S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 17 mai 2010

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori:

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Criza financiară mondială, sfârşit al statului social”;

- Gheorghe Marcu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „După 20 de ani”; - Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică referitoare la mesaje din partea electoratului şi la

descentralizarea sistemului sanitar; - Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată de domnul senator Marian-Iulian

Rasaliu, având ca titlu ,,Manipularea fermierilor – un fel de a acţiona al opoziţiei”; - Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Să nu mai vindem falsuri

românilor!”; - Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul Boc –

moartea speranţei”; - Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,PNL sau Programe Neracordate Logic”; - Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Premierul Boc nu mai

răspunde nici la interpelări”; - Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „De-a râsu’ plânsu’”; - Vasile Pintilie (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Mai puţin de 10 ani până la

dezastre ireversibile ale mediului”; - Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Măsurile lui Băsescu

aduc genocidul social în România”; - Mircea Diaconu (PNL) – declaraţie politică referitoare la unele acuze aduse senatorilor în

mass-media şi luarea unei decizii în legătură cu acestea; - Traian-Constantin Igaş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Legea lustraţiei –

niciodată nu e prea târziu”; - Petru Başa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Trebuie să ne întoarcem către

consumul intern”; - Marius-Gerard Necula (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Criza nu are culoare politică”; - Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,De ce militez pentru desfiinţarea

tichetelor de masă dacă tot s-a decis impozitarea lor?”; - Mircea-Marius Banias (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cine seamănă vânt culege

furtună”; - Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Impactul schimbărilor climatice”; - Sorin-Constantin Lazăr (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Singura soluţie”;

9

- 2 -

- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Lenea şi prostia guvernează România”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Dialogul surzilor”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 44

3. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: - Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind

organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2001 privind frontiera de stat a României; (L306/2010)

- Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; (L310/2010) - Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană

de Investiţii, aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti – etapa a IV- a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009. (L311/2010)

- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995 - Legea învăţământului. (L316/2010)

- Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L321/2010)

44

4. Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea iniţiatorului, a Propunerii legislative privind asigurarea desfăşurării procesului de creştere a performanţelor energetice pentru o anumită categorie de blocuri de locuinţe, în conexiune cu operaţiunea de construire a locuinţelor în regim A.N.L. deasupra planşeelor terasă aparţinând acestor blocuri. (L193/2010)

47

5. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea

unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010; - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile;

- Lege privind împădurirea terenurilor degradate; - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2009 pentru completarea art. 21 din

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv; - Lege privind completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea

modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

47

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a Acordului între Guvernul României şi

48

- 3 -

Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009. (L269/2010)

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. (L633/2008) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

49

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind exercitarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (L178/2010)

50

9. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. (L168/2010) (Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.)

54

10. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. (L455/2008/2009) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)

76

11. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (L143/2010)

77

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii. (L135/2010)

78

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. (L141/2010)

78

14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. (L142/2010)

79

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. (L138/2010)

83

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(1) al art. 67 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. (L140/2010)

84

17. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea alineatului (6) al articolului 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, completarea articolului 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, modificarea şi completarea articolului 36 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică. (L131/2010)

89

18. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea alineatului (3) al articolului 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi

91

- 4 -

exploatarea jocurilor de noroc, completarea articolului 73 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. (L145/2010)

19. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011. (L165/2010)

93

20. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea articolului 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a articolului 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., precum şi modificarea articolului 30 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. (L133/2010)

94

21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea alineatului (4) al articolului 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, precum şi modificarea şi completarea alineatului (1) al articolului 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. (L132/2010)

95

22. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal. (L137/2010)

96

23. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (L139/2010)

97

24. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular. (L144/2010)

99

25. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind completarea articolului 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. (L130/2010)

100

26. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Titlul VI. (L146/2010)

101

27. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. (L129/2010)

102

28. Întrebări şi interpelări depuse în scris la secretariatul şedinţei de doamnele şi domnii senatori: Dumitru Oprea, Petru Başa, Gheorghe David, Gheorghe Bîrlea, Doina Silistru, Dan Voiculescu, Laurenţiu Florian Coca, Emilian-Valentin Frâncu, Cornel Popa, Ion Ruşeţ, Iulian Urban, Orest Onofrei, Ovidiu Marian, Şerban Constantin Valeca, Valer Marian, Gheorghe Pop, Marius-Petre Nicoară, Minerva Boitan, Paul Ichim.

107

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 17 mai 2010

Şedinţa a început la ora 15.45.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele

Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru,

secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog liderii grupurilor să-şi încurajeze colegii să vină în sala de plen, mai ales cei

care au declaraţii politice, pentru a putea declanşa această parte a şedinţei noastre de astăzi.

Îl rog pe domnul secretar David să facă un apel nominal ca să mobilizăm colegii

către sala de plen.

Domnul Gheorghe David:

1. Albert Álmos prezent

2. Andrei Florin-Mircea absent

3. Andronescu Ecaterina prezentă

4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

5. Arcaş Viorel prezent

6. Ariton Ion prezent

7. Badea Viorel-Riceard absent

8. Banias Mircea-Marius prezent

9. Bara Ion prezent

10. Başa Petru absent

11. Bădescu Iulian prezent

12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent

13. Belacurencu Trifon prezent

14. Berca Gabriel prezent

15. Berceanu Radu-Mircea Guvern

16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent

- 6 -

17. Bîrlea Gheorghe prezent

18. Blaga Vasile Guvern

19. Boagiu Anca-Daniela prezentă

20. Boitan Minerva concediu medical

21. Bokor Tiberiu prezent

22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent

23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

24. Calcan Valentin-Gigel prezent

25. Câmpanu Liviu absent

26. Chelaru Ioan prezent

27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent

28. Chivu Sorin-Serioja prezent

29. Cibu Constantin-Sever prezent

30. Cinteză Mircea absent

31. Coca Laurenţiu Florian prezent

32. Constantinescu Florin prezent

33. Constantinescu Viorel prezent

34. Cordoş Alexandru prezent

35. Corlăţean Titus prezent

36. Crăciun Avram prezent

37. Cseke Attila-Zoltán prezent

38. Daea Petre prezent

39. David Cristian prezent

40. David Gheorghe prezent

41. Diaconescu Cristian absent

42. Diaconu Mircea prezent

43. Dobra Nicolae prezent

44. Dumitru Constantin prezent

45. Fekete-Szabó András-Levente prezent

46. Feldman Radu-Alexandru prezent

47. Filip Petru prezent

48. Fodoreanu Sorin prezent

- 7 -

49. Frâncu Emilian-Valentin prezent

50. Frunda György absent

51. Găină Mihăiţă absent

52. Geoană Mircea-Dan prezent

53. Ghişe Ioan prezent

54. Greblă Toni prezent

55. Grosu Corneliu prezent

56. Günthner Tiberiu prezent

57. Gyerkó László prezent

58. Haşotti Puiu prezent

59. Hărdău Mihail prezent

60. Humelnicu Augustin-Daniel absent

61. Ichim Paul prezent

62. Igaş Traian-Constantin absent

63. Ion Vasile prezent

64. Iordănescu Anghel prezent

65. Jurcan Dorel prezent

P66. Lazăr Sorin-Constantin absent

6ay7. Luca Raymond prezent

68. Mang Ioan prezent

69. Marcu Gheorghe prezent

70 Mardare Radu-Cătălin prezent

71. Marian Ovidiu prezent

72. Marian Valer prezent

73. Markó Béla Guvern

74. Mazăre Alexandru prezent

75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent

76. Mărcuţianu Ovidius prezent

77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent

78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

79. Mitrea Elena prezentă

80. Mitrea Miron-Tudor prezent

- 8 -

81. Mîrza Gavril prezent

82. Mocanu Alexandru prezent

83. Mocanu Toader prezent

84. Moga Nicolae absent

85. Mustăţea Vasile prezent

86. Mutu Gabriel prezent

87. Necula Marius-Gerard prezent

88. Nedelcu Vasile prezent

89. Nicoară Marius-Petre învoire

90. Nicoară Romeo-Florin prezent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent

92. Nicula Vasile-Cosmin prezent

93. Nistor Vasile absent

94. Niţă Mihai absent

95. Onofrei Orest absent

96. Oprea Dumitru prezent

97. Oprea Mario-Ovidiu prezent

98. Panţuru Tudor absent

99. Paşca Liviu-Titus prezent

100. Păran Dorin prezent

101. Pereş Alexandru prezent

102. Pintilie Vasile prezent

103. Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă

104. Pop Gheorghe prezent

104. Popa Cornel prezent

106. Popa Mihaela prezentă

107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent

108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent

109. Rasaliu Marian-Iulian prezent

110. Rădulescu Cristian prezent

111. Rădulescu Şerban prezent

112. Robu Nicolae prezent

- 9 -

113. Rotaru Ion prezent

114. Ruşanu Dan-Radu prezent

115. Ruşeţ Ion prezent

116. Saghian Gheorghe prezent

117. Savu Daniel prezent

118. Sârbu Ilie învoire

119. Sbîrciu Ioan prezent

120. Secăşan Iosif prezent

121. Severin Georgică prezent

122. Silistru Doina prezentă

123. Staicu Dumitru-Florian prezent

124. Stănişoară Mihai absent

125. Şova Dan-Coman prezent

126. Tămagă Constantin prezent

127. Toma Ion absent

128. Ţopescu Cristian-George prezent

129. Ţuţuianu Adrian prezent

130. Udriştoiu Tudor prezent

131. Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban Constantin absent

133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă

134. Verestóy Attila prezent

135. Voicu Cătălin absent

136. Voiculescu Dan absent

137. Vosganian Varujan prezent

Am să-i trec şi pe ceilalţi colegi care între timp au ajuns.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

În aceste condiţii, daţi-mi voie să demarăm declaraţiile politice, invitându-l la

microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Din

- 10 -

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC se pregăteşte domnul senator

Gheorghe Marcu.

Vă rog să asiguraţi condiţii de linişte, de atenţie şi de curtoazie faţă de toţi cei care

vor lua cuvântul de la microfonul Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Declaraţia de astăzi are titlul „Criza financiară mondială, sfârşit al statului social”.

Odată cu izbucnirea crizei economice, curentul de gândire stângist, aflat până

atunci într-o profundă criză ideologică, a devenit din nou vehement. Imediat după

prăbuşirea burselor şi descoperirea lanţului de fraude ale unor mari instituţii financiare, s-a

invocat decesul capitalismului. Adversarii globalizării şi ai pieţelor libere au privit cu

satisfacţie la ceea ce părea o deschidere pentru revenirea la statul-providenţă. Ei nu

înţelegeau sau nu voiau să înţeleagă faptul că nu principiile capitalismului erau neapărat

greşite, ci tocmai neaplicarea lor. Mai precis, nu s-au respectat regulile de piaţă, nu au fost

supravegheate tranzacţiile financiare, s-au închis ochii la abuzuri, fraude şi comportamente

iresponsabile. Aşadar, s-au eludat bazele concurenţei loiale şi temeiul moral al competiţiei

economice libere.

Cu toate acestea, entuziasmul socialiştilor nu a durat mult. Chiar dacă economia

mondială dă semne de relansare, constatăm acum adevăratul fond toxic al problemei: o

profundă criză financiară a statelor. Guvernele lumii au produs ani în şir deficite colosale,

rostogolind datoriile până s-a ajuns într-un blocaj aproape fatal.

Exemplul grecesc, dar şi situaţiile din alte ţări, mai ales cele sud-europene, inclusiv

România, dovedesc din plin acest lucru. În multe din cazuri, analiza structurii deficitelor

arată o realitate cruntă: aceste state înregistrează cheltuieli sociale şi birocratice colosale.

În Grecia, o treime din cetăţenii cu drept de muncă lucrează la stat, cu lefuri şi privilegii

exagerate. În Spania, cheltuielile statului au împins deficitul bugetar la peste 11%. La rândul

său, România este campioană la abuzuri şi absurdităţi prin unele programe de asistenţă socială.

Din păcate, pentru statele cu deficite bugetare mari, trezirea la realitatea se face doar cu

ajutorul unui mare şoc financiar. Datoriile nu mai pot fi rostogolite la infinit şi iată că a venit

vremea reformelor brutale, adică momentul în care se constată coma statului social, a

- 11 -

nostalgiei şi speranţei de viitor a stângismului. Acum vedem ravagiile făcute de expandarea

aberantă a birocraţiei de stat, cea care-şi creează la infinit avantaje şi activităţi inutile.

Oriunde intervine statul, regăsim abuzuri şi privilegii discreţionare, toate crescute

sub protecţie sindicală. Astfel, o mare parte a populaţiei este inoculată cu credinţa că

bunăstarea apare doar prin grija şi bunăvoinţa unui anume guvern. Odată ajunse la putere,

partidele se întrec la acordarea de ajutoare pentru a atrage simpatia alegătorilor. Apoi

capotează la acelaşi joc absurd şi păgubos: eficientizarea unui colos birocratic care, prin

excelenţă, lăsat în aceeaşi stare, nu poate fi făcut niciodată eficient. În final, se apucă să

concureze împotriva capitalului privat pe piaţa liberă: construieşte drumuri, apartamente,

produce energie şi altele. Efectele acestui delir sunt clare: corupţie, imense datorii publice

şi îndatorarea galopantă a ţărilor.

Totuşi, trezirea în mijlocul acestei crude realităţi este şi o mare oportunitate. Statele

afectate au şansa să-şi remodeleze administraţia şi principiile de funcţionare pentru viitor.

Este un exerciţiu dificil, dureros şi care necesită foarte multă muncă şi eficienţă. Dar numai

aşa, peste câţiva ani, vom putea cu toţii să privim în urmă la statul social ca la o nefericită

rătăcire a iluziilor stângiste.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Paul Ichim, din

partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe Marcu:

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată simplu: „După 20 de ani”.

Alegerile legislative din 20 mai 1990, urmare jertfei a peste o mie de tineri din

decembrie 1989, au pus temelia formării democraţiei de drept european.

Mă consider o persoană norocoasă, deoarece am făcut parte din primul parlament

postdecembrist, rezultat în urma alegerilor de acum 20 de ani. Atunci, viaţa politică era

confuză şi agitată, având poate ca argument principal existenţa a aproape 50 de ani de

totalitarism şi izolare a României.

Dar toate acestea erau dominate de uriaşa speranţă a tuturor românilor pentru

libertate, libera exprimare şi pentru o viaţă mai bună. În acele zile am acceptat cu toţii

ideea pluralismului ideologic, materializat în partidele născute.

Înţelepciunea, fairplay-ul, toleranţa ca schimb de opinii au constituit mijloace de

promovare a interesului naţional, fiind considerate cuceriri ale vieţii noastre parlamentare.

- 12 -

Atunci, am învăţat importanţa şi rigorile democraţiei acestei instituţii, precum şi o nouă

muncă, aceea de legiuitor.

Făcând o întoarcere în timp, dincolo de resentimente şi adversităţi, mi se pare moral

să recunoaştem că fiecare dintre cei care au lucrat în forul legiuitor al ţării în aceşti 20 de

ani şi-a zidit o parte din suflet la edificiul atât de preţios al democraţiei.

Atunci, mulţi dintre noi confruntam realitatea dură a noului sistem cu speranţele şi

visele noastre de mai bine. Credeam că numai simpla dorinţă era suficientă pentru făurirea

unui viitor lipsit de obstacole.

În decursul acestor ani, am constatat că democraţia şi progresul se cuceresc cu mari

sacrificii. De multe ori, falsele soluţii găsite de guvernanţi s-au răsfrânt asupra cetăţenilor,

îngreunându-le viaţa de zi cu zi, iar statul român a ajuns în incapacitatea de a le furniza

acestora servicii de educaţie, de sănătate, de asistenţă şi protecţie socială şi de garantare a

ordinii publice.

Odată cu apariţia crizei, nemulţumirile sunt mai evidente din cauza lipsei

dialogului, atât de necesar în aceste momente pentru găsirea unor soluţii comune.

Starea de spirit a populaţiei cunoaşte acum o puternică radicalizare, în contextul în

care oamenii sunt nevoiţi să adopte, brusc, un comportament de supravieţuire. Constat, cu

tot regretul, că nu învăţăm din greşelile trecutului şi că nu avem capacitatea să marcăm

evenimentele istorice care au avut o influenţă majoră în viaţa românilor.

Fie ca momentul aniversar, care va fi sărbătorit peste trei zile, să ne determine să

folosim, precum foştii noştri colegi de acum două decenii, înţelepciunea, toleranţa şi dialogul

pentru ca milioanele de români, care ne urmăresc cu mai multă speranţă, să aibă de câştigat.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul senator Rasaliu Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Paul Ichim: Stimaţi colegi,

O să încerc să fiu cât mai scurt, deoarece sunt mai mulţi colegi care doresc să

transmită un mesaj şi pentru că am văzut că, de obicei, după primele trei, patru minute nu

prea mai este lumea atentă la mesajul care se transmite.

Consecvent celor transmise până acum, voi vorbi tot despre sănătate. Informaţia pe

care o voi transmite va avea două puncte:

1. mesaj de la electorat;

2. reformăm, că dă bine.

- 13 -

La sfârşit de săptămână am fost, cum îi stă bine unui parlamentar, să discut cu

electoratul. Am discutat cu electoratul din spitale, care este de două feluri: beneficiarii

sistemului de sănătate, cei mai numeroşi, şi furnizorii de servicii de sănătate, cei mai puţini.

Mesajul, trebuie să recunosc, a fost unanim, un pic cam… hard, ca să folosesc un

termen de specialitate, deoarece abunda în termeni un pic cam… anatomici.

Acum, n-oi fi eu foarte pudic în a transmite mesajul, dar nu se cuvine acest lucru în

incinta în care-l pronunţăm.

Toţi termenii aceştia se adresau tuturor parlamentarilor care activează, indiferent de

palat. Este adevărat, celor care sunt la Palatul Parlamentului mai puţin, gestionarilor de la

Palatul Victoria însă li s-au transmis „urări de bine”.

Şi acum, mesajul soft.

Vă transmit că în sistemul sanitar nu mai există – este un termen de specialitate –

sustenabilitate. Toţi s-au săturat de reforme, reorganizare, restructurare, implementare,

contractare, management, eficientizare şi nu se vede absolut nimic.

Nu mai este sustenabilitate economică, nu avem medicamente, materiale sanitare

dezinfectante, antiseptice, medicamente de anestezie.

Uşor-uşor se pare că nici viaţa nu o să mai aibă sustenabilitate!

Stau şi mă întreb dacă acest subiect nu ar trebui să devină un subiect important

pentru „şezătoarea” de la Cotroceni privind siguranţa naţională. Bănuiesc că sănătatea

populaţiei devine un subiect destul de important pentru a fi discutat şi acolo.

Zilele trecute urmăream mass-media – mai urmăresc şi eu mass-media, mai ales că

ei ne urmăresc şi râd de prostiile pe care le spunem noi – şi o treabă trăsnită am auzit-o şi

la ei. Unul dintre ziarişti spunea în felul următor: „Dacă tot nu merg lucrurile în sănătate,

de ce nu vă abţineţi voi în a acorda asistenţa medicală?”

Or, aici este o situaţie un pic conflictuală. Toată lumea, în ţara aceasta, depune tot

felul de jurăminte, dar cel mai important şi cunoscut jurământ, care este şi invocat de toată

lumea, este cel al lui Hipocrate.

Nu-i nimic că jurăm să respectăm legile ţării şi, pe ici, pe acolo, se respectă cum se

respectă, dar când este vorba de jurământul lui Hipocrate, toată lumea îl ştie şi toată lumea

îl invocă atunci când ajunge în faţa noastră.

Stăteam de vorbă cu colegii mei, care au început deja să găsească două alternative:

ori să plece din ţara aceasta şi să facă undeva medicină cum trebuie, ori să pună jos,

frumos, instrumentul cu care lucrează în medicină.

După 24 de ore în care lumea medicală ar sta pe tuşă, ar muri câteva mii de oameni

în ţara aceasta şi s-ar găsi imediat bani. Dar este normal să se întâmple acest lucru?

- 14 -

Totuşi, noi am depus un jurământ, dar nici să riscăm calitatea actului medical făcut

în faţa pacienţilor.

Stimaţi colegi,

Vă rog să reţineţi că nu toată lumea are bani să ajungă la Viena pentru a se trata.

Apropo de Viena, acolo sunt 2 000 de paturi de spital, 10 000 de angajaţi, buget de 90 000

de euro. Căutaţi în România şi vedeţi dacă găsiţi măcar la un sfert un astfel de spital.

Vă rog să reţineţi că urgenţele medicale, medico-chirurgicale, te pot apuca oriunde

în ţară şi, dacă nu ai baftă să zboare elicopterul lui Arafat şi dacă e să vii cu ambulanţa pe

infrastructura noastră rutieră „minunată”, rişti să capeţi o amnezie la viaţă.

Se pare că uşor-uşor tindem spre o medicină de tip spartan: cine poate trăi, trăieşte,

cine nu, înseamnă că nu şi-a ştiut interesul.

Şi acum, a doua parte – descentralizăm, pentru că aşa este la modă.

În materialul pe care nu am reuşit să-l citesc în şedinţa trecută, vorbeam ceva din

istoria medicinii, despre medicina din timpul regelui Carol I, atunci când a început

structurarea sistemului sanitar printr-o descentralizare. După ce au descentralizat ei bine

sistemul sanitar – pentru că acolo spuneam că cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să-i repete

greşelile –, au văzut că sistemul sanitar era pe mâna politicienilor, care habar nu aveau ce

era în domeniu, nu ştiau cum să împartă bugetul şi nici nu ştiau organizare sanitară,

sistemul sanitar a fost organizat în alt fel.

La ora actuală, în mijlocul anului bugetar, căutăm să descentralizăm, pentru că aşa

este frumos, sună frumos: reformă. Nimeni nu se întreabă ce buget există la consiliile

locale sau judeţene sau de unde luăm bani.

Spunem că închidem paturi din spitale – dar am uitat să spunem că în 20 de ani am

închis mai bine de 30% din paturile de spital din România –, că facem unităţi medico-sanitare.

Dar cine ne-a împiedicat până acum să le facem şi cu ce buget le vom inventa? Noi

nu avem pentru asistenţa medicală normală, facem pentru unităţi medico-sanitare?! În 20

de ani ce am păzit?

Şi descentralizăm…

Este adevărat, s-ar putea ca eu să nu stăpânesc foarte bine termenii economici,

financiari, după cum economiştii sau juriştii se pricep foarte bine la medicină; s-a şi văzut.

Reducem paturile de boli interne, de dermatologie, de oftalmologie, dar nimeni nu

şi-a pus problema că aceste paturi sunt pline de pensionarii care nu mai au bani să-şi

plătească asistenţa medicală, un tratament cronic la domiciliu şi că se reîntorc în spitale.

Cu ei ce o să facem? Probabil în versiunea canalelor comunicante. Dacă avem un

sistem sanitar pus la pământ, înseamnă că rezolvăm problema pensionarilor, adică le

scădem uşor-uşor numărul şi atunci rezolvăm şi cu pensiile.

- 15 -

Tare mi-este frică de această reformă făcută de nişte funcţionari aflaţi în birou, care

au uitat reforma, funcţionari din aceştia care ghidonează şi miniştri pe care-i punem

sezonier pe acolo, funcţionari care stau doar la birouri şi care fac doar emisiuni din acestea,

aşa, care urmează seminarii făcute video şi care nu mai cunosc realitatea.

Am să dau un exemplu mai concludent de reformă făcută în sistemul sanitar, pentru

a vedea ce înseamnă funcţionarii noştri.

O idee bună, care a fost făcută prin 2008, a dat tehnică de calcul la medicii de

familie. Ideea a fost generoasă, să descarce ei, ca furnizori de servicii medicale, rapid

informaţiile cu casele de sănătate. Dar sistemul unic integrat informatic a uitat să fie pus în

funcţiune, cu soft cu tot, de un an şi ceva. Funcţionarii noştri au uitat să îl pună în

funcţiune, şi aşa tot sistemul de calculatoare, ca idee bună de pus în practică, a devenit doar

sistem de messenger, de flixster şi de alte chestii de genul acesta de socializare. Şi uite aşa,

ceea ce am vrut a rămas în drum, ceea ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii pe versiunea

„miniştrii trec funcţionarii rămân”. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregăteşte domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia noastră politică de astăzi se intitulează „Manipularea fermierilor, un fel

de a acţiona al opoziţiei”.

România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic şi financiar.

Cu toate acestea, singurele partide politice care şi-au asumat o guvernare, în aceste

condiţii, sunt Partidul Democrat Liberal şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,

partide cărora li s-a alăturat şi Grupul parlamentar al senatorilor independenţi.

Declaraţiile domnilor de la PSD sau de la PNL, care vin să critice actualul Executiv

şi măsurile pe care şi le asumă sau nu, stimaţi colegi, nu au niciun efect benefic, mai ales

când aceste declaraţii sunt făcute doar din raţiuni de imagine.

Nimeni nu face altceva decât să critice actuala guvernare, dar, totodată, nimeni nu

vine cu soluţii viabile care să poată contribui la scoaterea României din criză, pentru că ne

aducem aminte cum şi cei de la PSD au părăsit în anul 2009 guvernarea pentru a participa

în campania electorală din toamnă cât mai dezbăraţi de ceea ce presupunea o guvernare în

timp de criză.

- 16 -

De asemenea, nici colegii de la PNL nu au avut o altfel de atitudine faţă de

necesitatea unei guvernări stabile şi solide. Ne aducem aminte cum, între cele două tururi

ale campaniei prezidenţiale, PNL a refuzat oferta Partidului Democrat Liberal de a guverna

împreună în vederea scoaterii României din criza economică prin programe şi politici

susţinute de dreapta. În aceste condiţii, opoziţia nu încetează să ridice la rang de moţiune

simplă orice declaraţie politică, şi la Camera Deputaţilor, şi în plenul Senatului.

Nu facem altceva decât să îngreunăm procesul legislativ din cauza faptului că unii

înţeleg să mimeze preocuparea, prin depunerea de moţiuni.

Cel mai recent, Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a depus o

moţiune simplă la Camera Deputaţilor pe tema agriculturii. Acum vin şi vă întreb, cât de

bine era gestionat acest minister anul trecut când fusese asumat de cei de la PSD? Oare s-

au schimbat lucrurile atât de radical în câteva luni de zile? Evident că protestele

fermierilor de săptămâna trecută au fost preambulul acestei moţiuni simple, proteste care,

din nefericire, au fost generate de manipulările grosolane pe care le face opoziţia în aceste

săptămâni şi pe care presa le întreţine cu foarte multă pricepere. În condiţiile actuale,

numai de dezinformări nu avem nevoie.

Este bine de ştiut faptul că oamenii sunt foarte vulnerabili în momentele de criză şi, din

păcate, opoziţia mimează din plin acest lucru. Am urmărit foarte recent şi foarte atent cum s-au

desfăşurat lucrurile în ultima perioadă şi cel puţin din punctul meu de vedere, consider că

acestea au fost regizate cu foarte mult tact. Un exemplu elocvent în acest sens este modul în

care actuala opoziţie a discutat problema sprijinului financiar, doar de suprafaţă. Oamenii au

fost dezinformaţi cu privire la acordarea acestor fonduri, deşi actuala conducere APIA a

gestionat foarte bine mecanismul în acest an, reuşind să plătească 82% din fondurile solicitate

de fermieri pentru anul 2009, în valoare de aproximativ un miliard de euro.

