s t e n o g r a m a - senat.ro files t e n o g r a m a şedinţei senatului din 4 iunie 2013 s u m a...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 iunie 2013

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Chiriac (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Salvatorii de vieţi din

cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă”;

- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cu referendumul de

modificare a Constituţiei pe Constituţie călcând”;

- Iulian Cristache (PP-DD) – declaraţie politică având ca titlu „Bechtel,

mulţumim, căci ca tine nu găsim!”;

- Leonardo Badea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reflecţii deschise în

vremea de aducere-aminte”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca temă lupta împotriva

traficului şi consumului de droguri;

- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „USL a confiscat

România”;

- Trifon Belacurencu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „În sfârşit,

contractul cu Bechtel a fost reziliat”;

- Sorin Ilieşiu (PNL) – declaraţie politică având ca temă necesitatea înfiinţării în

Bucureşti a unui muzeu al ororilor comunismului şi a unui monument al

victimelor acestuia;

- Mihai-Ciprian Rogojan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Mai multă

atenţie pentru viitorul copiilor”;

- Tudor Barbu (PP-DD) – declaraţie politică având ca titlu „Cât de nemernici sunt

cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Plafonarea salariilor

managerilor de stat – un început de dreptate în salarizarea bugetară”;

- Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu

„Coincidenţe bizare într-un dosar DNA”;

- Valeriu Todiraşcu (independent afiliat Grupului parlamentar al PDL) – declaraţie

politică având ca titlu „Consecinţele negative ale reducerii fondurilor destinate

Programului naţional de transplant de organe”;

- Mihai Niţă (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Generaţiile viitoare, în

pericol!”;

5

- 2 -

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Se îngroaşă gluma…”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Ipocrizie şi

demagogie în politica românească. Studiu de caz – Mişcarea Populară”;

- Mărinică Dincă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Energia – un domeniu

strategic pentru România ce nu trebuie neglijat”;

- Ecaterina Andronescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Şcoala lui Ion

Creangă a împlinit 160 de ani”;

- Vasile Nistor (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Defrişările pădurilor, un

atentat la siguranţa naţională”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „România este

guvernabilă, păcat că nu este guvernată”;

- Tánczos Barna (UDMR) – declaraţie politică referitoare la folosirea limbii

materne de către minorităţile naţionale din România.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 43

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10 – 15 iunie a.c. 44

4. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile

provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de

dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la

bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la

Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente

programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii

comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi

supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr.

218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european

de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de

garantare. (L151/2013)

44

5. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (6) al art. 160

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L155/2013)

47

6. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de

48

- 3 -

reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte

normative. (L73/2013)


a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii. (L123/2013)

50-51;

64-67


a Guvernului nr. 35/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii. (L126/2013)

51

9. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie

2004, a petrolului. (L130/2013)

(Retrimitere la Comisia economică, industrii şi servicii)

54

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind registratorii comerciali şi

activitatea de înregistrare în registrul comerţului. (L137/2013)

56

11. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (L325/2012/2013)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)

67

12. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Proiectului de lege privind organizarea şi

funcţionarea Consiliului Economic şi Social. (L79/2013)

68

13. Aprobarea solicitării ca votul final asupra iniţiativelor legislative cu caracter organic

să se dea în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.

70

14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000.

(L101/2013)

(Votul pe raport şi votul final se vor da în şedinţa de luni, 10 iunie a.c.)

79

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind moratoriul pentru amânarea

executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţie de locuinţă.

(L112/2013)

84

16. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru

reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în

93

- 4 -

proprietatea statului. (L135/2013)


17. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. (L133/2013)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări)

95-97;

97-98;

99

18. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997

privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. (L129/2013)


97;

98-99;

99

19. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 13 din

Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. (L146/2013)

99

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 iunie 2013

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte

al Senatului, înlocuit de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al

Senatului, asistaţi de domnii senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Tudor Barbu, secretari ai

Senatului.

Domnul Nicolae Moga:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 4 iunie 2013.

Începem cu sesiunea de declaraţii politice.

Sunt obligat să vă spun că timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice

este de 90 de minute.

Începem cu domnul senator Chiriac Viorel – Grupul parlamentar al PSD. Îl rog pe

domnul senator Ghilea Gavrilă să se pregătească.

Vă rog, domnule senator, prezentaţi-vă declaraţia politică.

Domnul Viorel Chiriac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Titlul declaraţiei mele este „Salvatorii de vieţi din cadrul inspectoratelor pentru

situaţii de urgenţă”.

Dreptul la viaţă reprezintă un drept fundamental al omului, care, prin importanţa sa,

depăşeşte sfera interesului personal, având relevanţă pentru întreaga societate. Ocrotirea

dreptului la viaţă îşi găseşte consacrarea prin normele internaţionale, în primul rând, dar şi

prin normele interne ale dreptului penal, având în vedere importanţa pe care viaţa unei

persoane o prezintă nu numai pentru ea, dar şi pentru întreaga societate.

Statul român ocroteşte viaţa cetăţenilor nu doar prin lege, ci şi prin intermediul

instituţiilor sale. Iar aici fac referire în mod special la salvatorii de vieţi din cadrul

inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.

Lucrătorii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă au multe dezavantaje faţă de alţi

cetăţeni ai ţării. Ei sunt mereu la datorie, indiferent că este noapte, sărbătoare legală ori

calamităţi. În plus, aceştia nu beneficiază nici de anumite cauze care înlătură caracterul

- 6 -

penal al unor fapte, deoarece ei îşi asumă obligaţia de a înfrunta pericolul pentru a salva

alte persoane, şi nu pentru sine.

Însă dezavantajele enunţate anterior şi riscurile specifice profesiei şi le asumă fără

obiecţiuni. Dar cine îşi asumă riscurile la care lucrătorii ISU sunt expuşi din cauza

echipamentelor inadecvate şi a parcului auto depăşit?

Este absurd că în anul 2013 există oraşe în România unde autospecialele ISU

datează din anii ’80, sunt depăşite din punct de vedere tehnologic şi, de multe ori, măresc

timpul de intervenţie al lucrătorilor. În plus, remuneraţiile acestor lucrători sunt relativ mici

faţă de riscurile asumate, dar în schimb, pentru ei, vieţile salvate sunt de nepreţuit.

Într-adevăr, se lucrează pentru corectarea acestor aspecte, prin înnoirea parcului

auto, în special prin fonduri europene, însă această înnoire este neuniformă din punct de

vedere teritorial şi insuficientă din punct de vedere cantitativ. Viaţa este cel mai important

atribut al omului şi trebuie protejată în mod echitabil, atât pentru persoanele care se află

într-o stare de urgenţă, cât şi pentru cei care intervin în astfel de situaţii.

Neajunsurile cu care se confruntă lucrătorii ISU sunt probleme deja conştientizate,

ce necesită o rezolvare prioritară, deoarece doar oferindu-le condiţii adecvate pentru a-şi

exercita meseria ei îşi vor putea respecta deviza „Cu viaţa mea, salvez viaţa ta”.

Cu deosebit respect, senator de Braşov Viorel Chiriac.

Mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Gavrilă Ghilea – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte domnul

senator Cristache Iulian.

Vreau să-l rog pe domnul Butnaru…

Domnule senator Butnaru, aveţi declaraţie? (Răspuns neinteligibil)

Vă rog, domnule senator. Mulţumesc.

Domnul Găvrilă Ghilea:


Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este „Cu referendumul de modificare a

Constituţiei pe Constituţie călcând”.

Stimaţi colegi,

Recentele dezbateri din Senat pe marginea reducerii cvorumului la referendum au

demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de nocivă poate deveni o majoritate parlamentară

- 7 -

încropită printr-o inginerie electorală orchestrată împotriva naturii şi cât de grav poate ea

atenta la spiritul şi esenţa democraţiei.

O fi uzura la guvernare un proces firesc, necesar şi ireversibil, dar să-i înspăimânte

oare într-atât pe distinşii reprezentanţi ai majorităţii politice româneşti, încât aceştia să nu

mai aibă curaj să dea ochii cu propriii alegători? Să nu uităm că un referendum de

modificare a Constituţiei nu este un plebiscit oarecare.

Nu poate fi tăgăduit faptul că legitimitatea „Bibliei Naţiunii”, cum mai este numită

Constituţia, este dată, în primul rând, de reprezentativitatea corpului electoral care o

susţine şi, în al doilea rând, de stabilitatea acesteia, care trebuie să rămână un obiectiv

fundamental pentru orice stat.

Or, a înjumătăţi majoritatea simplă a alegătorilor înscrişi pe liste doar pentru a

uşura efortul propovăduirii noilor sale reglementări de către reprezentanţii actualei puteri

aruncă acest demers în derizoriu.

Pe de altă parte, dacă invocarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia poate fi

acceptată ca făcând parte din arsenalul retoricii parlamentare a reprezentanţilor puterii,

ridicarea lor la rang de axiome este ridicolă şi neavenită.

În Uniunea Europeană, există state care nu au abdicat de la sfânta majoritate care

reglementează şi susţine orice iniţiativă democratică, menţinând cvorumul de participare la

referendum de 50% plus unu.

Iată de ce consider că este inacceptabil să modificăm o Constituţie, adoptată în

1991, cu 50% plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în liste, în condiţii de participare

de cel puţin 50% plus unu, schimbând regula în timpul jocului sau cvorumurile în timpul

valabilităţii aceleiaşi legi fundamentale.

Să nu uităm că în anul 2003, la precedentul referendum de modificare a

Constituţiei, simpla premisă a neîntrunirii cvorumului de prezenţă a determinat

organizatorii să aloce două zile pentru desfăşurarea scrutinului.

Mă întreb: de ce ar mai fi făcut-o dacă era atât de „curat constituţional” să

minimalizeze cvorumurile, prin lege, până la concurenţa cu cele realizabile la urne?

Vă mulţumesc.



Domnul senator Cristache Iulian – Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregăteşte

domnul senator Badea Leonardo.

Domnul Iulian Cristache:


- 8 -

Obiectul declaraţiei mele este firma Bechtel şi se intitulează „Bechtel, mulţumim,

căci ca tine nu găsim!”.

Cu mare interes, românii au luat la cunoştinţă că celebrei companii americane

Bechtel, privitor la construcţia Autostrăzii Transilvania, îi va fi anulat contractul, aşa cum a

declarat joi, 30 mai 2013, domnul ministru delegat pentru proiecte de infrastructură,

domnul Dan Şova.

Chinul a luat sfârşit. Cine va plăti? Pentru că şi la plecare mai avem de achitat 37,2

milioane de euro despăgubire, bani despre care domnul prim-ministru Victor Ponta a

afirmat că vor fi şi aceştia acoperiţi de la buget.

La evenimentul organizat la Camera de Comerţ Româno-Britanică, domnul

ministru Şova mai afirma că singura posibilitate pentru continuarea proiectului este

parteneriatul public-privat sau concesiunea, în favoarea concesiunii optând Domnia Sa.

Bine, dar ce facem cu noul proiect de trafic, care să ilustreze noul trafic, pe noul

traseu? Pe acesta, cine-l mai plăteşte?

Pentru alegătorii mei din Argeş, şi nu numai, construcţia Autostrăzii Braşov – Borş

a fost aprobată în 2003, a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, iar

finalizarea acesteia trebuia făcută până în 2012. Să spunem cinstit, în toţi aceşti ani, au

realizat 52 de kilometri, din totalul de 415 kilometri, iar banii au curs către companie fără

număr.

Prezentând aceste fapte, urmează, cum este firesc, comentariile şi întrebările.

Cine era ministru al transporturilor când s-a încheiat contractul? A fost neştiinţă sau

aranjament? Aducem astfel un omagiu „Marelui Licurici”, adică ţării din care provine

firma Bechtel? Cine era primul ministru atunci? Cine a urmat la transporturi? Cine a urmat

prim-ministru?

CNADNR – catastrofă! Cei responsabili de neîndeplinirea părţii române din

contract să plătească din buzunar?! Oh, ce vremuri…

Corpul de control al primului ministru?! Readuceţi-mă la realitate. Adică ce să

verifice? Contractul cu Bechtel de la început şi până acum?! Opinia publică să ştie cum au

fost cheltuite fondurile?!

Cei care au semnat contractul nu vor păţi nimic? Da, da, acum înţeleg. Ei sunt într-adevăr

experţii României. Cei mai buni! Tot ei vor semna şi de aici înainte contractele.

Cum?! Aşa se îmbogăţesc unii?! Ce idee trăsnită!

Să spunem că PSD ne-a pricopsit cu Bechtel prin persoanele domnului Adrian

Năstase, cel aplaudat şi adulat de 5 000 de PSD-işti acum două luni. Dulce libertate! Şi

cum să nu ia Bechtel nişte bani şi la plecare?

- 9 -

FMI şi Banca Mondială? Mici copii. Citiţi „Confesiunile unui asasin economic”.

Veţi vedea ce loc şi ce rol i s-au atribuit României.

Dar nu-i nimic, viitorul luminos acum se aşterne peste noi. Comarnic – Braşov,

Craiova – Piteşti, centura capitalei, taxarea autostrăzilor sunt tot atâtea probleme de

rezolvat de CNADNR.

Bine, dar cum rămâne cu IQ-ul nostru, cel al celor de la CNADNR?

Haideţi, în ultimele clipe, să înfiinţăm o nouă instituţie; Autoritatea Naţională de

Autostrăzi să se numească. Numai Comisia Europeană să deblocheze Programul

Operaţional Sectorial Transporturi şi gata. Suntem ca şi nou născuţi. Adunarea generală a

noastră, a acţionarilor, atât aşteaptă. Ne divizăm, nu? Chiar vreţi să ne anulaţi privilegiile

câştigate cu fraudă în ultimii ani?

Şi ultima întrebare: cine plăteşte pentru Bechtel? Ar fi timpul să nu înaintaţi factura

tot poporului român! (Aplauze)


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Badea Leonardo – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Oprea Mario-Ovidiu.

Domnul Leonardo Badea:


Declaraţia mea politică se intitulează „Reflecţii deschise în vremea de aducere-aminte”.

Atunci când am intrat în Parlamentul României, primul apel public către colegii

mei a fost acela al regăsirii valorilor fundamentale în dreptul cărora acţionăm ca vectori

decizionali şi de imagine, şi anume responsabilitate şi decenţă, în hotărâri, în discurs, în

atitudine.

Cea mai păguboasă atitudine dintre toate mi se pare eterna reîntoarcere la apologia

cu orice preţ a evoluţiei care a stăpânit România în ultimii ani. Dar nu este doar atât.

Atraşi, pesemne, de ispita căderii definitive în ignoranţă, lideri politici, fie că vorbim de cei

de la Bucureşti sau din teritoriu, ne oferă cu dezinvoltură prelegeri vaste despre cât de bine

era pe vremea de aducere-aminte, insistând sinucigaş pe teoria binefacerilor aduse de

tăierile salariale şi îngheţarea pensiilor şi cum nu diferă cu nimic actuala guvernare de cea

trecută.

Or, un asemenea discurs provoacă, în numele unei istorii recente, ce nu poate fi

uitată, necesitatea unei reacţii. Pentru că este greu de acceptat predica ignoranţei ca

doctrină oficială şi pentru că măsurile guvernelor Boc nu pot fi confundate cu cele ale

Guvernului Ponta, fie şi pentru simplul motiv că sunt diametral opuse.

- 10 -

Austeritatea severă nu e totuna cu disciplina bugetară. Tăierea salariilor nu este

totuna cu reîntregirea lor. Îngheţarea pensiilor nu este totuna cu indexarea. Tăierea

ajutorului de şomaj nu e totuna cu creşterea salariului minim pe economie. Blocarea

POSDRU, POS Mediu sau POR nu e totuna cu deblocarea lor. Blocarea subvenţiilor din

agricultură nu este totuna cu plata acestora. Desfiinţarea spitalelor nu e totuna cu

reînfiinţarea lor.

Sunt doar câteva exemple, stimaţi colegi, pe care le putem ignora sau recunoaşte.

Dacă însă nu vom reuşi să separăm, o dată pentru totdeauna, epocile evocate mai sus, mă

tem că ne vom rătăci. Sper să nu ratăm oportunitatea de a avea o memorie bună, fiindcă,

aşa cum spunea un celebru scriitor, „o memorie bună este un avantaj imens”.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Domnul senator Oprea Mario-Ovidiu – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte

domnul senator Tişe Alin.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Bună dimineaţa!

Distinşi colegi,

Atunci când mi-am propus să devin un aliat împotriva traficului şi consumului de

droguri, mi-am asumat o luptă continuă, pe care nu am de gând să o abandonez, întrucât nu

pot ignora un atentat la sănătate şi nici dreptul la viaţă.

Apariţia Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse

susceptibile de a avea efecte psihoactive a avut un impact deosebit, a fost susţinută şi

aplicată de autorităţile abilitate să se implice în lupta antidrog. Ţinerea sub control a unui

fenomen care oricând poate lua amploare în România, date fiind „inventivitatea”

traficanţilor de stupefiante, precum şi apariţia a noi tendinţe de a obţine câştiguri rapide

într-un timp scurt, presupune eforturi legislative şi financiare suplimentare în acest sens.

Mesajul meu antidrog de astăzi este o provocare pentru toţi cei care simt că au

datoria de a proteja tinerii acestei ţări, un semnal pentru cei care încă se cred mai presus de

lege şi o speranţă în dreptul celor care muncesc asiduu pentru a combate şi preveni

infracţiunile de crimă organizată.

Stimaţi colegi,

- 11 -

Este nevoie de un nou demers în combaterea traficului de halucinogene, care ajung

sau ar putea ajunge pe teritoriul nostru sub formă de substituente ale unor droguri, aparent

legale, dar care, combinate cu alte substanţe, au efecte devastatoare asupra organismului

uman. Este nevoie de o nouă iniţiativă şi orice acţiune în acest sens este perfectibilă.

Am să fiu direct şi am să vă spun că se impune înfiinţarea urgentă a câte unui

laborator în cadrul ANSVSA în fiecare regiune a ţării, dotat corespunzător şi acreditat în

Uniunea Europeană, în care specialişti cu calificare în domeniu să se poată pronunţa asupra

compoziţiei chimice, calităţii şi pericolului pe care îl pot prezenta produsele supuse

analizei şi considerate ca fiind susceptibile de a avea efecte psihoactive.

În prezent, potrivit art. 6 din Legea nr. 194/2011, ANSVSA transmite mostrele

furnizate de solicitant, în vederea analizării produsului, laboratoarelor acreditate în

Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European. Reprezentanţii poliţiei, care sunt

de regulă solicitanţii acestor analize, adesea cheia soluţionării dosarelor de crimă

organizată, întâmpină mari dificultăţi în instrumentarea cauzelor, dat fiind intervalul mare

de timp în care rezultatele revin în ţară, precum şi costurile aproape de nesuportat, care

depăşesc adesea 5 000 de euro pentru o singură testare.

Neavând posibilitatea să ne pronunţăm asupra compoziţiei substanţelor şi asupra

gradului de risc al acestora, din lipsă de probe, suspecţii se bucură de decizii precum

neînceperea urmăririi penale şi lăsarea lor în libertate. Una dintre variante ar fi crearea

unor astfel de laboratoare accesând fonduri europene ori perfecţionarea personalului deja

existent şi dotarea centrelor de analiză care funcţionează la ora actuală.

Stimaţi colegi,

Venim aproape în fiecare zi aici, întrucât oamenii au crezut şi cred în puterea

noastră de a schimba în bine. Venim aici pentru că avem datoria de a proteja şi pentru că

noi, ca majoritate, mai ales în situaţii limită, putem face diferenţa.

În calitatea mea de senator al judeţului Dolj, am purtat discuţii cu anchetatori din

rândul poliţiei şi atragem atenţia că darea în scurt timp în folosinţă a Podului Vidin – Calafat

este posibil să amplifice transporturile de stupefiante, acest obiectiv rutier devenind,

practic, o rută de tranzit europeană spre care traficanţii se pot orienta.

Potrivit ultimului Raport naţional privind situaţia drogurilor în România, elaborat în

anul 2012, creşterea numărului de consumatori problematici este cauzată de apariţia pe

piaţa din România a noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive. Primul studiu realizat în

rândul studenţilor din opt centre universitare din ţară indică o prevalenţă ridicată a

consumului de droguri, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, tranchilizante

- 12 -

administrate fără prescripţie medicală şi aceste substanţe noi cu proprietăţi psihoactive,

comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice.

Un alt factor care a determinat agravarea situaţiei privind consumul de stupefiante a

fost închiderea unor programe importante de servicii de prevenire a riscurilor asociate

consumului de droguri, care au fost active în România până în anul 2010.

Obiceiul tinerilor de a fuma, de a consuma alcool, cafea şi substanţe noi cu efect

psihoactiv, denumite generic etnobotanice, precum şi droguri ilegale este o realitate ce nu

trebuie ascunsă, ci combătută prin mijloace informaţionale, legislative şi logistice. Avem

datoria de a-i ajuta să ia deciziile corecte şi de a-i îndrepta atunci când ne cer ajutor.

Prin acest mesaj, solicit sprijinul tuturor celor care înţeleg că mafia drogurilor este o

ameninţare serioasă. Avem nevoie de aceste laboratoare, pentru că există oameni extrem de

instruiţi în sistem care merită să-şi desfăşoare activitatea fără bariere, oameni care zi de zi

încearcă să facă tot mai mult şi care sunt fideli meseriei alese. Putem face legi, dar avem

datoria de a le aplica. Putem avea iniţiative, dar avem datoria de a le finaliza. Putem face

promisiuni şi avem datoria ca, oricât de greu ar părea, să nu dăm înapoi. Şi, mai presus de

toate, avem datoria de a nu fi absenţi.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



„USL a confiscat România” este declaraţia politică pe care o prezintă domnul

senator Tişe Alin – Grupul parlamentar al PDL.

