislația actuală nu împiedică depunerea de coroane și de către alte persoane după

încheierea ceremoniei oficiale.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să respingeți demersul legislativ.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al comisiei pentru administrație, domnul senator

Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.



- 73 -

Stimați colegi,

Membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să

adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.


Mulțumesc.


Grupul PMP, vă rog să vă hotărâți, sunteți trei în sală și doi vorbitori. Nu merge.

Domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.




Această propunere legislativă a fost inițiată de colegii mei de la Cameră și câțiva colegi

senatori… De fapt, nu am propus un lucru așa de mare, încât, dacă – Doamne ferește! – vine ploaia,

nimeni nu mai poate depune coroane de flori, care-i poziția ministerului. La un moment dat, când

această lege s-a discutat în Comisia de administrație publică locală (eram și eu invitat acolo), doi

domni cu grade pe umăr același lucru l-au invocat.

Eu cred că nu este un lucru care să fie nu știu cât de… tare de luat în seamă de plenul Senatului.

Dacă cineva (un partid neparlamentar, o asociație, o fundație) vrea să depună, nu cred că se

prelungește mai mult de o oră jumătate, nu mai mult de o oră jumătate. Într-o oră jumătate se termină

toată ceremonia, indiferent în care județ e. Nu cred că ne putem lega de acest lucru: că nu știu câtă

întârziere se produce, se produce disconfort, nu poate să stea militarul drept sau nu poate lumea să

participe până la sfârșit.

Cred că această propunere legislativă ar trebui votată, ca oricare organizație să aibă dreptul de a

se bucura și de a pune o floare, o coroană acolo, la acei eroi, unde se sărbătoresc aceste evenimente.

Mulțumesc.



Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

- 74 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 46 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul de respingere a fost

adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Dați-mi voie, stimați colegi, să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a

dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

- Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea

referendumului – procedură de urgență.

Fiind ora 13.00 sau aproape 13.00, declar încheiate dezbaterile din ședința de astăzi.

Vă mulțumesc tuturor pentru implicare, participare. Am stabilit un nou record.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

s t e n o g r a m as t e n o g r a m a şedinţei senatului din 4 aprilie 2018 s u m a r 1....

Documents