s t e n o g r a m as t e n o g r a m a şedinţei senatului din 20 noiembrie 2017 s u m a r 1....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 20 noiembrie 2017

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 5; 14

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege privind ratificarea Convenţiei pentru reprimarea actelor de intervenţie ilicită

îndreptate împotriva aviaţiei civile internaţionale, adoptată la Beijing la 10

septembrie 2010 şi semnată de România la Montreal la 5 iulie 2016, precum şi a

Protocolului suplimentar, adoptat la Beijing la 10 septembrie 2010 şi semnat de

România la Montreal la 5 iulie 2016, la Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite

a aeronavelor, încheiată la Haga, 16 septembrie 1970;

- Lege pentru aderarea României la Convenţia privind garanţiile internaţionale în

materie de echipamente mobile şi la Protocolul la Convenţia privind garanţiile

internaţionale în materie de echipamente mobile privind aspecte specifice ale

echipamentelor aeronavelor, adoptate la Cape Town la 16 noiembrie 2001;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2017 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru

stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici;

- Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind

administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport

naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport

naval în porturi şi pe căi navigabile interioare – procedură de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor

măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice – procedură de

urgență.

6

- 2 -

3. Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea şi adoptarea unor inițiative legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura

instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori

constituite în prizonieri; (b417/2017)

- Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002

privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local;

(b418/2017)

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea

risipei alimentare; (b437/2017)

- Propunerea legislativă pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a

activităţii de îmbunătăţiri funciare; (b463/2017)

- Propunerea legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a

României. (b547/2017)

6

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 16

noiembrie 2017, a Propunerii legislative privind unele măsuri pentru protejarea

intereselor economice ale statului. (L201/2017)

10

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilităţii de apărare

aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete

sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. (L447/2017)

10-14;

14-19

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru acceptarea amendamentelor adoptate

prin Deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului

Executiv, la Geneva la 30 aprilie – 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării

atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979,

referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la

Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin

Deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului

Executiv, la Geneva la 11 – 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării

atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979,

referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. (L403/2017)

19

7. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi

completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

21

- 3 -

locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

(L139/2017)

8. Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative

privind personalul navigant. (L377/2017)

31-32;

33-34

9. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii. (L276/2017)

32

10. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006

privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L273/2017)

32

11. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al articolului 145

din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L277/2017)

34

12. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea

nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în

sistemul public de pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de

Asigurare Socială. (L279/2017)

34

13. Respingerea Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din domeniul

public al statului în domeniul privat al statului şi în proprietatea asociaţiilor angajaţilor

din centrele de perfecţionare profesională agricolă. (L325/2017)

35

14. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Preşedintelui României. (L278/2017)

35

15. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18 din

19 februarie 1991. (L284/2017)

36

16. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998

privind bunurile proprietate publică. (L331/2017)

36

17. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din

7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor

agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind

privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate

publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor

Statului. (L293/2017)

36

18. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993

pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122/2004. (L583/2016)

37

- 4 -

19. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. (L140/2017)

37

20. Întrebări și interpelări adresate în scris Guvernului de către senatori. 45

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 20 noiembrie 2017

Şedinţa a început la ora 17.35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de domnii senatori Ștefan-Radu Oprea şi Ion Ganea, înlocuit de domnul senator Ion

Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Niculae Bădălău:

Liderii de grup!

V-aș ruga să veniți. (Discuții la prezidiu cu liderii de grup.)

PAUZĂ


Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 20 noiembrie 2017, și vă anunț că, din

totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 91 de

senatori.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Radu Ștefan

Oprea și de domnul Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii.

Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Stimați colegi, pentru săptămâna curentă programul de lucru a fost modificat astfel:

- luni, 20 noiembrie, ora 17.00, lucrări în plenul Senatului, urmând ca întrebările și interpelările

să se depună în scris;

- marți, 21 noiembrie 2017, 10.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 22 noiembrie 2017, și joi, 9.00 – 16.00, lucrări în comisii permanente;

- vineri, 24, sâmbătă, 25, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții.

Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere programul de lucru a fost aprobat.

- 6 -

*

Dau citire sesizării… pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege privind ratificarea Convenţiei pentru reprimarea actelor de intervenţie ilicită îndreptate

împotriva aviaţiei civile internaţionale, adoptată la Beijing la 10 septembrie 2010 şi semnată de

România la Montreal la 5 iulie 2016, precum şi a Protocolului suplimentar, adoptat la Beijing la 10

septembrie 2010 şi semnat de România la Montreal la 5 iulie 2016, la Convenţia pentru reprimarea

capturării ilicite a aeronavelor, încheiată la Haga, 16 septembrie 1970;

2. Lege pentru aderarea României la Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de

echipamente mobile şi la Protocolul la Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de

echipamente mobile privind aspecte specifice ale echipamentelor aeronavelor, adoptate la Cape Town

la 16 noiembrie 2001;

3. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2017 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul

administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

4. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor

publici;

5. Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind

administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând

domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile

interioare;

6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi

completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea

investiţiilor finanţate din fonduri publice.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de

cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 20 noiembrie

2017.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului de astăzi, 20 noiembrie 2017.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

- 7 -

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din

20 noiembrie 2017, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea

unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6

martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. (b417/13.09.2017)

Dacă este susținută în plen.

Vă rog, microfonul 3.

Domnul Victorel Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați… senatori,

Propunerea legislativă dorește să creeze cadrul legal pentru ca cei îndreptățiți de Decretul-lege

nr. 118/1990 să-și poată primi drepturile în mod operativ și, de aceea, vă propun să fiți de acord cu

procedura de urgență.


Vă supun votului propunerea legislativă pentru procedura de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere procedura de urgență a fost aprobată.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002

privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local. (b418/13.09.2017)

Inițiatori? Vă rog.


Prin modificarea art. 6 la această ordonanță se creează posibilitatea ca în condițiile în care

există dorință, consiliul județean să poată finanța, alături de consiliul local, pentru orașele cu peste

5 000 de locuitori, activitatea unităților sociale.


Mulțumesc, domnule deputat…


Propun procedură de urgență.


Mulțumesc, domnule deputat.

Vă supun votului procedura de urgență.


Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere procedura de urgență a fost

aprobată.

- 8 -

3. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 291 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004.

(b422/14.09.2017)

Dacă este susținută. Dacă nu avem susținere, trecem la următorul punct, 4.

4. Propunerea legislativă privind posibilitatea societăţilor comerciale cu capital integral privat

de a acorda al 13-lea şi al 14-lea salariu. (b423/14.09.2017)

Dacă avem susținere. Nu avem.

Vă mulțumesc.

5. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 2 din Legea privind

arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de

către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75/1994. (b428/14.09.2017)

Dacă avem susținere la inițiatori. (Discuții la prezidiu.) Nu avem, n-o supunem.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

(b429/14.09.2017)

Inițiatori? Nu avem.

Vă mulțumesc.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 a societăţilor.

(b430/14.09.2017)

Inițiatori? Nu avem susținere.

Mulțumesc.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 a societăţilor.

(b432/14.09.2017)

Dacă avem inițiatori pentru susținere. Nu avem.

Mulțumesc.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei

alimentare. (b437/19.09.2017.)

Vă rog, doamna doctor. Microfonul 3.

Din sală: V-a făcut doctor.

Doamna Emilia Arcan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Solicităm procedură de urgență la această propunere legislativă, având în vedere că Legea

nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, în această formulă, este inaplicabilă, pentru că

unele prevederi nu sunt clare, precise și fără echivoc.

Prin urmare, solicităm procedură de urgență.

Mulțumesc.

- 9 -


Mulțumesc, doamna senator.



Cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

10. Propunerea legislativă pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare. (b463/04.10.2017)

Dacă avem inițiatori. Microfonul 3.

Vă rog, susținere.

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să susțineți urgența acestei propuneri legislative, având în vedere că este necesară

implementarea Programului național de reabilitare a infrastructurii pentru irigații.

Mulțumesc.


Mulțumesc.



Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

11. Propunerea legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României.

(b547/07.11.2017)

Inițiatorii, dacă susțin.

Microfonul 6. Domnul președinte Tăriceanu.

Vă rog.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Susțin procedura de urgență, întrucât pentru acest proiect legislativ fostul Guvern se angajase

să-l promoveze ca inițiativă a Guvernului, întrucât lucrurile, după cum vă dați seama, nu s-au

întâmplat. Am discutat și am hotărât, împreună cu omologul meu de la Camerea Deputaților, domnul

Dragnea, să propunem această inițiativă legislativă ca un gest de respect față de rolul pe care Casa

Regală a României l-a avut în decursul istoriei. Și vă rog, stimați colegi, să fiți de acord cu derularea

acestui proiect în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

- 10 -


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă supun votului aprobarea procedurii de urgență.


Cu 81 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost

aprobată.

Vă mulțumesc.

Listă de vot au cerut domnii de la… Cine a cerut listă de vot? ALDE și liberalii.