Ca atare, nu am nicio îndoială că politicile sănătoase pe care guvernarea noastră le

preconizează vor aduce beneficiile pe care agricultorii ce au ieşit zilele acestea în stradă le-

au clamat. Aşa cum şi-au primit banii de care vă spuneam mai sus, tot aşa, se vor convinge

că ceea ce se face este spre binele lor. Vor fi nemulţumiţi, dar vă asigur, că oamenii cei mai

vehemenţi sunt atunci când, prin manipulare, sunt atraşi în jocul murdar al opoziţiei. Vă

mulţumesc.(Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar

al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL,

domnul senator Emilian Frâncu.

- 17 -

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi face parte dintr-un ciclu pe care l-am intitulat „Să nu

mai vindem falsuri românilor!”. Astăzi voi prezenta prima declaraţie din acest ciclu.

Stimaţi colegi,

De când aşteptam momentul acesta! Preşedintele şi-a revenit din simţiri. Este

obiectiv în analize, lucid în declaraţii, fair-play faţă de sine, faţă de camarilă şi, mai ales,

faţă de popor.

După ce ne-a anunţat cu zâmbetul pe buze că a dus ţara de râpă şi trebuie să-i pună pe

salariaţi, pensionari şi şomeri să plătească pentru asta, şeful statului s-a gândit că nu ar strica

puţină mea culpa, bărbătească, aşa cu îi stă bine unui luptător cu valurile. Nu de alta, dar nu

cumva românii – aliaţii de odinioară ai domnului preşedinte – să-şi facă vreo părere greşită cu

privire la vinovaţii dezastrului actual. Aşa se face că Traian Băsescu şi-a luat inima în dinţi şi,

aproape milităreşte, a decretat: „Nu trebuie să mai vindem falsuri românilor ori de câte ori ne

aflăm în campanie electorală sau premergător campaniei electorale!”

Stimaţi colegi,

Intrigat de sinceritatea prezidenţială şi în numele unui apel sincer la memorie, am

căutat şi eu în arhiva internautică niscaiva astfel de falsuri vândute românilor, altfel

declaraţii onorabile la vremea rostirii lor. În rolurile principale, Traian Băsescu şi

pechinezul său docil. Ascultaţi şi vă distraţi! Haz de necaz, desigur!

Traian Băsescu, octombrie 2008:

„Ideea că nu sunt bani pentru profesori nu este o realitate. Bugetul poate fi aşezat pe

priorităţi, ori, din acest punct de vedere, este doar o chestiune de voinţă politică.” La

aceeaşi dată spune: „Nu pot să cred că o lege în România ar putea să nu fie aplicată. Aici

discutăm despre o lege în ceea ce-i priveşte pe profesori şi a nu o aplica ar însemna că nu

mai suntem într-un stat de drept”.

Emil Boc, octombrie 2008:

„Sunt bani şi pentru profesori şi pentru celelalte categorii sociale”.

Emil Boc, ianuarie 2009:

„Salariile şi pensiile se vor mări proporţional cu rata inflaţiei, adică cu 5%”.

Traian Băsescu, ianuarie 2009:

„Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute de la Fondul Monetar

Internaţional. Ştiu că această idee este controversată, dar vom merge pe zonele practice”.

Emil Boc, mai 2009:

„Va avea loc o creştere accelerată a salariilor acelor categorii sociale care sunt la

baza piramidei: profesori, medici, funcţionari publici”.

- 18 -

Emil Boc, iunie 2009:

„Nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care

beneficiază. Este un principiu pe care îl avem asumat încă din anul 2008”.

Emil Boc, august 2009:

„Am decis să ne respectăm angajamentele faţă de pensionari în ceea ce priveşte

pensia minimă şi majorarea cu 2% a pensiei de la 1 octombrie, astfel încât, aceste

angajamente pentru persoanele care sunt cele mai afectate de criză să fie respectate”.

Traian Băsescu, noiembrie 2009: „Se pare că ieşim din recesiune”.

Vă amintiţi acest moment. Era pe vremea când preşedintele iubea TVR-ul şi se

milogea de moderatoarea emisiunii să-i mai dea 10 secunde pentru anunţul izbăvirii.

Traian Băsescu, decembrie 2009:

„În 2010 vom scăpa de criză. Va fi un an în care optimismul va fi cel care ne va

anima să depăşim momentul pe care l-am trăit în 2009”.

Rezumând, ce am înţeles până aici? „Se va reduce fondul de salarii pentru tot

aparatul bugetar din România cu 25%, se vor reduce pensiile cu 15%, se vor reduce masiv

subvenţiile, ajutorul de şomaj se reduce cu 15%.”( Traian Băsescu, 6 mai 2010).

Stimaţi colegi,

Ce ziceţi de aceşti băieţi? În virtutea demagogiei ieftine cu care au câştigat nişte

alegeri, Traian Băsescu şi Emil Boc s-au distrat pe spinarea unei ţări minţind, jucându-se

cu declaraţiile, promiţând verzi şi uscate. Vânzând falsuri, bunăoară. Iar acum vin şi ne

spun că Ponta şi Antonescu, mogulii şi minerii sunt vinovaţi pentru prăpastia în care ne-au

vârât ei. Mă minunez cum nu ne-a spus preşedintele şi că Tăriceanu este vinovat pentru

dispariţia flotei. Sau, mai abitir, Iliescu pentru casa din Mihăileanu. Nu e însă timpul

trecut. Vă mulţumesc mult. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al

PNL. Se pregăteşte domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Boc –moartea speranţei”.

Ion I. C. Brătianu a spus odată, „Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare

ar fi durata lor, vine şi ora răsplatei”.

Deşi nu vreau să fac aici apologia speranţei, mă tem că este singurul lucru real care

a rămas românilor, având în vedere contextul de împrejurări economice, sociale şi politice

- 19 -

pe care îl trăim. Avem un Guvern incompetent, un preşedinte care dă dovadă de lipsă de

responsabilitate şi o criză financiară care ne încolţeşte tot mai mult. Se iau măsuri severe

de scădere a cheltuielilor în dauna unei populaţii care nu o ducea bine nici înainte. Avem

anunţate proteste de dimensiuni pe care România nădăjduia să nu le mai experimenteze

după agitatul deceniu 1990 – 2000. Nu avem în schimb nimic de care să ne agăţăm în

viitorul apropiat pentru a putea spera într-o remediere a situaţiei.

Ce ne rămâne de făcut, nouă, celor din opoziţie, în aceste condiţii?

Să mai criticăm actul de guvernare pare redundant, pentru că oricine poate să

constate ineficienţa sa. Ne deranjează, totuşi, să auzim acuze la adresa guvernării liberale

care, chipurile, împărtăşeşte vina pentru problemele actuale când însuşi preşedintele

Băsescu lăuda în septembrie 2009 performanţele cabinetului anterior ale cărui realizări şi le

însuşea fără jenă în campania prezidenţială. Nu noi am introdus măsuri aberante de stânga

la începutul anului 2009, adică, impozit minim, zis forfetar, care a falimentat până acum

peste 120 000 de microîntreprinderi, şi nu noi am pus pe butuci economia României,

descurajând investiţiile şi alocând resursele pe criterii clientelare.

Partidul Naţional Liberal vorbeşte, deja, de multă vreme despre un set de măsuri

care trebuie aplicate pentru înviorarea economiei care pot fi de natură legislativă,

administrativă, economică şi fiscală.

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, ne pronunţăm ferm împotriva

reducerii salariilor unor categorii de bugetari care, oricum, sunt cel mai prost plătiţi din

Uniunea Europeană, personalul didactic, personalul sanitar, personalul din domeniul

apărării şi din ordinea publică etc. În acelaşi timp, nu putem să distrugem speranţa de

viaţă a celor în vârstă, acceptând ca acestora să li se reducă pensiile.

Închei această declaraţie politică cu un mesaj de încurajare transmis către întreaga

clasă politică, tot de Ion I. C. Brătianu, cu aproape un secol mai devreme. Citez: „Sunteţi,

domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său şi

care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l

aibă în lume.”

Speranţa moare ultima! Mai bine să plece Guvernul Boc şi să încercăm să readucem

împreună încrederea cetăţenilor României în ziua de mâine. Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator.

Dau cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al

PDL. Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC se pregăteşte domnul

senator Valer Marian.

- 20 -

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am intitulat declaraţia politică de astăzi „PNL sau Programe Neracordate Logic”.

Doresc să încep declaraţia politică printr-un joc de cuvinte. Am impresia, în ultimul

timp, că opoziţia înţelege etimologia acestui concept ca presupunerea asumării unei

poziţii. Altfel spus, dacă eşti în opoziţie, trebuie să ai o poziţie. La noi însă nu mai

contează dacă eşti îndrituit să exprimi idei asupra unui domeniu sau nu, nu mai contează

dacă în trecut ai gestionat prost un domeniu şi acum îţi critici cu aplomb succesorii şi nici

măcar nu mai contează dacă tu eşti generatorul situaţiei pentru care ai devenit acuzator.

Important este să ai o poziţie. Nu contează că este lipsită de substanţă, nu contează că nu

aduce nimic spaţiului public şi nici cetăţeanului, contează numai să apari în public şi să

capeţi notorietate. Poziţia, evident, pentru a fi cât mai diseminată nu va fi niciodată expusă

de la tribuna Parlamentului. În logica jocului actual poţi fi foarte uşor etichetat ca fiind

inadecvat, dacă preferi tribuna studioului de televiziune. Pentru că nu-i aşa, vedem cum

mari lideri ai opoziţiei se exprimă în Parlament numai în condiţiile în care sunt prezente

televiziunile. Şi tocmai de aici, apare şi efectul scontat. Cetăţeanul să poată vedea că eşti

sau, cel puţin, pari implicat.

Care este motivul pentru care mă lansez în această discuţie? Foarte simplu. Văd

cum, în ultimele zile, opoziţia a schimbat macazul şi preferă, mai nou, programe anticriză.

La fel, nu contează că aceste programe nu au substanţă, că nu vin cu propuneri

sustenabile din punct de vedere financiar, că implementarea lor este imposibilă din cauza

unor acorduri semnate de România cu Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Opoziţia

actuală se manifestă însă puţin diferit decât în legislaturile anterioare. Nu pentru că sunt

partide politice, care, teoretic, au ideologii şi doctrine diametral opuse, ci pentru că atât

PSD, cât şi PNL doresc, în egală măsură, să fie percepute în ochii cetăţenilor ca lideri ai

opoziţiei. Evident că, după ce PSD a ieşit cu un program anticriză, cei de la PNL, luaţi

oarecum prin surprindere, au enunţat un astfel de program doar verbal, prin vocea liderului

Crin Antonescu. Ei bine, acum cei de la PNL au venit cu ceva serios, spun dumnealor, care

se intitulează pompos „Program de urgenţă, pentru ieşirea României din criză şi reluarea

creşterii economice”. Din păcate, acest program nu reuşeşte să-mi explice, nici mie, nici

celor interesaţi – şi aici mă refer în special la cetăţeni – ceea ce eu am denumit în

noiembrie 2008 „paradoxul PNL”. Să mă explic:

Dacă se cunoaşte foarte bine faptul că orice guvernare erodează partidul care se află

la putere, PNL a reuşit în 2008 să obţină cel mai bun scor electoral din istoria sa de după

- 21 -

1990, deşi s-a aflat patru ani la putere. Acest scor electoral se poate explica foarte uşor

numai dacă vedem programele pe care PNL le-a adoptat şi pus în aplicare în cursul anului

2008. Programe, care, la acea vreme, nu mai conta că încurajau asistenţa socială şi

augumentarea aparatului bugetar. Pentru că, atunci, pentru PNL cel mai important era

obţinerea unui scor electoral cât mai bun. Şi cu toate că primele efecte ale crizei economice

se făceau resimţite şi în România, PNL nu a contenit să mărească nejustificat

indemnizaţiile, ajutoarele de prestaţie socială, pensii şi aşa mai departe.

Acum, cei din PNL vin şi critică faptul că aparatul bugetar este prea numeros, deşi

am văzut şi din analizele Fondului Monetar Internaţional, care nu pot fi acuzate de

partizanat politic, faptul că, în ultimii doi ani ai guvernării PNL au fost angajaţi la stat

aproximativ 300 000 de bugetari, nejustificat. Acum, cei de la PNL susţin necesitatea

diminuării numărului de agenţii guvernamentale, deşi în guvernarea Tăriceanu numărul

acestora era dublu faţă de prezent.

Ne aducem aminte şi acum de nenumăratele agenţii guvernamentale, care aveau

competenţe similare şi, practic, funcţionau în paralel, contribuind la îngreunarea

funcţionării statului.

În finalul acestui program de urgenţă, PNL spune, citez: „În aceste momente grele

pentru România, PNL îşi afirmă opţiunile de dreapta.” Interesant, domnilor de la PNL,

pentru că, în momentul în care aţi guvernat, aţi dat dovadă mai degrabă de populism şi

demagogie şi v-aţi situat mai la stânga decât o făcuse PSD-ul în guvernarea Năstase. Ne

aflăm într-o situaţie, care, cel mai bine, se poate compara cu tabloul lui Goya „Saturn

devorându-şi fiii”, pentru că, stimaţi colegi de la PNL, acum nu faceţi altceva decât să

criticaţi consecinţele propriilor dumneavoastră acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator. Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Valer Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este intitulată „Premierul Boc nu mai răspunde nici la

interpelări”.

În data de 29 martie, anul curent, am adresat prim-ministrului Guvernului României,

Emil Boc, o interpelare intitulată „Nerespectarea termenului de răspuns la interpelări”, prin care

îi semnalam că nerespectarea termenului de răspuns la interpelări prevăzut de art. 63 alin. (4) din

- 22 -

Regulamentul Senatului, de cel mult două săptămâni, a devenit o practică a membrilor

Guvernului României. Concret, am exemplificat cu ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea,

care mi-a răspuns după patru săptămâni şi o zi la o interpelare privind pensiile militare, cu

ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, care mi-a răspuns după patru săptămâni şi două zile la o

interpelare privind respectarea Statutului şi al dreptului la apărare al arestaţilor preventiv şi cu

secretarul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, care mi-a răspuns

după trei săptămâni la o interpelare privind refuzul eliberării unui certificat de revoluţionar,

obţinut prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru un rănit al Revoluţiei,

ulterior decedat. Deşi am solicitat să-mi comunice măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate în

vederea respectării de către membrii Guvernului a termenului de răspuns la interpelările

parlamentarilor, nu am fost onorat cu un răspuns de către premierul Emil Boc. După trei

săptămâni, încă un termen încălcat: am primit un răspuns evaziv la interpelare din partea

şefului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, care m-a informat că

instituţiile vizate fac eforturi susţinute în a prezenta răspunsuri concrete, fundamentate, la toate

întrebările şi interpelările, în condiţiile în care numărul acestora este foarte mare – de la

începutul actualei sesiuni parlamentare fiind înregistrate 2129 de întrebări şi interpelări.

Nu numai că ulterior nu am remarcat eforturi sporite din partea membrilor

Guvernului de a răspunde în termen regulamentar şi în mod fundamental la întrebări şi

interpelări, dar însuşi şeful Guvernului, Emil Boc, nu mi-a răspuns la trei interpelări pe

care i le-am adresat în zilele de 8 martie, 7 aprilie şi 12 aprilie anul curent, depăşind

termene de răspuns de la trei până la opt săptămâni. Astfel, printr-o interpelare pe care i-

am adresat-o în data de 8 Martie 2010 cu titlul „Motivele adoptării Memorandumului din

17 februarie 2010”, i-am solicitat, în principal, premierului Boc să-mi comunice motivele

care au stat la baza aprobării Memorandumului Guvernului nr. 398 din 17 februarie anul

curent, prin care s-a decis că, autorităţile publice nu vor mai încheia niciun contract de

publicitate şi/sau promovare în cursul anului 2010, decât în situaţii excepţionale, precum

şi temeiul juridic al măsurilor adoptate prin acesta şi ce economii se realizează la buget

prin aceste măsuri. În subsidiar, i-am solicitat prim-ministrului să-mi comunice dacă

actualul Guvern al României preconizează să adopte măsuri de sprijinire a presei

naţionale, în actualul context de criză economică, oferind exemplul Franţei, ţară în care, la

propunerea preşedintelui Nicolas Sarkozy, Guvernul a aprobat anul trecut un program de

sprijinire a presei naţionale cu suma de 600 de milioane de euro.

În data de 7 aprilie am adresat premierului Emil Boc o interpelare intitulată

„Revendicările organizaţiilor sindicale din judeţul Satu Mare”, prin care i-am solicitat să-

mi comunice punctul de vedere al Guvernului cu privire la soluţionarea următoarelor

- 23 -

probleme importante şi presante ale sindicaliştilor din România, cu precizarea măsurilor

concrete şi a termenelor de soluţionare: reaşezarea grilelor de salarizare, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 330/2009 şi abrogarea în totalitate a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 1/2010, ale cărei prevederi au generat diminuarea drepturilor salariale faţă

de luna decembrie 2009; anularea articolelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

114/2009 care privesc blocarea, eliminarea accesului la tichetele de masă, tichetele cadou

şi tichetele de vacanţă, prin anularea acestui drept marginal negociat; eliminarea din cadrul

legislativ a restricţiilor legate de libertatea de negociere, conform Convenţiei nr. 98 a

Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a art. 41 alin. (5) din Constituţia României;

respectarea acordurilor încheiate de Guvernul României cu partenerii sociali privind

majorarea graduală a salariului minim, astfel încât ponderea acestuia în salariul mediu

brut să reprezinte 50% , solicitându-se ca, pentru anul 2010 salariul minim garantat în

plată să fie de 705 lei lunar atât în sectorul bugetar, cât şi în cel privat; respectarea

prevederii legale privind valoarea punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut.

În fine, în data de 12 aprilie i-am adresat premierului Emil Boc o interpelare

intitulată „ Reglementarea pensiilor militare”, prin care i-am solicitat că având în vedere

răspunsul pe care mi l-a transmis ministrul apărării naţionale Gabriel Oprea la o

interpelare pe această temă, să-mi răspundă la următoarele întrebări:

- dacă România nu încalcă actul comunitar în ce priveşte pensiile militare, prin

adoptarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

- din legislaţia cărui stat membru al Uniunii Europene sau al NATO s-a inspirat

Guvernul României în elaborarea acestui proiect de lege, sub aspectul pensiilor militare.

- dacă acest proiect de lege nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii

legii civile şi principiul cutumiar al dreptului câştigat.

- dacă pensiile militarilor din ţara noastră pot fi calificate , cum a făcut Domnia Sa,

în pensii privilegiate sau „pensii nesimţite”, în condiţiile în care 82% dintre acestea nu

depăşesc 3000 de lei pe lună. Totodată, având în vedere că ministrul apărării naţionale

Gabriel Oprea şi ministrul muncii şi protecţiei sociale Mihai Şeitan au exprimat puncte de

vedere diametral opuse cu privire la reducerea pensiilor militare după recalcularea

acestora. În baza Legii privind sistemul unitar de pensii publice, i-am solicitat premierului

Boc să-mi comunice care dintre cei doi miniştri a exprimat adevărul, respectiv punctul de

vedere al Guvernului Boc.

Stimaţi colegi, înţeleg că şeful Guvernului este foarte ocupat cu multiplele şi

gravele probleme cu care se confruntă ţara noastră, pe care, din păcate, nici nu ştie, nici nu

poate să le rezolve.

- 24 -

Dar nu pot să înţeleg faptul de a nu răspunde nici după două luni la o interpelare,

după ce ai fost tu însuţi parlamentar şi ai făcut tapaj pe această temă, decât ca pe o

impoliteţe şi rea-credinţă, alături de neştiinţă şi neputinţă. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

La început vă voi spune că doi colegi de la PDL au vorbit – domnul senator Mutu –

despre Partidul Naţional Liberal, vă voi spune şi eu, acum, că toate acestea nu demonstrază

decât că o guvernare PDL-PNL ar fi fost un dezastru, ar fi fost sinucidere curată pentru

Partidul Naţional Liberal. Că PSD-ul a făcut-o şi acum o trage şi a mai tras-o ...şi poate o va

mai trage... este treaba lor! Le-am spus de atunci să înveţe din greşelile altora. Poate

colegiilor de la PDL, dacă ar fi atenţi, le-ar folosi acestă declaraţie politică, care are titlul

„De-a râsu’plânsu’ ”.

Aşadar, voi face câteva scurte comentarii la o serie de declaraţii ale unor importanţi

membri PDL. Cred că unele sunt comice, altele penibile, să începem, cu cine altul, cu

domnul Traian Băsescu, o declaraţie mai veche, celelalte vor fi din anul 2010.

Aşadar, Traian Băsescu, 16 aprilie 2008 . Citez: “Dacă eu aş fi fost la cârma

Titanicului, acesta nu s-ar fi scufundat!”. Mă rog, nu prea cred, dar, în sfârşit... Numai că

România nu este Titanicul, dar totuşi, se scufundă! Dacă Titanicul a fost lovit de un

aisberg, România este lovită de incompetenţa, impostura, minciuna, corupţia şi demagogia

lui Traian Băsescu şi a Partidului Democrat Liberal. Nu mai putem guverna împreună, nici

nu trebuia, vedeţi?

Sever Voinescu, declaraţii – toate vin acum din anul 2010 –, 10 mai 2010. Citez:

„PDL trebuie să arate că este partidul proiectului lui Traian Băsescu şi nu partidul

deconcentratelor”. Am încheiat citatul. Bine, dar aceasta a făcut cu vârf şi îndesat PDL,

încă din anul 2005, a fost partidul proiectului lui Traian Băsescu. Deci din acest punct de

vedere, domnul Voinescu n-ar trebui să fie cuprins de vreun zbucium heideggerian. PDL

este partidul proiectului lui Traian Băsescu. În privinţa deconcentratelor, nu este decât o

declaraţie de formă, care nu păcăleşte pe nimeni. Cum altfel s-ar explica cele trei ordonanţe

neconstituţionale referitoare tocmai la deconcentrate!

Mircea Toader, 9 mai 2010 . Citez: „Este nevoie de remaniere la timp, în timp de

criză, pentru că măsurile nepopulare cer sânge!”. Ţi se face pielea ca de găină ... „Pe noi

- 25 -

nu ne-a anunţat premierul pană acum, dar ştiţi cum este, când vine tăvălugul, lucrurile nu

se anunţă”. Am încheiat citatul.

Îl întreabă Traian Băsescu pe domnul Toader cam când şi cum ar face remaniere?

Sau măcar să-l anunţe cineva, cumva pe domnul Toader. În privinţa vărsării se sânge, ce

să-i faci, acum trebuie să vă vărsaţi propriul sânge, că pe cel al ţărăniştilor, al liberalilor şi

al social-democraţilor l-aţi vărsat deja, cu cuţitu-n spate, dar nu de tot!

Mihai Dumitru, 5 mai 2010. Domnul Mihai Dumitru este ministru al agriculturii.

Eu, dacă mă întâlnesc pe stradă cu dânsul, nici nu ştiu cine este! Citez frumos: „În curând

vom introduce în şedinţa de Guvern încă două forme de sprijin, o hotărâre privind

bunăstarea porcinelor şi una cu bunăstarea păsărilor.” Am încheiat citatul. De bunăstarea

românilor se ocupă Traian Băsescu, Emil Boc, Guvernul şi PDL-ul. Vedem cum!

Şi acum două declaraţii ale doamnei Elenei Udrea. Nu putea să lipsească, vă daţi

seama! Din ele se degajă o uriaşă cantitate de cinism, proastă creştere şi incultură – separat

sau la un loc – rămâne la aprecierea dumneavoastră.

Elena Udrea, 7 aprilie 2010: „Din când în când ţara asta mai are nevoie de o

dictatură luminată”. Am încheiat citatul.

O fi avut România vreo dictatură luminată vreodată?…, există dictaturi luminate şi

democraţii stupide, şi dacă România ar fi acum o dictatură luminată, mă întreb: cine ar fi

Eva Braun sau Clara Petacchi de România? Pardon, întrebarea nu este potrivită astăzi

degeaba: Hitler şi Mussolini nu au practicat o dictatură luminată, concept politic de mare

fineţe şi de profunzime elaborat şi însuşit de doamna Udrea.

Tot doamna Elena Udrea, 14 martie 2010. Aici, mare atenţie, stimaţi colegi. Citez:

„O minciună repetată de un milion de ori devine adevăr.”

Presupun că este vorba despre incultură crasă. Altfel cine-şi însuşeşte spusele lui

Goebbels? Pentru că acest citat este din înţelepciunea lui Goebbels, stimaţi colegi. Ştia

doamna Udrea acest fapt, că-l citează pe Goebbels? Sigur nu. Şi apoi ce legătură are Mein

Kampf al lui Hitler, prietenul lui Goebbels, cu Louis Vuitton, Chanel, Armani, prietenii

doamnei Udrea? Niciuna.

Să nu-l uităm nici pe premierul României. Emil Boc, 31 martie 2010. Citez:

„Acum trebuie să fiu sindicalistul celor 22 de milioane de români şi mă gândesc la

ce este bine pentru toţi.”Am încheiat citatul.

Ce bine ar fi fost să fie aşa, deoarece ar fi trebuit să intre şi dânsul în grevă, evident,

pe termen nelimitat.

Emil Boc, 17 martie 2010. Citez:

„Eu nu o să apuc pensia. Dumneavoastră sigur o să o apucaţi”. Un fel de Mama

Omida pentru propriul destin, dar să nu fie nici chiar aşa.

- 26 -

Se cuvine ca la sfârşit să dau un citat din neasemuitul şi nepreţuitul nostru

preşedinte. Aşadar, Traian Băsescu, 3 martie 2010. Citez:

„Nu pledez pentru asimilare, pledez pentru păstrarea obiceiurilor şi cred că la 99%

dintre români, care nu sunt etnici romi, le plac cântecele romilor, nunţile făcute de romi, le

place să audă, poate nu la 99%, dar sunt atâţia solişti cântăreţi, dacă o luăm de la Adi

Minune până la oricine, cărora le plac manelele şi nu este o respingere de către societate a

ceea ce provine de la romi.” Am încheiat citatul.

Ei, aş. Să aparţin eu oare doar la 1%, aşa de puţini oameni normali şi cuviincioşi mai

are România? Nu cred. În privinţa gusturilor lui Traian Băsescu, îmi aduc aminte că în 2005 a

declarat că cel mai mult îi plac desenele animate. Fără comentarii! Doar este o chestiune de

gust şi gusturile nu se discută. Oare nici ale preşedintelui? Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vasile Pintilie, Grupul parlamentar al PDL, urmat de

domnul senator Alexandru Cordoş, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Vasile Pintilie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Mai puţin de 10 ani până la

dezastre ireversibile ale mediului.”

„Progresul umanităţii nu este nici automatic, nici inevitabil. Suntem puşi în faţa

realităţii că viitorul este o reflecţie a prezentului. De-a lungul vieţii şi al istoriei există

conceptul de „prea târziu”. Putem ruga timpul să se oprească în loc, dar timpul este surd la

rugăminţile noastre şi merge nepăsător înainte. Pe ruinele şi rămăşiţele multor civilizaţii

ale lumii sunt scrise cuvintele prea târziu.” (Traducere personală a unui discurs ţinut de

Martin Luther King pe tema justiţiei sociale, acum patru decenii.)

Confruntaţi cu problema schimbării climei globale, putem să considerăm foarte

relevante cuvintele autorului care vorbeşte despre nevoia de acţiune imediată în faţa crizei.

Lumea are mai puţin de 10 ani pentru a pune în aplicare iniţiative menite să-i prelungească

existenţa şi niciun alt subiect nu merită mai multă atenţie. Semnale de alarmă timpurii sunt deja

vizibile. Astăzi, suntem martori oculari la un posibil revers al progresului omului. În ţările în

curs de dezvoltare din care face parte şi România, milioane de oameni din cei mai săraci din

lume sunt deja forţaţi să se adapteze condiţiilor schimbate de climă. Eforturile celor ce trăiesc

în penurie de a-şi construi un viitor pentru ei şi pentru copiii lor sunt anulate de expunerea

crescută la secetă, uragane, tsunami, inundaţii şi alte catastrofe naturale.

