s t e n o g r a m a s u m a r - senatul românieis t e n o g r a m a şedinţei senatului din 10...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 10 iunie 2013

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 5

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate – procedură de

drept comun;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2012 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii – procedură de urgenţă;


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi pentru abrogarea Hotărârii

Guvernului nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor

de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare şi definirea tipologiei structurilor de

vânzare – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind

serviciile poştale – procedură de urgenţă;


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind

prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare – procedură de

urgenţă;


modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind

prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea

fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora – procedură

de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în

12

- 2 -

domeniul sănătăţii – procedură de drept comun;


darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea

publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor – Administraţia

Naţională „Apele Române” – procedură de urgenţă;



privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul

Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de

seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea

Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare

şi Administrarea Participaţiilor Statului – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea

înşelătoare şi publicitatea comparativă – procedură de drept comun;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri

pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor

contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la

Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice

„Electrica Muntenia Sud” – S.A. – procedură de drept comun;

- Lege privind abrogarea art. IV din Legea nr. 10/2012 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia

competiţiilor şi a jocurilor sportive – procedură de drept comun;

- Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română,

dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere

de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în

prizonieri – procedură de drept comun;


modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii – procedură de urgenţă;


- 3 -

modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în

vederea eficientizării unor instituţii şi activităţi în acest domeniu – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea art. 112 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, Legea educaţiei

naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 18/10.01.2011 – procedură de drept comun;



privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice

centrale şi pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgenţă;


desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru

reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului – procedură de urgenţă;


modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale – procedură de urgenţă.

3. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de

interes naţional, judeţean şi local; (L223/2013)

- Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de

încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli. (L239/2013)

14

4. Aprobarea transmiterii Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a

următoarelor iniţiative legislative:

- Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001, a administraţiei

publice locale; (b179/2013)

- Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2013

privind finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. (L149/2013)

17

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. (L66/2013)

18-30;

31

6. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 6 alin. (1) din

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333/2007, cu modificările

30-31;

31-32

- 4 -

şi completările ulterioare. (L188/2013)

7. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L142/2013)

32

8. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

articolului 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de

natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi

completările ulterioare. (L134/2013)

37

9. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind declararea zilei de 9 Mai,

Ziua Independenţei Naţionale a României, sărbătoare naţională legală, zi

nelucrătoare. (L145/2013)

41

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri

publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/2010, cu modificările şi

completările ulterioare. (L138/2013)

46

11. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.

3/2000. (L101/2013)

47

12. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru

reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în

proprietatea statului. (L135/2013)

48

13. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997

privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. (L129/2013)

48

14. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Nicolae Moga, Octavian Motoc, Valeriu Todiraşcu, Dumitru-Marcel Bujor,

Gheorghe Pop, Viorel Grigoraş, Dumitru Oprea, Gabriela Firea, Ioan Deneş,

Alexandru Pereş, Gabriela Creţu, Mario-Ovidiu Oprea, Ion Rotaru, Florin

Constantinescu, Gheorghe Saghian, Vasilica-Steliana Miron, Sorin-Constantin

Lazăr, Alexandru Cordoş, Liviu-Marian Pop, Laurenţiu Florian Coca, Mărinică

Dincă, Valer Marian, Marian Vasiliev, Viorel Chiriac.

49

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 10 iunie 2013

Şedinţa a început la ora 16.25.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu,

vicepreşedinte al Senatului, înlocuit de domnul senator Florin Constantinescu,

vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş,

secretari ai Senatului.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule secretar, vă rog să citiţi prezenţa.