Domnule preşedinte, vă rog.

Urmează domnul senator Belacurencu Trifon.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

Distinşi colegi,

De mai bine de un an de zile, USL a confiscat România. S-a substituit voinţei

suverane a poporului. Pretinde acum că ştie mai bine decât poporul ce trebuie să cuprindă o

viitoare Constituţie. Deţine, evident, o putere absolută de 70% şi, prin urmare, consideră că

deţine şi adevărul absolut. Şi alte partide au făcut aceeaşi greşeală.

Constituţia este fundamentul unei ţări democratice, dar USL-ul nu înţelege că şi

Constituţia trebuie să fie democratică şi scrisă într-un mod democratic.

- 13 -

USL rămâne fidelă principiilor din vara lui 2012, când a mai atentat o dată la

valorile democratice, instaurând, prin mutări bruşte şi neconstituţionale, un sistem puternic

autoritar. Dar cui îi mai trebuie un sistem democratic, când deţine puterea absolută?

Nimănui, evident, ar spune USL-ul.

Noi spunem altceva. Spunem că aparţine poporului.

Astfel, nu se explică de ce suntem singura ţară din lume unde dezbatem ce nu

există, unde vorbim de o viitoare Constituţie fără să avem un text constituţional, unde le

cerem românilor să voteze ceva ţinut sub cheie ca să nu se observe abdicarea de la

principiile democratice.

Astfel, nu se explică de ce vorbim despre regionalizare fără să cunoaştem măcar

bazele regionalizării şi principiile regionalizării pe care o desenează USL-ul, deşi noua

construcţie va afecta viaţa tuturor românilor.

Astfel, nu se explică de ce numără deja rezultatul unui referendum despre care nu

se ştie dacă şi când va avea loc şi ce se presupune că va trebui să accepte sau să respingă

poporul român.

Guvernul şi majoritatea USL duc ţara către dictatură, fluturând tocmai ideea unei

voinţe populare exprimate, mascând şi ascunzând românilor pericolul pe care aceste

manevre îl reprezintă pentru democraţie şi pentru un stat de drept.

Unde era USL-ul când voinţa poporului cerea Parlament unicameral şi 300 de

parlamentari? Voinţa poporului care însuma peste 7,7 milioane sau peste 6,7 milioane de

voturi.

Abuzul fără precedent pe care îl comite acum este tentativa de modificare a legii

fundamentale şi impunerea prin forţă a propriei dorinţe, modificând legea referendumului.

Constituţia este fundamentul unei ţări, al unui popor, al unei familii europene. Nu

poate fi supusă voinţei unei minorităţi aflate temporar în funcţie. Europa ne apreciază sau

ne penalizează după cum şi noi ştim să apreciem şi să respectăm valorile fundamentale ale

democraţiei, ale unui popor, dar şi ale Europei.

Dar cum să se respecte vreo valoare atunci când USL face permanent paşi în

direcţia distrugerii a tot ce s-a realizat până în prezent? Constituţia actuală a fost votată în

2003 de 9 milioane de români. Dar ei nu mai contează! USL a modificat legea

referendumului, astfel că legea fundamentală necesită doar 2,5 milioane de voturi. Pentru

că, în matematica puterii, 2,5 este mai mare decât 9, dar este, mai presus de toate, şi

suficient pentru a-şi impune sistemul dictatorial.

Cine are nevoie de legitimarea legii fundamentale? Cine are nevoie de legitimarea

legii fundamentale şi încurajarea poporului să-şi facă vocea auzită, când este mult mai

- 14 -

simplu să descurajăm românii să se exprime, pentru că nu ne convine ce ne spun? Cine are

nevoie de legitimarea legii fundamentale, când, de fapt, nu are nevoie de popor şi de vocea

lui şi l-a abandonat? Cine are nevoie de legitimarea legii fundamentale, când este suficient

să se voteze în Teleorman ca să fie validat referendumul?

Este revoltător, regretabil şi ruşinos cum USL înţelege să guverneze această ţară!

Vă mulţumesc.



Domnul senator Belacurencu Trifon – Grupul parlamentar al PSD. Îl rog pe domnul

senator Sorin Ilieşiu să se pregătească.

Domnul Trifon Belacurencu:


Declaraţia mea politică este intitulată „În sfârşit, contractul cu Bechtel a fost

reziliat”.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a reuşit rezilierea contractului cu firma

americană Bechtel. Vreau să menţionez, încă de la început, că această reuşită este una

amară. În loc de o autostradă finalizată, avem în acest moment doar cu puţin peste 50 de

kilometri finalizaţi. Mai mult, România a plătit pentru cei 50 de kilometri de autostradă o

sumă exorbitantă, de 1 200 000 000 de euro. Astfel, Autostrada Transilvania a ajuns să

aibă cel mai mare preţ per kilometru din lume.

În această luare de poziţie, vreau să fac un scurt istoric pentru a înţelege cum s-a

putut ajunge la această situaţie.

În anul 2003, când România negocia pentru aderarea la NATO, ar spune unii,

Guvernul României a dat lucrarea prin atribuire directă, fără licitaţie, firmei americane

Bechtel. Unele persoane au spus că acesta este preţul pe care trebuia să-l plătească

România pentru a adera la NATO.

Din punctul meu de vedere, nu aş fi avut nicio problemă dacă acesta ar fi fost

adevărul, dar atribuirea lucrării firmei americane Bechtel nu are legătură cu aderarea

României la NATO. Cei care susţin această teorie au uitat că România a fost invitată

oficial să adere la NATO în noiembrie 2002, la Summitul de la Praga.

Alţi comentatori au considerat că atribuirea directă a lucrării către firma americană

a mascat o şpagă luată de membrii Guvernului de la acea vreme. Printre aceştia, şi actualul

preşedinte al României, domnul Traian Băsescu.

- 15 -

Nu trebuie să uităm că această falsă temă a fost folosită de Alianţa D.A. împotriva

PSD-ului în campania electorală din 2004. Mai mult, după ce Alianţa D.A. a câştigat

alegerile şi a format Guvernul, a blocat, pentru doi ani, toate lucrările pentru construcţia

autostrăzii şi a renegociat contractul.

În mod paradoxal, nu au fost identificate persoanele care ar fi luat şpagă din

Guvernul Năstase. Mai mult, deşi preţul pe kilometru la semnarea contractului cu firma

Bechtel era aproximativ 5 milioane de euro, după renegociere, preţul per kilometru a ajuns

la aproximativ 25 de milioane de euro.

Ministrul transporturilor de atunci era domnul Gheorghe Dobre, care se pare că a

obţinut prin renegocierea contractului „o mare victorie”, faţă de „dezastruosul contract”

semnat de Guvernul Năstase. Mare victorie poate doar împotriva românilor, subliniez eu.

Problema renegocierii s-a simţit fix în buzunarele românilor, care au fost obligaţi să

plătească peste un miliard de euro pentru aproximativ 50 de kilometri de autostradă.

În aceste condiţii, dau crezare fostului prim-ministru Adrian Năstase, care a

declarat că autostrada ar fi fost deja finalizată dacă ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din

2004. Completez eu declaraţia domnului prim-ministru cu faptul că valoarea lucrării ar fi

fost mult mai mică.

În orice caz, după „marea victorie” a ministrului Dobre, prin renegocierea

contractului, rezilierea contractului a devenit subiect important cam în orice campanie

electorală. Cam toţi miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, de la

Gheorghe Dobre până la Anca Boagiu, au promis că vor încerca să renegocieze sau să

rezilieze contractul în speţă.

În mod paradoxal, timp de aproape şapte ani, nu s-a reuşit rezilierea acestui

contract, pe motiv că România ar fi trebuit să plătească firmei americane despăgubiri de

sute de milioane de euro: 500 de milioane de euro plus TVA, conform fostului ministru

Gheorghe Dobre, sau 800 de milioane de euro plus TVA, conform doamnei ministru Anca

Boagiu.

Domnul ministru Dan Şova a reuşit să rezilieze contractul prin negociere directă, cu

plata unor despăgubiri către firma americană de 30 de milioane de euro plus TVA.

Poată că veţi întreba de ce nu a fost continuată lucrarea cu firma pe care tot un

guvern PSD o alesese. Răspunsul este foarte simplu: pentru că, după toate marile

renegocieri din perioada guvernelor Băsescu – Boc, contractul devenise o povară pentru

România, cu un cost exorbitant pentru un kilometru de autostradă.

Vreau să închei prin a saluta rezilierea contractului şi prin a-mi exprima dorinţa şi

speranţa ca lucrările pentru construcţia Autostrăzii Transilvania să continue. Rezilierea

- 16 -

contractului reprezintă o reuşită a actualului Guvern, salvând astfel sute de milioane de

euro din bugetul României.

Mulţumesc.



Domnul senator Ilieşiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul

senator Dincă Mărinică.

Domnul Sorin Ilieşiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică

De peste 23 de ani încoace, Parlamentul României este dator cu legea înfiinţării în

capitală a unui muzeu al ororilor comunismului, precum şi a unui monument al victimelor

acestuia.

Încă de acum opt ani, am exprimat acest deziderat în „Proclamaţia pentru

România”, publicată în 30 aprilie 2005 pe prima pagină a ziarului de impact naţional

„Ziua”. Citez respectivul punct al proclamaţiei: „Înfiinţarea unui Institut naţional pentru

studierea ororilor comunismului în România, precum şi a unui Muzeu al ororilor

comunismului, având sediul în Bucureşti şi având ca model parţial Memorialul de la

Sighet.”

Prin urmare, în decembrie 2005, Guvernul liberal Tăriceanu a înfiinţat Institutul de

Investigare a Crimelor Comunismului în România. Dar, spre dezonoarea noastră a tuturor,

Bucureştiul a rămas singura capitală a unei foste ţări comuniste din Uniunea Europeană în

care nu există un muzeu al ororilor comunismului şi un monument al victimelor acestuia.

Cred că viitorul muzeu ar trebui să aibă două secţii:

1. Secţia de Fortul 13 Jilava, dedicată în special ororilor regimului penitenciar;

2. Secţia din cadrul actualului Palat al Parlamentului, dedicată în special ideologiei

comuniste şi cultului personalităţii.

Am credinţa că monumentul victimelor comunismului ar putea fi o cruce uriaşă

înălţată în centrul capitalei, de dimensiunea simbolică a Coloanei Infinitului din Târgu-Jiu.

Având în vedere necesitatea perpetuării memoriei antitotalitare în Europa, atât

muzeul, cât şi monumentul vor putea fi realizate din fonduri europene, fiind de notorietate

faptul că poporul român a îndurat cel mai cumplit regim totalitar din Europa postbelică şi

că România este singura ţară europeană în care s-au înregistrat victime la căderea

comunismului. Chiar şi la Moscova, comunismul a căzut fără victime, în timp ce la

Bucureşti a fost o baie de sânge: peste 1 100 de morţi.

- 17 -

Încă de la instaurarea comunismului, în 1917, în vecinătatea ţării noastre, acesta a

fost respins cu fermitate de poporul nostru. Parlamentul României a interzis comunismul,

în 1924, având în vedere scopurile criminale ale acestuia faţă de ţara noastră: dispariţia

statului român, a naţiunii române şi a elitelor ei culturale, bisericeşti, financiare şi ţărăneşti,

înlocuirea religiei creştine cu ateismul, precum şi distrugerea clasei ţărăneşti, care

reprezenta circa 80% din populaţie.

Regimul comunist ne-a fost impus cu forţa armatei sovietice şi prin fraudarea

alegerilor din 1946. Timp de 17 ani, între 1945 şi 1962, în ţara noastră a existat o luptă

anticomunistă unică în istorie: rezistenţa armată dusă de numeroase grupuri de partizani.

Pentru că noi, românii, am respins comunismul în perioada 1918 – 1962 precum

niciun alt popor din lume, am fost condamnaţi să îndurăm, începând din 1948 şi până în

1989, unul dintre cele mai cumplite regimuri totalitare din istorie.

Faţă de celelalte ţări din fostul lagăr sovietic, teroarea comunistă a avut în ţara

noastră dimensiuni record. În România, au existat cei mai mulţi deţinuţi politici în raport

cu numărul locuitorilor: între o jumătate de milion şi 2 milioane de deţinuţi politici. În

România, a existat una dintre cele mai terifiante poliţii politice – Securitatea. Odată cu

instalarea comunismului, tot ce a fost mai bun în societatea românească a fost distrus sau

anihilat. Şi, cu toate acestea, în capitala României nu există un muzeu al ororilor

comunismului şi nici un monument al victimelor acestuia.

„Cine uită, nu merită!”, ne avertiza Nicolae Iorga. „Dacă vrei să ucizi un popor,

suprimă-i memoria”, spunea Milan Kundera. „Cine îşi uită trecutul, e condamnat să-l

repete”, spunea George Santayana.

Stimaţi colegi parlamentari,

Nu avem voie să uităm şi nu avem voie să mai amânăm ceea ce trebuia să facem

încă de acum 23 de ani!

Vă mulţumesc. (Aplauze)



Domnul senator Rogojan Ciprian – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

domnul senator Tudor Barbu.

Domnul Mihai-Ciprian Rogojan:

„Mai multă atenţie pentru viitorul copiilor”

Stimaţi senatori,

- 18 -

După cum bine ştiţi, sâmbătă, 1 iunie, am sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului,

zi ce marchează acordul internaţional pentru iniţierea de măsuri în vederea combaterii

sărăciei, a exploatării în rândul copiilor şi a respectării drepturilor acestora.

Doresc, pe această cale, să transmit gândurile de bine către toate familiile care îşi

îngrijesc copiii cu demnitate şi respect faţă de noua viaţă, familii pentru care respectarea

drepturilor copiilor nu reprezintă o obligaţie, ci un act de iubire necondiţionată, familii care

îşi formează copiii în spiritul libertăţii, păstrându-le în acelaşi timp inocenţa.

Toţi părinţii încearcă să păstreze cât mai mult candoarea şi visurile copilăriei, în aşa

fel încât să le asigure copiilor o dezvoltare armonioasă ca adulţi. Din păcate, există situaţii

în care poveştile nu se termină cu triumful binelui şi mă refer aici la situaţia delicată a

copiilor abuzaţi sexual. Este îngrijorătoare creşterea numărului cazurilor de copii abuzaţi

sexual şi voi da aici exemplul alarmant al judeţului Prahova, unde numai în ultimele cinci

luni s-au confirmat 17 astfel de cazuri.

Stimaţi colegi,

Nu putem rămâne indiferenţi la astfel de nedreptăţi! Abuzurile de acest gen trebuie

sancţionate în conformitate cu gravitatea răului produs şi trebuie să realizăm condiţiile în

care astfel de fapte să nu se mai repete!


Mulţumesc.

Domnul senator Tudor Barbu – Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregăteşte

doamna senator Firea Gabriela.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ca de obicei, o notific pe distinsa mea colegă că declaraţia este doar pe stenogramă,

deci nu o am scrisă.

Sunt senator de Gorj şi vin în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, pentru ca, în

două-trei minute maximum, să vă spun că declaraţia de astăzi se intitulează „Cât de

nemernici sunt cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”.

Şi încep prin a spune că este minunat să afirmi de la microfonul Senatului că s-a

reziliat contractul cu Bechtel, este perfect, dar că declaraţia politică a distinsului meu coleg

includea şi două fraze despre cine a adus Bechtelul şi în ce condiţii în ţară. Era o declaraţie

politică completă. Mă raliez punctului de vedere al colegului meu Cristache, întrebând şi

- 19 -

eu, ca şi Domnia Sa: cine plăteşte factura incredibilă pe care România a moştenit-o după

magistrala reziliere a contractului cu Bechtel?

Dar să mă întorc acolo unde mi-am propus, adică în Gorj, şi să vă spun, stimaţi

colegi, că una dintre cele mai mari unităţi economice ale României este în stare de avarie,

că unul dintre cele mai importante edificii pe care le-a făcut poporul acesta în decursul

ultimilor 40 de ani, Complexul Energetic Oltenia, este în stare de intrare pe calea finală a

falimentului şi vânzării pe nimic.

Şi mă întreb: cum este posibil ca oameni care au susţinut Guvernul Boc, care au

susţinut Guvernul Ungureanu şi acum susţin Guvernul Ponta să îndrăznească să deschidă

gura şi să plângă la funeraliile Complexului Energetic Oltenia, când ei înşişi au votat, au

semnat şi au susţinut punerea acestei importante unităţi strategice pentru economia

naţională pe lista de vânzare agreată cu doamna Lagarde, adică cu Fondul Monetar

Internaţional?

Spunea domnul Ponta că nu se va vinde complexul – adică nu se va vinde majoritar

– decât dacă el va fi sub limita de profit, adică va fi pe pierdere. Păi, ştim cu toţii. Numai

tâmpit să fii sau iresponsabil să nu-ţi aduci aminte câte unităţi productive din România au

fost băgate în gard în mod deliberat şi apoi vândute pe nimic, printr-un management care

acum este recunoscut de aproape întreaga clasă politică ca fiind un management

antiromânesc şi un management care a falimentat economia naţională, a creat 4 milioane

de şomeri şi a împins România în situaţia în care se află azi, la toate capitolele sociale şi

economice.

Mai spun o dată, stimaţi colegi, Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova, Complexul

Energetic Oltenia, cu toate minele şi cu toate exploatările care sunt aferente acestui gigant,

sunt într-o stare de prefaliment. Şi îmi asum ceea ce spun, pentru că ştiu foarte bine.

Acum, se mimează la Târgu-Jiu, de săptămâni bune, o luptă sindicală şi

managerială – patronată, bineînţeles, cu multă experienţă şi cu multă bunăvoinţă de echipa

domnului Ponta – de salvare a Complexului Energetic Oltenia.

Păi, de ce să salvezi un complex energetic care până acum şase luni era pe profit?

De ce e nevoie să pui în discuţie vânzarea majoritară a complexului, când echipa de până

acum câteva luni aducea 1 000 de miliarde profit? Atenţie la cifră, stimaţi colegi: 1 000 de

miliarde! Iar acum minerii şi cei din termo vor lucra, începând de săptămâna aceasta, patru

zile pe săptămână. Munţii de cărbune la Turceni şi la Rovinari sunt la înălţimea blocurilor

cu 12 sau 14 etaje şi se aprind, se autoaprind în depozitele Complexului Energetic Oltenia.

Şi, ca să mă întorc şi să termin, vin nişte neica nimeni, care în decursul anilor au

baleat, când sindicalişti, când senatori, când lideri de opinie locală, când deputaţi – căci aşa

- 20 -

e politica în România –, vin acum şi plâng pe catafalcul Complexului Energetic Oltenia.

Cât de nemernic să fii să plângi acolo unde ai băgat cuţitul?! Să jeleşti pe acela pe care

tocmai l-ai împins în groapă!

Şi termin prin a vă spune că dacă nu facem un front comun, transpartinic, dincolo

de culoare şi apartenenţă, pentru a gestiona corect viitorul acestui complex energetic, care,

repet, oameni buni, este una dintre cele mai importante unităţi strategice din România, vom

ajunge să o căinăm aşa cum am căinat Hidroelectrica, care a intrat în insolvenţă, aşa cum

am căinat Sidex, care era o gaură neagră şi l-am dat pe nimic la ArcelorMittal şi a devenit

productivă după câteva luni şi a intrat pe profit fără ca indianul să bage un leu acolo, fără o

investiţie cât de mică, sau aşa cum – şi cazul este cel mai grav – căinăm fabulosul contract

semnat de Guvernul Năstase în 2004, la ceas de seară, în Parlamentul României, cu

Petrom, prin care s-a vândut toată rezerva de gaze şi ţiţei a României pe 10 ani. Şi

bineînţeles că se va relua această vânzare ticăloasă atunci când contractul va expira şi

bineînţeles că va fi reluată în aceleaşi condiţii dezavantajoase pentru copiii şi nepoţii noştri.

Mulţumesc.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc şi eu.

Doamna senator Firea Gabriela – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul

senator Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică are titlul „Plafonarea salariilor managerilor de stat – un

început de dreptate în salarizarea bugetară”.

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns că traversăm o criză economică profundă, care a

afectat inevitabil bugetul statului, făcând din ce în ce mai dificilă prioritizarea alocării

resurselor, salarizarea personalului din instituţiile de stat reprezintă, în continuare, o sursă

inepuizabilă de anomalii şi de nedreptăţi.

Graţie unei legi a salarizării unitare – ce ironie această denumire! – care nu poate fi

aplicată şi unei multitudini de acte normative a căror încrengătură formează un veritabil

nod gordian, s-a ajuns la situaţia aberantă ca între doi salariaţi ai statului cu un grad de

pregătire comparabil să existe un raport al salariilor de unu la treizeci. Primul nu a avut,

cum se spune, noroc în viaţă şi a îmbrăţişat cariera de dascăl, în timp ce al doilea, bine

orientat politic, a ajuns în fruntea unei instituţii cum ar fi, de exemplu, Autoritatea de

Supraveghere Financiară. Niciun atac la persoană. Vorbim doar despre principii.

- 21 -

Sunt voci care spun că această comparaţie nu este corectă, întrucât profesorul este

plătit de la bugetul de stat, în timp ce autorităţile de reglementare şi control se

autofinanţează.

Foarte adevărat, dragi colegi. Dar din ce se autofinanţează ele oare? Nu din

plusvaloarea unui proces de producţie materială sau intelectuală, ci din exploatarea,

aproape discreţionară, a unui monopol pus la dispoziţie tot de către stat, în cazul autorităţii

mai sus amintite, monopolul supravegherii pieţelor financiare.