La toți liderii de grup. Sunt de acord cu dumneavoastră.

*

Punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea

termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 16 noiembrie 2017, a unei iniţiative legislative.

- Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale

statului. (L201/26.06.2017)

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75

alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul

Senatului și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de

Cameră decizională.

Stimați colegi,

Intrăm pe inițiative legislative.

*

Și la primul punct al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilităţii de

apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer

cu bătaie mare (HSAM)”. (L447/13.11.2017)

Comisia. Din partea…

Din partea Ministerului Apărării, domnul ministru Fifor. Microfonul 8.

Vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor – ministrul apărării naționale:


Domnule președinte,


Astăzi, vă propunem un proiect de lege prin care se creează cadrul legal pentru realizarea

capabilității de apărare aeriană cu baza la sol, aferentă Programului de înzestrare esențial, Sistem de

rachetă sol-aer cu bătaie mare (HSAM).

- 11 -

Acest lucru se face prin atribuirea către Guvernul României de către Guvernul Statelor Unite

ale Americii de contracte succesive de tip Letter of Offer and Acceptance LOA, specifice Programului

Foreign Military Sales pentru achiziționarea a șapte sisteme de tip Patriot, configurația 3+ și a

echipamentelor aferente a pieselor de schimb și a echipamentelor de mentenanță, serviciilor de

instruire, echipamentelor criptografice și cu regim special și a pachetului de suport logistic inițial.

România va utiliza sistemele Patriot configurația 3+ pentru a-și întări apărarea proprie și pentru

descurajarea amenințărilor regionale.

Achiziția va crește capabilitățile defensive ale Armatei Române pentru a se proteja împotriva

acțiunilor ostile, agresiunilor și va proteja aliații NATO care și-au intensificat activitățile de instruire și

operații pe teritoriul românesc.

Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie realizarea capabilității de

apărare aeriană cu baza la sol, prevăzută la art. 1 lit. a) din lege, întrucât asigură întărirea securității

naționale și regionale și contribuie în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu

Statele Unite ale Americii.

Parteneriatul strategic România – SUA, lansat la 11 iulie 1997, a reprezentat și reprezintă un

reper esențial al politicii externe a României, precum și un instrument eficient de sprijin al eforturilor

interne în domeniul apărării.

Totodată, această achiziție va genera intensificarea cooperării militare dintre România și Statele

Unite ale Americii, transferul de tehnologii și informații sensibile, creșterea nivelului încrederii între

cei doi aliați.

Această consolidare a parteneriatului prin realizarea achiziției în cauză va duce la o creștere a

nivelului de securitate a României și a cetățenilor săi și va întări poziția României ca furnizor de

securitate regională.

Pentru toate aceste considerente, doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm să acordați votul

dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, din partea Comisiei pentru apărare. Microfonul 6.

Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:


Stimați colegi,

În conformitate cu art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările

ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe

- 12 -

fond în procedură de urgență de către Biroul permanent al Senatului prin adresa L 447/2017 în vederea

dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilităţii de apărare

aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie

mare”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. La fel și Comisia pentru drepturile

omului, culte și minorități.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru

apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului,

prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule președinte.

Declar…



Domnule senator, nu vreți să luați cuvântul?

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Eu?

Ștefan-Radu Oprea (de la prezidiu): Vrea domnul Caracota. Caracota.


A! Domnul Caracota.

Vă rog. Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Iancu Caracota:


Stimați colegi,

Mă bucur astăzi să constat că Senatul României dă undă verde primului și celui mai consistent

program de înzestrare a armatei. Demonstrăm în acest fel, stimați colegi, că Parlamentul României este

profund angajat în consolidarea statutului României ca partener solid al NATO, partener care-și

respectă angajamentele și contribuțiile … și contribuie la întărirea flancului estic al alianței.

Partidul Național Liberal consideră că prezența acestor sisteme de rachete pe teritoriul

României aduce un plus de securitate pentru țara noastră. Spațiul aerian al țării este mult mai securizat

prin achiziționarea acestei tehnologii extrem de performante. Nu este de înțeles, în schimb, de ce

- 13 -

săptămâna trecută colegii din majoritatea parlamentară PSD – ALDE nu au înțeles că securitatea țării

nu este o miză și nu se pot face trocuri politice pe ea.

Partidul Național Liberal consideră că cei din Partidul Social Democrat sunt datori opiniei

publice cu o explicație …


Domnule senator, nu suntem la declarații politice.

Vă rog, referiți-vă la subiect.

Domnul Iancu Caracota:

Imediat.

…cu atât mai mult cu cât acest moment reprezintă intrarea României într-un club select al

partenerilor strategici.

Nu oricine are bani ar putea avea acces la sistemele Patriot. Accesul la astfel de tehnologii

performante este extrem de limitat, iar această achiziție demonstrează faptul că România este

percepută ca un aliat serios. Îmi pare bine că pentru prima oară în ultimii ani, în acest context, industria

românească de apărare devine un partener important pentru producătorul sistemelor Patriot. Am aflat

că Raytheon va semna un memorandul de înțelegere cu Aerostar Bacău pentru a permite industriei

românești de apărare să contribuie la producerea și mentenanța fiecărui sistem Patriot livrat în

România. Această achiziție reprezintă și un reper important al anului 2017, acesta fiind primul an când

este respectat Acordul semnat la cererea Președintelui României, Klaus Iohannis, de alocare a 2% din

PIB pentru apărare, acord al cărui inițiator este Partidul Național Liberal.

Având certitudinea alocării constante de fonduri, Ministerul Apărării Naționale poate demara

programe de înzestrare, care se întind pe mai mulți ani și de ce nu pe mai multe guvernări.

Armata României are întreg sprijinul nostru pentru achiziționarea celor mai moderne

echipamente care să ne permită să ne apărăm țara și să participăm la apărarea colectivă cu tehnologii

din secolul XXI.

În încheiere, doresc colegilor noștri ca în viitor, atunci când apar probleme care aduc atingere

imaginii și prestigiului României, să se gândească de două ori să-și facă timp să fie prezenți la comisii

sau în plenul Senatului pentru că nimic nu este mai important ca buna reputație a țării noastre.

Senatorii Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea proiectului de lege, așa cum au

votat, în unanimitate, și în comisiile avizatoare.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Băsescu. Microfonul central.

- 14 -

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,


Dincolo de necesitatea achiziției acestui sistem de apărare al spațiului aerian vreau să vă dau o

singură informație împotriva speculațiilor care au apărut.

Am văzut povești cu tainul, cu … Asta mergea, dar, poate, la Bechtel, nu aici. Vreau să știți că

sistemul de apărare aerian al României are deficiențe majore. Această dotare este absolut necesară

pentru siguranța cetățenilor noștri și aș mai face o remarcă vizavi de intervenția domnului senator

Caracota, nu este primul program lansat pentru dotarea Armatei Române și securitatea României, ci

mai este Programul Hawk, este Programul F – 16, care sunt în derulare, și Programul Piranha.

Probabil, l-ați văzut la defilările de 1Decembrie.

Vă mulțumesc mult.

Asta am vrut să subliniez, că este o necesitate și e în afara oricărei speculații de genul tain,

obligații și așa mai departe.

Vă mulțumesc mult.

*



Înainte de a da cuvântul următorului domn senator, vă supun votului mărirea programului de

lucru, așa cum am discutat cu liderii de grup, până la punctul 5, pe aceste legi care intră tacit, plus

legile ordinare.


Ștefan-Radu Oprea (de la prezidiu): Organice.


Organice. Scuzați-mă!

Cu 103 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost majorat.

Domnul senator Fălcoi.

Vă rog, microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

*

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi.

- 15 -

Uniunea „Salvați România” va vota acest proiect de lege, dar nu înainte de a face câteva

observații.

Mă bucur să văd că această lege a ajuns, în sfârșit, în plenul Senatului, chiar dacă pentru asta

secretarul de stat american a trebuit să facă un zbor în România pentru a-i determina pe colegii PSD și

ALDE să se prezinte la ședința Comisiei pentru apărare.

Am susținut și susținem fără nicio reținere alocare a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării

Naționale și nu numai alocarea, dar și cheltuirea acestor bani pentru apărare. Eu personal am insistat

încă de la începutul anului pe necesitatea de a ne respecta cuvântul dat partenerilor din NATO pe

necesitatea modernizării Armatei Române, modernizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp.

Numai că acești bani nu trebuie cheltuiți în orice condiții, ci cu un câștig cât mai mare pentru România.

Știu că un contract de tipul celui pe care îl discutăm acum nu presupune și ofset. Știu că prin această

achiziție România intră într-un club select de țări în care nu este deloc ușor să pătrunzi și că

posibilitățile noastre de apărare antiaeriană vor crește exponențial.

Cu toate acestea, consider că cei care au negociat acest contract ar fi trebuit să se lupte pentru a

obține cât mai multe avantaje pentru România.

Am întrebat despre acest lucru și astăzi în Comisia pentru apărare, iar răspunsul a fost de genul:

am obținut mândria de a deține rachete Patriot și dreptul de a face mentenanța lor în România.