Domnul Ion Rotaru:

Agrigoroaei Ionel absent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel prezent

Ardelean Ben-Oni absent

8. Ariton Ion prezent

9. Atanasiu Teodor prezent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard prezent

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin absent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae prezent

18. Bălu Marius prezent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya absentă

23. Blaga Vasile absent

- 6 -

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin prezent

25. Bodea Cristian-Petru prezent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin prezent

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan absent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian absent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent

42. Ciorbea Victor prezent

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus absent

47. Coste Marius prezent

48. Cotescu Marin-Adrănel prezent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan prezent

53. Croitoru Cătălin prezent

56. Deneş Ioan prezent

- 7 -

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu absent

61. Donţu Ovidiu-Liviu absent

62. Drăghici Damian absent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian prezent

66. Durbacă Eugen prezent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena absentă

72. Fifor Mihai-Viorel absent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe absent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan prezent

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian prezent

83. Greblă Toni absent

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin absent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

- 8 -

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent

94. Jipa Florina-Ruxandra prezentă

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila absent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş absent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru absent

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

115. Mora Ákos-Daniel prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae prezent

119. Neagu Nicolae prezent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre absent

122. Nicolae Şerban absent

123. Nicula Vasile-Cosmin prezent

- 9 -

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel absent

127. Obreja Marius-Lucian absent

Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel absent

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba absent

Pavel Marian absent

Păran Dorin absent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru prezent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin prezent

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad absent

Popescu Corneliu prezent

Popescu Dumitru-Dian absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon absent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

- 10 -

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel prezent

Sârbu Ilie prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Solomon Antonie absent

Stoica Ştefan prezent

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna absent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu absent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel absent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent

Tudor Doina-Anca prezentă

Ţapu Nazare Eugen prezent

Ungureanu Mihai-Răzvan prezent

Valeca Şerban-Constantin prezent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila absent

Vochiţoiu Haralambie absent

- 11 -

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent


Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori.

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 10 iunie 2013. Vă anunţ că, din totalul

de 174 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 132 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind

îndeplinit.

Şedinţa plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu,

vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş,

secretari ai Senatului.

Ordinea de zi şi programul de lucru v-au fost distribuite.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului ordinea de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este de la ora 16.00 până la ora 18.00 – lucrări în

plenul Senatului; de la ora 18.00 la ora 18.15 – pauză pentru pregătirea sesiunii de

declaraţii şi interpelări, care va începe la ora 18.15 şi se va termina la ora 19.45.

Sunt comentarii în legătură cu programul?

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Domnul Dumitru Oprea:

Cred că v-aţi grăbit să anunţaţi ordinea de zi de mâine, cu declaraţii.


Am zis sesiunea de întrebări şi interpelări.


De declaraţii şi interpelări.


Mulţumesc foarte mult.

- 12 -

A fost necesară această rectificare. Ar fi suferit lucrările şedinţei dacă cumva…

Sper ca şi dumneavoastră să înţelegeţi că declaraţiile sunt mâine şi, când veţi ajunge la

microfon, să scurtaţi intervenţiile, da?

Mulţumesc foarte mult. Îi mulţumesc domnului senator Oprea pentru că a făcut

această rectificare.

Acum, fiind cu toţii conştienţi ce avem de votat în legătură cu programul, supun la

vot programul de lucru.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc foarte mult. A fost aprobat cu majoritatea senatorilor prezenţi.

*

Înainte de a trece la ordinea de zi propriu-zisă, daţi-mi, vă rog, voie să prezint nota

pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general

al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale, următoarele legi:

- Lege privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate – procedură de

drept comun;



atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice

şi a contractelor de concesiune de servicii – procedură de urgenţă;


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţă şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1454/2004

pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul cu

suprafaţă mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare – procedură de urgenţă;


serviciile poştale – procedură de urgenţă;


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi

sancţionarea tuturor formelor de discriminare – procedură de urgenţă;

- 13 -



prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea

fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora – procedură de

urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii – procedură de drept comun;


darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia Naţională

pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în

administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor – Administraţia Naţională „Apele

Române” – procedură de urgenţă;



stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor

Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite

României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor

Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea

Participaţiilor Statului – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea

înşelătoare şi publicitatea comparativă – procedură de drept comun;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri

pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor

contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea

Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia

Sud” – S.A. – procedură de drept comun;

- Lege privind abrogarea art. IV din Legea nr.10/2012 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia

competiţiilor şi a jocurilor sportive – procedură de drept comun;

- Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia

română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere

- 14 -

de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri – procedură

de drept comun;


modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – procedură

de urgenţă;


modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în

vederea eficientizării unor instituţii şi activităţi în acest domeniu – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea art. 112 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, Legea educaţiei

naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 18/10.01.2011 – procedură de drept comun;



stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru

modificarea unor acte normative – procedură de urgenţă;


desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea

aparatului de lucru al Guvernului – procedură de urgenţă;


modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale – procedură de urgenţă;

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept

comun şi de 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii

(astăzi, 10 iunie 2013).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului, adică astăzi, 10 iunie

2013.

*

La primul punct din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă

pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes

naţional, judeţean şi local;

2. Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Răduleşti,

judeţul Ialomiţa, în satul Răduleşti;

- 15 -

3. Propunerea legislativă privind constituirea şi funcţionarea infrastructurilor de

afaceri;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea pct. 17 al alin. (1) al art. 250 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a

consumului de fructe proaspete în şcoli.

Notă privind aprobarea procedurii de urgenţă pentru adoptarea unor iniţiative

legislative.

Se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din

Regulamentul Senatului, dezbaterea şi adoptarea cu procedură de urgenţă aprobată de

Biroul permanent în şedinţa din 10 iunie 2013 a următoarelor iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes

naţional, judeţean şi local;

Iniţiator – Guvernul României.

Vă rog, din partea Guvernului cine susţine? Microfonul 10, domnule secretar de

stat.

Cereţi procedură de urgenţă. De ce?

Domnul Gheorghe Hogea – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În domeniul exproprierii pentru cauze de utilitate publică necesare realizării unor

obiective de interes naţional, judeţean şi local, actualmente, există reglementări speciale

paralele, practic, cu proceduri distincte de expropriere pentru acelaşi tip de lucrări, cum ar

fi: Legea nr. 210/2010 şi Legea nr. 255/2010. În asemenea situaţii, conform Legii nr. 24/2010,

se înlătură paralelismul fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări

unice.

Proiectul de lege propune, practic, abrogarea Legii nr. 210/2010 şi unele modificări

la Legea nr. 255/2010.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Mai sunt alte observaţii? Dacă nu sunt, supun la vot.

- 16 -

Cine este pentru aprobarea procedurii de urgenţă cerută de Guvern la acest proiect

de lege? Vă rog.

Voturi împotrivă? Vă rog. 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 113 voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost aprobată procedura de

urgenţă.

2. Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Răduleşti,

judeţul Ialomiţa, în satul Răduleşti. (Propunere legislativă)

A fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Se cere procedură de urgenţă.

Susţine cineva procedura de urgenţă? Nu se susţine. Nu merge mai departe.

3. Propunerea legislativă privind constituirea şi funcţionarea infrastructurilor de

afaceri.

Domnul Alin Tişe, senator PNL. Susţine cineva? Nu susţine.

Nu se aprobă procedura de urgenţă.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea pct. 17 al alin. (1) al art. 250 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatori, mai mulţi deputaţi.

Susţine cineva procedura de urgenţă? Nu susţine. Mergem mai departe. Nu se

aprobă procedură de urgenţă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a

consumului de fructe proaspete în şcoli.

Iniţiator, domnul senator Bumbu, microfonul 3.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:


Stimaţi colegi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind încurajarea consumului de

fructe proaspete în şcoli nu este explicită în ceea ce priveşte perioada vacanţei copiilor şi

pentru că se apropie vacanţa, am considerat că este necesar să solicităm procedură de

urgenţă pentru o clarificare. Este echivocă şi a încurcat foarte multe contracte.


Mulţumesc.

Supun la vot.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

- 17 -

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.