ASF îşi construieşte singură bugetul, potrivit legii, din taxele pe care le colectează

de la jucătorii din pieţele pe care le supraveghează, iar dacă veniturile sunt consistente – şi

sunt –, atunci de ce nu ar fi şi cheltuielile pe măsură, se spune.

Un argument adus în favoarea nivelului ridicat al acestor salarii este acela că nu

poţi pune un om să supravegheze o piaţă de miliarde de euro fiind plătit cu salariul mediu

pe economie şi că trebuie să aibă un venit comparabil cu managerii companiilor pe care le

supraveghează, pentru a nu fi tentat să renunţe la imparţialitate. Aşadar, vorbim despre

salarii aşa-zis anticorupţie.

Dar mă întreb: care este limita care să ne asigure incoruptibilitatea unui funcţionar?

Există oare o asemenea limită?

Ca şi cum faptul că există funcţionari plătiţi din banii statului – da, sunt banii

statului – cu asemenea salarii fabuloase nu ar fi suficient, un astfel de funcţionar are

dreptul, după ce a încasat lunar, o vreme, un salariu fabulos, să primească şi plăţi

compensatorii de sute de mii de euro în momentul în care, dintr-un motiv sau altul, trebuie

să plece din respectiva poziţie.

Iar în cazul ASF-ului ar fi avut dreptul la salarii compensatorii un manager care

pleacă de la un salariu de 40 000 de euro pe lună la doar – simţiţi ironia – 13 000 de euro

pe lună. Faptul că nu a solicitat acele plăţi compensatorii nu schimbă cu nimic faptul că

legea este strâmbă.

Stimaţi colegi,

Acest nod gordian al salarizării la stat trebuie tăiat cât mai grabnic. Guvernul a

făcut un prim pas prin ordonanţa care plafonează salariile managerilor din companiile de

stat şi a anunţat un al doilea pas, de impozitare cu 85% a salariilor compensatorii de tipul

celor despre care aminteam puţin mai devreme. Sunt două măsuri bine-venite, dar e nevoie

de o reaşezare din temelii a sistemului de salarizare în instituţiile şi companiile de stat.

Dacă nu putem face peste noapte ca salariile dascălilor, medicilor, micilor

funcţionari să crească la nivelul la care ne-am dori şi la care ar merita, stă în puterea

noastră ca puţinii bani din bugetul de stat să fie împărţiţi echitabil.

- 22 -

Vă mulţumesc.



Salutăm prezenţa în sala de plen a Senatului a domnului ministru Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Cu plecăciune!


Vă rog, domnule senator Sorin Roşca-Stănescu, să vă prezentaţi declaraţia politică.

Urmează domnul senator Todiraşcu Valeriu.

Domnul Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu:

Mulţumesc.

Declaraţia politică se intitulează „Coincidenţe bizare într-un dosar DNA”.

Cazul Sorin Alexandrescu, şeful Antenelor, conţine o serie de coincidenţe bizare şi

ridică mai multe semne de întrebare. Va fi extrem de interesant să vedem cum va

demonstra procurorul competenţa DNA în acest caz sau ridicarea de pe stradă a

prezumtivului infractor, în ciuda faptului că acesta nu a fost, în prealabil, invitat la DNA.

Şi asta, la două zile după ce fusese redactat comunicatul DNA, un fel de scrisoare pierdută

din viitor. Mai există împrejurarea – şi ea destul de ciudată – că în trecut soţul doamnei

Laura Codruţa Kövesi, şeful DNA, a lucrat şi a încasat bani chiar de la firma supusă

prezumtivului şantaj.

Colac peste pupăză, apar dezvăluiri cu probe ale unor legături care există între

domnul Ioan Bendei, reprezentantul RCS-RDS, şi familia Traian Băsescu. O altă

coincidenţă tulburătoare este că primele tensiuni între RCS-RDS şi Antene au avut loc

chiar în timpul suspendării lui Traian Băsescu din funcţia prezidenţială şi al organizării

referendumului pentru demitere, când RCS-RDS a început să scoată sistematic „Antena 3”

de la transmisie. Şi încă un fapt izbitor de ciudat. Obiectul prezumtivului şantaj este un

contract încheiat între RCS-RDS şi o firmă a domnului Mitică Dragomir, care, cel puţin în

aparenţă, conţine fapte infinit mai grave decât cea pentru care, în baza unor simple

presupuneri, domnul Sorin Alexandrescu stă după gratii.

Procurorul de caz şi doamna Kövesi, noua şefă de la DNA, numită pe algoritm

Traian Băsescu, pot să-şi gestioneze cazul liniştiţi. La fel cum şi eu, ca parlamentar român,

îmi pot exprima, la fel de liniştit, nedumerirea şi mă pot întreba, pentru că am mai multe

indicii decât au avut cei care l-au arestat de pe stradă pe Sorin Alexandrescu, de ce în acest

dosar există atât de multe fapte tulburătoare. Şi nu-mi poate cere nimeni pe lume să ignor

faptul că atât domnul Traian Băsescu, cât şi doamna Kövesi au fost deseori criticaţi de

- 23 -

„Antena 3”. Aşa că am tot dreptul să mă întreb dacă nu cumva cineva plăteşte astfel o

poliţă.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Todiraşcu Valeriu. Se pregăteşte domnul senator Niţă Mihai.

Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Todiraşcu:


Stimate doamne şi domni senatori,

Declaraţie politică – „Consecinţele negative ale reducerii fondurilor destinate

Programului naţional de transplant de organe”.

Decizia ministrului sănătăţii de a reduce fondurile publice destinate Programului

naţional de transplant de organe este nu numai o măsură fără justificare medicală, care

condamnă la suferinţă sau chiar moarte pe cei care s-ar fi putut bucura de tratamentul

salvator, ci şi o măsură neeconomică, ce determină o nouă risipă a fondurilor destinate

sănătăţii.

Tratarea pacienţilor prin transplantarea organului bolnav reface aproape complet

calitatea vieţii pacientului şi îi redă capacitatea de muncă, rezultatele fiind superioare

oricăror alte metode de tratament. În cazul transplantului renal însă, înlocuirea rinichiului

artificial – aparatul de dializă –, de care depinde viaţa pacienţilor cu insuficienţă renală, cu

un rinichi natural de la cadavru sau donat de un donator viu, determină o scădere a

cheltuielilor de trei până la zece ori pentru fiecare an ulterior anului în care a avut loc

transplantul. Aceasta, în condiţiile în care pacientul transplantat are o capacitate de muncă

recuperată, în contrast cu pacientul netransplantat, care necesită dializă de trei ori pe

săptămână.

Dacă pentru un pacient dializat se cheltuiesc, în Canada, aproximativ 60 000 de

dolari pe an, pentru întreţinerea unui pacient transplantat se cheltuiesc numai 6 000 de

dolari pe an, adică de zece ori mai puţin. Astfel, transplantarea unui pacient dializat va

permite economisirea unei sume care acoperă cheltuielile de îngrijire a altor nouă pacienţi

transplantaţi. Costul iniţial al transplantului nu se ridică, în Canada, la suma de 25 000 de

dolari, adică mai puţin de jumătate din costul dializei pentru un an de zile. Deci cu

fondurile economisite de la un pacient care scapă de dializă se pot transplanta doi pacienţi.

Iată opinia emisă în anul 2009 de Claire Marie Fortin, manager al registrelor clinice

din cadrul Institutului Canadian pentru Informaţii în Sănătate: „Dacă toţi pacienţii aflaţi pe

- 24 -

listele de aşteptare pentru transplantul de rinichi din Canada ar fi transplantaţi, s-ar

economisi 150 de milioane de dolari anual prin scăderea costurilor legate de dializă.” De

menţionat faptul că populaţia Canadei este aproape dublă faţă de România.

Se consideră că, în condiţiile din România, economia de resurse prin transplantare

renală este, păstrând proporţia, asemănătoare, deşi nimeni nu s-a ostenit să o măsoare.

Reducerea bugetului de transplant va reduce în primul rând numărul transplanturilor de

rinichi – cele mai frecvente transplanturi –, deci va produce o mare risipă de fonduri prin

menţinerea cheltuielilor enorme legate de dializă.

Având în vedere cele menţionate mai sus, solicit ministrului Eugen Nicolăescu să

ordone elaborarea rapidă a unui studiu privind costurile legate de transplantul renal în

România în comparaţie cu costurile necesare tratării prin dializă a pacienţilor cu

insuficienţă renală şi, dacă şi în România îngrijirea transplantatului este mai ieftină decât

dializa, cer Ministerului Sănătăţii corectarea măsurii sus amintite, pentru a evita aplicarea

unei politici neeconomice şi, în acelaşi timp, păguboase pentru calitatea şi durata vieţii

pacienţilor.

Senator independent Valeriu Todiraşcu, Grupul parlamentar al PDL.

Mulţumesc.


Domnul senator Niţă – Grupul parlamentar al PC. Se pregăteşte doamna senator

Silistru Doina.

Domnul Mihai Niţă:


Declaraţia mea poartă titlul „Generaţiile viitoare, în pericol!”.

Numărul înspăimântător de mare al copiilor care au căzut victime nevinovate ale

conflictelor armate din Palestina şi Liban a determinat Adunarea Generală a Naţiunilor

Unite să decidă, în 1983, ca data de 4 iunie să devină ziua de comemorare a acestor

victime. Această zi a fost instituită oficial ca Ziua Internaţională a Copiilor Nevinovaţi,

victime ale agresiunii fizice, psihice sau emoţionale. În egală măsură, ziua de 4 iunie

reaminteşte oamenilor că în întreaga lume copiii suferă din cauza diferitelor forme de abuz

şi că este nevoie urgentă să protejăm drepturile copilului.

Problema pe care o aducem azi în atenţia dumneavoastră este aceea că, deşi s-au

consemnat unele eforturi la nivel instituţional, drama unui număr impresionant de copii

continuă, tortura copiilor rămânând o temă obscură pentru conştiinţa publică. Pentru

eradicarea acestei cruzimi de neacceptat, sunt necesare măsuri urgente, concrete,

funcţionale, iar cele deja adoptate trebuie să fie mai eficient aplicate. Complementar, se

- 25 -

constată necesitatea stringentă de asigurare a unei asistenţe specifice şi de reabilitare, în

cazul în care copiii au ajuns deja în starea de victime.

Există actualmente în lume aproximativ 50 de milioane de oameni dezrădăcinaţi, iar

jumătate dintre aceştia sunt copii. Se estimează că peste 2 milioane de copii au fost ucişi în

conflicte în ultimul deceniu. Încă 6 milioane se estimează că au fost răniţi, iar un milion au

rămas orfani. Cifrele ne arată mai exact dimensiunile grozăviei. Copiii din 87 de ţări trăiesc

printre minele care pot detona în orice moment. Există aproximativ 60 de milioane de mine

care ucid în jur de 10 000 de copii în fiecare an, iar lista ororilor pe care le suportă copiii şi

de care se fac vinovaţi adulţii continuă.

Peste 300 000 de tineri, inclusiv fete, sunt soldaţi. Mulţi dintre ei nu au împlinit 10 ani.

Zece milioane de copii cu vârsta de până la cinci ani se sting anual, majoritatea din

cauza unor boli ce pot fi prevenite sau din cauza subnutriţiei.

SIDA a ucis peste 3,8 milioane de copii, iar alţi 13 milioane au rămas orfani. În

ultimii ani, SIDA a devenit cea mai mare ameninţare la adresa copiilor, în special în ţările

devastate de război.

Şcolile au devenit una dintre cele mai des folosite ţinte în război. De exemplu, în

timpul conflictului din Mozambic, în anii ’80 – ’90, aproape jumătate din şcoli au fost

distruse.

În fiecare an, circa 40 de milioane de copii nu sunt înregistraţi, rămânând fără un

nume legal şi fără naţionalitate.

215 milioane de copii muncesc pentru a supravieţui şi peste jumătate din ei sunt

expuşi celor mai dificile condiţii de muncă pentru copii, inclusiv sclaviei şi implicării în

conflicte militare.

Estimările făcute până la 1 iunie arată că peste 5 milioane de copii din întreaga

lume sunt supuşi muncii forţate, inclusiv exploatării sexuale.

Stimaţi colegi,

Ne cutremură această imagine abstractă prezentată: copii ucişi, copii torturaţi, copii

abuzaţi şi exploataţi, copii dispăruţi, copii fără identitate legală, copii condamnaţi la un

anonimat frustrant. Vorbim despre lacrimi şi suferinţă şi despre un viitor incert sau de-a

dreptul furat copiilor. Nu este acesta un genocid la scară planetară?

Potrivit unui nou raport, progresul în combaterea exploatării copiilor a fost

compromis de eşecul unor ţări de a transpune promisiunile în practică. „Nu putem permite

ignorarea problemei exploatării copiilor. Toate ţările ar trebui să se străduiască să combată

acest flagel, atât individual, cât şi colectiv”, aceasta fiind declaraţia directorului general al

Organizaţiei Mondiale pentru Imigraţie.

- 26 -

Unele ţări au îmbunătăţit legislaţia de protecţie a copiilor împotriva muncii forţate.

Convenţiile OIM vizează protecţia acestora împotriva expunerii la exploatarea prin muncă.

Cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă, au fost

organizate evenimente specifice în peste 50 de ţări, în care s-au implicat guvernele,

angajatorii, angajaţii, ONU, ONG-urile şi societatea civilă.

Este un mod de acţiune prin care putem insista tot mai apăsat, cu convingere şi

credinţă, pentru că nici România nu este ferită de unele aspecte dureroase ale teribilului

flagel. Trebuie să avem în atenţie realitatea că peste 65 000 de copii din România, cu vârste

cuprinse între şapte şi zece ani, nu merg la şcoală. Anual, 400 000 de copii abandonează

şcoala şi rămân semianalfabeţi. Rata abandonului şcolar a crescut cu o treime în ultimii

nouă ani. Abandonul şcolar este o problemă gravă, iar prognozele arată că acest fenomen

se va accentua din cauza crizei economice, atât din cauza lipsurilor materiale, cât şi din

aceea a relaţiilor din familie, mai ales în cazul familiilor dezmembrate prin plecarea

părinţilor la muncă în străinătate.

Mulţi dintre copii sunt victime nu doar ale sărăciei, ci şi ale abuzurilor de tot felul:

bătăi, exploatare fizică prin forţarea prestaţiei de munci grele sau trimiterea la cerşit sau la

furat. Situaţia este confirmată şi de un raport realizat de experţii români cu susţinerea

UNICEF România.

Până una-alta, răspunderea pentru generaţiile viitoare de români ne aparţine, suntem

răspunzători şi trebuie să acţionăm cu mai multă promptitudine.

Vă mulţumesc.


Domnule senator, vă mulţumesc.

Vă rog să fiţi mai concis data viitoare, ca să nu consumaţi şi timpul altora.

Doamna senator Silistru – Grupul parlamentar al PSD. „Se îngroaşă gluma…” este

declaraţia politică susţinută de doamna senator Silistru Doina.

Urmează domnul senator Nicoară Marius-Petre.

Vă rog.

Doamna Doina Silistru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, declaraţia mea politică se intitulează „Se îngroaşă gluma…”.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Îmi pare că am avut gura aurită. Vă spuneam, nu mai departe de săptămâna trecută,

jumătate în glumă, jumătate serios, că „analiştii” opoziţiei, prea ocupaţi să dezbată

- 27 -

iminenta rupere a Uniunii Social-Liberale – asta, bineînţeles, când nu consolidează dreapta

–, au cam uitat de soarta prezentă şi mai cu seamă viitoare a partidului din care fac parte.

Iată, ieri, la PDL, s-a discutat despre excluderea unor figuri importante: onorabilii domni

Preda, Baconschi, Paleologu… şi or mai fi câţiva, n-am de unde să ştiu, dar chiar nu

trebuie să facem inventarul nemulţumiţilor şi nemulţumirilor din acest partid atât de

necesar ţării.

Pentru că, domnilor şi doamnelor din PDL, ţara asta a noastră chiar are nevoie de

voi! Se bazează pe judecata dumneavoastră lucidă, pe criticile întemeiate pe care le faceţi,

pe soluţiile pe care le înaintaţi, pe guvernul din umbră pe care îl veţi propune… Nu ne

lăsaţi, domnilor, ai nimănui! Desfiinţaţi-ne, criticaţi-ne, dar împăcaţi-vă, lucraţi împreună

şi întăriţi dreapta! Un întreg USL se roagă, zilele astea, să ajungeţi la un consens!

Lăsând gluma la o parte, vorba unui celebru Nea Mitică, urăsc să am dreptate. Ce e

stânga fără o dreaptă puternică?! Ce e puterea fără o opoziţie bine înfiptă?! Ce partid

reconstruiţi, când pare-se că singura armă pe care o utilizaţi este deconstrucţia?! Încă o

dată, vă atenţionez colegial: nu ne lăsaţi singuri, că iarăşi vom „derapa”: vom mări salarii,

pensii, vom pune economia ţării pe creştere. În fine, vom face din nou ce-am mai făcut în

decembrie anul trecut, numai că la un scor electoral mai mare. Şi mă gândesc că asta chiar

n-o să vă placă, stimaţi colegi.

Mulţumesc.


Domnul senator Nicoară Marius-Petre – Grupul parlamentar al PNL. Urmează

domnul senator Dincă Mărinică.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Ipocrizie şi demagogie în politica

românească. Studiu de caz – Mişcarea Populară”.

Naşterea Fundaţiei „Mişcării Populare” taman după pronunţarea „divorţului”

domnului Băsescu de PDL, mai exact după ce nu Elena Udrea, ci Vasile Blaga a câştigat

fotoliul de preşedinte al acestui partid, a fost, fără îndoială, premeditată de Băsescu pentru

a-şi creiona cariera politică şi după 2014.

Această mişcare, a cărei organizare şi-a asumat-o public domnul Cristian

Diaconescu şi profesorul universitar Marian Preda, se dorea şi se doreşte a fi un colac de

salvare, chipurile, pentru acei membri ai societăţii româneşti care nu s-ar regăsi în partidele

care alcătuiesc în prezent eşichierul politic românesc.

- 28 -

Dar să vedem cine figurează printre iniţiatorii acestei mişcări. Păi, aţi ghicit. E

vorba, în primul rând, de domnul Băsescu, care s-a şi declarat părintele ei natural, la care

se adaugă consilierii prezidenţiali.

Interesant este că, în momentul înfiinţării Mişcării, fondatorii săi declarau că este

vorba de un ONG civic şi în niciun caz un partid politic. Chiar Traian Băsescu spunea că

„fundaţia este destinată celor neimplicaţi politic” şi atenţiona că respectiva mişcare nu va

primi membri PDL.

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că şi pentru mine rămâne o enigmă extraordinară capacitatea unor

personaje aflate prin politica românească de a se metamorfoza din ocupanţi ai fotoliilor

ministeriale sau instituţionale confortabile în aşa-zise persoane apolitice, creatori de

mişcări apolitice şi autoproclamaţi apărători ai intereselor neamului. Interesantă este

această inconsecvenţă şi demagogie politică întâlnită la camarila preşedintelui, inclusiv la

şeful statului însuşi, care în 2009 afirma că, după terminarea mandatului de preşedinte, se

va retrage din politică şi, iată, la începutul lunii mai, plin de entuziasm, anunţa că va

rămâne în politică până la sfârşitul vieţii. Mai mult, ne avertiza prin menestrelii săi intenţia

de a face din Mişcarea Populară un soi de şcoală politică.

Ce se ascunde în spatele acestei acţiuni este limpede chiar şi pentru cei mai

neavizaţi dintre concetăţenii noştri. Este vorba de un plan B – cu B de la Băsescu –, acela

de a crea o nouă formaţiune politică, care să-i grupeze pe susţinătorii săi şi în fruntea căreia

să le promită din nou – pentru a câta oară? – românilor că vor trăi bine.

De asemenea, pe acelaşi ton, anumiţi politicieni, de genul Baconschi, Elena Udrea,

Monica Macovei şi veşnicul propagandist utecisto-băsist Cristian Preda, vin cu aceleaşi

teme şi încearcă să prostească o parte din electoratul de dreapta cu veşnicele subiecte

legate de revigorarea clasei de mijloc, de sprijinirea românului care munceşte şi trăieşte din

afacerea lui şi plăteşte impozite şi taxe pentru bugetarul gras şi leneş, când ei ar trebui să-şi

pună câteva întrebări de genul:

Au pornit vreo afacere singuri, pe picioarele lor?

Au plătit vreun impozit sau taxe pentru afacerile clientelare pe care le-au realizat

sau cumva au fost şi ei nişte bugetofili care au trăit din banii contribuabililor şi nu au

produs nimic în ultimii ani?

Din curiozitate, m-am uitat şi eu pe CV-urile respectivilor politicieni, la

intelectualii şi profesorii din Mişcarea Populară, iar, în afară de Elena Udrea, legată

ombilical de afacerile publice prin soţul Dorin Cocoş, toţi ceilalţi nu au lucrat o zi în

sistemul privat şi nu au făcut o leţcaie dintr-un proiect realizat numai din buzunarul propriu

- 29 -

sau prin propriul efort intelectual sau de muncă. Ei bine, chiar şi domnul Sebastian

Lăzăroiu şi domnul Marian Preda, precum şi alţi domni şi doamne nu şi-au trecut în CV

activitatea de dinainte de 1989. Şi mă întreb retoric: oare de ce?

Doamnelor şi domnilor senatori,

Nu sunt o uşă de biserică şi fiecare coleg parlamentar are şi bune, şi rele în politică.