Îmi pare rău domnilor, dar eu cred că este puțin, foarte puțin, în condițiile în care vom plăti

4,64 miliarde de dolari și se mai apropie un contract de încă 2 miliarde.

Într-o discuție informală cu un oficial american, încercând să facă o glumă, a spus: „I-am avertizat

pe colegii mei de la Washington. Aveți grijă ce le cereți românilor că vor zice, cu siguranță, da”.

Nu știu cum v-ați fi simțit dumneavoastră, dar eu am simțit că se topește podeaua ca să mă pot

ascunde.



Domnul senator Țuțuianu. Microfonul? (Discuții la prezidiu.) Microfonul central.

Vă rog.

Domnul Adrian Țuțuianu:


Stimate doamne și stimați domni senatori,

O să vă rog să-mi permiteți să am o intervenție puțin mai lungă pe acest subiect, pentru că este

un subiect extrem de important pentru securitatea națională a României și, din păcate, și astăzi s-a

debutat prost în discuția din Senat. Am văzut colegi din PNL, din USR care continuă să aibă o

- 16 -

abordare politicianistă a acestui subiect cu acuzații pentru majoritatea PSD și ALDE care n-ar susține

achiziția acestui sistem.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că eu am semnat în luna iunie scrisoarea către

Departamentul de stat al Statelor Unite pentru achiziția acestui sistem. Și-l felicit pe colegul meu,

domnul ministru Fifor, care a continuat aceste demersuri, că, astăzi, poate prezenta în Parlamentul

României un proiect de lege. Pentru cei care stați mai rău cu memoria istorică vă pot aduce aminte că

aderarea României la NATO are strânsă legătură cu activitățile Partidului Social Democrat. Și facem

referire, dacă vreți, la momentul 1993, când s-a făcut prima dată solicitarea de intrare în NATO și,

dacă vreți, mai departe la anul 2003, anul 2004, când ministrul român al afacerilor externe a participat

la ceremonia protocoalelor de aderare sau la anul 2004 când s-a adoptat Legea de aderare la Tratatul

Atlanticului de Nord.

Câteva chestiuni punctuale.

În primul rând, așa cum s-a spus aici, România are nevoie de un sistem de rachete modern.

Ceea ce avem în dotare astăzi sunt rachete sol-aer cu rază mică și medie de acțiune, depășite din punct

de vedere operațional și tehnologic. De asemenea, acestea au un nivel de interoperabilitate foarte

scăzut, iar modernizarea la ceea ce avem astăzi în dotarea Armatei Române nu este fezabilă și este

chiar imposibil de făcut.

Ca urmare, soluția pe care au adoptat-o militarii cred că corespunde cel mai bine intereselor de

securitate ale României, asigură interoperabilitatea cu structurile NATO, asigură un grad sporit de

protecție pentru cetățenii României, în contextul în care situația de securitate din regiune s-a schimbat

începând cu anul 2014 în mod fundamental. Sistemul pe care-l achiziționează România este un sistem

3+, un sistem care este modern, testat în condiții de luptă și care poate fi adus în actualitate ori de câte

ori va fi necesar, cu o durată normată de utilizare de circa 30 de ani.

Ca urmare, cred că suntem pe un drum bun, rezolvăm o problemă de securitate și în același

timp ne afirmăm la modul concret angajamentul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru

apărare în acest an. Existau îndoieli cu privire la capacitatea noastră de a cheltui eficient această sumă

de bani. Prin ceea ce se aprobă astăzi, Guvernul României asigură cheltuirea a 2% din produsul intern

brut și rezolvă o problemă de securitate națională.

Ca urmare, eu cred că toți, indiferent de partidul politic din care facem parte, trebuie să

urmărim un singur interes – interesul național, interesul României.

Vă mulțumesc mult pentru atenție.



Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

- 17 -

Domnul Șerban Nicolae:


Stimați colegi,

Subiectul este unul de maximă importanță și aș fi vrut ca, la acest moment măcar, să nu aducem

în discuție chestiuni care țin mai degrabă de un derizoriu politicianist.

Pentru cei care nu înțeleg cum se face politica la nivelul oamenilor de stat, fac precizarea că în

niciun caz secretarul de stat american nu și-a schimbat traseul și a venit noaptea să se întâlnească cu

ministrul de externe al României, pe motiv că nu s-a întrunit cvorumul la o ședință a comisiei

parlamentare din Senatul României. Iertați-mă, dar este un nivel mult prea scăzut dacă atât ați înțeles

din politica unor oameni de stat. Asta, în primul rând. Și să știți că există și telefoane, dacă țineți

neapărat să vă puneți problema cum se comunică în secolul XXI.

Aș fi vrut să fac însă o precizare legată de buget. Cei care s-au bătut pentru alocarea a 2% din

PIB pentru înzestrarea Armatei ar fi trebuit să voteze Legea bugetului de stat pe 2017 și ar trebui să o

facă și la Legea bugetului de stat pe 2018. Cei care nu au votat, să se mai abțină.

În legătură însă cu cheltuiala de care vorbim astăzi și care este foarte importantă pentru

achiziția celor șapte sisteme Patriot, categoria 3+, care să doteze atât forțele terestre, cât și forțele

aeriene din Armata României, aș vrea să fac un apel public la utilizarea în perioada următoare a

acelorași categorii de sume, tot în limita a 2% din PIB sau poate chiar mai mult – e o limită minimă –,

pentru cercetarea românească, pentru capabilități militare care să aibă la bază știință românească, mai

ales în domenii sensibile în care România a avut și ar trebui să mai aibă statut de pionierat. Aviația este

unul din aceste domenii. Și-atunci, eu cred că putem să facem cercetare și să fim noi, la rândul nostru,

furnizori de echipamente de înaltă tehnologie militară pentru alte state.

În aceste condiții, am putea nu numai să revitalizăm cercetarea românească, am putea să

revitalizăm industria românească de apărare și am putea să revenim acolo unde ne-a fost cândva locul,

în zona unde noi stabilim cine intră în clubul de elită al deținătorilor unor capabilități militare de

tehnologie militară de vârf.

Noi susținem acest proiect de lege din toate rațiunile exprimate până acum, așa cum am făcut-o

în mod constant. Noi niciun moment nu ne-am propus să susținem ceva votând împotrivă, nu ne-am

propus să alocăm 2% din PIB diminuând aceste sume și s-au făcut eforturi, trecând chiar peste acele

sloganuri de tip populist că nu vrem aia, vrem ailaltă. Probabil că unii o să strige astăzi: nu vrem

rachete, vrem spitale. Că împotriva Catedralei au ieșit. Dar la nivel de om de stat, la nivel de om

politic, nu se discută în termenii ăștia. Se vorbește de interesul național și de responsabilitate.

Vă rog să fiți de acord să susținem în unanimitate această propunere legislativă.

Mulțumesc.

- 18 -



Dacă mai sunt intervenții.

Domnul senator Fifor, microfonul central.

(Replică neinteligibilă a domnului ministru Mihai-Viorel Fifor.)

După ce, Mihai?

După vot. A, am înțeles.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă supun votului raportul

comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.


Cu 107 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul, cu amendamente admise, a fost

adoptat. Vă rog.

Din sală: Listă!


Listă la toți liderii de grup. Nu?

Vă supun votului proiectul de lege.


Cu 108 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Felicitări!

Domnule senator, domnule ministru Fifor, vă rog, microfonul central.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:


Am să fiu foarte scurt.

Aș dori să mulțumesc plenului Senatului României astăzi pentru votul acordat. Este dovada că

Senatul României a înțeles importanța acestui program și a înțeles că dotarea României cu aceste

sisteme de apărare nu înseamnă doar o simplă achiziție, ci înseamnă încă o dată poziționarea României

în cadrul unei alianțe ca partener credibil, partener care poate oricând să-și dovedească capabilitățile.

Cred că astăzi România a dovedit maturitate, și politică, și militară.

Aș vrea totodată să mulțumesc domnului senator Gabi Leș, care a fost ministru al apărării

naționale și care a pornit, la rândul său, acest program. Și, desigur, aș vrea să mulțumesc colegului meu

Adrian Țuțuianu, cel care într-adevăr a demarat acest program, a semnat aceste documente și a dus

greul până la un punct pentru achiziționarea acestui sistem. Să știți că este un efort colectiv, din care și

dumneavoastră faceți parte, și vă mulțumesc pentru acest lucru.

- 19 -

Mai am o foarte scurtă precizare. Vom veni în perioada imediat următoare cu alte proiecte,

proiecte aprobate în CSAT și cu acord prealabil al Parlamentului României, proiecte de înzestrare

pentru Armata României. Vă solicit să rămâneți în aceeași echipă pentru 2018, pentru că vom continua

înzestrarea Armatei cu programe de acest gen.

Și da, domnule senator Șerban Nicolae, se investește și în cercetarea românească în domeniul

militar. Vom veni în Parlament cu propunere de aprobare de proiect de lege pentru modernizarea IAR

Șoim, care vor deveni avioane de școală pentru piloții de F-16. Și asta se realizează cu ajutorul

institutului de cercetări I.N.C.A.S., adică în cercetarea românească.

