S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 noiembrie 2015

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „I-am acordat o mare

încredere Guvernului Cioloş, dar nu o încredere oarbă”;

- Valeriu-Victor Boeriu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Punct. Şi de la

capăt!”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tehnocraţia nu

poate înlocui democraţia”;

- Ionel Agrigoroaei (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Avem două miliarde

de euro împrumutaţi şi niciun leu nu merge în marile proiecte naţionale”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Înainte de a recurge la

arme…”;

- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Partidul Social

Democrat nu înţelege că modernizarea administraţiei publice nu înseamnă

protejarea clientelismului politic”;

- Cristiana-Irina Anghel (LC) – declaraţie politică referitoare la domnul Klaus

Iohannis, Preşedintele României;

- Haralambie Vochiţoiu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri în

raport cu atacurile teroriste de la Paris”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Doctore, eşti

eroul meu!”;

- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Integritate şi

competenţă versus Guvernul României”;

- Dan-Mihai Marian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul Cioloş

trebuie să depesedizeze administraţia centrală şi locală”;

- Emil-Marius Paşcan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Batjocură la adresa

banului public: pierderi anuale de peste un milion de euro la TVR Mureş”;

- Dragoş Luchian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „De la Guvernul

clientelar condus de Victor Ponta la Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş”;

- Alin-Păunel Tişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „România reaşezată

şi profesionalizată!”;

6

- 2 -

- Gheorghe Flutur (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul PSD,

Guvernul Zero pentru infrastructura rutieră a judeţului Suceava – Guvernarea

locală şi centrală PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanţă de Europa”;

- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Utopia unei

guvernări desăvârşite şi pragmatismul unei reforme mult aşteptate”;

- Dorin-Mircea Dobra (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „16 noiembrie,

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”;

- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Punct. Şi de la capăt!”;

- Eugen Durbacă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Ajutoarele pentru

încălzirea locuinţelor”;

- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Adoptarea noilor măsuri

de siguranţă internaţională”;

- Mihai Niţă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Prin toleranţă, spre pace şi

progres”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 36-38; 93-94

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23 – 28 noiembrie a.c. 38

4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind

Codul penal; (b445/2015)

- Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi. (b545/2015)

39

5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 16 noiembrie 2015, a Propunerii

legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcţii. (L341/2015)

39

6. Informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, în

temeiul Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi

operaţii în afara teritoriului statului român.

39

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de

înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a

Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la

Sarajevo. (L564/2015)

40-42;

81

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat

42-43;

81

- 3 -

pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă

severă în perioada aprilie – septembrie 2015. (L560/2015)

9. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea

articolului III din Legea nr. 83/2015 privind completarea Legii nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia

civilă din România. (L437/2015)

43;

81-82

10. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L484/2015)

43-45;

82

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei

Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul

2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. (L369/2015 )

45-46;

82-86

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. (L393/2015)

46-47;

86-87

13. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de

studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea

instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare. (L394/2015)

47-48;

87

14. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004

privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile

reglementate din România. (L395/2015)

48-50;

87

15. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind sediul electronic al

operatorilor economici. (L465/2015)

50-55;

88

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. (L444/2015)

55-57;

88

17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind diminuarea risipei

alimentare. (L488/2015)

57-63;

88-89

18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind interzicerea exportului de

lemn. (L453/2015)

63-65;

89

19. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind combaterea risipei

alimentare. (L458/2015)

65-70;

89

- 4 -

20. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative privind decontarea

serviciilor medicale pentru fertilizarea in vitro şi embriotransfer. (L466/2015)

70-72;

89-90

21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. (L549/2015)

72-74;

90

22. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor fac ilităţi fiscale. (L556/2015)

74-75;

90

23. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea

unor acte normative în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii

Europene în domeniul protecţiei mediului. (L553/2015)

75-76;

90-91

24. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea

mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi

pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L555/2015)

76-78;

91

25. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal. (L515/2015)

78-79;

91

26. Dezbaterea şi adoptarea Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de

utilităţi publice nr. 51/2006. (L247/2013)

(Reexaminarea ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.)

79-81;

91-92

27. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a

cadastrului şi a publicităţii imobiliare. (L495/2015)

92

28. Respingerea Propunerii legislative privind exercitarea prin corespondenţă a

dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în

străinătate. (L417/2015)

92

29. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea votului

electronic. (L418/2015)

92

30. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea votului prin

corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

(L419/2015)

93

31. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea

votului prin corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate. (L460/2015)

93

32. Adoptarea Propunerii legislative privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008

– Codul silvic. (L482/2015)

93

- 5 -

33. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2015

pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de

noroc. (L545/2015)

(Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)

94

34. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001. (L517/2015)

94

35. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001

a administraţiei publice locale. (L526/2015)

95

36. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L524/2015)

95

37. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L538/2015)

95

38. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L550/2015)

95

39. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011

a educaţiei naţionale. (L551/2015)

96

40. Respingerea Propunerii legislative referitoare la completarea Legii nr. 415/2002

privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(L547/2015)

96

41. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011

a educaţiei naţionale. (L522/2015)

96

- 6 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 noiembrie 2015

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion-Simeon Purec şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Teodor Atanasiu:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Conform programului aprobat, în această şedinţă timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor

politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Nelu Tătaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice: „I-am acordat o mare încredere Guvernului Cioloş, dar nu o încredere

oarbă”

Cabinetul Cioloş este produsul unei crize de legitimitate a clasei politice şi a autorităţilor

statului născută pe un fond emoţional foarte puternic. Acest Guvern apolitic este, în acelaşi timp,

oglinda nivelului de încredere a societăţii în clasa politică, dar şi o şansă acordată acesteia. Mandatul

relativ scurt îi dă noului Guvern şansa să-şi concentreze eforturile pe câteva chestiuni punctuale, să

rezolve o listă scurtă de probleme, timp în care clasa politică are posibilitatea să se reaşeze, să se

reevalueze şi să participe la următoarele alegeri cu un program concret, responsabil, gândit pentru

cetăţeni. În final, aceasta este menirea unui guvern tehnocrat: într-o perioadă limită să găsească soluţii

eficiente pentru o situaţie dată.

Echipa propusă de Dacian Cioloş are un potenţial de transparenţă, de echilibru şi de aplicare a

legii. Este o mare presiune pe acest Cabinet, atât din partea societăţii civile, cât şi din partea clasei

politice, şi tot ce putem spera este ca această presiune să fie lucidă, criticile, care cu siguranţă nu vor

lipsi, să fie obiective şi constructive.

Au fost şi câteva exemple de „Aşa nu!”, dar s-a revenit asupra lor şi aceasta nu poate fi

considerată o slăbiciune. Premierul desemnat nu a avut o misiune uşoară, trebuind să alcătuiască într-

un timp scurt o echipă ţinând cont de solicitările protestatarilor, ale societăţii civile, dar care să obţină

- 7 -

sprijin politic pentru a putea guverna. Au fost derapaje, dar criticile argumentate au fost însuşite,

pentru că, în final, a persista în greşeală nu este o virtute.

Parlamentul a creditat acest Guvern cu foarte multă încredere, întrucât am înţeles că a fost o

soluţie cerută de cetăţeni şi ne-am asumat-o. PNL a votat acest Guvern pentru că are încredere în

echipă şi în proiectele anunţate, dar rămânem în expectativă, o expectativă lucidă.

Apoi, aşa cum s-a susţinut în repetate rânduri, ne aşteptăm la o depolitizare masivă. Noua

provocare este reprezentată în special de un nou ciclu electoral, care va fi desfăşurat neutru politic,

astfel încât procesul electoral să se desfăşoare în condiţii optime pentru toţi cetăţenii români.

Partidul Naţional Liberal a înţeles că un premier în persoana unei personalităţi publice

independente şi un Guvern format din tehnocraţi sunt soluţia pentru menţinerea stabilităţii politice a

ţării. Vom sprijini această echipă printr-un parteneriat activ.

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Valeriu Boeriu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu „Punct. Şi de la capăt!”.

Nu ne putem imagina o democraţie modernă fără partide politice. Scopul partidelor este

punerea în practică a propriilor politici prin guvernare. Mijlocul ajungerii la guvernare este lupta

politică. Aceasta trebuie însă să rămână un mijloc, şi nu să se transforme uneori, prin amplificarea ei,

în scop în sine. Lupta politică excesiv de încrâncenată a anihilat, de-a lungul timpului, orice tentativă

de dialog pentru proiecte comune şi teme majore.

La 25 de ani de la Revoluţie, politicienii şi partidele au ajuns la un nivel al încrederii

îngrijorător. Cetăţenii au dat un semnal clar odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte al

României. Mesajul a fost „Punct. Şi de la capăt!”.

Suntem în momentul în care s-a realizat prima parte a dezideratului alegătorilor – „Punct.”

Partidele s-au retras de la guvernare, instalând un Guvern tehnocrat.

Distanţarea partidelor de actul de guvernare nu poate însemna o vacanţă politică de un an.

Lăsate fără obiectul principal al muncii politice, ele sunt obligate să se ocupe acum şi de a doua parte a

dezideratului, şi anume „Şi de la capăt!”. Dar ce înseamnă „Şi de la capăt!”? Cu siguranţă reformarea

partidelor, normalizarea climatului politic, reforma instituţiilor statului.

De la reformare nu se poate acum sustrage niciun partid fără costuri electorale mari. Campania

electorală din 2016 nu va fi una tipică, adică o dispută între guvernanţi şi opozanţi, pentru că niciun

- 8 -

partid nu este la guvernare, niciun partid nu este în opoziţie. Foarte probabil că reformarea partidelor, a

politicii şi a instituţiilor statului va fi temă importantă a campaniei viitoare, şi nu programe de guvernare

cu promisiuni de toate felurile, în care alegătorii cred prea puţin după destule dezamăgiri anterioare.

Ne găsim în cel mai bun moment pentru a ne ocupa de câteva teme din zona reformei politice.

Să discutăm despre imunitatea parlamentară, limitată la activitatea politică, să definim clar şi unitar

incompatibilităţile şi conflictele de interese, să eliminăm din funcţiile publice persoanele condamnate

pentru corupţie, să eliminăm din conducerile partidelor persoanele condamnate pentru corupţie, să

înnoim efectivele partidelor cu oameni noi, competenţi în zona lor de activitate; probabil şi un mandat

suprapus al Preşedintelui cu cel al Parlamentului şi alegeri concomitente.

Partidul Naţional Liberal a luat câteva măsuri de reformă în interiorul partidului, dar trebuie să

caute obţinerea unui consens politic cu celelalte partide pentru măsuri de reformare a statului, cum ar

fi: regionalizarea, reforma administraţiei publice şi depolitizarea ei, finanţarea sistemului de sănătate,

finanţarea educaţiei, dezvoltarea infrastructurii, reforma companiilor de stat. Toate acestea şi încă

multe alte teme pot constitui un proiect de ţară comun, pe termen mediu sau lung.

Cred că un guvern politic este de preferat unuia tehnocrat, pentru că are o dublă

responsabilitate: faţă de forţele politice care îl susţin şi faţă de alegători. Un guvern politic ştie că va

răspunde, la un moment dat, electoratului. Există însă momente când, pentru o perioadă limitată, un

guvern tehnocrat este bine-venit, pentru că face ca partidele, degrevate de grijile guvernării sau

încrâncenarea opoziţiei, să poată găsi consens pe teme majore.

Vor face partidele aceste lucruri în următoarele 12 luni? Eu cred că da. Dacă nu de bună voie,

măcar din instinct de conservare, pentru că cei care ratează această ocazie se îndreaptă spre falimentul

politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Teodor Atanasiu:

În continuare are cuvântul domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poată titlul „Tehnocraţia nu poate înlocui democraţia”.

Pornesc de la o constatare ajunsă deja banală: marea majoritate a românilor este scârbită de

politicieni şi, de aici, rata foarte mică de încredere în instituţiile democratice, în special în instituţia

Parlamentului. Pe acest fond de nemulţumire generală, legitimă de altfel, soluţia unui guvern tehnocrat,

format din specialişti, independenţi de partide politice, a fost foarte uşor şi foarte repede îmbrăţişată.

- 9 -

Tehnocraţia, de când există ea, se confruntă însă cu o mare problemă, una care ţine de

legitimitate şi responsabilitate. Competenţele unor oameni într-un anumit domeniu de activitate nu le

pot asigura acestora legitimitatea şi responsabilitatea faţă de cetăţeni: dacă politicienii pot fi traşi la

răspundere măcar o dată la patru ani, cu ocazia alegerilor, tehnocraţii nu au această răspundere publică.

Ei răspund, eventual, doar în faţa celui sau celor care i-au numit în funcţii. Nici măcar votul obţinut în

Parlament nu le asigură legitimitatea necesară. Cum să pretinzi că ai o legitimitate din partea unei

instituţii care nu se bucură de încredere socială şi pe care unii chiar voiau să o desfiinţeze? Mai mult

decât atât, nimeni nu poate garanta performanţa acestor tehnocraţi în structurile de conducere ale

statului. Şi-atunci, în lipsa legitimităţii şi a răspunderii publice, tehnocraţia ajunge, din singura soluţie

pentru a schimba lucrurile, o iluzie vândută de cei care se vor ajunşi la „butoanele” puterii.

Din punctul meu de vedere, tehnocraţia nu poate înlocui democraţia reprezentativă. Tocmai de

aceea, acest Guvern tehnocrat, care tocmai a fost învestit, trebuie să aibă un mandat limitat atât ca

obiective de guvernare, cât şi ca durată de funcţionare. Rolul său este să asigure stabilitatea

guvernamentală şi socială până la organizarea noilor alegeri democratice. El nu trebuie să fie nici

„guvernul meu”, nici „guvernul nostru”, el trebuie să fie guvernul românilor.

Dincolo de vorbe frumoase şi bune intenţii, actuala echipă de miniştri are o mare responsabilitate:

să se ridice la nivelul aşteptărilor oamenilor. Le doresc din tot sufletul să reuşească în tot ceea ce şi-au

propus, pentru că reuşita lor va fi o reuşită pentru toţi românii. Dacă nu vor reuşi însă să confirme, eşecul

lor va însemna o mare dezamăgire. Vor compromite ideea de tehnocraţie şi înseamnă că am pierdut timp

preţios cu un experiment nereuşit, în loc să ne concentrăm energiile şi resursele pentru a continua

lucrurile bune începute sub guvernarea anterioară.

În încheiere, doresc să salut deciziile – le-aş numi înţelepte, chiar dacă de ultim moment – ale

premierului Cioloş de a înlocui propunerile iniţiale pentru portofoliile sănătăţii şi justiţiei. Am

încredere că actualul ministru al sănătăţii, domnul Achimaş-Cadariu, un om cu bună reputaţie şi cu

experienţă profesională şi managerială, va reuşi să continue reformele începute şi să menţină echilibrul

atât de necesar, urmărind atât interesele pacienţilor, cât şi nevoile cadrelor medica le.

Fac precizarea, pentru stenogramă, că declaraţia politică prezentată are mici diferenţe faţă de forma

scrisă depusă, datorită evenimentelor întâmplate de la momentul depunerii şi până la momentul prezentării.

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Agrigoroaei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

- 10 -

Declaraţie susţinută de senatorul de Iaşi Ionel Agrigoroaei

Titlul declaraţiei: „Avem două miliarde de euro împrumutaţi şi niciun leu nu merge în marile

proiecte naţionale”

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

România s-a împrumutat în urmă cu două săptămâni cu 750 de milioane de euro, la o dobândă

de 3,41% pe an. Împrumutul, realizat în premieră pe 20 de ani, dovedeşte că pieţele internaţionale au

fost convinse că economia noastră este una sigură, cu mari oportunităţi de dezvoltare pe termen lung.

În paralel au mai fost vândute bonduri pe 10 ani în valoare de 1,25 de miliarde de euro, la o dobândă

de 2,86% pe an. În total, România a atras de pe pieţele internaţionale financiare două miliarde de euro.

Marea noastră problemă este că avem un paradox. Am devenit experţi când vine vorba de a ne

împrumuta, însă nu suntem capabili să îndreptăm banii luaţi spre proiecte precise, care să aducă valoare

adăugată în economie. Din păcate, cea mai mare parte a banilor acoperă deficitul bugetar. Cu alte

cuvinte, ne împrumutăm ca să acoperim datorii, ceea ce este cel mai periculos, iar orice economist o ştie.

În acest timp, proiecte esenţiale cum e autostrada Comarnic – Braşov sau orice autostradă care

ar fi trebuit să fie: Timişoara – Arad sau Oradea către Bucureşti, Constanţa, Iaşi sau cablul submarin

România – Turcia, care ar asigura exportul de energie electrică, unde suntem pe supraproducţie în

ultimii doi-trei ani, de fiecare dată sunt refuzate – aceste proiecte – şi nimeni nu ia în calcul să

folosească banii mult mai eficient.

Aici apare o întrebare logică, la care vă rog să vă gândiţi şi Domniile Voastre. De ce BERD şi

BEI nu au vrut să finanţeze statul român pentru un proiect strategic pentru economie precum Comarnic

– Braşov sau celelalte proiecte pe care le-am menţionat mai sus, dar acceptă să finanţeze deficitul

bugetar, care este, de fapt, deficitul bugetului public de pensii, în 2014 de 4,5 miliarde de euro?

România e în continuare într-o situaţie cronică de subdezvoltare când discutăm de

infrastructură. După 25 de ani de la Revoluţie, reţelele de gaze, apă şi canal sunt la doar 20% din

necesar, drumurile la fel, iar zona rurală reprezintă 48% din totalul ţării.

Este excelent şi de lăudat că avem experţi în finanţe capabili să facă actele şi să atragă

împrumuturi atât de mari, însă cred că trebuie să facem un pas înainte. Avem nevoie de specialişti în

şosele, în proiecte de infrastructură feroviară, de manageri capabili să proiecteze şi să construiască

reţele de gaz şi apă, canal, drumuri şi alte proiecte industriale care vor aduce plusvaloare, pentru că

doar aceste proiecte vor aduce cu adevărat valoare reală în economia noastră. Acoperirea deficitelor nu

face altceva decât să ţină sub preş subdezvoltarea ţării.

Vă mulţumesc mult.

- 11 -

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

În continuare dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Înainte de a recurge la arme…”.

Stimaţi colegi,

Între două tragedii, una românească, alta franceză – şi oare câte altele vor mai urma? –, parcă

nu mai avem răbdarea şi suflul să analizăm ce ni se întâmplă. Unde eram ieri, unde suntem astăzi, unde

vom ajunge mâine? Sunt întrebări atât personale, cât şi ale unei naţiuni întregi. Europa însăşi, lumea

întreagă pare a nu mai şti încotro se îndreaptă. Totul se întâmplă prea repede, prea brutal. Mor,

nedrept, prea mulţi copii, ne omoară, la fel de nedrept, din ce în ce mai mulţi terorişti.

Nu vreau să fiu patetică, dar sunt sigură că neliniştea creşte în toţi, indiferent de religie,

naţionalitate sau ţară. Suntem din ce în ce mai speriaţi, mai ezitanţi şi, ştiţi, atunci ne e frică să facem

pasul următor. Drumul însuşi devine, dintr-un parcurs previzibil de la punctul A la punctul B, o

aventură lipsită de reguli. Suntem în haos. Europa stinge luminile altădată călăuzitoare şi dătătoare de

încredere şi speranţă. Luminează doar exploziile şi ţevile armelor. Şi e nedrept.

Nedreaptă e şi politica. Mereu a fost aşa, n-ar trebui să ne plângem. Să avem un regret, da. Luni

am pus cifrele guvernării PSD la dispoziţia românilor. Cifrele nu mint, arată exact unde suntem şi, cu

un dram de memorie, dacă timpul ne-ar permite, ne amintim de unde am plecat. Unde vom ajunge…

asta nici chiar cei care astăzi vor să ne traseze noul drum nu o ştiu. E război şi în politica românească

şi, să nu uite cei pentru care zăngănitul armelor este muzică, singurii sacrificaţi sunt oamenii simpli.

Au mai fost şi vor fi în continuare.

Am avut o guvernare bună – cea mai bună în anii scurşi de la Revoluţie. Nu a fost suficient.

România a ieşit din criză şi a cunoscut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Nu a

fost, de asemenea, suficient. Au fost mărite pensiile, salariile şi alocaţiile. Nici asta nu a fost de-ajuns.