Nu mă consider vreun revoluţionar politic sau reformist al actualului sistem, dar nici nu

încerc să mă afişez ca un puritan politic şi să creez fundaţii de genul Mişcării Populare, pe

care să o promovez ca o acţiune civică, pentru ca apoi, folosind un joc pueril, de

manipulare, să-l transform într-un partid politic necesar intereselor personale ale unui viitor

ex-preşedinte care nu înţelege că e timpul să se pensioneze.

Cam aşa, din păcate, observ că se manifestă din faşă şi fundaţia – viitor partid, spun

eu – Mişcarea Populară, gândită de o serie de pensionabili ai scenei politice care vor să

vină cu o alternativă la actuala clasă politică.

Stimaţi colegi… şi mă refer şi la colegii din USL care sunt ispitiţi de bezelele

aruncate de cei din viitoarea formaţiune populară… să nu cadă în capcana domnului

Băsescu, să nu uite greşelile trecutului şi tehnicile de manipulare politică utilizate de

camarila liderului de la Cotroceni.

Nu mă sperii de iluziile unui nou partid, dovadă fiind şi reacţiile sociologice ale

opiniei publice, care, cu toate manipulările media, înţeleg că Mişcarea Populară este – vorba

celor din formaţia rock Kansas – „Dust in the wind”. Adevărata problemă este ridicată de

faptul că ipocrizia în rândul unei părţi din clasa politică atinge nişte limite care frizează

absurdul.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator, cu rugămintea să fiţi mai concis data

viitoare, pentru că în Parlamentul European am avut ocazia… la două minute, îţi tăia

microfonul. La trei minute, dacă era, vă tăia microfonul.

Şi vreau să vă spun dumneavoastră, care sunteţi aici – sigur că n-ar trebui să fac

comentariile astea, pentru că dumneavoastră sunteţi cei care prezentaţi declaraţiile politice

–, haideţi să dăm posibilitatea mai multor colegi să-şi facă declaraţii politice. Mai concis.

Domnul senator Dincă Mărinică – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

doamna senator Andronescu Ecaterina.

Domnul Mărinică Dincă:

Declaraţia politică poartă numele „Energia – un domeniu strategic pentru România

ce nu trebuie neglijat”.

- 30 -


Domnilor senatori,

Vă aduc astăzi în atenţie o problemă foarte importantă pentru România, dar mai

ales pentru românii din circumscripţia pe care o reprezint în Parlament şi mă refer la

domeniul strategic al economiei.

În conformitate cu Planul Naţional de Acţiune pentru Energii Regenerabile, privind

promovarea energiei din surse regenerabile, estimând şi producţia realizată în perioada

2010 – 2020 din aceste surse şi numărul de certificate verzi alocate în conformitate cu

prevederile Legii nr. 220/2008, suma ce va fi suportată de către consumatorii din România

este de circa 10 miliarde de euro.

Din nefericire, presiunea financiară cauzată de energiile regenerabile pe

consumatorii finali va conduce, în lanţ, la:

- închiderea producătorilor industriali cu efecte grave macroeconomice şi sociale;

- scăderea consumului de energie şi închiderea producătorilor de energie pe cărbune;

- creşterea cheltuielilor pentru populaţie şi înrăutăţirea nivelului de trai.

Deja, din informaţiile mele, datorită surselor regenerabile de energie, în cadrul

Sistemului Energetic Naţional se produc evenimente deosebite. Preluarea cu prioritate a

energiei eoliene şi fotovoltaice, energie care depinde în totalitate de factori naturali, având

un caracter de livrare impredictibil, spre deosebire de energia produsă din cărbune, are ca

efect creşterea semnificativă a costurilor de producţie pentru grupurile energetice pe

cărbune, din cauza unei funcţionări ineficiente, în regim variabil, la sarcini neeconomice,

sub randamentul optim, ca urmare a deselor porniri şi opriri dispuse de Dispeceratul

Naţional pentru echilibrarea sistemului.

Mai exact, sunt situaţii în care, într-un interval de 24 de ore, Dispeceratul Energetic

Naţional a dispus, la Complexul Oltenia, oprirea şi repornirea unei capacităţi cumulate de

aproximativ 800 de megawaţi, ceea ce reprezintă costuri de circa 200 000 de euro pe zi,

nemaivorbind de situaţiile în care anumite grupuri energetice sunt oprite pentru o perioadă

mai lungă de timp.

Acestea fiind spuse, nu vreau să creadă cineva despre mine că sunt împotriva

resurselor regenerabile sau că sunt împotriva protecţiei mediului în general, dar când

anumite beneficii pentru o ramură industrială afectează grav o categorie largă de cetăţeni,

fie prin pierderea locului de muncă, fie prin creşterea preţului pentru consum sau servicii,

nu este în regulă.

În plus, dat fiind că am fost trimis aici, în Parlament, de către doljeni responsabili,

este de datoria mea să fac o opoziţie constructivă, atunci când este cazul, atrăgând atenţia

- 31 -

puterii şi propunând totodată o serie de măsuri care pot ajuta sistemul energetic să nu

ajungă în faliment.

Care sunt aceste propuneri?

1. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2012, care acordă dreptul, pentru

OMV şi Romgaz, să utilizeze gaze din producţia proprie, la preţuri foarte scăzute, pentru

producţia de energie electrică. Celelalte centrale sunt obligate să utilizeze gaze „la coş”,

intern plus extern, ceea ce conduce la o concurenţă neloială în raport cu cele două societăţi,

gazele din import fiind de aproximativ trei ori mai scumpe decât cele din intern.

2. Modificarea Ordinului ANRE nr. 33/2012, care favorizează sursele de energie

regenerabilă impunând limite pentru producătorii în centrale termo clasice în piaţa de

echilibrare. Trebuie eliminată limita diferenţei dintre preţul minim şi preţul maxim pe piaţa

de echilibrare impusă producătorilor termo.

3. Implementarea de urgenţă de către ANRE a unui sistem concurenţial de licitare a

rezervei de capacitate, astfel încât să fie acoperite costurile fixe înregistrate de către

Complexul Energetic Oltenia în perioada în care grupurile energetice nu funcţionează, dar

trebuie să fie disponibile dispecerului naţional pentru compensarea şi echilibrarea energiei

regenerabile. Finanţarea acestui serviciu trebuie realizată de către producătorii de energie

regenerabilă, şi nu prin introducerea unei taxe suplimentare, astfel încât să se evite

creşterea preţului energiei electrice la consumatorii finali.

4. Având în vedere reducerea consumului de energie electrică cu circa 10%, se

impune efectuarea unui export de 500-1000 de megawaţi, pentru asigurarea unei producţii

de cărbune suplimentare de circa 5-7 milioane de tone şi a unei producţii de energie

electrică de circa 3-5 terawaţi. Aceste producţii suplimentare vor asigura frontul de lucru

pentru circa 13 000 de mineri şi pentru punerea în funcţiune a două-trei grupuri energetice,

asigurând astfel o compensare atât a reducerii consumului de energie la nivel naţional, cât

şi pentru energia eoliană suplimentară extrem de costisitoare.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Doamna senator Andronescu Ecaterina – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Nistor Vasile.

Mai avem 15 minute pentru cei care au rămas, poate reuşesc să mai scurteze din

declaraţii.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Ecaterina Andronescu:


- 32 -

Declaraţia mea de astăzi poartă un nume puţin aşteptat – „Şcoala lui Ion Creangă a

împlinit 160 de ani”.

În târgul de pe malurile Ozanei, în urmă cu 160 de ani, mintea luminată a stareţului

Neonil i-a cerut domnitorului Alexandru Grigore Ghica să aprobe înfiinţarea unei şcoli

pentru copiii născuţi în Târgu Neamţ. Cu toate dificultăţile acelor vremuri de dinainte de

emanciparea prin Unirea Principatelor, oameni vrednici de toată lauda au aprins lumina

cunoaşterii.

Şcoala Domnească Alexandru Grigore Ghica şi-a scris istoria şi a dat ţării oameni

de mare valoare. I-a dat pe Ion Creangă, marele nostru povestitor, dar şi slujitor al şcolii,

pe Nicodim Munteanu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe filozoful Vasile Conta,

pe lingvistul Alexandru Lambrior, pe Mihai Busuioc, cel supranumit „Domnul Trandafir”,

precum şi numeroşi avocaţi, doctori, profesori, meseriaşi.

Pe frontispiciu, deasupra treptelor, cu litere chirilice, stă scris: „Şcoală publică a

cărei piatră de temelie s-a pus de Prea Înaltul Domn al Moldovei Alexandru Grigore Ghica,

voievod, zidindu-se prin sârguinţa Prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţ al Mănăstirii

Neamţului Neonil, pe cheltuiala mănăstirilor.”

La inaugurare, a fost prezent şi domnul Moldovei, iar primul învăţător şi director a

fost Isaia Teodorescu, Popa Duhu din povestirile lui Ion Creangă. În întreaga sa istorie,

Şcoala Domnească din Târgu Neamţ şi-a îndeplinit cu prisosinţă menirea, înălţând neamul

aşa cum mai târziu avea să spună, atât de potrivit, Nicolae Iorga.

Prin strădaniile generaţiilor de dascăli şi elevi, şcoala a crescut în performanţă. Ca

şi cei de ieri, profesorii şcolii de astăzi continuă tradiţia cu dăruire şi cu inteligenţă, cu

eforturi zilnice remarcabile, inspiraţi şi susţinuţi de tăcutele ziduri ale Cetăţii Neamţului şi

de Ozana cea frumos şi limpede precum cristalul curgătoare.

În faţa istoriei acestei şcoli şi a memoriei generaţiilor de profesori care au slujit-o,

ne înclinăm cu respect fruntea. Dascălilor de astăzi, pentru strădaniile lor zilnice, neobosite

şi insuficient răsplătite, le adresez de aici, de la înalta tribună a Senatului României,

mulţumiri şi îi asigur de admiraţia, preţuirea şi toată consideraţia pentru arta cu care îi

modelează necondiţionat, cu inteligenţă şi pricepere, pe oamenii cetăţii.

Aproape în oglindă, în comuna Suceveni, aflată la 70-80 de kilometri la nord de

Galaţi, în urmă cu 155 de ani, alţi oameni, şi ei luminaţi, au deschis şi aici o şcoală pentru

mintea copiilor din aceste locuri. Şcoala de atunci era construită din vălătuci cu paie,

învelită cu stuf, pe jos cu lut. Cu o singură încăpere, de 60 de metri pătraţi, avea un

învăţător şi 32 de elevi.

- 33 -

La sfârşitul săptămânii trecute, cele două şcoli de astăzi din comuna Suceveni au

găzduit prima competiţie destinată elevilor din mediul rural – „Universul cunoaşterii prin

lectură”. Am văzut 200 de elevi din toate judeţele ţării care s-au duelat în eseuri şi am

văzut profesori puşi în dificultate în momentul în care trebuiau să decidă care sunt

premianţii.

Profesorilor acestor elevi înscrişi în competiţia de la Suceveni, ca şi tuturor celor

care, zilnic, transferă propria cunoaştere copiilor României, lor le adresăm de aici

mulţumirile, preţuirea şi tot respectul nostru.

Câtă dreptate avea Nichita Stănescu atunci când scria: „Câtă vreme suntem în

mijlocul poporului român, nu trebuie să ne fie teamă de nimic, deoarece el ştie mai bine

decât oricine drumul eternităţii, iar noi nu avem nevoie de altceva decât să fim atenţi la

viaţa şi manifestările lui, pronunţându-i cu câteva clipe mai repede gândul şi metaforele lui.”

Vă mulţumesc foarte mult.



Domnul senator Nistor Vasile – Grupul parlamentar al PC.

Domnule senator, grăbiţi-vă, să pot să-i dau posibilitatea şi domnului senator Oprea

Dumitru să susţină declaraţia, că nu mă spală toată apa din mare. Vă rog.

Deci se pregăteşte domnul senator Oprea Dumitru.

Domnul Vasile Nistor:


Declaraţia mea politică se intitulează „Defrişările pădurilor, un atentat la siguranţa

naţională”.

Despăduririle sau, mai exact, totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate

complet de pe anumite suprafeţe au crescut nejustificat în ultima perioadă în România.

Cauzele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor sunt determinate

atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, legile

prost concepute şi prea puţin aplicate.

Din nefericire, niciunul din guvernele României de după 1989 nu a reuşit să facă

ordine în sistemul silvic autohton, tăierile fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns

de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.

Tăierile ilegale de păduri în România, un fenomen care durează de ani de zile, au

fost generate, în principal, de permisivitatea legislaţiei în domeniu, deoarece pentru hoţii

care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a

cazurilor, neînceperea urmăririi penale. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca după 1990 să fie

- 34 -

tăiate peste 80 de milioane de m3 de lemn, efectele fiind cuantificate în pagube enorme

produse comunităţilor locale: inundaţii devastatoare şi scurgeri de torenţi care au distrus

totul în calea lor.

Despăduririle sunt cel de-al doilea factor major al creşterii nivelului de gaze cu

efect de seră în atmosferă, după arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atât de

complex, încât tăierile din România au atras atenţia inclusiv americanilor de la NASA, care

finanţează un studiu de cercetare a suprafeţelor de pădure tăiată în România în perioada

1990 – 2000. Studiul este încă în derulare şi s-au cercetat deja aproximativ 62% din

suprafaţa împădurită a ţării.

Rezultatele obţinute până acum arată că au dispărut circa 2,4% din suprafeţele de

pădure, o cifră enormă având în vedere că pădurile româneşti se situează sub media

europeană. Cele mai multe despăduriri sunt localizate în Apuseni, în judeţul Suceava şi

secuime, zone unde au fost şi cele mai mari retrocedări.

Americanii au stabilit, fără echivoc, că Munţii Rarău, Munţii Gutâi, în zona Bran şi

Zărneşti, pădurile au fost defrişate în cantităţi imense, iar în Rezervaţia „Pietrosul Rodnei”

a dispărut întreaga bandă marginală de 5 km lungime.

Extrem de interesant şi de dăunător, spun eu, este faptul că România raportează în

statistici oficiale mult mai multe păduri decât cele existente acum zece ani, deşi valoarea

prejudiciului produs de furtul de lemne a ajuns la peste 5,7 milioane de euro. Însuşi

ministrul de resort recunoaşte că datele oficiale nu coincid cu realitatea din teren. Mai

mult, Institutul Naţional de Statistică a comunicat oficial, zilele trecute, că suprafaţa

fondului forestier din România a crescut aproape insesizabil anul trecut, cu 0,1% faţă de

2011, la 6,52 de milioane de hectare.

Pe de altă parte însă, România riscă să rămână fără pădure în următorii zece ani,

potrivit unui recent studiu al Organizaţiei „Greenpeace”. Prestigioasa organizaţie a

avertizat că în fiecare an dispar 28 000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate 3

hectare.

Principalele soluţii împotriva defrişării sunt multiple, dar prioritară, consider eu,

este modificarea legislaţiei. Un prim şi important pas este educarea şi informarea

oamenilor a căror decizie influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Educaţia trebuie

iniţiată, promovată şi în rândul tinerilor, cei care, în funcţie de ce păduri va moşteni

România, vor trebui să fie responsabili de păstrarea lor peste generaţii.

Responsabilitatea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct

proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice

drept un atentat la siguranţa naţională. Modificarea Codului silvic trebuie să prevadă

- 35 -

sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar,

situaţia se va perpetua, va scăpa de sub control şi, în continuare, nimeni nu va fi găsit

vinovat.

De asemenea, măsurile trebuie îndreptate şi împotriva celor care sunt plătiţi de

statul român să aibă grijă de fondurile forestiere, dar care se ascund în spatele legilor prost

făcute. În acest moment, mafia lemnului are deja 30 000 de dosare penale deschise în

ultimii doi ani, dar justiţia nu prea are temei legal şi motive pentru condamnarea acestor

jefuitori de păduri.

Îmi exprim speranţa totuşi că actualul Guvern USL va face dreptate în acest sector

putred şi va găsi metodele optime pentru a face curăţenie generală în acest mare jaf

naţional al aurului verde al României.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

domnul senator Tánczos Barna.

Domnul Dumitru Oprea:

Aş avea, întâi, un cuvânt de mulţumire doamnei Silistru, care a părăsit sala,

deocamdată. Dacă PNL este de dreapta, deja PSD a îndreptat o parte din ea, respectiv PNL

spre stânga.

„România este guvernabilă, păcat că nu este guvernată” – aceasta este declaraţia de

astăzi.

A fost unanim salutată recomandarea Comisiei Europene privind scoaterea

României din procedura de deficit excesiv, un anunţ aşteptat de multă vreme, primit cu

satisfacţie de toate forţele politice. Poate de aceea declaraţia lui Günther Oettinger a creat

unele suspiciuni, unele păreri contrare vizavi de afirmaţia că România este „aproape

neguvernabilă”. Cine are însă curiozitatea să consulte documentele Comisiei Europene

poate totuşi să constate că sunt o mulţime de probleme pe care se bazează chiar şi

comisarul amintit anterior.

Mai exact, Comisia arată că sistemul românesc de pensii nu este sustenabil, că

sistemul sanitar are mari dificultăţi în a asigura calitatea serviciilor medicale, că

managementul de aici este defectuos – probabil că domnul Nicolăescu ştie de ce îşi va

anunţa a zecea reformă a sistemului –, că politicile din domeniul pieţei muncii nu pot fi

implementate din cauza capacităţii administrative reduse a autorităţilor. De asemenea, se

arată că rata angajării tinerilor este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

- 36 -

Criticile continuă cu rata de absorbţie a fondurilor europene, cu productivitatea

scăzută din România şi cu o lipsă a competitivităţii în sectorul energetic.

Aşa că domnul Günther Oettinger constată ceea ce numai miniştrii Guvernului nu

pot sau nu vor să vadă, şi anume că se ocupă cu orice altceva în afară de guvernare.

Aşadar, treceţi la treabă, domnilor miniştri! Dacă tot v-aţi luat un an de vacanţă

după venirea la putere, arătaţi măcar de acum că nu mai bate vântul la Palatul Victoria.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Ţánczos Barna – Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Tánczos Barna:

Tánczos!


Domnule senator, vă rog să-mi spuneţi exact cum se pronunţă.


Tánczos Barna, cu T de la Tudor.


Vă rog.

Se pregăteşte domnul senator Florea Voinea.


Oi fi eu ţanţoş, dar mă cheamă Tánczos, mulţumesc.


Declaraţia mea de astăzi se referă la folosirea limbii materne de către minorităţile

naţionale din România.

De ce naşte controverse, de ce devine temă de dezbatere orice ştire legată de

folosirea limbii materne a unui cetăţean român care face parte dintr-o minoritate naţională?

De ce după 23 de ani de democraţie şi şapte ani de statut de ţară membră a Uniunii

Europene, în România, această temă naşte controverse?

UDMR, ca cea mai puternică organizaţie a unei comunităţi de minorităţi naţionale

din România, militează de peste două decenii pentru drepturile minorităţilor naţionale,

pentru legiferarea acestor drepturi, pentru acceptarea faptului că România nu este un stat

naţional, că pe teritoriul acestei ţări trăiesc şi alţi cetăţeni, de altă etnie.

Încercăm de 23 de ani să-i convingem pe politicieni, pe reprezentanţii mass-media,

pe conducătorii instituţiilor publice, pe cei din Ministerul de Interne, pe cei din Ministerul

Apărării Naţionale sau pe cei din SRI sau SIE că nu vrem să luăm nimic de la nimeni, că a

- 37 -

da drepturi minorităţilor naţionale nu înseamnă că vrem să luăm ceva de la cineva, că

multiculturalitatea, multilingvismul sunt elemente pozitive, un plus pentru orice ţară, şi nu

o povară, o cocoaşă de care ar trebui să scape administraţia din România.

Folosirea limbii materne în spitale, în relaţiile cu administraţia publică, în justiţie,

în învăţământ este un drept fundamental, recunoscut în orice stat membru al Uniunii

Europene şi, implicit, trebuie să fie recunoscut şi în România. Pacientul trebuie să aibă

posibilitatea să vorbească în limba sa maternă într-un spital cu cel care-l tratează. Orice

cetăţean care doreşte să completeze formulare în limba maternă, documente pentru

primărie sau vrea să se adreseze instanţei judecătoreşti în limba maternă trebuie să aibă

această posibilitate, cu siguranţă, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Nu cerem lucruri imposibile şi nu suntem absurzi, dar nu putem face niciun pas

înapoi când vine vorba de apărarea drepturilor obţinute, când vine vorba de folosirea limbii

materne în administraţie, în justiţie, în şcoli sau în spitale.

Pentru obţinerea acestor drepturi, am apelat strict la mijloace democratice

parlamentare. Pentru apărarea acestor drepturi, vom apela, de asemenea, la mijloace

democratice, la mijloace parlamentare. Este însă câteodată o muncă de sisif, bolovanul

urcat pe munte stă să pornească la vale tot timpul.

În cazul drepturilor minorităţilor naţionale, gravitaţia este reprezentată de

nepăsarea, indiferenţa, lipsa de empatie şi câteodată de rea-voinţa unora. Această forţă

similară cu gravitaţia, această forţă care tinde să ne readucă, de fiecare dată, la momentul

zero, acolo de unde am plecat în 1989 şi unde nu vrem să ne întoarcem niciodată, poate fi

învinsă doar prin colaborare.

Noi, cei din UDMR, ne-am asumat această muncă şi responsabilitate. La fel ca

predecesorii noştri, care în ultimii 93 de ani, după decizia din data de 4 iunie 1920 de la

Trianon, au dus zi de zi o luptă pentru supravieţuire. Timp de nouă decenii, reprezentanţii

maghiarilor rupţi de ţara-mamă au luptat pentru aceste drepturi, iar UDMR, în calitatea sa

de reprezentant al minorităţii naţionale din România, al minorităţii maghiare din România,

va lupta în continuare pentru obţinerea şi păstrarea, apărarea acestor drepturi.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Îmi pare rău, timpul a expirat, am depăşit cu două minute. Prima parte a şedinţei de

astăzi o declar închisă.

