s t e n o g r a m a - senat.ro · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 28 februarie 2018 s...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 februarie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul a corectat

cazurile punctuale din reforma fiscală”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Protecția civilă se face pentru

oameni, prin oameni”;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernanții au «talent»…”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Suspendarea șefei DNA

nu a fost inclusă în programul de guvernare”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca temă propunerea ministrului

justiției, domnul Tudorel Toader, privind revocarea din funcție a procurorului șef al

DNA, doamna Laura Codruța Kövesi;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Ministrul Toader – brațul

armat al asaltului asupra justiției”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Colibași –

singura comună din județul Giurgiu fără nicio cârciumă!”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea poluării, pe lista

priorităților naționale”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă Ziua internațională a bolilor

rare;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă dreptul la mediu sănătos;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Programele de dezvoltare și

asigurarea acestora cu forță de muncă pregătită”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Ministrul justiției, un umil

avocat pledant pentru niște infractori cu gulere albe”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Un pas important

pentru îmbunătățirea politicilor privind folosirea și reciclarea deșeurilor din plastic”.

4

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 24

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 5 – 10 martie a.c. 24

4. Alocuțiune referitoare la înscrierea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Practicilor

culturale asociate zilei de 1 Martie.

25

- 2 -

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul

de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2018 – COM(2017) 650 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naționale de

integrare a romilor – COM(2017) 458 final.

29

6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind Legea muntelui. (L95/2018) 32

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind

achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.

(L465/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și

Comisia economică, industrii şi servicii.)

44

8. Legea pentru înfiinţarea Centrului Muzeal al Locomotivelor. (L505/2016)

(Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

(Retrimitere la Comisia pentru transporturi şi energie.)

45

9. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat. (L455/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

46

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea şi combaterea violenţei în familie. (L458/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru egalitatea de şanse și Comisia pentru muncă, familie şi

protecţie socială.)

51

11. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2017

pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj

și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind

constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. (L551/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

51

12. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu

caracter ocazional desfăşurate de zilieri. (L471/2017)

53

13. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 94/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

55

- 3 -

Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Informațional pentru

Piața Produselor Agricole și Alimentare. (L550/2017)

14. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească şi Brună. (L87/2018)

56

15. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea centrelor de colectare lapte în zona montană. (L89/2018)

61

16. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15

alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Bosnia şi Herţegovina pentru evitarea

dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la

Sarajevo la 6 decembrie 2016;

- Lege pentru modificarea art. 84 alin. (1) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

- Lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii –

procedură de urgență.

69

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 28 februarie 2018

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de doamna

senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 februarie 2018.

O rog pe colega noastră Federovici Doina-Elena să poftească la microfon.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Guvernul a corectat cazurile punctuale din

reforma fiscală”.

Distinși colegi,

Guvernul PSD-ALDE a emis la începutul acestui an câteva acte normative prin care a rezolvat

cazurile punctuale care s-au manifestat după intrarea în vigoare a reformei fiscale adoptate anul trecut.

O parte dintre aceste acte normative sunt ordonanțe de urgență, care vor ajunge și pe masa

Parlamentului pentru a fi aprobate, iar eu vă rog să susțineți aprobarea lor, pentru că ele au adus acele

corecții pentru rezolvarea acelor probleme legate de salariile IT-iștilor cu studii superioare, de unele

contracte part-time și de salariile celor care se află în concediu medical. Eu consider că este necesar să

admitem existența acestor cazuri punctuale și, cel mai important, este bine că Guvernul a oferit deja o

soluție.

Săptămâna trecută a fost rezolvată și problema salariilor celor aflați în concediu medical.

Practic, s-a plafonat nivelul contribuțiilor sociale pentru cei cu salarii în concediu medical, astfel încât

veniturile nete ale acestora să nu scadă.

La fel s-a procedat și în cazul contractelor part-time, unde s-a definit clar în lege că angajatorul

are obligația de a plăti angajaților cu contracte part-time contribuții în valoare aferentă salariului minim

pe economie. E normal să fie așa, pentru că până acum au fost sute de mii de angajatori care și-au privat

angajații de dreptul la o pensie decentă și au folosit contractele part-time pentru a plăti mai puține

contribuții sociale la stat, în dauna propriilor salariați. Dovadă e faptul că, imediat după introducerea

- 5 -

acestei măsuri, circa 185 000 de contracte part-time s-au transformat în contracte full-time, ceea ce

arată cât de mare era dimensiunea acestor forme de evitare a plății taxelor către stat.

Nu mai e cazul să intru în detalii în ceea ce privește salariile celor care erau deja scutiți de

impozit pe profit și, nemaifiind spațiu de diminuare a impozitului, nu era posibil să se compenseze

creșterea valorii nominale a contribuțiilor sociale. Pentru a nu crește costul angajatorilor, Guvernul a

preluat la bugetul de stat sarcina de a completa diferența, cu condiția fermă ca salariile acestor

categorii să nu scadă, respectiv IT-iștii cu studii superioare, cercetătorii, persoanele cu handicap grav și

sezonierii menținuți în funcție toată perioada anului.

Deci e bine că Guvernul a venit cu aceste soluții și cred că noi, în calitate de parlamentari,

trebuie să validăm toate aceste decizii când vor intra în dezbaterea parlamentară. Cred însă că în

același timp trebuie să ne ridicăm privirea de pe aceste cazuri punctuale, ca să putem vedea imaginea

de ansamblu pe care au produs-o reforma fiscală și guvernarea de până acum PSD și ALDE.

Stimați colegi,

Sunt 1,3 milioane de salariați în sectorul public și în cel privat care sunt remunerați cu salariul

minim pe economie și care au beneficiat anul trecut de majorări de salarii, iar în ianuarie 2018 au mai

primit o majorare importantă, de circa 100 de lei la salariul net.

Sunt, de asemenea, 1,2 milioane de bugetari care au primit majorări de salarii importante în

2017: medici, profesori, polițiști, militari sau funcționari. De asemenea, ei au mai primit majorări la

începutul acestui an prin Legea salarizării unitare.

Mai sunt, de asemenea, 5 milioane de pensionari care au primit pensii mai mari, atât prin

creșterea punctului de pensie, cât și prin scutirea de taxe, respectiv scutirea de CASS pentru toate

pensiile și de impozit pentru toate pensiile mai mici de 2 000 de lei.

Sunt, așadar, 7,5 milioane de români care au mai mulți bani în buzunar ca efect direct al

măsurilor luate de Guvern. Sunt, de asemenea, milioane de salariați din sistemul privat care au

beneficiat de majorări de salarii prin efectele indirecte generate de măsurile economice ale guvernării

coaliției PSD-ALDE.

Știu că opoziția spune că toate aceste majorări de salarii s-au topit în inflația așa-zis galopantă.

Nu e deloc galopantă. Vă rog să vă uitați pe cifrele Eurostat, care arată că inflația în România a fost de

doar 1,1% în anul 2017, fiind a patra cea mai mică din Uniunea Europeană.

În plus, ceea ce contează cel mai mult nu e inflația, ci puterea de cumpărare, care a crescut cu

peste 12% în rândul salariaților din România, luați la un loc, de la privat și de la stat. Nu e deloc

suficient. Puterea de cumpărare din România este abia la 64% din media Uniunii Europene. Dar s-a

făcut un salt important față de anul trecut, când puterea de cumpărare era de 59% din media europeană,

- 6 -

iar datele arată că avem toate șansele ca până în 2020 românii să aibă o putere de cumpărare de 70%

din media Uniunii Europene.

Deci, chiar dacă nu e deloc suficient cât au crescut pensiile și salariile din România, putem

afirma că anul trecut s-a făcut cel mai mult pentru recuperarea decalajului față de Uniunea Europeană

și vom continua să facem acest lucru și în anii următori.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, stimată colegă.

Pentru stenograma ședinței, îmi fac datoria să anunț că ședința de astăzi va fi condusă de

subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, și de colegii mei, doamna

senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Oprea, în calitate de secretari ai Senatului.

Și le mulțumesc cu această ocazie.

Îl rog pe domnul coleg Salan Viorel să poftească la microfon.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Salan:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o cât se poate de sugestiv „Protecția civilă se face pentru

oameni, prin oameni”.

Există activități care, prin natura lor, devin expresia solidarității umane, a întrajutorării, a

cooperării. Ziua de azi este dedicată sărbătoririi unei astfel de activități: protecția civilă.

Se împlinesc 85 de ani de când Regele Carol al II-lea a semnat Înaltul Decret Regal din 28

februarie 1930, publicat la 23 martie 1933 în Monitorul Oficial al României ca Regulamentul Apărării

Pasive contra atacurilor aeriene. Acest document marchează apariția protecției civile în România, care

avea ca scop, la momentul respectiv, limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populației și

resurselor teritoriului.

Pe măsură ce contextul istoric și social s-a schimbat, și această importantă componentă a

sistemului apărării naționale a suferit transformări fundamentale. Sfera obiectivelor protecției civile s-a

extins, cuprinzând organizarea activității pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor

calamităților naturale, dar și intervenția în cazul unui accident nuclear sau atac biologic.

Dacă la începutul existenței sale protecția civilă îndeplinea misiuni exclusiv în caz de conflict

armat, în prezent ea acționează la cutremure, inundații, alunecări și prăbușiri de teren, incendii masive

de pădure și la asanarea teritoriului de muniții rămase neexplodate.

- 7 -

În 2004 a avut loc un amplu proces de reformă instituțională, prin care protecția civilă și

pompierii militari s-au reunit într-o singură structură unică – Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Scopul principal al acestei restructurări a fost

adaptarea mecanismului de gestionare a situaților de urgență la standardele NATO și cele ale Uniunii

Europene.

Alinierea la cerințele internaționale a activității sistemului de urgență a însemnat și înzestrarea

cu mijloace de intervenție de ultimă generație. Începând din 2012, Inspectoratul General pentru Situații

de Urgență a beneficiat de fonduri financiare substanțiale pentru achiziționarea de noi echipamente

absolut necesare ducerii la bun sfârșit a misiunilor de salvare.

Fondurile structurale au fost sursa principală de dotare a structurilor de intervenție ale ISU.

Între 2015 și 2017 s-au cheltuit peste 90 de milioane de euro din fonduri europene, pe lângă banii

alocați acestui obiectiv de la bugetul de stat de către Ministerul Afacerilor Interne. S-a reușit înnoirea

unei părți din parcul auto pentru intervenții ale Inspectoratului, ducând la creșterea capacității de

intervenție și a capacității de reacție. Au fost cumpărate echipamente noi pe care structurile de

intervenție ale ISU nu le-au mai avut în dotare.

La sumele cheltuite până în acest moment se adaugă încă peste 100 de milioane de euro

contractate deja din cele 600 de milioane de euro alocate de Guvernul României anul trecut din fonduri

europene. Pe aceste coordonate, procesul de modernizare a IGSU va continua până în anul 2020.

Dar, oricât de mulți bani am cheltui pentru cele mai noi și mai performante dotări, principala

resursă în sistemul de urgență rămân oamenii. Cunosc foarte bine faptul că o bună parte din efectiv

îmbătrânește și trebuie luată în considerare înlocuirea din timp a celor care pleacă. Este nevoie de

oameni pregătiți corect și temeinic și este nevoie de un număr suficient. Consider salutară decizia

conducerii Ministerul Afacerilor Interne de anul trecut de a scurta perioada de pregătire a personalului,

fără a afecta calitatea. Aceasta va permite ca, începând cu acest an, promoția Școlii de Subofițeri

Pompieri să fie de 600 de cadre, față de 200 în anii trecuți.

Mereu gata de intervenție, alături de celelalte structuri ale sistemului național de apărare, ordine

publică și siguranță națională, specialiștii protecției civile participă cu profesionalism și devotament la

toate misiunile de salvare a oamenilor și diminuare a pagubelor materiale. Curajul, spiritul de sacrificiu

și disciplina le-au adus respectul, încrederea și recunoștința cetățenilor.

De Ziua protecției civile, am onoarea să-i felicit și să-i salut cu respect și considerație pe cei

care își riscă viața încercând să-i salveze pe semenii lor aflați în pericol. Cu acest prilej, adresez cele

mai bune gânduri și felicitări militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și

sunt încrezător că își vor face datoria mereu în mod exemplar.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

- 8 -

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, domnule general.

Haina sufletului dumneavoastră rămâne tot ostășească.

Vă mulțumim pentru declarație.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte, domnilor secretari!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernanții au «talent»…”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Recenta ediție a show-ului „Românii au talent” a adus în fața publicului câțiva copii extrem de

talentați, care, spre deosebire de alții, lăsați în grija bunicilor, a fraților mai mari, a mătușilor, vecinilor

sau a cui s-a nimerit, au avut norocul de a fi luați în străinătate de părinții lor plecați la muncă peste

hotare. Printre aceștia s-au numărat doi copii cu șanse reale de a deveni artiști de succes: o micuță

balerină în vârstă de 11 ani și un băiețel care cânta la pian legat la ochi.

M-am întrebat care ar fi fost soarta lor dacă părinții nu i-ar fi luat cu ei în peregrinările lor prin

Occident în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și a unui trai decent. M-am bucurat să-i aud

vorbind românește, chiar dacă pronunția sau cuvintele lor m-au făcut să zâmbesc uneori cu indulgență.

Este, într-adevăr, foarte trist că mulți dintre românii plecați peste hotare nu mai știu limba

română, pe care au învățat-o de mici, dar și mai trist este faptul că se înstrăinează și se transformă din

români în „românești”, chiar așa cum a răspuns tânărul pianist, evident, chiar fără să vrea, când a fost

întrebat despre cine sunt părinții săi: „Părinții mei sunt românești.” Da, „românești”. Ceea ce m-a dus,

involuntar, cu gândul la produsele românești, puține, pe care le mai fabricăm și exportăm și le trimitem

peste hotare. Probabil și posibil ca de la legătura cu originea lor să plece și percepția acestui copil când

a zis așa.

Parafrazez titlul emisiunii care mi-a inspirat aceste reflecții: „Guvernanții au talent”. Talentul

de a ne pregăti pentru „export”, în care se regăsesc toate celelalte „talente” translatate din domeniile

artistice în cele politice, economice, sociale: din muzică – guvernarea cu dezacorduri sau cu sincope;

din pictură – zugrăvirea în roz a unei realități sumbre; din teatru – mimarea grijii față de bunăstarea

cetățeanului; din sculptură – deformarea unor realități evidente; din literatură – scriitura științifico-

fantastică a unui program de guvernare rupt de realitate; din circ – suspansul politic care ne ține cu

sufletul la gură și de care râdem mânzește, cu gândul că pâinea noastră cea de toate zilele este tot mai

- 9 -

mică; din iluzionism – cinismul cu care se guvernează, bazat pe nebăgarea noastră de seamă sau

iuțeala lor de mână.

Într-un cuvânt, au talent! Chiar prea multe talente. Dar, mai presus de toate acestea, au

„talentul” de a-i pregăti pe români să părăsească țara, de a-i transforma pe toți, în ciuda rezistenței pe

care o mai opun, din români în „românești”.

Gheorghe Baciu, senator Grupul PMP, Circumscripția nr. 15 – Covasna

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Oprea Mario-Ovidiu să poftească la microfon.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața tuturor!

Am intitulat declarația politică sub forma unei remarci, dar și atenționări în același timp:

„Suspendarea șefei DNA nu a fost inclusă în programul de guvernare”.

Avertismentele pe care le-am lansat acum doi ani ca partid se adeveresc: majoritatea PSD-

ALDE a urcat la guvernare nu pentru prosperitatea societății, ci în scop „chirurgical”. Principala

activitate a acestui Executiv este să modifice legile justiției, să le convertească în favoarea celor care

comit fapte de corupție, tratând momentul ca pe unul care se consumă într-un schimb valutar. Singurul

țel al majorității PSD-ALDE este ca prin numeroase forme de intimidare și manipulare să ajungă în

mult dorita circumstanță în care verdictele în dosarele penale se luau la sediul de partid.

Acest Guvern și-a abandonat întregul program de guvernare în favoarea exercitării presiunilor

asupra șefei DNA. „Cartea neagră” a acestei guvernări demonstrează punctual că din 724 de

promisiuni doar 33 sunt îndeplinite. Cu toate acestea, restanța care nu dă pace PSD-ALDE este

suspendarea Codruței Kövesi și limitarea posibilităților pe care le au la această oră investigatorii.