Chiar nu ştiu ce-ar mai fi trebuit să facem ca liniştea să dăinuie, câtă vreme am făcut chiar mai mult

decât am promis în 2012. Cu toate astea, e război. O parte din noi toţi a uitat o lecţie fundamentală:

înainte de a recurge la arme, înţeleptul trebuie să încerce totul. Voi aţi încercat?

Mulţumesc.

Domnul Teodor Atanasiu:

În continuare dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

- 12 -

Declaraţia de astăzi are titlul „Partidul Social Democrat nu înţelege că modernizarea

administraţiei publice nu înseamnă protejarea clientelismului politic”.

Printre revendicările societăţii civile la recentele proteste de stradă a fost şi cea privind

eficientizarea administraţiei publice. Românii s-au săturat de osificarea birocratică şi politizarea

excesivă. Această nemulţumire, alături de multe altele, a dus la depunerea mandatului Guvernului

Ponta. Însă PSD n-a înţeles nimic din cererile oamenilor, iar primul lucru pe care îl solicită premierului

propus este ca propria clientelă politică să rămână intactă. Preşedintele PSD pretinde că această

solicitare nu urmăreşte decât să asigure funcţionarea sistemului, astfel încât să nu fie făcute epurări pe

criterii politice, chipurile, dăunătoare bunului mers al lucrurilor.

Evident, orice persoană de bună-credinţă nu-şi doreşte epurări abuzive în administraţie, unde

sunt şi oameni corecţi, competenţi, care şi-ar putea demonstra performanţele dacă managementul ar fi

mai bun. Numai că propunerea PSD nu are nicio legătură cu aceste elemente. În realitate, exercită o

presiune directă, făţişă, pentru a-şi proteja politrucii.

De lăudat este faptul că premierul nominalizat, Dacian Cioloş, propune evaluarea funcţionarilor

din administraţia publică pe baza criteriilor de performanţă, aşa cum se practică în toate ţările avansate,

care au aparate birocratice funcţionale. Probabil că asta sperie cel mai mult pe cei din PSD.

Competenţa, criteriile profesionale de la Bruxelles sunt coşmarul unui partid pentru care parazitarea

structurilor statului este raţiunea de a fi.

Aşadar, PSD dă dovadă de un primitivism politic regretabil. În loc să înţeleagă faptul că a

venit, în sfârşit, vremea modernizării statului şi să sprijine eforturile noului Cabinet, încearcă să-i pună

beţe în roate, condiţionând, practic, susţinerea în Parlament prin blocarea procesului de eficientizare a

administraţiei, lucru ce nu va fi trecut cu vederea, cu siguranţă, de cei care au dat jos Guvernul Ponta.

Vă mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul doamnei senator Cristiana Anghel, Grupul parlamentar Liberal Conservator.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Bună ziua… scaune goale!

Eh, nu- i vorbă, că şi eu acum am ajuns.

Două fraze.

Sfântă mare neruşinare! Domnul Iohannis, aseară şi azi-noapte, până-n crucea nopţii, a dat pe

dinafară de bucurie. A ciocnit pahare de şampanie, a şi băut, s-a bucurat, a râs cu gura până la urechi.

Şi-a văzut visul cu ochii: şi-a luat România, toată, înapoi. A uitat de sufletele celor ucişi la „Colectiv”.

A uitat de familiile celor ucişi acolo şi de durerea lor. A jucat ţonţoroiul pe durerea acestora.

- 13 -

Eh, asta e! Vai ţie, ţară condusă de venetici!

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Au mai depus declaraţii politice în scris următorii senatori:

- din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea şi domnii senatori

Haralambie Vochiţoiu, Petru-Alexandru Frătean şi Nicolae Bădălău;

- din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Dan Marian, Marius Paşcan,

Dragoş Luchian, Alin Tişe, Gheorghe Flutur, Traian Igaş, Cristian Daniel Florian, Dorin-Mircea

Dobra, Găvrilă Ghilea;

- din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator, următorii senatori: Eugen Durbacă,

Vasile Nistor şi Mihai Niţă.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Declaraţia politică este intitulată „Măsuri în raport cu atacurile teroriste de la Paris”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştiţi, seria atacurilor teroriste extrem de sângeroase asupra populaţiei civile de la Paris

a provocat consternare în toată lumea civilizată, în statele Uniunii Europene, inclusiv în ţara noastră,

deschizând o etapă de intensificare a acţiunilor Occidentului împotriva reţelei teroriste ISIS, dar şi de

maximă responsabilitate în ceea ce priveşte gestionarea problemei refugiaţilor şi combaterea

ideologiilor radicale de orice fel. Ca membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa, dar şi din

poziţia de membru al Adunării Parlamentare a NATO, ţin să precizez că se impune, pe lângă susţinerea

mai hotărâtă a aliaţilor noştri în destructurarea reţelelor jihadiste din Orientul Apropiat şi Orientul

Mijlociu, elaborarea unui set de măsuri care să ne asigure că războiul împotriva terorii şi intoleranţei

este câştigat de forţele democratice şi pe frontul intern – în interiorul graniţelor UE şi ale României.

Apreciez în acest sens că, alături de suferinţa pe care o mână de fanatici au provocat-o cu

mitraliera în inima Europei, lovitura cea mai grea pe care aceştia o pot încă dezlănţui asupra valorilor

occidentale ale democraţiei şi toleranţei este radicalizarea europenilor, sporirea recrudescenţei

grupărilor neofasciste, islamofobe, care la rândul lor pot favoriza, prin climatul de ură astfel instituit,

alimentarea cu noi recruţi ai ISIS din rândul milioanelor de musulmani care trăiesc paşnic în Europa,

dar şi din rândul refugiaţilor. Făcând referire la refugiaţi, în acest context geopolitic şi umanitar

deosebit de sensibil, când Franţa şi Europa sunt îndoliate, dar şi când cifra victimelor conflictului din

Siria a depăşit 250 000 de morţi, îndeosebi civili neînarmaţi, ar fi o mare eroare să se permită

- 14 -

acreditarea ideii că sirienii care se refugiază tocmai de teroarea care a lovit şi la Paris sunt nişte

agresori care vin în Europa ca să comită atentate, după cum încearcă politicienii demagogi.

În ţara noastră locuiesc în bună convieţuire câteva mii de arabi, în special de origine libaneză şi

siriană, care se adaugă unei importante comunităţi musulmane tradiţionale, ce numără în jur de 65 000 de

membri, grupaţi îndeosebi în zona Dobrogei. Ţara noastră a întreţinut relaţii foarte bune cu multe state

ale Orientului Apropiat şi Orientului Mijlociu şi îi amintim aici pe cei aproape jumătate de milion de

studenţi provenind din ţările arabe care au studiat în universităţile româneşti, în special în deceniul ’80.

Este de prisos să mai amintim aici cât datorează civilizaţia umană descoperirilor ştiinţifice din perioada

Renaşterii islamice (secolele al VII- lea – al XIII- lea) sau cum ar arăta matematica fără cifrele arabe.

Cu toate acestea, pe fondul indignării faţă de tragedia de la Paris, au început să apară

manifestări foarte grave care contribuie la inflamarea situaţiei. Spre exemplu, în noaptea de vineri spre

sâmbătă, tabăra de refugiaţi Calais a fost cuprinsă de flăcări, fiind indic ii că acest act s-ar fi comis ca

răzbunare pentru atacurile asupra stadionului „Stade de France” şi asupra celorlalte ţinte lovite din

centrul capitalei Franţei. Totodată, în ţara noastră un politician foarte nociv şi antidemocrat continuă

seria declaraţiilor iresponsabile şi instigatoare, în vădită tentativă de a câştiga simpatizanţi, cerând

expulzări şi respingerea refugiaţilor. Aceste mesaje sunt dublate în mediul virtual de mesaje care

instigă public, inclusiv la genocid, incitând la ură şi discriminare, infracţiuni prevăzute de Codul penal

la art. 368 şi art. 369. Acest tip de manifestări reprezintă o vulnerabilitate serioasă în aceste momente

şi trebuie tratat cu toată rigoarea legii penale.

Domnilor colegi,

Instituţiile statului român trebuie să acţioneze cu deosebită vigilenţă în preajma acestui atac

terorist, să acordăm sprijin aliaţilor francezi şi celorlalţi parteneri din NATO, dar totodată să nu uităm

principiile care afirmă drepturile şi libertăţile fundamentale, respectul pentru demnitatea şi valoarea

persoanei, cât şi manifestarea toleranţei şi convieţuirii în pace şi prietenie a oamenilor, indiferent de

naţionalitate sau confesiune. Este necesar în aceste momente ca la nivel guvernamental, prin

intermediul ministerelor de resort şi al structurilor specializate, inclusiv prin Direcţia Naţională de

Prevenire şi Combatere a Terorismului, să se pregătească măsuri în vederea sporirii gradului de

securitate pe teritoriul României în ceea ce priveşte posibilele ameninţări teroriste, dar şi cu privire la

informarea corectă a populaţiei în raport cu aceste evenimente şi combaterea oricăror excese şi incitări,

care nu fac decât să sporească gradul de pericol.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Declaraţia politică se intitulează „Doctore, eşti eroul meu!”.

- 15 -

În vremurile tulburi pe care le trăim, ne uităm în jur şi ne căutăm repere. Când vieţile ne sunt

date peste cap de tragedii care parcă nu se mai termină, vrem să ne găsim modele de comportament şi

de conştiinţă. Ne întrebăm cine sunt eroii noştri.

Şi, din fericire, îi găsim. Sunt cei care cu viaţa lor apără viaţa indiferent de numele profesiei lor:

pompier, jandarm, poliţist, militar sau medic. Toţi sunt eroii noştri şi tuturor ar trebui să le arătăm

respectul nostru profund. Dintre toţi aceştia, astăzi vreau să mă refer în mod deosebit la cei care poartă

halatul alb. Mă revoltă când văd că unii aruncă cu pietre în cei care pentru fiecare dintre noi, uneori

aflaţi în situaţii de viaţă şi de moarte, fac cumva lucruri pe care doar ei ştiu să le facă şi ne salvează.

Mă revoltă când văd că întreg sistemul medical este ţinta atacurilor unora care se mai potolesc doar

după ce vin străinii să confirme pregătirea exemplară a medicilor români, atenţia pe care o acordă

pacienţilor şi munca excelentă pe care o fac.

Medici şi asistenţii medicali, întreg personalul medical, sunt eroii mei! Fiecare dintre ei vine la

serviciu zi de zi şi îşi face datoria cu cinste şi respect faţă de pacient, fără a purta titluri de glorie pentru

dăruirea lor. În fiecare zi aceştia aduc alinare celor în suferinţă şi salvează vieţi, devenind speranţa

pentru bolnavi. De multe ori, în situaţii de urgenţă şi de dezastru, îşi asumă riscuri uriaşe şi pun nevoile

celorlalţi mai presus de ale lor. Unii vor spune că să trateze, să vindece, să îngrijească pacienţi e pentru

cei care şi-au ales această meserie nobilă ceva firesc, din fişa postului. Însă sunt multe momente în

care medicii şi asistenţii fac eforturi supraomeneşti, dincolo de o simplă îndatorire de serviciu, pent ru a

salva vieţi.

Ca mureşean, mă mândresc cu performanţele centrului medical Târgu-Mureş în toate domeniile

de specialitate, unele unice inovative şi unice în ţară, şi cu sistemul local de urgenţă, care continuă să

fie un model.

Felicit personalul medical pentru profesionalism, responsabilitate şi devotament şi mă gândesc

cu recunoştinţă la cei care şi-au pierdut viaţa în misiuni de salvare. Voi toţi sunteţi eroii mei!

Domnul Niculae Bădălău:

Declaraţia politică este intitulată „Integritate şi competenţă versus Guvernul României”.

Stimaţi colegi,

Societatea civilă, despre care în ultimele săptămâni s-a tot vorbit, mai mult ca niciodată după

25 de ani, a ales să ceară în stradă tehnocraţi în Guvern şi i s-a dat ceea ce a cerut. Numai că cei aleşi

să facă parte din Guvernul României nu sunt nici pe departe specialişti sau specializaţi în domeniile

respective. Lista este lungă, de la Ministerul Sănătăţii până la Ministerul Justiţiei, toţi cei care au fost

propuşi au fost imediat retraşi şi lista va tot continua.

Premierul actual trebuie să respecte, împreună cu tot Cabinetul, o serie de criterii de integritate

şi competenţă. Fără aceste lucruri fundamentale nu vor putea pune în aplicare şi continua ceea ce

- 16 -

Guvernul Ponta a realizat în anii de guvernare, respectiv o serie de scăderi de taxe care au fost bine

primite de mediul de afaceri. Şi aici menţionăm scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la

24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20% care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016.

De menţionat totodată faptul că, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a

reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Antifraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la

toate magazinele de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015.

Sunt conştient că în prezent oamenii sunt îngrijoraţi de ceea ce va face viitorul Guvern şi sper

că vorbim de oameni competenţi când ne referim la premierul desemnat, Dacian Cioloş, şi la membrii

noului Cabinet. Sper că vor continua politicile de dezvoltare şi bunăstare pentru români demarate de

Guvernul Ponta.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Mihai Marian:

Declaraţia politică se intitulează „Guvernul Cioloş trebuie să depesedizeze administraţia

centrală şi locală”.

Prim-ministrul desemnat, Dacian Cioloş, s-a angajat în mod public că va iniţia o reformă reală

a administraţiei publice centrale şi locale prin depolitizarea şi profesionalizarea corpului funcţionarilor

publici. Această declaraţie de intenţie este dezvoltată şi în Programul de guvernare pentru care primul

ministru desemnat va cere votul de învestitură în Parlament.

La capitolul „reforma administraţiei publice” se menţionează că noul Guvern îşi propune,

printre altele, instituirea practicii consultării prealabile a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative,

iar funcţionarii publici ar urma să fie recrutaţi şi evaluaţi pe bază de competenţe şi performanţă. În

acest sens, Secretariatului General al Guvernului ar urma să deruleze un proiect de profesionalizare ce

ar putea fi extins şi în alte zone ale administraţiei publice. De asemenea, Guvernul Cioloş

intenţionează să înfiinţeze o Şcoală de Administraţie Publică, probabil în genul în care a funcţionat

Institutul Naţional de Administraţie (INA), unde au fost formaţi funcţionari publici de conducere

(directori de servicii deconcentrate ale ministerelor), manageri publici şi înalţi funcţionari publici

(prefecţi, subprefecţi, secretari generali şi adjuncţi din ministere).

Pentru că veni vorba despre înalţii funcţionari publici, doresc să- i reamintesc domnului prim-

ministru desemnat modul în care fostul Guvern condus de Victor Ponta s-a angajat chiar prin

programul de guvernare să nu politizeze administraţia centrală şi locală. Nici bine nu s-a instalat la

guvernare Guvernul PSD, că domnul Victor Ponta a demis prin hotărâri de guvern şi decizii ale

primului ministru toţi prefecţii şi subprefecţii. Mulţi dintre aceştia erau înalţi funcţionari publici

absolvenţi ai cursurilor postuniversitare din cadrul Institutului Naţional de Administraţie, cu experienţă

în administraţia publică. Mulţi dintre aceştia au atacat în justiţie deciziile Guvernului Ponta şi ale

- 17 -

Secretariatului General al Guvernului, au câştigat procesele şi acum îşi desfăşoară activitatea ca

inspectori guvernamentali. Din informaţiile deţinute, mai sunt aproximativ 40 de înalţi funcţionari

publici (inspectori guvernamentali) în cadrul SGG, în timp ce o mulţime de funcţii publice sunt încă

vacante, cu siguranţă, păstrate la nevoie de Victor Ponta pentru clienţii Guvernului său şi ai PSD.

Şi noi, cei de la PNL, suntem de acord cu depolitizarea administraţiei publice şi

profesionalizarea funcţionarilor publici. În acest moment, depolitizarea administraţiei publice

înseamnă depesedizarea ei. Secretarii de stat, şefii de agenţii guvernamentale, adjuncţii acestora,

secretarii generali şi adjuncţii lor de prin ministere, prefecţii şi subprefecţii, toţi directorii serviciilor

deconcentrate ale ministerelor în teritoriu au fost numiţi în funcţiile publice de Guvernul condus de

Victor Ponta şi au fost susţinuţi politic de PSD.

Mulţi dintre prefecţii actuali sunt oamenii de casă ai baronilor judeţeni ai PSD. Aceasta este

realitatea. Noi ne aducem foarte bine aminte modul în care prefecţii şi subprefecţii Guvernului Ponta,

numiţi şi susţinuţi politic de PSD, s-au comportat în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014,

de modul în care au întocmit listele cu preşedinţii şi locţiitorii secţiile de votare, de modul în care a u

racolat primari PNL în virtutea Ordonanţei „Dragnea”, nr. 55 din 2014, şi multe alte abuzuri pe care nu

le mai menţionăm aici şi acum. Personal, sper ca domnul viceprim-ministru şi ministru desemnat

pentru dezvoltare regională şi administraţie publică, fostul vicepreşedinte PSD Vasile Dâncu, să ne

demonstreze bunele sale intenţii în ceea ce priveşte implementarea „Reformei administraţiei publice”,

aşa cum este descrisă în Programul de guvernare asumat de prim-ministrul Dacian Cioloş.

Şi, nu în ultimul rând, doresc ca domnul prim-ministru Cioloş să ne prezinte public modul în

care au fost alocate peste 2 miliarde de euro către administraţiile locale în ultimele săptămâni ale

guvernării Ponta. Toate ordinele de ministru referitoare la alocările de fonduri publice trebuie publicate

în Monitorul Oficial, pentru asigurarea măcar a transparenţei administraţiei publice.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Declaraţia politică este intitulată „Batjocură la adresa banului public: pierderi anuale de peste

un milion de euro la TVR Mureş”.

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Societatea Română de Televiziune (SRTV) a ajuns o gaură neagră a banului public.

Instabilitatea funcţiilor de conducere de la vârful postului public de televiziune, managementul oneros,

consiliile de administraţie, care legitimează imixtiunea intereselor politicianiste în activitatea acestei

instituţii şi validează risipa şi ineficienţa organizatorică, au plasat TVR într-o criză managerială fără

precedent, dar şi fără ieşire. Dezinteresul şi complicitatea la şubrezirea postului public, din partea

guvernării Ponta, au distrus orice şansă rezonabilă de redresare a SRTV.

- 18 -

Să pornim de la un exemplu edificator aflat la îndemână: situaţia economic dezastruoasă,

managerial incredibilă care caracterizează TVR Târgu-Mureş. Pierderi imense acumulate anual: 5,2

milioane de lei în anul 2013 (aproape un milion şi jumătate de euro), peste 4,2 milioane de lei în 2014

şi aproape 3 milioane de lei până în luna septembrie a anului curent. Pentru aceste aspecte grave, am

solicitat imperativ o anchetă internă privind funcţionarea acestui studio teritorial, sesizând în acest sens

şi Curtea de Conturi a României.

Pare incredibil cum pot fi raportate anual, fără nicio consecinţă, asemenea imense pierderi la

TVR Târgu-Mureş, o televiziune regională cu 59 de angajaţi, al căror salariu mediu este de 3 153 de

lei. Mă întreb: cum pot fi tolerate în continuare uluitoarele pierderi, cum nu este cineva chemat oficial

să răspundă sau măcar preocupat să eficientizeze activitatea televiziunii, să reducă drastic risipa

banului public, să fie corelate cheltuielile cu interesul public şi audienţa?!

Se invocă dramatic în ultimii ani, la nivelul SRTV, povara datoriilor istorice, care la finele

anului 2014 se ridica, în total, la circa 700 de milioane de lei (aproape 160 de milioane de euro). Cred

că, printr-un management defectuos, sarcina datoriilor este în mod iresponsabil suplimentată zi de zi,

câtă vreme televiziunea publică îşi permite nereformist să acumuleze constant alte noi pierderi, care se

ridică la circa un milion de euro pe an pentru un singur studio teritorial, plus penalităţile aferente.

Bănuiesc că nu o duc mult mai bine nici celelalte studiouri regionale: din Cluj, Craiova, Iaşi sau

Timişoara. Or, în existenţa tuturor vorbim de abonamente şi bani publici. Nu vă aşteptaţi, aşadar, la

performanţe editoriale, nici la sporirea audienţelor televiziunii publice, în general la vreun progres

semnificativ, câtă vreme sunt îngăduite inactiv şi iresponsabil aceste incredibile pierderi. La finele

lunii iulie 2015 datoria fiscală a SRTV se ridica la 457 de milioane de lei (peste 103 milioane de euro),

blocarea conturilor televiziunii publice fiind din nou iminentă din partea ANAF.