Cu 114 voturi pentru,16 voturi împotrivă şi 2 abţineri, procedura de urgenţă a fost

aprobată.

Vă mulţumesc.

*

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputaţilor,

ca primă Cameră sesizată, a unor iniţiative legislative.

1. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001, a administraţiei

publice locale.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2013

privind finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(Discuţii la prezidiu)

De ce transmitem? Pentru lămuririle dumneavoastră. Eu m-am lămurit.

În momentul când se depun iniţiativele legislative, trebuie să se depună la Camera

care nu este cea care este de fond. Se mai întâmplă câteodată, cum sunt aceste două cazuri,

în care iniţiatorii să fi depus la altă Cameră … Noi suntem Cameră decizională aici şi

trebuiau depuse la Camera care este prima sesizată. Este cazul celor două iniţiative

legislative.

Atunci, supun la vot. Trebuie să le transmitem prin vot.

1. Propunere legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001, a administraţiei

publice locale

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate de voturi.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2013

privind finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Observaţii nu sunt.

Supun la vot.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

- 18 -

Rog să fie transmise cele două iniţiative legislative către Camera Deputaţilor, ca

primă Cameră sesizată, noi fiind Cameră decizională.

*

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administraţie publică, organizarea

teritoriului şi protecţia mediului, care, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte

şi minorităţi – şi aceasta sesizată în fond – au înaintat un raport comun, care este de

admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Iniţiator, Ministerul

Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Din partea ministerului şi Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat

Codrin Scutaru. Microfonul 8 pentru a prezenta poziţia Guvernului. Aveţi cuvântul,

domnule secretar de stat.

Domnul Codrin Scutaru – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 aduce, după

opt ani de implementare a acestei legi, o clarificare a unor aspecte privind obiectul său de

reglementare, precum şi introducerea unor prevederi care să asigure o mai bună respectare

a anumitor drepturi ale copilului, care au cunoscut nuanţe şi evoluţii în ultima perioadă.

În acelaşi timp, practic, acest proiect de lege asigură existenţa unui cadru legislativ

coerent referitor la atribuţiile ce revin diverselor autorităţi şi instituţii cu responsabilităţi în

domeniu sau specialiştilor care interacţionează cu copilul.

Acest act normativ aduce o serie de prevederi menite să asigure o mai bună

reglementare a domeniului protecţiei şi promovării dreptului copilului şi o mai bună

responsabilizare a părinţilor şi a reprezentanţilor legali în îndeplinirea obligaţiilor ce le

revin pentru a asigura creşterea şi îngrijirea adecvată a copilului, dar şi a autorităţilor şi a

instituţiilor competente. Şi, în ultimul rând, vreau să vă spun că este creată baza legală

necesară relevării ulterioare a unor acte normative subsecvente pe acest domeniu,

reglementând în acelaşi timp situaţii stringente cum ar fi: situaţia copiilor cu părinţii plecaţi

la muncă în străinătate, a celor părăsiţi în unităţile sanitare şi a celor care prestează

activităţi în domeniile cultural, artistic, sportiv şi modeling.

Vă mulţumesc.

- 19 -


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru administraţie

publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, microfonul 7, să prezinte raportul

comisiei.

Domnul Darius-Bogdan Vâlcov:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În şedinţele din 28 mai, membrii celor două comisii au luat în dezbatere proiectul

de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu

amendamente, a proiectului de lege.

Astfel, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi supun, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, şi proiectul de

lege.

Mulţumesc mult.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Din partea doamnelor şi domnilor senatori sunt înscrieri la cuvânt?

Vă rog, domnule senator Oprea, microfonul 2.