Suspendarea șefei DNA nu a fost inclusă în programul de guvernare. La fel, nici măsurile antijustiție

gândite să protejeze infractorii. Și totuși, domnule ministru Toader, asta vă ocupă tot timpul!

Este de netolerat situația în care un ministru al justiției trece de partea persoanelor care sfidează

legea! Este rușinos ca organismele internaționale să-ți atragă atenția public că tu, în țara ta, preferi ca

inculpații să dărâme cultul unei instituții care și-a dovedit eficiența în lupta anticorupție. Sunt foarte

mulți ani de când dorim să înăbușim un fenomen infracțional grav, așa cum este cel al corupției. Este o

perioadă lungă în care am făcut eforturi pentru ca justiția să fie un organism sănătos și independent.

- 10 -

Or, PSD-ALDE dorește brevetarea corupției la nivel înalt. Majoritatea aflată la conducere nu

dorește procese echitabile și corecte. Dorește privilegii pentru suspecți, dorește legi personalizate care

să semene cu o formă garantată de acces spre libertate în ciuda manifestărilor infracționale. Lipsa

răspunderii penale este ceea ce bucură PSD, neîngrădirea mijloacelor de prejudiciu și conectarea în

mod dependent a cetățenilor la acest sistem al șpăgilor, cetățeni care ar trebui protejați de această

condiționare abuzivă, care a ajuns să le pună și viața în pericol.

Raportul anual, lansat de curând, privind indicele de percepție a corupției, elaborat de

Transparency International, arată că singurele țări membre ale Uniunii Europene care au punctaje mai

mici decât România, adică 48 de puncte, sunt Ungaria – 45 de puncte și Bulgaria – 43 de puncte.

Potrivit Transparency International, în următorii ani în România, pe lângă mijloacele de coerciție, va fi

nevoie de o abordare sistematică a prevenirii corupției, de responsabilizare a factorilor decizionali și de

o implicare mai solidă a comunităților locale. Consolidarea integrității este obligatorie la nivelul

tuturor instituțiilor publice. Or, Guvernul României nu poate funcționa drept paravan pentru

politicienii majorității, unii vulnerabili, alții deja compromiși.

Avizul negativ dat de CSM la cererea de revocare a Codruței Kövesi este un semnal clar că un

ministru precum Tudorel Toader duce un război nejustificat, în primul rând, împotriva unei entități ca

DNA, care a făcut progrese, și, în al doilea rând, împotriva societății revoltate, căreia îi transmite

constant că legile justiției sunt proprietatea PSD. Aceste acțiuni, fără îndoială, ar trebui să coste cel

puțin mandatul domnului Toader, dar și al celor care au înlesnit ascensiunea sa într-un minister cheie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu-Mihai să poftească la microfon.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Am asistat ieri la unul dintre cele mai grotești spectacole pe care România le-a putut oferi în

ultima perioadă. Un spectacol al slugărniciei, al incompetenței și al cinismului.

Ministrul justiției, Tudorel Toader, profesor de drept la una dintre cele mai prestigioase

universități din țară, fost membru al Curții Constituționale, și-a susținut ieri la CSM pledoaria pentru

- 11 -

propunerea de revocare a procurorului șef Laura Codruța Kövesi. Vă fac o mărturisire: rar mi-a fost

dat să văd atâta incompetență, servilism și aroganță ca ieri!

Ajuns să slujească hoția și hoții, nu adevărul și dreptatea, Tudorel Toader a arătat ieri nu doar

României, dar și lumii întregi, care se uită cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă aici, ne-a arătat tuturor

că respectul față de fapte nu mai este o condiție sine qua non a celor puși să administreze o țară. Ajuns

în slujba unor „daddy”, a unor deputați-mitralieră, clanul Cosma sau alții, ministrul justiției a

demonstrat că este capabil să arunce în aer, cu o nonșalanță și o aroganță greu de imaginat, viitorul a

milioane de români, aceia care locuiesc aici sau cei care, sătui de experimentele PSD, au decis sau au

fost forțați să plece.

„România a ajuns țara în care unii ar fi în stare să suprime și legea gravitației, numai să scape

de pușcărie”, remarca ieri filozoful Mihai Șora.

Pentru acest Guvern nu mai contează nimic: nici protestele a mii de români, ajunse aproape

obișnuințe duminicale, nici semnalele de alarmă a mii de profesioniști magistrați, nici apelurile publice

ale partenerilor externi, inclusiv ale membrilor familiei socialiștilor europeni.

Domnul Tudorel Toader a prezentat ieri în fața procurorilor CSM o însăilare de păreri

personale, argumente emoționale numai bune pentru studiourile de televiziune, interpretări eronate ale

textelor de lege. A ajuns până la a nega unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept –

rolul justiției. Toate acestea, pentru a schimba de la conducerea DNA procurorul șef, unul dintre

personajele cheie în această luptă pentru supraviețuire a acestui stat de drept, care este sub asediu în

România lui Dragnea și Tăriceanu.

Votul CSM de ieri a arătat nu doar lipsa de fundament legal a solicitării de revocare. Votul de

ieri al procurorilor a fost eminamente un vot de blam împotriva incompetenței lui Tudorel Toader.

Tudorel Toader a picat ieri la examenul de drept.

Îi cer public demisia ministrului Tudorel Toader, atât pentru spectacolul jalnic de ieri, cât și

pentru incapacitatea, dovedită încă o dată, de a sta în fruntea unui sistem drept! Îi cer demisia lui

Tudorel Toader pentru că locul lui nu este în fruntea unei țări și cred că nici măcar la o catedră nu-i

mai este locul!

Tudorel Toader, de-mi-si-a!

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Wiener Adrian să poftească la microfon.

Domnul Adrian Wiener:


- 12 -

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministrul Toader – brațul armat al asaltului

asupra justiției”.

Stimați colegi,

Am urmărit cu dezamăgire și reflexe autonome intermitente raportul domnului ministru

Tudorel Toader prin care declanșa procedura de revocare a procurorului șef DNA, Laura Codruța

Kövesi.

Însă, în spatele aserțiunilor aparent docte, dincolo de textura tehnică, se pot observa

transgresiuni flagrante ale logicii juridice formale. Mai precis, referiri la dosare în curs – Belina,

pronunțarea asupra unor situații ce intră în competența CSM, și anume tergiversarea soluționării unor

cauze sau falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, sau acuzații de arestări nelegale, fapte ce

pot fi, eventual, constatate ca atare de instanțele de judecată. Nota bene – domnul ministru știe foarte

bine, dar ignoră cu desăvârșire faptul că arestările sunt dispuse de instanțe în România, și nu de vreun

procuror.

Trebuie precizat faptul că ministrul justiției poate face aprecieri, conform Constituției, doar

asupra managementului defectuos al DNA. De aceea, așa-zisul raport excede cu mult cadrul

constituțional în care domnul Toader are mandat să se pronunțe instituțional.

De asemenea, în același discurs, domnul ministru face procese de intenție și culpabilizează

delictul de opinie evocând déjà-vu-uri din epoci de mult apuse. Astfel, se pronunță depreciativ asupra

opiniilor exprimate de doamna Kövesi în diverse apariții media și o acuză de prejudicii de imagine

aduse României, când, în fapt, este îndeobște cunoscut că toate rapoartele MCV au aprecieri favorabile

asupra activității DNA, iar instituția este considerată un model de bună practică în Europa, activitatea

ei fiind elogiată de ambasadele Statelor Unite, Suediei, Finlandei, Germaniei.

Într-o țară ca România, devalizată de decenii de corupție și clientelism, mustind de impostură și

decrepitudine morală, tirada, formalizată ca raport, a domnului ministru Toader este un gest de-a

dreptul indecent. Consider că rechizitoriul întocmit de domnul Tudorel Toader procurorului șef al

DNA este un demers politic(ianist) inacceptabil. Tudorel Toader se dovedește a fi un instrument

contondent prin care grupurile infracționale (dez)organizate atacă frontal statul de drept. Aprecierile

din raport sunt evident executate la comandă și se înscriu în cadrul mai larg al desantului asupra

fundamentelor democrației la care asistăm de mai bine de un an.

Uniunea Salvați România a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului justiției, domnul

Tudorel Toader. De asemenea, consider că ar fi un gest de minimă restaurație a prestigiului

Ministerului Public ca domnul Toader să-și dea demisia.

Mulțumesc.

- 13 -

Senator USR Adrian Wiener, Circumscripția nr. 2 – Arad

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să poftească la microfon.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!


Onorat prezidiu,


Titlul declarației politice: „Colibași – singura comună din județul Giurgiu fără nicio cârciumă!”

Ales pentru a patra oară primar la Colibași în vara anului 2016, Constantin Stoica scrie, de 14

ani, istoria comunei Colibași din județul Giurgiu.

Dacă ar fi candidat pentru un mandat de europarlamentar, ar fi putut fi unul din

europarlamentarii români de succes, situat în prima linie a unor demersuri inițiate în legislativul

european în favoarea educației, a IMM-urilor sau a agricultorilor, toate în folosul României. Dacă ar fi

dorit, poate ar fi fost un vizionar președinte de consiliu județean, pentru că a înțeles că foarte puține

lucruri sunt realizabile de unul singur, iar rezultatele durabile sunt o continuare firească a inițiativelor

locale și se obțin doar în echipă. Dacă ar fi candidat la alegerile parlamentare, am fi avut în el un

parlamentar român strălucit.

Tot ceea ce și-a propus pentru comunitate, Constantin Stoica a realizat. Vorbim la Colibași

despre promisiunile respectate ale unui om care a luat viața în serios. Realizările lui sunt explicația

încrederii pe care i-o acordă cetățenii din comună, iar proiectele sale din acest mandat sunt explicația

timpului acordat acum și aici.

PNDL 1 i-a oferit oportunitatea realizării sistemului de alimentare cu apă în comună, în valoare

de 13 miliarde de lei, iar implementarea etapei a doua a Programului național de dezvoltare locală, prin

care primesc finanțare toate proiectele eligibile ale administrațiilor publice locale, PNDL 2, face

posibilă modernizarea drumurilor în satele Colibași și Câmpurelu, în valoare de 16,3 milioane de lei.

S-a realizat și biserică nouă, iar în satul Colibași s-a construit un gard pentru cimitir pictat cu

portrete de sfinți, din banii gospodarilor, nu din bani publici. Școlile gimnaziale au fost reamenajate și

li s-au adăugat terenuri de sport. S-a refăcut integral rețeaua electrică și de iluminat stradal.

Cei circa 2 000 de locuitori sunt ocupați să muncească în solariile lor 365 de zile pe an și nu ne

surprinde nici faptul că aproape 50% din cei care au aplicat la Programul de sprijin pentru tomate

românești sunt din comuna Colibași.

- 14 -

Pentru ca legumicultorii din comuna Colibași să nu mai străbată țara mergând din oraș în oraș,

din piață în piață să-și vândă legumele, primarul a gândit și a realizat în 2017 cooperativa BioProd,

care se ocupă de colectarea, depozitarea, preluarea și comercializarea legumelor din zonă. La nivelul

comunei au fost depuse circa 130 de proiecte pentru submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor

fermieri.

Pentru că locuitorii săi sunt ocupați cu munca, mai ales în agricultură, se spune despre Colibași

că nu are nicio cârciumă. Și nu v-am spus o poveste, v-am relatat doar fapte reale, scrise cu majuscule

în viața, istoria și devenirea comunei Colibași din județul Giurgiu.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon.

Domnul Victorel Lupu:



Titlul declarației politice de astăzi: „Reducerea poluării, pe lista priorităților naționale”

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez astăzi dumneavoastră pe un subiect pe care eu îl consider ca fiind de maximă

importanță: poluarea. Și mă refer la calitatea aerului din marile aglomerări urbane.

Specialiștii au atras atenția că orașe mari ale României sunt poluate. Pe acest subiect există o

monitorizare inclusiv a forurilor europene. Dar, chiar dacă nu ar fi fost, tot ar fi trebuit să fie în topul

listei noastre de priorități. Pentru că un aer poluat înseamnă un risc pentru sănătatea oamenilor.

Aș vrea să tratăm acest subiect cu maturitate. În mass-media s-a vorbit de trei orașe din țară,

printre care și municipiul Iași, care n-ar îndeplini parametrii de mediu. Chiar dacă au fost făcute de

specialiști, măsurătorile s-au realizat izolat, la intervale neregulate de timp și nu cred că ne pot oferi o

imagine reală de ansamblu la nivelul tuturor marilor centre urbane.

Ar trebui să plecăm de la cauză la efect, să monitorizăm fenomenul și apoi să parcurgem

etapele de implementare a soluțiilor. Adică instituțiile responsabile să ia în calcul achiziționarea și

montarea de echipamente de măsură care să ne ofere informații în timp real despre calitatea aerului, iar

ulterior să stabilim ce avem de făcut atât noi, ca for legislativ, cât și colegii noștri din Executiv.


- 15 -

Este de dorit să nu lăsăm întreaga responsabilitate a calității aerului în seama administrațiilor

locale, a primarilor și consilierilor. Sigur, există multe măsuri care pot și trebuie adoptate la nivel local.

Și ele trebuie stabilite în detaliu după ce avem întreg tabloul poluării. Însă sunt și foarte multe care nu-și

vor găsi o rezolvare fără sprijinul autorităților centrale.

Din câte cunosc eu, niciunul dintre orașele mari ale Moldovei, fie că vorbim de Suceava,

Botoșani, Piatra Neamț, Iași, Vaslui sau Bacău, nu are o șosea ocolitoare în adevăratul sens al

cuvântului. Iar rolul acestor variante este primordial în creșterea calității aerului: elimină traficul greu

din orașe. Totodată, avem un număr foarte mare de mașini vechi, poluante, care sunt aduse și puse în

circulație în România. Stimularea și mai clară a achiziției de mașini hibrid și electrice trebuie să se

regăsească printre prioritățile noastre, împreună cu cea de realizare a unei rețele naționale de stații de

încărcare. Lipsa modernizărilor la termocentrale, dar și gropile de gunoi neconforme sunt alte cauze

ale poluării. Acestea sunt doar câteva exemple care contribuie la înrăutățirea calității aerului.

În încheiere vreau să reafirm importanța realizării unei strategii naționale de reducere a

poluării, care să cuprindă o radiografie exactă, dar și un set de măsuri. Ne suntem datori nouă, dar mai

ales copiilor și nepoților noștri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Domnul Cristian Ghica:

Vă mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi, 28 februarie, este Ziua internațională a bolilor rare.

Sigur, când în România există mari probleme în tratarea bolilor comune, precum afecțiunile

cardiovasculare, sau a celor aproape eradicate în alte țări membre UE, cum ar fi tuberculoza, poate

părea bizar să discutăm despre boli rare. Totuși, se estimează că există 30 de milioane de pacienți

afectați de boli rare în Europa, iar dintre aceștia un milion sunt români, majoritatea, evident,

nediagnosticați în țara noastră. Trei sferturi din acești pacienți sunt copii.

Diferența dintre estimările medicale și numărul celor diagnosticați deja la nivel național, doar 6 500

de cazuri, semnalează încă o neputință a sistemului medical din țara noastră. Pentru că nu există fie

voință, fie capacitatea de a diagnostica în mod corect pacienții care suferă de boli rare sau nu au acces

- 16 -

la tratament adecvat, iar unii nici măcar nu știu că motivul stării lor este o afecțiune de acest tip.

Ambele situații reprezintă o încălcare gravă a dreptului constituțional la sănătate.

Unul dintre motivele care stau la baza acestor abateri este lipsa de investiții în infrastructura

medicală, în general, și în infrastructura specializată, în particular. Un exemplu concret îl reprezintă

cele două centre de boli rare de la Iași, înființate în anul 2016 și care nu au primit nici până acum vreun

leu de la bugetul de stat sau de la bugetul local. Nu există clădiri funcționale, nu există programe-cadru

prin care să primească finanțare pentru abordarea multidisciplinară, necesară în cazuri dificile, ca să nu

mai vorbim despre aparatură.

Vă amintesc că unul dintre cele două centre este dedicat tratamentului malformațiilor de

dezvoltare și al bolilor intelectuale rare pediatrice. Dotarea unui astfel de centru ar costa puțin peste un

milion de euro, o sumă nesemnificativă în raport cu cheltuielile bugetare.