- 27 -

Încălzirea globală este o dovadă că stilul nostru de viaţă supraîncarcă atmosfera

Pământului. Stocuri de gaze de seră care captează căldura în atmosferă se acumulează cu o

viteză fără precedent. Concentraţiile curente au ajuns până la 380 de părţi pe milion CO2 e

(dioxid de carbon echivalent), depăşind nivelurile naturale din ultimii 650 000 de ani. Pe

parcursul secolului al XXI-lea, temperaturile globale medii ar putea să crească cu până la 5o C.

Poate părea o cifră mică pentru că este chiar mai mică decât fluctuaţiile cotidiene de la zi la

noapte, dar dacă media creşte, variaţiile vor avea loc în jurul altor valori mai ridicate, cu efecte

devastatoare asupra nu doar a oceanelor şi a reliefului glaciar, care se topeşte vizibil, ci direct

asupra stilului nostru de viaţă.

Pragul considerat periculos de climatologii de la Institutul Goddard pentru Ştiinţe

Spaţiale de la NASA este de 2oC şi acest nivel este foarte probabil că va fi depăşit în

următorii 20 de ani. Acest prag defineşte, în linii mari, punctul de la care va fi greu să mai

evităm schimbări radicale asupra degenerării dezvoltării umane.

România este o ţară care nu se află în prima linie. Ţări ca cele din nordul Africii

sau din sud-estul Asiei, deja aflate într-un sector anormal de subzistenţă, vor fi nevoite să

înfrunte lipsa surselor de hrană din cauza secetelor, inundaţiilor, în unele părţi cauzate de

creşterea debitelor unor fluvii şi catastrofe de genul celor din Filipine sau Haiti care sunt la

ordinea zilei.

În ţările dezvoltate, adaptarea la schimbarea climei a însemnat până acum reglarea

termostatelor şi pornirea aerului condiţionat. Dar până şi noi am observat creşterea

numărului accidentelor şi deceselor datorate căldurii excesive şi a lipsei echipamentelor de

urgenţă necesare.

În septembrie anul acesta, se va organiza un summit la New York pentru a accelera

progresul către scopul stabilit de ONU pentru 2015. Cele şapte obiective denumite Millennium

Development Goals sunt: sfârşitul sărăciei şi al foametei, educaţie universală, egalitatea între

sexe, sănătatea copiilor, sănătatea mamelor însărcinate, combaterea HIV/SIDA, parteneriat

global şi găsirea de soluţii pentru oprirea schimbării radicale a mediului înconjurător.

Aceasta din urmă este de departe cea mai importantă, pentru că schimbările din clima

globală ameninţă existenţa umanităţii, chiar dacă avem un nivel de trai predominant ridicat

sau educaţie universală.

Acţiunile necesare din partea fiecărui Guvern şi ale cetăţenilor fiecărei ţări sunt de

a reduce amprenta de carbon pe care o lăsăm prin intermediul acţiunilor noastre zilnice, de

la activităţile industriale, de la transportul cu avioane şi maşini ce consumă combustibili

fosili (benzină motorină), până la lăsarea televizorului în priză când nu avem nevoie de el.

Deşi unele dintre aceste activităţi nu pot fi reduse sau eliminate fără consecinţe drastice

- 28 -

asupra economiei, multe dintre ele ne sunt la îndemână. Ţările membre ale Uniunii

Europene sunt responsabile pentru 20% din emisiile curente de CO2 în atmosferă, iar

majoritatea statelor din Uniunea Europeană şi-au luat angajamentul de a reduce aceste

emisii cu până la 90% până în 2012, conform Protocolului de la Kyoto.

Aceste state realizează acum că planul este irealizabil într-un timp atât de scurt, dar

realizează, de asemenea, că este nevoie urgentă de acţiune în acest sens.

Propun ca ţara noastră să se preocupe în egală măsură de aceste probleme atât la

nivel guvernamental, cât şi la nivel individual.

Ca proaspăt acceptaţi în grupul Uniunii Europene, ne stă în putere să facem o

impresie bună prin adoptarea unor măsuri de eficientizare a proceselor industriale şi de

tranziţie către metode mai ecologie de transport şi de folosire a energiei.

O lipsă de iniţiativă în această direcţie ar putea duce la o datorie ecologică greu de

plătit, în primul rând pentru cei mai săraci dintre noi, dar poate mai important pentru

generaţiile viitoare. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Alexandru Cordoş. Se pregăteşte,

ultimul pe lista senatorilor PNL de astăzi la declaraţii politice, domnul Mircea Diaconu.

Domnul Alexandru Cordoş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Măsurile lui Băsescu aduc genocidul

social în România”.

Doamnelor şi domnilor senatori, nu pot să nu fiu îngrijorat de amploarea ultimelor

manifestări de protest din ţară, dar, mai ales, nu pot să nu fiu îngrozit de eventualitatea

apariţiei mişcărilor de stradă care ar putea veni în urma măsurilor de genocid social pe care

preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc vor să le aplice. Evenimentele de marţi mi-au readus

în minte imaginea Revoluţiei din Decembrie 1989. Durerea pensionarilor strigată în stradă

cu atâta furie mă face să cred că populaţia nu vede altă ieşire din această situaţie decât o

nouă revoluţie. Dar ceea ce mă îngrozeşte şi mai tare este faptul că dacă Revoluţia din

1989 a fost nepregătită şi făcută de tineri lipsiţi de experienţă în acest sens, această nouă

revoluţie, la debutul căreia se pare că asistăm, va fi organizată şi făcută de oameni maturi,

de sindicalişti, de pensionari umiliţi (pentru a nu ştiu câta oară în viaţă), de oameni care,

probabil, trăiesc şi în clipa de faţă un sentiment de regret al faptului că nu au ieşit în stradă

pentru a scăpa de dictatură. Or, aceste mişcări ar putea lua o amploare mult mai mare decât

cele de acum 20 de ani.

- 29 -

Pe deplin conştient de gravitatea unui asemenea eveniment, eu consider că asistăm sau

am asistat deja la instaurarea regimului Băsescu de care nu se va putea scăpa cu uşurinţă.

Preşedintele Băsescu se foloseşte de pârghiile constituţionale tocmai în scop neconstituţional,

mă refer la încercarea de revizuire a Constituţiei, tocmai în scopul de a diminua la minim rolul

Parlamentului şi de a reveni la un Parlament monocameral, cu alte cuvinte, la ceea ce a fost

Marea Adunare Naţională. Acest regim Basescu, ce este pe cale să se instaureze, va duce la o

dictatură mult mai cruntă. Dacă Ceauşescu era doar un analfabet, care a dat dovadă de multă

viclenie, preşedintele Băsescu este o persoană extrem de inteligentă, care a pus la cale un plan

minuţios şi pervers pentru a deţine controlul absolut.

Am câştigat în 1989 un viitor pentru noi şi pentru copiii noştri, pentru ca acum să

pierdem totul din vina unor persoane şi personaje care joacă poker, cu nonşalanţă, cu

destinul nostru la masa istoriei. Eu cred că nu putem lăsa nesancţionată acum această mai

mult decât iresponsabilitate a guvernanţilor noştri, dar ar fi păcat să se ajungă la o soluţie,

poate, mai drastică decât în urmă cu 21 de ani.

Totodată, măsurile propuse de preşedintele Băsescu şi îmbrăţişate de Guvernul Boc

reprezintă un adevărat genocid social, un plan de exterminare în masă a populaţiei. Chiar

dacă măsurile în cauză se referă doar la pensionari şi bugetari, acestea vor afecta întreaga

populaţie. Oamenii vor crăpa de foame, iar la iarnă vor îngheţa de frig. Mamele vor naşte

copii rahitici, pensionarii vor sfârşi ca nişte cerşetori, iar morţii vor rămâne neîngropaţi

pentru că familiile nu vor avea bani de înmormântare.

Stimaţi colegi, nu am intenţionat să vă pun în faţa unei imagini apocaliptice, dar,

din păcate, sunt convins de dimensiunile catastrofei sociale care ne aşteaptă din cauza

inabilităţii şi relei guvernări. Din păcate, întreaga Românie va fi precum un lagăr nazist.

Pentru a nu ajunge în situaţia expusă mai sus, cât şi pentru a evita o posibilă revoltă a

întregii populaţii, PSD şi eu, în calitate de senator, solicităm preşedintelui României

organizarea unui referendum. De data aceasta însă, vrem nu un referendum care să-i

servească mănuşă intereselor personale, ci să le servească tuturor celor care vor avea de

suferit în urma reducerii salariilor şi a pensiilor.

Domnule preşedinte, noi, parlamentarii Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, vă cerem, în numele acelora cărora le-aţi netezit drumul spre falimentul

personal, să supuneţi votului prin referendum problema reducerii salariilor cu 25% şi a

pensiilor cu 15%. De-abia atunci vă vom crede că aveţi insomnii din pricina sorţii „bietei

ţărişoare” pe care aţi condus-o, în mod sistematic, spre prăpastie! Sau acest instrument

democratic numit referendum, care, conform art. 90 din legea fundamentală, este apanajul

exclusiv al preşedintelui este scos precum asul din mânecă numai în scopuri distructive?

Vă mulţumesc.

- 30 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Diaconu şi ultimul pe lista noastră, din partea Grupului

parlamentar al PDL, domnul senator Mircea Banias.

Domnul Mircea Diaconu:

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, suntem din nou atât de puţini, încât o să-mi permiteţi – vă rog din

suflet! – să mă adresez privitorilor de la balcon, care sunt mai mulţi decât noi, evident,

unor prieteni din sală şi presei.

De ce vă spun asta? Pentru că simt nevoia să mă descarc. De trei zile n-am linişte,

n-am pace, pentru că asist – şi, din păcate, asist – la o campanie fără precedent împotriva

acestei instituţii, la care continui să vin la toate programele sale. Cât pot, sunt prezent.

M-am mirat prima dată, când, senator proaspăt fiind, se comenta public bugetul

Senatului. Aici aflam o cifră şi un procent, în presă, cu totul altul. Nimeni nu reacţiona.

Vreau să spun instituţia ca atare. Am mers mai departe. Am aflat, tot din presă, că salariul

mediu în Senat era de 6 000 şi ceva de lei. Am fost mirat iarăşi, pentru că indemnizaţia de

senator, cel puţin aceea pe care eu o iau, este de 4 900 de lei. Atunci, de unde? Şi iarăşi,

nimeni nu a reacţionat. Vorbesc de instituţia ca atare.

Ajung în zilele noastre şi vă semnalez, dacă nu aţi observat... şi am senzaţia că,

nereacţionând fiecare dintre dumneavoastră şi noi, cu toţii, la un loc, la acest lucru, la

această unică campanie împotriva noastră, înţeleg că doar eu sunt mirat şi nervos.

Azi dimineaţă, am venit cu „Dacia” Senatului, „Loganul” Senatului la mâna a doua

– aceasta fiind „luxul” senatorului Mircea Diaconu! – am trecut pe la un service şi am

lăsat-o ca să fie pusă la punct, adusă la zi, cu revizii, cu tot ce trebuie, în speranţa că azi

după-amiază pot să predau cheile Senatului. Deci să predau „luxul” Senatului. Din păcate,

e cam mult de lucru la ea şi aceasta va fi mâine. În acelaşi timp, am venit calat, şi pornit, şi

nervos să predau, de asemenea, numita cotă forfetară.

De atâtea ori am auzit că aceasta înseamnă „luxul parlamentarului”, „luxul

senatorului”, din cauza căruia şi acum vreo patru luni de zile, se pare că ţara nu mergea

bine, acum, cu atât mai rău, ţara nu merge bine, criza se datorează, nu-i aşa, luxului pe care

parlamentarii şi-l permit, pe care îl vedem pe toate televizoarele, şi, mai zic o dată, la care

nimeni nu reacţionează.

Din păcate, azi-dimineaţă, vorbind cu alţi colegi, am înţeles ceva mai multe lucruri.

Iată un caz. Eu sunt preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Cehia, am avut o

întâlnire deja cu ambasadorul Cehiei şi am făcut un fel de program, dacă vreţi, de relaţii

- 31 -

între cele două grupuri parlamentare. Va trebui să fac o hârtie cu ştampila mea de senator

şi să anunţ că nu pot să mai fac nicio relaţie, acel program cade pentru că nu mai am voie

sau nu mai e moral – ca să spun aşa – să fac nicio deplasare, să reprezint Senatul în terţe

întâlniri şi relaţii.

Acum vin şi vă spun ce am în cap. Solicit, cât mai repede, domnului preşedinte şi

Biroului permanent al Senatului o luare de poziţie, dacă vreţi, în raport cu acest atac, repet,

fără precedent asupra instituţiei numită Parlament. Ar însemna, dacă dăm curs sau dacă

reacţionăm aşa cum se doreşte, tăind şi închizând, şi respingând, aşa cum eu vreau să

predau cota forfetară, închizând toate relaţiile noastre cu teritoriul şi toate relaţiile noastre

ca instituţie, vreau să spun, cu exteriorul, ceea ce înseamnă că, dacă aşa vom face, dacă

Senatul, prin Biroul permanent, va decide acest lucru, în această luare de poziţie, eu, ca

senator, am să mă supun ei.

Spun acest lucru tuturor, ca să nu pară, nici măcar în ochii mei, un gest populist,

„eu, Diaconu, sunt curat şi cinstit şi eu nu am nevoie de niciun ban şi, pentru mine, a fi

senator este un hobby, aşa cum alţii joacă tenis, şi am să vin cu bicicleta la Senat şi, de

acum încolo, aşa să facem toţi”. Nu spun aceasta, de aceea, mă adresez tuturor şi aştept, cât

mai repede, un punct de vedere al Senatului. Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Mulţumim domnului senator pentru această intervenţie.

Cu aceasta, închidem seria declaraţiilor politice. Aş dori, de asemenea, pentru a

putea fi în bună rânduială – şi îi mulţumesc doamnei senator Silistru – să citesc numele

colegilor care au depus în scris declaraţii politice şi, ca atare, fac parte din stenograma

şedinţei noastre de astăzi.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Traian-Constantin Igaş,

Petru Başa, Marius-Gerard Necula, Iulian Urban şi Mircea Banias.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnii senatori

Doina Silistru, Sorin-Constantin Lazăr şi Gheorghe Pop. Şi domnul senator Cornel Popa,

din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus în scris o declaraţie politică astăzi.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Traian-Constantin Igaş: Declaraţia politică se intitulează ,,Legea lustraţiei – niciodată nu e prea târziu”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la un subiect sensibil, tratat în presă

pe larg în ultima vreme: Legea lustraţiei.

- 32 -

Văzută de unii ca un act de dreptate, venită prea târziu, după alţii, eu văd această

lege ca fiind o întregire a sistemului legislativ, care, iată, după 20 de ani de la abolirea

comunismului încă are lacune.

Propusă pentru prima oară în paginile Proclamaţiei de la Timişoara, lustraţia a fost

evitată sub diverse pretexte de mai toate guvernele ce au condus România până în prezent.

Şi mai interesant mi se pare următorul fapt: urmând îndemnul liderilor revoluţiei române,

pe rând, mai multe ţări din fostul bloc comunist au adoptat lustraţia. Nu şi România.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, trebuie să putem privi cu mândrie că

suntem o ţară cu conştiinţa împăcată, curăţată de obiceiurile pe care europenii le-ar putea

privi ca eventuale pericole la adresa democraţiei.

Prin adoptarea acestei legi nu facem decât să ne asigurăm că oameni cu formaţie de

activist comunist care au făcut parte din organele de represiune care au instrumentat cazuri

politice – Securitate, justiţie, procuratură – nu mai pot fi puşi la adăpost.

Chiar dacă timp de 15 ani această lege a fost înăbuşită, prin respingerea repetată sau

modificarea până la diluare a tuturor iniţiativelor legislative asociate sau legate de acest

domeniu, consider că a venit vremea să clarificăm pentru totdeauna situaţia clasei

conducătoare, ca nişte oameni responsabili, pentru a putea alunga fantomele trecutului ce

bântuie şi astăzi printre noi.

În ceea ce priveşte momentul în care va fi adoptată această lege, recunosc că ea

vine un pic cam târziu. Având în vedere timpul scurs din 1989 încoace, cu siguranţă că

legea nu va mai avea aceleaşi efect, mulţi dintre cei care puteau să intre sub incidenţa ei

fiind fie retraşi, fie în curs de retragere. Cu toate acestea, consider necesară adoptarea ei

chiar şi acum. E un act de dreptate pentru cei ce au crezut într-o Românie democratică,

pentru cei ce au ieşit în stradă pentru un ideal, nu în ultimul rând pentru cei ce au murit

pentru ca noi să avem şansa să vorbim astăzi de comunism la trecut.

Nu putem vindeca rănile provocate de comunism, la fel cum nu putem da timpul

înapoi. O viaţă curmată sau o nedreptate făcută de un regim este o dramă care poate nu va

fi uitată niciodată.

Prin actuala Lege a lustraţiei nu vom face decât să aducem o alinare tuturor ce au

suferit de pe urma comunismului. Le vom face dreptatea de a-i vedea aduşi în faţa opiniei

publice pe cei care le-au provocat suferinţe pe care nici chiar timpul nu le va şterge

vreodată. Legea lustraţiei vine ca o reparaţie morală a tot ce s-a întâmplat înainte de 1989,

iar pentru astfel de reparaţii niciodată nu e prea târziu. Vă mulţumesc.

Domnul Petru Başa:

Declaraţia politică este intitulată ,,Trebuie să ne întoarcem către consumul intern”.

- 33 -

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Actuala criză prin care trecem trebuie să ne întoarcă privirea către consumul intern

şi necesitatea axării pe acesta. De ani de zile consumul intern a avut de suferit în faţa

consumului din import, iar mărfurile noastre încep să fie tot mai des refuzate la export.

Probabil aţi spune că acest fapt se datorează calităţii sau preţurilor practicate. Poate

şi asta, dar semnificativă în această direcţie a fost schimbarea de percepţie în rândul

consumatorului european.

Normele la care ne supunem odată cu integrarea nu ne impun să nu încurajăm

consumul intern, ne impun doar să nu interzicem consumul extern şi să nu aplicăm practici

protecţioniste anticoncurenţiale.

Dar noi ce facem? Consumăm aproape 70% din marfă din import. Astfel, banii

noştri au ajuns să meargă la producătorii externi, iar noi ajungem la măsuri drastice de

scădere a pensiilor şi salariilor.

Dragi colegi,

În Marea Britanie, spre exemplu, se desfăşoară o amplă campanie media de

încurajare a consumului intern. Televiziunea naţională prezintă avantajele pe care acest

consum intern, în special de mărfuri alimentare, le aduce pentru întreaga comunitate.

Se prezintă calitatea mărfii autohtone, care, chiar dacă în cazul lor este mai scumpă

decât cea de import, nu face rabat de calitate.

Se prezintă câte locuri de muncă pot fi menţinute sau chiar create prin intensificarea

consumului intern.

Se dau exemple negative de instituţii publice care importă produse externe pentru

protocol.

Croaţia, dragi colegi, a relansat o campanie ce încurajează populaţia să cumpere

produse naţionale. S-a lansat chiar şi un program intitulat „Fabricat în Croaţia”.

Nu spun să instituim o formă de protecţionism care să încalce principiile

concurenţei libere, dar trebuie să ne apărăm şi noi locurile de muncă, să dezvoltăm

producţia internă.

În tot acest timp, noi ce facem?

Cumpărăm maşini străine, chiar dacă străinii ajung să prefere maşinile noastre (vezi

cazul Dacia + comenzi Germania), preferăm excursii în străinătate în detrimentul industriei

de turism interne. Cumpărăm lapte de import, iar producătorii noştri dau laptele la animale

sau îl aruncă. Preferăm legumele din import, iar legumele noastre se strică la producători.

- 34 -

Încurajând consumul intern, încurajăm şi producţia autohtonă. Sprijinim acele

sectoare care acum sunt lovite nu doar de criză, ci şi de lipsa de comenzi. Facem ca roţile

economiei să se învârtă, ca mecanismul să repornească. Creăm noi locuri de muncă, care la

rândul lor aduc bani la bugetul de stat.

Oamenii de afaceri au atras atenţia că o creştere a consumului va sprijini ieşirea din

criză a economiei, dar numai dacă românii vor consuma produse romaneşti. Dacă se va

stimula consumul din importuri, nu vom obţine efectul scontat.

O campanie de conştientizare a necesităţii întoarcerii feţei şi către consumul intern

se constituie într-o pârghie suplimentară pentru relansarea economiei româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Gerard Necula:

Declaraţia politică se intitulează ,,Criza nu are culoare politică”.

România străbate cea mai dură criză economică din istoria modernă. Măsurile de

austeritate luate de Guvernul Boc afectează o mare parte a populaţiei, iscând nemulţumiri

cvasiunanime. Dacă este de înţeles nemulţumirea pensionarilor, a celor angajaţi în sectorul

bugetar, a celor afectaţi direct de reducerea cheltuielilor bugetare, este mai puţin de înţeles

cerbicia şi caracterul instigator la dezordine publică al declaraţiilor politice.

Cu siguranţă că este un moment propice pentru adversarii politici de a aplica

lovituri directe celor aflaţi la guvernare şi în special reprezentanţilor PDL.

De înţeles poate fi şi amnezia cu care reprezentanţii PNL, autorii morali principali

ai actualei situaţii economice, explică, în rimă albă, cum ar trebui să ia actualul Guvern

modelul bugetului din 2008 şi să-l aplice fără mari modificări, cu pretenţia absurdă că

lucrurile ar putea funcţiona.

Mai anul trecut auzeam de la specialiştii urechişti ai fostului Guvern Tăriceanu cum

nu ar trebui să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi cum suficienţa

românească ar fi de ajuns să rezolve insuficienţa internaţională.

Tot specialiştii economiei „duduitoare” vin acum să ne prezinte efectele benefice

ale măsurilor peltice luate în speranţa adunării, cu roaba electorală, a voturilor cetăţenilor

paralizaţi de extazul pomenilor de stat.

Dintr-o singură frază sforăitoare, fostul ministru de finanţe al Guvernului

Tăriceanu, într-o emisiune în care se tot ridicau mingi la fileul anti-PDL-ist, a reuşit să

contrazică bunul-simţ a doi analişti economici de prestigiu, susţinând inepţii pe care doar

în satele neelectrificate mai poţi să le lansezi.

Alzheimerul politic de care dă dovadă acest fost ministru de finanţe, altminteri un poet

foarte talentat, când vine vorba de cele 4 miliarde de euro fituite, la finele anului 2008, din

- 35 -

fondul de rezervă al Guvernului, pe fanteziile bolnăvicioase ale primarilor PNL, mă conduce la

certitudinea unei cronicizări a mistificării adevărului ca mod de viaţă.

Avalanşa absurdă, din ultima vreme, a propunerilor PNL de facere de bine, în afara

continuării înţelepciunii populare, pare un concurs de proză fantastică sau de umor absurd,

fiecare în funcţie de talent. Tot din acest ciclu făceau parte şi programele miraculoase ale

vaccinului de col uterin, laptopuri pentru fiecare elev, screeningul medical, miere de albine

pentru fiecare elev din ciclul gimnazial şi pensii de peste 300 de milioane, lei vechi, pentru

fiecare pensionar (deocamdată începem cu Geică).

Liderii PNL, inventatorii mersului pe jos şi ai apei calde, ar trebui să manifeste,

dacă nu solidaritate, măcar reţinere în declaraţii şi atitudini, dacă nu jenă pentru

infantilismul cu care au guvernat ţara, măcar respect pentru cetăţenii afectaţi de criză.

Dorinţa bolnăvicioasă a liderilor PNL de a ne mesteca adevăruri stătute, cu iz de

cucută, şi a le îndesa cu forţa mediatică pe gâtul populaţiei seamănă cu acţiunea de tundere a

gazonului unui stadion cu forfecuţa de unghii când finala Ligii Campionilor se joacă mâine.

Săriturile cu coarda frazelor în care virgula este pusă, cu bună ştiinţă, între subiect şi

predicat nu numai că nu ajută, dar mai rău încurcă, aducând o perdea de vorbe destinată

năclăirii până la stagnare a legăturilor neuronale ale celor care mai pot crede în buna-credinţă,

inexistentă, a actualei camarile PNL-iste.

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică este intitulată ,,De ce militez pentru desfiinţarea tichetelor de

masă dacă tot s-a decis impozitarea lor?”.

Autorităţile statului speră să încaseze 345 de milioane de lei în 6 luni ca urmare a

impozitării tichetelor de masă, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor Publice

transmis sindicatelor.

Potrivit acestui document, tichetele de masă ar putea fi impozitate cu 16%. În

prezent, valoarea medie a unui tichet este de 8,72 lei. Anul trecut au fost distribuite

aproape 500 de milioane de tichete în valoare de circa 4,2 miliarde de lei.

Păi, dacă le vor impozita, ce patron le va mai da la angajaţi? Cu ce scop? Tocmai de

aceea se dădeau, pentru că nu se impozitau. Încasările vor fi zero barat. Ce le scapă

specialiştilor de la Ministerul Finanţelor Publice este că tichete de masă se dau, în general,

în mediul privat…

Patronii nu o să aibă nicio reţinere sa le taie… şi iubitul stat o să piardă şi impozitul

pe tichete, şi impozitele colaterale, plătite de firmele care emit tichete. Absolut toate

măsurile astea nu fac decât să ducă la creşterea procentului de „muncă la negru” şi salarii

mai mici pe cartea de muncă!

- 36 -

Dacă se vor impozita cu 16%, vor fi practic asimilate cheltuielilor nedeductibile ale

societăţii. Dacă suma respectiva s-ar utiliza pentru a majora salariul, pe lângă impozitul de

16%, ar trebui plătite şi toate contribuţiile (angajat şi angajator). Deci chiar şi aşa, tichetele

ar putea fi o soluţie pentru reducerea cheltuielilor salariale ale angajatorului.

Dar, ca de obicei, cineva pierde: ori angajatorul (dacă îşi mai permite), ori

angajatul, căruia i se va solicita să accepte fie reducerea salariului, fie acceptarea unei părţi

din salariu la negru, fie reducerea numărului de tichete.

În schimb, înţeleg, ca om de afaceri trecător, senator în Parlamentul naţional, să

spun că ar trebui să se renunţe la sistemul tichetelor de masă.

Este incorect ca pe teritoriul României să circule bilete cu valoare emise de două

instituţii diferite (LEI, de BNR şi tichete de masă emise de firmele clientelei politice).

Firmele care tipăresc tichetele percep 10% comision. Aceşti bani intră în

buzunarele unor „băieţi deştepţi” ce au ştiut să-şi facă o lege prejudiciind bugetul statului.

Corect ar fi ca pentru 150 de lei din salariu statul să nu perceapă niciun fel de taxe (CAS,

şomaj, impozit). E treaba salariatului dacă pe aceşti bani îşi cumpăra ţigări şi băutură.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Marius Banias:

Declaraţia politică se intitulează ,,Cine seamănă vânt culege furtună”.

Fac un apel la liderii opoziţiei să-şi asume rolurile pe care ar trebui să le aibă –

acelea de capete luminate ale partidelor pe care le conduc – şi să nu mai încerce

destabilizarea României de dragul unor câştiguri personale.

În aceste momente, în care situaţia economică impune măsuri de austeritate ce

nemulţumesc cetăţenii, a pune paie pe foc este o dovadă de gravă iresponsabilitate.

Desigur, în orice democraţie rolul opoziţiei este să critice puterea, să îşi reprezinte

electoratul cât mai bine şi să propună soluţii alternative. Din păcate, până în prezent, nici

PSD, nici PNL nu par dispuse să-şi asume integral acest rol, dedicându-şi toată energia

doar primului punct – criticarea puterii.