Nu pe fond, care nu constituie subiect de discuţie acum, dar cred că mai multă

atenţie, chiar dacă legea vine din 2004 şi mă adresez dascălului ce astăzi este preşedinte de

şedinţă, dacă în mediul nostru sunteţi de acord cu formularea de genul „nevoile de

dezvoltare fizice şi psihologice” acordul făcându-se cu nevoile nicidecum cu dezvoltarea

sau cu repetiţia obositoare şi total neinspirată la pct. 1 lit. e) „menţinerea relaţiilor

personale cu persoanele” deci relaţii personale cu persoane, „faţă de care copilul a

dezvoltat relaţii de ataşament”. Într-un rând şi jumătate să repeţi două cuvinte de două ori,

zău, e mult. Aş îndemna Camera Deputaţilor măcar atenţie faţă de întregul text. Păcat, că

legea este bună.


Domnule senator,

Să ne bucurăm că legea este bună, nu păcat, ci păcat că aţi găsit dumneavoastră în

interiorul legii aceste exprimări.

- 20 -

Domnul senator Tătaru, microfonul 3.

Domnul Nelu Tătaru:


Trebuie să vedem în aceste modificări ale legii o încercare a rezolvării unor

probleme ale societăţii româneşti, trebuie să vedem transpunerea unor directive europene la

realitatea românească şi trebuie să vedem şi nişte acte normative, care pot decurge din

această lege, cum ar fi şi legea adopţiilor.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu mai

sunt...intrăm în procedură…

Vă rog, aveţi cuvântul. Poftiţi, domnule senator.

Domnule senator Iovescu, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Iovescu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Am solicitat microfonul central deoarece cred că este o problemă destul de gravă

care – legea în esenţă este bună – cred că a scăpat. De aceea, vreau să rog reprezentantul

Guvernului să citească amendamentul de la art. 27 din Legea nr. 272/2004 propus de

doamna senator Biró Rozalia, senator al Grupului parlamentar al UDMR şi preşedintele

Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.

Până se pregăteşte citirea amendamentului, vreau să arăt că Proiectul de lege pentru

modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este

un proiect la care personal am lucrat foarte mult şi am adus propuneri de modificare de la

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Timiş, de la Centrul Şcolar

pentru Educaţie Incluzivă „Constantin Păunescu”, Recaş şi asistenţa socială din Recaş,

precum şi propriile mele opinii ţinând cont că soţia lucrează în sistem la un centru de

recuperare.

Cu excepţia amendamentului care se va citi, legea este foarte bună. Până ce

reprezentantul Guvernului găseşte amendamentul… s-ar putea să nu fie. Eu am înţeles că

amendamentul este aprobat, deşi eu în Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi

am fost singurul care l-am respins, adică am votat împotriva lui şi chiar am rămas surprins

- 21 -

de atitudinea Guvernului, de largheţea cu care l-a acceptat. Deci o să-l ascultăm... Ce vreau

să vă mai spun până se găseşte amendamentul...vreau... s-a găsit amendamentul?


A găsit amendamentul.


Bine, atunci aţi scăpat. Oricum, aş vrea să spun ca să nu pierd ideea că eu cred că ar

trebui la toate legile pe care noi le votăm aici să căutăm informaţii din teritoriu. Este ceea

ce am făcut eu. Am mers în judeţul meu, am mers în colegiul meu şi am întrebat centrele

care se lovesc de problemele pe care le creează Legea nr. 272/2004.

Bine, să ascultăm amendamentul.

Vă rog frumos să fiţi atenţi. Este foarte important – cred eu –, s-ar putea să mă

înşel, s-ar putea să fie o gafă a mea, mi-o asum.


Puteţi să mergeţi, dacă aţi terminat.

Mulţumesc.


Nu. Nu. Păi...


Nu, nu. Dumneavoastră nu aveţi un dialog cu domnul secretar de stat.


Bun. Atunci citesc eu amendamentul, că nu merge cum am crezut eu.

Eu am crezut că putem face, aşa că...


Domnule senator, sunteţi la dezbateri generale.


Bine.


Deci e un amendament respins, am înţeles? Da?


Eu ştiu că este admis. M-aş bucura dacă este amendament respins, pentru că în

comisie, când s-a propus amendamentul...