Știm cu toții, stimate colege și stimați colegi, că statul român poate accesa programe europene

în acest scop. Sunt disponibile fonduri pentru programe de screening și detectare de boli rare încă din

faze incipiente, când tratamentul, evident, este mult mai simplu, cu mai multe șanse de reușită și, deloc

neglijabil, cu costuri mult, mult mai mici. Diversele mecanisme de susținere europene ar putea fi

soluția pentru rezolvarea deficitului major de molecule, hormoni de creștere și alte tratamente pentru

bolile rare.

Dovadă că se poate, un ONG a reușit încă de acum câțiva ani să construiască și să doteze un

centru specializat pentru copiii cu boli rare și tulburări de spectru autist printr-un program cu finanțare

norvegiană. Copiii tratați la centrul NoRo au astfel acces gratuit la tratamentele de specialitate, terapii

personalizate și activități de integrare socială. Repet, fără sprijinul sau participarea autorităților locale

sau centrale.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Împreună putem să deblocăm și să facilităm accesul la linii de finanțare europene pentru

tratamentul bolilor rare. Vă reamintesc că Ministerul Sănătății a agreat înființarea a 32 de astfel de

centre la nivel național, însă niciunul nu a primit și finanțare.

Vă mulțumesc.

Sunt senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 – București.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim pentru interesanta dumneavoastră declarație.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule președinte!

- 17 -

Stimate colege și stimați colegi,

Pentru început, o să dau citire art. 35 din Constituția României – „Dreptul la mediu sănătos”:

„(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat

ecologic.

(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora mediul înconjurător.”


În această lună și la sfârșitul sesiunii trecute, aici, în Senatul României, au fost votate mai multe

legi care calcă în picioare acest drept. Cea mai recentă a trecut zilele trecute și vizează diminuarea

fondului forestier național pentru extinderea minelor de lignit din județul Gorj.

După cum am arătat și în cadrul dezbaterii legii în plen, ceea ce s-a votat nu a fost pro sau

contra exploatării miniere – problema combustibililor fosili este o altă discuție –, ci pro sau contra

respectării Codului silvic, mai exact pro sau contra diminuării fondului forestier național. Din păcate,

majoritatea dintre dumneavoastră ați ales să exonerați Complexul Energetic Oltenia, în fapt, statul

român, compania fiind una cu capital majoritar de stat, de a oferi terenuri pentru reîmpădurire și de a

achita sumele necesare acestei operațiuni. Nu doar Codul silvic a fost siluit prin votul dumneavoastră,

ci și Constituția României, care prevede la art. 35, așa cum am arătat, obligația persoanelor fizice și

juridice și a statului de a respecta dreptul tuturor cetățenilor la un mediu sănătos.

Încălcarea unui drept constituțional al tuturor cetățenilor români, inclusiv al celor angajați la

Complexul Energetic Oltenia, nu are cum să fie un beneficiu, așa cum ați invocat, în mod fals, la

dezbaterea din plen. Și nu e un beneficiu pentru comunitățile locale, cum ați argumentat în cazul altor

proiecte de legi, să permitem distrugerea celor mai valoroase zone, a parcurilor naționale naturale și a

celorlalte arii naturale protejate, pentru că nu are cum să fie un beneficiu distrugerea celei mai

importante resurse și oportunități de dezvoltare a unei comunități locale.

Dincolo de acest argument manipulator, ați adus în discuție aici, în plen, tot ca „argument”,

povestea cu Soros și așa-zisa finanțare de către Soros a luptei pentru salvarea Roșiei Montane și pentru

alte cauze ecologiste. Pentru a lămuri și această minciună, George Soros a pariat la bursă, timp de vreun

an, pe acțiunile firmei miniere Newmont, așa cum pariază de ani buni pe zeci și sute de companii, din

toate domeniile, din întreaga lume. A avut undeva pe la 20% din acțiunile acestei companii-mamă pentru

o companie care deține în jur de 12% din Gabriel Resources, compania care deține 80,69% din RMGC,

titularul licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Făcând calculul, rezultă că interesele lui

Soros în afacerea de la Roșia Montană au fost, timp de un an, atenție, sub 2%.

Ce nu a spus domnul Șerban Nicolae, cel care a adus în discuție acest subiect în plen, e că,

începând cu anul 2009, principalul acționar al afacerii Roșia Montană este un alt miliardar israelian,

- 18 -

Benjamin Steinmetz, cunoscut mai pe scurt ca Beny Steinmetz. Da, este vorba de același Beny

Steinmetz, inculpat alături de Dan Andronic ori Prințul Paul în dosarul retrocedării ilegale a Fermei

Băneasa. Și, da, este vorba de același Prinț Paul, care este inculpat alături de unul dintre foștii „grei” ai

PSD, Viorel Hrebenciuc, în dosarul retrocedărilor ilegale ale unor suprafețe uriașe de păduri, defrișate

ulterior într-un ritm halucinant. Și, da, este vorba de același Dan Andronic, cercetat penal pentru

mărturie mincinoasă, pe ale cărui amintiri fabulatorii s-a clădit show-ul mediatico-propagandistic cu

satul paralel. Acestea sunt fapte, nu speculații propagandistice. Asta, pentru a ști cine cu cine se

asociază și cine ale cui interese le reprezintă în Senatul și Parlamentul României.

Da, știu că pentru dumneavoastră e deranjant că în Senatul României a ajuns cineva care

cunoaște toate aceste detalii, care a investigat și a documentat ca jurnalist, timp de peste 15 ani, toată

caracatița care se află în spatele multor legi cu dedicație care au dus la acapararea resurselor României

și la distrugeri de mediu, cu efecte tragice pentru toți cetățenii acestei țări.

Vă asigur că nici eu, nici colegii mei din USR nu vom lăsa la ușa Parlamentului argumentele

verzi, așa cum ne-a sugerat un alt senator, pentru că acestea reprezintă unul dintre motivele pentru care

ne-am implicat în politică. Pentru că un viitor modern și sustenabil al României nu poate face

abstracție de marea problemă a întregii lumi – încălzirea globală. Pentru că România nu poate să se

dezvolte atâta vreme cât interesele de tip clientelar dictează legi care distrug mediul și pentru că

România nu poate avea un viitor atâta timp cât drepturile cetățenilor prevăzute în Constituție, inclusiv

dreptul la mediu sănătos, sunt încălcate.

Mihai Goțiu, senator USR

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, domnule senator.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:


Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Programele de dezvoltare și asigurarea

acestora cu forță de muncă pregătită”.


În prezenta declarație politică voi aduce în discuție problema forței de muncă pentru proiectele

de dezvoltare ale României. Dacă e să ne luăm după documentele întocmite, România nu are una, ci

- 19 -

două strategii în domeniul forței de muncă. Una este Strategia ocupării și cealaltă este Strategia

educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016 – 2020.

Cred că problema ocupării este aproape de rezolvare, prin epuizarea resursei umane din țară.

Două tendințe conduc la acest deznodământ: reducerea sporului natural al populației, a numărului de

elevi și studenți și migrarea românilor către alte state unde munca este plătită mai bine. S-a vorbit mult

despre aceste probleme, dar s-a înțeles prea puțin pentru a inversa sensul tendințelor. Așa că se nasc tot

mai puțini copii, iar tinerii continuă să plece din țară, iar cei plecați greu se lasă determinați să revină.

În această situație, angajatorii se plâng de faptul că nu mai găsesc lucrători pentru continuarea

sau dezvoltarea afacerilor. Nu mai avem din abundență forță de muncă. Aceasta a devenit o resursă

rară și, trebuie să admitem, cu metodele aplicabile resurselor rare.

În primul rând, o resursă rară are costuri mai mari, iar economia și societatea noastră, dacă vor

să se dezvolte, vor fi nevoite să cheltuiască mai mult pentru forța de muncă. Prin prisma acestui factor,

se vede cât de bine este anticipat viitorul programului de guvernare al PSD atunci când a impus

strategia creșterii salariilor și a veniturilor românilor, consimțind faptul că românii nu mai acceptă

situația de a fi lucrătorii cel mai puțin plătiți din Europa. România salariilor mici nu mai este de

actualitate. Cu greu se mai găsesc astăzi muncitori români calificați care să accepte să lucreze în

condiții grele și cu salarii de mizerie.

În al doilea rând, o resursă rară este utilizată într-un mod cât mai eficient. Această cerință

decurge tocmai din faptul că vorbim de o resursă scumpă. Ca să fie mai productivi, lucrătorii au nevoie

de condiții de muncă la un standard tehnologic cât mai înalt. Introducerea tehnologiilor înalte și

ridicarea gradului de pregătire și responsabilizare a angajaților fac parte din ansamblul metodelor de

creștere a productivității muncii.

Un al treilea aspect pe care doresc să-l evidențiez se referă la gestionarea ratelor de emigrare și

de imigrare a forței de muncă. Pentru a reduce emigrarea românilor, Guvernul a adoptat măsuri de

creștere a salariilor și de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Cu timpul, sperăm ca acestea să dea

rezultate, rezultatele așteptate și plecările să se stabilizeze, în așa fel încât să nu se dezechilibreze

sectoare întregi de activitate, așa cum s-a întâmplat în domeniul sănătății, și nu numai.

La fel de interesant mi se pare a fi și celălalt aspect – administrarea intrărilor de personal străin

pe piața de muncă din România. În acest domeniu, țările mai dezvoltate, îndeosebi SUA, au o

experiență valoroasă, din care am putea avea de învățat. Pentru aceasta, agențiile noastre publice și

firmele private pot prezenta calificările care au căutare pe piața românească a forței de muncă,

condițiile care se oferă personalului calificat din alte state și personalului care dorește să se angajeze pe

un loc de muncă autohton.

- 20 -

Înainte, când forța de muncă era excedentară, aveam organisme care puneau muncitorii români

în legătură cu angajatorii din afară. Acum ne adaptăm noii situații, a penuriei de lucrători din toate

sectoarele de activitate. Sunt convinsă că atât agențiile guvernamentale, cât și patronatele care au ca

obiect de activitate sau ca preocupare pregătirea profesională, aceștia vor căuta să aplice soluții viabile

la problemele reale, așa cum a devenit stringentă lipsa forței de muncă din România.


Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, stimată colegă.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon.

Domnul Nicu Fălcoi:


Declarația mea politică de astăzi se numește „Ministrul justiției, un umil avocat pledant pentru

niște infractori cu gulere albe”.

Stimați colegi,

Așa-zisul raport cu privire la activitatea managerială a procurorului șef al DNA, prezentat acum

câteva zile de ministrul justiției, a reprezentat un gest de sfidare pe care majoritatea politică cu interese

penale pripășită în PSD și ALDE l-a comis la adresa fiecărui cetățean onest al acestei țări. De fapt,

poate că mai corect ar fi fost să spun că președinții celor două Camere ale Parlamentului, domnii

Dragnea și Tăriceanu, l-au tocmit pe Tudorel Toader să le fie ministru al justiției pentru a se folosi de

dumnealui ca de o unealtă pusă în slujba apărării intereselor unor penali. Și asta, într-o țară în care

corupția este o amenințare la adresa siguranței naționale și în care se încearcă încă destructurarea unor

grupări cu multe și complicate ramificații politico-economice, care au vlăguit dramatic de resurse

bugetul țării și al instituțiilor publice și au sărăcit deliberat regiuni întregi, pentru a crea acolo bazine

consistente de electorat captiv.

În aceste condiții, în loc să refuze să se facă părtaș la aceste mizerabile jocuri de interese,

ministrul justiției a acceptat să recite în fața națiunii un rechizitoriu întocmit după indicațiile regizorale

primite de la PSD, în care a înfierat mânios „apucăturile” procurorului șef DNA, care și-a permis să

deranjeze clica penală înglodată până peste cap în afaceri cu bani publici.

În raportul care a stat la baza solicitării de revocare, care a primit ieri aviz negativ de la Secția

de procurori a CSM, domnul Toader ne-a comunicat că procurorul șef DNA s-ar face vinovat de delict

- 21 -

de opinie, fiindcă ar fi pătat, prin declarațiile sale, bunul renume al țării. Renume la care, desigur, au

trudit din greu, prin onestitatea și reputația lor imaculată, mulți dintre vajnicii reprezentanți ai coaliției

PSD-ALDE, nu-i așa?

Am o veste proastă pentru dumneavoastră, domnule Tudorel Toader. Nu, nu procurorul șef al

DNA ne-a făcut de rușine, ci chiar dumneavoastră, care, atunci când ați avut de ales între a nu vă face

de râs, așa cum v-a poruncit domnul Dragnea, și a respecta etica profesională, ați ales fără preget prima

variantă. Mai mult, instinctul de slujitor umil al intereselor unui stăpân corupt v-a făcut să recurgeți –

și la prezentarea publică a raportului, și ieri la CSM – la acuze lipsite de temei și la utilizarea de

informații prin care ați nesocotit prevederi legale. Ați folosit, spre exemplu, în rechizitorul ce v-a fost

dictat informații și date dintr-un dosar aflat încă în curs de soluționare și nu v-a păsat că încălcați astfel

prezumția de nevinovăție. Scuza dumneavoastră cum că ar fi fost vorba despre informații publicate

deja pe o platformă on-line cu profil juridic apropiată găștii de apărători ai penalilor de la trustul TV al

mogulului Voiculescu este cât se poate de ieftină, domnule Toader. Un ministru al justiției corect și

obiectiv nu recurge la astfel de mijloace.

Ați plusat chiar, exacerbându-vă slugărnicia, atunci când ați făcut referire la pretinse culpe ale

procurorului șef DNA legate de dosarul Belina, cel de care se leagă numele stăpânului dumneavoastră.

Sper că domnul Dragnea v-a lăudat și v-a mângâiat pe creștet pentru toate acestea. Nu de alta, dar

permiteți-mi să vă atenționez asupra unui aspect, domnule Toader. Dacă ați fi vrut să vă păstrați măcar o

umbră de credibilitate și obiectivitate cu acest raport scris după dictare, ați fi avut înțelepciunea și

onestitatea să prezentați 100% corect informațiile legate de ce anume a cercetat DNA în dosarul Belina.

L-ați înfierat, de altfel, pe procurorul șef al DNA și pentru „vina” de a fi cercetat posibile infracțiuni

comise la adoptarea O.U.G. 13. N-a fost vorba nici atunci despre cercetarea oportunității emiterii acelei

ordonanțe, domnule Toader, și dumneavoastră știți foarte bine asta. Numai că pseudoargumentele

însăilate în cele 20 de capete de acuzare nu au ținut cont de criteriile corectitudinii și obiectivității.

Nu v-ați făcut de râs în fața domnului Dragnea. Ați reușit în schimb, prin prestația de joia

trecută și de ieri din CSM, performanța de a anula și ultima urmă de credibilitate pe care, poate, o mai

aveați în ochii unora. Ați împroșcat cu noroi peste propria carieră, pe care v-ați căznit degeaba la

începutul raportului să ne-o prezentați. Ați coborât, în pofida misiunii dumneavoastră de slujitor al

justiției, într-o mocirlă colcăind de corupție, numai pentru a-i mulțumi pe cei care v-au uns în funcție.

Nu, nu v-ați făcut de râs în ochii lui Liviu Dragnea și-ai acoliților lui, dar v-ați umplut de rușine în

ochii unei țări întregi, care așteaptă de la dumneavoastră o dovadă că nu v-ați vândut de tot conștiința

celor cărora le datorați instalarea dumneavoastră în funcție.

Demisionați măcar acum, în al treisprezecelea ceas, domnule ministru apărător al penalilor! Nu

reprezentați nimic din ceea ce ar trebui să fie ministrul de justiție al unei țări europene. Sunteți doar o

- 22 -

biată marionetă pusă să interpreteze un rol scris prin cine știe ce cotloane ale vreunui studio de

televiziune de angajații lui Voiculescu și ai lui Ghiță. Și, fiindcă n-ați opus nici măcar minima

rezistență la care ar fi trebuit să vă îndemne conștiința dumneavoastră profesională, v-ați rinocerizat de

tot, fiind transformat într-un umil avocat pledant al infractorilor cu gulere albe care au acaparat, prin

minciuni grosolane, poziții de conducere în multe dintre instituțiile acestei țări. Dar, să știți, pe

milioanele de cetățeni onești ai acestei țări dumneavoastră, erijat în protector al corupției endemice, nu

i-ați păcălit și nu îi reprezentați!

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

Domnul Cornel Popa:

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian-Dorel să poftească la microfon.

Domnul Florian-Dorel Bodog:



Declarația mea politică se astăzi se intitulează „Un pas important pentru îmbunătățirea

politicilor privind folosirea și reciclarea deșeurilor din plastic”.