Solicit actualei conduceri a SRTV să răspundă pentru risipa sfidătoare a banului public şi lipsa de

reforme organizatorice. Nu pot fi acoperite datorii istorice câtă vreme nu sunt stopate imensele şi

constantele pierderi, rezultat al managementului defectuos. Solicit să fie respectată legea, iar cei care, în

mod iresponsabil, irosesc nonşalant banii cetăţeanului contribuabil trebuie să dea socoteală în faţa

instituţiilor abilitate ale statului. Restartul reclamat recent prin vocea protestatară a străzii se cuvine să

privească, in extenso, toate instituţiile statului care trăiesc – în cazul de faţă, huzuresc – din bugetul de stat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Dragoş Luchian:

Declaraţia politică se intitulează „De la Guvernul clientelar condus de Victor Ponta la Guvernul

tehnocrat condus de Dacian Cioloş”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

- 19 -

După evenimentele de la Club „Colectiv” şi protestele ulterioare din Piaţa Universităţii, Guvernul

condus de premierul Victor Ponta a demisionat şi în locul lui a fost numit tehnocratul Dacian Cioloş.

Totuşi, ar trebui să înţelegem că trebuia să se întâmple un eveniment dramatic pentru ca

autorităţile să înţeleagă superficialitatea actului decizional şi să ia act prin schimbarea unui regim

politic cu unul – nu ştiu încă dacă este bun sau rău –, condus oficial de tehnocraţi.

Consider că această declaraţie politică este în spiritul înţelegerii faptului că maturitatea clasei

politice şi înţelegerea problemelor reale ale societăţii sunt baza construirii unui nou sistem public.

Căderea Guvernului Ponta va fi începutul finalului tipului de politică prin care sunt promovaţi

guvernamental clientela de partid, interesele de grup şi crearea de găuri financiare, care au afectat

societatea românească în ultimii 25 de ani.

Ce nu au înţeles domnul Ponta şi liderii de marcă ai PSD-ului este faptul că societatea

evoluează şi că venirea unui guvern apolitic (în teorie, o să vedem dacă şi în fond) este o schimbare a

unei mentalităţi şi un avertisment despre care am vorbit în toate declaraţiile politice prezentate în

această sesiune parlamentară.

Nu doresc să cad în demagogia oratoriei privind schimbarea unui executiv cu altul, dar

consider, stimaţi colegi, că este timpul să ne înţelegem rolul de aleşi ai cetăţenilor şi să percepem

realităţile geopolitice în care se manifestă societatea românească şi, de ce nu, şi cea europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Declaraţia politică este intitulată „România reaşezată şi profesionalizată!”.

Distinşi colegi,

Cetăţenii au mari aşteptări de la viitoarea guvernare, dar şi de la parlamentari. Vocea societăţii

civile, care s-a exprimat prin multe mijloace, trebuie ascultată, iar propunerile pertinente, ce au fost

înaintate guvernanţilor pe diverse căi, trebuie analizate şi puse în practică. Să nu uităm că oamenii sunt

cei care vor valida mai departe oamenii politici şi măsurile lor!

Decăpuşarea companiilor de stat care au datorii imense (cât unele bugete ministeriale la un

loc) va reprezenta o garanţie de aplicare a principiilor drepte de guvernare. Managementul de stat va

trebui să fie unul eficient şi funcţional. Etica, moralitatea, implicarea, alături de reprezentarea

intereselor naţionale trebuie să fie principii de nelipsit şi cu siguranţă vor fi urmărite de cetăţeni.

Sunt necesare revigorarea şi modernizarea României, analizarea şi restructurarea tuturor

domeniilor neperformante.

La modernizare poate contribui în mod cert şi profesionalizarea României. Este una dintre

şansele pe care România le are.

- 20 -

Ceea ce se face, de către fiecare dintre noi, să se facă temeinic şi calitativ, indiferent de meseria

sau funcţia ocupată!

Domnul Gheorghe Flutur:

Declaraţia politică se intitulează „Guvernul PSD, Guvernul Zero pentru infrastructura rutieră a

judeţului Suceava – Guvernarea locală şi centrală PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanţă de Europa”.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Fostul Guvern PSD a sistat finanţările şi a blocat lucrările la toate investiţiile începute în judeţul

Suceava. Abandonarea investiţiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală şi regională. Fără

infrastructură, orice zonă riscă să rămână în izolare şi este condamnată la subdezvoltare.

În infrastructura judeţului Suceava, ruta ocolitoare a Sucevei, încremenită în expertize şi

licitaţii, modernizarea DN18 pe tronsonul Iacobeni – Cârlibaba – Borşa, reabilitarea DN17B Vatra

Dornei – Broşteni – judeţul Neamţ, şoselele de centură de la Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi

Fălticeni sunt obiective abandonate, la care trebuie să adaug refuzul Guvernului PSD de lua în calcul

autostrada Siret – Suceava – Bucureşti.

Guvernarea PSD a întârziat în mod repetat reluarea lucrărilor în vederea finalizării centurii

Sucevei. În declaraţii, începând cu 2012, PSD promitea apăsat că se vor aloca fonduri, dar, aşa cum am

văzut, nu s-au dat. Nu este singura dată când PSD nu s-a ţinut de cuvânt.

Guvernul PSD ne-a demonstrat că nu doreşte să finalizeze şoseaua de centură, alocând în

bugetele de stat fonduri „cu pipeta” pentru continuarea investiţiei şi amânând în permanenţă termenele

de finalizare. Drept dovadă, Legea bugetului de stat pentru anul 2015 certifica faptul că Guvernul PSD

nu şi-a propus să finalizeze celelalte două tronsoane ale centurii, propunând alocarea doar a unei părţ i

din valoarea rămasă de finanţat.

Pe 10 octombrie 2015, la Suceava, ministrul de atunci al transporturilor confirma cu seninătate

că Guvernul PSD nu are de gând să finalizeze centura municipiului Suceava nici în anul 2016. Mai

mult decât atât, nu s-a prezentat un termen credibil în care se vor relua lucrările, deci nici vorbă despre

un eventual termen al finalizării rutei ocolitoare.

Au fost multe declaraţii contradictorii cu privire la reluarea lucrărilor şi la termenul de

finalizare. În mod normal, nu ar fi nevoie de mai mult de trei luni pentru a termina lucrările pe cele

două tronsoane rămase, în condiţiile în care sunt deja executate în proporţie de peste 90%.

Prin sistarea lucrărilor la centura Sucevei, municipiul Suceava este sufocat. Există cartiere în

municipiul Suceava unde autovehicule de mare tonaj trec pe lângă locuinţe, provocând avarii şi fiind

un real pericol pentru trecătorii din zonele respective.

- 21 -

Ruta ocolitoare este extrem de importantă pentru întreg judeţul Suceava.

Pentru şoseaua de centură a municipiului Rădăuţi nu s-a finalizat procedura juridică în cazul

terenurilor, iar lucrările oricum nu pot demara, din cauză că societatea care are în gestiune stâlpii care

susţin firele de înaltă tensiune nu acceptă deschiderea şantierului, pentru că nu a primit banii pentru

mutarea stâlpilor.

O situaţie extrem de gravă se înregistrează ca urmare a blocării lucrărilor de reabilitare, pe

teritoriul judeţului Suceava, a drumului naţional DN18, arteră de maximă importanţă pentru traficul

intern şi internaţional din nordul ţării.

În timpul guvernării PSD, DN18 a ajuns să arate mai degrabă ca o uliţă abandonată, decât ca un

drum naţional.

Drumul naţional DN18 a ajuns unul dintre cele mai proaste drumuri naţionale din judeţul

Suceava şi unul dintre cele mai degradate din întreaga ţară. Starea drumului creează dificultăţi în

activitatea zilnică a locuitorilor din zonă, a şoferilor aflaţi în tranzit, precum şi turiştilor care vin să

viziteze Bucovina. Localităţile traversate de DN18, aflate pe raza judeţului Suceava, respectiv

Ciocăneşti, Botoş, Valea Stânei şi Cârlibaba, rămân condamnate în continuare la izolare. Situaţia este

atât de gravă, încât agenţii economici din zonă nu mai găsesc firme de distribuţie care să- i

aprovizioneze. Firmele de transport persoane care efectuează curse în zonă intenţionează să suspende

traseele din cauza stării DN18. Foarte mulţi turişti care intenţionează să traverseze judeţul Suceava

spre Maramureş se întorc din drum. Pe această arteră, astăzi plină de gropi, se află comuna-muzeu

Ciocăneşti, unde anual se desfăşoară evenimente recunoscute la nivel internaţional.

În anul 2011 s-a luat decizia de modernizare a tronsonului Iacobeni – Borşa – Moisei de pe

DN18, care trebuia finalizat în 2013, însă s-au efectuat doar 5% din lucrări. Contractul iniţial a fost

reziliat, relicitarea lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, iar atribuirea contractelor era prevăzută la

începutul lunii iunie 2015. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

comunica însă, pe 3 iunie 2015, că s-au desemnat constructorii pentru două loturi, care vizează

reabilitarea acestui drum naţional doar pe teritoriul judeţului Maramureş, respectiv Moisei – Borşa şi

Borşa – Şesuri, astfel că locuitorii judeţului Suceava trebuie să mai aştepte până când vor începe

lucrările pe tronsonului Iacobeni – Cârlibaba – limită judeţul Suceava.

Sucevenii, ca şi maramureşenii, trebuie să fie respectaţi, şi nu abandonaţi. Fără infrastructură,

zona riscă să rămână în izolare şi este condamnată la subdezvoltare. Abandonarea investiţiilor în

infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală şi regională.

Situaţia în care se află DN18 Iacobeni – Cârlibaba – Borşa este un alt exemplu care

demonstrează că pentru PSD judeţul Suceava există doar o dată la patru ani, în ziua de vot.

Stimaţi colegi,

- 22 -

Judeţul Suceava, Bucovina, Regiunea de Nord-Est şi întreaga Moldovă nu beneficiază de

minimumul necesar de obiective de investiţii în infrastructura de transporturi, iar orizontul de timp în

care Guvernul PSD vedea realizarea celor câteva obiective din Master Planul General de Transport,

extrem de puţine, este inacceptabil. Perspectivele au fost mutate către 2030, ceea ce este o bătaie de joc

la adresa întregii zone. Deşi am solicitat miniştrilor PSD, prin numeroase interpelăr i şi declaraţii

politice, includerea în Master Plan a unei autostrăzi nord-sud, care să treacă şi prin judeţul Suceava,

acest document strategic pentru infrastructura de transport a României consideră în final că Bucovina

este o regiune de rangul al doilea, prin care nu merită să treacă vreo autostradă.

Fără perspectiva unei autostrăzi şi cu proiectele de reabilitare şi modernizare a principalelor

drumuri naţionale incluse „pe listele de aşteptare”, judeţul Suceava a fost abandonat, izolat şi

condamnat, de către guvernarea PSD, la anonimat şi subdezvoltare.

Nu o zonă săracă, ci una dezvoltată economic înseamnă securitate la graniţa de est a UE.

Gradul de modernizare al infrastructurii unei ţări demonstrează însuşi nivelul de dezvoltare al

ţării respective şi arată măsura în care aceasta poate contribui la creşterea condiţiilor de trai ale

cetăţenilor săi, prin atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă, ţara noastră se situează pe un loc codaş

la nivel european. Marea problemă nu este însă numărul de kilometri de autostradă, ci faptul că

strategia defectuoasă care stă la baza construirii acestora a accentuat dezechilibrele dintre regiunile

ţării; cele câteva sute de kilometri de autostradă străbat doar 13 din cele 41 de judeţe, asigurând

legătura între sudul şi vestul ţării, în timp ce Moldova a rămas izolată.

Doamnelor şi domnilor,

Este de neînţeles atitudinea Guvernului PSD de a fi refuzat Moldovei perspectivele de

dezvoltare pe care le oferă o autostradă.

Situaţia din estul Europei şi deschiderea Uniunii Europene spre ţări precum Ucraina şi

Republica Moldova reprezintă acum, mai mult ca oricând, o oportunitate pentru finanţarea autostrăzii

nord-sud, pe Coridorul paneuropean IX, care leagă Marea Baltică de Marea Neagră prin Polonia,

Ucraina şi România.

Acest coridor de transport a fost aprobat de autorităţile europene.

Dezvoltarea legăturilor dintre Marea Neagră şi Marea Baltică face parte din Strategia Dunării a

Uniunii Europene, iar de realizarea unui asemenea coridor sunt foarte interesaţi transportatorii din

România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia şi Italia. Autostrada Siret –

Suceava – Bacău – Mărăşeşti – Tişiţa este prevăzută în Planul de amenajare a teritoriului naţional,

aprobat prin Legea nr. 363/2006.

- 23 -

În anul 2011, în urma demersurilor pe care le-am făcut alături de Guvernul PDL, Comisia

Europeană şi-a exprimat acordul de principiu pentru construcţia unei autostrăzi nord-sud, de la Marea

Baltică la Marea Neagră, pe actualul traseu al E85, pe porţiunea Mărăşeşti – Suceava – Siret –

Cernăuţi – Lvov, cu punct final în Polonia.

Ar fi trebuit ca şi PSD, care a preluat guvernarea din 2012, să înţeleagă necesitatea construirii

unei autostrăzi care să lege nordul de sudul ţării. Şi oportunitatea finanţării din fonduri europene, prin

intermediul Acordului de parteneriat 2014 – 2020, a unor tronsoane de autostrăzi care să asigure

legăturile între Bucovina şi celelalte provincii istorice a fost neglijată de PSD.

Prin ignorarea de către guvernarea PSD şi a acestei investiţii s-au amplificat şi decalajele

socio-economice dintre judeţele Moldovei şi celelalte zone ale ţării.

Stimaţi colegi senatori,

Miniştrii care s-au perindat la Transporturi în guvernarea PSD au avut, fiecare, „o părere”

despre proiectele majore de infrastructură a României, după care, din motive politice sau pur

personale, au părăsit ministerul, mai degrabă sau mai târziu. Au avut cu toţii însă un punct de vedere

comun, acela că zona de nord a ţării trebuie izolată la zeci de ore distanţă de Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică este intitulată „Utopia unei guvernări desăvârşite şi pragmatismul unei

reforme mult aşteptate”.

Stimaţi colegi,

Voi începe declaraţia mea politică cu o afirmaţie în care cred şi de la care consider că trebuie să

pornim pentru ca aşteptările noastre, ale românilor, să nu fie utopice: nu a existat niciodată o guvernare

desăvârşită! Şi nu a existat nu doar din cauza calităţii persoanelor care au guvernat la un moment dat,

ci şi datorită faptului că oamenii au pasiuni, nevoi, dorinţe care se schimbă. Societatea evoluează, iar

ritmul acestei evoluţii s-a accelerat în era accesului rapid şi facil la informaţie. Schimbarea este

inerentă evoluţiei. Ca atare şi mulţumirea cetăţenilor la cel mai înalt nivel este imposibil de atins. Dar

sunt multe alte virtuţi necesare unei guvernări de acest tip, tehnocrat. Prudenţa, dintre toate virtuţile

necesare guvernării, este, fără îndoială, cea mai importantă.

Stimaţi colegi,

Emulaţia pentru acest Guvern tehnocratic este foarte mare. Aşteptările sunt foarte mari, deşi un

astfel de guvern se constituie în situaţii deosebite, iar mandatul este unul foarte punctual şi bine determinat

temporal. Guvernul Dacian Cioloş a venit ca un răspuns la situaţiile deosebite apărute în România în ultima

perioadă. Nu politicul este cel care a generat această necesitate, ci strada, românii. Cetăţenii au cerut clasei

politice o guvernare tehnocrată, o guvernare care să gestioneze treburile politice şi administrative până la

constituirea noului guvern şi pentru a pregăti şi realiza alegerile anului 2016.

- 24 -

Stimaţi colegi,

Trebuie să nu omitem faptul că membrii acestui Guvern nu sunt oameni politici, în marea lor

majoritate, ci specialişti în domeniile lor. Trebuie să avem în vedere că acest tip de guvern este un

efect al eşecului clasei politice şi că membrii săi nu sunt purtătorii unei responsabilităţi politice, ci

numai ai uneia profesionale, aceea de a gestiona şi administra corect şi eficient obligaţiile ce le revin

din calitatea lor de membri ai Guvernului.

Dar, din nou, în România lucrurile s-au derulat în aşa fel încât programul politic al unui astfel

de guvern nu se limitează la interese generale cu care este abilitat, ci el trebuie să conţină interese

specifice solicitate de cetăţeni, rezultate din protestele sociale din Piaţa Revoluţiei, din negocierile şi

dezbaterile dintre partide, Preşedinte şi societatea civilă. Primul obiectiv de etapă trebuie să fie

elaborarea unui buget pe 2016 prodezvoltare şi proinvestiţii.

Stimaţi colegi,

Clasa politică poartă în continuare responsabilitatea! Aici mă refer la responsabilitatea erorilor

sale din ultimii 25 de ani! Guvernul tehnocrat şi perioada în care acesta va gestiona treburile

administrative ale statului atrage după sine o responsabilitate a clasei politice, aceea de a se reşapa!

Trebuie să înţelegem că această perioadă de guvernare tehnocrată este răgazul dat de români

partidelor politice pentru a se reforma! Clasa politică trebuie să promoveze oameni asupra cărora nu

planează niciun dubiu! De aceea, procesul de reformă nu mai poate aştepta. România şi-a început

reformele de mulţi ani, e şi rândul partidelor! Iar românii nu mai au răbdare! Nu au cerut totul nou, au

cerut oameni noi care să dea tonul.

Trebuie să înţelegem că democraţia înseamnă alegere, vot, dar, mai presus de toate, înseamnă

dezbatere. Iar exigenţele sociale, ca efect al vigilenţei cetăţenilor, trebuie respectate! Să respectăm şi să

contribuim la procesul pe care clasa politică trebuie să îl demareze, acela de reînnoire a încrederii pe

fundamente solide şi transparente!

Vă mulţumesc.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

Declaraţia politică se intitulează „16 noiembrie, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din

România”.

Stimaţi colegi,

În data de 16 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Constituţiei UNESCO, aceasta

reprezentând actul de naştere al acestei organizaţii. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea

Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea

mondială şi la colaborarea între naţiuni prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă. România a aderat la

UNESCO în data de 27 iulie 1956.

- 25 -

Prezenţele româneşti pe Listele Patrimoniului Mondial Materia l şi Imaterial sunt numeroase. Ca

stat membru, România are înscrise pe Lista UNESCO trei rezervaţii ale biosferei (Pietrosul Mare – 1980,

Retezat – 1979, Delta Dunării – 1998), şapte situri ale Patrimoniului Mondial (şase culturale şi unul

natural). Lista tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise patru bunuri culturale

imateriale pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina (2009), Ritualul Căluşului

(2008), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată (2013) – dosar comun cu Republica Moldova.

Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea

protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea nr. 160/2013,

prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Ţin să precizez că această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a Comitetului

pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca în ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua Patrimoniului

Mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, Franţa, statele membre ale UNESCO au

adoptat Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. Aceeaşi dată reprezintă,

de asemenea, şi momentul constituirii UNESCO.

Stimaţi colegi,

Constituţia UNESCO, prin valorile şi principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct

de referinţă pentru orice naţiune. Primul artico l al acesteia defineşte scopul organizaţiei, acela de a

contribui la pacea şi securitatea lumii prin colaborarea între naţiuni în educaţie, ştiinţă, cultură şi

comunicaţii pentru a se reuşi stabilirea unui respect faţă de justiţie universal, pentru corectitudinea

justiţiei şi pentru drepturile şi fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.

În anul 1945, la înfiinţare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urma să fie reconstrucţia

şcolilor, bibliotecilor şi muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar trebui să ne gândim la

acelaşi lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se

reconstruiască un nou sistem de valori în educaţie şi cercetare.

Elementele menţionate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei

naţiune sănătoase, elemente esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.

Schimbările climatice, creşterea nevoilor populaţiei, coroborate cu resursele limitate reprezintă,

de asemenea, provocări ce sunt pe agenda şi în atenţia UNESCO şi ar trebui să fie o preocupare

permanentă la nivelul fiecărei naţiuni, o gestionare atentă a acestora fiind necesară.