Vă mulțumesc încă o dată. (Aplauze.)


Mulțumesc, domnule ministru.

*

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor

adoptate prin Deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului

Executiv, la Geneva la 30 aprilie – 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice

transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea

acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi

pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin Deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a

treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 – 13 decembrie 2012, la Protocolul

Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13

noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. (L403/23.10.2017)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Mediului Ion

Cîmpeanu.

Microfonul 9, vă rog.

Domnul Ion Cîmpeanu – secretar de stat în Ministerul Mediului:


Proiectul de lege reprezintă instrumentul de acceptate a amendamentelor aduse Protocolului

Gothenburg și Protocolului privind metalele grele.

Fără a detalia aspectele privind revizuirea celor două protocoale, de altfel dezbătute în cadrul

comisiilor de specialitate ale celor două Camere, menționez doar faptul că este necesar ca Uniunea

Europeană, ca parte la protocol, să accepte amendamentele aduse Protocolului Gothenburg și

Protocolului privind metalele grele.

Prin urmare, Comisia Europeană solicită statelor membre, inclusiv României, să adopte urgent

actul național de acceptare a amendamentelor la protocol, astfel încât depunerea la depozitarul

- 20 -

convenției a instrumentelor de acceptare să se realizeze în mod coordonat la nivelul UE și al statelor

membre.

Față de cele menționate, Ministerul Mediului susține adoptarea proiectului de lege, fiind

prioritate legislativă a Guvernului, în forma prezentată și supusă spre dezbatere și adoptare plenului

Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea amendamentelor adoptate prin

Deciziile 1 și 2 din 2012 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la

30 aprilie – 4 mai 2012, la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la

Gothenburg la 1 decembrie 1999, și pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin Deciziile 5 și 6

din 2012 cu ocazia celei de-a treizeci și una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 – 13

decembrie 2012, la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanțe lungi, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil.

La fel și Comisia pentru politică externă.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte

un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului

Senatului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.




Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, făcând parte din categoria legilor

ordinare. Senatul este Cameră decizională.

- 21 -

Supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru

modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L139/29.05.2017)

Declar deschiue dezbatereile generale și dau cuvântul… inițiatorul? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului…

Vă rog, microfonul 7. Sigur.

Domnul Victor Paul Dobre – deputat:



În sistemul electoral românesc, după alegerea președintelui țării, cea mai importantă decizie a

unui cetățean care votează este alegerea primarului comunității acolo unde locuiește, acolo unde

trăiește.

În acest sens, demersul nostru, al meu și a încă 42 de colegi, ca și a Partidului Național Liberal,

care a fost totdeauna consecvent acestei linii, este de a reveni la legislația anterioară, în care primarii

localităților erau aleși în două tururi.

Acest lucru este necesar pentru un rezultat al votului corect și care să exprime majoritatea

comunității. Acest vot este necesar pentru a asigura legitimitate principalului responsabil al unei urbe

sau al unui sat sau al unei comune. Acest vot este necesar pentru ca România să revină la un sistem

electoral sănătos.

Probabil că primarii actuali – și chiar și colegi de-ai mei – se gândesc că există o anumită

comoditate a celui care, așa cum spunea un celebru cândva, „el este”, dar noi, cei care legiferăm,

trebuie să ne gândim la legitimitate, la democrație, la o reprezentare cât mai corectă a comunității.

De aceea, vă rog să fiți alături de inițiativa noastră.

Vă mulțumesc.



Reprezentantul Guvernului, domnul Buică, vicepreședinte la Autoritatea Electorală

Permanentă.


- 22 -

Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică – vicepreședinte al Autorității Electorale

Permanente:

Inițiatorul propune modificarea art. 101, astfel încât să fie declarat primar candidatul care a

întrunit în primul tur de scrutin majoritatea voturilor valabil exprimate.

Apreciem că nu există argumente hotărâtoare în favoarea unuia sau altuia dintre sistemele mai

sus enunțate, alegerea unuia dintre acestea reprezentând opțiunea exclusivă a legiuitorului.


Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, având raport comun cu administrația publică.

Vă rog, domnule președinte, microfonul 5.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:


Obiectul inițiativei a fost expus pe larg de inițiator.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație au analizat propunerea și au hotărât, cu

majoritatea voturilor membrilor, să adopte un raport comun de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc.



Doamna Florina-Raluca Presadă:

Bună seara! Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi senatori,

Uniunea Salvați România consideră că alegerea primarilor în două tururi ar reprezenta o

reparație istorică adusă democrației reprezentative din România.

Sistemul alegerii primarilor într-un singur tur a dus la niște anomalii greu de înțeles și de

imaginat într-o democrație ca a noastră. Avem la București, cel mai mare oraș din România, un primar

ales cu 246 000 de voturi, dintr-un total de un milion opt sute de mii și ceva de voturi posibile.

Actuala lege nu prevede nici măcar o majoritate simplă pentru alegerea primarului. De aceea,

credem că este nevoie de două tururi, pentru a aduce un plus de reprezentativitate primarului ales într-o

comunitate. Cred că este nevoie de două tururi pentru a aduce un număr de voturi suplimentar

primarului, care este, până la urmă, cel mai important și vizibil reprezentant al unei comunități locale.

- 23 -

Actualul sistem a fost adoptat pentru ca partide precum PSD-ul să-și poată conserva puterea la

nivel local. Credem că acest lucru trebuie să se schimbe. Noi am cerut insistent revenirea la alegerea

primarilor în două tururi și știm că suntem susținuți de către societatea civilă, acea societate civilă pe

care PSD-ul o dorește, de altfel, redusă la tăcere.

Vă invităm, așadar, să respingeți raportul de respingere pe care Comisia juridică l-a prezentat

aici de față și, dacă nu vă e teamă de o competiție electorală reală la nivel local, să revenim la alegerea

primarilor în două tururi.



Dacă mai sunt intervenții.

Vă rog, microfonul central. Domnul senator… (Discuții la prezidiu.)

Domnul Ionuț Sibinescu:

ALDE susține alegerile în două tururi.

Avem experiența actualului sistem și suntem convinși că revenirea la două tururi va conferi mai

multă legitimitate celor care se duc să ceară voturile cetățenilor. O legitimitate într-adevăr democratică

poate fi dată doar printr-o reprezentativitate sporită, iar aceasta poate fi asigurată doar de alegerile în

două tururi.

Dacă vrem să vorbim despre democrație, atunci trebuie să vorbim despre ea la toate nivelurile

de administrație. Mersul la vot este un exercițiu democratic. Din păcate însă, toate tipurile de alegeri

din ultimii ani au avut parte de o prezență scăzută la urne, iar în aceste condiții credem că alegerea în

două tururi este absolut necesară.

De aceea, Grupul parlamentar al ALDE susține alegerea în două tururi.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Dacă mai sunt…

Doamna senator Gorghiu, microfonul 2.

Avem o doamnă, domnule Deneș, cum?!


Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc.

Nu-i niciun fel de problemă dacă vrea domnul senator să ia cuvântul înainte. Nu ne încurcăm.


Nu ne permitem.

- 24 -

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Vreau să încep prin a vă spune, stimați colegi senatori, că m-aș bucura ca pe genul acesta de

inițiative legislative care țin de esența sistemului democratic din România să încercăm să lăsăm

încrâncenarea politică deoparte și să folosim argumente în favoarea sau în sprijinul acestui proiect.

În primul rând, susțin ceea ce inițiatorul spunea mai devreme, și anume faptul că primarii au

nevoie de legitimitate, iar sistemul politic românesc are nevoie de primari puternici.

Cum ajungi să ai acești primari puternici? Ascultând ceea ce spun românii atunci când sunt

sondați, când li se cere opinia despre primari și răspund un lucru pe care îl știm cu toții: că au încredere

în primar mai mult decât în Parlament, mai mult decât în Guvern, mai mult decât în alte instituții ale

statului român.

Sunt, evident, și partide – și vom vedea astăzi la vot eu și colegii mei – care vor să aibă primari

slabi, primari care să fie exclusiv agenți electorali ai partidului lor. Altfel nu am cum să-mi explic – și

am trăit-o pe pielea mea, împreună cu colegii din Partidul Național Liberal – nici Ordonanța din 2014

prin care primarii au fost îndemnați la migrație politică exact înainte de alegeri, că doar-doar o câștiga

Ponta alegerile prezidențiale, și nu am cum să înțeleg, de exemplu, măsura de acum, cea luată

săptămânile trecute, prin care primarii au fost lipsiți de venituri la bugetul local.

Vă amintesc un lucru pe care și cei din PSD trebuie să-l știe. În 2016, toți liderii partidelor

politice parlamentare de la acel moment au promis electoratului că vor discuta serios despre acest

proiect legislativ. Acum e momentul. Este un parlament nou, un parlament legitim, este timp suficient

până la alegerile din 2020 să adoptăm un nou sistem, care să fie cunoscut tuturor.