Stimați colegi,

În această declarație aș dori să fac referire la o inițiativă cu impact benefic important asupra

mediului înconjurător din România. Mă refer la interzicerea pungilor de plastic de la 1 iulie 2018,

precum și a comercializării acestora de la 1 ianuarie 2019.

Sunt deosebit de mândru de faptul că am reușit în Senat să contribuim la trecerea proiectului de

lege care modifică și completează Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor

și deșeurilor, proiect ce a fost votat în unanimitate în această Cameră. Acest act normativ deosebit de

important transpune prevederile Directivei 2015/720/UE în ceea ce privește reducerea consumului de

produse de transport din plastic pe piața europeană. În urma acestei decizii, aș spune eu, istorice, toate

ambalajele din plastic de pe piața Uniunii Europene vor deveni reciclabile până în 2030, reducându-se

astfel în mod drastic consumul de articole din plastic de unică folosință.

Cred că putem fi pe deplin mulțumiți de faptul că am reușit împreună să facem un pas

important în vederea alinierii la legislația și rigorile Uniunii Europene în ceea ce privește folosirea și

reciclarea deșeurilor din plastic. Este o măsură care va contribui decisiv la scăderea poluării mediului

înconjurător atât la nivel european, cât și național.

- 23 -

Pe lângă aceasta, consider că sunt necesare în continuare noi măsuri pentru a ne asigura de

faptul că plasticul nu mai poluează apa, mâncarea și organismele noastre. După cum bine știți, singura

soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic prin reciclare și reutilizare, acestea fiind o

responsabilitate pe care instituțiile statului, organizațiile de protecție a mediului și cetățenii trebuie să o

împartă între ei cu maximă seriozitate.

În cele ce urmează este vital, stimați colegi, să ne asigurăm că toate prevederile acestei legi vor

fi respectate cu strictețe, pentru a garanta faptul că lăsăm în urmă o țară mai curată pentru copiii și

nepoții noștri. Instituțiile publice și autoritățile locale vor trebui să demareze ample campanii de

informare și de educare a publicului și să pună la punct un sistem funcțional de returnare, colectare și

valorificare a deșeurilor.

Sunt convins de faptul că toți colegii din Camera Deputaților vor aprecia importanța și

necesitatea acestui proiect de lege și ne vor ajuta să facem din România o țară cu un mediu mai

sănătos, mai curat și mai durabil. Vă invit, de asemenea, stimați colegi, să facem în continuare

demersurile necesare pentru ca acest efort în ceea ce privește politicile de mediu din România să nu fie

unul solitar și să-și găsească ecoul și în alte proiecte care să vizeze protejarea mediului înconjurător din

țara noastră.


Florian Bodog, senator PSD Bihor

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Stimați colegi,

Mulțumesc încă o dată colegilor mei, doamnei senator Emilia Arcan și domnului senator

Mario-Ovidiu Oprea, care au prezidat alături de mine ședința de declarații de astăzi.

Dați-mi voie, pentru stenogramă, să citesc numele colegilor senatori care au depus declarații

politice la secretariatul de ședință: Manda Iulian-Claudiu, Pop Liviu-Marian, Chisăliță Ioan-Narcis,

Brăiloiu Tit-Liviu, Trufin Lucian, Smarandache Miron-Alexandru, Bădălău Niculae, Vulpescu Ioan, Toma

Cătălin, Cristina Ioan, Nicoară Marius-Petre, Hărău Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Cazan

Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Pîrvulescu Eugen, Caracota Iancu, Popa Cornel, Dinică Silvia-Monica,

Alexandrescu Vlad-Tudor, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin-Valeriu și Talpoș Ioan-Iustin.

Acestea fiind zise, stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de

astăzi, 28 februarie 2018.

Să aveți o zi bună!

- 24 -

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog liderii de grup să invite colegii în sală pentru a începe ședința plenului.


Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 februarie 2018, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari

ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența 73

de colegi.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 5 – 10 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului

permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări

în plenul Senatului; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți: între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de

lucrări în comisiile permanente;

- 25 -

- joi – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru de săptămâna viitoare. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Alocuțiune referitoare la înscrierea în

Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie.

Stimați colegi,

Vă informez că în ședința de luni, 26 februarie 2018, Comitetul liderilor grupurilor

parlamentare a dispus înscrierea acestei alocuțiuni pe ordinea de zi de astăzi, după prezentarea acesteia

urmând intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Îl invit la microfon pe domnul… dumneavoastră?... domnul senator Alexandrescu, reprezentantul

Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru

prezentarea alocuțiunii.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:



În calitate de secretar al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului

pentru relația cu UNESCO, îmi doresc ca vechile tradiții din această parte a Europei să fie cunoscute

de către întreaga lume.

Tradiția de început de primăvară, transmisă încă din Antichitate, de a confecționa și a purta un

șnur împletit din două fire de lână, apoi din bumbac sau mătase, unul alb și unul roșu, este

caracteristică practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie.

Acest șnur, numit în România mărțișor, era făcut de femei și dăruit membrilor comunității, care-l

purtau, începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec sau, mai târziu,

prins cu un ac în piept. Perioada de purtare varia de la două-trei zile la câteva săptămâni, în funcție de

zonă. Denumit și „marț”, „mărțic” sau „mărțug”, elementul este răspândit pe tot teritoriul țării.

Mărțișorul are câteva funcții principale:

- funcția protectoare într-un moment de trecere;

- o funcție festivă, de marcare a unei date importante din calendarul popular – Cap de primăvară;

- 26 -

- o funcție socială, de solidarizare a membrilor comunității;

- o funcție identitară, de recunoaștere a apartenenței la un grup regional omogen, sud-est

european, ce a evoluat în condiții istorice asemănătoare;

- o funcție economică, generată de comerțul cu mărțișoare la scară largă;

- o funcție afectivă, de împărtășire a bucuriei începutului primăverii și de comunicare a

afecțiunii pentru persoanele de gen feminin cărora li se dăruiesc mărțișoare;

- în sfârșit, o funcție de patrimonializare, exprimată prin acțiunile de salvgardare a elementului,

la nivel comunitar și instituțional.

Semnificațiile principale ale mărțișorului sunt astăzi de natură simbolică. Albul reprezintă,

pentru majoritatea purtătorilor, puritatea începutului, iar roșul – un atribut al vitalității: sănătate,

frumusețe sau iubire.

Moștenirea culturală transmisă de-a lungul multor generații nu trebuie să se piardă și, chiar

dacă unele din motivele asociate mărțișorului se regăsesc și la bulgari, moldoveni sau macedoneni,

românii au știut să-și creeze un stil propriu, care trebuie conservat, promovat și protejat.

Stimați colegi,

În luna decembrie a anului trecut, România a participat la cea de-a 12-a sesiune a Comitetului

interguvernamental de salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în Republica Coreea,

Jeju, unde a reușit introducerea în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinațional

România – Bulgaria – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – Republica Moldova privind

Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, Ziua Mărțișorului. Dosarul avea recomandare de

amânare pentru sesiunea următoare a Comitetului, motivată de faptul că Republica Moldova și

Macedonia trebuia să aducă unele completări.

Deși recomandarea era de amânare pentru sesiunea următoare, datorită acțiunilor întreprinse de

către delegația României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și

al Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul Practici culturale de 1 Martie a fost

acceptat. Astfel, anul acesta este prima oară când marcăm Sărbătoarea Mărțișorului ca element de

patrimoniu mondial.

Comisia UNESCO își propune, prin acțiunile sale, să sprijine și în viitor demersurile de

înscriere a elementelor naționale în patrimoniul UNESCO și să susțină măsurile de protecție și

conservare a monumentelor ce sunt în această listă, dar și cele care sunt în pericol de a fi excluse. Și

aici aș dori să amintesc Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc.

În acest sens și pentru a marca sărbătoarea de mâine, vă invit astăzi, 28 februarie, încă de la ora

12.30, în spațiul din fața sălii de plen a Camerei Deputaților, la expoziția eveniment „Mărțișorul – între

vechi și nou”.

- 27 -

Vă mulțumesc.

Și o să vă rog să acceptați, din partea Comisiei comune pentru relația cu UNESCO, doamnele…

doamnelor senator, din partea acestei comisii, fiecare dintre dumneavoastră, câte un mărțișor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)


Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD? Nu.

Grupul PNL? Nu.

Grupul USR? Nu.

Grupul ALDE? Nu.

Grupul UDMR, domnul senator Novák.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2 sau microfonul central?

Domnul Novák Csaba-Zoltán (din sală):

Microfonul central.


Microfonul central, vă rog.

Domnul Novák Csaba-Zoltán:


Stimați colegi,

Cum se știe foarte bine, tradiția mărțișorului este specifică spațiului cultural sud-est european și

a fost legată de începerea noului an, fiind un fel de talisman menit să poarte noroc. Reușita României

alături de alte țări ca mărțișorul să fie inclus în Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Imaterial

al Umanității este un lucru de felicitat și un exemplu de urmat.

Această frumoasă tradiție culturală a Balcanilor și a Europei de Est a devenit un obicei comun

al comunităților locale în spațiul intercultural al Transilvaniei. Așa cum mărțișorul a devenit în multe

locuri parte integrantă a culturii locale, mai există și alte fenomene, obiceiuri culturale și religioase

care, chiar dacă provin de la o anumită comunitate etnică sau religioasă, cu timpul au devenit o valoare

de necontestat. Din această categorie face parte și Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu de Ciuc,

pelerinaj care se leagă de Ordinul Franciscan stabilit în Șumuleu și care a fost atestat în diferite

documente începând din 1442.

Pelerinajul de la Șumuleu de Ciuc este cel mai mare pelerinaj catolic nu numai din România, ci

din centrul și estul Europei. În afară de pelerinii locali, anual vin la Șumuleu credincioși din Ungaria,

- 28 -

Slovacia, Austria, Germania sau chiar și Australia. Pelerinajul de la Șumuleu, la inițiativa domnului

președinte Kelemen Hunor și sub coordonarea doamnei Hegedüs Csilla, a fost nominalizat în 2012 pe

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO de către Biserica Romano-Catolică din

Transilvania, de Ordinul Franciscan, Fraternitatea Regională Transilvania de Est, de Biserica „Sfânta

Maria” din Șumuleu de Ciuc, de către Consiliul Județean Harghita, comune și comunități din județul

Harghita și, nu în ultimul rând, Organizația Caritas Alba Iulia.

Din păcate, Guvernul tehnocrat, prin Ministerul Culturii, nu a sprijinit, mai mult, a

obstrucționat această încercare și dorință legitimă a comunității din Transilvania. Totodată, pe

parcursul acestor ani, din 2012 până în 2014, miniștrii liberali de la Ministerul Culturii nu au

considerat o prioritate acest deziderat al comunității maghiare.

În 2016, la Adunarea Generală a ONU pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO, întrunită

în Etiopia, reprezentanții Ministerului Culturii din România nu au susținut inițiativa, ba chiar au

mulțumit pentru respingerea acesteia, ignorând efortul depus de cel puțin 100 de specialiști. Atitudinea

discriminatorie și lipsită de respect pentru valorile țării a reprezentanților de atunci ai Ministerului

Culturii a fost și este de neînțeles pentru noi. Acest fapt este menționat și în ultimul raport despre

protecția minorităților din România al Consiliului Europei.

Totodată, cu acest prilej aș dori să atrag atenția asupra unei scrisori adresate Ministerului

Culturii, ca membru al Comisiei UNESCO, la care, din păcate, nu am primit încă răspuns.

Stimați colegi,

România a obținut rezultate bune în domeniul diplomației culturale, în promovarea culturii

locale, în mai multe cazuri, prin colaborare interstatală. Consider că 2018 ar fi un moment oportun

pentru o colaborare și cu propriii săi cetățeni. Ar fi o posibilitate de a promova România în lumea

catolică, de a întări poziția de punte a României între Occident și Orient. Convingerea mea este că prin

dialog, prin cooptarea specialiștilor în domeniu și cu respect reciproc se poate realiza acest lucru.

Mulțumesc.


Vă mulțumim pentru scurta alocuțiune.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Din partea Grupului PMP? Nu.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Doamna senator Andronescu.


Am întrebat din partea Grupului PSD. S-a încheiat.

Mulțumesc.

- 29 -

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al

Comisiei Europene pentru anul 2018 – COM(2017) 650 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 6, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.


Doamna Gabriela Crețu:

Bună ziua, stimați colegi!

Ca în fiecare an, Comisia Europeană elaborează programul de priorități pentru anul următor.

Această comunicare este de la sfârșitul anului trecut. Am analizat-o în două ședințe. A trecut

prin majoritatea comisiilor, în scopul de a selecta din anexele programului Comisiei acele documente

legislative și nonlegislative care au relevanță pentru România și pentru comisiile respective.

În ceea ce privește conținutul programului, nu sunt modificări. Se mențin cele 10 priorități ale

Comisiei Europene, legate de muncă, investiții, creștere, piața unică digitală, piața energetică, piața internă

mai aprofundată, uniunea economică și monetară, comerțul internațional, spațiul de justiție, o nouă politică

privind migrația, o creștere a rolului Uniunii Europene în lume și o apărare a valorilor democratice.

Dar, fiind ultimul an de mandat, Comisia Juncker vrea să termine acest program și, drept urmare,

și-a propus ca până în luna mai să elaboreze toate actele normative, și nelegislative, și legislative, prin

care intenționează să pună în aplicare programul. Drept urmare, atrag atenția tuturor comisiilor care au

selectat priorități că acestea vor veni într-un timp foarte scurt. Inclusiv, conform comisarului Oettinger,

în 2 mai proiectul de cadru financiar multianual pentru perioada următoare va fi lansat.

Astăzi supunem spre aprobarea dumneavoastră lista cu actele, cu documentele europene pe care

le vom analiza în perioada care urmează. Nu este o comunicare cu Comisia Europeană, ci decizia

noastră, a Parlamentului, de a analiza documente europene.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.


Înseamnă că ne-ați convins, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

- 30 -


Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, în procent de 100%, proiectul de

hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a

romilor – COM(2017) 458 final.

Invit la microfon pe doamna senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Doamna Gabriela Crețu:


Comunicarea reprezintă o evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce

privește implementarea strategiilor naționale proprii cu privire la integrarea romilor.

Comunicarea a fost analizată și în comisiile de specialitate competente, respectiv învățământ,

sănătate, juridică.

Ca urmare a analizei făcute, cu privire la România se sesizează atât progrese, uneori vizibile,

cât și aspecte îngrijorătoare, care țin mai ales de situația tinerilor romi, care este aceeași cu a

tinerilor… mai gravă încă decât a tinerilor români în ceea ce privește încadrarea profesională și

părăsirea timpurie a școlii, fără a mai urma o altă activitate după.

Dintre aspectele care vizează Parlamentul și Guvernul, deci nu aspecte legate de politici și

implementare, mulțumim Comisiei juridice pentru contribuția pe care a adus-o, pentru că vine pe linia

propunerii Comisiei Europene și a Parlamentului European de a defini juridic antigipsismul, aceasta

este, sub aspect legislativ, singura sarcină pe care o avem. În rest, sub aspectul strategiei teoretice și al

legislației, stăm relativ bine. Sub aspectul implementării, mai sunt enorm de multe lucruri de făcut.

Deci solicităm atât ministerului, cât și comisiei competente să încercăm introducerea în

legislație a acestui termen, care depășește conceptul existent actualmente de „discriminare” sau pe cel

de „rasism”, „antisemitism”, care sunt din aceeași gamă de concepte.

Drept urmare, vă propunem aprobarea unui raport simplu, prezentat spre informare dumneavoastră.


Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de…

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Ba da, Mihail. Senatorul Mihail, de la USR.

- 31 -


Vă rog. Mă scuzați.

Domnule senator Mihai Mihail, microfonul 2, aveți cuvântul.

O să vă rog să fiți mai atent.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Da, mulțumesc.

Așa cum a subliniat și doamna președinte al comisiei, ce lipsește este acțiunea. Strategiile

pentru sprijinirea minorităților defavorizate în România nu au beneficiat niciodată nici de un plan de

acțiune și nici de un buget explicit definit. Și faptul că modul în care noi gestionăm sau, mai bine zis,

nu gestionăm fondurile europene, cu înființări și reînființări de ministere, lovește, bineînțeles, în

ansamblul activităților care au nevoie de finanțare europeană și în acest domeniu în mod special.