Atunci, domnule senator, dacă aveţi probleme la un amendament şi este un

amendament admis, când supunem la vot raportul, puteţi interveni la amendamente. Da?

- 22 -


Eu v-aş ruga, este foarte important. Nu aş vrea... Noi suntem totuşi Legislativ aici.

De ce tot vrem să ne ascundem după legi, după tot felul de cutume, de...


Domnule senator,

Să ştiţi că niciodată…


Eu vreau să vă citesc aici…


…nu o să accept ideea că nu am voie să mă ascund după lege. Chiar eu vreau să mă

ascund după lege. Chiar eu vreau să mă ascund după lege, adică să respect legea. Nu mă

ascund după lege, eu vreau să respect legea, deci, în conformitate cu toate procedurile,

dumneavoastră aţi vorbit la dezbateri generale. Vă referiţi la un amendament admis al

raportului comisiei care a întocmit raport de admitere, cu amendamente admise. Nu sunteţi

autorul acestui raport, deci, pe cale de consecinţă, aceste amendamente admise nu se mai

supun dezbaterii plenului. Dacă era vorba de un amendament respins şi eraţi autorul acestui

amendament, aveaţi dreptul să-l susţineţi în plen – astea vi le spun tot, că sunteţi la prima

legislatură – să-l supunem votului şi, dacă aveaţi câştig de cauză, îl transformam din

amendament respins în amendament admis.

Dar în ceea ce priveşte procedura, dumneavoastră vorbiţi de un amendament care a

fost făcut de altcineva şi care a fost admis, şi acum aţi dori să fie respins. Nu se poate.


Aş dori să-l prezint în plen. Eu sunt sigur că majoritatea senatorilor nu-l cunosc. Nu

au citit legea şi nu cunosc amendamentul.


Domnule senator, dacă nu vreţi să vă tai microfonul pentru că sunteţi la început şi e

prima oară când vorbiţi, dar nu vorbiţi cu ...


Cu riscul de a-mi tăia microfonul...


Dar nu vorbiţi cu mine în acelaşi... Mă ascultaţi?

Deci, domnule senator, dumneavoastră nu puteţi să spuneţi despre plenul Senatului

că e în necunoştinţă de cauză şi dumneavoastră vreţi să-l luminaţi cu ceea ce vreţi să-i

spuneţi dumneavoastră. Da? Deci doamnele şi domnii senatori, când votează aici, votează

- 23 -

în cunoştinţă de cauză. Nu-i acuzaţi de necunoaştere, că vă spun că greşiţi şi nici nu o să

admit acest lucru.

Încă o dată, ce aţi dori dumneavoastră în afară de ceea ce am spus eu că doriţi şi nu

puteţi să faceţi?


Aş dori să citesc amendamentul. Atât.


Nu aveţi de ce să citiţi amendamentul.

Citiţi amendamentul vă rog frumos. Atât şi după aceea mergeţi la loc.


Bine.

Art. 27. (Discuţii aprinse în sală) Mă rog. O să vedeţi. Eu am intervenit o singură

dată în plen, asta e a doua oară în 6 luni. Oricum presa a spus că e prea puţin, să vedem ce

iese după...

Art. 27 alin. (1) „Copilul aparţinând unei minorităţi naţionale, etnice, religioase sau

lingvistice are dreptul la viaţă culturală proprie, la declararea apartenenţei sale etnice,

religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi la dreptul de a folosi limba proprie

în comun cu alţi membri ai comunităţii din care face parte”.

Alin. (2) „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării asigură şi urmăreşte

exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).”

Eu zic că este foarte bine, art. 1 nu mai necesita nici un amendament. Doamna Biró,

pe care o stimez, este preşedintele comisiei din care fac parte, spune aşa: după alin. (1) al

art. 27 se introduc două noi aliniate cu următorul cuprins: „Copilul aparţinând minorităţilor

naţionale are dreptul să se exprime în limba maternă în procedurile care îl privesc”.