Și dați-mi voie să vă amintesc o declarație a celui cu „statul paralel”, domnul Dragnea. În

februarie 2016 – probabil că veți ține cont de ea sau nu – spunea așa: „PSD susține alegerile în două

tururi. Nu e loc de întors. PSD susține alegerile în două tururi, însă nu acum. Trebuie să avem coerență

în ce privește sistemul electoral din România și o analiză pe care o va face noul Parlament.” Adică noi,

stimați colegi, astăzi, alături de toți colegii senatori.

În 2012… gândiți-vă că acest sistem electoral a funcționat bine, din ʹ92 până în 2008, da? E un

sistem electoral care a asigurat o reprezentativitate și o legitimitate deosebită funcției de primar. În

2012 au fost primele alegeri locale într-un singur tur, dar au avut o conjunctură politică deosebită,

generată de ponderea electorală a USL-ului de atunci.

În fine, cert e că la ultimele alegeri situația a fost în felul următor: 2 758 de mandate de primari,

din cele 3 184, au fost luate de PSD și PNL, de cele două mari partide din România. Dintre cele două

partide, evident că doar PNL susține această schimbare democratică a sistemului pentru primari în

două tururi și nu înțeleg, credeți-mă, de ce teama PSD de a veni să susțină o inițiativă extrem de

sănătoasă pentru democrația din România.

- 25 -

Evident că mizez pe votul tuturor senatorilor astăzi. Sunt sigură că inclusiv domnul Cioloș

regretă că nu a fost mai tăios în relația cu partidele care aveau majoritatea în 2016 de dragul

democrației, dar cred însă că nu e timpul pierdut, că astăzi putem să alegem să schimbăm acest sistem

de vot, care poate fi mult mai sănătos pentru România.

Vă mulțumesc.



Cel puțin noi suntem consecvenți, liberalii s-au răzgândit.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Domnul Gheorghe Baciu:


Discuția de astăzi este una mai veche, de când legea a fost schimbată și s-a făcut doar un singur tur.

Noi trebuie să dăm dovadă de multă seriozitate, de implicare, în așa fel să votăm încât să

mulțumim pe cetățeni, să-i facem ca ei să fie cei care aleg primarii, nu altcineva.

Un plus de legitimitate este atunci când majoritatea cetățenilor, în turul al doilea de scrutin,

votează pe unul din cei doi candidați care s-au calificat în alegeri. Acest plus de reprezentativitate este

dat pentru acel primar care va fi ales și care este cea mai vizibilă personalitate din fiecare localitate.

Cel care vă vorbește acum a avut de-a lungul carierei sale șapte mandate de primar. În două

dintre acestea, deoarece erau înainte de ʹ89, am fost ales dintr-un singur tur și un singur candidat, că

așa era atunci. Dar după această dată am fost supus testului electoral în cele două tururi și am răzbit în

multe din aceste alegeri.

Culmea este că atunci când am pierdut alegerile la un moment dat, după aproape 30 de ani de

primariat, am făcut-o în al doilea tur de scrutin, fiindcă așa era legea atunci. Dacă ar fi fost doar un

singur tur, probabil nu eram aici, eram tot la acea primărie, la Întorsura Buzăului.

Îi îndemn pe toți colegii din sală să analizeze și să voteze corect, după conștiință și după cum

cred că este bine. Mă bucur că cei de la ALDE au manifestat interes pentru această propunere și o vor

susține și cu ocazia votului.

Majoritatea celor care aleg primarul este cea în drept să facă acest lucru. Dacă suntem din două

tururi aleși, atunci înseamnă că facem un pas înainte spre democrația normală, iar cei care ne aleg ne

dau mai multă reprezentativitate.

Vă mulțumesc.



- 26 -

Vă rog, microfonul central.

Domnul Ioan Deneș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am să fac referire în intervenția mea la două aspecte: la consecvență, pentru că tot spunea un

antevorbitor de consecvență, și la echitate, înțelegând că PNL-ul de astăzi este moștenitorul pasivelor și

activelor fostului PDL. Poate am uitat acest lucru. Reîmprospătez memoria. Și pentru că sunt om al

cifrelor, vreau să vă readuc aminte, stimați colegi liberali, că în 2011 – și vă dau și L-ul, ca să-l urmăriți,

L123/2011, o inițiativă legislativă propusă de către, în marea lor majoritate, foști pedeliști, actuali colegi

de-ai dumneavoastră – au propus modificarea Legii nr. 67/2004, devenind Legea nr. 129/2011, care ulterior

s-a transformat în Legea nr. 115/2015, în care se propunea alegerea primarilor într-un singur tur. Asta ați

propus dumneavoastră și s-a și votat.

Dacă raționamentul pe care dumneavoastră îl expuneți astăzi spuneți că ar fi unul în virtutea

democrației din România, de ce nu v-ați dus raționamentul până la capăt și să spuneți că și președinții

de consilii județene ar trebui să fie votați uninominal? Nu, pentru că nu vă convine. Vreți ca primarii să

fie aleși în două tururi și președinții de consilii județene să rămână la înțelegerea din consiliile

județene.

Concluzie, dragii mei. Sunt trecut prin foarte multe campanii, fac de mulți zeci de ani politică și

am făcut foarte multe campanii. Vreau să vă spun următorul lucru: în primul tur este votul „pentru”, în

al doilea tur se fac, adeseori, înțelegeri ca să fie un vot „împotrivă”. Drept urmare… Împotriva cuiva!

Drept urmare, cred că, așa cum dumneavoastră ați fost de acord în Comisia de Cod electoral, când

ați discutat aceste aspecte, consider că acum este corectă modalitatea de alegere a primarilor într-un singur

tur și, sigur, președinții de consilii județene, pentru că așa este legea și o respectăm, aleși de către

consiliile județene.

Mulțumesc.



Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Grupul UDMR nu susține propunerea legislativă și vom vota pentru raportul de respingere al

celor două comisii.

- 27 -

V-aș aduce câteva argumente. Sigur, ele pot porni de la argumentul costurilor mai mari până la,

câteodată, lupta crâncenă care se dă în această campanie electorală de două săptămâni, care are și

efecte asupra mandatului primarului ales, dar v-aș spune două chestiuni, poate, mai importante.

Parlamentul României a decis acum câțiva ani să constituie o Comisie de Cod electoral pe

legile electorale și, în urma activității acestei comisii, care a fost o comisie comună, s-au votat cinci

legi, dacă bine îmi aduc aminte, legate de procesul electoral, inclusiv finanțarea campaniilor electorale

și așa mai departe. Au trecut doar 2 ani de atunci, în 2015 s-au votat aceste legi, suntem…, am avut,

practic, un..., o alegere, o campanie electorală, un singur scrutin electoral de atunci și noi credem că nu

este cazul să umblăm așa de repede la legile electorale.

Stimați colegi,

Toate reglementările în domeniul electoral legat de voturi sau numărul de tururi sunt

democratice, pot fi constituționale și dau legitimitate. Și alegerea primarului într-un singur tur dă

legitimitate și alegerea în două tururi, și în trei tururi, și în cinci tururi, câte doriți dumneavoastră.

Toate sunt democratice, constituționale și dau legitimitate. Ele sunt efectul procedurii legislative și,

sigur, al unui vot majoritar. Și vă spun acest lucru făcând o paralelă cu Legea referendumului. Legea

referendumului nr. 3/2000 a pornit cu un prag necesar de prezență la referendumurile locale sau

naționale de 50%. Acest prag a fost scăzut în 2013 de majoritatea de atunci la 30%. Acest prag de 30%

a fost contestat la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a stabilit foarte clar că și pragul de

30% este constituțional, este democratic și dă legitimitate în cazul referendumului pentru o anumită

cauză care se pune în discuție, astfel încât depinde de voința legiuitorului ce soluție, ce modalitate

alege, dar toate (și într-un tur, și în două tururi, și, eventual, în mai multe) sunt legitime, dau

legitimitate, sunt democratice și constituționale.

Mulțumesc.



Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Nu aș fi dorit să intervin, pentru că este, într-adevăr, o discuție care se duce de foarte mult timp

în clasa politică din România și de fiecare dată de câte ori s-a dus această dezbatere eu am avut o

singură poziție foarte clară, e una de principiu: schimbarea legilor electorale trebuie să aducă mai

multă stabilitate. Și îi răspund onoratei noastre colege la întrebarea pe care a pus-o și să aduc un

argument. Aceasta este problema – stabilitate. Atâta timp cât legile electorale se schimbă din interese

legate de moment, lucrurile nu sunt bune și toată experiența pe care am trăit-o în ultimii 10 ani legată,

- 28 -

spre exemplu, de votul uninominal, care a fost un mare eșec al clasei politice din România, pe care nu

și-l asumă nimeni, deși unii au foarte mari responsabilități, suntem și pe aici, prin sală, mai mulți, unii

pro, unii contra.

De asemenea, vreau să vă spun că această idee de stabilitate a permis totuși să se facă o mișcare

într-o dorință care a existat legată de președinții de consilii județene, care a avut o anumită... sunt totuși

un număr mai redus și s-a schimbat legea, în sensul că nu au mai fost aleși prin vot uninominal, ci au

fost aleși în cadrul..., s-a revenit la un anumit sistem.