Deci execuția este cea care lipsește și nu am văzut în propunerea de hotărâre pus accentul pe

acest punct, ci pus accentul pe lucruri legate de limbaj, care nu vor rezolva planul de execuție.

Mulțumesc.



Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Ghica, doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost votat.

Invit la microfon, cu scuzele de rigoare, pe doamna senator Andronescu, microfonul central,

pentru a exprima punctul de vedere al PSD.


Doamna Ecaterina Andronescu:


Am crezut un moment că aveți ceva cu mine de nu-mi dați cuvântul.

Aș fi vrut să aduc aici, în fața dumneavoastră, convingerea… să vă conving că au fost foarte

multe fonduri europene dedicate populației de etnie romă. Am avut foarte multe proiecte pe educație,

am avut pe „Șansa a doua”, și eu cred că, în continuare, pentru integrarea copiilor de etnie romă în

școală și, prin școală, în societate, Ministerul Educației dezvoltă în continuare nenumărate proiecte

pentru acest domeniu.

Vă mulțumesc foarte mult.

- 32 -



Doamna senator, am ceva cu dumneavoastră, dar e de bine.

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Ecaterina Andronescu.)

După cum observați.

*

Continuăm cu Punctul II – Inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă privind Legea muntelui. (L95/05.02.2018)

Procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Doamna senator Arcan, dintre inițiatori, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 6.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la masa inițiatorilor

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:


Distinși colegi,

Această propunere legislativă privind Legea muntelui este deosebit de importantă, având în

vedere că zona montană este marcată de unele dezavantaje naturale și că trebuie să beneficieze de o

politică specifică, care să vizeze reducerea dezechilibrului între zonele favorizate și cele montane.

În acest moment legea este în vigoare, nr. 347/2004, cu modificările și completările ulterioare,

însă este nevoie de o revizuire și actualizare a întregii problematici care privește zona montană,

precum și numeroasele modificări legislative naționale și europene cu privire la dezvoltarea și

protecția zonei montane, care în acest moment nu corespund cu realitățile actuale.

Întrucât problemele care se cer reglementate de noua propunere a Legii muntelui sunt vaste, mă

voi rezuma doar pentru câteva… la câteva propuneri și nu voi intra pe conținut, pentru că trebuie să

lăsăm timp pentru dezbatere.

În primul rând, o claritate a actului normativ în discuție este caracterul atotcuprinzător al

aspectelor naturale și umane pe care le prezintă această zonă, în baza principiului solidarității cu

oamenii din aceste locuri, continuând cu cele economice, ecologice și culturale.

Prin propunerea noastră se creează linia de instituții centrale și locale care răspund de aplicarea

legii. Toate demersurile care se fac pentru implementarea acestui act normativ au ca scop final crearea de

noi locuri de muncă, evitarea exodului populației tinere, dezvoltarea unor parteneriate public-private cu

scopul valorificării potențialului local, valorificarea produselor montane, tradiționale, agricole,

- 33 -

ecologice, constituirea sau dezvoltarea formelor asociative, creșterea ponderii sectorului

întreprinderilor mici și mijlocii în industria agroalimentară.

Prin urmare, vă rugăm să… mai sunt, mai sunt și alte considerente, însă, față de cele prezentate

succint, vă rugăm să dați un vot pozitiv și vă mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul de Finanțe. Microfonul 9.

Nu? Stați o secundă, atunci!

Domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, pentru punctul 1.

Microfonul 8.

Și se pregătește pentru punctul 2 domnul György Attila.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Propunerea legislativă implică acordarea de sprijin financiar și soluții legislative pentru crearea

de noi locuri de muncă, evitarea exodului populației tinere din zona montană – la fel cum a prezentat

doamna Arcan, unul dintre inițiatori –, de asemenea, dezvoltarea de parteneriate public-private cu

scopul valorificării potențialului montan, de asemenea, constituirea și dezvoltarea formelor asociative,

indiferent de domeniu, în vederea creșterii competitivității economice, creșterea calității vieții,

creșterea ponderii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Analizând această propunere legislativă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține

adoptarea acestei inițiative.

Mulțumesc.



Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au elaborat raport comun.

O invit pe doamna președinte, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul

comun.

Doamna Doina Silistru:


- 34 -

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru

mediu au fost sesizate, prin adresa L95/2018, de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și

elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind Legea muntelui.

Propunerea are ca obiect de reglementare modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă și

inclusivă a zonei montane, corespunzător realităților actuale din România.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru apărare,

ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor

statului și privatizare au transmis avize favorabile.

În urma dezbaterilor s-au formulat…, în cele două comisii s-au formulat amendamente care,

supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele

respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În ședințele din 20.02 și 27.02.2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de

voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și cu

amendamente respinse, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu

Propunerea legislativă privind Legea muntelui.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Chirteș.

Vă rog.

De la USR, intervenție, de la PMP, intervenție…, de la PSD? Doamna senator Andronescu? Nu.

Mulțumesc.

Domnule senator Chirteș, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:


Chiar nu ați greșit când ați invitat și Ministerul de Finanțe, fiindcă această lege va avea și în

viitor nevoie de sprijinul Ministerului de Finanțe în tot ceea ce înseamnă, până la urmă, dezvoltarea

zonei montane.

Iată, este…, considerăm și noi, Grupul parlamentarilor PNL, că este o lege bună. De ce spun

acest lucru? Pentru că fosta Lege nr. 347/2004 nu și-a atins obiectivele și țintele. Iată, va trebui ca

foarte multe ministere să conlucreze pentru dezvoltarea, până la urmă, a zonei montane: Ministerul

- 35 -

Administrației și Internelor…, al Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului, deoarece cred că

implementarea unor proiecte, unor proiecte complexe, în zona montană este destul de complicată. Și,

aici, dacă…, vorbim nu numai neapărat de constrângerile arătate în expunerea de motive, ci și de

constrângerile comunităților, care provin, până la urmă, din instituirea, de multe ori abuzivă, a acelor

arii naturale protejate care se suprapun exact peste comunitățile locale și, bineînțeles, pentru…, până la

urmă, în domeniul de activitate al lor.

Partidul Național Liberal va susține acest proiect de act normativ. Doar o singură specificare,

pe care o adresez Ministerul Agriculturii: modalitatea în care se vor face din nou acele centre

regionale, de această dată, montane și, bineînțeles, vrem ca aceste centre regionale montane să fie, într-

adevăr, umplute cu specialiști, cu oameni de bază ai muntelui.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul? Microfonul central.

Vă rog.


Bună ziua, stimați colegi!

Bună ziua, domnule președinte!

Provin dintr-o zonă de munte, o fostă zonă necolectivizată și știu ce înseamnă și cu câte…, ce

înseamnă viața în acest areal și câte greutăți au cetățenii care locuiesc și se încăpățânează să rămână în

continuare în zona montană, unde predomină dealuri, munți, păduri, culturile se reduc și se restrâng

doar la câteva specii de fiecare zonă, pomicultura, în afară de măr, este aproape absentă și toate

celelalte facilități pe care le au cei de la câmpie, cu terenuri roditoare, cu soluri pline de humus și

predominând cernoziomul, la noi aceste pământuri sunt mult mai sărace, dar totuși bine, bine îngrijite

și cultivate.

Consider că orice lege, orice articol de lege, cât ar fi el de mic, care vine în sprijinul acestui gen

de localități, celor care locuiesc în zona montană – care reprezintă o pondere însemnată din totalul

suprafeței țării, suprafeței agricole –, aduce un mult bine cetățenilor respectivi.

Dacă noi ne-am încăpățânat să rămânem și să locuim acolo, este bine să creăm condiții ca și

copiii noștri, și cei care ne urmează să rămână cu locuri de muncă stabile la noi, în această zonă și

facilitățile pe care statul și legiuitorul, de această dată, le pun în sprijinul acestor cetățeni, să fie bine

resimțite.

Grupul nostru parlamentar, PMP, va vota această lege și o consideră oportună și bine-venită.

- 36 -

În Comisia pentru agricultură, din care fac parte, discuția a fost foarte aplicată, destul de

serioasă și cu multe argumente „pentru” și cu multe îmbunătățiri aduse. Și acolo votul nostru majoritar

a fost pentru această lege.

Vă mulțumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Coliban. Microfonul central.

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cu siguranță este nevoie de o nouă Lege a muntelui după 14 ani, avem nevoie de un cadru

legislativ care să reglementeze și să ajute populația din aceste zone. Legea aceasta, propunerea aceasta

vine cu un set de propuneri importante, care considerăm că ar merita discutate pe îndelete, pentru că au

impact asupra a 658 de UAT-uri. Și, din nou, venim să vă întrebăm de ce avem…, de ce este această

grabă? Unde ne grăbim? Bugetul de stat a fost aprobat și am fi avut timp până la rectificare să

îmbunătățim prezenta propunere, pentru că noi credem că este nevoie de această îmbunătățire.

Considerăm că forma actuală nu este perfectă. Forma actuală propune o structură la nivel

național pe care o considerăm greoaie și de care nu suntem convinși. Nu suntem convinși că este

nevoie de realizarea acestei structuri, nu suntem convinși că nu ar fi putut fi folosit personalul actual

din direcțiile agricole, nu suntem convinși că nu ar fi putut merge inițiativa pe structura de

descentralizare a consiliilor județene și considerăm că aceste dezbateri ar fi trebuit să aibă timp mai

mult alocat și să fie purtate.

Mai mult, vorbim din nou despre o inițiativă parlamentară. Un proiect de o asemenea

amplitudine și de o asemenea amploare, considerăm că ar trebui să fie, în primul rând, asumat de către

Guvern și să vină cu toate studiile și toate fundamentările necesare. Știm cu toții că o inițiativă

parlamentară nu are nevoie de toate aceste fundamentări și există situații în lege care ridică semne de

întrebare.

Și voi atrage atenția asupra uneia singure: sunt două articole, art. 8 alin. (4) și art. 10 alin. (6),

prin care, pur și simplu, dăm lemn gratuit. Nu suntem împotriva susținerii comunităților locale, însă,

când vorbim despre a da lemn gratuit, știm cu toții care este criza lemnelor de foc cu care ne

confruntăm în ultimii ani și nu am avut un punct de vedere al Ministerului Apelor și Pădurilor pe

această problemă în susținerea legii.

- 37 -

Prin urmare, fundamentarea din partea Guvernului ar fi trebuit să fie una mult mai bine făcută

și mai temeinică și, din acest motiv, urmând să luăm o decizie finală după încheierea dezbaterilor din

plen și după susținerea amendamentelor, intenția USR este de a susține principiile, dar de a se abține

pe votul la această lege.


Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Tánczos Barna.

Vă rog. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Domnul Tánczos Barna:


Zona montană din România are nevoie de o asemenea abordare și merită o atenție specifică

acestei regiuni. Este o atenție specială acordată de Ministerul Agriculturii și antevorbitorul meu,

domnul Chirteș, parcă mi-a citit gândurile. Aș fi rostit și... o să rostesc, practic, aceleași cuvinte-cheie:

abordare multidisciplinară, colaborare între ministere, sprijin din partea Ministerului de Finanțe și

Ministerului Mediului, sprijin și din partea autorităților locale, pentru că un minister – chiar dacă este

vorba de Ministerul Agriculturii – singur nu va reuși să ducă la bun sfârșit un asemenea program

complex.

Este bine-venită inițiativa. Cu siguranță, având în vedere complexitatea, când vom discuta de

detalii, când vom discuta de legile specifice fiecărui domeniu, legile specifice fiecărei activități din

zona montană, cu siguranță vom avea multe discuții, unele chiar contradictorii, vom avea foarte mulți

cârcotași care vor veni și vor spune că va trebui să facem altceva sau altfel. Ideea este însă bună,

inițiativa este lăudabilă și este de susținut.

Trebuie acordată o atenție deosebită colaborării cu autoritățile publice locale, pentru că, chiar și

în cazul în care vom crea acea nouă structură, Agenția Națională a Zonei Montane, cu siguranță, foarte

multe dintre sarcini le vor reveni autorităților publice locale. Va fi nevoie de o colaborare activă cu

aceste autorități, pentru că drumurile locale, dezvoltarea infrastructurii locale, dezvoltarea

infrastructurii pentru utilități publice, toate aceste activități sunt în sarcina autorităților publice locale și

sprijinul trebuie să vină înspre ei.

Trebuie să subliniem și acele activități care sunt non-agricole. Normal, inițiatorul fiind

Ministerul Agriculturii, primele programe concrete de sprijin financiar pentru cei din zona montană vin

pe partea agriculturii: Legea pentru centrele de colectare și procesare a lânii, legea care o să intre în

dezbatere imediat, cu privire la rasele autohtone, multe programe venite de la Ministerul Agriculturii,

dar activitatea non-agricolă, cea de dezvoltare a micilor afaceri non-agricole, a turismului, aceste

- 38 -

activități cu siguranță vor implica și celelalte ministere și vor trebui să vină inițiative, pe baza legii pe

care o vom vota astăzi, Legea muntelui, să vină și să completeze programele lansate de Ministerul

Agriculturii.

Este o inițiativă bună și printre puținele situații când într-adevăr un program de guvernare

prezentat, asumat, este urmărit pas cu pas și ajungem și la lucruri concrete.

Finanțarea, cu siguranță, va ridica multe semne de întrebare, pentru că nu avem încă acea

structură, acea entitate a Fondului suveran, motiv pentru care și în legile care sunt subsecvente Legii

muntelui ar trebui să diminuăm acele prevederi care făceau trimitere la un fond suveran încă inexistent.

Dar, sperăm că atât Parlamentul, cât și Guvernul vor reuși să înființeze acest fond și sperăm să fie și

funcțional, să finanțeze programul.

Este o inițiativă de susținut și cei care venim din zona de munte știm foarte bine cât de mare

este nevoia pentru o abordare multidisciplinară și o colaborare între instituții.

Mulțumesc.



Observ că domnul senator Chirteș v-a citit doar o parte din gânduri, pentru că expunerea

dumneavoastră a fost mai mare.

Alte intervenții?

Doamna senator Craioveanu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule senator Chirteș, dacă doriți replică, drept la replică...

(Replică neinteligibilă a domnului senator Ioan-Cristian Chirteș.)

Să ne spuneți cum citiți gândurile! (Discuții, râsete în sală.)

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Am vrut să iau cuvântul pentru că, în ultimele zile, în presă și în televiziune mai ales am văzut

titluri care spuneau cam așa: „Senatul României a dat drumul la defrișări în pădurile virgine”. Știți cu

toți că, împreună, și puterea, și opoziția, cu excepția celor de la USR, am votat pentru deblocarea

proiectelor de interes public pentru oamenii din zonele montane. Și de aici a ieșit titlul de care vă

vorbeam mai devreme.

Această lege este încă o dovadă că PSD-ul își dorește o dezvoltare inteligentă, durabilă și inclusivă

a zonei montane și că, în același timp, prin ceea ce facem păstrăm echilibrul ecologic și protecția mediului

natural. N-o să fac prea multe comentarii legate de conținutul legii. S-a vorbit mai devreme despre

aceasta, este clar că este o inițiativă bună, altfel, n-ar fi fost lăudată de colegii din opoziție.

- 39 -

M-am uitat însă la ce articol spunea colegul de la USR că ar trebui revizuit. Este vorba de a

permite fermierilor din zona montană să-și construiască adăposturi și anexe gospodărești din lemnul de

acolo. Mi se pare că e ceva de bun-simț.

Mulțumesc și felicit și eu inițiatorii.

Și vreau să vă spun că, încă o dată, dăm dovadă că ceea ce am promis în campanie, iată, realizăm.


Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de... (Discuții la prezidiu.) Doamna senator Arcan!

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse se susțin.

Vă rog, domnule senator Coliban, aveți cuvântul. O să vă rog să indicați și numărul curent.

Microfonul central.



Am venit cu o serie de amendamente care vin să corecteze niște aspecte care țin nu de detaliu,

ci chiar de substanță, pentru că vorbim despre principii și trebuie să fim foarte atenți la exprimarea pe

care legea, care emite aceste principii, o are.

Prin urmare, primul amendament, nr. crt. 1, marginal 1.

Este vorba de un amendament adus art. 5 alin. (3) lit. b) unde se vorbește despre racordarea la

rețeaua de energie electrică a localităților montane. Și în finalul acestui paragraf se spune, se face

mențiunea: „iar acolo unde nu este posibil, asigurarea acestei racordări să se facă din surse regenerabile”.