În data de 20 decembrie 2013, la iniţiativa UNESCO împreună cu mai multe organisme

naţionale şi internaţionale, ONU proclamă prin votul Adunării Generale anul 2015 ca „International

Year of Light and Light-based Technologies (IYL 2015)”. Prin această hotărâre, ONU recunoaşte

printr-o rezoluţie oficială, votată de ţările membre, printre care şi România, importa nţa luminii şi a

- 26 -

aplicaţiilor sale în dezvoltarea sustenabilă a diferitelor domenii: ştiinţă, educaţie, energie, mediu,

tehnologie, comunicaţii, agricultură, sănătate etc., „lumina” acţionând astfel ca un liant între aspectele

economice, culturale şi politice ale societăţii globale. Lumina poate însemna şi educaţie, şi cultură, şi

cercetare ştiinţifică.

În acest context, comisia a organizat în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie o conferinţă

dedicată Anului Internaţional al Luminii, la Palatul Parlamentului, la care au participat nume

prestigioase din ţară şi străinătate.

Ţinând cont de contextul actual, atât intern, cât şi extern, deviza UNESCO, regăsită şi în

Constituţie, „Construim pacea în mintea oamenilor”, nu a fost mai importantă sau mai relevantă ca în

zilele noastre.

Componenta de hard power nu este suficientă, după cum se poate observa, trebuie completată

cu cea de soft power pentru a putea construi o cultură a păcii prin educaţie, cultură, ştiinţă, comunicare

şi informare. Pacea reprezintă fundamentul, punctul de plecare pentru orice acţiune. La baza piramidei

nevoilor lui Abraham Maslow ar trebui să stea pacea, siguranţa generală; de aici se pot construi

celelalte elemente.

Stimaţi colegi,

Odată cu celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, noi, membrii

Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, dorim să

reconfirmăm ataşamentul profund faţă de principiile fundamentale ale Organizaţ iei Naţiunilor Unite

pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în care fiecare cultură, naţiune şi individ contribuie la dezvoltarea

umanităţii şi realizarea unei societăţi globale.

În dorinţa de a promova o viziune integratoare a societăţii româneşti prin susţinerea culturii,

educaţiei şi ştiinţei ca elemente fundamentale ale naţiunii române, Comisia permanentă comună a

Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează:

- să contribuie activ la protejarea şi conservarea monumentelor din pa trimoniul naţional înscrise

în Lista Patrimoniului Mondial sau în Lista tentativă UNESCO;

- să sprijine necondiţionat şi prin toate mijloacele creşterea calităţii educaţiei şi a cercetării

ştiinţifice;

- să se implice în promovarea valorilor culturale româneşti şi a bunurilor româneşti înscrise în

Lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

- să susţină interesele naţionale la nivelul UNESCO.

Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi

Senatului pentru relaţia cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naţionale

susţinute de efortul conjugat al tuturor instituţiilor naţionale implicate în problematica UNESCO.

- 27 -

Vă mulţumesc.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia politică este intitulată „Punct. Şi de la capăt!”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intrat la guvernare în urmă cu mai bine de trei ani, fără alt merit profesional sau politic decât

beneficiul direct al efectului de ricoşeu al unei moţiuni de cenzură votată la limită, Cabinetul Ponta şi-a

întrerupt deunăzi intempestiv mandatul, ca urmare a avertismentelor societăţii civile, profund

scandalizată de drama zecilor de victime de la clubul Colectiv.

Ajuns în fruntea unui guvern încropit după chipul şi asemănarea sa, Victor-Viorel Ponta a

reuşit, în ultimii trei ani, să îşi compromită public colegii de cabinet prin deciziile populiste pe care le-

a promovat, prin favorizarea propriei clientele politice, dar mai ales prin înverşunarea – demnă de o

cauză mai bună – cu care a evitat să-şi prezinte demisia din funcţie în secunda doi a începerii urmăririi

penale, adică acum mai bine de trei luni de zile.

Ce mai conta pentru un politician fără onoare că România însăşi era umilită în faţa cancelariilor

occidentale prin menţinerea în funcţie a unui premier- inculpat trimis în judecată?

Pe Victor-Viorel Ponta nu l-au trezit la realitate nici măcar cele peste un milion de semnături

pentru demiterea sa, colectate la iniţiativa Partidului Naţional Liberal, nici sondajele de opinie care

exprimau nemulţumirea populaţiei faţă de propria-i persoană.

Nu e mai puţin adevărat că, după înfrângerea sa fără drept de apel în alegerile prezidenţiale,

Victor-Viorel Ponta a ratat şansa istorică de a se retrage pentru o vreme din viaţa publică printr-o

demisie de onoare, salvându-şi astfel cariera politică, dar mai ales partidul care l-a susţinut.

Am semnalat în nenumărate rânduri faptul că guvernarea PSD se conduce după dictonul „după

noi, potopul”! Aşa se face că astăzi moştenim o economie cu grave probleme structurale, plină de

incertitudini majore.

Pentru a-şi asigura propriul confort politic şi sprijinul popular, în numele unui fals interes naţional,

care se rezuma doar la menţinerea la putere chiar cu preţul decredibilizării acestei ţări, Cabinetul Ponta nu

s-a dat în lături de la nimic, tăind masiv investiţiile şi blocând construcţia de autostrăzi.

În aceste condiţii, deşi Victor-Viorel Ponta promitea în 2012 un milion de noi locuri de muncă,

statistic, abia dacă s-au creat 10% din acestea, în condiţiile în care rata şomajului nu s-a ameliorat defel.

Aşa se face că România a rămas ţara cu cea mai slab dezvoltată infrastructură din Uniunea

Europeană, în ultimii trei ani fiind inauguraţi doar vreo 300 de kilometri de autostradă, care

reprezentau însă finalizarea unor proiecte iniţiate şi promovate de guvernele anterioare.

- 28 -

Iată de ce intenţia noului Guvern de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş, de elaborare a unei

strategii naţionale de dezvoltare predictibilă, care să determine deblocarea şi finanţarea prin fonduri

structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de

irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene

nu trebuie doar aplaudată, ci şi susţinută.

Ne aflăm la momentul unui nou început. Să nu- l mai ratăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Durbacă:

Declaraţia politică se intitulează „Ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor”.

În România, consumatorii vulnerabili, adică persoanele singure/familiile care nu-şi pot asigura

menţinerea locuinţei în condiţii adecvate de temperatură şi ale căror venituri medii lunare pe membru de

familie sunt scăzute, pot beneficia de un ajutor pentru încălzirea locuinţei suportat din bugetul de stat.

Conform legislaţiei aplicabile în acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, măsura se

aplică numai familiilor sau persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru

încălzirea locuinţei şi care îndeplinesc cumulativ câteva condiţii, în principal legate de toate veniturile

nete obţinute de solicitanţi în luna precedentă lunii în care este solicitat dreptul la ajutorul pentru

încălzirea locuinţei şi de bunurile deţinute.

Venitul net mediu lunar pe membru de familie trebuie să fie de până la 1,572 ISR (786 de lei)

în cazul familiilor şi 2,164 ISR (1 082 de lei) în cazul persoanei singure. În cazul ajutorului pentru

gaze naturale, al celui pentru energie electrică şi al celui pentru combustibili solizi sau petrolieri,

venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure trebuie să fie de cel mult 1,230

ISR (615 lei). Ajutorul se acordă doar pentru principalul sistem de încălzire folosit la

domiciliu/reşedinţă, pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică,

gaze naturale sau lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri.

Ajutoarele sunt date anual în sezonul rece, adică în perioada de cinci luni cuprinsă între 1

noiembrie şi 31 martie.

Potrivit prevederilor legale, plata ajutoarelor se face la furnizori pentru energia termică, energia

electrică şi gaze naturale, după emiterea facturilor de către aceştia.

Plata ajutorului de încălzire cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se face, o singură dată,

direct titularului dreptului (la începutul sezonului, pentru toate lunile sau în timpul sezonului, pentru

lunile rămase).

Având în vedere cele prezentate, consider că este necesară majorarea cuantumului acestui

ajutor, deşi coeficienţii au rămas aceeaşi şi pentru sezonul 2015 – 2016.

Vă mulţumesc.

- 29 -

Domnul Vasile Nistor:

Declaraţia politică este intitulată „Adoptarea noilor măsuri de siguranţă internaţională”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Luna noiembrie 2015 va rămâne asociată în istoria globală cu oraşul capitală a Franţei, Parisul,

pentru două mari evenimente: unul regretabil şi tragic, iar altul optimist şi cu orientare spre viitor.

Ambele însă ţin de siguranţa internaţională şi ambele reflectă climatul instabil şi periculos în care ne

aflăm în acest moment.

Atentatele teroriste din 13 noiembrie au marcat întreaga lume prin duritatea lor. Doresc să îmi

exprim în acest context regretul faţă de cele întâmplate şi să transmit condoleanţe familiilor celor

afectaţi, precum şi ţării europene cu care România are de foarte mulţi ani relaţii diplomatice deosebit de

puternice, şi anume Franţa. Consider că cele petrecute demonstrează mai mult ca niciodată nevoia de

solidaritate la nivel global în lupta împotriva terorismului şi sper ca acest nefast eveniment să coaguleze

toate guvernele lumii în jurul necesităţii de a contracara astfel de fapte înainte ca ele să se întâmple.

În acelaşi timp, doresc să aduc în atenţia dumneavoastră faptul că Parisul era de mult înscris în

istoria globală pentru luna noiembrie 2015, deoarece acolo urmează să se ţină a XXI-a Conferinţă a

statelor părţi la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice, o conferinţă ce va marca un

moment extraordinar de important în lupta împotriva încălzirii climatice globale şi a riscurilor pe care

aceasta o presupune referitor la stabilitatea internaţională. Este un moment în care guvernele lumii vor

colabora pentru a găsi soluţii constructive pentru o situaţie ce ne afectează pe toţi şi consider că astfel

de momente ar trebui să fie replicate şi pe alte zone ce afectează securitatea internaţională. Ţara

noastră are un cuvânt de spus în aceste forumuri şi este foarte important ca acesta să fie auzit.

În România, încălzirea climatică globală poate avea repercusiuni extrem de dure asupra

sectorului agricol, asupra Deltei Dunării şi asupra regiunilor istorice Moldova şi Dobrogea, unde riscul

de aridizare şi deşertificare este cel mai ridicat. Aceste regiuni sunt şi cele mai sărace din ţară şi din

acest motiv riscul implicat poate duce la un adevărat exod dinspre zonele respective. Este în interesul

României ca, adoptând poziţia Uniunii Europene la acest summit, să sprijinim cele mai ambiţioase

propuneri de reducere a emisiilor pe plan global.

De aceea, pe măsură ce atacurile din Franţa ne-au adus pe teritoriul european ameninţări

globale, trebuie să ne concentrăm mai mult ca niciodată pe eforturile ce ţin de consolidarea comunităţii

internaţionale în ceea ce priveşte siguranţa şi menţinerea păcii la nivel mondial. Summitul din 30

noiembrie, cel ce va rescrie regimul internaţional de la Kyoto, este un prim mome nt la care putem să

contribuim în această direcţie.

Vă mulţumesc.

- 30 -

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică se intitulează „Prin toleranţă, spre pace şi progres”.

Evenimentele recent petrecute în Franţa, în Turcia, în Liban ar putea constitui premisele

haosului pe care forţele răului vor să-l declanşeze în Europa. Frica, nervozitatea crescândă, panica

generalizată ar satisface pe deplin interesul unor organizaţii teroriste conduse de către liderii

întunericului. Acte demenţiale atentează neîncetat la pacea omenirii. În aceste condiţii, liderii lumii

civilizate şi, deopotrivă, naţiunile afectate trebuie să dovedească mai mult decât oricând în istoria

modernă a lumii echilibru, solidaritate, luciditate. Exacerbarea unui conflict cu iz confesional nu poate

fi soluţia cea mai bună pentru pacea planetei. Focarul războiului trebuie să fie înăbuşit cât mai grabnic,

pentru preîntâmpinarea unor consecinţe imprevizibile. Războiul nu este joc de păcănele. Tragediile nu

pot fi resetate. Cu siguranţă, duşmanii păcii, care au semănat vânt, vor culege furtună. Dar, pentru ca

acest imperativ să fie pus în operă, este necesar ca naţiunile libere să procedeze cu chibzuinţă.

Acţiunile represive întreprinse împotriva teroriştilor trebuie să fie conjugate cu eforturi intense de

stabilizare a situaţiei.

Înaltul prelat al Vaticanului îndemna de curând la toleranţă interetnică şi interconfesională.

Concesiunile rezonabile ar putea detensiona eficient relaţiile interumane din comunităţile multietnice.

Toţi cetăţenii lumii libere trebuie conştientizaţi că niciun alt interes nu poate să primeze cauzei

generale a păcii şi dezvoltării durabile. Necazurile omenirii nu se elimină prin extinderea războiului. O

atitudine comună, dedicată păcii, trebuie să- i mobilizeze pe toţi oamenii care doresc un trai prosper,

într-un climat de securitate, muncind pentru viitorul lor, al copiilor, al celor ce vor urma.

Pe 16 noiembrie, omenirea celebrează Ziua Internaţională a Toleranţei. Este o sărbătoare anuală

declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite. Această zi a fost instituită în anul 1995, din necesitatea ca

oamenii să conştientizeze pericolele intoleranţei. Când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie

drept Ziua Internaţională a Toleranţei, au fost identificate nu mai puţin de 16 tratate, convenţii,

declaraţii şi recomandări, toate legate de nevoia de toleranţă. „Fiecare dintre acestea este mai relevantă

astăzi şi fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.”

Globalizarea însăşi, în timp ce uneşte popoarele lumii, poate să producă, simultan, mai multă

teamă şi interiorizare. Odată cu teribilele ameninţări la adresa vieţii şi dezvoltării planetei, creşte şi

potenţialul de tensiune ce duce la intoleranţă. Mijloacele cele mai bune de care dispunem pentru

rezolvarea acestei situaţii sensibile sunt diversitatea culturală, munca pentru o dezvoltare durabilă şi

educaţia pentru toleranţă şi pace. Cei mai buni gardieni ai noştri sunt acum societatea civilă bine

dezvoltată, atentă la drepturile omului şi presa liberă, responsabilă. Comunitatea internaţională trebuie

să fie azi mai atentă decât oricând la evoluţia acestui proces de interes mondial.

- 31 -

Toleranţa trebuie să implice respingerea dogmatismului şi absolutismului, confirmând normele

enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului. Conform codului acceptat la

nivel mondial, „toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea

culturii războiului cu o cultură a păcii”, iar acest deziderat universal trebuie să fie materializat în egală

măsură „de către indivizi, grupuri şi state”. În cadrul Declaraţiei principiilor toleranţei, care a fost

enunţată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanţilor UNESCO, termenul unanim invocat a

fost definit ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de

expresie/manierelor de exprimare a calităţii de fiinţe umane.

Prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, liderii mondiali au apreciat că „toleranţa

este una dintre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul al XXI-lea”.

Au trecut deja 15 ani din acest secol şi constatăm că pacea lumii este tulburată de minţi înfierbântate.

Este necesar să ne unim, să punem capăt acestor porniri nefaste, iar soluţiile sunt la îndemâ na noastră,

de la şefii de stat, până la ultimul cetăţean onest şi conştient de ceea ce se întâmplă. Suntem cu toţii

responsabili pentru viitorul comun.

PAUZĂ

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Aş ruga liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de la toate grupurile în sală, să putem

începe şedinţa.

Îl rog pe domnul secretar Purec să facă apelul, poate reuşim să începem în cinci-şase minute şi

şedinţa de astăzi. E o şedinţă grea, cu multe proiecte aflate în pericol de a fi adoptate tacit.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Ion-Simeon Purec:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Vă rog, puţină atenţie, pentru un apel pentru cvorum.

Agrigoroaei Ionel

2. Andronescu Ecaterina

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni

- 32 -

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile prezent

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana prezentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru

- 33 -

46. Corlăţean Titus prezent

47. Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin prezent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu

61. Donţu Ovidiu-Liviu

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian prezent

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul

88. Igaş Traian-Constantin prezent

- 34 -

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila

László Attila

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae prezent

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius

121. Nicoară Marius-Petre prezent

122. Nicolae Şerban

124. Nistor Vasile

- 35 -

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba

Pavel Marian

Păran Dorin

Păunescu Teiu

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel prezent

Severin Georgică

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

- 36 -

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

Tămagă Constantin

Tătaru Dan

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen prezent

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc. Vă rog să- i rugaţi pe colegii care sunt pe hol la o ţigară să poftească în sală

să putem începe şedinţa.

Domnul Ion-Simeon Purec:

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Zisu Ionuţ-Elie

*

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog, poftiţi… Rog liderii să constate că putem să începem şedinţa.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi să vă anunţ că, din

totalul de 165 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 94, cvorumul legal de lucru

fiind îndeplinit, minimum 83.

- 37 -

Şedinţa plenului Senatul este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului, asistat

de domnii secretari Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec.

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Nu, nu, eu.

Domnul Ioan Chelaru:

A, iertaţi-mă, iertaţi-mă. Domnul secretar Alexandru Pereş.

Probabil că cei din corpul tehnic au făcut o eroare. Eu, din reflex, am citit ce era aici.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt intervenţii la ordinea de zi?

Vă rog, domnule senator Fifor, liderul Grupului PSD. (Discuţii în sală.)

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş fi avut rugămintea, pentru că avem două chestiuni foarte importante, să încercăm să le

aducem un pic mai în faţă.

Cel dintâi se referă la punctul 20. E Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului privind instituirea unei scheme de stat pentru compensarea pagubelor…

Domnul Ioan Chelaru:

20. Pe ce poziţie, domnule senator?

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

20…

Domnul Ioan Chelaru:

Pe ce poziţie doriţi să mutăm?

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Pe poziţia a doua…

Domnul Ioan Chelaru:

Pe 2.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

…dacă se poate

Domnul Ioan Chelaru:

Da.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Şi punctul 19… Să venim pe poziţia 14, dacă se poate, cu el. De altminteri, dacă vor fi de acord

şi colegii, cred că am putea, astăzi, să facem un efort să discutăm toată agenda, pentru că, până la

urmă, sunt primele 14 puncte, toate au termen de adoptare tacită pe 19 şi cred că am putea să…

- 38 -

Domnul Ioan Chelaru:

Adică mâine.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Adică mâine.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc frumos.

Supun aprobării dumneavoastră programul cu… ordinea de zi, iertaţi-mă, cu modificările propuse.

Vă rog să votaţi.

69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. (Discuţii la prezidiu.)

Domnule senator Iovescu, doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul Ioan Iovescu (din sală):

Nu.

Domnul Ioan Chelaru:

Nu doriţi.

Domnul Ioan Chelaru:

Programul de lucru pentru această zi, stimaţi colegi: 9 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului, cu vot şi pe legi organice, şi pe legi ordinare – ora 12.30.

Aşa cum bine aţi observat, toţi colegii, avem foarte multe legi pentru care mâine se împlineşte

termenul de adoptare tacită.

Haideţi, poate facem un efort cu toţii şi reuşim astăzi să le dezbatem, eventual, la 12.30 să

votăm. Dacă nu, la finalul zilei – programul obişnuit – o să îndrăznesc să vă propun o prelungire a

acestuia, dacă va fi nevoie.

Sunt intervenţii legate de program, în afară de cea pe care am făcut-o eu personal? Nu.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votaţi. Rog pe toţi colegii prezenţi să voteze.

72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Programul de lucru a fost aprobat.

*

Biroul permanent al Senatului vă propune pentru săptămâna viitoare următorul program:

Luni: 9.00 – 11.00, activităţi în comisiile parlamentare, 12.30 , şedinţa pregătitoare, 13.00,

şedinţa Birourilor permanente, 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 17.00 şi

18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Marţi: 10.00 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, de la ora 12.00, vot final pentru proiectele cu

caracter ordinar, de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

- 39 -

Miercuri şi joi, 25 şi 26 noiembrie, lucrări în comisiile permanente.

Vineri şi sâmbătă, activităţi în circumscripţiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Aprobat cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

*

Punctul 2, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor

iniţiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.

Iniţiatorul susţine? Susţineţi, da? (Discuţii în sală.)

Iniţiatorul susţine.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Aprobat.

2. Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi.