Credeţi-mă că la comisie nu a fost vorba de aşa ceva. A spus, copilul sub 6 ani, şi nu mai...

medical. Mă rog.


Domnule senator,

Aţi...

Mulţumesc foarte mult, domnule senator.


Eu am vrut să analizaţi şi...


Sigur,

- 24 -

Vă mulţumim foarte mult.

Acum Senatul va vota în cunoştinţă de cauză, pentru că ştim despre ce este vorba.

Doamna senator Firea, microfonul 3. După aceea domnul senator Barbu şi ...

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Voiam să subliniez foarte pe scurt doar următorul aspect, şi anume că această lege,

deşi vine din partea Guvernului, nu are niciun caracter politic. Cu toţii suntem părinţi,

bunici, dascăli, unii dintre dumneavoastră sunteţi medici. Ştim foarte bine că o lege oricât

ar părea de perfectă la un anumit moment dat, peste un timp, devine perfectibilă, practic, în

acest proiect de lege s-au adunat în urma dezbaterilor cu ONG-urile, cu cei interesaţi, cu

cadrele medicale, sanitare, din educaţie toate aceste amendamente şi toate aceste propuneri.

Atât eu, cât şi domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea

teritoriului şi protecţia mediului, Darius Vâlcov, cât şi doamna senator Doina Federovici,

am venit cu mai multe propuneri, cu mai multe amendamente, unele personale, altele din

partea ONG-urilor care se ocupă de acest domeniu şi care au acoperit o plajă mai mare de

probleme care nu erau acoperite de lege iniţială, de textul iniţial.

Cu toţii ştim despre fenomenul copiilor găsiţi la tomberon, copii fără identitate,

copii care nu au certificat de naştere şi apoi buletin. Dăm din umeri şi spunem: „Da, e o

problemă, trebuie rezolvată”. Iată că acum, cu siguranţă, prin această lege, se va încerca

amendarea celor care au obligativitatea să anunţe autorităţile şi nu o fac, atunci când găsesc

copii.

2. Cu toţii suntem îngroziţi de fenomenul copiilor care cerşesc, de părinţi care

exploatează copiii, dar nu s-a făcut aproape nimic. De asemenea, suntem cu toţii îngrijoraţi

de copiii care sunt exploataţi de părinţi, sunt puşi să muncească.

Cu alte cuvinte, dragi colegi, această lege care corespundea la momentul iniţierii

anului respectiv a fost completată şi nu are, repet, niciun caracter politic, ea vine doar în

sprijinul susţinerii copiilor, mai ales a celor care provin din familii cu probleme sociale.

Eu vă mulţumesc şi sper ca la votul de susţinere să ne bucurăm şi de mâini ridicate

din partea colegilor din opoziţie.



Domnul senator Şerban Mihăilescu, microfonul 3.

- 25 -

Eu nu aş fi chiar aşa de drastic în a spune că nu s-a făcut nimic. Ne amintim că în

urmă cu câţiva – mulţi – ani, vorbeam de copiii străzii, vorbeam de aurolaci, vorbeam de

înfierile şi copiii care... a evoluat mult legislaţia, dar, în acelaşi timp, a rămas încă foarte

mult de realizat. Domnul senator, care cunoaşte problema, ne va spune acest lucru.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc.

Exact asta voiam să dau o lămurire la toată această chestiune.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această lege a fost unul din stâlpii integrării. La momentul acela aveam o singură

problemă, care între timp s-a rezolvat, şi anume adopţiile internaţionale.

Recunosc că avem un oarecare sentiment de mândrie deşi au existat de-a lungul a 8

ani o grămadă de încercări de a modifica această parte – nu s-a reuşit – şi am rămas la fel

de fermi pe adopţii internaţionale, pentru că, altfel, toate aceste fenomene extrem de

negative, pe care le-a înşirat aici doamna senator Firea, s-ar fi amplificat.

Sunt convins că orice formă de adopţie internaţională ar duce la multiplicarea

acestor chestiuni.