Consider exprimarea aceasta ca fiind una nefericită, pentru că „nu este posibil” este foarte subiectiv

și foarte greu de definit. Puteam vorbi despre „nu este fezabil, nu este eficient, din punct de vedere

economic” etc. Mai mult, într-un context de dezvoltare durabilă și în secolul XXI, consider că partea

aceasta de energii din surse regenerabile ar putea să fie prioritate și nu doar acolo unde nu este posibil.

Totuși, în dezbaterile din cadrul comisiei am reformulat și am propus formularea „inclusiv

asigurarea acesteia din surse regenerabile”, dat fiind că oricum va urma un cadru de aplicare a legii, un

HG, probabil, și să permitem definirea detaliilor la nivel de HG.

Prin urmare, să nu impunem o prioritizare de la nivelul textului de lege, ci să lăsăm HG-ul să

facă acest lucru. Amendamentul propus...

Formularea ar fi: „racordarea la rețeaua de energie electrică a localităților montane și a zonelor

izolate: locuințe, ferme, cătune, tabere de vară, stâne, cabane turistice, obiective turistice, inclusiv

asigurarea acesteia din surse regenerabile”.

- 40 -


Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.


Cu 35 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog să continuați.


Art. 5 alin. (5) lit. f) este grupat în cadrul aceluiași număr curent, dar la pagina următoare:

„Construirea, reabilitarea și dotarea bazelor Salvamont...” din textul inițial...


Domnule senator! Domnule senator!

La nr. crt. 1 am supus la vot tot acest amendament care cuprinde lit. b) și lit. f).

Vă rog, dacă de la punctul 2 încolo mai aveți.


Bine. Marginal 3. Art. 8 alin. (3) și alin. (4). Sunt două modificări propuse.

În primul caz vorbim despre specialiști agricoli, medici și profesori ce se stabilesc în zona

montană și ar trebui să primească un ajutor. Suntem de acord cu principiul, dar, de fapt, efectele pe care

ar trebui să le urmărească această lege este ca respectivii specialiști să profeseze fie și doar câteva ore, fie

și doar… în cazuri punctuale, să profeseze în această zonă montană, pentru că, altfel, putem încuraja o

adevărată speculă a mutațiilor formale, a mutațiilor doar în acte, pentru încasarea acestui sprijin.

Prin urmare, propunem reformularea alin. (3) în: „Specialiștii agricoli, medicii și profesorii, ce

se stabilesc și profesează în zona montană, vor primi o primă de instalare și sprijin pentru cumpărare și

construire de locuințe. Cuantumul și sursa de finanțare se vor stabili prin hotărâre de Guvern”.

Al doilea paragraf la care aducem un amendament este cel pe care l-am și menționat mai

devreme: „Fermierii ce dețin peste 5 UVM pot solicita și primi material lemnos, cu titlu gratuit, pentru

construirea de adăposturi și anexe gospodărești.”

Este bine-venită susținerea aceasta, însă considerăm că ar trebui să fie făcută sub forma unui

sprijin financiar, pentru că o măsură intervenționistă pe o piață deja cu probleme, precum cea a

lemnului, poate să creeze niște dezavantaje și niște probleme majore.

Prin urmare, vrem să dăm un sprijin acestor fermieri, însă acesta să fie sub formă financiară.

Reformulăm… Propunem reformularea acestui alineat ca:

„ (4) – Fermierii ce dețin peste 5 UVM pot solicita și primi sprijin financiar pentru construirea

de adăposturi și anexe gospodărești.”



- 41 -


Cu 32 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă rog să continuați, domnule senator Coliban.


Marginal 4, art. 9 alin. (2). Este o ocazie pentru ca PSD-ul să arate că, într-adevăr, vrea să

păstreze acest echilibru ecologic, menționat de antevorbitoarea mea.

Ultima parte a acestui alineat face referire la utilizarea eficientă a resurselor forestiere.

Considerăm că eficiența nedublată de sustenabilitate poate să degenereze în niște probleme ecologice

majore. Dacă facem depozite de fructe, de exemplu – obiectul acestui alineat –, dacă facem depozite

de fructe și suntem atât de eficienți încât dorim o pădure de afine, anul următor nu vom mai avea ce să

procesăm. Prin urmare, sustenabilitatea cred că este esențial să fie adusă în completarea formulării.

Formularea propusă este: „Prezenta lege încurajează diversificarea economiei locale și crearea

de locuri de muncă pentru persoanele juridice din ruralul zonei montane care desfășoară activități de

colectare, prelucrare și/sau procesare a produselor accesorii ale pădurii, ciuperci, fructe de pădure,

plante medicinale, pentru utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor forestiere”.





Vă rog să continuați.


Constat că am păstrat echilibrul ecologic.

Mergem la art. 10 alin. (4) care vorbește despre fermele, pensiunile și stânele agroturistice și

impune ca hrana destinată să fie din gospodărie proprie sau de la alte ferme din zonă, cu excepția celor

care nu se pot realiza în cadrul acestora.

Avem o problemă cu formularea finală, această excepție „care nu se pot realiza în cadrul

acestora” și considerăm că ar trebui reformulată în „care nu sunt disponibile” pentru că nu întotdeauna

ce se poate realiza este și disponibil conform cererii.

Prin urmare, propunem reformularea art. 10 alin. (4) în:

„În fermele, pensiunile și stânele agroturistice hrana destinată turiștilor sub formă de produse

proaspete sau procesate trebuie să provină din gospodăria proprie sau de la alte ferme din zonă, cu

excepția celor care nu sunt disponibile.”


Nr. crt. 5, da?

- 42 -


Da.




33 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și 2 abțineri. Amendament respins.

Vă rog să continuați. Următorul amendament.


Marginal 6, ultimul amendament pe care o să-l susțin. Este vorba de un amendament adus art.

13 alin. (5). Se enumeră, în cadrul realizării de microhidrocentrale, se enumeră necesitatea avizelor

emise de direcțiile pentru agricultură județene și direcțiile silvice județene. Considerăm necesară și

bine-venită completarea acestei enumerații și cu „autoritățile de mediu”.

Prin urmare, propunem formularea:

„Prin prezenta lege este interzisă colectarea apelor, izvoare și pâraie, în scopul utilizării

acestora pentru microhidrocentrale, fără asigurarea în prealabil și cu prioritate a necesarului de apă

pentru animale domestice și sălbatice, acordând drept de exploatare celor care asigură reinvestirea

profitului în proiecte de dezvoltare a calității productive a terenurilor. La întocmirea documentațiilor

pentru proiectele privind construcția de microhidrocentrale sunt obligatorii avizele emise de direcțiile

pentru agricultură județene, direcțiile silvice județene și autoritățile de mediu.”





Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 75 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Domnul senator Goțiu, explicarea votului. Vă rog, microfonul 2.


Stimate colege,

Stimați colegi,

- 43 -

Aș dori să nu se înțeleagă greșit votul de astăzi. Chiar zilele trecute, cu sprijinul

dumneavoastră, în urma unor dezbateri – zic eu argumentate – în Comisia pentru agricultură și în

Comisia pentru buget, finanțe am convins și am reușit să vă conving, inclusiv pe cei din coaliția de la

putere, PSD și ALDE, de acordarea de facilități tot pentru aceeași zonă montană defavorizată.

Înțelegem foarte bine și foarte clar care sunt necesitățile acestor zone. Vrem și dorim să ne implicăm în

susținerea acestora, în dezvoltarea lor, dar așteptăm deschidere și din partea puterii să înțeleagă – cum

a dovedit chiar zilele trecute că poate să înțeleagă – că s-ar putea să existe soluții mai bune, că acest

program ar putea fi îmbunătățit chiar și cu amendamente și cu argumente venite din partea opoziției.

Acesta a fost motivul pentru care astăzi am votat „abținere”. Probabil, vom vota „pentru” la

multe din legile care țin de acest pachet de susținere a zonei montane defavorizate, dar ne așteptăm la o

mai multă deschidere din partea celor din coaliția de la putere pentru amendamentele și argumentele

care vin și din partea USR, pentru că eu zic că interesul tuturor este de a face ca aceste legi să fie cât

mai bune și să își atingă în final scopul.

Doar o scurtă remarcă legată de ceea ce s-a afirmat și zilele trecute, și acum de la microfon.

Nici zilele trecute nu am votat împotriva dezvoltării serviciilor publice, ci am votat împotriva

dezvoltării acestor servicii publice în zonele…


Vă mulțumesc, domnule senator.

Cum ați votat săptămâna trecută trebuia să răspundeți la momentul respectiv.

Mulțumesc.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Remus-Mihai Goțiu.)

Vă rog. Microfonul 2. Vă rog, microfonul 2.

Vă rog, domnule senator, la microfon.


Deci astăzi, nu eu am deschis discuția. Colega dumneavoastră a deschis discuția pe această

problemă și am vrut să specific încă o dată: e vorba doar de zonele stricte, de protecție strictă și

integrală din ariile naturale protejate, adică 2% . Zonele de protecție stricte și integrale sunt sub 1%.

Atât am mai adăugat.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Colega noastră a intervenit la dezbateri generale, nu la explicarea votului.

Domnule senator Baciu, doriți explicarea votului?

Vă rog. Microfonul central.

- 44 -


Mă bucur să văd că, atunci când interesul este mare pentru toți, pentru toate grupurile parlamentare,

nu se mai face așa deosebire mare între putere și opoziție și, când legile sunt bune, cele care sunt propuse,

se pun în discuție și se votează, chiar dacă o anumită parte rămâne dincolo de baricadă.

Cred însă că trebuie să fim foarte atenți. Și pe mine m-a deranjat foarte, foarte mult ce se scrie

prin toate ziarele, ce a făcut Senatul, ce spunea și doamna: nu se poate să fim înjurați pe degeaba. Și

cei care fac declarații publice, indiferent de la care partid sunt, atunci când o fac în dezinteresul…


Domnule senator Baciu!


… acestei unități, nu cred că este bine, a Senatului.

Mulțumesc.


Aceeași rugăminte am și la dumneavoastră. Dacă vă referiți la explicarea votului de astăzi, este

în regulă. Declarațiile politice au fost de dimineață.

Invit la microfon pe doamna senator Silistru.

Vă rog, microfonul 3.

Explicarea votului de astăzi, da?



Cred că nu mai este nevoie să explicăm de ce am votat-o. Practic, este o propunere a Partidului

Social Democrat, a tuturor colegilor și, practic, a fost susținută pentru că și Ministerul Agriculturii

susține acest program.

Eu vreau doar să explic și să spun domnilor colegi de la USR că au fost acceptate, nu mai rețin

exact, vreo patru amendamente făcute de domnul președinte al Comisiei pentru mediu.

Mulțumesc.


Și, în total, 23 de amendamente au fost acceptate.

Bun. Încheiem punctul 1.

*

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr. 99/2016

privind achiziţiile sectoriale. (L465/13.11.2017)

Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Intervenții.

- 45 -

Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

V-aș face o propunere… de fapt, două propuneri, în calitate de lider al Grupului UDMR.

Legea achizițiilor este o chestiune foarte importantă. Practic, astăzi, este coșmarul oricărei

instituții publice și un obstacol important în calea dezvoltării, știm acest lucru. Știm și că ar trebui să

îmbunătățim acest cadru legal și, atunci, vă fac propunerea de… prima propunere, de a extinde

termenul de adoptare… dezbaterea și adoptarea acestui proiect legislativ de la 45 de zile la 60 de zile.

Și apoi, a doua propunere, de retrimitere, în aceste condiții, pentru două săptămâni, la comisiile

raportoare asupra proiectului legislativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de extindere a timpului de la 45 la 60 de zile.


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen… Două săptămâni, da?


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, solicitarea de retrimitere la

comisie a fost aprobată.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Legea pentru înfiinţarea Centrului Muzeal al Locomotivelor.

(L505/05.09.2016)

Reexaminare la solicitarea Președintelui.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna senator Craioveanu.

Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Stimați colegi,

Aș vrea să vă fac o propunere. Întrucât această lege a fost trimisă de Președinte…de către

Președinte la reexaminare și în cadrul Comisiei de cultură membrii au considerat că obiecțiunile

Președintelui sunt întemeiate – este un mic dezacord față de Comisia de transporturi care a dat un

- 46 -

raport de respingere a obiecțiunilor –, v-aș propune retrimiterea la comisie pentru a se pune de acord

cele două comisii. Termen – o săptămână.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog vă votați.

Termen – o săptămână.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea de retrimitere la

comisie a fost aprobată.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat. (L455/13.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, sau în numele inițiatorilor…

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Stimați colegi,

Proiectul prezent propune o modificare, dacă vreți, de principiu și de principiu de gândire în

ceea ce privește Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Am plecat în abordarea acestui proiect de la faptul că statisticile arată că în România tendința

șomajului a avut o rată în creștere, tendința de creștere a șomajului este importantă, respectiv, dacă ne

raportăm la anul 2008 unde aveam 5,6%, în 2016, aveam 5,9%. Pot să vă spun că, punctual, în

anumite județe acest lucru stă mult mai rău. Mă refer aici la județul Buzău, unde rata șomajului este

peste 8%, unde ne confruntăm cu o situație a dosarelor de asistență socială peste media națională și

unde, paradoxal, există o criză a forței de muncă, cel puțin în agricultură.

Prezenta propunere legislativă, practic, vine să responsabilizeze persoanele asistate prin

implicarea în activități în folosul comunității și oferă primarilor resurse umane pentru desfășurarea

acestor activități. Introduce, practic, un amendament major conform căruia pentru sumele acordate cu

titlul de ajutor social, atâta timp cât sunt luate în calcul toate persoanele dintr-o familie, atunci, toate

persoanele apte de muncă din acea familie ar trebui să presteze munca în folosul comunității.

În același proiect de lege schimbarea pe care o propuneam este și aceea de a se corela cu

realitatea socială. În ce sens? În sensul că, dacă textul arată… textul, actualmente, înainte de

propunerea noastră, a arătat că nu sunt considerate persoane apte de muncă persoanele care au în

îngrijire copii până la 7 ani, în condițiile în care în timpul populației active… în zona populației active

știm că un concediu pentru creșterea copilului se duce până la 2 sau 3 ani, această propunere venea și

adapta această lege la realitatea de astăzi.

- 47 -

Mai sunt și alte modificări, însă ideea de bază este că aceste propuneri veneau să modifice

cumva un principiu în care am rămas cumva captivi, emis de vechea Lege nr. 416/2011, un principiu

care, din punctul nostru de vedere, este depășit de realitatea de astăzi, fiind necesare, bineînțeles, o

ajustare și o regândire a acestui sistem.

Vă mulțumesc și sper să dați un vot de încredere pe această propunere legislativă, să dați un vot

responsabil, pentru că garantez că este o propunere bună.

Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.


Președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 8.

Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități:


Inițial, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prevedea efectuarea unui număr de

72 de ore de muncă în folosul comunității de către fiecare persoană aptă de muncă din familia

beneficiară de ajutor social.

În baza comentariilor Comisiei Europene, dar și a unor organisme internaționale specializate în

drepturile omului, această reglementare a fost considerată ca element ce conduce la interpretarea de

muncă forțată.

Din aceste considerente, reglementarea a fost modificată pe baze echitabile, orele de muncă

fiind efectuate ca echivalent al sumelor primite cu titlul de ajutor social, în comparație cu salariul

minim brut pe țară garantat în plată.

Revenirea la formula inițială din 2001 ar constitui încălcarea tuturor documentele internaționale

ratificate, semnate de România.

Eliminarea din categoria persoanelor apte de muncă exceptate de la efectuarea orelor de muncă

în folosul comunității a celor care au în îngrijire persoane cu handicap sau persoane vârstnice

dependente va conduce la crearea unor probleme sociale suplimentare fie prin abandon, fie prin

preluarea îngrijirii acestora de către autoritățile statului, în regim rezidențial.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

- 48 -


Vă mulțumesc.

Mai aveți de adăugat ceva? Domnule secretar de stat, mai aveți de adăugat sau ați încheiat.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Nu.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Mai aveam alocat timp, măcar cinci minute.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru, domnul

senator, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această inițiativă legislativă de

modificarea a Legii nr. 416 și, având în vedere argumentele prezentate și de reprezentantul Ministerului

Muncii, dar și faptul că inițiativa are în continuare o serie întreagă de neclarități, comisia a hotărât, cu

majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Precizez că atât Comisia pentru buget, finanțe, cât și Comisia pentru drepturile omului au dat

avize negative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Domnule senator Pârvulescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare că Legea nr. 416 vă avantajează foarte mult și, an de an, de acolo vă atrageți electoratul

și văd că îl susțineți în continuare.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Elena-Lavinia Craioveanu.)