Dar în ceea ce privește primarii… Și a întrebat aici o mai tânără colegă de a noastră, că vrem

noi să câștigăm alegerile. Vă spun eu ceva, stimată colegă, vă respect și vă respect punctul de vedere,

dar poate nu știați: Partidul Social Democrat, la nivel de primari, a câștigat totdeauna alegerile, de 27

de ani. Singurele mișcări s-au mai făcut undeva… și au fost influențe la nivelul primarilor de mari

municipii sau municipiile reședință de județ, dar bulversarea... Eu nu spun nici că e bun un sistem, nici

că nu e. A fost foarte corect colegul nostru de la UDMR, care a spus: atâta timp cât se votează în

Parlament și e o lege electorală care este constituțională, avem legitimitate. Problema este că cea mai

stabilă clasă politică din România, care niciodată n-a fost până acum bulversată foarte tare în

funcționalitatea ei, a fost aceasta a primarilor, care este baza, dacă vrei, întregului eșafodaj al

sistemului administrativ-teritorial al țării.

Eu nu sunt de acord și vă rog și pe dumneavoastră să nu fiți de acord și mi se pare înțeleaptă decizia

pe care a luat-o, la un moment dat, președintele partidului, că să discutăm, nu închidem ușa. Dar

bulversarea atât de des a legilor electorale, mai ales în acest domeniu care îl reprezintă primarii, reduce

capacitatea de predictibilitate, de exprimare și cunoaștere a cetățeanului care alege. Lăsați-i pe cetățeni să

aleagă ei, că totdeauna au știut să aleagă, vorba unui celebru jurnalist, care spunea că cetățenii sunt

totdeauna mai deștepți sau cei care se uită la postul respectiv sunt mai deștepți decât ai altora. Nu, cetățenii

sunt totdeauna mai deștepți decât politicienii și asta este funcția fundamentală a democrației. Pentru că

singura modalitate prin care noi, politicienii, putem fi sancționați e prin vot și aceasta dacă o reducem la o

lipsă de predictibilitate, riscăm să avem anumite lucruri care nu sunt de natură să ne ajute.

Lăsați experiențele! Poate că în viitor. Eu nu închid ușa niciodată unei posibilități, de fapt, este

dreptul suveran al parlamentelor, dar acum nu cred că este momentul, nu cred că este bine și nu cred

că am face din motive politicianiste: hai, că noi facem o majoritate mai mare, că ne aliniem cu ceilalți.

Sunt sisteme, de exemplu, cum este sistemul din Franța, care a permis, prin faptul că sunt două tururi

de scrutin cu un anumit sistem...


Mulțumim, domnule senator!

V-aș ruga să încheiați că e timpul restrâns.

- 29 -

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Fără Franța, da?

Mulțumesc, domnule președinte, că nu vă place.


Fără! Vă mulțumesc.

Întrucât de la fiecare grup parlamentar au vorbit câte doi-trei colegi, eu vă propun să încheiem

dezbaterile generale și vă informez că raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a

propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul e primă

Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 59 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul – listă, se cere listă –,

raportul de respingere nu a întrunit necesarul de 69 de voturi pentru a fi adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă.


Cu 46 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și nicio abținere, nici proiectul…

Din sală: Listă!


… propunerea legislativă nu a întrunit necesarul de voturi, ea mergând la Camera Deputaților

cu raport de respingere.

Vă rog.

Din sală: Listă!


Vă rog. Imediat! Avem inițiatorul.

Microfonul central, v-aș ruga și listă pentru toți liderii de sindicat…, de grup, mă rog. (Râsete

în sală.)

Vă rog. Îmi cer scuze!

Domnul Victor Paul Dobre:


Îmi pare rău că propunerea legislativă a fost respinsă, dar mi-aș permite trei precizări.

Prima. În momentul modificării, în 2011, PSD-ul, din motivele lui, și UDMR-ul, din motive

politice pe care le pot înțelege, au fost fermi pentru trecerea la un singur tur.

Doi. În Comisia de Cod electoral, PNL-ul a propus alegerea în două tururi și a președinților, și

a primarilor, și a președinților de consilii județene, propunere care a fost respinsă.

- 30 -

Trei. Eu vreau să vă asigur că, și atunci când vom recâștiga Bucureștiul, tot cu o propunere de

alegere în două tururi vom veni.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Vă rog, motivarea votului. Dar v-aș ruga scurt, întrucât deja… Nu am parcurs decât trei

proiecte, să știți, și mai avem încă 10 care trec tacit. (Discuții în sală.)


Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:


Stimați colegi,

Grupul PMP a votat împotriva raportului de respingere și pentru acest proiect legislativ,

justificat de faptul că în ultima perioadă au fost modificate legile electorale, mai puțin în ceea ce

privește alegerea primarilor. S-a revenit la votul pe listă pentru Parlament, s-a revenit la votul în

consiliile județene, pentru președinții de consilii județene, iar acum nu se mai dorește să se facă

următorul pas pentru a se reveni complet.

Având în vedere votul de astăzi, trebuie foarte serios să ne gândim la modul în care primarii

asigură această reprezentativitate. Și, dacă nu reușim să votăm o astfel de inițiativă, atunci trebuie să

luăm în calcul foarte serios o variantă a votului obligatoriu.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Doamna senator Gorghiu. Drept la replică? Nu.

Mulțumesc.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Eu!


Domnul Vela. Dar v-aș ruga mai scurt, pentru că deja intrăm…, avem 11 organice, să știți.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Un drept la replică scurt.

Mergând pe logica și teoria științifică a colegului care a vorbit mai devreme, că PNL-ul a

preluat și activul și pasivul, sunt foarte curios dacă partidul pe care îl reprezintă Domnia Sa a preluat și

- 31 -

pasivul și activul de la mineriade, din FSN, din PSDR. E o întrebare pe care am pus-o doar ca să-mi

dea un răspuns în pauza plenului.

Mulțumesc.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc.

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Nu se face așa! Facem declarații politice, dar nu așa, face declarații după dezbateri.


Era drept la replică.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)


V-aș ruga să aveți un pic de decență...


Era drept la replică. Care este problema?!


… și să continuăm cu legile organice.



Îl apără… Îl aperi pe tovarășul Iliescu?



La primul…


Te înțeleg, te înțeleg…


Domnule secretar!


Eu te înțeleg!


Domnule secretar, eu știu că este o oră târzie și că aveți un stres, dar v-aș ruga…

*

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor

acte normative privind personalul navigant. (L377/03.10.2017)

- 32 -

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din

14 noiembrie 2017 și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege face parte

din categoria legilor organice, Senat – prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 64 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege nu a fost…

adoptat. (Discuții în sală.)

Este organică, a fost respins.

*

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 53/2003 – Codul muncii. (L276/04.09.2017)

Dezbaterile au fost…, pe propunerea legislativă, au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie

2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea face parte din categoria legilor

organice, Senatul e primă Cameră sesizată.



Cu 65 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul nu…, nu a fost

adoptat, neîntrunind minimumul de 69 de voturi.

Vă supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 32 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

respinsă.

*

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 87 din

Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

(L273/04.09.2017)

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din

categoria legilor ordinare. Senatul – primă Cameră sesizată.



- 33 -

Cu 60 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere nu a fost

adoptat, întrucât nu s-a obținut minimumul de 69 de voturi.



Cu 32 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

respinsă.

*

Procedură, domnul senator Nicolae Șerban.

Microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Domnule președinte, avem o chestiune procedurală.

La primul punct din lista de proiecte de lege…, pe lege organică, s-a votat doar raportul, nu s-a

pus la... Întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi, trebuia supusă votului și propunerea

legislativă…, proiectul de lege.

Și doar vă pun în vedere, stimați colegi, că e vorba de transpunerea în legislația românească a

unor directive europene, e vorba de personalul navigant.

Vă rog să puneți la vot, domnule președinte, și Proiectul de lege privind modificarea și completarea

unor acte normative privind personalul navigant, pentru că nu s-a pus la vot proiectul de lege.

Mulțumesc.


Vă supun la vot propunerea domnului Șerban Nicolae, ca să repunem punctul 1 din nou la vot,

întrucât a fost o eroare.


Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nicio abținere, plenul Senatului a aprobat

repunerea în discuție și la vot.

Ca urmare, dau citire din nou Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte

normative privind personalul navigant.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului, proiectul este... face parte din

categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă supun raportul și proiectul de lege. (Discuții în sală.)

Din sală: Proiectul de lege.


Vă supun votului proiectul de lege.

- 34 -


Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, vă informez că proiectul de lege a

trecut.

Vă mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)

*

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1)

al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L277/04.09.2017)

Vă amintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins, propunerea făcând parte din

categoria legilor organice, Senat – primă Cameră sesizată.



Cu 69 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este

respinsă.

Mulțumesc.


Vrea listă ALDE.