Îl rog pe domnul senator Mario Oprea, secretar al Senatului, să facă prezenţa pentru

partea a doua a şedinţei.

- 38 -


Bună dimineaţa tuturor!

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel absent

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion absent

9. Atanasiu Teodor absent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard prezent

13. Banias Mircea-Marius absent

14. Barbu Daniel-Constantin absent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae absent

18. Bălu Marius prezent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai absent

22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin absent

25. Bodea Cristian-Petru prezent

26. Bodog Florian-Dorel absent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin absent

33. Butnaru Florinel prezent

- 39 -

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan absent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian absent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent

42. Ciorbea Victor absent

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru absent

46. Corlăţean Titus absent

47. Coste Marius prezent

48. Cotescu Marin-Adrănel absent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan absent

53. Croitoru Cătălin prezent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică absent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu absent

62. Drăghici Damian prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen absent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

- 40 -

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel absent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan absent

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian absent

83. Greblă Toni absent

84. Grigoraş Viorel absent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin absent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent

94. Jipa Florina-Ruxandra absentă

95. Klárik László-Attila absent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş absent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

- 41 -

104. Mazăre Alexandru absent

106. Mihai Cristian-Dănuţ absent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban absent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae absent

114. Mohanu Nicolae prezent

115. Mora Ákos-Daniel absent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae prezent

119. Neagu Nicolae prezent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre prezent

122. Nicolae Şerban absent

123. Nicula Vasile-Cosmin prezent

124. Nistor Vasile absent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel absent

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru absent

131. Oprea Gabriel absent

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius absent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

- 42 -

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru absent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin prezent

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela absentă

Popa Nicolae-Vlad absent

Popescu Corneliu prezent

Popescu Dumitru-Dian prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian absent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică absent

Silistru Doina prezentă

Solomon Antonie absent

Stoica Ştefan absent

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna absent

Tămagă Constantin absent

- 43 -

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel prezent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu absent

Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent

Tudor Doina-Anca prezentă

Ţapu Nazare Eugen absent

Ungureanu Mihai-Răzvan absent

Valeca Şerban-Constantin absent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie absent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent

*

(Din acest moment, conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de domnul senator

Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 4 iunie, pentru partea de

dezbateri legislative.


Ordinea de zi pentru astăzi este cea care v-a fost distribuită şi vă consult dacă în

legătură cu ordinea de zi sunt observaţii.

Dacă nu sunt, o supun la vot.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

- 44 -

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 10.30, cum ştiţi, au fost

declaraţii politice; de la ora 10.30 la 13.00 – lucrări în plen, iar de la ora 15.00 – lucrări în

comisii.

În legătură cu programul de lucru sunt observaţii?

Nu sunt. Îl supun la vot.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Sunt prezenţi în sală 130 de doamne şi domni senatori.

*

În legătură cu programul pentru săptămâna 10 – 15 iunie, acest program v-a fost

distribuit şi vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu programul.

Îl supun la vot.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

*

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare

nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european

agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la

bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea

Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi

gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a

programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru

modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor

SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru

pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către

fondurile de garantare.

Termenul de adoptare tacită este septembrie 2013.

- 45 -

Comisiile sesizate în fond pentru raport comun sunt Comisia pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală, care ne propun un raport de admitere.

Caracterul legii este ordinar.

Iniţiatorul este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Din partea ministerului, participă domnul secretar de stat Valentin Şoneriu,

microfonul 8.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru a prezenta poziţia Guvernului şi

proiectul de lege. Vă rog.

Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale:


Guvernul susţine această iniţiativă legislativă. Această măsură vine în sprijinul

fermierilor care derulează contracte de finanţare nerambursabilă prin PNDR pentru

investiţiile realizate în euro. Măsura susţine plata diferenţei de curs valutar, pe care acum o

suportă beneficiarul.

Mulţumesc.



Adică nu vă mulţumesc că poate…

Dau cuvântul domnului senator Nicula, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital, pentru a prezenta raportul comun. Microfonul 7.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Vasile-Cosmin Nicula:


Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu observaţii. Comisia

pentru afaceri europene a depus un aviz favorabil.

În şedinţa din data de 28.05.2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu

majoritate de voturi, întocmirea raportului comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria

legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale

art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este

primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

- 46 -


Mulţumesc.

Dau cuvântul, pentru dezbateri generale, doamnelor şi doamnelor senatori,

domnului senator Dobra. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene, vreau astăzi să punctez

că felicit Guvernul României şi Ministerul Fondurilor Europene pentru măsura iniţiată. E

una din acele măsuri aşteptate în teritoriu.

Salut şi reprezentantul Guvernului, care vine în ajutorul celor care au accesat

fonduri europene şi întâlnesc nenumărate dificultăţi după accesarea acestora.



Vă mulţumesc.

Mai sunt alte solicitări, din partea doamnelor şi doamnelor senatori, în legătură…

Nu mai avem, da? Mulţumesc.

Doamnelor şi doamnelor senatori,

Închei dezbaterile generale şi trecem la procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera

decizională fiind Camera Deputaţilor.

Supun votului raportul şi proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate. Mulţumesc.

Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Sârbu:

Doar o rectificare aş dori să fac.

Iniţiativa aparţine Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ca unul care a fost

ministru la agricultură, ţin să fac sublinierea aceasta. Sigur că şi celelalte ministere au avut

un rol, dar ceea ce aparţine Cezarului să dăm Cezarului.

Mulţumesc.

- 47 -


Vă mulţumesc.

Nostalgia domnului ministru.

*

Trecem la următoarea iniţiativă aflată pe ordinea de zi, la punctul 4 – Propunerea

legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal.

Este procedură de urgenţă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi

piaţă de capital. Raportul pe care ni-l propune comisia este raport de respingere, caracterul

legii este ordinar.

Iniţiatori – un număr de senatori şi domni deputaţi.

Partea vizată e Ministerul Finanţelor Publice şi, din partea acestui minister, este

prezent în sală domnul secretar de stat Dan Manolescu, căruia îi ofer microfonul 9 pentru a

prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Dan Manolescu – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Ministerul Finanţelor Publice susţine respingerea acestei propuneri legislative,

întrucât a rămas fără obiect.

Propunerea legislativă viza prelungirea aplicării taxării inverse pentru cereale până

la 31 mai 2014. O astfel de prelungire a fost deja realizată prin legea de aprobare a

Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013, prin urmare această propunere legislativă nu mai are

aplicabilitate.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte Nicula, din partea Comisiei pentru buget,

finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.



Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. De asemenea,

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ.

Guvernul a transmis un punct de vedere potrivit căruia nu susţine această propunere

legislativă.

- 48 -

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Menţionez faptul că, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României şi art. 88 din

Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative şi întreb dacă, din

partea doamnelor şi domnilor senatori, există dorinţa de a interveni la dezbateri generale.

Nu, mulţumesc, nu sunt solicitări. Pe cale de consecinţă, trecem direct la procedura

de vot.

Raportul comisiei, după cum aţi ascultat, este un raport de respingere a propunerii

legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este


Supun la vot raportul de respingere.



Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri.


*

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de

reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte

normative.

Acest proiect de lege are caracter de lege organică.

Comisia sesizată în fond… de fapt, sunt două comisii şi avem un raport comun din

partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

şi Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Iniţiator este Ministerul Finanţelor Publice.

La dezbaterile noastre participă domnul secretar de stat Alin Mitrică, căruia, la

microfonul 8, îi ofer posibilitatea de a se adresa Senatului pentru susţinerea punctului de

vedere al Guvernului şi a proiectului de lege.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

- 49 -

Domnul Alin Sorin Mitrică – secretar de stat în Ministerul Fondurilor

Europene:



La începutul acestui an, Ministerul Fondurilor Europene a preluat de la Ministerul

Finanţelor Publice două direcţii, şi anume Autoritatea de Management Ex-ISPA şi OPCP-ul.

Aceste două direcţii, ca urmare a activităţii din perioada de preaderare, au avut o serie de

procese pe rol. Aceste procese Ministerul Fondurilor Europene nu poate să le preia, pe de o

parte, pentru că ar însemna să angrenăm o parte juridică nouă în aceste procese, pe de altă

parte, pentru că în structura noastră există doar două persoane cu funcţie de consilier

juridic.

De aceea, agreând împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, am propus ca

procesele respective să se desfăşoare până la finalizare de către ministerul acesta.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital.

Aveţi cuvântul, microfonul 7.

Domnul senator Nicula.



Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii. Comisia

economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil

proiectul de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor

prezenţi, 14 voturi pentru, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu

amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.


legilor organice şi urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din

Constituţia României, revizuită.

Potrivit art. 75 din Constituţia României şi art. 88 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul

Senatului, Cameră decizională este Senatul.

- 50 -

Faţă de cele prezentate, propunem plenului Senatului, pentru dezbatere şi adoptare,

raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexă şi, în

final, proiectul de lege.

Vă mulţumesc.


Deschid dezbaterile generale şi aştept înscrierile la cuvânt, din partea doamnelor şi

domnilor senatori, la dezbaterile generale.

Nu sunt solicitări. Pe cale de consecinţă, intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Noi ne aflăm în faţa unui

raport suplimentar comun al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, noi suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise,

suplimentar al comisiei.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 91 de voturi în favoare, un vot contra şi 12 abţineri, raportul comisiei, de

admitere, a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege.


Voturi împotrivă?

Abţineri? Nicio abţinere.

Cu 91 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi nicio abţinere, şi proiectul de lege a

fost adoptat.

Vă rog să luaţi măsurile pentru a fi transmis proiectul de lege la promulgare.

*

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Pentru acest proiect de lege, a fost sesizată în fond Comisia economică, industrii şi

servicii, care va prezenta un raport de admitere.


Din partea Guvernului, a Secretariatului General, participă…

- 51 -

Cine participă din partea Guvernului?

Vicepreşedinte. Unde sunteţi, domnule? (Discuţii)

Domnul Mircea Fechet – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru

Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice:

Mircea Fechet, sunt vicepreşedinte ANRMAP.


Preşedintele meu este la plen la Camera Deputaţilor cu Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 77/2012 şi nu a putut fi prezent.


Bun, când termină domnul preşedinte al dumneavoastră, să vină aici să-şi susţină

proiectul de lege.

Mergem mai departe.

Îl aşteptăm până la sfârşitul acestei zile.

Dumneavoastră aveţi rang de subsecretar de stat, da?

Da. Mulţumesc.

Când termină domnul preşedinte, să vină. (Rumoare, discuţii)

Supun votului să amânăm până la prezenţa preşedintelui autorităţii, pentru

susţinerea proiectului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc. (Râsete, discuţii)

*

Punctul 7 din ordinea de zi. Am amânat punctul 6.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2013

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice

şi a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii şi servicii, care ne

propune un raport de admitere.


Iniţiatorul este DPIIS… (Râsete, discuţii)

Ce înseamnă asta? Mă depăşeşte şi pe mine.

- 52 -

O să ne spună domnul secretar de stat Alexandru Năstăsescu… Năstase… avem şi

noi lipsuri… căruia îi ofer microfonul 10 pentru a prezenta punctul de vedere al

iniţiatorului.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Năstase.

Domnul Alexandru Năstase – secretar de stat în cadrul Departamentului

pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine:



Susţin acest proiect…

Domnul Tudor Barbu (de la prezidiu):

Ce înseamnă DPIIS? (Rumoare, discuţii)

Domnul Alexandru Năstase:

Poftim?

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. (Discuţii)

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006 în sensul accelerării procedurilor de achiziţie, concretizate de

introducerea de termene limită pentru fiecare etapă.

Principalele tipuri de proceduri de achiziţie publică utilizate la atribuirea

contractelor de valori medii şi mari, cum ar fi licitaţia deschisă, restrânsă, dialogul

competitiv şi negocierea cu publicarea anunţului, conţin în structura lor mai multe etape

obligatorii, de a căror durată de derulare depinde şi durata totală a procedurii.

Acele etape a căror durată depinde exclusiv de acţiunea sau inacţiunea

funcţionarilor autorităţilor contractante sunt etapa de selectare a candidaturilor, etapa de

derulare a dialogului şi, respectiv, etapa de evaluare a ofertelor.

În practică, s-a constatat că tocmai aceste etape, şi nu cele care depind de ofertanţi,

sunt mari consumatoare de timp, de multe ori existând indicii clare care să ateste existenţa

unei tergiversări nejustificate a momentului adoptării deciziei finale de către comisia de

evaluare.

În baza datelor prezentate anterior, pentru creşterea eficienţei procesului de

achiziţie publică, Guvernul propune introducerea de termene limită pentru fiecare etapă a

procedurilor principale de achiziţii care depind exclusiv de voinţa şi acţiunea autorităţii

contractate în cauză, astfel încât în ordonanţa de urgenţă sunt specificate foarte clar

termenele respective.

Mulţumesc.

- 53 -


Punctul următor este prezentarea raportului de către comisia sesizată în fond.

Dau cuvântul, la microfonul 5, domnului senator Iliescu, preşedintele Comisiei

economice, industrii şi servicii.


Domnul Lucian Iliescu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa din data de 22 mai 2013, în prezenţa

reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu

majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au

avizat favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este


Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de

admitere şi proiectul de lege.



Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra proiectului de

lege. Există intervenţii?

Domnul senator Oprea, microfonul 2, la dezbateri generale.


Probabil că v-aţi obişnuit să am numai puncte de vedere care nu au fost votate. Cred

că de data asta este bine-venită intervenţia noastră şi consider că este un pas pentru

accelerarea procesului legal de achiziţii publice şi categoric grupul nostru felicită pe cei

care, în zone în care termenii erau nedefiniţi, au venit şi au conturat prin stabilirea unei

date precise.

Ca o recomandare pentru Guvern – şi v-o spun din lumea achiziţiilor publice,

fiindcă toate proiectele europene sunt blocate, mai ales din cauza unor procese de

necontrolare a achiziţiilor publice – încercaţi să găsiţi o modalitate prin care, la capitolul

ştiinţă popularizată, să le spuneţi oamenilor, dacă vreţi să achiziţionaţi un anumit bun, un

serviciu sau o lucrare, cel puţin, cât timp durează procesul ăsta, fiindcă lumea nu cunoaşte.

Ce aţi făcut astăzi este un pas bun şi vă felicităm.

- 54 -


Am trăit s-o aud şi pe-asta! Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

(Aplauze)

Într-adevăr, eleganţa domnului senator şi atunci când ne critică, şi în condiţiile în

care primim consideraţii, este aceeaşi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii ale doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri

generale, închei dezbaterile generale şi trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte

din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul şi proiectul de lege, împreună.




Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să transmiteţi la Camera Deputaţilor, cât mai repede, proiectul de lege. Aţi

văzut cât este de important.

*

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238

din 7 iunie 2004, a petrolului.

(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)

Da, domnule senator Haşotti, microfonul central.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut o discuţie şi cu domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul

senator Ilie Sârbu. Cred că şi opoziţia este de acord. Eu aş propune retrimiterea la comisie

a acestei propuneri legislative. Argumentele Guvernului pentru respingerea propunerii

legislative au şi nu au un temei foarte serios.

Am convingerea că se impune o discuţie mult mai aplicată la comisie. Este vorba

despre exploatarea gazelor de şist şi pe teritoriul unor staţiuni. Această chestiune

presupune, cum lesne cred că vă daţi seama, o dezbatere mai aplicată, motiv pentru care

propun Senatului retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Avem tot timpul

din lume, nu suntem ameninţaţi cu adoptarea tacită.


Mulţumesc.

Există o solicitare...

- 55 -

Domnule senator Grapă, aveţi microfonul 2. S-a făcut o propunere din partea unor

grupuri parlamentare pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Sebastian Grapă:


Onorat Senat,

Eu sunt de acord cu propunerea domnului senator Haşotti. Aş dori însă să fac un

considerent de ordin personal vizavi de avizul negativ al Guvernului.

Noi suntem într-o situaţie atipică. În momentul de faţă, vorbim despre exploatarea

unei resurse care nu apare în Legea nr. 238/2004. Şi atunci, o curiozitate de ordin personal

este următoarea: Guvernul a dat aviz negativ, pentru ce? Întrucât în legea exploatării

gazelor naturale nu există o definiţie foarte clară a gazului de şist, pe cale de consecinţă,

avizul negativ din partea Guvernului pentru ce este?


Mulţumesc.

O să aflaţi data viitoare, când, probabil, vom dezbate propunerea legislativă, pentru

că există acum, din partea a două grupuri parlamentare, o solicitare de retrimitere la

comisie. Conform Regulamentului, când se solicită retrimiterea la comisie, cu prioritate, se

supune votului.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie

2004, a petrolului.

Doamnelor şi domnilor, cine este pentru această propunere?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot referitor la retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 98 de voturi în favoare, a fost retrimisă la comisie.

Am o obligaţie, domnule senator Haşotti. Dacă nu-mi spuneţi dumneavoastră, eu

trebuie să dau totuşi un termen. Aşa spune procedura.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti)

Dacă sunteţi de acord, termenul să fie de două săptămâni.

Domnilor de la comisie, aveţi două săptămâni pentru a veni cu raportul suplimentar.


Intervenţie pe procedură, domnule preşedinte.


Domnul senator Dincă, microfonul 2, procedură.

- 56 -



Nu pot decât să constat că iniţiatorului nu i s-a dat cuvântul, măcar să-şi spună

punctul de vedere legat de faptul de a retrimite la comisie sau nu această propunere

legislativă. Am luat cuvântul pentru a explica votul.

Au fost mai multe iniţiative şi, zic eu, unele dintre ele, bune, chiar propuse de

colegii de la USL, care au avut aceeaşi soartă: fie au fost respinse, pentru că aşteptăm

proiecte de la Guvern pe acelaşi domeniu, fie că, în curând, vor veni proiecte pe care nu

le-a văzut nimeni, pe aceeaşi temă, de la Guvern.

Astăzi, am amânat. E în regulă, a fost voinţa majorităţii, doar că peste două

săptămâni, trei săptămâni, o lună de zile, când vom merge la mare, ne vom întâlni cu cei

care fac explorările sau exploatările şi la Vama Veche, şi la Costineşti, aşa încât cred că

este nevoie de celeritate şi... E în regulă două săptămâni de zile, dar cred că, după aceea,

vom avea clar întârzieri în ceea ce priveşte reacţia instituţiilor statului, în speţă a

Parlamentului.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Sunt obligat, domnule senator – nu am dorit să am niciodată o poziţie didactică de

la acest microfon – , să vă spun că în legătură cu decizia de trimitere sau retrimitere a unui

proiect de lege, ca urmare a unui drept pe care poate să-l exercite un preşedinte de comisie

sau un lider de grup, pentru a-l rediscuta şi a i se întocmi raport suplimentar, decizia

aparţine exclusiv Senatului şi nu poate să aparţină iniţiatorului, fie că este unul dintre

colegi, fie că este vorba despre Guvern. Deci deja suntem în procedură.

Sigur, dacă ar fi solicitat unul din ei cuvântul, le-aş fi dat cuvântul.

(Intervenţie neinteligibilă din sală;discuţii la prezidiu)

Bine... Îmi pare rău. Acum n-am observat eu, lucrurile sunt consumate. Dacă ar fi...

Nu pot să dau vina pe colegii mei, care sunt foarte atenţi, de obicei, care mă ajută la

conducerea şedinţei, aşa că îmi asum eu acest lucru şi cer scuze. Are posibilitatea, peste

două săptămâni, să prezinte punctul de vedere.


*

Trecem mai departe.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi

activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

- 57 -

Este o propunere legislativă aflată la punctul 9 al ordinii de zi. Propunerea

legislativă are caracter de lege organică.

Iniţiatorii – un număr de colegi de-ai noştri, deputaţi şi senatori. Partea vizată este

Ministerul Justiţiei.

Raportul a fost întocmit de comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrii

şi servicii, care ne propune un raport de respingere.

Din partea Ministerului Justiţiei, pentru a ne prezenta punctul de vedere al acestui

minister şi al Guvernului, participă domnul secretar de stat Florin Moţiu, la microfonul 9.

Îi dau cuvântul pentru a-şi prezenta poziţia.

Domnul Florin Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:


Nu susţinem aprobarea acestei propuneri legislative. În esenţă, prin această

propunere legislativă, se urmăreşte scoaterea Oficiului Registrului Comerţului din

subordinea Ministerului Justiţiei şi trecerea funcţionării pe lângă Camera de Comerţ şi

Industrie a României.

Punctul nostru de vedere este întemeiat atât pe mai multe decizii ale Curţii

Constituţionale, prin care s-a constatat că ţinerea registrului comerţului este un serviciu

public de interes general şi că atributele exercitării acestei autorităţi publice trebuie să fie

în cadrul unei instituţii publice.

De asemenea, s-a constatat de Curtea Constituţională că este neconstituţională

atribuirea unui serviciu public prin negociere directă şi, de asemenea, că prestarea

activităţii de o persoană juridică şi încasarea tarifelor de către o altă persoană juridică

înlătură transparenţa în gestionarea fondurilor provenite din activitatea registrului

comerţului.