Este o realitate doamna senator.

Colegul meu Bădulescu v-a adus în față un… Mă lăsați să vorbesc?

- 49 -

Mulțumesc.


Vă rog să nu dialogați cu sala. Rog colegii senatori să nu-l întrerupă pe colegul nostru.

Vă rog, domnule senator, nu vă lăsați intimidat.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Colegul nostru a adus în fața dumneavoastră o realitate, aceea a României, cu Legea nr. 416.

Județul Teleorman… Îl contrazic pe colegul meu Bădulescu, suntem fruntași la șomaj, din păcate. Cunosc

primari în Teleorman care au de acolo principala bază de voturi, 400 – 600 de familii beneficiare de 416.

Partidul Național Liberal susține munca și nu mâna întinsă la stat de fiecare dată. Sunt de acord

că statul trebuie să sprijine oameni cu dizabilități, persoane nevoiașe, pensionarii care nu au un venit

minim garantat. Să umblăm acolo. Dar nu de fiecare dată, atunci când o lege bună, ca aceasta, vine în

Parlament și spune clar că, dacă ești apt de muncă, nu trebuie să beneficiezi de ajutor de la stat. De ce

să încurajăm în continuare lenea? De ce să încurajăm în continuare ca acești oameni să muncească la

negru, pentru că s-ar putea ca unii dintre dumneavoastră să nu știți realitatea din teren, pentru că nu

mai călcați prin județe decât o dată pe lună. Să știți că… să știți că realitatea este aceea pe care v-o

spun eu. Sunt unii din cei care beneficiază de 416 apți de muncă. Unii lucrează și prin străinătate, alții

lucrează sezonieri pe colo și pe colo.

Așadar, Partidul Național Liberal susține această lege.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Îmi cer eu scuze în numele domnului senator pentru colegii care se simt jigniți cu afirmația că

mai trec prin județ doar o dată pe lună.

Alte intervenții?

Domnule senator Bădulescu, vă rog, microfonul 2, din partea Grupului PMP.


Stimați colegi,

Am… este pentru nu știu a câta oară când ies la microfonul Senatului și încerc să vă conving că

un proiect de modificare a Legii nr. 416, indiferent din partea cărui grup parlamentar sau parlamentar

vine, trebuie foarte bine gândit și susținut.

Trebuie să plecăm în abordare de la o realitate cruntă, că, pe an ce trece, beneficiarii de ajutor

social sunt în creștere, că am emis o lege privind venitul minim de incluziune, pe care am amânat-o la

intrarea în vigoare, că o familie care se perpetuează în această zonă a încasării ajutorului social nu va

produce mai departe decât copii care vor fi la rândul lor asistați social, pentru că asta este realitatea, că

- 50 -

sunt persoane care au ajutor social și fie muncesc la negru, fie sunt plecate în străinătate la muncă și

încasează aceste sume, fără să fie verificate, că nu există dorință guvernamentală pentru a se strânge

criteriile, a se regândi aceste criterii. Am avut propunere care a fost respinsă chiar aici, în Senat în ceea

ce privește reducerea numărului de posibilități de a refuza un loc de muncă. Vă aduceți aminte, chiar

acum câteva săptămâni, a fost în discuție acest proiect care a fost respins. Și sunt niște lucruri pe care

ar trebui să le gândim foarte bine.

Din păcate, acest proiect a avut un laitmotiv pentru care a fost respins, și anume același punct

de vedere, cu altă conotație a Guvernului, că ar fi neclar și că ar obliga la muncă. Nu oblig la muncă.

Principiul este unul simplu. Și organismele europene nu cred că ne-ar critica – și nu ar avea cum –

pentru că nu avem nicio confirmare.

Atâta timp cât sunt persoane apte de muncă și sunt luate în calcul la plata acestui ajutor social,

nimeni nu poate să vină – nouă ca stat român – să ne spună că trebuie să muncească doar una din

aceste persoane. Păi, este un fel de principiu al reciprocității: ești luat în calcul la plata ajutorului

social, atunci muncești… Toată lumea muncește în beneficiul societății, în beneficiul urbei respective.

Și, atunci, critica principală pe care o aduce Guvernul acestui proiect nu stă în picioare.

Au fost multe dezbateri în Comisia de muncă și am simțit colegi senatori, chiar și din arcul puterii,

care ar fi vrut să voteze acest proiect. De fapt, au fost foarte multe discuții. Nu știu ce i-a determinat să nu

meargă mai departe cu acest impuls. Îmi pare rău că am ajuns să se emită în Comisia de muncă un raport

de respingere pe acest proiect, pentru că, efectiv, cred că era un proiect bun, cu atât mai mult cu cât fusese

retrimis, rediscutat, fusese amendat și adaptat, cu amendamente, astfel încât el să fie mai bun.

Păcat, pentru că suntem în situația de a fi pro sau contra unui raport de respingere, deși

proiectul este cât se poate de bine gândit. Nu încalcă nicio legislație, pentru că ministerul nu ne-a

indicat vreun document european, vreo decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului pe care acest

proiect de lege, dacă ar fi adoptat în forma amendată s-ar… l-ar fi încălcat.

Din punctul nostru de vedere, al Grupului PMP…


Domnule senator!


Și o să închid aici.


Mulțumesc.


… vă comunicăm că vom vota împotriva raportului de respingere și pentru proiectul de lege.

Mulțumesc.

- 51 -


Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Andronescu?

Mulțumesc.

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Având în vedere că este vorba despre o lege cu caracter organic, votul va fi săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003

pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. (L458/13.11.2017)


Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila. Vă rog, intervenție. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Având în vedere că chiar săptămâna trecută Guvernul a inițiat un proiect legislativ destul de

amplu din ceea ce am văzut noi, și noi credem că este nevoie de corelarea acestor prevederi în acest

domeniu, v-aș face aceleași propuneri, de extindere a acestei… extinderea adoptării și… dezbaterii și

adoptării acestei inițiative legislative de la 45 de zile la 60 de zile și, în consecință, retrimiterea pentru

două săptămâni la comisia raportoare să se discute împreună cu proiectul legislativ al Guvernului, să se

vină cu o formulă coerentă, corectă pentru toată lumea.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile.


Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni.


Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, solicitarea de retrimitere la comisie a

fost aprobată.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor

- 52 -

pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind

constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. (L551/18.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.

Bănuiesc că la fel de succint ca și punctul anterior. Da?


Da.


Mulțumesc.



Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă și proiectul de lege

din următoarele motive: proiectul de ordonanță vizează modificarea prevederilor Legii nr. 76 privind

sistemul asigurărilor pentru șomaj, stimularea ocupării forței de muncă prin următoarele sintagme:

redefinirea sintagmei „stagiu de cotizare” și „asigurat”, introducerea unor tipuri noi de persoane în

categoria persoanelor „asigurat obligatoriu”, redefinirea categoriilor de persoane asigurate obligatoriu,

reglementarea unor excepții de la persoanele asigurate prin efectul legii în sistem al asigurărilor pentru

șomaj, condițiile în care pot asigura facultativ categoriile de persoane și multe alte…

Concluzie: susține.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, microfonul 7, domnul senator

Rotaru, pentru a prezenta raportul.

Vă rog.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia a avut în dezbatere acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 95/2017, care modifică cele două Legi 76/2002 și 200/2006.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe, de la

Comisia pentru drepturile omului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă a ajuns la concluzia de a adopta un raport de

admitere.

- 53 -

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.

Doamna senator Presadă. Vă rog, microfonul 2.

Am avut senzația că ba doriți, ba nu doriți. N-am știut exact.

Vă rog.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult.

Așteptam să văd dacă mai sunt și alți doritori.

Trebuie să precizez din capul locului că Uniunea Salvați România se va abține pe marginea

proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Trebuie explicat cetățenilor că această ordonanță de urgență vine să repare lucruri, să modifice

legislația incidentă după revoluția fiscală, când toate contribuțiile sociale au căzut în sarcina și în plata

angajatului, un lucru bine făcut de către un Partid Social Democrat, și că suntem conștienți de

necesitatea de a adapta această legislație incidentă în urma revoluției sau haosului fiscal.

Este bine că Guvernul României și-a dat seama de modificările ulterioare pe care trebuie să le

facă. Noi ne gândim cu toții, aici, la Uniunea Salvați România, la binele și bunăstarea românilor.

Suntem conștienți de necesitatea acestor modificări, tocmai pentru a repara acest haos, dar nu putem fi

de acord cu sursa lor, și anume o guvernare iresponsabilă și populistă.

De aceea, ne vom abține la votul pe marginea acestui proiect de lege.


Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra proiectului de lege, luni, la ora 17.00.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 13

alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de

zilieri. (L471/13.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

- 54 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan. Da? Microfonul 8, vă rog.



Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, având în vedere că

amendamentele au fost preluate în textul unui alt act normativ.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia a elaborat un raport suplimentar și, având în vedere faptul că, într-adevăr, prin Legea

nr. 407/2017, adoptată de Senat în data de 11 decembrie 2017, propunerile formulate de domnul

senator Teodorovici au fost preluate în acea inițiativă legislativă care a trecut de Senat.

Pe aceste considerente, comisia a luat decizia de a adopta un raport de respingere.

Legea este ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog, microfonul 2.



Foarte pe scurt. Având în vedere că este vorba de o respingere, nu vreau să lungesc discuția.

Vreau să atrag atenția ministerului că, în ultimul timp, au venit din ce în ce mai multe propuneri pe

Legea zilierilor și din ce mai multe domenii de activitate constată… sau specialiștii în domeniile

respective constată efectul benefic al acestei legi. Ar fi, probabil, bine-venită o analiză din partea

ministerului, ar fi bine-venită o listare a tuturor activităților care merită luate în calcul, pentru că, altfel,

venim astăzi cu grădinile botanice, mâine cu restaurantele, poimâine cu cei din zona silvică,

răspoimâine cu cei din agricultură-zootehnie. Este, probabil, responsabilitatea ministerului de a face o

- 55 -

analiză la nivel național pe fiecare domeniu și de a aduce sub umbrela acestei legi toate activitățile care

au nevoie de zilieri în decursul unui an calendaristic.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Din partea Grupului PSD? Nu. Aștept.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 63 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 94/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind

organizarea și funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare.

(L550/18.12.2017)


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la

Ministerul Agriculturii. Microfonul 9.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:


Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2008 a fost înființat Sistemul Informațional

pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare.

Urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1183/2017 și a

Regulamentului nr. 1185/2017, s-au creat premisele îmbunătățirii cadrului juridic actual în vederea

transmiterii de informații și documente corecte, în timp util, către Comisie.

Astfel, cadrul juridic prevăzut de actul normativ mai sus-menționat a fost modificat prin

introducerea unor prevederi distincte referitoare la piața zahărului, a laptelui, precum și a sectorului apicol.

Prin urmare, vă rugăm să votați…, să aprobați acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței

de urgență.

Mulțumesc.

- 56 -


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru,




Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată cu elaborarea raportului

asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2017 pentru

modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea și

funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare.

Ordonanța are ca obiect modificarea acestei Ordonanțe nr. 67/2008 privind organizarea și

funcționarea acestui sistem în vederea verificării informațiilor..., colectării, verificării informațiilor

primare, centralizării, procesării, analizării și transmiterii informațiilor privind piața produselor

agricole și alimentare.

Comisia pentru agricultură, practic, a primit un aviz favorabil de la Comisia economică.

Comisia juridică a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ avizează favorabil acest proiect de lege.

În ședința din 20.02.2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un

raport de admitere, fără amendamente, pe care vi-l supunem spre adoptare, împreună cu Proiectul de

lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 94/2017.


Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească şi Brună. (L87/05.02.2018)

- 57 -

Procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent.

Domnul senator Trufin, unul dintre inițiatori.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8…, 6, pardon!

Domnul Lucian Trufin:



Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din

rasele Bălțata Românească şi Brună are ca obiect aprobarea Programului multianual de susținere a

activității în sectorul creșterii taurinelor din rasele Bălțata Românească şi Brună, prin investiții pentru

realizarea de ferme noi, adăposturi noi pentru animale de reproducție, precum și pentru stimularea

asocierii în cooperative.

Inițiativa legislativă urmărește să reglementeze cadrul legal privind acordarea ajutoarelor de

stat în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate a fermelor agricole.

Ajutorul de stat se acordă pentru investiții în ferme și adăposturi pentru animale de reproducție,

institutelor și stațiunilor de cercetare pentru creșterea taurinelor, fermelor cu capacități cuprinse între

minim 50 de locuri și maxim 300 de locuri de cazare per beneficiar.

Valoarea sprijinului este de 40% din costul standard, procent ce poate fi majorat cu câte 20 de

puncte procentuale, fără a depăși 90 de puncte, pentru următoarele categorii: tineri fermieri, investiții

care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cooperative.

Programul de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească şi Brună se

desfășoară în perioada 2018 – 2020, valoarea totală a ajutorului de stat fiind de 10 milioane de euro și

se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bălțata Românească este rasa cea mai răspândită la nivelul țării noastre, aproximativ 650 000

de capete de vaci de lapte, fiind o rasă mixtă, lapte și carne, permițând fermierilor să exploateze aceste

animale, fie pe direcția lapte, fie pe direcția carne. Din punct de vedere economic, înseamnă că, în

momentele în care prețul laptelui este scăzut, fermierii pot suplimenta veniturile din vânzările

animalelor vii sau la carcasă. Viața productivă a Bălțatei Românești este undeva la o medie de 12 ani

față de alte rase din import, care ajung doar la 4 – 6 ani. Aclimatizarea rasei Bălțatei Românești la

condițiile de mediu și climă din România reprezintă un net avantaj față de orice altă rasă din import,

care nu va reuși niciodată să se adapteze la condițiile din România.

Stimați colegi,

- 58 -

Vă invit să susțineți, prin votul dumneavoastră, această inițiativă legislativă, pentru a da o șansă în

plus existenței și dezvoltării sectorului de creștere a taurinelor, atât de important pentru zootehnia

românească și, în același timp, să oferim șanse egale crescătorilor români în competiția cu cei europeni.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim și noi, domnule senator, atât pentru prezentarea legii, cât și pentru ora de zoologie.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, microfonul 9, domnul secretar de stat Sorin Mareș.

Aveți cuvântul.




Scopul prezentei legi îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv

implementarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească şi Brună.

Pe lângă cele prezentate de inițiatori, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține

această inițiativă, deoarece prin prezentul program se urmărește atât menținerea efectivului de bovine

din cele două rase, cât și eficientizarea sectorului de creștere a bovinelor.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură,




Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii

și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească şi Brună.

Propunerea legislativă, după cum a prezentat și domnul senator Trufin, și reprezentantul

ministerului, are ca obiectiv aprobarea Programului multianual de susţinere a activității în sectorul

creșterii taurinelor din rasele Bălțata Românească şi Brună.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, în data de 20.02.2018,

membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere,

cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună

- 59 -

cu Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din

rasele Bălțata Românească şi Brună.


Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.


Domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Oricare proiect de lege vine în a consolida poziția și a îmbunătăți condiția de muncă pentru

țăranul din țara noastră este bine-venit.

Discutăm astăzi despre o rasă de taurine, Bălțata Românească, care are în spatele ei zeci și zeci

de ani de cercetare, de ameliorare a raselor, și care a ajuns să fie dominantă din majoritatea bovinelor

care sunt în țara noastră. Este o rasă care s-a aclimatizat bine, are capacitate de lactație destul de bună,

scoate produși sănătoși, la greutate normală și tot produsul pe care îl aduce este de calitate.

Faptul că s-a discutat în comisie la modul cel mai serios, spunea și doamna președinte, și s-a votat

în unanimitate, asta înseamnă, încă o dată, că, acolo unde legea este bună, nu mai e culoare politică și toți

participăm pentru a da o lege bună pentru cei care sunt vizați în respectivul proiect de lege.

În interiorul grupului nostru parlamentar am discutat despre acest lucru și am hotărât să

susținem prin vot, fără niciun fel de reținere, legea respectivă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Marussi, prima dată. Ridicase mâna înainte.

Vă rog. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Nazare, Țapu Nazare.