Sunt mai mulţi iniţiatori. Se susţine, da? (Discuţii în sală.)

Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră iniţiativa.

Vă rog să votaţi.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Aprobat.

*

La punctul următor, punctul 3, notă privind adoptarea tacită a unor iniţiative legislative. Deja

avem una.

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Termenul s-a împlinit pe 16, propunerea urmează a fi transmisă Camerei Deputaţilor, care este

şi Cameră decizională.

*

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă o informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner

Iohannis, în temeiul Legii nr.121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în

afara teritoriului statului român.

- 40 -

Domnul preşedinte ne informează că, în prezent, ca urmare a solicitării Secretariatului

Organizaţiei Naţiunilor Unite, România participă cu echipe de protecţie apropiată, formate din

personal militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, la misiunile sub egida Organizaţiei

Naţiunilor Unite în Sudan şi Afganistan.

Participarea la aceste misiuni reprezintă pentru ţara noastră o nouă confirmare a rolului său de

furnizor de securitate, având, totodată, ca efecte benefice dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre

România şi statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite participante la misiuni de menţinere a

păcii.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate în misiuni

şi operaţii în afara teritoriului statului român, am aprobat – spune preşedintele – propunerea prim-ministrului

Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecţie a reprezentantului special al

Secretarului General, şeful Misiunii ONU Integrată de Stabilizare Multidimensională din Republica

Centrafricană de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază formată din 12 militari, pentru o

perioadă iniţială de trei luni, cu posibilă prelungire de încă şase luni.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către

Organizaţia Naţiunilor Unite, Serviciul de Protecţie şi Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor

băneşti din ţară, conform legislaţiei în vigoare.

Semnat, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis.

Stimaţi colegi,

Am finalizat procedura nelegislativă. Intrăm pe procedură legislativă.

*

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul

instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de

România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezentă doamna chestor Irina

Alexe – Ministerul de Interne.

Pe scurt, doamna chestor, vă rog.

Doamna Irina Alexe – secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se propune ratificarea instrumentului de cooperare, de asemenea,

plata cotizaţiei anuale şi formularea unei declaraţii pentru România, în sensul că acest document va

intra în vigoare după ratificarea de către Parlament şi nu de la data semnării.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul în forma prezentată şi vă mulţumesc.

- 41 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc frumos şi eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnule preşedinte, vă rog, microfonul 7.

Domnul Marius-Lucian Obreja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 10 noiembrie 2015, membrii comisiei, cu majoritate de

voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără

amendamente şi proiectul de lege.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

În afară de domnul senator Titus Corlăţean mai există şi alte înscrieri?

Domnule senator, vă rog, pe scurt.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noi, la Comisia pentru politică externă, evident, am dat aviz pozitiv pentru adoptarea acestui

proiect legislativ. Am pus însă o întrebare la comisie. Nu am primit răspuns. Reiterez întrebarea şi

aştept răspuns nu neapărat în plen, dar separat: mă interesează dacă acordul original care a fost semnat

include denumirea „Republica Macedonia” sau „fosta Republică iugoslavă a Macedoniei”.

Este foarte interesant dacă statele din Sud-Estul Europei au schimbat practica multilaterală. N-am

o problemă, pentru că noi, în bilateral, am recunoscut sub denumirea Republica Macedonia, dar

problema e mult mai complexă şi mă interesează exact cum a fost acordul, pentru că n-am primit textul

şi n-am primit nici răspunsul la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Stimaţi colegi, o rog pe… Rog reprezentantul Guvernului să…

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc.

Documentul este ataşat în limba engleză.

Într-adevăr – este vina mea şi îmi cer scuze –, este Republica Macedonia.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

- 42 -

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 20, devenit punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor

cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie – septembrie 2015.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezent domnul Valentin Iliescu.

Pe scurt, pe foarte scurt, domnule ministru.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Proiectul aflat în dezbaterea Senatului se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat

pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în

perioada aprilie – septembrie 2015.

Doresc să fac afirmaţia că această lege a fost construită conform prevederilor şi orientărilor

Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi că prevede ca acest

cuantum să fie... să acopere cel mult 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor

menţionate.

Mai doresc să fac afirmaţia… şi să mulţumesc comisiei de specialitate pentru amendamentele

foarte bune prinse în raport, care au dat mai multă consistenţă şi claritate textului adoptat de Guvern.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule preşedinte Saghian, vă rog. Microfonul 6.

Domnul Gheorghe Saghian:

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au

avizat favorabil proiectul legislativ.

În şedinţa din data de 10 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi,

întocmirea raportului de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în anexa la

prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Supunem dezbaterii plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

- 43 -

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Punctul 2... firesc, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015

privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă din România.

Iniţiatorul este? Sunteţi... Nu sunteţi iniţiator.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este de acord cu

această măsură reparatorie pentru piloţii instructori de avioane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie

Civilă şi e de acord cu raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, al Comisiei

pentru transporturi şi energie şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule preşedinte, vă rog. Microfonul 7.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa din 3 noiembrie 2015, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă

şi, având în vedere faptul că prin adoptarea acestei iniţiative legislative se elimină o serie de inechităţi

între categorii similare de personal aeronautic civil navigant profesionist, au hotărât, cu majoritate de

voturi, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice.

Iniţiatorul nu este prezent.

- 44 -

Din partea Guvernului României pentru acest proiect legislativ, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gabriel Lungu:

Având în vedere că art. 73 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Legea nr. 37/2013 ca

urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 680/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, considerăm propunerea de modificare a art. 73 ca

fiind în contradicţie cu decizia Curţii Constituţionale.

De aceea, nu susţinem prezentul proiect legislativ.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean. Vă rog.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Dezbateri generale?

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Ioan Iovescu.)

Doriţi să luaţi cuvântul? (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog.

Există un amendament respins. Iniţiatorul doreşte să- l susţină.

Pe scurt, vă rog.

Domnul Ioan Iovescu:

Vă mulţumesc.

Nu vreau să răpesc mult timp. Şi eu vreau să terminăm ordinea de zi, să nu rămână nicio lege

cu adoptare tacită.

Din păcate, nu am reuşit la Comisia pentru muncă să-mi impun punctul de…, adică să-mi

exprim foarte bine punctul de vedere pentru a fi adoptat.

V-aş ruga, dacă ar fi posibil..., sigur, nu e de competenţa mea, şi liderul nu este, probabil că ar

fi mai mult o decizie a Comisiei juridice ca să analizeze amendamentul meu, care se referă la text, în

care se spune „boli obişnuite”. Acest termen, de „boli obişnuite”, poate să creeze probleme.

Sigur că se invocă acolo... dar nu mai vreau să intru în detalii. Am propus la Comisia pentru muncă

modificarea termenului de o lună de zile, dacă era posibil să facem asta. Dar renunţ la toate astea.

Următoarea Cameră cred că este Camera Deputaţilor şi p robabil că reuşim acolo.

Mulţumesc.

- 45 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc frumos pentru renunţarea dumneavoastră la susţinere.

Doamna senator, vă rog, poftiţi. Microfonul central.

Doamna senator Doina Silistru.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu am venit la tribună să spun că, în momentul în care avem un raport de respingere, conform

Regulamentului, amendamentele respinse nu au de ce să mai fie susţinute.

În momentul în care acest raport de respingere nu ar fi îndeplinit… nu ar fi fost respins, deci

adoptat, atunci se putea lua în calcul amendamentul respins. Dar, conform Regulamentului, nu putem

susţine amendamente respinse la un raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

A şi renunţat la el, aţi văzut.

Alte puncte de vedere? Nu.

Declarăm dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Din partea Guvernului României la acest proiect legislativ este prezent domnul secretar de stat

Gabriel Lungu. Pe scurt.

Domnul Gabriel Lungu:

Mulţumesc.

Având în vedere raportul comun de respingere al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, considerăm şi

apreciem că plenul Senatului se poate pronunţa.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnii… Cine e?

Domnule Viorel Arcaş, vă rog. Comisia pentru buget.

Domnul Viorel Arcaş:

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu 18 voturi pentru şi o abţinere,

întocmirea unui raport comun de respingere a ordonanţei…

- 46 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Arcaş:

…având în vedere că orice reaşezare a salariilor trebuia efectuată în temeiul unei legi unitare a

salarizării personalului bugetar.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Cristiana Anghel.

Domnul Ioan Chelaru:

Doamna senator Anghel, pe scurt, vă rog. Microfonul 3.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Pe scurt, domnule preşedinte, pe scurt.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog, vă rog!

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Avem o lege care spune că se măresc salariile cu 10% pentru tot personalul bugetar. Domnul Iohannis,

în calitatea sa de prim preşedinte al acestei ţări, a spus că se mai gândeşte, deocamdată, n-o promulgă.

Eh, în momentul în care nu te gândeşti la oamenii aceia, care trăiesc din 10 – 12 milioane pe

lună, şi care muncesc din greu, care nu se duc în fiecare sâmbătă şi duminică să-şi vadă soţia la Sibiu,

şi care nu-şi petrec la Madeira concediile... are destui bani! Până când o da cei 300 000 de euro înapoi,

luaţi pe casă, are destui, deocamdată!

Deci, împotrivă, din punctul meu de vedere!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi

dezvoltarea tehnologică.

Din partea Guvernului României, domnul András Király.

- 47 -

Pe scurt, domnule ministru. Aşteptăm poziţia Guvernului pentru acest proiect.

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Ştiinţifice:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni senatori,

Ministerul şi Guvernul susţin propunerea…, adică cer un vot pozitiv privind Ordonanţa

Guvernului nr. 41/2015 şi, deasupra, suntem de acord şi cu amendamentele formulate de comisie.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna senator Andronescu, preşedinte…

Comisia de specialitate.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru învăţământ a luat în dezbatere această ordonanţă. A propus două amendamente

cu care ministerul a fost de acord.

În esenţă, ea reglează modalităţile de evaluare a institutelor de cercetare şi modul în care România

trebuie să-şi adapteze deciziile la deciziile de finanţare a cercetării prevăzute de Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim, mulţumim.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015 privind

dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate

şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare.

Din partea Guvernului, domnul András Király. Vă rog.

Domnul Király András György:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cerem un vot pozitiv asupra acestei ordonanţe a Guvernului şi suntem de acord şi cu

amendamentele formulate de comisie.

Domnul Ioan Chelaru:

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu. Vă rog.

- 48 -

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a dezbătut cu toată seriozitatea – cu care sper că v-a convins până acum – şi a

amendat-o în maniera în care legislaţia de învăţământ trebuie respectată şi toţi trebuie să înţeleagă că

trebuie să respecte această legislaţie.

Ca urmare, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilo r

profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Domnul Király, din partea ministerului.

Declarăm dezbaterile generale deschise.

Vă rog, punctul de vedere al ministerului.

Domnul Király András György:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Cerem şi în acest caz un vot favorabil.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Doamna senator Andronescu, vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia vă propune un raport de acceptare.

Este vorba de o ordonanţă care pune în corelaţie legislaţia românească cu legislaţia europeană

privind recunoaşterea calificărilor pe profesiile reglementate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar…

- 49 -

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Domnul Motoc.

Domnul Ioan Chelaru:

A… Colegii mei se uitau peste dumneavoastră, mai în sală, aşa.

Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Domnul Octavian Motoc:

Vreau să spun doar atât: că aceşti absolvenţi, aceşti studenţi care au derulat procesul educaţional în

cadrul unor universităţi care au avut nişte cursuri neautorizate nu sunt vinovaţi, într-adevăr, pentru faptul

că s-a întâmplat acest lucru. Însă, nu trebuie să trecem cu atât de multă uşurinţă peste acest lucru şi să

sancţionăm la momentul oportun faptul că unele dintre universităţi – cu un proces educaţional extrem

de scăzut – nu se pot supune rigorilor de derulare a acestui tip de proces educaţional în România. Nu

pot da în continuare astfel de diplome.

Deci eu consider că factorii responsabili, la momentul potrivit, nu au acţionat şi suntem nevoiţi

acum să facem un compromis pentru care, probabil, foarte mulţi intelectuali, oameni din ţara asta ne

vor sancţiona.

Facem acest demers…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Ştiu, ştiu, ştiu! Sunt legate între ele cele două.

Facem acest demers, pentru că nu credem că trebuie să sufere cei care, de bună-credinţă, s-au

dus în cadrul unor universităţi pe care le-au considerat integrate în procesul educaţional românesc şi au

încercat să obţină, în mod firesc, legal, aceste diplome.

Însă, atragem atenţia că astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple, iar cei care sunt

îndreptăţiţi să intervină în momentele potrivite, în momentul oportun, să sancţioneze astfel de

chestiuni.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult, domnule senator. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna senator Andronescu.

Cred că o să fie replică, iar replică şi tot aşa! Da..., în sfârşit, asta înseamnă dezbatere.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Nu este vorba de o replică.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să- l asigur pe domnul senator că la ordonanţa pe care tocmai am trecut-o, deci cea

anterioară, asupra căreia Domnia Sa a venit şi a prezentat aici punctul de vedere, comisia s-a aplecat şi

stăm cu fruntea sus pe amendamentele pe care comisia le-a propus la ordonanţă. Ca urmare, am

- 50 -

încercat să mergem în condiţiile normale, să nu sufere nici cei care au absolvit asemenea cursuri, dar

nici noi să nu facem rabat de la calitate.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă asigur, domnule senator!

Domnul Ioan Chelaru:

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau domnului senator Atanasiu Teodor, iniţiator unic al acestui proiect, posibilitatea să susţină

proiectul.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Teodor Atanasiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Este un proiect legislativ care propune şi o altă abordare a comunicării între persoanele juridice

în afară de cea prin poştaş, cu confirmare de primire, o modalitate modernă, în mediul online.

De aceea, odată cu înfiinţarea firmelor, propun ca ele să primească şi o căsuţă de email, o

adresă de email, de la Registrul Comerţului, pentru cele înfiinţate de la data la care se aprobă legea şi

intră în vigoare, astfel încât să se poată primi poşta electronică de către fiecare persoană juridică şi să

nu mai fie nevoie – dacă se doreşte – de apelarea serviciului poştal normal.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu, domnule vicepreşedinte al Senatului.

Din partea Ministerului Justiţiei, prezent, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog.

Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Distinse domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Bună ziua!

- 51 -

Noi am privit cu foarte mare atenţie acest proiect şi, pentru că nu am un punct de vedere al

Guvernului, o să vă rostesc numai un foarte scurt rezumat al analizei pe care am făcut-o noi în legătură

cu proiectul.

Sediul electronic reprezintă pentru Ministerul Justiţiei o ţintă, numai că problemele pe care noi

le avem în cadrul Oficiului Registrului Comerţului la această dată – şi mă refer la punerea în aplicare a

recentului act normativ al insolvenţei persoanei fizice care necesită, la o primă evaluare, un număr de

500 de angajaţi, mă refer la un alt proces de reformare care include interconectarea Registrului

Comerţului cu sistemele europene, care necesită şi acesta o resursă extrem de mare – conduc la o

imposibilitate de aplicare a formulei propuse prin proiectul legislativ.

Deci fac precizarea că proiectul este extrem de interesant, numai că vine prea devreme. Noi l-am

prioritizat în perioada 2018 – 2020, tocmai ca acest proiect foarte generos ca idee să se pună de acord

cu o infrastructură pe care noi s-o creăm până la momentul la care acest text va deveni drept pozitiv.

Acesta este punctul de vedere al ministerului. Este un punct de vedere foarte tehnic, conso lidat

pe realitatea pe care o avem acum şi pe efortul pe care noi îl facem să ajungem la performanţele de

care vom avea nevoie să punem în aplicare un astfel de text.

Vă mulţumesc foarte mult şi cred că am fost concludent în ceea ce priveşte oportunitatea unei

astfel de măsuri.

Personal... şi colegii noştri o salută, numai că avem această mare, mare problemă, că, până când

vom putea să facem ceea ce proiectul vizionează, va trebui să ajungem la un alt nivel de performanţă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei este prezent preşedintele acesteia. Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a trimiterii propunerii legislative din plenul Senatului spre reexaminare, dezbaterile

în comisie au fost reluate în şedinţa din 27 octombrie şi 3 noiembrie, în prezenţa iniţiatorului şi a

reprezentanţilor Guvernului.

Au fost analizate avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, precum şi

punctele de vedere ale Ministerului Justiţiei şi Ministerului pentru Societatea Informaţională.

În urma dezbaterilor, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi,

să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

- 52 -

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul suplimentar de

admitere, cu amendamente admise, şi propunerea legislativă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

La dezbateri generale, doamna senator Anghel, vă rog.

Şi domnul senator Popa.

Vă rog.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut... am luat parte la discuţii în comisie. Ministerul Justiţiei niciodată nu consideră

oportun un lucru bun. Nici măcar răspunderea magistraţilor! Şi pentru aceea trebuie cine ştie ce

făcut… într-un viitor cât mai îndepărtat.

Nu! Legea este bună, chiar dacă este a unui domn de la PNL, şi trebuie votată.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

Se ştie – şi nu trebuie demonstrat, s-a dovedit din toate punctele de vedere – că în sistemul

electronic lucrurile se ieftinesc, nu se scumpesc. S-a vorbit aici că nu avem oameni, că ne depăşesc... Nu!

Este un pas către ieftinirea serviciului respectiv, către simplificare, către verificare urgentă şi uşoară. Pentru

toată lumea contează lucrul acesta, pentru că se ştie că în afaceri secunda contează, d-apoi minutul! Şi

atunci, dacă nu găsim resurse şi voinţă ca să implementăm, se poate găsi o formulă a unor paşi de

parcurs pentru implementare. Aşa s-a întâmplat de la sistemul medical, de la cardurile respective, s-au

găsit termene de aplicare.

Esenţial este că mergem înspre această direcţie, simplificăm, ieftinim şi, deci, trebuie aplicat.

Deci trebuie votat!

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Motoc, microfonul central. Vă rog, pe scurt.

Domnul Octavian Motoc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

- 53 -

Ţinând seama şi de argumentele cu care reprezentantul Guvernului a venit aici, în sensul că nu

suntem pregătiţi din punct de vedere tehnic să punem în valoare o asemenea iniţiativă legislativă într-un

timp foarte scurt, v-aş propune, ca o excepţie, un amendament care să modifice art. 8, care prevede că,

în termen de 6 luni de la data publicării prezentului act normativ, toţi operatorii economici sunt datori

să-şi preschimbe certificatul de înregistrare fiscală, şi să spunem „în termen de 12 luni”.

Dacă sunteţi de acord să trecem un astfel de amendament, în aşa fel încât să ţinem cont, într-o

oarecare măsură şi de argumentele reprezentantului Guvernului.

Vă rog foarte mult să luaţi în considerare această...

Domnul Ioan Chelaru:

Sigur, o să- l pun la vot.

Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8.

Domnul Liviu Stancu:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Am respectuoasa rugăminte ca, în condiţiile în care veţi vota acest proiect legislativ, termenul

să fie mai lung, pentru că aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat anii trecuţi, când am procedat numai la

schimbarea, la preschimbarea certificatelor: s-au blocat oficiile registrului comerţului. Deci numai cu

această operaţiune de preschimbare a unui înscris.

În momentul în care adiţionăm la acest fenomen şi emiterea acestui sediu electronic care

necesită... Ce necesită sediul electronic? O stocare de date într-un sistem informatic. Acest sistem

informatic, raportat la numărul enorm de companii care există în România, presupune nişte resurse

uriaşe. Şi nu vorbim aici de nişte camere, ci resurse IT, care înseamnă hardware, software, extrem de

mari. Deci, o dată, procedând la modificare de certificate şi, apoi, intervenind cu acest sediu electronic,

necesităţile Registrului Comerţului sunt uriaşe.

Vă rog să aveţi în vedere şi faptul că, în paralel cu această măsură, se întâmplă ceea ce eu

spuneam, şi anume punerea în aplicare a Legii insolvenţei persoanei fizice, pe care Domniile Voastre

aţi votat-o şi ştiţi ce efervescenţă a creat acel act normativ, implicaţiile fiind: 500 de oameni – nevoie

la Registrul Comerţului. Şi, în plus de asta, există şi problema interconectării la sistemul european a

Registrului Comerţului.