Altfel, când vine vorba despre grija faţă de electorat, opoziţia rămâne repetentă. Am

văzut zilele trecute cu stupoare pensionari scoşi în stradă şi îmbrâncindu-se cu jandarmii,

vegheaţi protector de pancarte cu sigla PSD. Sper că liderii acestui partid au avut măcar o

vagă mustrare de conştiinţă aflând că nouă persoane prezente la acel miting au ajuns la

spital din cauză că li s-a făcut rău.

Grija faţă de pensionari nu înseamnă să exploatezi disperarea oamenilor în folosul

propriu, cu egoism şi demagogie, incitând nişte oameni să facă manifestaţii de protest şi să-şi

pună sănătatea în pericol. Eu sper totuşi că PSD va reuşi să depăşească, în cele din urmă,

- 37 -

mentalitatea epocii Iliescu, aceea de a incita românii împotriva românilor până se ajunge la

lupte de stradă.

Cât despre PNL, partid care se consideră de dreapta, ar fi fost de aşteptat să susţină

măsurile Guvernului, care protejează clasa mijlocie şi mediul privat, singurele zone de

unde poate porni relansarea economiei. Preferând să recurgă la o demagogie lipsită de

soluţii, PNL şi-a abandonat însă complet identitatea de dreapta, demonstrând că

poziţionarea lui sistematică alături de PSD, în ultimii ani, este generată de afinităţi

ideologice şi nu e nicidecum circumstanţială.

Revenind la programul anticriză al opoziţiei, constat că acesta este unul simplu, în

două puncte: punctul întâi – jos Guvernul, punctul doi – alegeri anticipate.

Ar fi cazul ca PSD şi PNL să dea semne de maturizare şi să realizeze că nici

căderea Guvernului, nici organizarea de alegeri înainte de termen nu sunt soluţii la

problemele României, ci, dimpotrivă, vor genera noi probleme. România nu îşi permite să

stea neguvernată şi să transmită o senzaţie de provizorat nici în perioada scurtă cât ar dura

instalarea unui nou guvern şi, cu atât mai puţin, în cele trei luni cât ar dura eventualele

alegeri anticipate.

În plus, ţine de logica elementară că o ţară care ajunge să taie din pensii nu are bani

de irosit pe organizarea de alegeri anticipate.

Pe de altă parte, ideile economice de care vorbeşte opoziţia uimesc prin lipsa lor de

legătură cu realităţile economice şi sociale. Le sugerez domnilor de la PSD să ia contact cu

lumea reală înainte să propună fantezii utopice.

TVA-ul diferenţiat, aşa cum îl propune PSD, ar frâna economia, iar impozitul

progresiv ar face să intre din nou în economia subterană o parte din veniturile pe care cota

unică le-a scos la suprafaţă. Bugetul de stat nu ar câştiga nimic din aceste măsuri.

Mai remarc propunerea PNL de reducere a numărului ministerelor la şapte,

propunere pe care cred că o putem considera autoironică. Cei care ne propun asta sunt

aceiaşi oameni care au dublat cheltuielile administrative în cei patru ani în care au

guvernat. Este însă în spiritul actualului preşedinte al PNL să facă propuneri nepractice,

simpliste, dar care sună bine le televizor.

Îmi exprim speranţa că totuşi PSD şi PNL vor înţelege cât de serioasă este situaţia.

A specula în continuare nemulţumirea populară înseamnă un joc cu focul, din care nu riscă

să se ardă numai cei care îl înteţesc, ci întreaga Românie. Iar în ceea ce priveşte

eventualele câştiguri politice pentru opoziţie în urma stimulării nemulţumirilor sociale,

spun doar atât: cine seamănă vânt culege furtună.

Doamna Doina Silistru: Declaraţia politică se intitulează ,,Impactul schimbărilor climatice”.

- 38 -

Oamenii vorbesc foarte mult despre vreme, fapt deloc surprinzător dacă luăm în

considerare influenţa vremii asupra stării de spirit, a modului în care ne îmbrăcăm sau

chiar a alimentaţiei. Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din

atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.

Există numeroşi factori care influenţează clima. Dintre aceştia, cei mai importanţi

sunt: radiaţia solară şi variaţiile sale anuale; latitudinea; structura complexă a atmosferei;

altitudinea; apropierea de ocean sau de mare; formele de relief. Un alt factor foarte important

care poate influenţa clima este omul. Modurile prin care acesta afectează clima sunt:

modificarea scoarţei terestre, tăierea pădurilor, secarea lacurilor, bălţilor şi mlaştinilor şi

poluarea industrială. Dintre aceste activităţi, cea mai periculoasă este poluarea industrială.

Variaţiile climatice au existat şi vor exista mereu ca un rezultat al cauzelor naturale.

Aceste cauze naturale includ schimbări neînsemnate ale radiaţiei solare, erupţii vulcanice

care acoperă pământul de praf ce reflectă căldura solară înapoi în spaţiu şi fluctuaţii

naturale ale sistemului meteo în sine. Energia soarelui încălzeşte suprafaţa planetei şi, pe

măsură ce temperatura creşte, căldura este reflectată în atmosferă sub formă de energie

infraroşie. O parte a acestei energii este absorbită în atmosferă de „gazele cu efect de seră”.

Atmosfera are un rol asemănător pereţilor unei sere, permiţând accesul luminii vizibile şi

absorbind energia infraroşie înainte de a ieşi, menţinând căldura în interior. Acest proces

natural este denumit „efectul de seră”.

Principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă, dioxidul de carbon, ozonul,

metanul şi gazele industriale. În afară de gazele industriale, toate celelalte gaze apar şi în

mod natural. În lipsa lui, temperatura medie globală a planetei ar fi de -18°C, faţă de

+15°C în momentul de faţă. Totuşi, activităţile umane cresc concentraţia atmosferică de

gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot în special, ceea ce

accelerează efectul de seră natural şi antrenează încălzirea planetei.

Schimbările climatice au deja un impact semnificativ asupra unor regiuni ale lumii,

în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi asupra majorităţii ecosistemelor. Abordarea

schimbărilor climatice este o necesitate economică şi are menirea de a evita distrugerile

semnificative ale economiei şi activităţilor sociale globale şi naţionale. Problema actuală

constă în găsirea unei soluţii rezonabile şi eficiente pentru noua cerinţă globală. Având în

vedere faptul că schimbările climatice afectează deja locuitori din zone diferite, este tot

mai necesară găsirea unor metode care să permită oamenilor şi comunităţilor să se

adapteze noilor realităţi impuse de schimbările climatice. Ţările în curs de dezvoltare vor fi

cel mai puternic afectate, fiind totodată şi statele cu cele mai reduse resurse, o combinaţie

care va face apel la o abordare colectivă.

- 39 -

Procesul de încălzire globală este univoc şi în continuă dezvoltare. Dovezi în acest sens

sunt creşterile temperaturilor medii globale ale aerului şi ale apelor oceanelor, topirea extinsă a

zăpezii şi gheţii şi creşterea nivelului mediu al apei mărilor. Previziunile indică încălziri mult mai

accelerate. Schimbările climatice vor restrânge resursele de apă, deja suprasolicitate de cererea

din agricultură, industrie şi oraşe. Temperaturile în creştere vor micşora straturile de zăpadă de

pe vârfurile montane şi vor amplifica evaporarea, alterând astfel disponibilitatea sezonieră a

apei. În cele mai vulnerabile comunităţi, impactul schimbărilor climatice reprezintă o

ameninţare directă asupra înseşi supravieţuirii oamenilor. Efectele devastatoare ale

fenomenelor climatice extreme, creşterea temperaturii şi creşterea nivelului mării vor avea

repercusiuni pentru noi toţi, dar în special pentru cei săraci. Fauna şi biodiversitatea, deja

ameninţate de distrugerea habitatului şi de către alte presiuni ale factorului antropic, se vor

confrunta cu un pronunţat risc de extincţie. Cele mai vulnerabile ecosisteme includ recifurile

de corali, pădurile boreale (subarctice), habitatul montan şi zonele dependente de climatul

mediteranean. Oceanele vor suporta de asemenea temperaturi mai ridicate şi, pe măsură ce

absorb mai mult dioxid de carbon, viaţa marină va fi negativ afectată de către creşterea gradului

de aciditate. În toate regiunile, odată cu creşterea temperaturilor, creşte şi riscul daunelor.

România a resimţit, în ultimii ani, efectele încălzirii globale: temperaturi extreme,

inundaţii, furtuni violente. Structurile energetice şi modul în care folosim energia

reprezintă 80% din emisiile de gaze cu efect de seră. Trebuie să ne folosim de mijloacele pe

care deja le avem. Captarea şi stocarea carbonului pur şi simplu nu se va întâmpla la scară

largă sau, dacă se va întâmpla, vor fi necesare investiţii masive. Trebuie să utilizăm

tehnologiile disponibile astăzi. O altă problemă este dependenţa de importurile de energie, pe

care, în loc să o extindem, putem să o stopăm prin utilizarea energiei din surse regenerabile.

Adaptarea este un proces prin care societăţile învaţă să reacţioneze la riscurile

asociate schimbărilor climatice. Opţiunile de adaptare sunt multiple şi variază de la cele

tehnice – protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundaţiilor

prin suspendarea pe pontoane până la schimbarea de tip comportamental la nivel

individual, precum reducerea consumului de apă sau a consumului energetic şi/sau un

consum mai eficient.

Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră e în continuă creştere. În ultimele trei

decenii, aceste emisii au înregistrat o creştere cu o medie de 1,6% emisii de CO2 din

folosirea combustibilului fosil, ajungând la 1,9%/an. În absenţa unor politici de acţiune, se

aşteaptă ca aceste tipare de creştere a emisiilor să continue. Politicile climatice şi acţiunile

la nivel naţional şi internaţional sunt necesare în ,,ecologizarea” aprovizionării cu energie

şi a dezvoltării economice.

- 40 -

De asemenea, este extrem de important ca creşterea emisiilor să fie ruptă de

creşterea economică. Eforturile de temperare a acestora, din următoarele două, trei decenii,

vor determina, în mare parte, creşterea mediei temperaturii globale şi schimbările climatice

aferente, care pot fi astfel evitate. Există un enorm potenţial economic în următoarele

decenii, în toate sectoarele implicate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest

potenţial este suficient pentru a compensa creşterea prevăzută a emisiilor globale şi chiar

pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. Schimbările climatice prevăzute pot duce

la creşterea accentuată a gradului de sărăcie şi la subminarea dezvoltării durabile, în special

în ţările cel mai puţin dezvoltate. Eforturile de reducere a efectelor schimbărilor climatice

la nivel global pot întări parţial perspectivele de dezvoltare globală, prin scăderea riscului

de impact negativ al schimbărilor climatice.

Rolul sectorului privat, ca sursă a soluţiilor pentru combaterea schimbărilor

climatice la nivel global, este de acum recunoscut universal, iar interacţiunea acestuia cu

agenda publică este tot mai amplă. Comunitatea de afaceri poate oferi opţiuni noi şi

inovatoare, poate aplica cunoştinţele şi tehnologia în sectoare-problemă, pe care apoi le

poate transforma în oportunităţi. Tehnologiile nepoluante au un rol crucial în combaterea

schimbărilor climatice, multe fiind deja aplicabile. Eficienţa energetică şi tehnologiile

nepoluante pot asigura soluţii câştigătoare pentru toate părţile implicate, permiţând

creşterii economice şi luptei împotriva schimbărilor climatice să înregistreze acelaşi ritm.

Noi toţi trebuie să devenim mai responsabili şi să ne implicăm în dezvoltarea tehnologiilor

şi produselor nepoluante. Aceasta, pentru că piaţa funcţionează pe principul cererii şi

ofertei, iar dacă noi vom cere doar produse care nu afectează mediul, atunci marile

companii vor fi obligate să se axeze pe acest gen de producţie.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Declaraţia politică este intitulată ,,Singura soluţie”.

În ultimele zile, am auzit multe reproşuri la adresa PSD. Pentru a abate cât mai mult

atenţia populaţiei de la grava criză socială în care se afundă România, anumite voci afirmă

că toate partidele au contribuit la agravarea situaţiei economice a ţării, prin măsurile luate

în ultimii 20 de ani.

Despre Partidul Social Democrat se spune că a mărit nejustificat numărul de

pensionari, uitându-se că tocmai PSD, în vremea guvernării lui Adrian Năstase, a reuşit să

aducă economia naţională pe un trend ascendent. În 2005, PSD a lăsat o ţară cu o economie

sănătoasă, în care populaţia îşi recăpătase speranţa într-o viaţă mai bună!

Dar în 2005 au venit Traian Băsescu şi Alianţa DA, iar situaţia s-a schimbat radical.

În foarte rău!

- 41 -

Însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a pus recent punctul pe i. Potrivit

propriilor sale declaraţii, din 2007 România a devenit un stat social şi de intervenţie. Acest

lucru s-a întâmplat exact în perioada în care reprezentanţii Alianţei DA se lăudau că

economia „duduia”.

Realitatea economică era însă alta. Aparenta bunăstare era dată doar de un consum

scăpat de sub control. În acea perioadă, nu s-au construit nici fabrici, nu s-au făcut nici

investiţii şi nici măcar nu s-au consumat fonduri europene, ci doar au apărut nenumărate

filiale de bănci care ofereau împrumuturi facile şi o mulţime de hipermarketuri. Banii care

se cheltuiau peste tot proveneau fie de la românii care munceau în străinătate, fie din

ultimele privatizări făcute de Guvernul de atunci. Şi au fost bani foarte mulţi. Zeci de

miliarde de euro!

În momentul în care nu au mai intrat bani în România, s-a văzut care era adevărata

forţă a economiei româneşti. Nu numai că nu eram tigrii Europei, aşa cum ne asigurau

guvernanţii, ci performanţa economică reală ne plasa pe penultimul loc din UE!

Aşadar, suntem melcii, dacă nu chiar racii Europei!

În acest moment plătim greşelile de atunci şi minciunile de astăzi! Lipsa reformelor

din ultimii ani sunt pe cale de a produce un genocid social.

Din nou, îi sacrificăm pe cei care au muncit o viaţă, nu pe cei care au greşit. Pentru a

salva privilegiile clientelei politice, Guvernul micşorează pensiile şi salariile românilor. Şi ni se

mai cere şi solidaritate! PSD refuză să fie părtaş la politica dusă de PDL şi Traian Băsescu.

Adevărul nu mai poate fi ascuns! Singurul partid capabil să modernizeze România

este PSD! Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât aşa-zisele partide de dreapta, care

promiteau reforme peste reforme, se dovedesc neputincioase, în vreme ce PSD, căruia i se

reproşa prea marea apropiere de oameni, a schimbat în bine România. Fără să-i sacrifice pe

români în numele clientelei politice, dimpotrivă!

De aceea, adevărata soluţie pentru ieşirea din criză a României este un alt Guvern.

Un Guvern pentru români!

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Pop:

Declaraţia politică este intitulată ,,Lenea şi prostia guvernează România”.

Salvatorul naţiunii române apare pe un cal alb anunţând reducerea cheltuielilor cu

personalul bugetar, a cheltuielilor cu pensiile, a cheltuielilor cu plata şomajului. Asemeni

Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruinţă, înfige suliţa reducerilor de 25% în inima balaurului.

Problema este că ar dori să credem că balaurul este FMI-ul, cum mai puţin inteligenţii

portocalii îndoctrinaţi proclamă pe la colţuri, dar de fapt balaurul este poporul român.

- 42 -

Se dovedeşte că am avut dreptate, Pilatul de la Cotroceni se spală pe mâini în public

de câte ori are ocazia, ba, mai mult, îşi ia şi straiele de martir, ca să-l compătimim.

Pentru ce îşi donează salariul Preşedintele României? Ca să dea un semnal? Cui?

Şi ce să înţelegem? Că oricum are din ce trăi?

Este o sfidare a bunului-simţ, este o declaraţie proclamativă a evaziunii fiscale. În

consecinţă, invitaţia de a dona salariul de parlamentar consider că îi vizează pe mai drepţii

portocalii, care, deşi se dovedeşte că oficial nu au alte venituri decât salariile de

parlamentari, în realitate… Rămâne ca fiecare român să realizeze cât de jignitoare este

această ofertă gen „cal troian”.

Şi ca să înţelegem cu toţii până unde merge lenea şi prostia, vă fac o traducere a

declaraţiilor belicoase:

„- Fraţi români, nu avem ce face, trebuie să reducem cheltuielile per cetăţean

bugetar cu 25%, dar nu pe cele cu externalizarea serviciilor către firmele noastre portocalii.

- Fraţi români, eu n-am nicio vină, mă spăl pe mâini cu apa şi

săpunul Guvernului şi iar vin să zic: n-am nicio vină decât că m-aţi ales, FMI-ul îi de vină

şi voi că sunteţi mulţi.

- Fraţi români, nu vom face cum zice PSD-ul, pentru aşa ceva este nevoie de

gândire, de calcul şi specialişti. Este prea complicat şi ne ia prea mult timp. Să-l pun pe

ministrul filozof în ale informaticii să-şi ia creionul chimic să facă o nouă grilă de calcul al

cheltuielilor cu bugetarii? Voi vreţi să ajungem în 2012 şi tot să nu avem calculele cu

reducerea diferenţiată a salariilor sau a pensiilor? Pentru că atât i-ar lua acestui Guvern să

gândească aşa ceva.

- Fraţi români, hai să fim realişti, suportaţi voi acuma repede reducerea asta,

eventual calculaţi-vă voi cât înseamnă 25% din venituri şi rugaţi-vă de noi să vă plătim

drepturile, pentru că noi suntem ocupaţi, noi nu stăm în salariul de la buget.

- Fraţi români, bucuraţi-vă şi aşa că am găsit soluţia de a plăti la ce v-am angajat

noi, cei care vă guvernăm, cei care vă decidem soarta!

Soluţiile justificate şi prognozarea rezultatului în urma aplicării lor sunt la

îndemâna noastră, însă Guvernul trebuie să-şi angajeze alt Guvern, adică să externalizeze

serviciile de guvernare unor firme acolite. Acele firme, la rândul lor, trebuie să dea în

subantrepriză altor firme prietene şi tot aşa până când, strânşi cu uşa termenului de

finalizare, va fi angajată o mână de specialişti. Specialiştii, după cum este normal, se vor

apleca asupra calculelor necesare ieşirii din nebuloasa lenei şi prostiei – a necunoaşterii şi,

după regula de acum devenită cutumă, vor fi plătiţi prost, în tranşe sau deloc.

- 43 -

Şi, uite aşa, am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea, ş-a Guvernului din

vers, ş-a neamului ce m-a ales.”

Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Popa:

Declaraţia politică se intitulează ,,Dialogul surzilor”.

Este o săptămână dură, pe care România a început-o în forţă: mame cu bebeluşi în

braţe protestează în faţa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pensionarii

sunt şi ei în stradă, studenţii şi funcţionarii de asemenea… Ba aud că vor veni şi minerii în

capitală. În acelaşi timp, în instituţii, în şcoli şi în spitale, regii de transport şi alte

organizaţii domină o atmosferă de nemulţumire generală, chiar dacă oamenii de acolo nu

au ieşit încă la manifestaţii publice. Peste tot se discută acelaşi subiect: tăierile salariilor,

pensiilor şi a câtorva ajutoare de la stat. Parcă România s-a blocat aşteptând o rezoluţie,

care iată că întârzie, conform obiceiului pur românesc.

În toiul crizei şi al agitaţiei generale se organizează negocieri, discuţii cu sindicatele,

consilii sociale… dar interesant că nu se ajunge la niciun rezultat, este un clasic dialog al

surzilor, din care răzbat idei, propuneri de măsuri, dar nicio soluţie care să ducă la consens.

Subiectul ultimelor zile a fost scăderea indemnizaţiei de creştere a copilului, despre

care aflăm informaţii de pe blogul personal al unui consilier, că doar suntem o ţară

avansată digital… nu mai comunicăm firesc, oficial, prin căile obişnuite. Ba chiar ministrul

muncii şi al protecţiei familiei, culmea ironiei, pare că habar n-are de cifrele avansate de

doamna consilier de la Palatul Victoria.

Nu vreau să comentez declaraţiile jignitoare ale preşedintelui la adresa părinţilor

români, cum că ar face copii ca să primească ajutor de la stat, generalizând cazuri

particulare de acest fel. Vreau, în schimb, să îi adresez o întrebare simplă: a rezolvat toate

ajutoarele date de statul român, a tăiat de unde se putea tăia şi i-a rămas singura problemă

această indemnizaţie pentru creşterea copilului? Din cauza acestei indemnizaţii nu putem

face noi economie la bugetul de stat?

Permiteţi-mi, în această idee, să fiu de acord cu protestul celor care şi-au luat

pruncii în braţe şi s-au prezentat la poarta Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale. Se pare că este nevoie de astfel de ieşiri ca să se înţeleagă ridicolul situaţiei.

Vă mulţumesc.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aş dori să urăm „La mulţi ani!” colegilor noştri Ion Rotaru şi Orest Onofrei, care,

astăzi, sărbătoresc ziua de naştere.

- 44 -

„La mulţi ani!”, cu multă sănătate şi putere de muncă. (Aplauze)

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă supun atenţiei şi votului, în acest moment, ordinea noastră de zi de

astăzi. Este o ordine de zi destul de încărcată în plan de legiferare şi cu un număr important

de texte care se află în termenul scadent de aprobare tacită.

De aceea, supun votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi, după ce sistemul de

vot va fi pus în functiune şi vă rog să votaţi.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost

aprobată.

Vă supun atenţiei programul de lucru, cu o mică modificare. V-aş sugera să

legiferăm astăzi până la epuizarea programului de lucru. Nu sunt întrebări şi interpelări

radiodifuzate, dar uitaţi cât de masivă este mapa noastră de proiecte legislative pe care

trebuie să le analizăm şi v-aş sugera să putem să legiferăm astăzi, până la ora 19.30,

reamintindu-vă că mâine avem program de plen de la ora 9.00 dimineaţă.

Vă rog să votaţi această propunere de program de lucru pentru astăzi.

Cu 68 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost

aprobat. Dacă sistemul de vot funcţionează vă rog să votaţi.

*

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001

privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4

alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2001 privind frontiera de stat a României.

Guvernul doreşte să susţină proiectul de lege?

Doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 10. Pe scurt, doamna secretar de

stat. Toţi avem aceste puncte de vedere în mapele noastre.

Vă rog.

Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi

Internelor:

Vă mulţumesc.

Aş spune atunci că acest proiect ne ajută în adoptarea legislaţiei pentru aderarea

României la spaţiul Schengen. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Este un domeniu prioritar, evident. Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la procedura

de urgenţă pentru acest proiect de lege.

- 45 -

Cu 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege se va

dezbate în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Domnule ministru Iliescu, microfonul 9.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului pentru Relaţia cu

Parlamentul:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Un demers perfect constituţional al Guvernului. Am solicitat dezbaterea în

procedură de urgenţă, având în vedere că aici, la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, este o

ordine de zi extrem de încărcată şi dorim, spre deosebire de sesiunea trecută, când numai în

vacanţa parlamentară am reuşit să trecem Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de

a emite ordonanţe, s-o facem din timp şi beneficiind de sprijinul dumneavoastră pentru

procedura de urgenţă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Rog plenul Senatului să se pronunţe cu privire la această solicitare a Guvernului.

Vă rog să votaţi.

Cu 54 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abţineri, s-a aprobat dezbaterea

acestui proiect de lege în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi

Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti

– etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei –

Universitate, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 2009 – adoptat de Camera Deputaţilor.

Domnul ministru Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu vreau să aduc argumente în plus, sunt convins că aţi citit expunerea de motive.

Evident, cu cât legea va trece mai repede, cu atât va începe să funcţioneze această

finanţare. Este un proiect extrem de important şi de necesar şi vă mulţumesc pentru sprijin.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a aprobat dezbaterea în

procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.

4. Proiectul de lege pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, cu toate

modificările şi completările ulterioare.

- 46 -

Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

5. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995 – Legea

învăţământului.

Domnul senator Orest Onofrei, microfonul 3.

Domnul Orest Onofrei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că, fiind vorba despre două legi... La mine e trecut L 316/2010. Sper că

despre asta este vorba.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

L 316/11.05.2010.

Domnul Orest Onofrei:

Am susţinut dezbaterea în procedură de urgenţă, cu toate că iniţiativa este semnată

şi de senatori din Grupurile parlamentare ale PSD, PNL şi PDL, pentru că, dacă această

iniţiativă se adoptă, dorim să intre în vigoare de la începutul anului şcolar viitor, deci să fie

adoptată în sesiunea actuală.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

(Discuţii în sală)

Este o iniţiativă legislativă. Cred că a fost o mică eroare în textul nostru, dar e vorba

de o iniţiativă...

(Discuţii la masa prezidiului)

A fost adoptată de Camera Deputaţilor şi s-a transformat într-un proiect de lege,

care se află în atenţia noastră. Deci este o propunere legislativă adoptată de Camera

Deputaţilor şi este acum în faţa noastră cu număr de proiect de lege.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această solicitare.

Vă rog să votaţi.

Domnul senator Onofrei a convins şi Grupul parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, ceea ce este un lucru remarcabil.

Domnul Gheorghe David (de la masa prezidiului):

Numai să şi voteze.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Dacă şi votează...

Cu 71 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 7 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în

procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal.

- 47 -

Doamna senator Doina Silistru va susţine această propunere. (Doamna senator

Doina Silistru se deplasează la microfonul central.)

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţin dezaterea în procedură de urgenţă pentru această propunere legislativă care

se referă la deducerile pentru persoanele aflate în întreţinere, deduceri care nu au mai fost

actualizate din anul 2004.

Mulţumesc. (Doamna senator Doina Silistru revine la prezidiu.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Vă rog să votaţi.

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri, şi această propunere

legislativă va fi dezbătută în procedură de urgenţă.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a

următoarei iniţiative legislative: Propunerea legislativă privind asigurarea desfăşurării

procesului de creştere a performanţelor energetice pentru o anumită categorie de blocuri de

locuinţe, în conexiune cu operaţiunea de construire a locuinţelor în regim A.N.L. deasupra

planşeelor terasă aparţinând acestor blocuri.

Iniţiatorul solicită acest lucru şi vă rog să vă pronunţaţi cu privire la retragerea

acestei propuneri legislative.

Vă rog să votaţi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost

retrasă din dezbaterea Senatului.

*

Înainte de a intra în partea de legiferare, vreau să vă informez cu privire nota pentru

exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al

Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2010 privind

reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010;

- 48 -

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/1999 privind

administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de

transport naval în porturi şi pe căi navigabile;

- Lege privind împădurirea terenurilor degradate;

- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 pentru

completarea art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi

controlul financiar preventiv;

- Lege privind completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru

reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în

proprietatea privată a statului.

*

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea

poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi

funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la

Vidin la 19 mai 2009.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, succint, punctul de vedere al Guvernului,

microfonul 10.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba, de fapt, despre ratificarea a două acorduri, ambele semnate între

Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria la Vidin la 19 mai 2009.

Primul se referă la cooperarea poliţienească în materie penală, iar cel de-al doilea,

decurgând din primul, se referă la înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact

şi de cooperarea poliţienească şi vamală.

Sunt documente care ne ajută în cooperarea cu partea bulgară, în scopul aderării

împreună la spaţiul Schengen.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Raportul comisiei, domnul preşedinte Petru Filip.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 49 -

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului,

în şedinţa din 4 mai a.c., în prezenţa doamnei secretar de stat Irina Alexe, a analizat şi a

dezbătut acest proiect de lege, a constatat oportunitatea şi importanţa relaţiei între două ţări

intrate de curând în spaţiul Uniunii Europene, din punct de vedere al instituţiilor de

apărare, al liniştii şi ordinii publice în zona Poliţiei, şi a hotărât, cu unanimitate de voturi,

să adopte un raport de admitere.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru

politică externă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii pe fondul acestui text? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege. Este vorba de

un raport de admitere, fără amendamente.