Domnul George-Nicolae Marussi:


Așa cum am făcut și până acum, Grupul USR va susține această inițiativă și inițiativele de

aceeași formă. Sunt totuși de..., aș face trei.., sunt de făcut trei precizări:

- prin amendamentele propuse s-a redus limita inferioară de încadrare în acest program, astfel

încât se permite accesul micilor fermieri la acest program;

- 60 -

- de asemenea, acolo unde există și fonduri europene – și probabil că aici ne apropiem mai mult

de acele programe de sprijin al zonei montane –, ar trebui să fim atenți ca toate aceste fonduri să fie

folosite înainte de a folosi fondurile naționale (din bugetul național) pentru a sprijini un anumit sector;

- iar ultimul aspect, legat de implementarea și punerea în practică a legii, să avem grijă ca

normele și procedura de a obține confirmarea Comisiei Europene și punerea în practică a legii să nu

dureze foarte mult, deci să reușim să ducem în practică ceea ce arată foarte bine pe hârtie.

Vă mulțumim.


Mulțumesc și eu.

Domnul senator Țapu Nazare, despre proiectul de lege cu bovinele.


Domnul Eugen Țapu Nazare:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Într-adevăr, inițiativa legislativă și noi am discutat-o în cadrul Grupului Partidului Național

Liberal. Evident, suntem de acord cu susținerea atât a zootehniei românești, cât și a agriculturii, în

general, pentru potențialul extraordinar pe care îl are agricultura României. Dar, atrag atenția

Ministerului Agriculturii că am mai votat ajutoare de stat. Toate aceste ajutoare de stat se ridică la un

nivel de 1,3 miliarde de euro – atenție! – și nu sunt bani prinși în buget, deci nu sunt corelați. Ideea e

să nu rămânem cu a vota legi care nu vor fi aplicate.

Doi. Fiind ajutoare de stat, trebuie acordul Comisiei Europene, pe care nu-l aveți până acum și

le spuneți oamenilor că o aplicați din 2018. Și întrebarea mea pentru minister: cum o aplicați, dacă nu

aveți acordul Comisiei Europene, începând cu anul ăsta? În ce stadiu sunteți cu negocierile cu

Bruxelles-ul? Aș dori răspuns, dacă se poate, acum, dacă nu, scris, vă rog.

În final, Grupul Partidului Național Liberal va vota inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție.

Rog să i se răspundă scris.

Domnule senator, întrebarea este adresată Guvernului sau inițiatorilor?

Domnule senator Nazare?!

Domnul Eugen Țapu Nazare (din sală):

Guvernului.


Guvernului. Rog Guvernul să răspundă scris.

- 61 -

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Guvernul nu răspunde niciodată în scris.


Doamna Presadă, vă rog, civilizat.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.



Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 11..., nu, 10 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind aprobarea Programului de

investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare lapte în zona montană. (L89/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog…

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Avram.


Domnul senator Avram. Microfonul 5.

Domnul Nicolae Avram:

Domnule președinte,

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor

de colectare a laptelui în zona montană este una bine-venită în ceea ce privește... și legată de…, de

Legea muntelui.

Zona montană este marcată de dezavantaje naturale, cum sunt: altitudinea, clima, pantă,

fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație, și dezavantaje structurale, precum:

scăderea populației tinere, distanțe mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de

căile de comunicație și piețele de desfacere.

- 62 -

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare de lapte în zona montană

vizează realizarea de investiții pentru înființarea de centre de colectare în localitățile din județele care

au incidență asupra zonei montane.

Programul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de

materie primă, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să

se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri, dezvoltarea de

capacități noi de producție, creșterea locurilor de muncă și obținerea de venituri, suplimentarea

bugetului de stat prin valorificarea și… întregimea producției. Valoarea totală a programului este de 60

de milioane de euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale.

Având în vedere cele relatate, vă rog să acordați un vot, stimați colegi,


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Sorin

Roșu-Mareș de la Ministerul Agriculturii.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.


Mulțumesc.

Propunerea legislativă vizează realizarea de investiții pentru înființarea de centre de colectare

lapte și se încadrează în ceea ce ați votat anterior referitor la Legea muntelui.

Acest proiect de lege presupune acordarea unor scheme de finanțare pentru beneficiarii

programului, care primesc un maxim de 40% din investiții, procent care poate fi crescut până la 90

pentru cei care se încadrează în anumite condiții: tineri fermieri și cei care sunt în cooperative.

Ministerul Agriculturii susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe doamna senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură,




Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea elaborării

raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea

centrelor de colectare lapte în zona montană.

- 63 -

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea programului în zona montană, al

cărui scop este facilitarea accesului la finanțarea investițiilor pentru înființarea acestor centre.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, un aviz favorabil.

Iar comisia, în urma dezbaterilor, a hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să

adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu

amendamente admise și amendamente respinse, și Propunerea legislativă privind aprobarea

Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare lapte în zona montană.


Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.


Domnul senator Goțiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.



Cum am spus și într-una din intervențiile anterioare, cea legată de Legea muntelui, USR

susține, în mare parte, toate aceste inițiative și va vota „pentru” la această lege.

Aș dori să adaug câteva argumente în plus, pentru că am umblat și umblu mult în zonele montane și

mă durea de fiecare dată când vedeam că laptele de la vacile din aceste zone ajungea la purcei sau, uneori,

era chiar aruncat din cauza faptului că nu se putea colecta și nu se putea colecta conform.

De asemenea, am discutat mult cu cei care cresc vaci în aceste zone și care mi-au povestit

legat... și mi-au argumentat legat de faptul că fermele și creșterea vacilor în zonele montane sunt o

activitate strategică. Spre deosebire de fermele intensive din zonele de câmpie, nu depind de furaje și

de prețul acestora, nu depind de sursele de curent, pentru că nu trebuie să fie cazate, sau nu distrug

terenuri prin pășunat intensiv și, în același timp, au... nu trebuie să plătească și nu consumă apa sau...,

ci direct din râuri și izvoare. Sunt, poate, detalii, dar sunt detalii importante.

Aș face însă și câteva observații și am și o întrebare pentru inițiator.

O primă observație este legată de faptul că atât cheltuielile eligibile, cât și restul lucrurilor care

depind de Guvern și de minister trebuie foarte atent făcute. Și le-aș sugera să fie puse în dezbatere

publică, pentru că îndeplinirea acelei conformități de colectare a laptelui presupune niște obligații și

- 64 -

pentru fermierii de la care se colectează laptele și degeaba facem centre de colectare, dacă laptele nu

poate fi colectat conform de la fermieri.

În același timp, avem nevoie de investiții pentru infrastructură, că una dintre marile probleme

ale colectării în zona montană e infrastructura proastă și costurile ridicate cu această colectare.

De asemenea, ca și colegul meu, care a vorbit anterior, la legea precedentă, sugerez să sprijiniți

oamenii prima dată să cheltuiască și să aplice pentru finanțările europene, înainte de a face cheltuieli

de la stat, pentru că sunt fonduri europene și pentru acest lucru. Și, în acest sens, cred că este necesară

inclusiv o campanie de informare în zona rurală, legată de modul în care se pot aplica și se scriu

proiecte atât pentru proiecte europene, cât și pentru acest program.

Întrebarea pentru inițiatorii legii este legată de art. 6, unde se vorbește de o sumă de 60 de milioane

de euro pentru un număr maxim de 658 de centre. Văzând această cifră de 658, bănuiesc că e vorba de cele

658 de UAT-uri din zona montană defavorizată. Prin modul în care este formulat acum acest articol ar

putea să fie, de fapt, mai multe centre într-un UAT, într-o localitate și, astfel, unele centre, fiind vorba de un

număr maxim, să rămână fără. Și atunci, întrebarea este dacă asta s-a dorit și cum preîntâmpinăm sau cum

reformulăm, eventual la Camera Deputaților, ca să se înțeleagă foarte clar acest aspect.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna.



Dragi colegi,

Vorbim de una dintre... despre una dintre legile care succed Legii muntelui și fac parte din acel

program despre care a vorbit ministerul, a vorbit comisia de specialitate și am avut dezbaterile cu

câteva minute înainte.

Ceea ce am propus de mai multe ori cu ocazia dezbaterii legilor care succed Legii muntelui a

fost o mai mare flexibilitate la nivelul legii, adică o permisibilitate, dacă se poate formula așa, în

încercarea de a nu restricționa la nivelul legiferării programele lansate de minister.

În această idee, am făcut mai multe modificări, mai multe amendamente – și le mulțumesc

colegilor pentru susținere –, însă am un amendament respins și pe care o să-l susțin cu ocazia

dezbaterii, astfel încât legea să privească și să trateze în mod egal fiecare zonă a țării, indiferent de

stadiul la care s-a ajuns în dezvoltarea, de exemplu, în cazul de față, a rețelei de colectare a laptelui.

Știm foarte bine că în anumite regiuni, în anumite sate, în anumite comune, lucrurile sunt la faza

incipientă, nu există un sistem integrat, nu există o investiție publică sau privată care să le ofere

- 65 -

această facilitate fermierilor; în alte zone, anumite lucruri sunt deja făcute, de exemplu, centrul de

colectare, și ar fi nevoie de capacități de transport sau capacități de stocare la nivelul fermierului. Voi

susține la amendamente respinse amendamentul meu.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Baciu.


După care, din partea Grupului PSD, vă rog să vă hotărâți, domnul senator Trufin sau doamna

senator Silistru.


Este un program bun, în folosul celor care locuiesc în zona rurală și este o lege bună, pe care

suntem hotărâți să o votăm și de această dată. Face parte dintr-o salbă de mai multe legi – care au fost

discutate unele din ele astăzi, altele săptămânile trecute și urmează încă câteva – care vin în sprijinul

crescătorilor de animale.

În categoria…, în calitatea mea de fost edil, mai multe mandate, într-o zonă aproximativ rurală,

am fost de multe ori și în zone rurale din străinătate din țările Uniunii Europene și am văzut care sunt

și acolo aceste programe și cum se pun în aplicare pentru țăranii noștri. Cred că faptul că se

construiește o infrastructură cu centre de colectare a laptelui în zona de munte, este foarte bine. Asta,

pe de o parte, pe lângă sănătatea produsului obținut, pe lângă igienizarea celor care colectează și

manipulează acest lapte, ne dă și siguranța că, în cea mai bună calitate, el va ajunge la consumator, așa

cum trebuie să fie.

Vom vota legea și vom susține orice măsură de acest fel.


Mulțumesc.

Alte intervenții?

Din partea Grupului PSD sunt două intervenții. Una de grup, vă rog să vă hotărâți. Până atunci,

domnul senator Țapu Nazare.


Domnul Eugen Țapu Nazare:


Inițiativa este o inițiativă lăudabilă, care vine în sprijinul crescătorilor de animale, și Partidul

Național Liberal, Grupul senatorilor Partidului Național Liberal o va vota. Dar, avem aceleași

- 66 -

observații – pentru că și aici, și în acest caz, este vorba de un ajutor de stat – și întrebări pentru

Ministerul Agriculturii:

1. În ce stadiu sunteți cu negocierile cu Comisia Europeană, pentru că e ajutor de stat?

2. Banii îi aveți prinși în buget? Că, după știința mea, nu-i aveți.

3. Și dacă nu va fi dublă finanțare, pentru că se pot finanța și din fonduri europene, din

fondurile pe agricultură.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD…

Doriți să interveniți dumneavoastră, domnule secretar de stat? A fost o întrebare adresată

inițiatorilor. Sunteți inițiator? (Discuții în sală.)

Întrebarea dumneavoastră, domnule Nazare – da, și domnul senator Goțiu – e adresată inițiatorilor.

Bun. Domnule secretar de stat, vă rog, interveniți.



Negocierile cu Uniunea Europeană au fost inițiate, am transmis…, cel puțin avem o discuție

informală pe toate aceste legi, urmează să transmitem propunerea aprobată de Parlament și după aceea

să avem OK-ul de la dânșii. Chiar este prevăzut în lege, în situația în care se modifică sau Comisia

Europeană are anumite observații, se vor introduce în această lege. Deci discuțiile sunt demarate.

Iar referitor la buget, după cum știți, bugetul este aprobat dacă există un act normativ în spate

pentru sumele respective.

Vă mulțumesc.



Doamna senator Silistru, vă rog, microfonul central, în numele inițiatorilor.

Vă rog să răspundeți și întrebării domnului Goțiu. Dacă nu, să răspundeți scris.



Aș vrea să-i răspund colegului că, dacă ar fi citit raportul, ar fi văzut că la amendamentele admise a

fost admis un amendament al domnului senator Tánczos Barna, în care, practic, a rămas suma care este

alocată programului și a fost scos numărul de centre. Și, în funcție de sumă, se vor realiza centrele.

O altă întrebare…, nu mai știu la ce v-ați referit… Atât.

- 67 -

Voiam să spun că Partidul Social Democrat, practic, prin aceste inițiative legislative, își pune în

aplicare programul de guvernare și, după ce am votat Legea muntelui, care este o lege-cadru, acum

venim cu toate inițiativele de sprijin pentru cei care trăiesc și muncesc în zona montană. Acum este un

început, săptămâna viitoare vor mai fi încă trei inițiative legislative și sperăm din tot sufletul ca această

zonă, zona montană, să prindă viață.

Iar în ceea ce privește aplicarea acestor programe, se vor face cu sprijinul și recomandările, și

sfaturile celor care lucrează în Agenția Națională a Zonei Montane, Agenția Zonală a Zonei Montane

acum, care, prin Legea muntelui, se va transforma în Agenția Națională a Zonei Montane. Și, practic,

ei vor... specialiștii de acolo vor fi cei care vor pune în aplicare și vor sprijini pe cei care trăiesc în zona

montană să pună în aplicare aceste acte normative.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Intervenție în numele inițiatorilor.

Dau cuvântul domnului senator Trufin, în numele Grupului PSD.


Domnul Lucian Trufin:

În continuarea a ceea ce a spus doamna președinte Silistru, aș vrea să dau și eu un răspuns

domnului Goțiu, prin a-l informa cu următorul aspect: fondurile europene dedicate acestui tip de

investiții sunt în interesul fermierilor români, drept pentru care, anul trecut, pe această submăsură,

suma cerută prin cereri de finanțare de către fermierii români a fost cu mult mai mare decât suma

alocată, domnule Goțiu. Drept pentru care, Agenția de Finanțare a Investițiilor Române, prin

Ministerul Agriculturii, își face inclusiv…, bine, activitatea de informare.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

În calitate de inițiator, a fost tot o intervenție a inițiatorilor.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem

la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei...

(Domnul senator Dorin-Valeriu Bădulescu solicită cuvântul.)

Am văzut că ați ridicat mâna, din partea Grupului PMP a intervenit domnul Baciu. Unul de

grup, așa scrie în Regulament.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse...

- 68 -

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Procedură.


Imediat, imediat!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin.

Domnul senator Tánczos Barna, da? Aveați un amendament.


După care intervenția domnului Bădulescu, dacă dorește, pe procedură.

Vă rog.


Scuze pentru reacția lentă.


Să nu se mai…


Susțin amendamentul de la pct. 6 – că următorul punct e 7 –, de la art. 3 lit. b).

Textul inițial prevedea ca centrele de colectare lapte în zona montană să fie construcțiile unde

se face prelucrarea cantităților de lapte și păstrarea acestuia în recipiente specifice, în conformitate cu

legislația în vigoare, și propun completarea textului cu..., precum și..., respectiv „în echipamente și

mijloace de transport specifice activității de colectare și transport de lapte”.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.



Cu 26 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Dacă sunt alte...

Vă rog, domnule senator Bădulescu, microfonul 2.

Înțeleg, intervenție de procedură.


Domnule președinte, voiam să vă sesizez că de vreun sfert de oră nu mai avem cvorum de ședință.


Vă mulțumesc.

- 69 -

În conformitate cu Regulamentul, nu este nevoie de cvorum la votul acesta. Mulțumesc pentru

atenționare.

Continuăm. Mai este un amendament respins.

Dacă nu se susține, atunci supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.



Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Fiind ora 12.55, vă propun să citim doar nota privind exercitarea de către parlamentari a

dreptului de sesizare a Curții Constituționale și nu mai abordăm alt punct.

Deci Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale:

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea

dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo la

6 decembrie 2016;

- Lege pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011;

- Lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii –

procedură de urgență.

Stimați colegi,

Încheiem ședința de astăzi a plenului.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

s t e n o g r a m a - senat.ro · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 28 februarie 2018 s...

Documents