Listă, ALDE? Mulțumesc.

Listă ALDE.


Și PNL-ul.


Și PNL-ul?

Din sală: Toată lumea vrea.


Toată lumea, că e frig. Corect.

Toți liderii de sindicat, că e gratis. (Râsete, discuții în sală.)

*

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1),

art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în

sistemul public de pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de Asigurare Socială.

(L279/04.09.2017)

Vă reamintesc că dezbaterile au fost în data de 14 noiembrie 2017.

- 35 -

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse, propunerea legislativă făcând

parte din categoria legilor organice, Senatul – primă Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul de respingere.


Cu 70 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul... propunerea legislativă

este respinsă.

Vă mulțumesc.

*

La punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în proprietatea asociaţiilor angajaţilor din

centrele de perfecţionare profesională agricolă. (L325/04.09.2017)

Dezbaterile au fost în data de 14 noiembrie 2017.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din

categoria legilor organice, Senat – primă Cameră sesizată.



Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este

respinsă.

*

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. (L278/04.09.2017)

Dezbaterile au fost finalizate în 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din categoria

legilor organice, Senat – primă Cameră sesizată.



Cu 59 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere nu a fost

adoptat.



Cu 30 de voturi pentru, 60 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este

respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă...

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Dorin-Valeriu Bădulescu.)

- 36 -

Repetați, vă rog.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Nu a întrunit numărul de voturi?


Nu a întrunit numărul de voturi, nefiind adoptată.

*

Propunerea legislativă privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991.

(L284/04.09.2017)

Dezbaterile au fost în 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor

organice, Senat – primă Cameră sesizată.



Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind

bunurile proprietate publică. (L331/04.09.2017)

Dezbaterile au fost în 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din categoria

legilor organice, Senat – primă Cameră sesizată.



Cu 65 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă și o abținere, raportul nu a întrunit minimumul de

69, nefiind adoptat.



Cu 20 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă nu întrunit

numărul necesar de voturi, fiind respinsă.

*

La punctul 10, al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor

agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor

- 37 -

comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie

agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. (L293/04.09.2017)

Dezbaterile au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, Senatul – primă Cameră sesizată.



Cu 64 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul nu a întrunit minimumul de

69 de voturi și nu a fost..., de respingere, și nu a fost adoptat.



Cu 15 voturi pentru, 63 de voturi împotrivă și 9 abțineri, nici propunerea legislativă nu a

întrunit numărul necesar de voturi, fiind respinsă.

*

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 1122/2004. (L583/31.10.2016)

Vă informez că dezbaterile asupra propunerii au fost în ședința plenului din 14 noiembrie 2017.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al

comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul

este Cameră decizională.



Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este…,

raportul de respingere este adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

*

Stimați colegi,

Întrucât am încheiat ceea ce am hotărât prin..., prin… mărirea…, dau citire celor care astăzi

aveau depuse întrebări, senatorilor care au întrebări. (Discuții în sală.)

Vă rog, pe procedură. Microfonul 2.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:


- 38 -

Atunci când ați stabilit programul, ne-ați comunicat că inclusiv punctul 4, cel legat de mediul

asociativ din România, va fi dezbătut astăzi. Și o să vă rog să faceți acest lucru, pentru că termenul de

adoptare tacită este 20 noiembrie.

Așa s-a votat...


Verific imediat.


Vă rog. Așa s-a votat...


Punctul 4 doriți. Și punctul?


4 este... Dumneavoastră ați spus 4 și 5, ați spus până la punctul 5 se face discuția și legile

ordinare la vot final.


Imediat verific, doamna senator, îmi cer scuze.


Vă rog. (Discuții la prezidiu.)


Da. Aveți dreptate, doamna senator, îmi cer scuze.

Îmi cer scuze! Ne-am grăbit cu cele organice. (Discuții la prezidiu.)

La punctul 4 al ordinii de zi, revenim la el pentru stenogramă, avem Propunerea legislativă

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

(L140/29.05.2017)

La asta vă referiți, nu? Corect.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiator dacă avem. Nu avem inițiator? Nu avem. (Discuții în sală.)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere, doamna

secretar de stat în Ministerul Justiției, doamna Moț.

Vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:


Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru motivele arătate în mod detaliat în punctul

de vedere pe care l-a transmis președintelui Senatului.

Vă mulțumesc.

- 39 -


Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Stimați colegi,

După cum constatați și dumneavoastră, nu mai avem cvorum și eu vă propun să închidem

ședința. (Discuții, vociferări în sală.)

Vă rog! Vă rog!

Vă rog. Microfonul 2.


Doar atât vreau să spun, știți că nu jignesc de la microfonul Senatului, dar mi se pare lipsă de

bun-simț, domnule președinte, votat programul într-un fel, știind că este ordonanța marelui lider de grup

Șerban Nicolae, care face niște trăznăi pe Ordonanța 26, să nu aibă colegii noștri de la PSD-ALDE decența

să rămână în sală, să dezbatem un proiect de lege care astăzi se adoptă tacit. Pentru că este o inițiativă

legislativă pe care am primit foarte multe sesizări de la mediul asociativ din România.

Și vreau să vă spun, profit de ocazie că mai sunt câțiva reprezentanți ai PSD-ului, chiar și așa, în

lipsă de cvorum, ca să vedeți cam ce…, cu ce se mănâncă această modificare. Nu cred că cineva vizează

în România aceasta, în afară de domnul Șerban Nicolae, reglementarea, în felul în care a făcut-o Domnia

Sa, a statutului de utilitate publică al organizațiilor nonguvernamentale. Pentru că dânsul, din rațiuni

greu de înțeles de un om normal, introduce niște cerințe sufocante de raportare financiară, care nu fac

decât să crească birocrația pentru ONG-uri, nu să le ajute.

În altă ordine de idei, singurul obiectiv pe care îl urmărește este distrugerea, din acest punct de

vedere, a mediului nonguvernamental. Eu nu știu, îl vede stat paralel și pe ăsta?! Are o problemă cu

ONG-urile, este problema Domniei Sale. Dar, vă rog să țineți cont de punctul de vedere al Guvernului

și haideți să încercăm măcar la Cameră să ne concentrăm să nu distrugem o ordonanță...


Cu mare plăcere!


... care funcționează.


Noi suntem prima Cameră și Camera Deputaților este Cameră... (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, pe procedură?

Domnul Alexandrescu. Haideți, haideți, ca să pot să dau citire și listei, să închid.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


Stimați colegi,

- 40 -

Profit că sunteți în sală, pentru a trage un semnal de alarmă. Mă îngrijorează faptul că astăzi, în

România anului 2017, într-un stat membru al Uniunii Europene, a putut fi gândită și propusă

Parlamentului o astfel de inițiativă legislativă.

Nu e normal ca într-un stat european să avem parte de astfel de inițiative retrograde. Nu este

normal, dar era de așteptat de la partidul care nu suferă opinii contrare, care nu suportă oamenii...


Domnule senator, haideți să...


... independenți și nu concepe o țară în afara controlului total, de la Șerban Nicolae, pentru care

rezistența anticomunistă din munți a fost un pericol pentru stabilitatea țării...


Domnule senator, nu e frumos, că nu e de față domnul senator!


A plecat adineauri!

… de la Liviu Pleșoianu, care este tot mai elogiat de Sputnik.ru și alte site-uri de propagandă

rusești. Era de așteptat ca aceștia să-l ia drept model pe Vladimir Putin, să-i ia ca exemplu pe Viktor

Orbán, pe Kaczyński și pe Erdogan...


Domnule senator, eu mai am un punct pe care trebuie să-l dezbat.


Vă cred, dar este totuși discuția despre această propunere care astăzi împlinește termenul de

adoptare tacită și avem...


Da, și noi suntem primă Cameră sesizată...


Păi, da, dar noi ne-am strâns aici cu un punct de vedere.


Păi, și îi spuneți domnului Goțiu?! Eu cred și respect lucrul ăsta, dar...


Păi, cred că domnul Goțiu e foarte sensibil la...


... nu mai avem cvorum.


... punctul de vedere al organizațiilor nonguvernamentale.

- 41 -


Vă rog.


Deci vă rog să mă lăsați să închei.

Ce propune Alianța PSD și ALDE e să tratăm organizațiile neguvernamentale mai aspru și cu

mai multă suspiciune decât tratăm partidele politice. În concret, aceste organizații vor trebui să facă un

raport semestrial în care să precizeze fiecare venit, fiecare cheltuială, fiecare persoană (cu nume și

prenume) ce și cât a donat.

Veți crede că e ironic faptul că marii apărători ai libertăților civile care apar zi de zi la

televizor, când ajung în Parlament, nu dau doi bani pe…


Domnule ministru, e o oră târzie, credeți-mă!


… de viață privată.

Pentru a ne convinge cât de absurdă și excesivă e propunerea, e suficient să facem o comparație

cu regulile aplicabile partidelor politice. Astfel, partidele politice, entități finanțate și din fonduri

publice, sunt obligate să publice doar numele persoanelor care au donat în campaniile electorale sume

în cuantum de peste 10 salarii minime.