Dincolo de aceste aspecte, care ţin de soluţiile pronunţate de Curtea

Constituţională, sunt şi argumente de transpunere şi implementare a dreptului Uniunii

Europene, care ne fac să nu susţinem această propunere legislativă, respectiv există 12

directive europene şi două regulamente care sunt puse în aplicare şi prin intermediul

registrului comerţului. De asemenea, o analiză a sistemelor de administrare a registrului

comerţului din 36 de state membre şi non membre ale Uniunii Europene a relevat că toate

aceste state menţin un control public asupra registrului comerţului. Există doar două state

în care registrul comerţului funcţionează pe lângă camerele de comerţ, dar, în acele state,

camerele de comerţ sunt instituţii publice.

- 58 -

De asemenea, este necesară consolidarea mecanismelor de registru în contextul

obligaţiei de interconectare a registrelor comerţului din statele membre ale Uniunii

Europene.

În cadrul registrului comerţului, funcţionează şi buletinul procedurilor de

insolvenţă, care, în cazul în care ar fi adoptată această soluţie legislativă, ar putea genera

indisponibilizarea acestui sistem informatic şi, de asemenea, nu susţinem această trecere şi

pentru faptul că ar fi periclitate şi obligaţiile României, asumate pe plan internaţional, de a

intensifica lupta anticorupţie şi prin combaterea fraudelor fiscale, evitarea înregistrării

firmelor-fantomă sau a unor operatori cu antecedente penale din alte state.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Mi se atrage atenţia din partea secretarilor de şedinţă că există în sală persoane care

nu sunt senatori şi stau pe locurile de senatori. Vă rog să... Regulamentul nu permite acest

lucru.

Mulţumesc.

Trecem mai departe. Dau cuvântul comisiei sesizate în fond. Îi dau cuvântul

domnului senator Iliescu.


Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

În primul rând, vreau să fac precizarea că, în urma dezbaterilor care au avut în

şedinţa din 28 mai 2013, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică,

industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să dea vot negativ, deci raport de

respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru

administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au transmis avize

negative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima

Cameră sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere

şi propunerea legislativă.

Mulţumesc.



- 59 -

Eu am uitat să întreb dacă, din partea iniţiatorilor, vrea cineva să susţină. Faptul că

Ministerul Justiţiei este parte...

Deci nu e nimeni din partea iniţiatorilor care vrea să susţină propunerea legislativă.

Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Domnul senator Ghişe, microfonul 2, la dezbateri generale.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimaţi colegi,

Am intervenit la acest punct, deoarece el este o repetare a unei intenţii. Este al

treilea mandat parlamentar consecutiv, în care aceiaşi iniţiatori din spate, dar prin

parlamentari diferiţi, încearcă acelaşi lucru, anume să ducă registrul comerţului de la

controlul public şi autoritatea publică, la o structură asociativă de tip privat.

Punctul de vedere exprimat de Guvern este cât se poate de elocvent în a arăta că

modelul cultural, politic şi instituţional în Uniunea Europeană este acela de a păstra acest

instrument esenţial pentru economia de piaţă în controlul şi sub autoritatea statului şi, aşa

cum aţi ascultat şi din punctul de vedere al comisiei, vă rog să reţineţi că a face invers,

cum, de fapt, s-a petrecut cu ani în urmă, ar fi o mare greşeală, anume aceea de a duce

registrul comerţului la o structură asociativă de tip privat, care, pe fond, vrea să aibă acces

la nişte sume de bani, prin aceasta, încercând să suplinească lipsa de activitate specifică a

camerelor de comerţ pentru ajutorarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Aşadar, şi îndemnul meu către colegi este de a vota pentru respingerea propunerii

legislative.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul 2.


Da, din serialul „Da”. Completându-l pe domnul Ghişe, aş putea chiar zice că este

vorba de repetabila povară, fiindcă, de ani mulţi – şi am fost implicat printr-un centru de

consultanţă al întreprinderilor private de statutul registrului comerţului – am încercat să

beneficiem de servicii ale registrului, care sunt destul de rentabile.

Mie mi se pare că, prin respingerea de astăzi, se continuă seria normală, de

menţinere a registrului comerţului acolo unde îi este locul, din mai multe motive. Este o

probă de legalitate, de moralitate, este o problemă de securitate, chiar naţională şi, nu în

- 60 -

ultimul rând, este o cale legală, normală şi de eficienţă şi de a aduce un ban la buget,

fiindcă acesta este subiectul cheie, ultimul: cine ia banul?

Este o instituţie publică, ce ar vrea să se ducă în altă parte.

Categoric, suntem de acord cu respingerea iniţiativei.


Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Ba, da. Domnul senator Donţu.


Mă scuzaţi. Domnul senator Donţu, microfonul central.

Vă rog, poftiţi.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vreau

să vă zic că această comisie nu a dat aviz favorabil acestei iniţiative legislative, pentru că

nu s-au luat toate măsurile înlăturării efectelor Deciziei nr. 1636/2009 a Curţii

Constituţionale şi, practic, există elemente de neconstituţionalitate şi-n acest proiect de act

normativ.

Sigur că problema supusă dezbaterii este o problemă foarte serioasă. Sigur că

iniţiatorii se bazează pe faptul că reforma registrului comerţului a eşuat în sensul că

registrele comerţului au devenit monumente ale birocraţiei şi asta nu s-a întâmplat doar în

ultimul an.

Astăzi, un agent economic petrece 90 de zile pentru a face o cesiune, o divizare sau

o fuziune. Astăzi, ca să-ţi faci un act constitutiv eşti programat după 15 zile pentru a da

forma actului de începere a unei societăţi comerciale.

Anul trecut, în plină criză, tarifele registrului comerţului s-au majorat cu 40%.

Astăzi, plătim 4 milioane de lei vechi pentru a obţine un certificat privind istoricul

societăţilor comerciale.

Iată de ce problema este foarte serioasă şi trebuie să o reglementăm.

De asemenea, statul a abandonat unele funcţii publice din domeniul economic şi,

aici, o să-mi permit să dau citire câtorva:

- înregistrarea mărcilor, invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale în judeţe nu

este încă posibilă pe deplin;

- 61 -

- unităţile administrative ale ministerelor economice nu au puncte de lucru, nu au

reprezentare în judeţe, nu există centre de absorbţie a fondurilor europene şi acest lucru se

vede;

- referitor la camerele agricole noi ne chinuim să înfiinţăm o nouă entitate de

aceeaşi formă precum camerele de comerţ, numite camere agricole, uitând că pentru

camerele de comerţ au trebuit 23 de ani să se poată autofinanţa. De ce nu am da camerele

agricole, ca instituţie cu personalitate juridică în subordinea camerelor de comerţ?

Statul mai are nevoie să intervină pe zona de deblocare a instituţiei creditului. Nu

există un birou unic de acte şi avize funcţional.

Centre de mediere, dacă tot Parlamentul a adoptat Legea medierii... iarăşi, nu

funcţionează această instituţie.

Iată de ce, vă chem pe toţi senatorii care doresc, să facem un grup de lucru, să

reglementăm, pe de o parte, şi problematica registrului comerţului, pe de altă parte, să

facem şi din camerele de comerţ factori activi în zona economică şi cred că acest lucru ar

rezolva ambele probleme supuse discuţiei.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Dobra, microfonul 2. Și vă rog după aceea să trecem...

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


O să spun aşa că tot ceea ce domnul Oprea numea elegant „eficient” eu o să numesc

costisitor, referindu-mă la taxele de la registrul comerţului. Şi o să spun cu toată

limpezimea că tot ceea ce a spus domnul coleg Donţu este perfect adevărat, că avem un

monument de birocraţie, că nu trebuie să trecem chiar atât de uşor peste o astfel de

reglementare şi că mă raliez, domnule coleg, în orice moment la acea comisie pentru a

discuta cu adevărat şi a ne gândi un pic mai mult la camerele de comerţ şi, până la urmă, la

cei care le finanţează, întreprinzătorii.

Mulţumesc frumos.


Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:


Eu încerc să ajut partea guvernamentală în toată această discuţie pentru că până la

domnul Oprea a fost OK, după care am ajuns în regimul de taxe care nu avea nicio legătură

- 62 -

cu textul legii, iar actualele taxe, dacă s-ar aduce la îndeplinire o asemenea prevedere, ar fi

o blândă mângâiere.

Deci ca să fie limpede, deoarece am făcut parte şi din colectivul care, în 2002, a

revenit cu această chestiune, mă voi opune, în continuare, la orice fel de chestiune în care

registrul comerţului să nu fie în domeniul public. Despre taxe, despre monumente de

birocraţie şi alte chestiuni putem discuta, dar nu sub această formă.

Ce vreau să atrag atenţia este însă că această acţiune nu se opreşte aici.

(Discuţii în sală)


Rog să nu dialogaţi cu sala, că perturbaţi convorbirea.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Scuzaţi-mă, vă rog, domnule preşedinte de şedinţă.

Problema de fond este că a apărut o nouă propunere legislativă mai dură decât

aceasta, din partea aceluiaşi grup care doreşte înfiinţarea unui sistem paralel de camere de

comerţ. Deci pe lângă camerele acestea care sunt într-o luptă extraordinară, acum se

pregăteşte un alt sistem de camere de comerţ, care să aibă propriul lor registru înfiinţat

printr-o lege.

Şi această chestiune nu va trece, cel puţin de Senat, dar, din păcate… mulţumesc

Ministerului Justiţiei, unde a fost blocată această lucrare o anumită perioadă, că nu dă curs

unor asemenea chestiuni care sunt total în afara regulilor europene şi, iertaţi-mă, şi în afara

regulilor de bună guvernanţă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Ultima intervenţie, domnul senator Dincă Mărinică, microfonul 2.


După aceea, intrăm în procedură de vot.



Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că instituţia Registrului Comerţului în toată

Uniunea Europeană este, în diverse forme, în subordinea statului. Chiar şi acolo unde

vedem că registrul comerţului are vreo legătură cu camera de comerţ – acea instituţie

publică, cum este Olanda – regulile sunt stabilite tot de stat, taxele sunt stabilite tot de stat,

iar aparatul administrativ este administrat de stat, aşa încât urmărind regulile în cadrul

Uniunii Europene trebuie să avem un punct de vedere comun.

- 63 -

Colegul nostru de la Ministerul Justiţiei vorbea şi de interdependenţa şi

interoperativitatea între registrele comerţului din Europa. Ştim că în aceste luni, practic, în

această lună va fi un eveniment care va fi legat de întrunirea registrelor comerţului din

Uniunea Europeană, aşa încât cred că mesajul pe care trebuie să-l dăm celor din Uniune,

colegilor noştri, este acela de a avea o legislaţie comună, o legislaţie care să facă mai

uşoară şi comunicarea dintre aceste registre.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu)

Domnul senator Cadăr Leonard, microfonul 2.

Vă rog.

Domnul Leonard Cadăr:


Am să fiu scurt. Cu siguranţă, sunt de acord cu tot ce s-a discutat în plenul

Senatului, însă aş ura succes grupului de iniţiativă pentru temele pe care şi le-au propus,

dar vreau să ridic una.

După părerea mea, ar trebui să nu fim atât de riguroşi şi de duri, pentru că noi

românii nu avem altă şansă să atragem investitorii decât creându-ne câteva facilităţi sau un

mic paradis fiscal.

Mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult.

Cred că aţi glumit, domnule senator. România nu are cum să fie paradis fiscal

niciodată.


Intrăm în procedură de vot.

Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii este de respingere a propunerii

legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.



Abţineri? Nu sunt.

- 64 -

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat raportul.


Supun la vot respingerea propunerii legislative.


Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Aici ştiţi că eu am o mică...Două bătăi strică, două mâncări nu strică. O abţinere.

Mulţumesc.

*

A venit aici domnul preşedinte al ANRMAP.

Ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii şi servicii.

Raportul este de admitere.

Caracterul legii : ordinară.

Iniţiator este ANRMAP şi Secretariatul General al Guvernului.

Participă, din partea ANRMAP, preşedintele agenţiei pe care îl rog să se prezinte.

Microfonul 8.

Domnul Lucian Dan Vlădescu – preşedintele Autorităţii Naţionale pentru

Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice:

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi domni senatori,

Numele meu este Dan Vlădescu şi sunt preşedintele ANRMAP şi susţin, în numele

Guvernului României, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea articolului 8 lit. b1) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006, având în vedere nota de fundamentare care însoţeşte actul

normativ supus astăzi aprobării.


Mulţumesc.

Dau cuvântul, pentru a prezenta raportul, domnului preşedinte Iliescu, microfonul

5. Comisia economică, industrii şi servicii.

- 65 -



Mulţumesc frumos, m-aţi întors din drum.

Sigur, în urma dezbaterilor care au fost în 22 mai 2013, în prezenţa reprezentanţilor

Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi,

adoptarea raportul de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului,

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de

admitere şi proiectul de lege.



Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale la acest punct.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul 2.


Prin înţelepciune populară sau printr-o arhicunoscută zicere, „egalitate, dar nu şi

pentru căţei”... Adică dumneavoastră vreţi pentru transportul aerian, pentru transportatorii

aerieni, în aer sau de ce? Competiţia este globală de ani buni. Multe domenii din România

se află într-o astfel de competiţie.

Spuneţi foarte clar. Am văzut expunerea dumneavoastră de motive. Pe ce vă bazaţi

atunci când cereţi un regim de excepţie transportatorilor aerieni?

Încă o dată spun, toate domeniile economice se află în competiţie globală, iar

expunerea dumneavoastră de motive nu are niciun suport.

De ce neapărat să ocoliţi legea prin excepţia aceasta când legea achiziţiilor publice

este una foarte aşezată, lucrată de-a lungul anilor îndelung?

Dacă aveţi un motiv foarte riguros, vă rog să-l expuneţi.


Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale, din partea doamnelor şi domnilor

senator?

Dacă nu sunt, am să-l rog pe domnul preşedinte să răspundă. Microfonul 8.

- 66 -

Domnul Lucian Dan Vlădescu:

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să-i răspund domnului senator.

Guvernul României a adoptat această ordonanţă, pentru că, la momentul adoptării

sale, exista realmente o necesitate în ceea ce priveşte Compania de Transport Aerian

„Tarom” S.A., care, fiind inclusă în categoria autorităţilor contractante începând cu 1

ianuarie 2013, a fost obligată să deruleze o procedură de achiziţie publică pentru servicii de

asigurare a aeronavelor. Procedura respectivă trebuia să fie finalizată într-un termen foarte

scurt, pentru că fostul contract expira în circa două săptămâni de la data adoptării

ordonanţei, iar unul dintre ofertanţii înscrişi în această competiţie a formulat o contestaţie

la acel moment pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, contestaţie

care ar fi dus la imposibilitatea Companiei „Tarom” S.A. de a-şi asigura flota aeriană şi,

practic, activitatea sa economică la acel moment era grav perturbată.

În legătură cu proiectul de act normativ, din punctul de vedere al Guvernului, sunt

îndeplinite condiţiile pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă. Evident, pot fi făcute

discuţii multe cu privire la exceptarea numai a serviciilor de transport aerian, dar vreau să

subliniez că transportul aerian nu făcea parte şi nu face parte din categoria activităţilor

relevante, în conformitate cu prevederile Directivei 17/2004/CE privitoare la procedura de

atribuire a contractelor de achiziţie publică în domeniul activităţilor relevante.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, închei dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte

din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul împreună cu proiectul de lege.


Voturi împotrivă?


71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Nu avem cvorum.


Nu avem cvorum.

- 67 -

În sală suntem, dar să ştiţi că nu au votat colegii. Îmi pare foarte rău, domnule

senator Oprea.

Propun să… Ştim care sunt voturile pentru, care împotrivă.

Vă rog să vă exprimaţi voturile împotrivă.

Vă rog. Votaţi.


Deci 71 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 5 abţineri.

Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

Solicit doamnelor şi domnilor de la Secretariatul general să transmită urgent

proiectul de lege la Camera Deputaţilor.

*

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale. A fost adoptat de Camera Deputaţilor. Este

reexaminare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de a pune în concordanţă textul cu

decizia Curţii.

Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, raportul este de admitere.

Iniţiator este Ministerul Justiţiei. Participă domnul secretar de stat Florin Moţiu.

Microfonul 9 pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Florin Aurel Moţiu:


Având în vedere decizia Curţii Constituţionale prin care s-a constatat

neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, soluţia nu

poate fi decât aceea de respingere a acestei ordonanţe.

Mulţumesc.



Dau cuvântul doamnei senator Federovici, din partea Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 63 de

deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PDL şi a constatat că Legea privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 este neconstituţională.

- 68 -

Camera Deputaţilor, în şedinţa din 8 mai 2013, a analizat legea venită la

reexaminare şi implicit decizia Curţii şi a hotărât să respingă legea, înaintând-o Senatului,

ca şi Cameră decizională.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în şedinţa din 22 mai

2013, a analizat proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 38/2012 şi, bineînţeles, Decizia Curţii Constituţionale nr. 738/2012 şi a hotărât, cu

unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte proiectul de lege în forma adoptată

de Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012

face parte din categoria legilor organice şi urmează să fie supus votului plenului Senatului,

împreună cu prezentul raport, ca şi Cameră decizională, cu respectarea prevederilor art. 76

alin. (1) şi art. 147 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


Vă mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Sunt înscrieri din partea

doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la procedura de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este un

raport de respingere a ordonanţei. Senatul este Cameră decizională, proiectul de lege face

parte din categoria legilor organice.

Vă reamintesc încă o dată că este vorba de punerea în concordanţă a unei decizii a

Curţii Constituţionale cu textul de lege. Deci este o solicitare de reexaminare, ca urmare a

unei decizii a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 738/19.09.2012.

Intrăm în procedură de vot. Vă consult prin vot.

Cine este pentru raportul de admitere? Vă rog să vă exprimaţi prin vot cine este

pentru. Mulţumesc.


Abţineri? Nu sunt.

Raportul a fost adoptat.

A fost un singur vot pentru proiectul de lege şi pentru raport.

*

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 11, Proiectul de lege privind

organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări. Proiectul de lege are caracter de lege organică.

- 69 -

Iniţiator este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice.

Participă, din partea ministerului, doamna secretar de stat Alexandra Braica.

Microfonul 10. Îi ofer microfonul pentru a susţine proiectul de lege şi a prezenta punctul de

vedere al ministerului şi al Guvernului.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Alexandra Patricia Braica – secretar de stat în Ministerul Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:

Bună ziua.

Am mai expus motivele, dar le repet.


Specificare. Este un raport suplimentar la solicitare.

Doamna Alexandra Patricia Braica:

Noi susţinem raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări şi propunem adoptarea proiectului de lege în forma propusă.


Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul comisiei, microfonul 7, pentru

a prezenta punctul de vedere al comisiei şi raportul.


Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizare şi funcţionarea

Consiliului Economic şi Social, urmând a fi abrogate dispoziţiile din Legea dialogului

social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare referitoare la acest organ

consultativ al Parlamentului şi Guvernului.

În şedinţa din 28 mai 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări a reanalizat acest proiect de lege şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte

raport suplimentar de admitere, fără amendamente.


legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.




Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, cei care doresc să intervină.

Mulţumesc.

- 70 -

Pe cale de consecinţă, nefiind solicitări, trecem direct la procedura de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de

lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Ca urmare, supun votului raportul şi proiectul de lege.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptat.

Fiind vorba de o lege organică, era nevoie de 88 de voturi. Au fost doar 74 de

voturi în favoarea raportului suplimentar al comisiei.

Mulţumesc.

*

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Ilie Sârbu)

Tudor Barbu (de la prezidiu):

Intervenţie. Domnul senator Ilie Sârbu.


Aveţi microfonul, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Sârbu:

Rugămintea noastră este să luăm doar ordinarele – mi se pare că mai este una – şi

să dăm votul final luni, că nu mai avem cvorum. Asta este situaţia.



Domnule senator Vochiţoiu, vă rog.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă apreciez şi vă stimez. Sunteţi un om foarte scrupulos şi un om care întotdeauna

aţi funcţionat şi ne-aţi cerut să funcţionăm în spiritul şi în litera legii şi a regulamentelor,

dar eu am o întrebare. Este a nu ştiu câta oară când întrerupem lucrările plenului, pentru că

nu există cvorum.

Păi, trebuie să găsim o soluţie! Ori vin şi colegii ceilalţi… Nu există cvorum pentru

legi organice sau nu există cvorum cât ar vrea cineva să treacă o lege organică!

Recunosc, eu sunt la primul mandat, nu ştiu care este obiceiul, dar eu cred că ori se

reuşeşte mobilizarea celor care vor să voteze într-un fel sau altul, ori continuăm până la

- 71 -

finalizarea ordinii de zi. Adică, suntem, cumva, într-o situaţie ciudată. De fiecare dată,

când nu vin suficienţi să voteze într-o anumită direcţie, întrerupem lucrările.

Vă rog frumos, în spiritul celor ce am spus la începutul intervenţiei mele, să-mi daţi

şi mie o explicaţie, domnule preşedinte de şedinţă.


Eu nu vă pot da decât o singură explicaţie, aceea a respectării literei şi spiritului

Regulamentului. În conformitate cu aceasta, s-a făcut o propunere din partea unui lider de

grup, potrivit căreia se solicită ca următoarele proiecte de lege – raportarea la ordinea de zi

– să fie transferate către votul final. În definitiv, este vorba de vot final pentru ziua de luni.

Este o solicitare care vine din partea unui lider de grup. Singurul lucru pe care pot să-l fac

– şi nu pot să vă dau nicio altă explicaţie în plus – este să mă supun Regulamentului şi să

supun la vot. Decizia vă aparţine dumneavoastră. Votul este suveran, plenul este suveran.

Pe cale de consecinţă, vă supun la vot solicitarea domnului senator Ilie Sârbu de a

amâna aceste iniţiative legislative pentru votul final de luni.