Vă rog să priviţi tot acest ansamblu de situaţii şi să decelaţi dacă veţi merge cu acest proiect, pe

care, repet, îl salutăm, dacă veţi merge cu acest proiect, să prevedeţi o perioadă lungă, poate de doi ani,

în care să se implementeze. Pentru că, altfel, altfel, proiectul nu va fi valabil. Va trebui ca, la un

moment dat, să suspendaţi efectele legii pe care Domniile Voastre o veţi vota.

Aceasta este, dacă vreţi, singura formulă pe care noi o putem, în mod rezonabil, aduce în faţa

Parlamentului. Înţelegem raţiunile, le acceptăm, dar trebuie să procedăm în acelaşi timp cu toate aceste

chestiuni.

- 54 -

Vă mulţumesc foarte, foarte mult.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Iniţiatorul, vă rog. Microfonul central.

Domnule vicepreşedinte al Senatului, aveţi cuvântul.

Domnul Teodor Atanasiu:

Stimaţi colegi,

Pe bugetul european 2014 – 2020 ministerul are la dispoziţie bani. Nu trebuie decât să-şi facă

temele şi proiectul pentru a putea să ia aceşti bani ca să-şi ia hardul şi softul necesare pentru a

implementa proiectul.

Dacă lucrurile merg într-un ritm normal în Parlamentul României, la anul, în sesiunea din

primăvară, ar trebui votată în Camera Deputaţilor. Asta înseamnă că, prin vară, ar ajunge la

promulgare şi să fie pusă în Monitorul Oficial.

Dacă prevedem în lege 18 luni, de la jumătatea anului 2016, ajungi la începutul anului 2018. Eu

cred că-i suficient să prevedem 18 luni, adică un an şi jumătate, timp suficient şi pentru minister să

poată să îşi ia..., să atragă bani europeni şi să îşi facă echipamentele necesare.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Avem următoarea problemă de procedură. S-a solicitat de către domnul senator Motoc un

amendament direct în sală, în plen.

Eu aş vrea să-mi permiteţi să pun la vot ideea de a avea acest amendament şi, după aceea, să-l

rog pe domnul Motoc să susţină forma finală a acestui amendament.

Plenul este de acord cu susţinerea unui amendament care n-a fost depus la comisie direct în

plen?

Vă rog să votaţi.

Rog toţi colegii prezenţi să voteze.

53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.

Vă rog, propuneţi amendamentul.

Domnul Octavian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conţinutul art. 8 va fi: „În termen de 18 luni de la data publicării prezentului act normativ, toţi

operatorii economici sunt datori să-şi preschimbe certificatele de înregistrare fiscală în vederea

îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 lit. a) din prezenta lege.”.

- 55 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut în plen.

Vă rog să votaţi.

Rog toţi colegi prezenţi, care doresc, să voteze.

52 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Amendamentul a fost admis.

Stimaţi colegi, există alte puncte de vedere?

Domnul profesor... Domnul senator! Iertaţi-mă!

Prima dragoste, ştiţi cum e, nu se uită! Vedeţi!

Domnul Dumitru Oprea:

Da..., mie îmi pare rău că trebuie să intervin, dar judecăm astăzi, precum acum 15 ani.

Solicitarea iniţiatorului era una pentru următorii 15 ani.

Parcă nici nu există cloudul! Şi-mi cer scuze faţă de punctul de vedere al Guvernului! Nici nu-ţi

mai trebuie... nici calculatoare, nu-ţi mai trebuie nici soft, nu-ţi mai trebuie nici server de bază de date,

nu-ţi mai trebuie nici personal, fiindcă totul se întâmplă în cloud, iar conceptul tradiţional de email...

notaţi, cei care sunteţi curioşi, este un nou concept care face prozeliţi în ultimul an şi jumătate – Slack.

Slack este viitorul.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim frumos.

Învăţăm, domnule profesor, să ştiţi. Şi noi, cei care avem o anumită vârstă, tot învăţăm.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind

comercializarea produselor alimentare.

Iniţiatorul? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul ministru secretar de stat,

Valentin Iliescu.

Pe scurt, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

- 56 -

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect modificarea şi

completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în vederea impunerii,

aşa cum rezultă din expunerea de motive, a unor măsuri naţionale urgente, care să permită limitarea

taxelor pe care supermarketurile le impun producătorilor, eliminarea dependenţei economice a

producătorului furnizor faţă de aceste magazine.

Din capul locului, trebuie să vă spun că această lege vine în contradicţie cu legislaţia

europeană, în primul rând cu regulamentele europene care au aplicabilitate generală şi sunt obligatorii

în toate elementele lor şi se aplică direct în fiecare stat membru.

De asemenea, nu ţine cont de practicile comerciale anticoncurenţiale, precum practicile

comerciale neloiale, obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Există şi alte aspecte care ţin de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă...

Domnul Ioan Chelaru:

Concluziile, domnule ministru! Concluziile!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu susţinem.

Apreciem faptul că şi raportul comisiei ţine cont de observaţiile noastre, ne-am întâlnit pe

raportul de respingere.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei economice. Vă rog.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa

iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a trimis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere

şi propunerea legislativă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

- 57 -

Vă rog, domnul Iovescu…, domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Domnul Ioan Iovescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt perfect de acord şi cu poziţia Guvernului, şi cu poziţia comisiei. Vreau să spun că această

iniţiativă se încadrează la… îi putem spune „aşa nu”. De aici încolo, să nu mai lucrăm în felul ăsta, să

facem iniţiative doar de dragul de a le contabiliza. Nici măcar nu le susţinem! Aici, invit pe cei care

monitorizează activitatea noastră să vadă câte din iniţiativele făcute sunt susţinute.

Eu aş fi avut nişte întrebări de adresat tocmai iniţiatorilor, dar, nefiind aici, nu are rost să

prelungesc discuţia.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Îi aveţi pe listă, puteţi să faceţi corespondenţă personală.

Domnul Ioan Iovescu:

Să-i contactez personal.

Domnul Ioan Chelaru:

Sigur. Mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Iovescu:

Nu! Voiam să- i întrebăm aici.

Şi aş mai vrea să spun că aş vrea un nou început, având un Guvern care este profund legitim,

este votat de reprezentanţii poporului, care suntem noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Am înţeles.

Domnul Ioan Iovescu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.

Iniţiatorii sunt? Nu sunt prezenţi.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu.

V-am rugat mai pe scurt, domnule ministru.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 58 -

Sincer, îmi este greu să răspund solicitării dumneavoastră, o voi face însă.

Iniţiativa legislativă referitoare la combaterea risipei alimentare prevede reducerea risipei

alimentare la nivel naţional, instituind unele prevederi privind posibilitatea donării alimentelor sigure

pentru consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundaţii şi asociaţii umanitare,

spitale, orfelinate şi cămine de bătrâni, direcţionarea alimentelor devenite improprii pentru consumul

uman spre consumul către animale, în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară.

Guvernul consideră necesară existenţa unui cadru legislativ pentru prevenirea şi combaterea

risipei de alimente. A făcut şi o serie de recomandări. Comisia de specialitate a prevăzut în raportul de

admitere cu amendamente.

Vă rog să fiţi de acord cu proiectul de lege respectiv.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Comisia de specialitate. Domnul preşedinte Eugen Ţapu Nazare.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa

iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu

unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru transporturi şi energie au avizat

negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de admitere,

cu amendamente admise, şi propunerea legislativă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, dezbateri generale.

Domnule senator Vasiliev, microfonul 3, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Vasiliev:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că este printre puţinele dăţi când avem pe ordinea de zi a Senatului două legi aproape

identice. Proiectul legislativ de la punctul 10 este aproape identic cu proiectul legislativ de la punctul

12, iniţiat de mine.

- 59 -

Vreau să supun atenţiei dumneavoastră o stare, o situaţie prin care poate fi... prin care poate

trece orice coleg. Proiectul legislativ de la punctul 12 este depus cu o lună de zile înaintea celui de la

punctul 10. Au ajuns să fie cu aceeaşi zi în Comisia economică, în aceeaşi zi expiră tacit. Lăsăm la o

parte acest lucru.

În şedinţa Comisiei economice ni s-a dat – ambelor legi – termen două săptămâni să ne punem

de acord şi să găsim o formulă comună. Eu, elev sârguincios, am fost la Ministerul Agriculturii, tot ce

a fost negativ în Consiliul Legislativ am venit cu modificare, m-am pliat pe tot ce ni s-a reproşat că nu

ar fi bine, doar ca această lege să treacă. Dovadă că nici azi iniţiatorii nu sunt aici. La M inisterul

Agriculturii am fost singur.

După tot ce am făcut timp de două săptămâni, întâlniri şi modificări, astfel încât să corespundă

obiecţiilor... Vreau să fac o paranteză aici şi să spun că în legea mea, cu o lună înainte, în proiectul

meu legislativ m-am exprimat greşit şi am spus „agent economic” în loc de „operator economic”, aşa

au scris şi deputaţii la o lună după. Am făcut referire la legislaţia franceză, pentru că legea mea,

proiectul meu legislativ, era în conformitate cu un proiect adoptat în unanimitate de Marea Adunare

Naţională… de Adunarea Generală a Franţei, acest lucru este scris şi în proiectul de lege de la o lună

de zile după mine. Nu spun că este copiată, fiecare are drept de liberă iniţiativă.

Vreau să spun altceva: această curiozitate că ajung odată, şi explicaţia ar fi vacanţa parlamentară…

Dar vreau să spun altceva: după ce eu am făcut toate demersurile să remediez ceea ce mi s-a spus de către

Consiliul Legislativ, de către mediu, de către tot, am întâlniri la Ministerul Agricultur ii, sunt singurul din

această, să spunem, echipă care a lucrat – echipă, în sensul că sunt două legi –, Comisia economică îmi dă

mie la legea, proiectul meu legislativ, aviz negativ, iar grupului de deputaţi care nu a mişcat un deget şi

care nu este nici măcar astăzi aici – aşa, din respect pentru Senat – îi dă aviz favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

O situaţie mai curioasă, într-adevăr.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa la dezbateri generale, da?!

Îl rog pe domnul senator Nazare să pregătească un răspuns faţă de interpelarea făcută în direct,

în plen, astăzi, de domnul senator Vasiliev.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Din păcate, termenul de „copy-paste” a fost adoptat şi, din păcate, uzitat în politică de mai mult

timp, inclusiv la nivel de prim-ministru, dar astăzi avem o dovadă clară. S-a copiat după o lege

europeană. Nu e numai în Franţa, domnule coleg, există şi în alte ţări, de mult, mult timp o asemenea

legislaţie, pentru că ei şi-au dat seama că, într-adevăr, există la nivel european această nesăbuită

formulă de a arunca alimente care pot fi de folos celor care sunt în situaţie materială dificilă.

- 60 -

Este foarte bine că avem, în sfârşit, în România o astfel de reglementare. Cine pe cine a copiat

contează mai puţin, contează ca noi să înţelegem că avem nevoie de o reglementare care să ducă la o

diminuare a acestui flagel de aruncare pe apa sâmbetei a alimentelor care se pot consuma.

De aceea, acestea fiind zise, cred eu că interesul este nu de a avea un autor, ci de a avea o lege

bună pentru ţară.

Domnul Ioan Chelaru:

Da. Dacă tot aţi abordat subiectul, vă aduc aminte de cum e Codul civil şi Codul de procedură

civilă, colegule! Apropo de influenţe serioase din legislaţia din Quebec sau din alte state.

Domnul senator Bota, vă rog.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

E bine că avem un concurs pe această iniţiativă legislativă, pe această temă, un concurs între

iniţiatori. Pe mine mă surprinde mai mult punctul de vedere al Guvernului vechi – că punctul de vedere

al actualului Guvern nu- l avem încă şi cred că ar fi normal să avem punctul de vedere al noului Guvern

– şi mă surprinde punctul de vedere negativ, şi, de asemenea, mă surprinde punctul de vedere pozitiv şi

negativ al aceleiaşi comisii.

Avem o situaţie de fapt în ţară referitor la maniera în care se gestionează aceste produse la limita

termenelor de expirare. Faptul că nimeni nu obligă pe nimeni să facă ceva, ajungem să asistăm la o

aruncare a acestor produse la gunoi, efectiv, în loc să fie valorificate, aşa cum este în orice ţară civilizată.

De asemenea, avem o defecţiune legislativă, dacă pot să- i spun aşa, cu privire la maniera în

care sunt susţinute acţiunile fundaţiilor şi asociaţiilor care au ca scop sprijinirea unor instituţii, a altor

asociaţii şi fundaţii care au ca scop caritabil hrana pentru diferite persoane.

Cred că iniţiativele, şi de la 10, şi de la 12, ar trebui să dăm un vot pozitiv, să le aprobăm, şi, la

Camera Deputaţilor, grupul de iniţiatori de la una şi de la alta să facă bine să facă o lege comună, bună

pentru toată lumea.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Ideea este bună, dar nu respectăm principiul bicameralităţii – o primă chestiune.

A doua chestiune. Trebuia – de asta l-am rugat pe domnul Nazare să spună punctul de vedere –

chestiunea rezolvată la comisie, ca să venim în plen cu un singur proiect. În sfârşit, acum e târziu.

Aş vrea să sintetizăm, stimaţi colegi, dezbaterile. Există riscul, aşa cum v-am prevenit, să

intrăm pe aprobări tacite pe foarte multe legi. Nu vreţi să ne ajutaţi deloc.

Doamna senator Câmpeanu, aveţi cuvântul. Microfonul 2.

Dacă se poate, nu foarte în detaliu.

- 61 -

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Şi Deneş.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Domnule preşedinte,

Voiam să spun exact ce aţi spus şi dumneavoastră, că îmi aduc foarte bine aminte că s-a întors

la comisie ca să se pună de acord cele două legi, cele două iniţiative. Şi nu era mare lucru! Nu înţeleg

de ce orgoliul ca domnul să apară ca singur iniţiator al unei legi, în loc să avem o lege bună pentru

toată lumea!

Şi este greşeala fundamentală pe care noi o facem în comisii: avem de atâtea ori în Parlament

câte patru-cinci iniţiative legislative pe aceeaşi temă, trec prin comisii fiecare separat. De ce sunt

aceste comisii de specialitate? Să punem ghilimele, atunci, la „specialitate”!

Or, este cazul ca aceste propuneri, care sunt la fel, au acelaşi obiect de reglementare, în comisie

să se unească, să- i treacă pe toţi iniţiatori la legea respectivă şi să nu ne mai întâlnim în Parlament cu

astfel de situaţii ridicole, pur şi simplu.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Deneş, vă rog. Microfonul 4.

Domnul Ioan Deneş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sigur, nu vreau să iau apărarea deciziilor pe care le iau comisiile, numai că aceste proiecte,

propuneri legislative, nu vin în acelaşi timp, una vine mai devreme, alta mai târziu şi, sigur, nu putem

să învinuim sau să tragem la răspundere pentru deciziile care se dau vizavi de rapoartele pe o

propunere, chiar dacă sunt foarte asemănătoare propunerile respective.

Sigur, intenţia iniţiatorilor este una nobilă şi una corectă, numai că, dacă aţi fi citit în detaliu

propunerea legislativă pe care au făcut-o colegii, aţi fi văzut acolo că există un cuvânt foarte ambiguu,

care nu poate să fie clar, să zicem aşa, demonstrat vizavi de intenţie.

Spune acolo că dacă distruge, mă rog, produsele, alimentele care se apropie de termenul de expirare

în mod intenţionat. Cine demonstrează acest lucru? Intenţionat sau neintenţionat. Şi, mai mult de atât, poate

să vină să-ţi spună că le-ai distrus intenţionat şi pentru asta să-ţi dea o amendă de 10 000 de lei.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Domnul Ioan Deneş:

Ceea ce este destul de ambiguu.

- 62 -

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnul senator...

De la prezidiu: Bumbu.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnul senator Popa?!

Domnul senator Oprea şi, după aceea, domnul senator Bumbu, şi ceilalţi colegi care doresc să

se înscrie.

Şi domnul senator Motoc.

Şi domnul Vasiliev…, încă de zece ori, dacă doriţi! Suntem aic i.

Domnul Dumitru Oprea:

Subiectul de faţă intră în categoria poveştii cu rabinul, când fiecare dintre părţi are dreptate, dar, de

fapt, niciuna dintre părţi nu este pe trend. Ţine de trendul arhicunoscut „sharing economy”. Este altfel de

voluntariat. Campioana mondială a fost o tânără care a făcut exact ceea ce îşi propun colegii noştri să

legifereze şi să-şi pună şi problema cum se contabilizează. Sunt lucruri care depăşesc subiectul.

Voluntariatul a făcut-o pe tânăra respectivă să fie glorie mondială, pentru că a adunat toate

părţile care oferă produse la limita expirării sau produse de după evenimente şi le-a legiferat, făcând

ceea ce organismele abilitate nu reuşeau: să fie puse în scenă.

Deci, pentru cei care vor să vadă, într-adevăr, cum se valorifică un astfel de scop, există o

literatură foarte faină în zona „sharing economy”, prin voluntariat.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnule senator Bumbu. Vă rog, pe scurt.

Şi domnul senator Motoc, tot pe scurt, vă rog.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt. M-am regăsit de multe ori în această situaţie. Nu este o problemă formală, este

o problemă de fond. Unele comisii au înţeles să comaseze, să solicite un punct de vedere comun, dar

uitaţi că se întâmplă aceste lucruri.

Şi, pentru a vedea că nu este o formalitate, propunerea de pe punctul 10 a fost depusă cu o lună

întârziere, mai târziu adică, iar cea de pe punctul 12, care este respinsă, a fost anterior depusă. Deci

este clar că ceva nu funcţionează.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

- 63 -

Domnul senator Motoc, ultimul vorbitor la acest proiect. (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog.

Domnul Octavian Motoc:

Voiam să spun că, cu toate că această iniţiativă este una extrem de benefică, există totuşi o temere

care vine şi din zona societăţii civile, cea legată de faptul că, în condiţiile în care va exista această

posibilitate, mă rog, obligatorie prin lege, de a se da, de a se dona alimentele aşa-zis încă potrivite pentru

consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundaţii, către persoanele instituţionalizate,

există riscul ca acest lucru să se întâmple exact în ultima zi înainte de expirare. Şi să ţinem cont de

comportamentul balcanic al multora dintre concetăţenii noştri! Şi nu există siguranţa că în fluxul care

urmează până ajunge la consumatorul direct, persoană instituţionalizată, nu vor exista probleme, în special

la produsele din carne, de exemplu, în aşa fel încât aceste persoane să fie puse în pericol.

Aici, trebuie să atenţionăm pe cei din direcţiile sanitar-veterinare că trebuie să aibă om foarte…

cu competenţe foarte clare în privinţa supravegherii modului în care aceste produse sunt transferate

către zonele cu persoane instituţionalizate.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc frumos.

Vă rog să mă iertaţi, dar ar trebui să supun aprobării închiderea dezbaterilor totuşi. E un proiect

important, mai avem unu… Este cazul să supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor?

(Discuţii în sală.)

Supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi!

Voia domnul Şerban Nicolae să ia cuvântul şi n-a mai… Nu mai… Nu mai suport.

53 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Dezbaterile au fost închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 11…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

O să răspundeţi la punctul 12.

*

Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn.

Iniţiatorul este prezent?

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Şi dumneavoastră, pe scurt, vă rog.

- 64 -

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect interzicerea exportului de materiale lemnoase sub formă de

buşteni, cherestea şi lemn de foc pentru o perioadă de 5 ani.

Aceste măsuri sunt necesare, spun iniţiatorii, în scopul refacerii suprafeţei forestiere şi pentru

respectarea dreptului oricărei persoane la un mediu ecologic şi sănătos.

Trebuie să vă spun din capul locului, doamnelor şi domnilor senatori, că există, în momentul de

faţă, suficiente reglementări în domeniu, astfel încât comercializarea materialelor lemnoase să fie

reglementată conform unei legislaţii foarte precise: Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 privind

aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia, comercializarea materialelor lemnoase, la

regimul spaţiilor de depozitare a materialelor.

De asemenea, există măsuri de aplicare a unui regulament, Regulamentul Uniunii Europene

nr. 995/2010.

Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe nu susţin iniţiativa…

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

…considerând că, aşa cum a fost formulată, încalcă prevederile art. 35 din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene .

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule preşedinte Eugen Ţapu Nazare, vă rog. Microfonul 2… 6! Pardon!