Legea este ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al

Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem de acord cu cererea de reexaminare şi cu amendamentele aduse de Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte Toni Greblă, punctul de vedere al comisiei.

Domnul Toni Greblă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un raport de admitere, cu amendamente. Iniţial, legea fost adoptată cu o deficienţă

în ceea ce priveşte tehnica legislativă, în sensul că pentru o infracţiune în formă calificată,

- 50 -

era prevăzută o pedeapsă mai blândă decât pentru infracţiunea de bază, astfel încât Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în urma amendamentelor agreate şi de

Ministerul Administraţiei şi Internelor, cât şi de Ministerul Justiţiei, a adoptat un raport

favorabil, de admitere a cererii de reexaminare a preşedintelui. Vă supunem spre dezbatere

şi adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentul care urmează să fie adoptat

de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc foarte mult.

Sunt intervenţii pe fondul dezbaterii noastre? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu un amendament admis.

Vă rog să votaţi.

Cu 79 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost

adoptat de plenul Senatului României.

*

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind exercitarea serviciilor de

aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile- Ozunu. Microfonul 9.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ, se garantează ducerea la îndeplinire a obligaţiilor

României rezultate din prevederile Regulamentelor comunitare şi se elimină orice posibilitate

de întârziere în executarea activităţilor, precum şi a riscurilor determinate de aplicare a

penalităţilor sau a excluderii de la finanţarea comunitară a cheltuielilor alocate României.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnule preşedinte Meleşcanu.

- 51 -

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz

favorabil, cu amendamente. Unul dintre amendamentele importante este acela de a face ca

rezultatele operaţiunilor de fotogrammetrie desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale şi

toate drepturile de autor să revină şi Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi instituţiilor din subordine, stabilite potrivit

prevederilor art. 7 alin (4).

Procedura propusă face excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006 şi de la Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu

modificările şi completările ulterioare. Am apreciat însă că, în condiţiile în care este vorba

de o chestiune urgentă pentru România, putem recomanda, printr-un raport favorabil,

aprobarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii?

Vă rog, domnule senator Günthner, urmat de domnul senator Petre Daea.

Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

De la început, vreau să subliniez că susţinem fără rezerve această iniţiativă care

pare să fie o iniţiativă foarte bună.

Ce e de neînţeles? De ce nu s-a procedat în acelaşi mod şi până acum. Probabil că

sume importante ar fi rămas în ţară şi în anii trecuţi?

O singură întrebare aş avea către reprezentantul Guvernului.

Dacă aceste scheme de ajutor direct pe hectar se vor păstra şi anul viitor, pentru că

au fost discuţii că se vor modifica aceste scheme de ajutor.

Referitor la aceasta, ar putea să răspundă reprezentantul Guvernului?

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Sunt convins că a notat această întrebare.

Vă rog, domnule senator Petre Daea.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a procesat această

ordonanţă de urgenţă şi cu imparţialitatea care ne caracterizează atunci când actul

- 52 -

decizional este valoros. Merită să spunem că, de data aceasta, Guvernul vine cu o

ordonanţă care limpezeşte în planul acesta de înregistrare a stării de fapt din teren şi pune

la dispoziţie ortofotoplanurile necesare atât de mult pentru acordarea subvenţiei la hectar.

Susţinem acest act normativ care are valoare, care are conţinut şi care este un plan

operativ bine pus la punct.

Aş vrea să vă spun, domnule preşedinte, că a fost pentru prima dată când, în

comisie, Guvernul României, prin reprezentanţii celor care au susţinut actul normativ, au

avut claritatea necesară pentru a susţine un act normativ şi am ţinut neapărat să prezint

Senatului României o atitudine a acelora care conduc sectorul respectiv.

Din punctul nostru de vedere, actul normativ are sorgintea realităţii şi şansa votului

pentru a fi aprobat.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, domnule senator Prodan, dacă doriţi să interveniţi. Microfonul 2.

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Am dorit, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc. Probabil că nu aţi fost atent când am ridicat mâna.

Sigur că domnul preşedinte Daea spune că Guvernul vine cu o iniţiativă legislativă

care încearcă să limpezească o anumită situaţie din teritoriu.

Pot să precizez că noi avem parte de asemenea iniţiative legislative, în ultimul timp,

din ce în ce mai numeroase.

Subscriu la ce spune dumnealui şi celălalt coleg. Ce vreau să fac? Să fac o precizare.

Judeţul Suceava este unul dintre cele mai afectate judeţe din ţară care au suferit şi

suferă de pe urma realizării acestor planuri PROS de către firmele care au câştigat licitaţiile

cu ani în urmă.

Judeţul Neamţ este un alt judeţ care este foarte afectat.

În fiecare sfârşit de săptămână, ne întâlnim în teritoriu cu oameni care reclamă

faptul că nu şi-au primit de doi ani de zile subvenţia pe hectar şi nu şi-o mai primesc în

continuare.

Acordarea acestor măsuri prin Ministerul Apărării Naţionale astfel încât, din trei în

trei ani de zile, să se revină cu aceste planuri, sunt convins că va reglementa şi va sprijini

pe viitor toate aceste nereguli, ca ele să nu mai apară, în aşa fel încât să avem nişte planuri

care să fie la dispoziţia tuturor celor care au nevoie de ele. Şi planul de urbanism, şi pentru

construcţii de căi ferate şi drumuri, toate să fie un plan unitar.

Vă mulţumesc.

- 53 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Cred că este o situaţie cu care ne-am întâlnit cu toţii atunci când discutăm cu

cetăţenii. Măcar acum să se poată remedia.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog, domnule secretar de stat, dacă doriţi să

răspundeţi punctual la întrebare.

Domnule secretar de stat Dănuţ Apetrei, domnul senator Günthner Tiberiu a adresat

o întrebare punctuală, dacă doriţi să răspundeţi.

Microfonul 10.

Domnul Dănuţ Apetrei – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Îmi cer scuze pentru întârziere şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş dori, dacă

domnul senator este amabil, să repete întrebarea.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am crezut că aveţi un minim de sprijin din partea colegilor dumneavoastră.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Mi-a spus domnul coleg ceva legat de condiţionalitate…

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog să adresaţi întrebarea domnului secretar

de stat, care a sosit puţin mai târziu.

Domnul Günthner Tiberiu:

Întrucât aceste planuri se întocmesc în legătură cu acele scheme directe de ajutor pe

hectar pentru agricultori, am întrebat dacă această modalitate de sprijin va continua şi anul

viitor, pentru că au fost discuţii că se vor schimba formele de ajutor în acest domeniu.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Vă mulţumesc.

Domnule senator, să ştiţi că sprijinul direct pe suprafaţă se va continua şi

preconizăm ca, în anul 2015, să ajungă la media europeană.

Vizavi de discuţiile care au loc în cadrul viitoarei politici agricole comune,

România sprijină sau susţine aceleaşi norme de finanţare pe Pilonul I – Plăţi directe – şi pe

Pilonul II – Dezvoltare reală. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Cibu. Microfonul 1, vă rog.

- 54 -

Domnul Constantin-Sever Cibu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac o singură remarcă. Dacă aprobăm acest proiect de lege, încredinţăm,

de fapt, fără licitaţie, Ministerului Apărării Naţionale o lucrare solicitată de Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Plata acestor lucrări se face de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

dar s-a solicitat, printr-un amendament, ca rezultatele acestor fotograme să fie puse la

dispoziţie gratuit şi altor ministere.

Nu mi se pare normal, pentru că cel care plăteşte trebuie să-şi recupereze într-un fel sau

altul cheltuielile făcute. Problema este cea pe care am spus-o de la bun început. Nu aş dori să

creăm un precedent prin acordarea unor lucrări fără licitaţie într-o economie de piaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Mai sunt şi alte comentarii? Nu mai sunt.

Supun atenţiei şi votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votaţi.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat de plenul Senatului României.

*

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Din partea Guvernului, participă preşedintele Administraţiei Fondului pentru

Mediu, domnul Gheorghe Popescu.

Microfonul 8, vă rog.

Domnul Gheorghe Popescu – preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Proiectul de lege care are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 15/2010 vizează o serie de amendamente ale Guvernului cu privire, în primul rând, la

organizarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, ca instituţie, cu privire la structurile sale de

- 55 -

decizie, componenţă, atribuţiuni, dar şi cu privire la atribuţiunile Administraţiei Fondului

pentru Mediu pe zona administrării fiscale, constituirea veniturilor, urmărirea, executarea

acestora şi, nu în ultimul rând, cu privire la derularea proiectelor care vizează utilizarea

Fondului pentru mediu cu destinaţie exclusivă în proiecte de protecţie a mediului.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Petru Filip, vă rog.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a

întocmit raport de admitere cu 31 de amendamente. De fapt, proiectul de ordonanţă de urgenţă

avea, într-adevăr, ca obiect de reglementare modificarea unui punct din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu şi, de fapt, ea se referea în principal la

introducerea în lista lucrărilor finanţabile din Fondul de mediu a lucrărilor care privesc

alunecările de teren care pot duce, la rândul lor, la obturarea scurgerilor cursurilor de apă,

ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat în primăvara acestui an sau în toamna anului trecut.

Pornind de la această analiză, a unui proiect de lege care avea ca obiect modificarea

unui articol, s-a intrat, până la urmă, pe fondul analizei acestui proiect de lege, a legii, de

fapt, care guvernează funcţionarea Fondului de mediu şi s-a ajuns, într-adevăr, la 31 de

amendamente care îmbunătăţesc, pe fond, atât organizarea, cât şi funcţionarea în sine a

Fondului de mediu, începând, într-adevăr, de la sursele de venituri până la modificarea şi

armonizarea Codului de procedură fiscală şi a Codului fiscal.

Credem că a ieşit o formă îmbunătăţită a proiectului, a legii, de fapt, a Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, motiv pentru care şi

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dat un aviz favorabil

şi, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Sunt intervenţii pe fondul materiei?

Domnule senator Nicoară, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Romeo-Florin Nicoară:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL din Senatul României nu poate să

susţină acest proiect de lege din câteva motive care sunt menţionate în proiect.

- 56 -

În primul rând, vreau să spun că apreciem activităţile şi programele Fondului de

mediu, programele care finanţează diverse proiecte referitoare la producţia de energie din

surse regenerabile sau proiecte care se preocupă de îmbunătăţirea calităţii mediului însă,

dacă ne uităm cu atenţie în amendamentele care au fost acceptate, o să vedem că sunt

câteva care, de fapt, cresc cheltuielile publice exact în această perioadă în care ne aflăm şi

pe care o vedem cu toţii.

O să vedem că există menţionată înfiinţarea unui post de vicepreşedinte cu rang de

subsecretar de stat, ceea ce înseamnă o cheltuială în plus. Asta înseamnă cabinet, asta

înseamnă cheltuieli în plus. De asemenea, veţi mai vedea, la art. 7, un amendament care

prevede creşterea cheltuielilor de capital cu 5%, de la 3% la 5%, şi, de asemenea, am

observat în amendamente că sunt câteva care aduc nişte creşteri de taxe şi contribuţii ale

operatorilor economici, care constituie venituri ale Fondului de mediu, de exemplu,

mărirea unor contribuţii de la 1 la 2% la veniturile realizate din vânzarea de masă lemnoasă

de către administratorul sau proprietarul pădurii. De asemenea, sunt creşteri ale taxei de la

1 leu la 2 lei contribuţii ale celor care operează şi introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate.

Este introdus şi art. 9, o altă contribuţie de 2 lei pentru uleiurile care fac obiectul Hotărârii

Guvernului nr. 236/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Din aceste motive noi

considerăm că nu putem să susţinem acest proiect de lege şi Grupul parlamentar al PNL,

aşa cum am spus, va vota împotrivă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Haşotti, vă rog.

Domnul Puiu Haşotti :

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea, la început, să-i adresez o întrebare domnului preşedinte Filip. Am în faţă

raportul comisiei. La punctul 3 s-a introdus, aşa cum a spus şi colegul meu Nicoară, funcţia

de vicepreşedinte, iar la punctul 4 s-a spus, fireşte, „vicepreşedintele este subordonat

preşedintelui şi înlocuitorului de drept”. Întrebare: este amendamentul propus de vreun

membru al comisiei sau propus de Guvern, de reprezentantul Guvernului? Păi, stimaţi

colegi, parcă ne aflăm într-o perioadă de reducere a personalului, o perioadă de economii

drastice. Cum putem să acceptăm încă o funcţie cu rang de subsecretar de stat? Facem

altfel decât spunem? Altfel decât spune Guvernul ? Altfel decât spun premierul şi

preşedintele ? Toată lumea s-a angajat la economii şi noi să fim de acord cu introducerea

unei funcţii de vicepreşedinte la administraţie, la administraţia Fondului de mediu?

- 57 -

Aşadar, stimaţi colegi, conform Regulamentului, eu propun să votăm împotriva

acestui amendament. Este o sugestie de eliminare a acestui amendament propus de Guvern

şi acceptat de comisie.

Mai departe, la punctul 20 al raportului, lăsăm la o parte textul Guvernului, am să

vă citesc amendamentul agreat de comisie, adică: „Administraţia fondului constituie lunar

fonduri pentru acordarea de stimulente personalului”. Stimulente, stimaţi colegi? Parcă

vorbeam de altceva în timpul declaraţiilor politice! Parcă vorbim de altceva atunci când

mergem pe la emisiuni televizate!

Propun aşadar şi eliminarea punctului 20 şi a punctului 21 din raport.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Frâncu şi după aceea vom da cuvântul reprezentantului Guvernului

pentru a putea să ne prezinte reacţiile Domniei Sale la aceste comentarii şi propuneri.

Microfonul 2.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt absolut de acord cu propunerile făcute de colegul meu, domnul Puiu Haşotti.

Şi mie mi se pare, în acest moment, puţin exagerat să vorbim de stimulente şi de crearea

unor funcţii noi, să mărim aparatul, dar eu aş vrea să-l întreb o chestiune tehnică pe domnul

secretar de stat. Aş dori să-mi definească şi mie, cumva, dacă dânsul cunoaşte, cuvântul

„renaturarea”. Eu l-am căutat în DEX. N-am găsit o explicaţie pentru el şi poate comisia

sau domnul secretar de stat ar putea să găsească o altă formulare. Este grav să introducem

termeni noi în limba română şi cred că avem suficientă înţelepciune să putem defini

concret ceea ce se doreşte. Eu intuiesc clar ceea ce se doreşte acolo, dar ar putea să se

găsească o formulare mult mai clară, chiar dacă, să zicem, se tinde uneori în zona

legislativă să se creeze o conciziune, să zicem aşa, a termenilor. E mai bine să spunem pe

româneşte ceea ce vrem acolo. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Popescu, vă rog. Microfonul 8.

Domnul Gheorghe Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, perioada este grea. O cunoaştem cu toţii.

Care sunt argumentele pentru care s-au făcut aceste amendamente în proiectul de lege?

Foarte pe scurt, această instituţie a fost înfiinţată când administra un buget cu puţin peste

200 de milioane de lei. Între timp, lucrurile au evoluat. Am ajuns ca în acest an să avem un

- 58 -

buget pe credite bugetare ale anului de un miliard opt sute de milioane şi credite de angajament

de peste trei miliarde. Probabil că n-ar însemna mare lucru, dar să ştiţi că a administra un buget

de nouă ori mai mare pe partea de credite bugetare şi în plus cele peste 3 miliarde pe

credite de angajament înseamnă să faci proiecte, să le gestionezi, să le administrezi.

În plus faţă de acestea, trebuie să reţinem că este pregătită toată legislaţia care

vizează vânzarea acelor unităţi atribuite conform Protocolului de la Kyoto. Aceasta

presupune că în partea a doua a anului, cel mai probabil, vor intra în cadrul Fondului de

mediu venituri de peste 1 miliard de euro care vor trebui gestionate şi vor trebui utilizate

conform destinaţiilor stabilite.

Dintre instituţiile naţionale este singura care nu are un înlocuitor pentru preşedinte.

Legat de partea de stimulente, dacă-mi este permis să continui, pe partea de

venituri, Administraţia Fondului de Mediu are atribuţiuni similare cu Administraţia

Naţională de Administrare Fiscală. Nu este nicio descoperire, nu este nicio noutate, aşa

cum chiar la nivel de Guvern s-a precizat, şi premierul a spus-o, în partea de activitate

fiscală la Ministerul Finanţelor se intenţionează o mărire a acestor stimulente. Noi n-am

propus nicio mărire, am rămas pe linia acordării liniare. Nu este nicio noutate. Ele

funcţionează ca şi până acum, ele există şi sunt în vigoare la această dată.

În legătură cu definiţia pe care ne-a cerut-o domnul senator Frâncu privind cuvântul

„renaturarea”, fără a mă declara autorul acestui cuvânt din textul proiectului de act

normativ, „renaturare” înseamnă să aducem în condiţii naturale un teren asupra căruia s-a

produs o serie de modificări prin intervenţia omului. În principal ne referim aici la

terenurile din Delta Dunării, unde, în urma desecărilor, s-au produs acele dezechilibre şi,

sigur, se încearcă prin lucrări de intervenţie să fie readusă zona în termenii naturali în care

a fost înainte de aceste intervenţii. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Haşotti, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti :

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, eu îmi menţin propunerea de eliminare a celor trei poziţii din raport,

implicit a articolelor din proiectul de lege. Nu am făcut decât să subliniez că dacă este să facem

sacrificii, să le facem cu toţii, inclusiv agenţia. Poate să fie mai dificil acum să administreze

mai multe fonduri. Şi acum mă leg de acest al doilea aspect: păi, dacă administrează atâtea şi

atâtea fonduri, milioane şi milioane de euro, înseamnă că aceste fonduri pentru acordarea de

stimulente pentru personal sunt şi ele destul de apreciabile. Foarte bine, reducem salariile

tuturor bugetarilor, dar haideţi să reducem şi acest stimulent. De ce nu?

- 59 -

Aşadar, în continuare propun amendament în plen pentru respingerea celor trei

puncte din raport. Să fim cu toţii solidari.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Înainte de a proceda la vot, domnul preşedinte Filip. Microfonul 7.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac două comentarii la cele două amendamente. În primul rând, un

comentariu de fond: discutăm despre un proiect de lege care va funcţiona şi după ce

perioada dificilă prin care trece România…

(Replică neinteligibilă din sală)

Nu, nu, discutăm. Lăsaţi-mă că şi eu v-am ascultat pe dumneavoastră cu atenţie şi

cu respect.

Şi acum, punctual, legat de funcţia de vicepreşedinte. Am considerat că o instituţie

importantă sau a cărei importanţă va creşte are nevoie de această poziţie la nivelul

conducerii Agenţiei Fondului de Mediu.

Legat de fondul de stimulente, sigur că încap foarte multe comentarii dacă această

creştere de la 3 la 5% ,în acest moment, este oportună sau nu. Problema este dacă acest

fond pe anul 2010 sau 2011, funcţie de situaţia economică, se constituie sau nu se

constituie. Pentru că dacă nu se constituie, el rămâne o posibilitate teoretică în bugetul

Agenţiei Fondului de Mediu. Nu înseamnă că se şi constituie, aşa cum şi legislaţia privind

celelalte instituţii – mă refer la ANAF sau la celelalte – au în legislaţie posibilitatea

constituirii acestor fonduri de stimulente, dar ele nu se constituie, nu se formează ca atare

în bugetul anului respectiv. Deci este o parte teoretică şi o parte de aplicare. Acestea au

fost argumentele pentru care am luat în considerare în cadrul comisiei şi am dat un vot de

acceptare. Deci m-am văzut obligat să justific modalitatea sau motivul pentru care comisia

a dat un aviz favorabil. Sigur, fiecare senator are dreptul să propună, bineînţeles,

amendarea în plen, conform Regulamentului, a unuia dintre amendamente şi, sigur, plenul

va hotărî. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Acest lucru îl vom şi face.

Mai este un scurt comentariu din partea domnului senator Nedelcu şi domnului

senator Daea. După aceea voi supune votului propunerile care au fost avansate în plen. Am

rugămintea de a fi cât mai concişi, pentru a putea să parcurgem şi restul agendei de

legiferare de astăzi.

- 60 -

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, atât art. 4, cât şi art. 12 sunt articole care în momentul de faţă nu pot fi

acceptate, având în vedere situaţia de criză în care se află ţara.

Propun retrimiterea la comisie pentru reformularea acestor articole: art. 4, art. 12 şi

art. 4 cu 1.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este vorba de raport. Deci numai plenul Senatului poate, eventual, să opereze

asupra acestui text. (Discuţii la prezidiu)

19 mai 2010 este termenul de adoptare tacită. Am să solicit ca astăzi să tranşăm

acest subiect.

Domnule senator Daea, aveţi cuvântul, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Sigur, a escalada bunăvoinţa şi a introduce mărinimia în condiţiile în care cu toţii

înţelegem care este momentul, este o greşeală politică şi o decizie scandaloasă. Nu cred că

Senatul României va putea da girul unui asemenea amendament. Respect poziţia colegilor,

respect explicaţia dată, dar fondul problemei este eludarea realităţii. L-aş ruga pe domnul

secretar de stat să înţeleagă că vorbeşte un senator al României şi că obligaţia Domniei

Sale este să mă asculte, pentru că şi eu l-am ascultat.

V-aş ruga să reflectăm cu toţii, iar votul nu ne poate întuneca mintea cu niciun

argument, cu explicaţii care mai de care mai interpretative. Realitatea este una singură. O

cunoaştem, o şi acceptăm. Atunci s-o şi decidem prin vot. Nu posturi în plus, nu funcţii în

plus, nu salarii în plus, când barda deciziei taie astăzi pensiile celor care aşteaptă răspunsul

de la conducătorii statului.

Este greşit. Decizia politică nu poate fi alta decât aceea de respingere a acestui

amendament. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Înainte de procedură, poate primim din partea domnului senator Frâncu o propunere

concretă pe text. Domnule senator Dumitru.

O secundă, domnule senator Frâncu. Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru şi,

după aceea, aveţi cuvântul, domnule senator Frâncu. Este pe procedură domnule senator

Dumitru, da?

- 61 -

Domnul Constantin Dumitru:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Procedural, este clar, îi dau dreptate domnului senator Haşotti. Putem stabili prin

vot clar dacă există sau nu există vicepreşedinte, acesta fiind amendament deja propus. De

asemenea, putem discuta asupra amendamentului din raport privind acordarea de

stimulente, dar în ceea ce priveşte articolul din lege nu mai avem ce discuta. Putem discuta

amendamentul, dar a face amendament în timpul dezbaterilor, trebuie să vină cu un alt

amendament, să ceară votul Parlamentului pentru amendamentul respectiv, chiar de

eliminare a acestui articol. Dacă discutăm numai de amendament, discutăm despre el şi

votăm pe el fără probleme. (Discuţii în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Frâncu are o propunere de modificare a textului dintr-un

amendament din raport.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Discutând şi cu domnul secretar de stat şi ascultându-i explicaţia, la pct. 22 art. 13

lit. j) „Renaturarea terenurilor scoase din patrimoniul natural”, propun reformulare în plen

„Readucerea la forma iniţială a terenurilor scoase din patrimoniul natural” pentru a

respecta limba română. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Propunerea domnului senator Frâncu se referă la art. 13 pct. 22 lit. j), da? Domnia Sa

propune, practic, înlocuirea termenului „renaturare”. Înţeleg că Guvernul nu are obiecţii.

Dragi colegi, suntem în faţa a trei propuneri.

Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul 2.

Domnul Dumitru Oprea: Ca formulare, cred că dacă s-ar adăuga „Readucerea la forma naturală iniţială”.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

„Readucerea la forma naturală iniţială”. Această formulare va fi reţinută pentru a

putea să operăm după aceea pe text.

Deci suntem în faţa a trei propuneri de modificare a raportului. O primă propunere

avansată a fost de eliminare a art. 4 alin. (1) cu privire la vicepreşedintele cu rang de

subsecretar de stat şi vă rog ca această propunere să … (Intervenţie neinteligibilă din sală

a domnului senator Constantin Dumitru)

Vă rog, domnule senator Dumitru Constantin, microfonul 3.

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule preşedinte,

- 62 -

În plenul Senatului putem discuta orice amendament introdus, fie el adoptat, fie el

respins. Nu mai putem discuta, nu putem veni cu un amendament în plen, decât dacă

senatorul care doreşte să-l propună obţine votul Senatului. Altfel nu se poate umbla. Aşa

este regulamentar, îmi pare foarte rău. (Discuţii în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Suntem pe amendament admis.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa aceleaşi situaţii. V-am făcut o propunere. Aşa cum am procedat şi la

Legea sistemului unitar de pensii publice … (Discuţii în sală)

Este vorba de un amendament admis. Un amendament admis poate fi rediscutat în

plenul Senatului, aşa cum am procedat şi la Legea sistemului unitar de pensii publice şi

cum este şi regulamentar. De aceea nu mă refer la art. 4 alin. (1) din textul ordonanţei de

urgenţă a Guvernului, care este pe coloana din stânga din tabelul pe care-l avem în faţa

noastră, ci de amendamentul propriu-zis admis. Alin. (1) art. 4 se modifică şi va avea

următorul cuprins din coloana din centru. Este vorba, practic, de un vot pe un amendament

admis, nu pe formularea iniţială din textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Astfel suntem şi acoperiţi din punct de vedere al Regulamentului Senatului.

Evident, votul dumneavoastră va afecta conţinutul întregului text de la acel alineat.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Poziţiile 3 şi 4.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Practic, este vorba de poziţiile 3 şi 4 din raport, care sunt legate. De aceea vi le

supun în bloc votului dumneavoastră. Rog toţi colegii să fie atenţi, pentru a putea să se

pronunţe prin vot. Îi rog pe toţi colegii să-şi ocupe locurile pentru a putea să votăm.

În condiţiile în care veţi vota în favoarea acestui amendament admis … (Intervenţie

neinteligibilă din sală a domnului senator Haşotti)

Deci ni s-a propus eliminarea amendamentul admis. Dacă votaţi „da”, înseamnă că

sunteţi în favoarea eliminării amendamentului admis. Dacă votaţi „nu”, sunteţi împotriva

eliminării amendamentului admis şi rămâne varianta din ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală)

Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 11 abţineri, amendamentul a fost

eliminat din text.

Trecem la pct.crt. 20. Este, practic, vorba de art. 12 alin. (5). Domnul senator

Haşotti propune 12 alin.(5) şi 12.(6) la pachet, pentru că sunt, practic, interconectate în

mod natural.

- 63 -

Domnule senator Daea, doriţi să faceţi un comentariu înainte de vot, strict pe

dimensiunea procedurală? Aveţi cuvântul, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Vreau să vă ajut, ca de obicei, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ajutaţi-mă ca de fiecare dată.

Domnul Petre Daea:

Cred că şi domnul senator Filip îmi dă o mână de ajutor.

În momentul în care am votat – şi bine am făcut că l-am scos pe vicepreşedinte – este

normal să punem de acord textul în continuare, pentru că sunt amendamente admise care

vorbesc de vicepreşedinte. În atare condiţii, să fiţi de acord prin vot ca, acolo unde se vorbeşte,

să lăsăm amendamentul comisiei, să nu retezăm, pur şi simplu, să le dăm girul construcţiei şi a

judecăţii în comisie, dar să eliminăm vicepreşedinte la toate celelalte alineate. Dacă sunteţi de

acord este în regulă. Tehnica legislativă ne obligă. (Discuţii la prezidiu)

Domnul Mircea-Dan Geoană: Evident, de acest lucru va ţine cont şi forma finală în care, pe parte de tehnică

legislativă de această dată, vor fi operate schimbările logice şi naturale care decurg din

votul nostru de astăzi.