Mai mult decât atât, absurdul ne arată că 47%, deci jumătate din toate ONG-urile care...


Domnule ministru,

V-aș ruga să încheiați, că e târziu, credeți-mă, nu e declarație… (Discuții în sală.)


E târziu, dar suntem totuși în programul de lucru, domnule președinte de ședință.


E. Cu mare plăcere, dar nu sunt declarații politice. Despre asta e vorba.


Dar nu e declarație politică, este… este o... (Rumoare, discuții în sală.)


Subiectul o fi bun, momentul e greșit.


E o discuție aplicată la propunerea legislativă care se află în discuție.

Faptul că colegii noștri de la PSD au părăsit sala, este o... e un lucru extrem de…


Asta nu vă dă dreptul să faceți declarații politice în timpul programului de lucru.

- 42 -

Procedură, dacă aveți!


Eu mă refer direct la lege. Eu mă refer direct la lege. Sunt foarte dezamăgit de faptul că, atunci

când ar fi trebuit să fie dezbatere în plenul Senatului, colegii de la PSD și ALDE au plecat din sală și

protestez, în numele Grupului senatorilor USR, pentru acest procedeu inelegant și, după părerea mea,

anticonstituțional. (Discuții în sală.)

Vă mulțumesc că ați rămas și sper că la Camera Deputaților să se remedieze acest punct.


Cu siguranță.


E o chestiune foarte importantă care privește mediul asociativ.


Doamna senator Craioveanu, dacă aveți…



Pe procedură, stimată doamnă.


Procedură. E o doamnă, totuși...

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte de ședință, vă rog să constatați că nu mai avem cvorum și, prin urmare,

trebuie să încheiem această dezbatere.

Colegului Alexandrescu îi spun că o să dezbatem această lege în viitorul apropiat, așa că nu

este nicio pierdere că s-a amânat foarte puțin dezbaterea.



Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Faptul că domnul Șerban Nicolae a fugit din sală în momentul în care legea a fost propusă

dovedește că îi este frică de două ori: o dată îi este frică să stea la dezbaterea legii, a doua oară i-a fost

frică când a inițiat această lege față de toți cei din societatea civilă.

Din fericire însă, aceste ședințe sunt transmise on-line și sunt înregistrate. Toți au văzut cum

PSD-ul a fugit de răspundere, cum a fugit de propria lege pe care a făcut-o împotriva societății civile.


Nu generalizați, v-aș ruga, pentru că PSD-ul…

- 43 -

Doamna Ecaterina Andronescu (din sală):

Noi am rămas...


Nu. Îmi cer scuze doamna Ecaterina Andronescu, că ați rămas. Ceilalți colegi, doi colegi, sunt

înregistrați și camera îi va prezenta...


Care doi? Trei. Patru...


...cine sunt.

Dumneavoastră sunteți acolo pentru închidere.


Fiți sincer!


Oricum, societatea și oamenii au văzut ceea ce s-a întâmplat în această seară și arată ceea ce se

întâmplă și câtă responsabilitate are PSD față de alegători și de legile...


Iar greșiți. Parte din...


...pe care le susține.

Mulțumesc.


Eu vă mulțumesc. Vă rog. (Discuții la prezidiu.)


Vă mulțumesc că nu mi-ați dat cuvântul, deși l-am solicitat de cinci ori. Îl solicit la acest

proiect de 10 minute...


Eu nu fac decât ce spun domnii secretari.


În fine. Cu siguranță, am asistat la un moment istoric în Parlamentul României, când PSD-ul

reușește, în marea lui majoritate, să fugă de propria lege.


Și PNL-ul. (Discuții în sală.)


PNL-ul nu l-am văzut... Am văzut că a ieșit după ce a părăsit PSD-ul sala.

- 44 -


Eu nu văd decât o alianță a PMP-ului cu USR-ul în sală.


PMP-ul... PMP-ul, ca să vă spun dinainte...


O colaborare!


...era ferm hotărât să voteze împotriva acestei legi, dar, din păcate, nu ne dați ocazia să ne

manifestăm. Ați avut o anumită tactică de a forța trecerea acestei legi pentru a bloca dezbaterile, pentru

că necesitau multe dezbateri și acest lucru chiar este deranjant. Chiar dacă sunteți la putere, nu cred că

vă permiteți asemenea greșeli astăzi. Ceea ce s-a întâmplat astăzi este o mare greșeală și faptul că s-a

plecat din sală la ordin este un lucru care nu ne face cinste, cel puțin nouă, Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Stimați colegi, eu cred că o inițiativă legislativă, oricare ar fi ea, nu trebuie să încrânceneze și

mai mult relațiile dintre grupurile parlamentare. Eu personal vă mărturisesc că n-am primit niciun

ordin să plec și cred că astăzi a fost o zi cu un program prelungit, cum nu este de obicei, și cred că

prelungirea programului dincolo de limitele acceptate de regulă i-a determinat pe colegii mei să plece

din sală.

De aceea, vă rog să nu interpretați în sensul în care puneți la colț PSD-ul, pentru că nu cred că

acesta este un argument corect.

Vă mulțumesc.



Domnule, aveți o problemă cu mine, vreți să mă țineți. Vă rog.

Microfonul 2, vă rog, pentru domnul vicepreședinte.


Vreau doar să menționez că programul normal de lucru al unei zile de luni încă nu s-a încheiat.

În mod normal la această oră era sesiune de declarații... de interpelări și întrebări. Program de lucru

normal al Senatului.

- 45 -

Mulțumesc.


Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, doamna senator. Haideți, să...


Mulțumesc mult.

Deși colegii mei nu mai sunt aici de față, aș vrea totuși să le aduc aminte că un program normal

de lucru nu înseamnă că, atunci când mai avem proiecte pe ordinea de zi, alegem să plecăm acasă. Noi

suntem aici, tocmai pentru a dezbate, a discuta și a vota pe propunerile legislative și proiectele de legi

aflate pe ordinea de zi a Senatului.

Faptul că s-a decalat programul cu o oră nu înseamnă că trebuie să dăm buzna afară din plenul

Senatului pentru că am depășit ora noastră obișnuită de lucru.


Nu. Nu mai avem cvorum. Conform regulamentului.


Păi, da, au plecat, și, astfel, noi nu mai avem cvorum. Practic, au sabotat programul de lucru al

Senatului, votat chiar de către noi.

Este inadmisibil ce se întâmplă acum, aici!


Mulțumesc.


În felul acesta, o propunere foarte nocivă pentru societatea civilă merge mai departe, tacit, la

Camera Deputaților. Nu pot decât să-mi imaginez că domnul Șerban Nicolae și colegii săi au

orchestrat această retragere, tocmai pentru ca această propunere, care atacă organizațiile de tip civic,

așa cum se spune în expunerea de motive, să poată trece mai departe.

*


Nu o să vă dau replică.

Mulțumesc.

Dau citire celor care au întrebări și interpelări pentru astăzi: Federovici Doina-Elena, Avram

Nicolae, Sbîrnea Liliana, Smarandache Miron-Alexandru, Toma Vasilică, Mirea Siminica, Pereș

Alexandru, Caracota Iancu, Stângă George-Călin, Hărău Eleonora-Carmen, Cazan Mircea,

Alexandrescu Vlad-Tudor, Dinică Silvia, Coliban Allen, Dinu Ramona Nicoleta, Goțiu Remus Mihai,

Iriza Scarlat, Lungu Vasile-Cristian, Ganea Ion, Bădulescu Dorin-Valeriu și... (Discuții la prezidiu.)

- 46 -

Și lista cu interpelările: Federovici Doina-Elena, Toma Vasilică, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan,

Stocheci Cristina-Mariana, Lupu Victorel, Stângă George-Cătălin, Hărău Eleonora-Carmen, Nicoară

Marius-Petre, Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Cîțu Florin-Vasile, Pereș Alexandru, Popa Cornel, Popa

Ion, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Coliban Allen, Dinică Silvia-Monica, Dircă George-Edward,

Goțiu Remus Mihai, Ghica Cristian, Bădulescu Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile-Cristian,

Covaciu Severica-Rodica, Ganea Ion, Ionașcu Gabi, Talpoș Ioan-Iustin și atât.

Vă mulțumesc, stimați...


Procedură.


Pe procedură, domnul secretar Vela. Vă rog.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Pentru că am asistat la un spectacol neplăcut, cred că cineva din Senat ar trebui să-i prezinte

scuze doamnei secretar de stat Moț, care a venit de la Guvern să susțină un punct de vedere pe această

lege, și noi, Senatul României, prin anumiți colegi, am dat dovadă de mai puțin respect față de o

doamnă, care a venit, indiferent de punctul de vedere, să-l susțină aici, părăsind sala într-un mod

incorect și neelegant.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Și celorlalți membri ai Guvernului, ca să fim sinceri. (Discuții la prezidiu.)

Declar închisă ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

O zi plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 19.25.

s t e n o g r a m as t e n o g r a m a şedinţei senatului din 20 noiembrie 2017 s u m a r 1....

Documents