(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Cristian Rădulescu)

Imediat. Suntem în procedură de vot. Vă rog. Imediat. După aceea vă dau cuvântul.

(Rumoare în sală, discuţii la prezidiu)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem în procedură de vot. Vă rog să număraţi. Vă rog să vă exprimaţi prin vot,

domnilor colegi.

72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Număraţi, domnule secretar.

26 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Solicitarea făcută de Grupul parlamentar al PSD, prin domnul senator Ilie Sârbu, a

fost aprobată.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul 2. După care, domnul senator

Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.


Regulamentul invocat de dumneavoastră acum a fost încălcat. Dimineaţă, când aţi

întrebat dacă avem propuneri de modificare a ordinii de zi, nimeni nu a ridicat mâna, nu a

invocat o altă procedură. Noi am votat o ordine de zi cu un cvorum de necontestat. A veni

acum, pentru că nu merge votul, să schimbaţi ordinea de zi, nu este deloc legal. Nu-i

respectat Regulamentul pe care noi îl invocăm.

- 72 -


Mulţumesc.

Domnule senator,

Vă apreciez în mod deosebit. Dumneavoastră, de fiecare dată, ca om cu experienţă

în Parlament, ridicaţi problemele în mod corect, dar tot atât de corect vreau să vă spun şi eu

că altă procedură nu cunosc, în afară de aceea de a supune la vot când se face o solicitare

din partea unui grup parlamentar. Deci eu am supus la vot această solicitare. Pe cale de

consecinţă, vă rog să mă credeţi că altceva nu ştiu să fac, când se face o astfel de solicitare.

Are cuvântul domnul senator Cristian Rădulescu, microfonul 2.

Domnul Cristian Rădulescu:

Ba aveţi ce să faceţi, domnule preşedinte. Puteţi să nu supuneţi la vot, tot

bazându-vă pe Regulament, şi spunând că, dacă este o solicitare neregulamentară, n-o

supuneţi la vot. Şi s-a întâmplat de destule ori până acum.

Există rezolvări şi pentru astfel de situaţii. Se putea foarte bine ca, ajungând la

punctul respectiv, care este organic şi care ridică probleme de prezenţă acestei majorităţi

consistente, să se ceară trimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru două săptămâni,

şi, în felul acesta, eram în interiorul Regulamentului.

Se poate modifica şi pe parcursul şedinţei ordinea de zi sau se poate prelungi

programul de lucru la sfârşit, dacă toată lumea este de acord, dacă nu – cum zice povestea

–, rămâne cum am stabilit, fiindcă ordinea de zi şi programul se votează la început. Dar

sigur, au fost nenumărate cazuri în care, cu acceptul tuturor, s-a scos un punct, s-a adăugat

altul pentru care venise raportul, s-a prelungit programul, dar aici nu mai este vorba numai

de vot, ar trebui să fie acordul tuturor.



Dumneavoastră, de fapt, veniţi în sprijinul a ceea ce eu am făcut spunând că mai

există precedente, s-a mai procedat de foarte multe ori, în astfel de condiţii, ca atare, s-a

modificat ordinea de zi. Chiar şi eu, astăzi, cu acordul dumneavoastră, am modificat

ordinea de zi pentru ca domnul preşedinte al ANRMAP să vină să-şi susţină proiectul de

lege şi l-am amânat. Deci votul dumneavoastră... Eu vă consult. Există această posibilitate.

Sigur, dumneavoastră aţi făcut o subliniere care e de nuanţă. Nuanţa spune cu

„acordul tuturor”. Nu. Este vorba de acordul Senatului. Acordul Senatului înseamnă vot

majoritar. Asta e accepţiunea. Altă accepţiune pentru „acordul Senatului” nu cunosc şi nici

dumneavoastră nu cunoaşteţi.

Domnul senator Barbu are cuvântul…

- 73 -

(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)

Nu. Domnul senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Să se facă apelul nominal.


Domnul preşedinte Haşotti solicită apel nominal.

Vă rog, domnule secretar Mario Oprea, să faceţi apelul nominal.

Vă rog să mă credeţi, înainte de a veni…, că, cel puţin cât conduc, niciodată nu am

să..., totdeauna o să am în sprijinul meu Regulamentul, fără să-l interpretez abuziv. Asta e

situaţia.


Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel prezent

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion prezent

9. Atanasiu Teodor prezent

10. Badea Leonardo prezent

Din sală: Spuneţi şi absenţii!


Dacă nu spun „prezent”, înseamnă că e absent!

12. Badea Viorel-Riceard absent

13. Banias Mircea-Marius absent

14. Barbu Daniel-Constantin absent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae absent

18. Bălu Marius absent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya absentă

- 74 -

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin prezent

25. Bodea Cristian-Petru prezent

26. Bodog Florian-Dorel absent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin absent

33. Butnaru Florinel absent

34. Butunoi Ionel-Daniel absent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan prezent


Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii

legislative de revizuire a Constituţiei României…, nu uitaţi că va trebui totuşi – mă scuzaţi,

domnule secretar, că fac o intervenţie –, va trebui totuşi să ne gândim foarte serios – noi

am luat o decizie în Biroul permanent şi plenul a aprobat, ieri, ca marţi, miercuri şi joi să

lucreze Comisia comună pentru revizuirea Constituţiei, la care participă un număr destul

de important de colegi senatori, şi asta se va întâmpla până la sfârşitul acestei sesiuni sau

până când va fi realizat raportul –, să vedem: îi scoatem sau nu-i scoatem din cvorum, că şi

asta e o problemă.

Continuaţi, vă rog.


38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian prezent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru prezent

42. Ciorbea Victor absent

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

- 75 -

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus absent

47. Coste Marius prezent

48. Cotescu Marin-Adrănel prezent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan prezent

53. Croitoru Cătălin prezent

54. Câmpeanu Mariana prezent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

62. Drăghici Damian prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen prezent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel absent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan prezent

80. Ghilea Găvrilă prezent

- 76 -

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian prezent

83. Greblă Toni prezent

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin prezent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent

94. Jipa Florina-Ruxandra absentă

95. Klárik László-Attila absent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş prezent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer absent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru prezent

106. Mihai Cristian-Dănuţ absent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

- 77 -

115. Mora Ákos-Daniel absent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel absent

118. Nasta Nicolae prezent

119. Neagu Nicolae prezent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre prezent

122. Nicolae Şerban absent

123. Nicula Vasile-Cosmin prezent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel absent

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel absent

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius absent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru absent

Pereş Alexandru absent

Pop Gheorghe absent

Pop Liviu-Marian absent

Popa Constantin prezent

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

- 78 -

Popa Nicolae-Vlad absent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian prezent

Rogojan Mihai-Ciprian absent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Solomon Antonie absent

Stoica Ştefan absent

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin absent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel prezent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent

Tudor Doina-Anca absentă

Ţapu Nazare Eugen prezent

- 79 -

Ungureanu Mihai-Răzvan prezent

Valeca Şerban-Constantin absent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea absent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent


Sunt mai mulţi senatori în sală la această oră decât la începutul şedinţei.

(Râsete în sală)




Continuăm şedinţa, cum era şi normal, dezbatem proiectele de lege, le votăm însă,

cum am luat decizia prin vot, luni, la o şedinţă, o sesiune de vot final.

*

În continuare, punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000.

E vorba de procedură de urgenţă.

Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Caracterul propunerii legislative este organic.

Iniţiator, domnul Belacurencu Trifon, Grupul parlamentar al PSD.

Părţile vizate Ministerul Justiţiei şi Agenţia...

Dau cuvântul iniţiatorului. Există susţinere din partea iniţiatorului?

Dacă nu, dau cuvântul domnului Florin Moţiu, secretar de stat, din partea

Ministerului Justiţiei.

Domnule Belacurencu, mă scuzaţi!

Domnule secretar, vă rog! E a doua oară când mi se întâmplă.

Mă scuzaţi! Eu m-am uitat în sală şi… Aveţi dreptate, eu am greşit. Îmi cer scuze

faţă de domnul senator Belacurencu.

- 80 -

Microfonul 5. Aveţi cuvântul. Iniţiatorul.

Domnul Trifon Belacurencu:


Stimaţi colegi,

În propunerea mea am încercat să introduc câteva recomandări ale Comisiei de la

Veneţia. Ulterior propunerii mele, a mai apărut încă o propunere legislativă care mi se

pare…, este mai cuprinzătoare, în sensul că uniformizează condiţiile privind desfăşurarea

referendumului atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

Propunerea respectivă ştiţi că am dezbătut-o, am şi votat-o, ea a plecat spre Camera

Deputaţilor, mi se pare că şi acolo a fost votată.

În condiţiile date, propunerea mea, evident, va trebui să fie respinsă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Ministerului Justiţiei, domnului

secretar de stat Florin Moţiu. Microfonul 9.



Având în vedere cele expuse de domnul senator, suntem şi noi de acord cu

respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Raportul comisiei, doamna secretar Federovici Doina-Elena, senator.

Aveţi cuvântul, microfonul 7.



Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, având în

vedere cele menţionate, au luat în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 3/2000 şi au hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport de

respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente

prevederile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţia României, republicată, şi urmează să fie

supusă votului plenului Senatului împreună cu raportul de respingere.

Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca primă Cameră

sesizată.

- 81 -

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Ghişe, microfonul 2.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimaţi colegi, o precizare merită făcută cu referire la o nouă încercare de a defini

un cvorum de participare la referendum.

Referendumul este una dintre cele două forme pe care Constituţia le consacră

pentru exercitarea suveranităţii poporului. Or, vedeţi dumneavoastră, acel nefericit art. 5

alin. (2) din Legea nr. 3/2000 a referendumului, articol care face referire la faptul că

referendumul este valabil sau nu este valabil în funcţie de un cvorum de participare a

cetăţenilor la referendum, acel articol este neconstituţional.

Sunt câteva zeci de cetăţeni care au solicitat Avocatului Poporului să se adreseze

Curţii Constituţionale pentru a controla de constituţionalitate acest art. 5 alin. (2) din Legea

nr. 3/2000. Cu nişte argumentaţii de-a dreptul hilare, Avocatul Poporului motivează faptul

că nu ar fi oportun, motivează altor cetăţeni că de aceea nu se adresează Curţii

Constituţionale pentru controlul de constituţionalitate, pentru că, vezi, chipurile, ar fi fost,

în mod implicit, controlat de constituţionalitate acest articol, cu ocazia unei alte sesizări de

neconstituţionalitate, referitoare la art. 10 din lege.

Şi, atunci, ce vreau să spun? Că, pe fond, noi vom avea probleme cu referendumuri

şi cu praguri cât timp nu vom renunţa la ceea ce este neconstituţional, adică pragul de

participare, care este în contra art. 7 din Codul pentru bune practici al Comisiei pentru

Democraţie în Drept de la Veneţia, care cod a fost însuşit de către România prin Consiliul

Miniştrilor, în septembrie 2008. Există o rezoluţie în acest sens. Şi art. 7 din Codul pentru

bune practici spune foarte clar: în materie de referendum, nu se recomandă nici cvorum de

prezenţă, nici cvorum pentru adoptarea vreunei decizii, pentru că, principial, suveranitatea

poporului, exercitată prin referendum, nu poate fi validă sau nevalidă. Suveranitatea se

exercită sau nu se exercită, şi nu în funcţie de gradul de participare a unor cetăţeni îşi

exercită poporul suveranitatea.

Aşadar, am folosit acest prilej – şi mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

pentru îngăduinţă – ca să sensibilizez colegii asupra faptului că art. 5 alin. (2) din Legea

referendumului trebuie eliminat şi referendumul, indiferent de nivelul local, regional sau

naţional, trebuie să se desfăşoare fără cvorum de prezenţă şi fără cvorum pentru adoptarea

vreunei decizii, pentru că nu am inventat apa caldă noi, în România, şi nici nu inventăm

- 82 -

instituţia referendumului care are o regulă consacrată european, regulă pe care şi noi am

acceptat-o, dar pe care acum refuzăm să o aplicăm.

Mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii... Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.

Urmează domnul senator Cristian Rădulescu.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


Voiam să susţin ceea ce a spus domnul senator Ghişe şi să ne amintim că, în vara

trecută, cei absenţi şi Curtea Constituţională au hotărât că suveranitatea poporului este

nulă, ceea ce este inadmisibil.

Deci normal ar fi să nu avem niciun fel de cvorum şi normal ar fi să facem ceva în

acest sens.


Mulţumesc.


Pentru că, până la urmă, absenţii sau cei care nu-şi înţeleg drepturile – nu spun de

obligaţii, pentru că nu eşti obligat să votezi – ajung să hotărască soarta acestei ţări.


Domnul senator Cristian Rădulescu, microfonul 2.

Domnul Cristian Rădulescu:

O propunere de genul acesta, cu desfiinţarea totală a pragului la referendum, a mai

fost făcută cu altă ocazie notorie, în 2007. Atunci, analiza făcută asupra propunerii arăta că

dacă, prin absurd, s-ar prezenta trei persoane la vot la referendum, cu votul a două

persoane, preşedintele României, ales de milioane de oameni, indiferent care este acel

preşedinte, ar putea fi suspendat. Înţeleg acum care sunt resorturile pentru care se susţine

un astfel de punct de vedere.

Comisia de la Veneţia nu dă norme supraconstituţionale. Nu este o instanţă de apel,

este o comisie care face recomandări. Recomandările au fost însuşite şi de către noi. Unii

le aplică, alţii nu le aplică. Noi nu inventăm apa caldă, fiindcă au inventat-o alţii. În

momentul de faţă, în Uniunea Europeană, douăsprezece state sunt acelea care au un prag

de validare sau de participare, trei dintre acestea sunt state de veche democraţie, nouă

dintre ele sunt state, hai să le zicem, emergente, fost comuniste, care au vrut să se protejeze

de repetarea, de riscul repetării unei anumite istorii, prin care ele au trecut, introducând

- 83 -

totuşi acest prag, fiindcă pragul acesta păzeşte de dictatura unei minorităţi. Şi am atras

atenţia şi data trecută, în expunerea pe care am avut-o, că nu se ştie, la anul, peste doi ani,

altădată, un preşedinte, indiferent care va fi acela ales, viitorul preşedinte va trebui să fie

foarte atent la un partid de 20 – 25 – 30%, care poate să-şi mobilizeze exemplar electoratul

la vot şi, prin referendum, să demită acel preşedinte. Şi aici e un anumit grup care ar trebui

să fie foarte atent la ceea ce am spus eu.

Din punct de vedere constituţional, sigur că există o susţinere foarte puternică

împotriva acestui prag. Într-adevăr, poporul îşi exercită suveranitatea prin organele sale

reprezentative alese şi prin referendum, dar la alin. (2) scrie aşa: „Niciun grup şi nicio

persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Atunci când 12,5% dintre

cetăţenii cu drept de vot, numai ei, ies şi dau un anumit rezultat pentru un referendum,

putem vorbi de un grup care, în numele poporului român, exercită suveranitatea. De aceea

am şi atacat la Curtea Constituţională Legea referendumului aşa cum a ieşit ea din

Parlament.

Şi ultima remarcă, referitoare la acel prag de 25% sau 30%, care ar fi recomandat

de către Comisia de la Veneţia. Comisia de la Veneţia recomandă să nu fie un prag, iar

25% sau 30% reprezintă opinia personală a unui membru al Comisiei de la Veneţia, pe care

a exprimat-o în presă şi nu a fost însuşită de către Comisia de la Veneţia.

Aşa că, atunci când expunem astfel de lucruri, trebuie să fim atenţi şi la faptul că şi

alţii se mai pricep la aceste nuanţe şi să gândim şi pentru viitor.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii? Solicitări de luări de cuvânt?...

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Domnule preşedinte...


Nu, stimată doamnă, îmi pare foarte rău. Aţi vorbit o dată la microfon, v-aţi spus

punctul de vedere. Data viitoare, la proiectul de lege. Da?

(Discuţii)

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Am drept la drept la replică?

(Rumoare; Discuţii la prezidiu şi în sală)


Păi, nu pot să nu le dau cuvântul. Ce să le fac? Asta e.

- 84 -

Deci, doamnă senator, nu vă pot da cuvântul.

Trecem mai departe. Proiectul de lege va fi supus la vot, cum a fost luată decizia, în

sesiunea de vot de luni.

Mulţumesc.

*

Următorul proiect, punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind

moratoriul pentru amânarea executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu

destinaţie de locuinţă.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, sesizată în

fond, este de respingere.

Iniţiator, un grup de doamne şi domni deputaţi.

Partea vizată este Ministerul Justiţiei.

Din partea iniţiatorilor? Nu este nimeni.

Din partea Ministerului Justiţiei, domnul secretar de stat Florin Moţiu. Microfonul 9.



Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.


Pentru această iniţiativă legislativă, Consiliul Legislativ a analizat propunerea şi a

avizat-o favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz negativ asupra

propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în data de 22 mai 2013,

a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, însuşindu-şi observaţiile

reprezentantului Guvernului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere

şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu

obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare,

Senatul fiind primă Cameră sesizată.

- 85 -


Mulţumesc.

Sunt intervenţii? Doamna senator Cristina Anghel. Microfonul 2.

Cristiana Anghel, mă scuzaţi.



Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a falimentului

personal. Băncile fac ce vor cu cetăţenii acestei ţări: măresc comisioane, pun comisioane,

fac, efectiv, ce vor ele. Trebuie să existe o asemenea lege şi trebuie să-i protejăm pe

cetăţeni împotriva abuzurilor băncii. Nimeni nu o face.


Mulţumesc.


Îmi pare rău că cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

au considerat că nu merită atenţie o asemenea lege. Trebuie să facem ceva noi, ca

parlamentari, să-i apărăm pe cetăţenii acestei ţări. Dacă nu, să modificăm legea în ceea ce

priveşte băncile.


Da. Fiecare parlamentar are dreptul la dreptul de iniţiativă legislativă.

Doamna... Domnul senator Traian Ungu...

(Rumoare, discuţii)

Domnul senator Ungureanu. Mihai-Răzvan Ungureanu. Nu, Traian. Traian e altul.

(Discuţii)

Mulţumesc. Microfonul 2.

Imediat, doamna senator.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:


Domnul Traian Ungureanu este în altă parte. Eu nu am onoarea să port prenumele

acesta. (Râsete, discuţii)


Deci am preluat... Am făcut rectificarea... sigur că dacă... (Discuţii)


Sunt convins că distinşii mei colegi de la PDL se bucură că îi pronunţaţi numele.



- 86 -

Nu a fost în intenţia mea. Îmi retrag...


Sunt convins de asta. Glumeam.


Stimaţi colegi,

Doar ca notă la ceea ce spunea doamna senator Cristiana Anghel, există o asemenea

iniţiativă legislativă, avansată de parlamentarii Forţei Civice, cu susţinerea, aproape

completă, a colegilor noştri din Partidul Democrat Liberal, amendamente la Legea nr. 85/2006,

în aşa fel încât falimentul personal să poată fi reglementat şi recunoscut legal.

De data aceasta, fără să dăm o notă populistă unei asemenea iniţiative legislative,

aplicându-se doar pentru bunii platnici, cei care, loviţi de criză, nu reuşesc să-şi plătească

datoriile către bănci, în mod dovedit însă acest lucru.

Sunt convins că şi colegii de la PP-DD, la rândul lor interesaţi de aceste

amendamente, şi colegii senatori şi deputaţi de la PSD şi de la PNL vor susţine această

iniţiativă.

Vă mulţumesc. Este pe rol, în procedură.


Da. Mulţumesc.

Microfonul 3. Doamna senator Creţu.

Şi mă scuzaţi că... N-a fost cu intenţie chiar aşa de mare.

Doamna Gabriela Creţu:


O observaţie procedurală, luările de cuvânt se iau în ordinea mărimii grupurilor

parlamentare.

Mulţumesc.

Şi acum, câteva comentarii apropo de legea aflată în dezbatere.


Dacă nu sunt grupuri parlamentare, atunci, e decizia preşedintelui.


Da. Suntem, ca de obicei, originali.

O lege, stimaţi colegi, poate fi respinsă din diverse motive. Poate să nu fie oportună

la un moment dat, se poate ca resursele financiare să lipsească, pot fi cauze procedurale,

pot fi cauze legate de redactarea proiectului însuşi, de faptul că intenţia a fost, poate, mai

puţin serioasă şi mai mult populistă. Cu toate acestea, tema nu trebuie trecută în derizoriu

doar pentru că proiectul ca atare merită respins. Şi am să atrag aici atenţia asupra unor

- 87 -

lucruri, pentru că, în raport, eu am văzut nişte teme care cred că vin de la Cotroceni – le-am

întâlnit acum vreo doi ani, în mai – sau de la fostul Guvern, nu de la actualul Guvern, şi

cred că trebuie, ca Parlament, să fim atenţi la ele.

În primul rând, Tratatul Uniunii Europene prevede la art. 3 alin. (3) că Uniunea

Europeană este o economie socială de piaţă, nu o junglă. Constituţia României, prevede, de

asemenea, la art. 1 alin. (3) că România este stat „democratic şi social”, deci în care statul

are anumite obligaţii faţă de toţi cetăţenii. Nu putem să ne derobăm de ele şi să spunem că

asta o facem din cauză că afectează libertatea economică.

Trebuie să amintesc că, într-unul din ultimele documente ale Comisiei Europene, se

precizează următorul lucru: băncile europene au primit garanţii din fonduri publice ca să se

salveze dintr-o criză pe care ele însele au produs-o, în valoare de 36,7% din PIB-ul

european. Acesta este undeva la 14 trilioane de euro, deci ajutorul acordat băncilor a fost

cam de 4 800 de miliarde de euro. N-am auzit niciun argument atunci cum că libertatea

economică şi libera concurenţă sunt încălcate şi nu putem să facem asemenea acte.