Mulţumesc pentru precizare.

Mă reîntorc către a doua propunere făcută în plen, aceea de renunţare la

amendamentele admise de la pct.crt. 20 şi 21 referitoare la art. 12 alin. (5) şi (6). Ele sunt

legate şi vă propun un singur vot pentru eliminarea amendamentului … (Intervenţii

neinteligibile din sală)

Deocamdată, suntem în faza în care operăm pe raport.

Domnul Gheorghe David (de la prezidiu):

Pe amendamente admise.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Pe amendamentele admise. Aceasta este propunerea pe care …(Intervenţie

neinteligibilă din sală a domnului senator Haşotti)

Ba da, pentru că dacă vreţi să interveniţi, într-adevăr, pe textul legii ca atare, trebuie

să dăm un vot în sine.

Domnule senator Haşotti, aveţi cuvântul, microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Stimaţi colegi,

Amendamentul nu face decât să aducă unele modificări, sigur, în favoarea agenţiei.

Textului iniţial, am propus să nu existe aceste fonduri pentru acordarea de stimulente

- 64 -

personalului. Prin urmare, nu numai că eliminăm amendamentul comisiei, care modifică un

pic textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului, modificăm şi Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 196/2005 la art. 12 alin. (5) şi (6), adică le eliminăm, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da, dar aici trebuie să fiu de acord cu domnul senator Dumitru Constantin, că va

cere plenului Senatului un vot pentru operarea pe textul iniţial al ordonanţei de urgenţă a

Guvernului. Dacă acest lucru se va întâmpla, mergem pe textul iniţial al ordonanţei de

urgenţă a Guvernului. Dacă nu, şi veţi susţine în continuare eliminarea amendamentului

admis, vom da un vot şi asupra acestui subiect.

Supun votului dumneavoastră dacă plenul Senatului este de acord cu operarea pe

textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului a eliminării art. 12 alin. (5) şi (6) din textul

iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului, aceasta fiind propunerea făcută de domnul

senator Haşotti, de a se opera pe textul iniţial din ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Nu se

referă la amendamentul admis. (Discuţii în sală)

Întrebarea este dacă plenul Senatului este de acord să operăm pe textul original al

ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Vă rog să votaţi.

Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, mergem pe

amendamentele admise. (Discuţii la prezidiu şi în sală)

Domnul Gheorghe David (de la prezidiu):

Supunem la vot amendamentele admise.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. (Discuţii la prezidiu)

Domnule senator Daea, aveţi cuvântul, microfonul 4.

Domnul Petre Daia:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnul senator Haşotti, ca de altfel toţi de aici, vrem să dăm o mână de ajutor

Guvernului. Vrem să-l prevenim, vrem să-l punem la adăpost, vrem să-l aşezăm acolo, în

locul responsabilităţii. Îi spunem în plenul Senatului că nu face bine. Că încă legiferează

sporuri, venituri suplimentare într-un domeniu bugetar care, după cum spuneam mai

devreme, este supus şi expus în această perioadă la intervenţii chirurgicale dureroase.

Întrebare: votul acela nu ne-a fost suficient să înţelegem că 44 de senatori doresc să facă

asemenea amendamente în plen şi să protejeze Guvernul.

Domnul Constantin Dumitru (din sală):

Nu are nicio legătură.

- 65 -

Domnul Petre Daea:

Are legătură, stimate coleg, şi îmi permit numai prin dumneavoastră, domnule

preşedinte, să dialoghez, şi o fac cu condescendenţa necesară şi cu respectul cuvenit faţă de

colegii din sală. Eu zic să ne oprim din marşul acesta rapid al legiferării pentru a elibera

actul normativ de greşeli politice. Vă rog, domnule preşedinte, să acceptaţi ca să facem

amendamente în plen, iar domnul senator Haşotti a făcut un amendament de conţinut,

pentru a elimina din corpul ordonanţei de urgenţă acele prevederi care se referă la sume

suplimentare într-o instituţie a statului. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnule senator.

Daţi-mi voie să vă interpretez acest vot. Aşa cum a fost solicitat din partea Grupului

parlamentar al PDL, am supus votului Senatului posibilitatea de a opera pe textul original

al proiectului de lege. Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, acest lucru a fost

aprobat de către plenul Senatului. (Discuţii aprinse între domnul senator Haşotti şi domnul

senator Pereş. Domnul senator Haşotti solicită cuvântul.)

Acum vă propun să ... vă rog, domnule senator, pe procedură. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Îmi cer scuze!

Stimaţi colegi,

Poate nu aţi citit textul raportului. Dumneavoastră aţi votat ca agenţia să aibă la

dispoziţie fonduri şi mai mari. Vă dau un singur exemplu: la nr. crt. 21, comisia spune:

„Totalul fondului de stimulente constituit conform alin. (5) se repartizează astfel: o cotă de

60% pentru administrarea fondului şi 40 % pentru autoritatea publică centrală.”

Dumneavoastră aţi votat să rămânem pe textul iniţial care spune „ 85% pentru administraţia

fondului şi 15% pentru Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului”.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îmi cer iertare domnule senator.

Plenul Senatului a fost întrebat şi a răspuns dacă aprobă modificarea textului iniţial.

Nu am supus votului niciun fel de amendament, plenul are dreptul suveran de a opera pe

textul iniţial.

Domnul Puiu Haşotti:

Eu am propus amendamentul de eliminare.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După acest vot, pe care îl consider favorabil, pentru că nu se poate aplica o altă

logică, 44 de voturi pentru, 42 împotrivă ... (Domnul senator Verestóy solicită cuvântul)

- 66 -

Dau cuvântul domnului senator Verestóy. Microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Este o hotărâre luată în ceea ce priveşte majoritatea voturilor exprimate. Aşa se

întâmplă acum când s-au exprimat în total 44, plus 4, plus 42. Atâţia senatori şi-au

exprimat votul. Majoritatea din aceştia, scuzaţi-mă, trebuia să fie 46, dacă nu mă înşel.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Abţinerile la astfel de hotărâre ...

Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte,

Abţinerile la orice hotărâre se consideră. Comisia pentru privatizare şi

administrarea activelor statului nu este de acord cu propunerea făcută.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cum doriţi să interpretăm acest vot. Rog o lecturare din Regulament din partea staff-ului.

Domnul Verestóy Attila: Aici se cere votul pozitiv. Se cere a se exprima majoritatea, deci jumătate plus unu

din cei care s-au exprimat pentru ceva.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Este o interpretare.

Domnul Verestóy Attila: Probabil că cei care s-au abţinut nu au dorit să ia o hotărâre.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îl rog pe domnul secretar David să citească textul din Regulament, pentru a putea

avea o interpretare uniformă asupra acestui vot.

Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art. 136 alin (3) spune în felul următor: „Legile ordinare şi hotărârile luate în

procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi”. Aşa că nu are cum

să fie altfel decât aşa. Cumulat cele trei voturi exprimate pentru abţineri şi împotrivă au un

număr care „pentru” a fost mai puţin.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă aceasta este interpretarea regulamentară nu am nimic împotrivă. Aceasta

înseamnă că ne întoarcem la propunerea legată de amendamentul admis de la nr. crt. 20 şi

nr. crt. 21, referitor la alin (5) şi alin (6) de la art.12. (Domnul senator Daea solicită cuvântul).

- 67 -

Dau cuvântul donului senator Daea pentru un comentariu.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să vă las să greşiţi. (Râsete în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator, luaţi un Regulament în mâna stângă.

Domnul Petre Daea:

Nu vă las, vă protejez, domnule preşedinte, şi pe dumneavoastră şi spiritul de dreptate...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi de adevăr.

Domnul Petre Daea:

... şi de Regulament al Senatului.

Domnul Attila, care este un senator vechi, cu judecata la dumnealui - dar acum este

imparţial - zice dumnealui, atenţie! Abţinerea ... o persoană se abţine. Nici nu votează, nici

pentru, nici împotrivă. (Discuţii aprinse în sală) Eu mă abţin să judec mai mult pe domnul

Attila acum. Plenul Senatului a dat un vot fără echivoc. „Pentru” au fost mai mulţi decât

„împotrivă”.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În această speţă Regulamentul este suficient de clar. Este nevoie de o majoritate

din voturile senatorilor prezenţi. Este obligaţia celui care face o propunere să întrunească

numărul necesar de voturi. Din păcate sau din fericire, textul este suficient de clar, de

aceea, întrebarea pe care o adresez iniţiatorilor acestei conversaţii, domnului senator

Haşotti în principal, dacă mai susţineţi în plenul Senatului respingerea amendamentului

admis de la articolul cu pricina. Domnule senator Haşotti, veniţi la microfonul central sau

la microfonul 2. (Domnul senator Verestóy Attila solicită cuvântul).

Domnul Verestóy Attila:

Am solicitat cuvântul pe procedură.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, o secundă, ca să putem clarifica cu totul.

Dau cuvântul domnului senator Verestóy Attila, penttu că este problemă de senioritate.

Domnul Verestóy Attila:

Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. Vreau să-i adresez o singură corectură

colegului meu Petrică sau Petre. Mă numesc Verestóy atât. Nicio problemă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnului Petre.

- 68 -

Domnul Verestóy Attila:

Domnului Petre. Mulţumesc. (Râsete în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană: Dau cuvântul domnului senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti: Stimaţi colegi,

Propunând eliminarea amendamentelor comisiei, evident s-a propus implicit,

explicit, eliminarea celor două paragrafe ale articolului amintit în precedenta luare de

cuvânt şi, vă repet, dacă lăsăm textul iniţial, greşeala noastră este şi mai mare, iar

dumneavoastră, domnule preşedinte, vă propun, în situaţia în care colegii sunt de acord să

se voteze separat, aşa cum este şi normal şi procedural, eliminarea aliniatelor 5 şi 6, din

proiectul Guvernului, le aveţi în faţă, domnule preşedinte. Eliminarea acelor bonusuri,

fiind stimulente pe care le poate da agenţia. Ele trebuie puse separat. Sigur că sunt legate,

dar procedural ele trebuie supuse votului separat.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dau cuvântul domnului senator Frâncu.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu voiam să fiu puţin mai explicit şi de cinci minute vă semnalam că exist. Mereu

pe mine nu mă vedeţi, îmi pare rău, trebuie să mai cresc puţin.

Dacă la primul vot pe care l-am dat, ideea de a înfiinţa funcţia de vicepreşedinte şi apoi

de a-i acorda anumite atribuţiuni, deci cele două chestiuni se puteau supune împreună la vot,

aici sunt două chestiuni distincte: la nr. crt. 20 este vorba de aplicarea unor cote din fond

pentru încasări, executări silite etc, iar la nr. crt. 21 art. 12 alin (6) este vorba de o altă

chestiune, cum se repartizează spre administraţia centrală sau spre fond sumele respective.

Deci, consider că în mod normal, trebuie să întrebăm plenul Senatului - ca să fie corect, mai

ales că acum s-a clarificat conţinutul acestui articol – dacă se doreşte pe rând, fiecare din aceste

două idei să fie eliminate, şi atunci cred că, practic, se clarifică ce se doreşte. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc mult.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Constantin.

Rog colegii să-mi semnaleze dacă există dorinţă de intervenţie în zona respectivă.

Nu este nimic legat de înălţimea dumneavoastră, domnule senator Frâncu, este legat de

viziunea periferică.

Domnul Constantin Dumitru: Domnule preşedinte,

- 69 -

Indiferent ce s-ar spune după votul acordat, îmi pare foarte rău de colegii mei de la

PNL, trebuie să spun că a fost clară propunerea domnului senator Haşotti, a fost clară.

Eliminarea art. 12. Asta am discutat şi am dat un vot. Nefiind posibilă eliminarea acestui

articol, indiferent că alin (1), alin (2), toate aliniatele dispăreau, că art. 12 încorporează

aliniate. Nu mai discutam. Asupra art. 12 noi ne-am pronunţat. Rămâne să ne pronunţăm

acum, dacă Domniile Lor au pretenţii la amendamentele admise în raport. Altceva nu mai

avem să discutăm. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea.

Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte,

Domnul senator Dumitru, chestorul Senatului României, a făcut o precizare utilă şi

regulamentară, de aceea, mi-a uşurat intervenţia să spun că la art. 12 – aici domnul senator

Haşotti a avut dreptate –amendamentul comisiei este mai bun decât textul legii. (Discuţii

aprinse în sală) Atunci ...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să-i ascultăm pe cei care iau cuvântul în plen.

Domnul Petre Daea: ... atunci, se poate vedea bine că Senatul României, în compoziţia sa politică, a ţinut

seama de realităţi. Stimată presă şi distinsă televiziune, mai daţi şi lucrurile bune pentru

Senatul României care lucrează pentru binele ţării şi corectează erorile Guvernului, pentru

că era o eroare impardonabilă ca 85% din acest fond să fie în administraţia fondului. El

trebuie să revină pe circuit pentru protecţia mediului. Aici împărtăşesc poziţia comisiei

care face distincţie clară şi stabileşte prin amendamentul 12 o altă repartiţie, de aceea voi

vota un astfel de amendament.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Stimaţi colegi,

Am supus votului plenului Senatului posibilitatea modificării textului iniţial al

ordonanţei. În condiţiile în care amendamentul admis va fi considerat în continuare util de

către dumneavoastră, fiind considerat mai echilibrat de către unii vorbitori decât formula

iniţială a ordonanţei, înseamnă că adoptarea raportului cu amendamentul admis la punctul 12

alin. (5) şi alin. (6) este mai apropiată de ceea ce simte o parte a Senatului României, cel

puţin. În condiţiile în care votul Senatului, prin majoritate nu a permis operarea pe textul

iniţial, întrebarea este dacă Senatul consideră că amendamentul admis de la acelaşi punct

este mai util decât textul iniţial al ordonanţei, ceea ce înţeleg că este cazul.

- 70 -

În aceste condiţii, întreb iniţiatorii acestei discuţii – utile, fără îndoială – dacă mai

susţin eliminarea amendamentelor admise de la art.12 alin. (5), respectiv alin. (6) din

Anexa cu amendamente admise.

În condiţiile în care amendamentele admise vor fi în continuare păstrate, înseamnă

că avem 60% din aceste venituri mergând către Fond.

Domnule senator Ţuţuianu, dacă aveţi un comentariu.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să dau o explicaţie, ca să înţelegem mai bine, pentru că mă deranjează

atitudinea unui grup parlamentar care tot timpul vorbeşte de reduceri de salarii, de pensii,

după cum mă deranjează faptul că de trei zile, senatorii şi deputaţii sunt făcuţi praf, sunt

îmbuibaţii României.

Hai să explicăm ce înseamnă acest amendament şi de ce a vrut domnul Puiu Haşotti

să-l elimine, inclusiv textul. La Casa de Asigurări de Sănătate, la direcţiile generale ale

finanţelor publice, la Garda Financiară, la Fondul de Mediu şi la alte asemenea instituţii

care iau stimulente, se ajunge, în fiecare lună, ca aceia care sunt în conducerea instituţiilor

respective să ia, pe lângă o leafă de 50 – 60 de milioane de lei, încă 50 – 60 de milioane de

lei cu titlu de stimulente. Asta este chestiunea de fond şi trebuie s-o spunem clar, şi trebuie

să spunem că Grupul parlamentar al PDL asta a susţinut astăzi, aici, ca aceia din

conducerea Fondului de Mediu să primească lunar 50 – 60 de milioane de lei cu titlu de

stimulente. Şi lucrurile astea trebuie să le tăiem aici, în Senat, pentru că nu cred că e corect

să tăiem pensiile cu 15% şi să lăsăm în continuare pe cei care au fost numiţi politic în

fruntea instituţiilor publice să primească asemenea sporuri. Şi asta este o chestiune de fond,

care cred că ne obligă pe toţi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Dumitru Constantin. După aceea, o să-l invit şi pe domnul

preşedinte Popescu, pentru a putea să ascultăm şi opinia...

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule preşedinte,

Vă promit că este ultima mea intervenţie dacă mă lasă domnul Haşotti.

Domnule coleg, am avut, de la ora 15.00 la ora 17.00, declaraţii politice. Puteaţi să

le faceţi. Pentru că eu vă întreb acum: acest proiect de lege a fost o lună de zile la

dispoziţia dumneavoastră şi a tuturor, cu termen de depunere a amendamentelor, cu termen

- 71 -

de avizare, cu termen de raport. Nu v-aţi înţeles în perioada asta? De ce nu aţi făcut un

amendament, aşa cum prevede Regulamentul, în această perioadă, să eliminăm în

întregime art. 12 sau numai cele două alineate, 5 şi 6, şi era O.K., şi discutam asupra

amendamentului acum decât să veniţi să faceţi demagogie că nu vrea PDL. Ce nu vrea

PDL? PDL nu vrea să încălcăm Regulamentul Senatului. E cu totul şi cu totul altceva. Aţi

avut la dispoziţie suficient timp să modificaţi proiectul de lege. Nu aţi vrut şi nu v-aţi uitat

pe el până astăzi şi v-aţi adus aminte că trebuie să mai daţi un picior PDL-ului. E problema

dumneavoastră, dar faceţi-o numai la timpul care vă este rezervat prin declaraţiile politice

şi nimic mai mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna vicepreşedinte Boagiu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Puţin mai devreme, un coleg de-al nostru a ieşit şi ne acuza de demagogie. Acum,

eu aş vrea să definesc demagogia. În situaţia în care un număr de 31 de amendamente

propuse în cadrul unei comisii sunt votate în unanimitate, după ştiinţa şi cunoştinţa mea, în

comisii sunt reprezentate toate partidele politice. Nu ştiu unde este demagogia PDL-ului

sau a celor care fac astfel de afirmaţii, în condiţiile în care toţi colegii prezenţi în acea

comisie au votat aceste amendamente. Acesta era punctul nr. 1.

Punctul nr. 2. Ordonanţa transmisă de Guvern nu conţinea amendamentele care au fost

introduse în comisie. Dezbaterea care s-a născut acum este demagogică, pentru că tratăm, unii

dintre noi, cu două măsuri: o măsură în comisie şi o măsură în plenul Senatului. Câtă vreme în

comisie ridici mâna şi eşti de acord cu acele amendamente, eşti demagog când vii în plenul

Senatului şi dai vina numai pe ceilalţi care nu te reprezintă şi pe tine.

Domnule preşedinte,

Propunerea mea este foarte simplă. S-au născut foarte multe discuţii şi aici am un

sfat şi pentru reprezentantul Guvernului. Câtă vreme la nivel naţional spunem că reducem

posturile, vă rog frumos, când vă duceţi în comisii, nu mai acceptaţi, chiar şi dacă nu vă

aparţin amendamentele, propuneri de creştere a numărului de posturi în administraţie şi nu

veniţi, după aceea, la voturile noastre ca să validaţi anumite propuneri sau, mă rog, să fiţi

de acord cu anumite propuneri care, la nivel de interes mai mic decât cel guvernamental,

vă aduc unele beneficii sau vă plac! Da?

Propunerea mea concretă este, domnule preşedinte, ţinând cont că are dată de

adoptare tacită, ea să fie adoptată tacit pe 19 mai, adică peste două zile, exact în forma în

care a fost transmisă de Guvern, şi cine are de făcut modificări şi gândeşte astăzi pozitiv la

- 72 -

cum se vor repartiza fondurile, ce se întâmplă, care e distribuţia lor, procentele, cum vor fi

alocate să susţină aceste amendamente şi doar aceste amendamente în Camera Deputaţilor,

care va decide asupra proiectului de lege. Şi atunci, toată discuţia de mai mult de o oră de

până acum, care duce la prelungirea programului, se va finaliza pozitiv mergând într-o

linie foarte onestă, aşa cum am văzut că afirmă toată lumea de la microfon, dar nu se

manifestă la fel şi când votează în comisii. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Frâncu. Ca să vedeţi că atunci când ridicaţi mâna insistent...

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu înţeleg încrâncenarea colegilor noştri, dar asta e altă poveste.

Eu vă rog încă o dată, dacă se poate... vă propun o soluţie care are două variante.

Dacă nu veţi supune la vot, deşi e dreptul meu de senator să solicit supunerea la vot, pe

rând, a fiecărui punct, pentru că eliminarea art. 12 era o absurditate în sine. El conţine

foarte multe alineate care sunt benefice legii, evident, dar dacă, să zicem, nu se ajunge la

varianta de a reveni şi a supune la vot pe rând, există o singură variantă. Grupul

parlamentar al PNL susţine eliminarea alin. (5) al art. 12, care măreşte posibilitatea

creşterii, să zicem aşa, a cotelor pentru controlorii, pentru membrii, directorii Fondului şi

aşa mai departe şi renunţă, evident, la alin. (6) al art. 12 unde este acum o formulare mai

corectă, se pare, din partea comisiei.

Deci aţi reţinut cele două variante de propuneri? Din punctul meu de vedere, ca

senator, eu am dreptul să propun reluarea votului, respectând Regulamentul, adică votând

separat pe fiecare dintre cele două chestiuni dacă se permite modificarea lor... cu înţelepciunea

dumneavoastră şi a colegilor. Dacă nu veţi supune la vot această propunere, atunci reţineţi,

Grupul parlamentar al PNL îşi menţine propunerea de la alin. (5) şi renunţă la alin. (6).

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Haşotti... O secundă, domnule senator. Dacă din partea Grupului

parlamentar al PNL, pentru că aţi fost iniţiatorii acestor propuneri, aţi dori să concentraţi

propunerea dumneavoastră. Domnul senator Frâncu a făcut o propunere.

Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Dumneavoastră, domnule preşedinte, cu tot respectul, aţi cerut plenului să voteze ceva

care nu prea este conform Regulamentului. Anume, dacă plenul e de acord să facă sau să nu

- 73 -

facă amendamente în plen. Conform Regulamentului, eu am făcut un amendament de

eliminare a alin. (5) şi a alin. (6) de la art. 12. Şi cu asta trebuia să încheiem. Dumneavoastră

trebuia să luaţi separat, să puneţi la vot amendamentele mele de eliminare – art. 12

alin. (5), art. 12 alin. (6) – plenul este suveran şi cu asta se încheia toată discuţia.

Şi o rog pe doamna senator Boagiu să nu mai fie aşa nervoasă, pentru că, oricum,

noi suntem opoziţie, dânşii sunt la putere. Şi nu există opoziţie constructivă. Şi am să vă

spun de o mie de ori că nu există opoziţie constructivă. Există putere şi opoziţie. Punct. Şi

Grupul parlamentar al PNL votează, în principiu, împotriva tuturor proiectelor Guvernului.

În privinţa definiţiei demagogiei, eu o ştiu, doamna Boagiu. Are trei litere: P, D şi L.

(Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna Boagiu, drept la replică.

După doamna Boagiu, care are un drept la replică, domnul senator Mocanu.

Doamna senator Boagiu, drept la replică.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Am o replică foarte scurtă. Voi fi întotdeauna nervoasă, cum zice domnul Haşotti,

atunci când minţim, domnule Haşotti.

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Dumneavoastră minţiţi de la acest microfon. Aţi făcut nenumărate declaraţii, astăzi,

care nu sunt decât minciuni. Propuneţi concret, să se ducă înapoi proiectul la comisie şi

spuneţi acolo ce aveţi de spus, ce nu aţi spus până astăzi.

Eu înţeleg că îmi povestiţi despre opoziţie. Opoziţie distructivă se poate face

oricând, dar nu în criză. (Rumoare)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Mocanu, microfonul 2.

Domnul Toader Mocanu:

Domnule preşedinte, vă rog eu, haideţi să deblocăm situaţia asta. Ne-am blocat,

pierdem vremea... Vin cu propunerea să retrimitem la comisie şi acolo, colegii din Comisia

pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului vor dezbate, vor

face amendamente, vor discuta, de asemenea, şi colegii de la PSD. Haideţi, vă rog mult, să

deblocăm situaţia, pentru că pierdem vremea. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator, termenul de aprobare tacită este peste două zile. Dacă dorim

aprobarea tacită...

- 74 -

Domnul senator Daea, o ultimă intervenţie, după aceea vom tranşa acest subiect.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Când am spus că sunt atent să nu greşim, m-am gândit şi la plen şi nu trebuie să

greşim luându-ne după doamna senator Boagiu.

Doamna senator Boagiu spune un lucru care nu-mi convine, şi anume comisia a

lucrat, eu nu sunt membru în comisie. Senatul lucrează. Ce înseamnă că lucrează Senatul?

Nu doar votează. Pune în discuţie, analizează, are un Regulament, motiv pentru care

îndrăznesc, în Senatul României, să spun că niciodată cel ce vă vorbeşte nu se va duce la

Camera Deputaţilor ca să facă treaba Senatului. Problemele de la Senat se discută în plenul

Senatului, aici ne desfăşurăm activitatea, iar votul pe care îl vom da astăzi pe actul

normativ demonstrează acest lucru, că lucrăm şi decidem în Senatul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Fekete-Szabó András-Levente, microfonul 2.

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea făcută de viceliderul PDL pentru a retrimite la comisie o susţinem şi

noi. Mâine dimineaţă, la ora 9.00, comisia se poate întâlni fără nicio problemă – şi, aşa, noi

ştim foarte bine că mai devreme de ora 9.30 nu începem şedinţa de plen – punem mâine

dimineaţă pe locul 4 sau 5 pe ordinea de zi, până atunci, comisia poate lucra liniştită. Noi

stăm de o oră şi ceva aici discutând de un articolaş. Comisia, în înţelepciunea sa, cred că va

vota şi atunci noi iarăşi vom fi ori pentru, ori împotrivă, indiferent cum vom vota, cu sau

fără aceste sporuri sau stimulete sau ce sunt ele. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Avem în faţa noastră o propunere de retrimitere la comisie, care are prioritate.

Înţeleg că există disponibilitate din partea membrilor comisiei să se facă un efort mâine

dimineaţă, la prima oră, pentru a putea să revenim mâine cu o discuţie, poate, mai aşezată,

care să ne permită... Sunt convins că este interesul tuturor părţilor să existe o lege care să

nu provoace excese şi cheltuieli suplimentare.

De aceea, supun votului dv retrimiterea la comisie, cu înţelegerea că mâine

dimineaţă, pe poziţiile superioare ale agendei noastre, vom avea acest text din nou.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această propunere. Şi domnul Filip, bineînţeles.

- 75 -

60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 2 abţineri.

(Domnul senator Radu-Alexandru Feldman solicită cuvântul pe procedură.)

Pe procedură, domnul ... Nu, drept la replică, domnul senator Haşotti?

Domnul Puiu Haşotti:

Da.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da. Microfonul 2 şi imediat domnul senator Feldman.

Domnul Puiu Haşotti:

Cred că nimeni nu poate dovedi afirmaţia doamnei senator Boagiu – vedeţi, eu sunt

foarte calm, pot să şi zâmbesc, doamnă – că eu aş fi spus o minciună. Partidul minte...,

vorba acelui banc de pe vremea lui Ceauşescu. Partidul minte. Ştiţi care partid. L-am spus

înainte: PDL. Şi nu numai el. Şi Băsescu, şi Boc, şi toată lumea.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Radu-Alexandru Feldman şi după aceea domnul preşedinte Filip.

Microfonul 2.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Domnule preşedinte al Senatului,

Minunatul nostru coleg, domnul senator Daea, şi astăzi, în câteva rânduri, şi în

şedinţele anterioare a venit la microfon şi şi-a manifestat public grija să nu greşiţi. Ca

atare, mă simt îndreptăţit să vă întreb, cu tot respectul, dacă întâmpinaţi greutăţi în a lua

decizii corecte şi a conduce Senatul aşa cum se cuvinte sau este un exces de zel al

domnului senator? Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii, râsete)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă este o intervenţie pe procedură, domnule senator, întotdeauna cu plăcere.