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe ale comisiei, în prezenţa

iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, cu amendamente respinse.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe şi Consiliul Concurenţei nu susţin iniţiativa.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil. Comisia

pentru mediu şi Comisia juridică au transmis avize negative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

- 65 -

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere,

cu amendamente respinse, şi propunerea legislativă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

(Doamna senator Cristiana-Irina Anghel solicită cuvântul.)

O secundă!

Autorul amendamentului respins doreşte să- l susţină public? Nu.

Doamna Anghel, la dezbateri generale, aveţi cuvântul. Microfonul 3.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu şi în comisie am dat un vot pozitiv legii, pentru că, în momentul în care vii şi spui că o

hotărâre de Guvern care aprobă nişte norme poate să înfrângă o iniţiativă legislativă, mi se pare

aberant din partea Guvernului.

Şi, apoi, avem tratatul, dar putem suspenda pe o perioadă limitată exportul de lemn pe picior!

Trebuie să înţelegem un singur lucru: ţara asta nu e numai a noastră. Avem şi copii, avem şi nepoţi, dar

şi pentru noi! O vor lua munţii la vale, până la urmă! Chiar nu se poate face ceva?!

Şi, apoi, în lege – nu s-a mai spus – este interzis în ţările din afara Uniunii Europene. Cine ne

obligă pe noi să dăm lemn la export pe p icior în afara Uniunii Europene?!

Nu, domnilor, trebuie să votaţi această iniţiativă legislativă, dacă vă pasă puţin de această ţară…

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

… de mediu, de sănătate şi de averea pe care o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult, doamna senator.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea risipei alimentare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Îi dau cuvântul domnului senator Vasiliev, iniţiatorul acestui proiect şi, după ce va prezenta şi

poziţia comisiei de specialitate, îl rog şi pe domnul senator Nazare să exprime punctul de vedere vizavi

de indicaţia sau de reclamaţia…

- 66 -

Domnul Marian Vasiliev:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să prezint foarte scurt. Proiectul legislativ se referă la interzicerea efectivă… şi, aici, o să

continui discuţia avută de colegul meu de la Grupul PNL mai devreme, care spunea că e posibil ca în

ultima zi să facă o donaţie şi să nu poată fi folosită…

Domnul Ioan Chelaru:

Da, dar pe scurt!

Domnul Marian Vasiliev:

Proiectul legislativ interzice aruncarea la gunoi… Şi am introdus termen, că tot suntem noi

obişnuiţi cu termenul „rezonabil”, am introdus un termen rezonabil în care să se facă această donare,

tocmai pentru ca produsul să poată fi folosit la capătul lanţului, la beneficiar.

Asta ar fi proiectul legislativ prin care să interzicem să mai ajungă mâncare la rampele de gunoi

şi în cuptoarele unde este arsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu, 30 de secunde.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc… şi vă rog să mă iertaţi dacă la intervenţia anterioară, la proiectul de la punctul 10, am

formulat o informaţie incorectă. În principiu, Guvernul este de acord cu măsura instituită şi în proiectul

anterior, şi în acest proiect.

Ce se întâmplă însă cu acest proiect – este un lucru pe care l-a subliniat şi comisia de

specialitate – este că proiectul, aşa cum a fost fundamentat – îmi cer scuze, domnule senator – nu

întruneşte normele de tehnică legislativă, nu este corelat cu regimul comercializării produselor

alimentare, precum şi al etichetării alimentelor şi este deficitar în ceea ce priveşte reglementarea

răspunderii contravenţionale, îngreunând aplicarea în practică a respectivelor norme.

Era firesc ca cele două proiecte să se întâlnească într-un singur raport şi, evident, fiind o

problemă corectă pe fond, ea să primească susţinerea Senatului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnul senator Nazare, preşedintele comisiei de specialitate. Microfonul 6.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 67 -

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa

iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ şi Comisia pentru mediu au avizat negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere

şi propunerea legislativă.

Şi, acum, aş face câteva precizări.

Este adevărat că iniţiativa… (Discuţii în sală.)

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog!

Stimaţi colegi!

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

… domnului senator este cam cu o lună înainte, dar la comisie au ajuns ambele iniţiative în acelaşi

timp din cauza vacanţei parlamentare.

Iniţiativa colegilor de la Camera Deputaţilor este o iniţiativă mai amplă şi am dezbătut-o…

ambele le-am dezbătut în comisii, i-am rugat pe iniţiatori să se pună de acord, să devină co- iniţiatori.

N-au ajuns la un consens.

Iniţiativa colegilor de la Cameră cuprinde şi punctele esenţiale din iniţiativa colegului senator,

astfel încât comisia a decis, spun eu, în cunoştinţă de cauză şi decizia a fost corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Duruţ.

Vă rog, microfonul 3.

Domnul Aurel Duruţ:

Sigur că apreciez iniţiativa colegilor, dar aici trebuie să fie o problemă mult mai profundă.

Siguranţa alimentului este o problemă de bază a omenirii. Putem să ne trezim în faţa unor

toxiinfecţii alimentare majore.

La ora actuală, alimentele au doar termen de valabilitate. Termenul de valabilitate este stabilit

de producător. Toţi producătorii au tendinţa de a da un termen de valabilitate cât mai mare. În varianta

în care se dă la limita valabilităţii, până se consumă, apare produsul expirat.

- 68 -

Trebuie să revenim la o lege pe care am avut-o, în care componenta alimentară are două

probleme: termenul de garanţie şi termenul de valabilitate.

Termenul de valabilitate poate fi prelungit sau ajunge să fie mărit cu 30% din te rmenul de

garanţie, de către o autoritate competentă. Deci produsul are un termen de garanţie, iar o autoritate

competentă, în momentul când expiră termenul de garanţie, poate să-i prelungească termenul de

garanţie cu maximum o treime.

Dacă nu facem această modificare a legislaţiei, se ajunge să consumăm alimente peste termenul

de valabilitate, ceea ce nimeni nu poate să-şi asume o responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Corlăţean.

Aş ruga grupurile parlamentare să se limiteze la un vorbitor de grup.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu aş vrea să exprim o critică foarte serioasă la adresa Comisiei economice pentru faptul că, în

realitate, comisia are o competenţă deplină şi suverană să unifice. Nu trebuie să aştepte ca iniţiatorii să

se pună neapărat de acord. Are competenţă, atunci când gestionează două iniţiative legislative care

propun o reglementare pentru acelaşi domeniu, să facă această unificare. E un principiu fundamental al

competenţei parlamentare.

Deci, din acest punct de vedere, în opinia mea, a fost vorba totuşi de o abordare mai degrabă

discriminatorie şi, sincer, mă îndoiesc că acele criterii şi exigenţe extrem de scrupuloase pe care le-a

menţionat reprezentantul Guvernului faţă de această iniţiativă de la pct. 12 ar fi cu adevărat îndeplinite

de iniţiativa de la pct. 10.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

30 de secunde, domnul senator Deneş.

E al treilea reprezentant al Grupului PSD şi văd că nu sunteţi nici iniţ iatori… grupul.

Domnul Ioan Deneş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, e o iniţiativă importantă şi, probabil, din acest motiv luăm mai mulţi cuvântul.

Stimaţi colegi, vreau să fac o precizare. Nu tot ce este… nu toate propunerile legislative care

sunt ample nu… neapărat, nu sunt şi ambigue.

- 69 -

Această iniţiativă legislativă de la pct. 12 este simplă, dar foarte clară: toţi agenţii comerciali

care au peste 400 de m2 trebuie să facă un contract cu o asociaţie, cu o firmă care să poată să consume

aceste produse care se apropie de termenul de expirare.

Drept urmare, este o iniţiativă mult mai clară decât cea pe care am discutat-o la punctul 10.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30. (Discuţii în sală.)

Vreţi să luaţi cuvântul?

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Păi, n-am o problemă.

Domnul Belacurencu, domnul Oprea… Cine mai doreşte?

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Dacă o să votaţi, că eu… fără vot nu pot să trec nimic, să ştiţi!

Domnul senator Belacurencu. Microfonul 4.

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am intrat într-o spirală a criticii cu care eu nu sunt de acord, ca vicepreşedinte al Comisiei

economice.

Domnul preşedinte a precizat: cele două iniţiative au venit cam în acelaşi timp la comisie.

Iniţiativa colegilor de la Camera Deputaţilor a fost mai amplă. Mai mult decât atât, s-au mişcat mai

repede ori au fost înţeleşi mai bine de către reprezentanţii Guvernului şi au venit cu amendamentele

însuşite şi de Ministerul Agriculturii, şi de ANSVSA, amendamente foarte, foarte importante.

Vreau să vă rog, stimaţi colegi, să vă aplecaţi atenţia asupra iniţiativei colegilor de la Camera

Deputaţilor, să vedeţi că preia aproape mot-à-mot cele două articole care sunt iniţiate de colegul nostru

Vasiliev, care merită tot respectul.

De aceea, comisia, în vreo trei runde de discuţii, şi stafful comisiei au formulat raport de

admitere pentru una dintre iniţiative şi raport de respingere pentru cealaltă, cum este normal.

Nu comisia stabileşte dacă şi iniţiatorul, colegul nostru, devine iniţiator pe iniţiativa colegilor

de la Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Sigur că, peste voinţa părţilor iniţiatoare, nu se poate trece.

- 70 -

Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Domnul Dumitru Oprea:

Accentuez ceea ce am spus mai devreme, şi edificatoare sunt două imagini la conceptul

mondial „Sharing is caring” (să folosim împreună, având grijă împreună): „al meu” – este o casetă fără

bifă, „al tău” – este casetă fără bifă, „al nostru” – se pune bifă, şi sunt trei căţeluşi care, împreună, cară

un oscior. Poate că mai clar decât atât nici nu există!

Şi, apoi, mesajul, foarte pe scurt: când tu ai ceva în plus, de exemplu, mâncare, şi prietenii tăi

ar vrea şi ei un pic, de aici intervine sensul „sharing is caring”.

Deci cred că mult zgomot pentru nimic. Lucrurile se aşează natural, dacă am gândi împre ună

pentru folos comun.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, 12.30.

*

Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea in

vitro şi embriotransfer.

Iniţiatorii? Nu sunt prezenţi.

Din partea Guvernului României la acest proiect, domnul Valentin Iliescu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiatorii acestei propuneri legislative se referă la includerea serviciilor de fertilizare in vitro şi

embriotransfer în categoria serviciilor decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de

Sănătate, introducând anumite limitări în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la aceste servicii.

Guvernul nu este de acord cu o asemenea măsură, având în vedere că serviciile medicale pentru

fertilizare in vitro şi embriotransfer fac parte din categoria serviciilor de înaltă performanţă şi, în mod

expres, nu pot fi decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale.

Vă informez că, prin Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine

umană, Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer se face anual pentru 300 de cupluri.

Nu suntem de acord, de asemenea, ca, prin transferul sumei de bani de la M inisterul Sănătăţii la

Fondul Unic Naţional de Asigurări, să creăm posibilitatea ca foarte mulţi români să poată beneficia,

dar, de fapt, să introducem un acces inechitabil şi discriminatoriu.

Domnul Ioan Chelaru:

Concluziile?!

- 71 -

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Suntem de acord cu raportul de respingere pe care comisia l-a dat şi în fond şi la prima instanţă,

şi după retrimiterea la comisie.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Bodog, din partea comisiei.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa din data de 3 noiembrie 2015, reexaminând propunerea legislativă, comisia a hotărât,

cu unanimitate de voturi, să menţină raportul de respingere.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Cadăr. Microfonul 3.

Domnul Leonard Cadăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sunt îngrijorat că am auzit a doua oară de la un medic, preşedintele comisiei, atât de categoric „nu”.

Sunt îngrijorat că aud din partea Guvernului că acest tratament este considerat de înaltă calitate,

când întâlnim aproape în fiecare judeţ clinici private care sunt pregătite să ofere aceste servicii.

Ar trebui să ne îngrijoreze rata natalităţii în ţară şi, dacă luăm în considerare că este o problemă

de sănătate şi, în special, datorată stresului, limităm persoanele care sunt afectate de stres, de viteza pe

care ne-o dă civilizaţia, să mai creeze familii, copii, şi dăm celorlalte clase posibilitatea să completeze

poporul român.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult, domnule senator.

Domnule senator Boeriu, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aici, la această propunere legislativă, nu se pune problema de fapt dacă vom face sau nu vom

mai face fertilizări in vitro. Se pune problema că costurile pentru aceste fertilizări nu trebuie să

- 72 -

aparţină Casei Naţionale de Asigurări, ci trebuie suportate din programe naţionale la nivelul

Guvernului, al ministerului de resort.

Deci nici comisia, nici Guvernul nu sunt împotriva fertilizării in vitro, dar au dreptate, şi am

spus-o şi data trecută, nu trebuie decontată din banii Casei Naţionale de Asigurări, ci din programele

de sănătate ale ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Bodog. Microfonul central, vă rog.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi-i mulţumesc domnului senator Boeriu pentru precizările făcute.

Acest lucru voiam să- l spun şi eu. În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii are un program

pentru această afecţiune, un Program naţional de sănătate pentru fertilizare in vitro. Şi considerăm…

noi am considerat în comisie, şi eu, ca specialist, consider acelaşi lucru, şi, ca senator implicat într-o

iniţiativă legislativă pe acest domeniu, considerăm că este mult mai bine finanţat printr-un program de

sănătate, decât dacă ar fi finanţat din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate, motiv pentru care vă

solicit să respingeţi această propunere legislativă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 24 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Iniţiatorul, dacă este. Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

Domnul Liviu Stancu:

Domnule preşedinte,

Onorat…

Doamnelor şi domnilor membri ai Senatului,

Noi am prezentat un punct de vedere favorabil proiectului, cu o serie de propuneri de corelare

tehnică.

- 73 -

Ca urmare, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei a fost de susţinere a proiectului, cu aceste

formule pe care le-am indicat în comisii.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, prezentă, doamna senator Federovici.

Vă rog.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică vă propune un raport favorabil pentru această propunere legislativă şi ne

referim, în special, la forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

Este o problemă extrem de gravă. Modificările acestea duc în derizoriu, pot spune, măsurile

care sunt luate împotriva celor care abuzează prin acte care au fost anulate în cadrul unor judecăţi, unor

decizii irevocabile. Se ajunge ca amenda să fie fixată pe zi, limitată la 20% din salariul minim.

Deci 20% din salariul minim este o sumă foarte, foarte mică, care nu face… n-are efectul

cuvenit. Efectul cuvenit este ca, cel care a aflat dintr-o sentinţă judecătorească că a făcut un act care a

fost anulat, să pună în legalitate, să facă de îndată modificările cuvenite.

Or, dacă îl amendezi cu 20% din venitul minim, care este, aşa cum spuneam, încă foarte mic, în

România, el poate să aştepte până când…, mă rog, suma e mai importantă.

Mai mult decât atât, e o prevedere care spune că instanţa de executare poate să anuleze…, poate

să reducă sau să anuleze aceste amenzi, penalităţi. Nu cred că e bine!

Eu nu ştiu ce n-a funcţionat până acum bine, ca să se ajungă la o astfel de modificare.

Modificarea eu o ştiu, este în favoarea celor care prin… cu voinţă sau, mă rog, din greşeală au făcut

acte care au produs prejudicii. Şi cei care au fost obligaţi, de îndată, pe zile întârziere, să repare acea

greşeală. Nu cred că e bine ceea ce facem. Vă rog să mă credeţi!

Camera a făcut o lege care are destinaţia, probabil, a unor primari care au greşit şi care sunt

puşi la plată, dar nu cred că e bine să acţionăm în acest fel, reducând… sau ducând în derizoriu o

măsură a justiţiei.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

- 74 -

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Revenim la punctul 14, clasic, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.

Din partea Guvernului… A ajuns domnul Attila György? A ajuns, da.

Ne făceam griji că rămâneţi la Camera Deputaţilor, de asta...

Vă rog, aveţi cuvântul. Pe scurt!

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa nr. 44/2015, s-a prevăzut, în principal, anularea penalităţilor de întârziere,

precum şi a unei cote de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale către bugetul

general consolidat, administrate de ANAF şi restante la data de 30 septembrie 2015.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Din partea comisiei, preşedintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaş.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Consiliul Economic şi Social a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia economică, industrii şi

servicii au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu unanimitate

de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă

din prezentul raport.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule senator.

Dezbateri generale.

Domnul senator Bota. Microfonul 3.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

- 75 -

Ordonanţa Guvernului vine să rezolve o problemă pe care Comisia pentru buget din Senat a

solicitat-o cu doi ani în urmă. Şi chiar am făcut un proiect legislativ care se află încă în standby la

Camera Deputaţilor.

Nu este nicio problemă că această problemă o rezolvă Guvernul şi nu o rezolvă parlamentarii,

chiar mai bine mai târziu, decât niciodată. Dar vreau să transmit Guvernului, reprezentantului

Ministerului Finanţelor, că această ordonanţă, de fapt, în acest moment îşi face efectul. Structurile

Ministerului Finanţelor în teritoriu, din păcate, continuă să funcţioneze ca şi când această ordonanţă n-ar

existat. Ei în continuare îşi fac procedurile de recuperare, de executare, în loc să- i întrebe pe agenţii

economici dacă vor dori să beneficieze de această ordonanţă sau nu, având în vedere că termenul de

aplicare al fiecărui agent economic este 30 martie.

Prin urmare, ar trebui, la nivelul ministerului, să daţi un ordin de ministru sau altceva similar ca

putere, astfel încât să nu continuaţi în vechea filozofie de recuperare a creanţelor, întrebându- i pe

agenţii economici prima dată dacă vor urma sau nu să aplice pe baza acestor prevederi ale ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

*

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea

transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Liviu Stancu. Vă rog.

Domnul Liviu Stancu:

Onoraţi membri ai Senatului,

Acest proiect este elaborat în vederea completării transpunerii unor acte normative europene.

Mă refer la Directiva 99/2008 şi la Directiva 123/2009.

Modificările legislative propuse se referă la agravarea regimului sancţionator al persoanei

juridice pentru încălcarea normelor privind protecţia mediului, prin sporirea cuantumului amenzii

penale cu care aceasta poate fi sancţionată, şi remedierea situaţiilor de suprapunere legislativă

semnalate de Comisia Europeană.

Acesta este, pe scurt, dezideratul acestui text de lege, pe care vă rugăm să- l primiţi în vederea

votului.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

- 76 -

Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Ionuţ-Elie Zisu. Vă rog.

Domnul Ionuţ-Elie Zisu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa din 10.11.2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor

prezenţi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de

admitere şi proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

*

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015

privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a

materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Doamna secretar… doamna chestor al Ministerului de Interne, doamna Irina Alexe, punctul de

vedere al Guvernului pentru acest proiect de lege.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 s-au reglementat următoarele: achiziţionarea

de către ORNISS a două mijloace de transport auto, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8) din

Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001; achiziţionarea mijloacelor de transport auto se suportă din bugetul

ORNISS, în limita fondurilor aprobate pe anul 2015 cu această destinaţie.

De asemenea, s-a reglementat modificarea şi completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele

de stat, în sensul creării cadrului juridic privind scoaterea, cu titlu gratuit, în situaţii excepţionale, a

unor produse din rezerva de stat pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi

securităţii naţionale, reglementarea unor aspecte referitoare la suportarea de către instituţiile

beneficiare ale produselor scoase din rezerva de stat a contravalorii TVA şi a accizei prevăzute de

Codul fiscal şi stabilirea modalităţii de reîntregire a stocurilor, respectiv finanţarea de la bugetul de stat

prin bugetul MAI pentru agenţie.

- 77 -

Domnul Ioan Chelaru:

Concluzia.

Doamna Irina Alexe:

De asemenea, a fost modificată şi completată Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi

funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, în vederea asigurării cadrului legal care să permită luarea

unor măsuri de protecţie pentru unele persoane.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea în forma propusă şi vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Comisia de specialitate.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Marius-Lucian Obreja:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări au luat în dezbatere proiectul de lege. În urma dezbaterii, cu majoritate

de voturi, cele două comisii, în şedinţe separate, au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu

amendamentele adoptate de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în data de 10

noiembrie 2015.

În consecinţă, supunem plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de

admitere, cu amendamente, cuprinse în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc domnului preşedinte Obreja.

Dezbateri generale?

Domnul senator Stuparu, microfonul 4.

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule preşedinte,

Vreau să fac câteva precizări, să reliefez şi atmosfera care a fost, a discuţiilor, din Comisia

pentru apărare.