În al doilea rând, legi care stabilesc moratoriu pentru evacuările din case există.

Săptămâna trecută, statul New York, unde este libertate economică, se spune, a aprobat o

asemenea lege. De asemenea, în noiembrie anul trecut, Spania, Guvern de dreapta, a

aprobat o asemenea lege, cu următoarele argumente: nu sunt afectaţi numai cei daţi afară

din casă, ceea ce deja este foarte important, dar este afectat Guvernul, care trebuie să

soluţioneze – când e vorba de evacuări masive, ca în cazul unei crize economice – solicitări

de locuinţe sociale – şi, atunci când nu există, lucrul devine foarte grav – şi să facă

cheltuieli sociale, de asistenţă, suplimentare, dacă îi dai afară din casă. De asemenea, este

afectată piaţa imobiliară, pentru că excesul de ofertă duce la prăbuşirea preţurilor, la

scăderea valorii ipotecilor şi, în ultimă instanţă, chiar şi băncile sunt afectate.

Deci nu trebuie să privim cu superficialitate, doar pentru că, la un moment dat,

poate noi nu putem să promovăm o anumită iniţiativă.

Şi, în al treilea rând, eu sunt om de stânga şi cred că ar trebui să mai subliniem

ceva: că încriminăm prea des debitorii. E adevărat că debitorii sunt responsabili pentru

creditele pe care le iau, dar debitorii nu au ştiut că mai există alţi 3 milioane de debitori, că

băncile nu sunt bănci de depuneri, sigure, cu depozite garantate şi risc scăzut, ci bănci de

afaceri, care au în portofoliu tot felul de tranzacţii speculative, cu titluri din ce în ce mai

bizare N-au ştiut că băncile iau credite şi că masa monetară suplimentar creată nu duce la

sporirea producţiei interne, pentru că, în majoritate, bunurile sunt de import. N-avea de

unde să ştie că va apărea criza mondială şi va scădea cererea de bunuri şi servicii pentru

- 88 -

firma lui, care mergea bine în momentul în care a contractat creditul, şi va ajunge să nu

poată plăti acel credit, pentru că nu mai are cui vinde produsele...


Doamna senator...


Mai am un singur argument...


Vă rog.


... şi cred că este foarte serios.

Nici nu ştia că în 6 mai 2010 se va tăia salariul lui cu 25%, ceea ce însemna, pe

venituri, uneori, şi cu 40%, şi va fi pus în situaţia, deşi doreşte, să nu poată plăti.

Din acest motiv, stimaţi colegi, eu zic că nu trebuie să repetăm erorile trecutului, ci

să le corectăm.

Această lege, cum este ea făcută, este superficială şi sunt de acord cu acest lucru,

dar tema a fi aruncată la coş nu sunt de acord şi cred că nici dumneavoastră n-ar trebui să

fiţi de acord.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Nu cred că a aruncat nimeni la coş această temă, dar propunerea legislativă se

solicită aşa cum...

Are ultima intervenţie reprezentanta Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, doamna secretar Federovici. Microfonul 7.



Având în vedere că a fost menţionată Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, aş vrea să fac câteva considerente.

Această propunere legislativă este susceptibilă a aduce atingere dispoziţiilor art. 1

alin. (5), art. 24 şi art. 44 şi, în special, ale art. 45 şi ale art. 135 din Constituţie, care

reglementează libertatea economică şi economia de piaţă, iar faptul că textul propunerii – atunci

când a fost redactat – este sumar, neclar şi imprecis ar putea conduce la dificultăţi majore

de aplicare.

Pe de altă parte, cadrul legislativ în vigoare conţine o serie de măsuri cu caracter

umanitar şi social, care au drept obiectiv protejarea drepturilor aplicabile în mod egal, fără

- 89 -

privilegii sau discriminări, tuturor debitorilor, iar prin soluţiile iniţiativei legislative pot

apărea discriminări între anumite categorii de debitori, iniţiativa legislativă fiind

susceptibilă de a aduce atingere inclusiv prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Acestea au fost considerentele care au stat la baza raportului de respingere a acestei

iniţiative.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Reamintesc colegilor să se adreseze plenului la dezbateri generale într-un termen

rezonabil.

Dau cuvântul domnului senator Barbu, microfonul central.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Trei lucruri vreau să spun şi cât pot de scurt, pentru că înţeleg că sunt şi alţi colegi

care doresc să intervină.


Eu ştiu că puteţi. V-am văzut la televizor.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc.

Mă onorează. Memoria dumneavoastră este infailibilă.

(Aplauze)


Cred că trebuia, înainte de toate, dacă eram cu bună-credinţă cu toţii, să discutăm

despre ce s-a întâmplat cu sistemul bancar românesc, care, în ultimii 23 de ani, a fost dat pe

mâna străinilor sau falimentat în totalitate. De aceea, la noi, este o problemă să iei un

credit, de aceea, la noi, este o problemă să-ţi faci o afacere, de aceea, la noi, este o

problemă să te căsătoreşti şi să-ţi faci o casă cu ajutorul unei bănci, pentru că, în general,

băncile sunt străine şi interesele, aşijderea. Primul lucru.

Al doilea lucru. Avem o lege – nr. 75, dacă memoria nu-mi joacă feste – a

insolvenţei şi falimentului pentru societăţi comerciale. Adicătelea, prin această lege, foarte

multe societăţi comerciale din România, cum bine ştiţi cu toţii din sală, fac jonglerii care,

sub aparenţa acestei legi operante în România, de fapt, păcălesc statul, băgând firme în

insolvenţă, în mod concertat, deliberat şi cu scopul de a bypassa bugetul naţional.

- 90 -

3. Cu tot respectul pentru domnul Moţiu, nu cred că este suficient să vii, ca secretar

de stat – şi, repet, este un om pe care îl respect foarte mult –, să spui „nu susţinem”. Poate

două fraze ajutătoare pentru noi, senatorii României, ar fi fost importante. Nu susţinem

pentru că, două puncte, şi completa Domnia Sa, în numele ministerului, pe linia punctată.

Nu e suficient să spunem „nu susţine Guvernul acest lucru”.

Şi al patrulea, pe care nu aş fi avut în intenţie să-l introduc în scurta mea

intervenţie, a fost generat de distinsa mea colegă, doamna senator, vicepreşedinte al

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care invocă art. 16 din

Constituţia României, articol care spune că nimeni nu e mai presus de lege şi toţi suntem

egali în faţa ei. Absolut corect. Păi, atunci, rugămintea mea, în primul rând către PSD, care

este un partid de stânga, care are o doctrină politică arhicunoscută şi apreciată de electorat

– nu-i aşa? –, de protecţie socială, să ia în vedere exact ce spune doamna senator şi să nu

invocăm că nu suntem de acord cu această propunere legislativă pentru că ea ar produce

inegalităţi, ci să facem în aşa fel – să facă puterea, că are 70 de procente în Parlament – încât să

nu încalce Constituţia, art. 16, dar să asigure cetăţenilor români, care au fost aduşi nu din

vina lor, din vina noastră, a tuturor celor care, vremelnic, am condus sau conducem

România, în imposibilitatea de a gestiona o situaţie de criză în familie. I-au adus în situaţia

de a-şi pierde casele, averile şi toată agoniseala de o viaţă.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu, microfonul central.


Vă rog să vă concentraţi, domnule senator.


Asta cu mărimea e relativă, doamna colegă. Mulţumesc.


Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a

cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţia de locuinţă cred că ar merita să fie

dezbătută de-adevăratelea.

Vă rog, stimaţi colegi, care aveţi nu o locuinţă, ci 4, 6, 15 locuinţe, să aveţi

îngăduinţa şi cu românii care vor rămâne fără un acoperiş deasupra capului în zilele

următoare, dacă vom fi demagogi şi nu vom vota această propunere legislativă.

1. Ceea ce mă surprinde este că niciunul din cei 1, 2, 3, 5 pesedişti care au iniţiat

această propunere legislativă nu vine la microfon să şi-o susţină. Este primul meu semn de

- 91 -

întrebare la buna-credinţă a acestor oameni. Au şters-o din sală să fumeze o ţigară, atâta

timp cât colegii lor vor trânti acest proiect de lege, în care mulţi, poate sute de mii de

români, îşi pun speranţa...


Încercaţi, domnule coleg, să vă referiţi la text şi nu la colegi.


Vă rog din suflet să aveţi răbdare, domnule preşedinte. Repet...


Am foarte multă răbdare, cu respect...


... vor fi sute de mii de români...


Domnule senator Vochiţoiu...


... care riscă să rămână fără un acoperiş deasupra capului.


Numai o clipă, domnule... Nu vreau să vă întrerup...


Dar o faceţi.


Am făcut-o. Atâta vreau să vă spun. Vă rog să vă referiţi la text, nu la ceea ce fac

colegii dumneavoastră. Acesta este obiectul dezbaterilor generale.


Mulţumesc.

Asta făceam. Asta făceam şi sper să aveţi...


Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul.


... trei minute răbdare, să vedem ce ne cere această iniţiativă legislativă. Nu ne cere

să încurajăm pe acei oameni care îşi iau credite cu iresponsabilitate, ci această propunere

legislativă are în vedere oamenii care au rămas fără locuri de muncă.

Ştiţi cumva, vedeţi la ştiri mii de români care sunt daţi afară pe uşa fabricilor lor?

CFR Marfă, Oltchim vă spune ceva? La ăştia se referă această propunere legislativă. Se

mai referă la oamenii care rămân sau dobândesc o afecţiune medicală de care nu mai scapă,

- 92 -

adică un handicap. La ăştia se referă această propunere legislativă. Sau se referă această

propunere legislativă la oamenii care, într-un fel sau altul, rămân fără posibilitatea de a

plăti ratele la bănci.

Această propunere legislativă nu va lăsa onoratele bănci fără venituri, ci această

iniţiativă legislativă are în vedere să se instituie, doi ani de zile, răgaz pentru oameni să-şi

regăsească un loc de muncă. Poate cele 2 milioane de locuri de muncă, pe care le-aţi

promis în campanie, să le ocupe oamenii aceştia şi aşa mai departe.

Nu am fi şi nu putem spune că suntem demagogi dacă votăm această propunere

legislativă.


Domnule coleg, vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi. Nu uitaţi că sunt doi colegi din

grupul dumneavoastră care au vorbit. Şi nu puţin!

Aveţi cuvântul.



Daţi-mi voie... din suflet vă rog...


Vă dau.


... că vreau să lămurim, că poate veţi vota şi dumneavoastră pentru această

propunere legislativă.

În Spania, de exemplu, în Spania...


Cine nu reuşeşte să ne convingă cu puţine cuvinte...


... un asemenea moratoriu a fost adoptat. Deci, în Spania, el funcţionează.

Şi vreau să mai spun ceva. Am rămas, pur şi simplu, şocat de faptul că această

propunere legislativă a primit un aviz de respingere din partea Comisiei pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi. Incredibil şi inadmisibil aşa ceva!

Noi vom vota cu tot sufletul această propunere legislativă, pentru că vrem..., repet.

Şi să nu uităm că, dacă sunt unii dintre noi care au mai multe case, trebuie să aibă fiecare

român măcar o casă a lui.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

- 93 -

Domnilor colegi, vă rog.

Domnilor colegi, încă o dată fac un apel la dumneavoastră, cum am făcut şi altă

dată, sunt proiecte de lege în care nu se intervine, deci avem un timp cu care să putem

jongla, dar sunt proiecte de lege la care se înfierbântă lumea şi vorbesc foarte mulţi sau mai

mulţi de la acelaşi grup. Eu sunt de acord să ne păstrăm echilibrul în toate, adică şi atunci

când nu vorbim deloc să încercăm să ne spunem un punct de vedere, iar atunci când

vorbim, să-l spunem în termeni regulamentari, să nu facem declaraţii politice. Nu mă refer

la domnul Vochiţoiu, mă refer la toţi colegii, în general.

Este o propunere legislativă pentru care intrăm în procedură de vot, fiind lege

ordinară, şi nu organică. Pe cale de consecinţă, raportul comisiei este de respingere a

propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare,

suntem prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.

Cine este pentru?


Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri, vă rog?

Cu 83 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de

respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă, fiind lege ordinară.

*

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii

nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de

locuinţe, trecute în proprietatea statului.


validări.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Iniţiatori, domnii senatori Ilie Sârbu şi Doina Silistru.

Partea vizată, Ministerul Justiţiei.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moţiu să exprime punctul de

vedere...


Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnul Ilie Sârbu:


- 94 -

Stimaţi colegi,

Celor mai vechi le reamintesc că noi am avut o asemenea iniţiativă legislativă, a

trecut în plenul Senatului, cu unanimitate de voturi, şi a fost respinsă la Camera

Deputaţilor, din cauza domnului deputat Tabără, care, sigur, fiind din acelaşi colegiu cu

mine, vrea să arate că ceea ce fac eu nu e bine.

Astăzi am reluat-o şi avem un alt punct de vedere, Guvernul are un alt punct de

vedere. Am discutat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu cei de la

Ministerul Justiţiei şi de la Ministerul Finanţelor Publice şi o să facem un nou proiect de

lege, împreună, care să corespundă şi din punct de vedere al prevederilor Uniunii

Europene, să fie perfect... perfectibil sau perfect, ca să nu mai existe acest punct de vedere

diferit al Guvernului faţă de ceea ce propunem noi.

Ca atare, nu-l mai susţinem şi, vă rog, dacă putem trece peste…


Da. Pe cale de consecinţă, nemaifiind susţinut…

Domnul senator Oprea, microfonul 2, pe procedură numai, dacă doriţi.

Dacă nu se susţine, proiectul de lege merge direct la vot.


Cred că este al doilea caz astăzi, când, dacă se respecta Regulamentul Senatului,

Biroul permanent al Senatului lua la cunoştinţă retragerea.


Nu, nu, nu vă supăraţi, domnule senator.


De ce să nu mă supăr, pentru că aceasta este procedura corectă!


Totdeauna aveţi dreptate, dar, de data aceasta, nu aveţi dreptate.

Un proiect de lege poate fi retras doar în momentul când nu a intrat în procedură.

Noi deja ne aflăm în procedură de vot. Adică, el a fost dezbătut în comisie. Nimic din ceea

ce este votat în comisie nu poate să fie retras.

S-a prezentat punctul de vedere al doamnelor şi domnilor senatori care au fost în

comisie. Deci, pe cale de consecinţă, ceea ce se poate face este să-l trimitem direct la

sesiunea de vot final, pentru că nu se mai susţine de către cel care-l iniţiază şi, mai ales, că

are şi raport de respingere.

Trecem mai departe.

Data viitoare, o să aveţi dumneavoastră dreptate, domnule senator, sunt convins,

pentru că, de multe ori, aveţi foarte multă dreptate.

- 95 -

*

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de

mediator.


validări.

Iniţiatori: deputaţi.

Partea vizată este Ministerul Justiţiei.

Domnul Florin Moţiu, secretar de stat, microfonul 9. Vă rog să prezentaţi poziţia

ministerului şi a Guvernului.



Ministerul Justiţiei nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Obligativitatea şedinţei de informare cu privire la avantajele medierii în materie

penală a fost amânată până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, iar

soluţia care va fi adoptată este deja discutată în contextul adoptării noului Cod de

procedură penală.

De aceea, considerăm că nu se justifică această propunere legislativă care, de altfel,

este şi imprecisă sub aspectul redactării.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna senator

Federovici, microfonul 7.


În şedinţa din 28 mai 2013, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă şi

au hotărât să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie

supusă plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea prevederilor

Constituţionale.

Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca primă Cameră

sesizată.


Mulţumesc.

Există intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori la dezbaterile generale?

- 96 -

Doamna senator Creţu, microfonul 3.

Vă rog, aveţi cuvântul.



Am doar o întrebare de procedură. Pe site-ul Parlamentului apar două legi: una

depusă de doi deputaţi şi alta depusă de un alt deputat.

Despre care vorbim? Pentru că textul şi expunerea de motive aparţin deputatului

Tudor Ciuhodaru, iar raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

se referă la o lege iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Şi nu ştim ce lege

votăm. Eu nu ştiu ce lege votez şi despre ce vorbesc acum.


Mulţumesc.

Aflaţi imediat. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog

să precizaţi pentru doamna senator.


Este vorba despre iniţiativa legislativă care aparţine domnilor deputaţi Păun Nicolae

şi Voicu Mădălin Ştefan.


Aici, doamnă, avem; iniţiator – Ciuhodaru Tudor, deputat PP-DD.

Bun. S-a făcut o greşeală, o eroare materială. A făcut precizarea doamna secretar a

comisiei despre ce iniţiativă este vorba. Da?



Eu îmi cer mii de scuze, aşa am primit dimineaţă la mapă.


Vorbim de L133/07.05.2013.


Imediat. Deci vorbim aici, despre L133/07.05.2013.

Vă rog să ne spuneţi foarte precis. Mă refer şi la textul…


Avem o problemă.

Solicit retrimiterea la comisie a proiectului de lege.




- 97 -

Nu vă supăraţi pe mine, ne lămurim sau nu ne lămurim?!

În momentul acesta, o trimit eu prin decizia preşedintelui… plenului. Se poate

trimite la comisie, termen pentru săptămâna viitoare.

Punctul 16, deci retrimitere la comisie, decizia preşedintelui.


Nu ştiu dacă este greşit…, nu e greşit, eu am trimis la comisie. Preşedintele poate să

trimită sau la solicitarea unui grup parlamentar. Eu am decis s-o trimit la comisie, cu

termen pentru săptămâna viitoare, doamna secretar şi Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări.

*

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei

Avocatului Poporului.

Respinsă de Camera Deputaţilor.

Raportul pe fond este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări.

Caracterul legii: organică.

Iniţiatori, un număr de senatori şi deputaţi.

Din partea Ministerului Justiţiei este…

*

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Domnul Dumitru Oprea solicită…


Înainte de a intra în discuţie…

Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul senator Oprea, microfonul 2.


Procedură.


Procedură.


Pentru stenogramă, aţi zis că trimiteţi la comisie punctul 16, iar punctul 16 abia

acum este discutat.


Am greşit de data asta. M-aţi prins. Dar, v-aţi prins că vorbeam de punctul 15, nu?!


- 98 -

E vorba despre punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Mulţumesc.

*

Vorbim despre punctul 16.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moţiu pentru a prezenta punctul de

vedere al Guvernului. Microfonul 9.



Punctul de vedere al Guvernului este acela că Parlamentul este singurul în măsură

să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative, cu menţiunea că

aceste prevederi propuse, prin care Avocatul Poporului ar trebui să fie obligat să sesizeze

Curtea Constituţională, ar putea fi chiar ele la rândul lor neconstituţionale.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Doamna senator

Federovici. Microfonul 7.



Camera Deputaţilor a respins iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi a avizat negativ această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul, în punctul său de vedere, formulează o serie de observaţii asupra

propunerii legislative de natură să conducă la respingerea ei.

În şedinţa din 22 mai 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări au analizat propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului şi

avizul Consiliului Legislativ şi au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale

membrilor prezenţi, un raport de respingere.

Tot pe această propunere a mai fost făcut un amendament de către doamna senator

Anca-Daniela Boagiu şi domnii senatori Alin Tişe şi Dincă Mărinică. În urma dezbaterilor,

a fost respins şi amendamentul l-a care am făcut referire anterior, care se regăseşte în anexa

la raport.

- 99 -

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente

prevederile art. 58 alin. (3) din Constituţie şi urmează să fie supusă votului plenului

Senatului împreună cu raportul de respingere.

Senatul are în competenţă propunerea legislativă spre dezbatere ca şi Cameră

decizională.

*


Acum, eu, din cauza faptului că am dat cuvântul domnului senator Oprea în

procedura de vot, am uitat să supun la vot solicitarea mea de a trimite propunerea

legislativă de la punctul 15 la comisie. A reuşit!

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Cu 7 voturi împotrivă şi fără nicio abţinere, a fost trimisă la comisie.

*

Deschid dezbaterile generale pentru iniţiativa de la punctul 16, Propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi

funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Dacă nu sunt observaţii, trecem la procedura de vot, pe care o amânăm, pentru că

am hotărât aşa, pentru ziua de luni.

*

Punctul 17, şi ultimul al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art.

13 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură şi media.


Iniţiator, un domn deputat.

Părţile vizate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Şoneriu şi spuneţi pe cine reprezentaţi din

partea celor două instituţii: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Da? Microfonul 10.

Domnule secretar de stat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Şoneriu

Valentin, vă rog.

Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu:


- 100

-

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece, potrivit Legii

nr. 504/2002, CNA se limitează la monitorizarea serviciilor media audio-vizuale.

Publicitatea outdoor, indiferent de modalitatea tehnică folosită, cade sub controlul

administraţiei publice locale.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul Comisiei pentru cultură şi media, domnul senator Severin, microfonul

7. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Georgică Severin:

Comisia pentru cultură şi media a dat un raport de respingere, având în vedere

confuzia între elementele Legii audiovizualului şi elementele de publicitate stradală.


Mulţumesc.

Dacă nu sunt observaţii şi luări de cuvânt din partea domnilor senatori, trecem la

procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere.

Vorbim despre o lege ordinară, deci o putem vota.

Vă consult prin vot.


Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, legea a

fost respinsă.


Vă mulţumesc pentru ziua de astăzi.

Menţionez că a rămas un număr de iniţiative legislative care vor fi înscrise pentru

votul final luni, 10 iunie 2012.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

s t e n o g r a m a - senat.ro files t e n o g r a m a şedinţei senatului din 4 iunie 2013 s u m a...

Documents