Dacă sunt declaraţii politice, vreau să vă informez, aşa cum spunea un coleg de al

dumneavoastră, că s-au încheiat în urmă cu o oră.

Domnul preşedinte Filip, microfonul 7.

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Nu este declaraţie politică, ci este o întrebare despre cum se desfăşoară şedinţele.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator, faptul că avem un spirit colegial şi uneori mai glumeţ în Senat nu

înseamnă că voi permite fiecăruia să se pronunţe cu privire la subiecte de conducere a

acestei şedinţe. Această şedinţă o conduc cu bună-credinţă, în dorinţa de a scoate legi cât

mai bune pentru această ţară şi încercând să depăşim momente care sunt inevitabil mai

tensionate în lupta politică dintr-un Senat. Iar faptul că domnul senator Daea, pe care îl

- 76 -

cunosc de mulţi ani şi îl respect, îi ştim cu toţi un anumit spirit mai hâtru, nu înseamnă că

este un stil pe care îl voi tolera în Senatul României.

Domnule preşedinte Filip, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Filip:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac, în urma tuturor acestor discuţii, care

sigur că au îmbrăcat şi partea politică, un simplu comentariu. Am recepţionat partea constructivă

a discuţiilor şi rediscutarea acestui raport în comisie mâine dimineaţă, deşi programul pe

care l-am votat este cu totul şi cu totul altul, dar, mă rog, ţinând cont de colaborarea bună

între colegii senatori, vom încerca mâine să facem această discuţie, deşi, repet, nu cred că

este procedural să se decidă de pe o oră pe alta având alt program al Senatului.

Ce aş vrea să vă spun? Cele 31 de amendamente reprezintă suficient de multă

muncă în comisie şi au fost trei întâlniri de dezbatere pe aceste amendamente. Rugămintea

mea ar fi, pentru ziua de mâine, ca aceia care, acum, în al 25-lea ceas, doresc să susţină şi

să discute aceste amendamente, îi rugăm să poftească la comisie şi să le susţină conform

procedurilor. Altfel, în plen, sigur, este mult mai complicat de susţinut şi de intrat pe

fondul subiectului despre care discutăm. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Cred că sunt îndreptăţite solicitările domnului preşedinte. Ne

reîntoarcem mâine la acest subiect cu prioritate.

*

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Domnul preşedinte Popescu, microfonul 8.

Domnul Gheorghe Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 25/2008 a mai fost odată în plenul Senatului. Atunci s-a întâmplat o chestiune

pe zona tehnicii legislative, din câte am înţeles, a ajuns la promulgare la preşedinte simultan

cu Legea nr. 329/2009 care viza modificarea aceloraşi articole şi erau nişte exprimări diferite în

cele două acte normative şi pe acest motiv a fost transmisă în Parlament.

Nu sunt lucruri de fond, pur şi simplu s-au eliminat articolele care vizau alte

articole modificate decât cele din Legea nr. 329/2009 şi au rămas numai cele din Legea

nr. 329/2009. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Filip.

- 77 -

Domnul Petru Filip:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a

hotărât să adopte în unanimitate un raport de admitere cererii de reexaminare cu 19

amendamente. Legea are caracter de lege ordinară. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere cu amendamente a cererii de

reexaminare. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 44 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 53 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost

adoptat.

*

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Domnul vicepreşedinte Calotă, microfonul 10.

Domnul Samuel Calotă – vicepreşedinte în Autoritatea Naţională pentru

Protecţia Consumatorilor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor are scopul de a reglementa exprimarea în lei a

preţurilor de vânzare, a preţurilor pe unitatea de măsură şi a tarifelor şi interzicerea

utilizării altor valute în indicarea acestora.

Indicarea completă, corectă şi precisă a preţului reprezintă un element de bază al

protecţiei consumatorilor şi totodată o activitate prioritară a Autorităţii Naţionale pentru

Protecţia Consumatorilor. Există prevederi clare în legislaţia românească, armonizată cu

cea europeană, privind modul de indicare a preţului pentru produsele şi serviciile oferite

consumatorilor, care se referă inclusiv la preţul pe unitatea de măsură şi preţul de vânzare.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul senator Borza.

Domnul Dorel Constantin-Vasile Borza: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Vă

mulţumesc.

- 78 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi.

Cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a

fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul Muncii.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. Doamna preşedinte Pârcălabu, microfonul 9.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu – preşedintele Casei Naţionale de Pensii:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună seara, Doamnelor şi domnilor senatori.

Având în vedere obiectul de reglementare al acestui act normativ privind evidenţa

şi gestionarea orelor de muncă, în Codul muncii sunt prevăzute reglementări în ceea ce

priveşte Regulamentul intern şi posibilitatea Inspecţiei muncii de a verifica ori de câte ori

este nevoie această formă de evidenţă, fapt pentru care Guvernul nu susţine modificarea şi

instituirea obligativităţii fiecărui angajator de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate

pentru fiecare salariat. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Ceea ce propune iniţiatorul aici, de obicei, se reglementează prin regulamente

interne, deci nu este de nivelul legii. Sigur că iniţiativa ar fi lăudabilă în măsura în care ar

produce o developare a sectorului subteran şi nu ar produce o creştere a birocraţiei, dar s-a

apreciat de către toate structurile care au discutat această lege că nu va fi aşa.

Consiliul Economic şi Social a dat un aviz negativ. De asemenea, comisiile sesizate

pentru aviz au avut aceeaşi părere. În consecinţă, comisia sesizată pentru raport a dat un

raport de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Sunt intervenţii pe fond? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 64 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a

fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea

Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

- 79 -

Iniţiatorii sunt prezenţi? Doamna preşedinte Pârcălabu, microfonul 9.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Introducerea în circuit a producătorilor agricoli individuali nu este posibilă, întrucât

unităţile emitente ar trebui să aibă contracte încheiate cu aceştia, or asociaţiile de producători

agricoli nu au personalitate juridică. Totodată, introducerea în circuit a tichetelor pentru

achiziţionarea de legume direct de la producătorii agricoli sau asociaţiile de producători ar

însemna apariţia unui beneficiar intermediar în circuitul utilizării tichetelor de masă, fapt

pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Această iniţiativă legislativă are o temă care se află la confluenţa a două trenduri,

un trend este acela de folosire a tichetelor de masă pentru din ce în ce mai multe şi

diversificate produse sau servicii. Un alt trend este acela de a încerca să stimulăm

consumul de legume şi fructe din producţia indigenă. Sunt vreo 6 iniţiative legislative pe

această temă.

Dacă stăm însă să vedem cum ar fi practic să aplicăm această idee, vedem că este

absolut imposibil în momentul de faţă pe considerentele prezentate de doamna secretar de

stat. Raportul este de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea

alin.(2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. Doamna preşedinte Pârcălabu, punctul de vedere al

Guvernului.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legislaţia în vigoare privind funcţionarea sistemelor de pensii obligatorii

administrate privat are reglementări în ceea ce priveşte asigurarea unei garanţii absolute

minime pentru sistemul de pensii, dar şi o garanţie relativă bazată pe rata de rentabilitate a

- 80 -

fiecărui fond de pensii. Instituirea acestor reglementări privind menţinerea ratei inflaţiei ar

induce o protecţie şi o cheltuială a fondurilor private care să ducă la deprecierea valorii

activului personal, fapt pentru care Guvernul nu susţine această reglementare indusă de

actul normativ în discuţie. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

Domnul Cristian Rădulescu:

La prima vedere pare acceptabil să se meargă pe această idee, adică să se dea înapoi

sumele, în cazul că deponentul renunţă la contribuţia lui şi nu mai vrea să fie parte a

sistemului, actualizate cu rata cumulată a inflaţiei, dar după aceea se vede că se face o

confuzie între depunerile la instituţii de tip bancar – CEC, să spunem – şi această instituţie

care este de tip fond de pensii.

Oricum, în nicio ţară din lume nu există legislaţie care să impună fondurilor de

pensii administrate privat o asemenea garanţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Domnul senator Günthner Tiberiu.

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, cred că nu ar trebui să trecem cu atâta uşurinţă peste o iniţiativă de

foarte mare importanţă, zic eu, pentru populaţia României, având în vedere că noi suntem

singurii susţinători ai intereselor populaţiei în această problemă. Într-adevăr, legea, în

forma sa iniţială, asigură o garanţie mai mică chiar decât suma depusă, o sumă scăzută cu

penalizări de transferuri şi comisioane.

Cred că undeva ar trebui să avem grijă de banii pe care îi depune cu atâta speranţă

populaţia ţării. Cred că ar trebui să tratăm cu mai multă responsabilitate treaba asta. Până la

urmă, suma depusă, ceea ce se solicită prin această iniţiativă, să fie primită când se ajunge

la vârsta de pensionare cu rata inflaţiei, mi se pare de bun-simţ, pentru că banii pe care îi

plăteşte populaţia la acest fond, ajung nişte bani de îngheţată peste 20-30 de ani. Nici

măcar atât. Deci sumele garantate sunt absolut mici şi se face o referire la fondul de stat de

pensii totuşi, prin acel sistem de punctaj, aceşti bani se actualizează într-o formă în

sistemul de pensii de stat.

De aceea, eu zic să ne aplecăm cu atenţie asupra acestui material, care este un

material de importanţă foarte mare pentru populaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul senator Ruşeţ.

- 81 -

Domnul Ion Ruşeţ:

Sigur, raportul este unul de respingere, dar explicaţiile şi motivaţiile pe care le-a dat

Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale nu sunt cele mai corecte.

Discutăm despre Pilonul II de pensii, pilon care este obligatoriu. Lucrătorul este

obligat să adere la un fond de pensii. El nu are opţiunea de a alege să nu adere sau să adere.

Dacă se angajează şi are sub 35 de ani, el este obligat să adere la un fond de pensii. Nu este

vorba de Pilonul III, în care lucrătorul are opţiunea: dacă vrea, aderă şi îşi asumă riscurile.

Pentru Pilonul II, de ce să-şi asume riscurile numai lucrătorul, iar fondul nu? Discutăm

despre un pilon care se bazează pe sistemul de acumulare, nu discutăm despre pilonul

public, când discutăm despre sistemul solidarităţii între generaţii, şi discutăm despre un

pilon în care lucrătorul, pe de o parte, este obligat să adere, pe de altă parte, suportă

riscurile în cazul unui eşec de administrare al fondului. De aceea, ar trebui să ne aplecăm

asupra acestui subiect.

Sigur, raportul este unul de respingere, eu, în calitate de co-iniţiator, voi vota

împotriva acestui raport, dar trebuie ca şi Senatul, dar şi Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale să se aplece în viitor asupra acestei probleme, care nu este una de neluat

în seamă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Frâncu.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Consider că ideea, oricum, este foarte bună. Noi trebuie să dăm cetăţenilor

încredere în Pilonul II de pensii şi, în orice caz, ar trebui să protejăm investiţiile acestora.

Domnul preşedinte al comisiei a specificat că există în textul propus anumite

inadvertenţe. Consider că, probabil, are dreptate, dar atunci, după părerea mea, comisia ar

fi trebuit să rezolve atunci, în timpul dezbaterilor din comisie, aceste inadvertenţe.

Oricum, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva raportului. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu, n-am spus că există inadvertenţe. Aşa cum a venit iniţiativa, aşa a şi plecat de

la noi, cu raport de respingere. Nu am avut ce corecta. Ceea ce e scris aici este foarte clar.

De altfel, o iniţiativă cu exact acelaşi conţinut, de la cap la coadă, cu trei săptămâni în

- 82 -

urmă, a trecut prin comisia noastră, tot cu raport de respingere, deci nu aveam cum să

avem alt punct de vedere. În plus, iată că ne este procurat un argument de către Asociaţia

Asiguratorilor Privaţi, care face referire la un raport al Fondului Monetar Internaţional de

la începutul lunii martie şi care ne spune că... Numai o clipă. Este vorba de Raportul

„Romania: Financial Sector Stability Assessment” pe 2010, care afirmă în mod explicit:

„Garantarea inflaţiei pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsă, întrucât,

în prezent, piaţa financiară din România nu oferă instrumente care să garanteze acoperirea

riscului de inflaţie”. Un argument în plus.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Poate revenim la sistemul public de pensii.

Domnul senator Ion Rotaru.

Domnul Ion Rotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că, dacă vom adopta această iniţiativă legislativă, o să punem în mare

dificultate sistemul public de pensii, pentru că se va ajunge la o situaţie în care acest sistem

Pilon II va fi un concurent foarte serios al sistemului public de pensii şi va genera

dezechilibre majore. Pe fond însă, vreau să subliniez că o asemenea iniţiativă este extrem

de bună, necesară, interesantă, pentru că se pare că avem întotdeauna tendinţa să protejăm

pe cei care adună, într-un fel sau altul, banii populaţiei şi să avem mult mai puţin grijă şi

respect faţă de cei care dau aceşti bani.

Este o obligaţie legală de a contribui în Pilonul II şi tot o obligaţie legală trebuie să

fie şi pentru cei care încasează aceşti bani şi îi gestionează să-i investească de aşa natură,

încât să nu ajungem la o situaţie pe care am trăit-o, sigur, din presă, cu un fond de pensii

din Statele Unite, care a ajuns într-o situaţie extrem de delicată.

Personal, cred că este o iniţiativă bună şi ar trebui s-o susţinem. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Suntem în faţa unei legi organice, stimaţi colegi. Suntem primă Cameră sesizată şi

supun votului dumneavoastră raportul de respingere prezentat de comisie.

Vă rog... O secundă, să aşteptăm şi colegii care se îndreaptă către cartele. În regulă.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la raportul de respingere.

Aş dori să reluăm votul, pentru că sunt câţiva colegi care erau în drum către locurile lor.

Vă rog să votaţi.

34 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

- 83 -

Supun votului propunerea legislativă.

Vă rog să vă pronunţaţi.

39 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind vorba de o lege

organică.

*

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu.

Îl invit pe domnul Marian Sorinel Mănăilă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru

Pescuit şi Acvacultură, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Domnul Marian Sorinel Mănăilă – preşedintele Agenţiei Naţionale pentru

Pescuit şi Acvacultură:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva aprobării

amendamentelor de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Domnul preşedinte Daea.

Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte,

O asemenea reglementare este în curs de finalizare la Camera Deputaţilor, motiv

pentru care comisia, cu voturile date, propune plenului Senatului un raport de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Deci înţeleg că Guvernul este în favoarea propunerii legislative, iar comisia a

întocmit un raport de respingere?

Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, sigur... m-aţi obligat...

(Discuţii în sală)

Mi-aţi pus o întrebare, domnule preşedinte, şi vreau să răspund într-un mod foarte

serios şi exact. Guvernul a transmis un punct de vedere, dar nu a luat în seamă faptul că o

asemenea prevedere a parcurs...

Domnul Mircea-Dan Geoană: Înţeleg că este o altă iniţiativă legislativă care este deja către Camera Deputaţilor.

- 84 -

Domnul Petre Daea:

Exact.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O.K.

Domnul Petre Daea:

Din acest punct de vedere, cred că am informat corect plenul Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult.

În aceste condiţii, dacă nu sunt şi alte intervenţii, supun votului dumneavoastră

raportul de respingere, aşa cum v-a fost prezentat de domnul preşedinte Daea.

Vă rog să vă pronunţaţi.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 2 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat, iar iniţiativa legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al

art. 67 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

O speţă similară. Iniţiatorii nu sunt aici pentru a susţine.

Domnule preşedinte, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

Domnul Marian Sorinel Mănăilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri sub rezerva aprobării amendamentelor

de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Daea.

Domnul Petre Daea:

N-am auzit ce a spus reprezentantul Guvernului, dar nu are importanţă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Susţine sub rezerva aprobării amendamentelor de la punctul 2.

Domnul Petre Daea:

Da. Noi prezentăm un raport negativ, cu voturi în unanimitate în comisie. Un raport

de respingere. Suntem primă Cameră sesizată şi este lege organică.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt comentarii?

- 85 -

Domnul senator Urban, microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

La punctul 13, motivaţia comisiei a fost că există în procedură parlamentară mai

avansată un proiect de lege cu acelaşi subiect. La punctul 14, motivaţia comisiei este cu

totul alta, însă eu stau să mă întreb dacă există acoperire regulamentară pentru ca o

iniţiativă legislativă parlamentară să poată fi respinsă de către o comisie permanentă a

Parlamentului pe motiv că există pe circuitele parlamentare o altă iniţiativă legislativă. Eu

cred că nu există o acoperire regulamentară. Şi vă dau un exemplu: dacă vreau, pe un

anumit domeniu, să blochez orice posibilitate de legiferare, vin cu o iniţiativă legislativă şi

toţi cei din urma mea, care ar dori să reglementeze pe acel domeniu, nu o vor mai putea

face, chiar dacă, independent de voinţa lor, de exemplu, acest proiect de lege va rămâne la

Camera Deputaţilor blocat încă vreo doi-trei ani de zile. Asta înseamnă că orice iniţiativă

legislativă, care vine pe acel segment, va fi respinsă de comisiile permanente ale

Parlamentului, indiferent de faptul că, fie Senatul, fie Camera Deputaţilor este Cameră

decizională, doar pe considerentul că se află alta pe circuit parlamentar? Dar avem legi pe

circuit parlamentar care sunt de cinci-şase ani de zile în Parlamentul României!

Din punctul meu de vedere, nu există acoperire regulamentară pentru a se respinge

o iniţiativă legislativă a unui parlamentar sau a unor parlamentari cu această motivaţie, că

există pe circuitele parlamentare o altă iniţiativă mai avansată, şi acest lucru reprezintă o

cenzurare a dreptului de iniţiativă legislativă a parlamentarilor. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Daea, cred că domnul Urban face vorbire despre punctul 13.

Suntem deja la punctul 14.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte, sigur, domnul Urban face vorbire şi despre punctul 13, şi

despre punctul 14, şi despre Regulament, dar nu face vorbire despre Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă. Dacă am făcut…, pe linie... există un autobuz – ca

să înţelegem – care este deja trecut şi este în Camera Deputaţilor, fac altul în Senat numai

pentru a avea voinţă legislativă şi să opreşti voinţa legislativă? Nu. Această prevedere, care

există, la ora actuală, în proiectul de act normativ, ca iniţiativă legislativă, aceeaşi

prevedere a trecut prin comisie şi prin Senatul României.

Eu cred că aici nu dăm dovadă de obturare a iniţiativei, ci dăm dovadă de selecţie şi

de filtru, că nu poate trece orice prin Senatul României, chiar dacă voinţa politică este

- 86 -

nemăsurată şi, uneori, nelimitată, pentru că ne îndeamnă legiuitorul şi Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative să nu facem

exces de legiferare.

Ce ar însemna, stimaţi colegi, dacă am aplica acum aceeaşi prevedere într-o lege?...

Vine aceeaşi prevedere în alte legi?! Acestea sunt argumentele comisiei şi ele sunt

argumente pe care, cu siguranţă, le acceptă şi domnul senator Urban, în urma precizărilor

pe care eu le-am făcut acum.

Tehnica legislativă ne îndeamnă să intervenim în acest sens şi am făcut-o cu bună-

credinţă, fără a obtura iniţiativa vreunuia, mai cu seamă că o parte dintre ei sunt colegi de

partid cu mine. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2, şi, imediat, domnul senator Bara.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că este prima oară când nu sunt de acord cu colegul meu, domnul senator

Petre Daea, pe care îl respect foarte mult, şi vreau să-i spun că, din punctul meu de vedere,

o propunere legislativă trebuie să-şi urmeze cursul aşa cum trebuie, deci după toate

procedurile, până când o altă propunere devine lege, publicată în Monitorul Oficial al

României, şi, atunci, îi este opozabilă. Abia atunci se poate vorbi de suprareglementare.

Vreau să-i aduc un alt argument, aşa cum a făcut şi colegul meu, domnul senator

Urban. De multe ori, ştiţi, o lege, o propunere legislativă, poate foarte bună, nu trece, fiind

organică, în Camera Deputaţilor sau la Senat. Dar noi, acum, vorbim de ce se va întâmpla la

Camera Deputaţilor cu acea propunere, ajunsă acolo pentru că nu este cvorum. Nu este cvorum

de şedinţă şi s-a terminat cu ea, este aruncată la gunoi. Vine o propunere legislativă care,

practic, are avize negative, toată lumea o vede acolo…, „Domnule, este respinsă de Senat,

respinsă de comisii”, nu-i mai dă atenţie, pe când aşa ea are toate şansele să fie promovată.

Dar eu am înţeles o altă motivaţie din partea domnului preşedinte al comisiei, care stă

în picioare, şi am vrut să precizez că numai pe acest aspect nu sunt de acord cu dânsul, dânsul a

spus altceva. Am avut o propunere similară şi – am înţeles eu, poate greşesc – a fost respinsă

de Senat. Deci noi, liberalii, am dat votul pe fondul problemei, nu pe formă, adică pentru că

mai este o propunere similară. Aşa am înţeles noi. Oricum, am studiat propunerea şi noi nu am

fost de acord cu ea, deci, pe fond, ne-am dat votul, ca să ştie acest lucru. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

- 87 -

Vă rog, domnule senator Bara. Microfonul 2.

Domnul Ion Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă are legătură cu o activitate care se desfăşoară larg în colegiul pe

care îl reprezint şi de aceea mă simt obligat să exprim un punct de vedere.

Nu cred că propunerea este bine-venită, în sensul că asigură competenţa de a

constata infracţiuni şi contravenţii personalului specializat din agenţiile de pază care au ca

obiect de activitate să păzească bunurile concesiunilor şi în niciun caz să constate dacă sunt

contravenţii sau infracţiuni în zona de pescuit.

Pe de altă parte, ştiu că în Delta Dunării sunt destule conflicte între concesionari şi

pescarii din zonă, din rândul locuitorilor din satele din Delta Dunării, şi cred că, dacă s-ar

da această atribuţie personalului specializat din agenţiile de pază, cu siguranţă, aceste

situaţii conflictuale s-ar dezvolta în detrimentul locuitorilor. Or, problemele din Delta

Dunării nu pot fi rezolvate fără a introduce în ecuaţie şi pescarii de acolo.

De aceea, cred că această propunere este bine-venită doar dintr-un punct de vedere

şi, aici, cred că Guvernul a explicat, dar, mă rog, reprezentantul prezent aici nu a dat toate

explicaţiile bine.

În punctul de vedere al Guvernului se specifică că este de acord cu lărgirea sferei

celor care au posibilitatea şi care au competenţa să stabilească, să constate infracţiuni şi

contravenţii, în afara organelor de urmărire penală, şi la nivelul Poliţiei Române, al Poliţiei

de frontieră, al Jandarmeriei Române, al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta

Dunării”, al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ca şi la nivelul Gărzii

Naţionale de Mediu, dar, aşa am înţeles eu, Guvernul nu este de acord ca personalul de

bază, specializat, şcolarizat, care este angajat la o concesiune, să poată avea astfel de

atribuţii. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Suntem în faţa unui raport de respingere. Legea este organică.

Mai aveţi un comentariu, înainte de vot, domnule preşedinte Daea? Microfonul 7,

vă rog.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte,

Vreau să informez exact plenul. Când am avut intervenţia respectivă, am făcut

referire la ceea ce susţinea domnul senator Urban.

Dacă ne uităm la legi, ce se întâmplă? Guvernul are judecata dusă până la jumătate,

şi anume: iniţiatorul dorea ca în categoria celor care aplică contravenţii – şi colegul a spus

- 88 -

foarte clar – să intre şi personalul şcolarizat şi avizat în scopul pazei bunurilor şi

obiectivelor, potrivit Legii nr. 333/2003, inadmisibil acest lucru. În amendamentul

respectiv, în propunerea legislativă respectivă urmau şi alte categorii care erau acoperite de

lege. De aceea, am dat vot de respingere. Nu poate trece.

Partea cealaltă, bună, a legii, pe care o putem considera bună, este trecută în actele

normative pe care am dat votul şi, atenţie, mă văd obligat, domnule coleg de la PNL, să vă

spun că am dat votul pozitiv. Nu am respins. Dacă respingeam, judecata era alta. Ne obliga

modul nostru de lucru şi Legea nr. 24/2000 să interpretăm altfel, iar raportul comisiei nu putea

fi identic. Este aşa, pentru că a pornit la Camera Deputaţilor şi a trecut prin Senatul României

un raport favorabil. S-a adoptat în Senatul României modificarea respectivă. Vă mulţumesc.

Am considerat că aceste precizări sunt necesare pentru a completa discuţia, iar

Senatul să fie în cunoştinţă de cauză pentru votul final.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Urban.

Domnul Iulian Urban:

Domnule preşedinte,

Un proiect de lege este doar un proiect de lege. Până la momentul la care el nu este

publicat în Monitorul Oficial al României, rămâne un proiect de lege, el nu există. Nu

putem vorbi de suprareglementare.

Eu am dorit să dezbatem acest subiect, întrucât la Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări ne-am lovit de o dilemă. Suntem confruntaţi cu o cerere de

reexaminare, pe care a făcut-o Preşedintele României, a unei iniţiative legislative

aparţinând unui coleg de-al nostru, pe motiv că există un aspect legat de

suprareglementare, întrucât, între timp, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă. Şi o să

se vină cu cererea de reexaminare aici în plen. Nu se poate respinge o iniţiativă legislativă

pe acest motiv: că există pe circuit parlamentar altă iniţiativă legislativă. Ele nu există, din

punct de vedere al tehnicii legislative, până la momentul la care nu se nasc, şi acel moment

este data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Până atunci, fiecare dintre

dumneavoastră poate să vină cu câte 500 de asemenea proiecte de lege. Nu se poate, pur şi

simplu! Citiţi legea! Aici este o chestiune de ordin juridic şi, măcar la atâta lucru, cred că

trebuie să înţelegem că un jurist se poate pricepe încă în ţara asta.

Am tot respectul, nu intru pe fondul acestei legi. Dumneavoastră ştiţi foarte bine ce

scrie acolo, însă nu se pot respinge iniţiative legislative pe motiv că pe circuitul

parlamentar se află altele. Vă mulţumesc.

- 89 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Sunt convins că aceste motive nu sunt singurele motive care determină o comisie să

voteze într-un fel, ci sunt şi chestiuni de fond. Dar cred că este bine pentru dezbaterea

noastră generală să abordăm şi aceste subiecte.

Revin la vot şi rog toţi colegii, fiind vorba de o lege organică, să-şi ocupe locurile

pentru a se putea pronunţa.

Raport de respingere, lege organică, vă rog să votaţi.

Cu 74 de voturi pentru respingerea raportului, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri,

iniţiativa legislativă a fost respinsă.

*

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea

şi completarea alineatului (6) al articolului 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind

organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, completarea articolului

33 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate

comercializării, modificarea şi completarea articolului 36 din Legea nr. 98/1994 privind

stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Iniţiator, domnul senator Paul Ichim.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Paul Ichim:

Prezenta propunere legislativă are ca obiect regândirea modului de finanţare a

sistemului sanitar public pentru identificarea unor variante de finanţare şi, de ce nu,

transferul unor contribuţii din amenzi şi taxe de la bugetul către bugetul Fondului naţional

de asigurări de sănătate.

Contextul respectivei iniţiative îl reprezintă starea actuală a sistemului sanitar

românesc care funcţionează la limita de avarie.

Principala cauză o reprezintă subfinanţarea sistemului de sănătate. Banii pe care i-

am identificat noi că s-ar putea trimite către programele naţionale de sănătate privesc

următoarele programe: bolnavii oncologici, cardiaci, care necesită intervenţii chirurgicale,

transplant de organe.