S-a apreciat atunci că printr-un proiect legislativ se amendează trei domenii, adică se

amendează… până la urmă, se fac referiri la trei instituţii şi nu este bine. Poate că a fost o greşeală,

trebuie să recunosc, a Guvernului. Eu sper că actualul Guvern, de tehnocraţi, cu o expertiză deosebită,

nu va mai face o asemenea greşeală.

Doamna Alexe a făcut aici referire… e vorba de două autoturisme la ORNISS, care erau,

tehnic, depăşite de mult, şi că se creează un cadru juridic prin care să poată fi scoase de la rezervele de

- 78 -

stat fel şi fel de produse, în mod special cele energetice, în caz de calamitate, şi să nu se mai ajungă în

situaţii de a fi o hotărâre de Guvern sau dispoziţie de ministru.

Eu am făcut câteva amendamente şi colegii mei au susţinut şi au fost de acord. Chiar comisia a

făcut un amendament, per ansamblu, ca şefii de partide politice – mă refer la SPP, la Legea SPP-ului –,

şefii de partide politice să nu beneficieze de serviciile de pază şi protecţie, în mod special un articol

destinat lor, văzând şi atmosfera din stradă, din mass-media şi aşa mai departe. În schimb, există un

articol – 3, dacă nu mă înşel – care este atotcuprinzător. Pentru orice persoană publică care doreşte să

aibă, să beneficieze de un serviciu de protecţie şi pază poate să se facă o solicitare SPP-ului în acest

caz… pardon, în această direcţie, contra cost.

Tot la SPP, amendamentul a fost… s-a dorit ca întreaga activitate a Serviciului de Protecţie şi

Pază să constituie secret de stat. Era o amendare a legii, ceva în plus. Or, membrii comisiei au hotărât

să se menţină vechea prevedere din Legea SPP-ului, ca numai activitatea operativă a acestui serviciu să

fie secret de stat, şi nu orice fel de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, 12.30.

*

Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind

procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu, da?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gabriel Lungu:

Mulţumesc.

Unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului de lege îl reprezintă eliminarea cauzelor care

au generat dificultăţi în derularea procedurilor de adopţie şi oferirea unor soluţii legislative adecvate,

care să asigure o mai bună şi facilă funcţionare a sistemului de adopţii din România.

Având în vedere aceste aspecte, suntem de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate

din Senat.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

- 79 -

Din partea comisiilor de specialitate, respectiv Comisia juridică, Comisia pentru muncă şi

Comisia pentru drepturile omului, domnul senator Frătean. Vă rog.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Comisiile prezintă Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule senator Iovescu, vă rog.

Domnul Ioan Iovescu:

Mulţumesc.

Din nou vin să felicit Guvernul.

Sunt, am fost şi voi fi un susţinător al adopţiei. Este o măsură foarte bună. Aţi luat nişte măsuri

foarte bune în această iniţiativă şi vreau să subliniez doar trei dintre ele:

- eliminarea termenului de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil.

Odată obţinut acest statut, ca urmare a pronunţării unei hotărâri de către instanţă, va fi valabil până la

încuviinţarea adopţiei. Este un lucru extraordinar de bun;

- prelungirea valabilităţii atestatului de familie adoptatoare de la un an la doi ani.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog să sintetizaţi, domnule senator. Vă rog să sintetizaţi.

Domnul Ioan Iovescu:

Şi ultimul, foarte scurt. Ultimul – referitor la adopţia internaţională: reducerea termenului în

care un copil poate deveni eligibil pentru adopţia internaţională, de la doi ani la un an.

Felicitări „albinelor” din Guvern!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim frumos.

Dezbaterile generale, declarate închise.

Vot, peste cinci minute.

*

Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Este la reexaminare.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Valentin Iliescu.

Vă rog să încercaţi să vă încadraţi în timp.

- 80 -

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori…

Domnul Ioan Chelaru:

O secundă numai.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că la 12.30 avem sesiune de

vot şi pentru legi organice, şi pentru legi ordinare.

Iertaţi-mă, domnule ministru. Vă rog, continuaţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc frumos.

Doamnelor, domnilor senatori,

Suntem în situaţia ca, prin raportul prezentat dumneavoastră de Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, să punem în acord proiectul de lege aflat în dezbatere cu decizia Curţii

Constituţionale. E vorba de Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, care a admis obiecţia de

neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României.

Suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vă rog să fiţi de acord şi să adoptăm acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Din partea comisiei, doamna senator Doina Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Comisiei juridice vă propun, spre adoptare, un raport de admitere.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Declarăm dezbaterile generale închise.

Vot, peste cinci minute.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală.

Am reuşit să epuizăm, cu ajutorul esenţial al dumneavoastră, ordinea de zi în integralitate.

Peste trei minute intrăm pe vot. Rog toţi colegii care sunt prezenţi la o ţigară sau în birouri să

vină, să fie prezenţi în sală pentru a-şi exprima votul, mai ales că există suficiente proiecte care au

caracter de lege organică.

Constat cu plăcere că colegii revin în sală.

- 81 -

În două minute începem votul pe actele normative. Avem aproape 20 de legi organice. Sper să

avem şi cvorumul necesar să putem vota şi aceste acte normative importante.

*

Distinşi colegi,

Vă rog să luaţi loc. Intrăm în sesiunea de vot.

Începem cu legile dezbătute astăzi, aşa cum ele au fost reaşezate prin aprobarea dumneavoastră.

Punctul 1…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

M-a refuzat categoric.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul

instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de

România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul este de admitere a proiectului.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

88 de voturi pentru.

Adoptate proiectul şi raportul.

Mulţumim frumos.

*

Punctul 20, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015

privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul

meteorologic de secetă severă în perioada aprilie – septembrie 2015.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Îl supun

aprobării dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

Raport adoptat cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015

privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă din România.

- 82 -

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun

votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Raport adoptat.

Supun şi propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

94 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Nu- l mai

punem în discuţie. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege privind aprobarea

ordonanţei, cu un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Se solicită de către domnul senator Şerban Nicolae o intervenţie. Vă rog.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

Pe procedură.

Domnul Ioan Chelaru:

Pe foarte scurt.

Domnul Şerban Nicolae:

Este pe procedură, stimaţi colegi, nu voiam să intervin în procedura de vot.

Ce s-a întâmplat? Toată lumea a fost de acord că această ordonanţă trebuie respinsă. Dar, ca

modalitate tehnică, formula adoptată nu este cea corectă.

- 83 -

Constituţia, la art. 115 alin. (7), spune că ordonanţele se aprobă sau se resping printr-o lege

adoptată de Parlament. Cu alte cuvinte, noi, dacă respingem ordonanţa, ar trebui să adoptăm o lege de

respingere. În acelaşi timp, alineatul următor din art. 115 din Constituţie, alin. (8), spune că prin legea

de aprobare sau de respingere se reglementează, după caz, măsuri cu privire la efectele produse.

De aceea, v-aş ruga să fiţi foarte atenţi la o citire rapidă a amendamentelor, să fiţi de acord că

ele sunt de natură tehnică şi că vin în aplicarea deciziei luate de comisii şi cu care înţeleg că toată

lumea este de acord.

Primul amendament vizează titlul legii, care se schimbă din „Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei…” în „Proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015…” şi textul

curge în continuare.

Articolul unic devine art. I şi nu mai începe prin „Se aprobă Ordonanţa…”, ci „Se respinge

Ordonanţa…” şi textul curge în continuare.

Iar la punctul 3 se introduce un alineat… un articol nou, art. II, pentru că avem situaţia în care

indemnizaţia anterioară pentru cele 48 de persoane, demnitari, a fost abrogată, ordonanţa o respingem,

dar nu punem nimic în loc. Şi atunci textul spune: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi…” –

respectiv legea privind respingerea – „… indemnizaţia lunară pentru persoanele alese sau numite…” şi

iau textul, în continuare, din ordonanţa anterioară, deci revin la indemnizaţia anterioară.

Aş vrea ca de la Senat să nu plece un text incorect din punct de vedere tehnic, mai ales că noi

suntem obligaţi să ne pronunţăm printr-o lege adoptată, chiar dacă este o lege de aprobare sau de

respingere, cum e în acest caz.

Mulţumesc.

Vă rog să puneţi la vot, domnule preşedinte, amendamentele în bloc, astfel încât să dăm vot pe

ele şi pe lege în ansamblu.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

În primul rând, o să încerc să pun la vot o chestiune care nu- i regulamentară. Dar, dacă liderii

au fost de acord, eu nu am neapărat o chestiune împotrivă.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de a face, pe procedură de vot, amendamente la un

proiect de act normativ.

Cine este pentru?

90 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Aprobat. (Discuţii în sală.)

Vă rog, vă rog, vă rog!

Supun… domnule Şerban, rămâneţi la microfonul 3, vă rog.

- 84 -

Nu le pot… domnule senator Şerban Nicolae, rămâneţi la microfonul 3. Supun amendamentele

pe rând, pentru că le-aţi făcut separat. Nu le pot supune în bloc.

Primul amendament – titlul legii.

Domnul Şerban Nicolae:

Este foarte simplu. Titlul legii se modifică după cum urmează : „Lege pentru respingerea

Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei…”… mă obligaţi, exact în

condiţiile astea, să vorbesc la microfon… şi textul curge în continuare.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Supun amendamentul votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Aprobat cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Părerea mea este că legea, prin efectul votului, îşi schimba denumirea, dar, dacă aţi aprobat,

asta este, eu o… nu sunt de aceeaşi părere cu Şerban.

Al doilea amendament.

Am dreptul la altă părere.

Domnul Şerban Nicolae:

De acord. Aşa se întâmplă la jurişti. Nu la electricieni. Acolo firele sunt clare.

„Articolul I – Se respinge Ordonanţa Guvernului nr. 14/2015…” şi textul curge în continuare.

Domnul Ioan Chelaru:

Supun aprobării dumneavoastră propunerea.

Vă rog să votaţi.

91 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Aprobat. (Discuţii în sală.)

Supun ultimul… vă rog.

Domnul Şerban Nicolae:

Ultimul alineat vă rog să-mi îngăduiţi să-l citesc doar în partea sa esenţială, pentru că este foarte

lung. La comisie există în format electronic şi, dacă plenul aprobă, el va pleca în forma completă.

„Articolul II – De la data intrării în vigoare a prezentei legi, indemnizaţiile lunare pentru persoanele

alese sau numite, astfel cum sunt menţionate în anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 14/2015, sunt cele

stabilite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul…” şi de aici textul curge în

continuare exact ca în ordonanţa pe care…

Domnul Ioan Chelaru:

Supun şi acest amendament propus de domnul senator Şerban Nicolae.

- 85 -

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală, discuţii la prezidiu.)

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 7 abţineri.

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Cristian Dumitrescu.

Domnul Ioan Chelaru:

În mod normal ar trebui să supun aprobării dumneavoastră raport de respingere cu

amendamente admise. Nu s-a mai auzit în istoria parlamentarismului niciodată! Dar asta este! E alt

punct de vedere. Eu v-am spus că…

Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Procedură.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vreau să-mi explic votul. M-am abţinut.

M-am abţinut din două considerente:

1. Am încălcat de două ori Regulamentul. Deci în faza votului final nu avem voie nici să mai

trimitem raportul la comisie şi nici să- l modificăm, da?

2. Păi, dacă se anulează prevederea din reglementarea respectivă, înseamnă că se revine la

textul iniţial. E tautologic să spui „prin asta se revine la textul iniţial”. Păi, dacă dispare reglementarea,

se revine la reglementarea în vigoare, pentru că legea n-a fost de anulare a legii respective, ci de

modificare a cuantumului unor… cum se numesc… bănuţi, unor salarii, nu?… indemnizaţiile

respective. Deci prin faptul că se… oricum nu- i bine făcut… se anulează sau se respinge acest proiect

de lege, se revine la legea iniţială, la textul iniţial.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Pentru că n-am abrogat legea sau nu se abrogă legea iniţială, numai modificările pentru

reglementările de indemnizaţii prevăzute.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dar, în sfârşit… De aia m-am abţinut.

Domnul Ioan Chelaru:

Supun aprobării dumneavoastră raportul…

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Eu nu sunt împotrivă. La o aşa majoritate, nu pot fi împotrivă, dar m-am abţinut.

- 86 -

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi. (Discuţii, rumoare în sală.)

Eu am explicat… stimaţi colegi…

Din sală: Nu merge! Nu funcţionează!

De la prezidiu: Nu- i bine.

Din sală: N-a mers! Nu funcţionează!

Domnul Ioan Chelaru:

Numai o secundă.

Stimaţi colegi,

Există, pe dezbateri, un raport de respingere. Peste acest raport de respingere s-a venit în plen cu

amendamente, pe care le-aţi admis. Urmează, încercăm să inventăm să respingem raportul de respingere

şi să aprobăm legea de respingere a ordonanţei, cu amendamentele respective. (Discuţii în sală.)

Resupun…

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Adoptaţi întâi raportul şi pe urmă…

Domnul Ioan Chelaru:

Păi, raportul este de respingere. Dacă-l adoptăm…

Adoptăm raportul de respingere şi votăm legea?! (Discuţii la prezidiu.)

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

(Discuţii la prezidiu. Tabela electronică de vot indică 13 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă

şi 12 abţineri.)

Raportul de respingere a fost respins.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele votate astăzi de plenul

Senatului.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

90 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.

Proiectul de lege de aprobare transformat în proiect de lege de respingere a fost adoptat, cu

amendamentele votate.

N-am mai… eu, o spun sincer, am ceva experienţă, dar niciodată n-am întâlnit aşa ceva. Dar

asta e! Plenul e suveran.

*

Punctul 5…

- 87 -

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Iovescu! Iovescu!

Domnul Ioan Chelaru:

Nu mai întrerupem procedura de vot, că facem încurcături.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

93 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării şi proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Adoptat.

*

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015 privind

dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate

şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi.

Raportul îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.

Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul.

Vă rog să votaţi.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 7 abţineri.

Adoptat.

*

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor

profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl supun aprobării dumneavoastră.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul comisiei şi proiectul au fost

adoptate.

- 88 -

*

Punctul 8.

La punctul 8, stimaţi colegi, avem o problemă. A fost un amendament depus.

O să supun amendamentul încă o dată, pentru că era nevoie de 83 de voturi. Eu nu am fost

foarte atent, îmi cer scuze.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.

Este un amendament, vă rog, făcut în plen. Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

Povestea cu 18 luni.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind

comercializarea produselor alimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.

Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)

Rog să păstraţi linişte în sală!

95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere, ca şi propunerea legislativă, au fost respinse.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun votului şi proiectul.

Vă rog să votaţi.

- 89 -

Propunerea legislativă. Iertaţi-mă!

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)

44 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Proiectul a întrunit numărul de 42 de voturi şi a fost aprobat. (Rumoare, discuţii în sală.)

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Nu. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ioan Chelaru:

A! E adevărat, eu m-am uitat numai la numărul care mă interesa. E adevărat. Proiectul a fost respins.

*

Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face

parte din categoria legilor ordinare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi. (Discuţii, vociferări în sală.)

Rog să votaţi!

59 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Adoptat raportul comisiei, respinsă propunerea legislativă.

*

Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea risipei alimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative,

Supun raportul comisiei, de respingere, votului.

Vă rog să votaţi.

Din sală: Listă. (Rumoare, discuţii în sală.)

Domnul Ioan Chelaru:

La proiectul anterior, listă.

Vă rog să păstraţi linişte în sală!

42 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Adoptată, cu 60 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere.

*

Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea in

vitro şi embriotransfer.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl supun votului.

- 90 -

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)

63 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 24 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Vă rog să votaţi.

Legea are caracter organic.

Rog să votaţi.

65 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Raportul nu a întrunit numărul de 83 de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi, stimaţi colegi! (Rumoare, discuţii în sală.)

Vă rog să vă decideţi cum votaţi.

24 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar pentru a fi trecută.

*

Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015

privind acordarea unor facilităţi fiscale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)

14, am spus!

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Rog să votaţi.

96 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea

transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului

- 91 -

Raportul de admitere îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul comisiei şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015

privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a

materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votaţi.

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.

Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Proiect adoptat.

*

Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind

procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi, raportul comisiilor.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi.

100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Cerere de reexaminare.

Stimaţi colegi, votul asupra proiectului de lege.

- 92 -

Vă aduc aminte că ne aflăm în faţa unei asemenea cereri de reexaminare ca urmare a Deciziei

Curţii Constituţionale nr. 442/2015.

Proiectul de lege are un raport al comisiei de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Vă rog să votaţi.

93 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Raportul şi proiectul au fost adoptate.

*

Stimaţi colegi, supunem, în continuare, atenţiei dumneavoastră legile cu caracter organic care

au fost votate săptămâna trecută.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a

publicităţii imobiliare.

Are indexul L495. E în regulă, da?!

Dezbaterile au fost pe 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de

către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. (L417)

Dezbaterile, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului electronic.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

A fost discutată în 3 noiembrie.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Din sală: Listă.

- 93 -

Domnul Ioan Chelaru:

Să o ceară un lider, îmi pare rău.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă

al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Dezbateri 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Este seria aceea de legi, de acte normative, care a fost discutată la comisia specială.

95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunere legislativă respinsă.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea votului prin

corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.

Raport de respingere adoptat, propunere legislativă respinsă.

*

Punctul 6, Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Dezbaterile au fost în data de 10 noiembrie.

Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

94 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Raportul suplimentar a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Propunerea legislativă adoptată.

*

Stimaţi colegi, mai avem şase proiecte. Vreau să fiţi de acord să terminăm toate proiectele.

Propun, că sunt foarte operativ... Supun aprobării dumneavoastră prelungirea programului până

la epuizarea votului.

- 94 -

Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru.

(Tabela electronică de vot indică 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.)

Mulţumesc frumos.

*

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2015

pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

Dezbateri, 10 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

Raportul este de respingere. Supun votului raportul de respingere.

Vă rog să votaţi.

41 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 2 abţineri.

Proiectul nu a întrunit numărul necesar… Raportul – iertaţi-mă! – de respingere nu a întrunit

numărul necesar.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votaţi.

Îi rog pe toţi colegii să voteze.

59 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abţinere.

Proiectul de lege de aprobare a ordonanţei nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Îl transformăm în proiect de lege de respingere a ordonanţei şi îl supun votului dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 42/2015.

Vă rog să votaţi.

34 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, o abţinere.

Nici proiectul de lege de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Îl reluăm într-una din şedinţele următoare.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001.

Dezbătută în 3 noiembrie.

Propunerea legislativă are un raport al comisiilor de admitere, cu amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor.

Vă rog să votaţi.

- 95 -

Rog să votaţi, stimaţi colegi.

65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 24 de abţineri.

Raportul cu amendamente nu a întrunit numărul necesar, de 83 de voturi.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 25 de abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de voturi necesar.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale.

Dezbaterile au fost în 3 noiembrie.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

93 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

Adoptat raportul de respingere, cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere,

respinsă propunerea legislativă.

*

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Dezbătută în 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere.

Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere.

Raport adoptat, propunere legislativă respinsă.

*

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011.

Dezbateri, 3 noiembrie.

- 96 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.

Raportul de respingere adoptat, propunerea legislativă respinsă.

*

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a

educaţiei naţionale.

Dezbateri, 3 noiembrie. Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl supun votului.

Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri.

Raportul comisiei, de respingere, adoptat, propunerea legislativă respinsă.

*

Punctul 14, Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr. 415/2002 privind

organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Dezbătută în 4 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere.

Vă rog să votaţi.

Rog să votaţi, stimaţi colegi! (Discuţii în sală.)

Văd eu aici, la număr!

63 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.

Se solicită listă de către liderii grupurilor.

Deci supun aprobării propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

28 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Respinsă, neîntrunind numărul de 83 de voturi.

*

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a

educaţiei naţionale.

Dezbaterile au fost pe 11 noiembrie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră, vă rog să votaţi, raportul de admitere, cu amendamente admise.

30 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

- 97 -

Raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar pentru a fi adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Supun aprobării propunerea legislativă.

Îi rog pe toţi colegii să voteze.

Respinsă cu 32 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Listă… N-am auzit de la liderii de grup.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut astăzi pentru a dezbate toate

proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Ne revedem după-amiază la comisiile de specialitate, şi, în plen, probabil, lunea viitoare.

Să aveţi o zi bună! La revedere!

Declar închisă şedinţa Senatului de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.10.