Este cunoscut faptul că, în România, la ora actuală, mortalitatea este determinată,

pe primul loc, de bolile cardio-vasculare, după care, pe locul doi, urmează bolile

oncologice. Este o incidenţă a acestor afecţiuni deosebit de mare.

Tot la fel de adevărat este că, din 2008-2009-2010, procentul din PIB alocat

sănătăţii a scăzut.

- 90 -

Părerea noastră, nu ştiu dacă a fost neapărat o idee, noi am şi spus că mai bine, mai

acoperitor ar fi fost ca procentul din PIB, alocat sănătăţii să crească, şi atunci nu am fi

venit noi cu tot felul de subterfugii de acest fel, de a căuta, pe ici, pe acolo, bani pentru

sănătate, însă, în situaţia actuală, sincer să fiu, nu am găsit alte soluţii şi apelăm la

înţelegerea dumneavoastră, cu speranţa de a fi sănătoşi, de a nu ajunge în sistem şi a

înţelege ce dezastru este în sistemul sanitar actual. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnule vicepreşedinte Corneliu Ceică, vă rog punctul de vedere al Autorităţii

Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Domnul Corneliu Ceică – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar -

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu susţine

propunerea legislativă în forma prezentată, întrucât, în acest moment, diminuarea

veniturilor proprii ale autorităţii ar afecta, în acelaşi timp, şi subvenţiile acordate de la

bugetul de stat. Probabil se ştie că, în acest moment, la nivel teritorial, avem probleme

deosebite legat de asigurarea fondurilor pentru colegii care sunt plătiţi din veniturile proprii

ale autorităţii. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este vorba de un raport comun, susţinut de domnul preşedinte Daea.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Două comisii avizatoare au dat aviz favorabil, respectiv Comisia pentru buget,

finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii.

Evident, punctul de vedere al Guvernului s-a consemnat. Cele două comisii raportoare

prezintă plenului un raport de admitere, cu amendamente prevăzute în anexă. Suntem

primă Cameră sesizată. Legea este ordinară.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii?

Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2, vă rog.

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

- 91 -

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că acest material, într-adevăr, cuprinde o mare doză de bună

intenţie de a rezolva o problemă de sănătate a populaţiei, nişte programe de sănătate

deosebit de importante, motiv pentru care a întrunit, într-adevăr, unanimitatea colegilor din

cele două comisii. Totuşi, vreau să vă spun că este dureros, pe undeva, că este nevoie ca,

pentru rezolvarea unor asemenea programe de sănătate din domeniul oncologiei sau al altor

boli deosebit de grave, să se recurgă la o asemenea colectă, cum avem în acest material.

Tot aşa ceva avem şi în materialul următor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt.

Supun votului raportul comisiilor, cu amendamentele admise, prezentate de cei doi

coraportori. Vă rog să votaţi.

Cu 39 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 38 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a

fost adoptată.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

*

Punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea

alineatului (3) al articolului 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind

organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, completarea articolului 73 din Ordonanţa

Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Iniţiatorii ? Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul 5.

Domnul Paul Ichim:

În mare, susţinerea este aceeaşi de la punctul precedent. Căutăm resurse pentru

sistemul de sănătate, cu aceeaşi motivaţie. Am identificat ca posibil loc de unde am putea

să dirijăm o anumită sumă de bani, jocurile de noroc. În mare, nu avem altă expunere de

motive şi mizăm tot pe înţelegerea dumneavoastră asupra situaţiei din sistemul sanitar.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat Drăgoi, de la Ministerul Finanţelor Publice, vă rog.

Microfonul 10.

- 92 -

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi – secretar de stat în Ministerul Finanţelor

Publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, au

fost abrogate din legislaţia aferentă organizării şi exploatării jocurilor de noroc o serie de

prevederi care reglementau constituirea unor surse de finanţare direct din activitatea de

jocuri de noroc a unor fonduri speciale sau activităţilor sportive şi a celor legate de

protejarea şi restaurarea monumentelor istorice.

Măsura menţionată anterior a vizat continuarea eforturilor de reducere a numărului

de taxe şi tarife din domeniul parafiscalităţii, acesta fiind, de altfel, unul dintre obiectivele

generale ale Programului economic al Guvernului, înscris în Memorandumul de înţelegere

încheiat între Comisia Europeană şi România, ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 82/2009.

În aceste condiţii, ne menţinem punctul de vedere transmis, în sensul că nu

considerăm oportună instituirea obligaţiei virării unor sume provenite din taxe percepute

pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a

jocurilor de noroc către Fondul naţional unic de asigurări de sănătate. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Secăşan. Microfonul 6.

Domnul Iosif Secăşan:

Comisia pentru sănătate publică şi Comisia economică, industrii şi servicii au

întocmit raport comun. Acest raport comun este de admitere, cu amendamente.

Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu câteva observaţii şi propuneri.

Comisia pentru egalitate de şanse a emis aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital a emis aviz negativ.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului raportul comisiilor, cu amendamentele admise.

Vă rog să votaţi.

Cu 42 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Supun votului propunerea legislativă. Rog şi colegii care au intrat mai târziu în sală

să-şi ocupe locurile. Vă rog să votaţi.

- 93 -

Cu 38 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a

fost adoptată.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

*

Punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007

privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011.

Domnul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică Vergil Voineagu doreşte să

prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă salutăm, domnule preşedinte, în plenul Senatului.

Domnul Vergil Voineagu – preşedintele Institutului Naţional de Statistică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Vă informez că în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică are obligaţia, în

conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, să efectueze două cercetări exhaustive, de

mare amploare: Recensământul general agricol şi Recensământul populaţiei şi locuinţelor.

Scopul acestui proiect de lege este acela de a elimina suprapunerea între recensământul

general agricol şi recensământul populaţiei şi locuinţelor, în felul acesta putând să afecteze

pozitiv calitatea datelor şi, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, de a amâna efortul financiar

din martie în octombrie. Menţionez că se respectă anul de referinţă impus de legislaţia

europeană, 2011, doar se amână luna, din martie în octombrie. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu.

Domnule preşedinte Filip, vă rog.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a

hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere. Într-adevăr, domnul preşedinte a

prezentat problematica pe care Institutul Naţional de Statistică o are de făcut în cursul

anului viitor, cele două activităţi de recensământ, şi s-a luat în considerare, de asemenea,

racordarea legislaţiei privind organizarea activităţii de statistică la legislaţia europeană.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru buget,

finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu.

- 94 -

Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului raportul comisiei şi proiectul de lege. Este vorba de o lege ordinară.

Vă rog să votaţi.

Cu 51 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a

fost adoptat.

*

Punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea

articolului 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a articolului 4 din

Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii

– I.S.C., precum şi modificarea articolului 30 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind

autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Domnule senator Paul Ichim, vă rog. Microfonul 5.

Domnul Paul Ichim:

Expunerea de motive este, în mare, ca şi la punctele 15 şi 16 din ordinea de zi, în

acelaşi scop, de a creşte finanţarea sistemului de sănătate.

Sunt dator către dumneavoastră cu nişte informaţii: în 2007, sănătatea a avut alocat

3,9% din PIB, în 2008 – 4,5% şi a scăzut din nou la 3,2%, în 2009.

Să fiu cinstit, se cunoaşte. Orice ajutor este binevenit.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Doamna Irina Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul

de respingere propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Raportul comisiei, domnule preşedinte Filip, vă rog.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în 23 martie 2010, împreună cu

reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi a hotărât, în

unanimitate, adoptarea unui raport de respingere.

- 95 -

Nu am pus niciodată în discuţie necesitatea creşterii fondurilor pentru ceea ce

înseamnă sănătate, mai ales că propunerea legislativă se referă la un anumit tip de boli –

este vorba de bolile cardiovasculare. Realitatea, din punct de vedere tehnic, mă refer la

gestionarea bugetelor speciale, la modul în care sunt finanţate instituţiile publice, integral

de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau bugetul fondurilor speciale, ne-a făcut

să dăm acest raport de respingere.

S-au primit avize negative din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital. Aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Guvernul, aţi

văzut, nu susţine această propunere legislativă. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului raportul de respingere, aşa cum v-a fost prezentat. Vă rog să votaţi.

Cu 43 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, raportul de respingere a

fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 19 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea

alineatului (4) al articolului 96 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului, precum şi modificarea şi completarea alineatului (1) al articolului 26

din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Domnule senator Ichim, doriţi să susţineţi propunerea, ca iniţiator?

Domnul Paul Ichim: Aceeaşi expunere de motive ca la precedentele.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Guvernul ? Guvernul este împotrivă, din câte văd. Are microfonul deschis şi nu

vorbeşte. Punctul de vedere al Guvernului? Doamna secretar de stat, la punctul 19 din

ordinea de zi.

Guvernul nu susţine această iniţiativă.

Comisia, domnule preşedinte Filip.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc.

Comisia a adoptat un raport de respingere în unanimitate.

De fapt, propunerea legislativă are acelaşi subiect, creşterea veniturilor pentru

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, luându-se din partea de amenzi care

sunt aplicate pentru cei care utilizează substanţe şi preparate chimice periculoase.

- 96 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am înţeles.

Este vorba de o lege organică, domnule preşedinte, nu?

Domnul Petru Filip:

Este vorba de o lege organică. Exact.

Sunt obţinute avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru

drepturile omului, culte şi minorităţi şi avize negative de la Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult.

Intervenţii pe fond? Nu sunt.

Supun votului raportul de respingere. Reamintesc, are caracter de lege organică. Vă

rog să votaţi.

38 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi nicio abţinere. Nu a întrunit numărul

necesar de voturi.

Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 34 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă

a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi.

*

Punctul 20 din ordinea de zi – Propunerea legislativă de modificare şi completare a

Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Doamna secretar de stat Graţiela Iordache, punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Graţiela Denisa Iordache – secretar de stat în Ministerul Finanţelor

Publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea creşterii plafonului lunar

neimpozabil pentru veniturile din pensii, practic, de la 1000 la 2000 de lei. Impactul

bugetar al acestei măsuri, pentru anul 2010, este de 377 milioane de lei, este negativ.

De asemenea, un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul este tratamentul

fiscal discriminatoriu care ar apărea faţă de impunerea veniturilor din salarii, unde i se

acordă salariatului, practic, un nivel al deducerii personale între 250 şi 650 de lei.

Impunerea numai a părţii din venituri din pensii care depăşeşte suma neimpozitată

lunară şi contribuţiile obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică a avut,

- 97 -

de altfel, în vedere şi actualul sistem de pensionare şi situaţia, ca nivel, a pensiilor

existente, precum şi protecţia unitară a tuturor contribuabililor pensionari.

Faţă de acestea, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine, în numele Guvernului,

adoptarea actului normativ. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Marian Ovidiu, din partea comisiei, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Marian Ovidiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă reglementează majorarea plafonului pentru venitul

neimpozabil lunar din pensii de la 1 000 de lei, cât este în prezent, la 2 000 de lei.

În şedinţa din 23 martie 2010, comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport

de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt dezbateri pe fond? Sunt convins că acest subiect va reveni în atenţia noastră în

scurt timp.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Legea are caracter

de lege ordinară. Vă rog să votaţi.

Cu 43 de voturi, 22 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea

Legii nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii

publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea

acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (Rumoare în sală)

Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Doamna preşedinte Pârcălabu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Doina Domnica Pârcălabu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere raţiunile pentru care …

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O secundă, doamnă secretar de stat. Am rugămintea – domnul senator Onofrei poate fi

învoit, pentru că astăzi este ziua Domniei Sale – să facem un minimum de efort suplimentar

pentru a putea să parcurgem cele trei legi care au termen de adoptare tacită astăzi.

- 98 -

Vă rog foarte succint, doamna preşedinte Pârcălabu.

Doamna Doina Domnica Pârcălabu:

Având în vedere că au fost luate în considerare raţiuni de ordin bugetar în ceea ce

priveşte reducerea cheltuielilor bugetare în cazul persoanelor care cumulează pensia,

indiferent de sistemul din care se acordă, şi salariul, şi cuantumul acestuia, iar efortul

financiar este de 187 de milioane de lei pe an, Guvernul nu susţine propunerea de act

normativ în discuţie. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ovidiu Marian:

Propunerea legislativă are ca obiect abrogarea Capitolului IV, respectiv art. 17, art. 26

din Legea nr. 329/2009. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

a dezbătut propunerea legislativă şi a hotărât să adopte raport de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Meleşcanu, microfonul 2.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Din aceleaşi motive de consecvenţă, întrucât PNL a propus un amendament la

Legea privind sistemul unitar de pensii, nu vom vota raportul de respingere.

Considerăm că dreptul la pensie este un drept separat. Dreptul la leafă şi-l câştigă

omul muncind. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă reamintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

36 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, nu s-a întrunit numărul

necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Din sală: Listă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare la votul precedent.

Cu 34 de voturi pentru, 35 de voturi pentru şi 2 abţineri, propunerea legislativă a

fost respinsă.

- 99 -

*

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind

modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de

detectiv particular.

Iniţiator este domnul senator Frâncu.

Aveţi cuvântul, microfonul 6.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă avea două teme importante. Prima restrângea dreptul

persoanelor care au desfăşurat activitate politică să practice activitatea de detectiv

particular. Motivaţia era că deţineau date pe care le puteau folosi apoi pentru şantaj şi era o

discriminare faţă de ceilalţi colegi de profesie.

A doua teză era aceea de a clarifica într-un fel posibilitatea detectivilor particulari

de a-şi desfăşura activitatea în condiţiile legii, în sensul de a nu săvârşi activităţi similare

abuzului în serviciu, dar, în acelaşi timp, nici să nu aibă anumite restricţii impuse, poate, în

mod arbitrar.

În discuţiile pe care le-am avut în comisie, s-a renunţat la prima teză, considerând

că ar exista o discriminare dacă s-ar propune, repet, ca anumite categorii de persoane să nu

poată să practice meseria, iar Guvernul şi-a modificat, după două runde de discuţii şi

primirea unui aviz de la Ministerul Justiţiei, punctul de vedere privind celelalte două

aspecte. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul a precizat, în punctul de vedere transmis în scris, că nu susţine adoptarea

propunerii legislative. În cadrul comisiei au fost eliminate acele texte care vizau fondul

reglementării.

Semnalez faptul că, prin propunerea legislativă, nu se aduc modificări substanţiale

textelor în vigoare, ci se explicitează doar două dintre normele existente. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Care este punctul de vedere al Guvernului în aceste condiţii?! Guvernul nu susţine.

Domnule senator Meleşcanu, vă rog.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Urmare discuţiilor pe care le-am avut în comisie, a fost eliminat amendamentul, dar

s-a introdus un amendament la art. 12, care, în opinia noastră, este foarte important: cere celor

- 100 -

care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu să nu uzeze de calitatea de detectiv particular

decât în interesul serviciului, şi nu în interesul propriu, prin şantaj, ameninţare şi alte practici

nelegale – termenul a fost convenit împreună cu colegii de la Ministerul Administraţiei şi

Internelor – cu scopul de a obţine un câştig material, profesional sau moral.

Considerând că acest amendament reprezintă totuşi o îmbunătăţire a textului actual,

comisia a întocmit un raport de admitere. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise care v-

au fost prezentate. Vă rog să votaţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

36 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul nu a întrunit

numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 35 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a

fost respinsă.

*

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind

completarea articolului 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravenţiilor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim să prezinte, din partea iniţiatorilor, o

propunere legislativă aducătoare de resurse pentru sistemul de sănătate.

Vă rog, domnule senator, microfonul 5.

Domnul Paul Ichim:

Propunerea legislativă se încadrează în ideea precedentelor. Am să fac apel un pic la

răbdarea dumneavoastră. Ştiu că hipoglicemia îşi spune cuvântul şi nervozitatea este mare.

Vă rog să reţineţi că pentru sistemul de sănătate din România ar fi necesar un

minimum de 6% din produsul intern brut. Ne aflăm undeva la 3,2%. Ţările din jurul nostru

lucrează la minimum 8%.

Mă scuzaţi, acestea au fost datele pe care am vrut să vi le dau. Este un deficit foarte

mare în finanţarea sistemului de sănătate.

Dumneavoastră veţi hotărî prin vot dacă mai găsim ceva pentru sănătate.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

- 101 -

Doamna secretar de stat Alexe, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al

Guvernului. Aveţi cuvântul, microfonul 9.

Doamna Irina Alexe:

Mulţumesc.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul

de respingere propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule senator Ţuţuianu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz favorabil, cu un

amendament care nu a fost însuşit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a transmis aviz

negativ. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Guvernul nu susţine, iar raportul întocmit

de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Dacă nu sunt

intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cu 37 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a

fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

*

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,

precum şi unele măsuri adiacente, Titlul VI.

Iniţiatorul, domnul deputat Ganţ, nu este prezent.

Domnule vicepreşedinte Sergiu Diacomatu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere

al Guvernului. Aveţi cuvântul, microfonul 8.

Domnul Sergiu Ionuţ Diacomatu – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale

pentru Restituirea Proprietăţilor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă doreşte, în primul rând, să înlăture interdicţia stabilită de lege

în actualul context privind înstrăinarea terenurilor aparţinând formelor asociative, respectiv

în cazul obştilor de cumpărare.

- 102 -

Având în vedere faptul că în interiorul acestor obşti au apărut numeroase situaţii

conflictuale de-a lungul timpului şi în virtutea protejării fondului forestier, acest regim de

proprietate fiind prevăzut şi recunoscut şi în Codul silvic, Guvernul nu susţine adoptarea

acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport

de respingere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi au transmis avize negative. Comisia pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului a transmis aviz favorabil.

Respingerea este motivată, în principal, pe ideea că intervenţia legislativă trebuia să

vizeze completarea art. 28 din Legea nr. 1/2000, şi nu modificarea Legii nr. 247/2005.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Propunerea legislativă face

parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votaţi.

Cu 53 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere nu a

întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 18 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a

fost respinsă.

*

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Acest punct din ordinea de zi are termen de adoptare tacită azi şi este ultimul punct

pe care-l propun pentru dezbatere în această şedinţă de plen.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu este iniţiator.

Aveţi cuvântul, microfonul 6.

Domnul Sergiu-Florin Nicolaescu:

Stimaţi colegi,

- 103 -

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Trebuie să vă spun că este pentru prima dată în cadrul Senatului României când în

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă se află trei cineaşti. Este vorba de

domnul senator Radu F. Alexandru, de domnul senator Mircea Diaconu şi de subsemnatul.

Vreau să-mi permiteţi să fac o foarte scurtă istorie. În perioada comunistă nu am avut o

Lege a cinematografiei, am avut un HCM nr. 1089/1970. Pe urmă, după revoluţie, în data de 8

februarie 1990 am făcut prima Lege a cinematografiei, împreună cu domnul Iorgovan. Câţiva

ani mai târziu, am făcut cea de-a treia lege, este vorba de Legea nr. 630/1994, şi iată-mă acum,

recidivist, în anul 2010, venind cu o nouă lege. Sunt iniţiatorul unei noi legi care este iscălită de

majoritatea membrilor comisiei şi cu niciun vot împotrivă.

Vreau să vă spun următorul lucru: mă ridic împotriva acestei legi care are o

grămadă de vinovăţii, începând cu Răzvan Theodorescu, continuând cu Mona Muscă, cu

Iorgulescu, cu domnul ministru Paleologu. În momentul de faţă există un ministru în care,

deocamdată, am încredere.

Vreau să încep cu cea mai absurdă încălcare de lege făcută de o lege în România.

Eu alt caz nu mai cunosc. Este vorba de încălcarea legii şi... mă iertaţi o secundă...

În momentul de faţă, finanţarea proiectelor de film se face prin intermediul unor

aşa-zise credite rambursabile, fără dobândă, acordate din Fondul cinematografic. Aceste

credite trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, după care, dacă rambursarea nu este

încheiată, dreptul de exploatare a filmului finanţat, trece la Centrul Naţional al

Cinematografiei. În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată şi de fiecare dată

filmul intră în posesia CNC-ului – CNC-ul este Centrul Naţional al Cinematografiei. Este o

situaţie similară unui credit imobiliar în care, dacă acesta nu este rambursat la timp, banca

îţi confiscă bunul ipotecat, respectiv casa.

Este adevărat că Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht prevede la art. 87 că: „Sunt

incompatibile cu piaţa comună a ajutoarelor acordate de state sau prin intermediul resurselor de

stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa, prin favorizarea

anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri în măsura în care acestea afectează

schimburile comerciale dintre statele membre”. Dar, la art. 87 alin. 3 lit. d), se constituie o

excepţie de la această regulă: „Ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea

patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor

comerciale şi de concurenţă în comunitate într-o măsură care contravine interesului comun”.

Or, producţiile cinematografice finanţate de statul român sunt încadrabile în această categorie.

Sumele investite prin Fondul cinematografic românesc sunt mai mult decât modeste, în

comparaţie cu cele ale altor state din Uniunea Europeană şi, în consecinţă, este greu de crezut

- 104 -

că pot modifica în mod nefavorabil condiţiile de concurenţă în spaţiul european. Acesta este

argumentul nr. 1 împotriva legii.

Sigur că cea mai gravă dintre încălcări este faptul că în Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional există două studiouri cinematografice de stat, finanţate de stat, şi

care produc filme cinematografice. Este un lucru interzis de aceeaşi lege dată de

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Sunt curios să aflu ce argumente poate aduce

reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi vă asigur că am în aceste

două pagini suficiente argumente ca să fiţi cu toţii de acord cu această lege. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Timiş. Microfonul 10.

Domnul Vasile Timiş – secretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului

Naţional:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Menţionăm că Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 este rezultatul colaborării cu

Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană, în cadrul mecanismului de preaderare a

României la Uniunea Europeană.

Vrem să precizăm că noţiunile şi modificările propuse prin intermediul acestei

iniţiative legislative nu au la bază directivele şi recomandările Uniunii Europene şi nici

practica europeană în domeniu.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional este conştient de importanţa

îmbunătăţirii Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, drept pentru care am participat la

dezbaterile din comisia de specialitate. Dialogul rămâne deschis şi sperăm ca, în cadrul

dezbaterilor din Camera decizională, iniţiativa legislativă să prindă o formă care să fie în

concordanţă şi cu realităţile europene în domeniu. Drept pentru care, deocamdată,

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnul senator Radu Feldman, microfonul 7.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

- 105 -

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a tratat cu toată

atenţia această propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Iniţiativa legislativă pe care o supunem atenţiei dumneavoastră aparţine unui număr

de senatori din Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, din Grupului parlamentar

al PDL şi din Grupului parlamentar al PNL.

Vreau să vă asigur că dezbaterile în cadrul comisiei au fost extrem-extrem de atent

duse. Am invitat un număr de personalităţi de prim rang din cinematografia românească, în

egală măsură realizatori, respectiv regizori şi producători. Am avut alături de noi, ca

interlocutor permanent, reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Aşa cum a spus şi domnul senator Sergiu Nicolaescu, prin iniţiativa legislativă se

încearcă corectarea unor deficienţe în funcţionarea sistemului de producţie, în speţă al CNC.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, din partea

Consiliului Legislativ. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a

Senatului ne-a transmis, la fel, aviz favorabil, fără amendamente.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă

a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi – 7 voturi pentru şi două abţineri – să

adopte raport de admitere cu amendamente.

Este vorba despre o lege ordinară, care urmează să fie supusă votului

dumneavoastră şi să meargă mai departe în atenţia comisiei de specialitate din Camera

Deputaţilor şi, ulterior, a plenului Camerei Deputaţilor.

Vreau să vă spun că iniţiatorii, ca şi ceilalţi colegi, suntem pe deplin conştienţi că

este încă o iniţiativă legislativă perfectibilă. Cu siguranţă, dezbaterile din Camera

Deputaţilor vor aduce un aport benefic, dar, ca etapă de lucru, vă rog respectuos să aveţi

bunăvoinţa să daţi vot favorabil pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă consult dacă sunt intervenţii. Dezbateri? Nu sunt. (Rumoare, discuţii) Ba da.

Doamna vicepreşedinte Boagiu. Legiunea de onoare pentru cinematografia...

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea este foarte simplă, foarte scurtă şi chiar critică, aşa cum fac de

obicei când am ceva de spus, indiferent de culoarea celor care au sau nu au intervenţii sau

care desconsideră, la un moment dat, munca parlamentarilor.

- 106 -

Cu tot respectul pentru punctul de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului,

eu personal consider că, dacă era ceva de corectat, se putea corecta şi aici. Asta o spun din

experienţa dobândită de-a lungul timpului sau neplăcut dobândită în relaţia cu Ministerul

Culturii şi Patrimoniului Naţional, care întotdeauna este atotştiutor şi întotdeauna este mai

ştiutor decât ştiutorii şi mai ştiutor decât nişte oameni care vin din domeniu şi au lucrat o

viaţă întreagă în domeniu.

Nu mi se pare normal să vii în plenul Senatului să spui: „deocamdată avem un

punct de vedere...”. Am şi eu un proiect de lege care stă de vreo doi ani, fiindcă,

deocamdată, există un punct de vedere care va deveni un alt punct de vedere, care,

probabil, va avea o altă poziţie şi un alt punct de vedere.

Astfel de argumente nu stau în picioare, cel puţin în faţa senatorilor cu experienţă şi

printre iniţiatori se află oameni în faţa cărora se pleacă o întreagă Românie, nu este nevoie

să mai spunem că le recunoaştem şi noi experienţa.

Eu personal şi colegii mei vom susţine acest proiect de lege şi dacă, într-adevăr,

aveţi un punct de vedere exprimaţi-l mai departe pe circuitul legislativ, dar nu ne mai

blocaţi când avem idei care se mişcă mai rapid decât ale dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamna senator Boagiu.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vreau să precizez faptul că propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare.

Avem în faţa noastră un raport al comisiei cu amendamentele admise pe care vi-l

supun votului. Vă rog să votaţi.

Cu 65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Doamna senator Mihaela Popa, vă rog să votaţi şi dumneavoastră.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a

fost adoptată. (Aplauze)

Am o rugăminte către domnul Gabriel Sandu, ministru al comunicaţiilor şi

societăţii informaţionale.

Mâine, vom avea pe agenda noastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei

de Urgenţă a Guvernului cu privire la Agenţia Naţională de Comunicaţii, o problemă legată

de relaţia noastră cu Comisia Europeană, şi domnul ministru s-a oferit să vină personal în

faţa noastră pentru a susţine importanţa acestui proiect.

- 107 -

Vă rog să-i transmiteţi să vină mâine la plenul nostru.

Doresc să vă informez că mâine, de dimineaţă, vom avea şedinţă în plen, iar următoarele

patru puncte din ordinea de zi de astăzi vor fi reprogramate pentru mâine dimineaţă.

*

Întrebările şi interpelările de astăzi vor fi transmise Guvernului în scris.

Au depus întrebări în scris, la secretariatul şedinţei: domnul senator Dumitru Oprea,

domnul senator Petru Başa, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Gheorghe Bîrlea,

doamna senator Doina Silistru, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Laurenţiu

Florian Coca, domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, domnului senator Cornel Popa.

Au depus interpelări în scris, la secretariatul şedinţei: domnul senator Petru Başa,

domnul senator Ioan Ruşeţ, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Orest Onofrei,

domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Şerban Constantin Valeca, domnul senator

Valer Marian, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Emilian-Valentin Frâncu,

domnul senator Marius-Petre Nicoară, doamna senator Minerva Boitan, domnul senator

Paul Ichim.

Cu acestea închidem şedinţa noastră de plen de astăzi şi vă mulţumesc tuturor. O

seară plăcută!

Ne revedem mâine, la ora 9.00, pentru şedinţa de plen a Senatului din 18 mai 2010.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20.05.