Deci avem de-a face cu un proces complex, ca să-i spunem aşa, în sinergia faptelor,

adică dacă nu luăm măsuri pe linie de învăţământ, pe linie de educaţie, pe linie medicală,

pe linie de familie – dacă vreţi – pe linie de autorităţi locale cu aceste treburi va fi greu să

găsim doar aspecte legislative de modificat.

Noi suntem de acord că trebuie să completăm tot timpul reglementările în vigoare

pe această chestiune cu o singură rugăminte şi un singur sfat: să nu ne legăm de adopţiile

internaţionale. În rest, orice e posibil.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii, doamnelor şi domnilor senatori,

A! Doamna Cristiana Anghel. Microfonul 2. Vă rog, mă scuzaţi.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


Eu aveam o nelămurire.

Cum oare se poate realiza în termen de 24 de ore de la înregistrarea naşterii

copilului? Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a transmite Direcţiei

- 26 -

Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, actul de înregistrare a naşterii

copilului.

Dacă lucrul acesta se întâmplă vineri, cum facem în cele 24 de ore să rezolvăm tot?

Adică avem program obligatoriu şi sâmbăta şi duminica?


Nu doamnă,

E o chestiune în legislaţie, în termenii juridici şi în jurisprudenţă, termenele curg

altfel decât în ...


Nu, stimate domn.

Nu se spune, conform Codului civil, termen. Deci puneţi pur şi simplu 24 de ore.


Mulţumesc.

O să vă răspundă domnul secretar de stat. Eu nu îndrăznesc să vă răspund

dumneavoastră.

Domnul senator Grapă, microfonul 2.

Mă scuzaţi. Vă rog, poftiţi, continuaţi.


Eu înţeleg că este o lege care vine în sprijinul, mai ales al copiilor care nu au casă,

care sunt abandonaţi. Dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm noi seriozitatea în a

lucra la o lege foarte bine pentru a nu îngreuna munca celor care, după aceea, trebuie să

aplice această lege.


Mulţumesc.

Microfonul 2, domnule senator Grapă, aveţi cuvântul.

Domnul Sebastian Grapă:


Distins Senat,

Îmi aduc aminte că acum aproximativ 2 luni de zile cu foarte mult entuziasm

adoptam un act normativ cu privire la protecţia câinilor comunitari. Vă spun cu mare

satisfacţie că mi-ar plăcea să avem cel puţin acelaşi entuziasm în momentul în care

dumneavoastră veţi supune la vot şi vom avea în faţa noastră manifestarea deschisă a

tuturor colegilor noştri.

- 27 -

În completarea colegilor mei, aş vrea să vă mai spun un lucru. Legea nr. 272/2004

se referă la protecţia copilului. Nu face distincţie între copil dacă este sau nu este

abandonat. Legea nr. 272/2004 este o necesitate obiectivă a statului român, ca urmare a

evoluţiei lui, nu neapărat a faptului că este component în nişte organisme care se numesc

europene.

Şi ce-i foarte important, domnule preşedinte, stimaţi colegi, aş vrea să vă spun că e

prima dată, deşi eu sunt un novice, pentru că e primul meu mandat, în care am găsit o

foarte mare înţelegere din partea reprezentanţilor Guvernului în a armoniza felul în care

organizaţiile nonguvernamentale au înţeles în practica de zi cu zi felul în care se aplică un

act normativ şi actul pur, legal pe care dânşii l-au transpus în ceea ce aveţi în faţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze)


Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri

generale. Nu. Nu mai e nimeni. Mulţumesc foarte mult.

Două lucruri sunt dator să explic.

Domnului senator Iordăchioaie să-i spun că... Iovescu, mă scuzaţi, domnule

senator… să vă spun că dumneavoastră aţi făcut referire la amendamente admise, pe cale

de consecinţă nefiind autorul şi oricum fiind amendamente admise, nu se mai supun

discuţiei, se supune raportul... Eu, procedural, vă explic… raportul în ansamblu său, cu

amendamentele respective. Numai dacă erau amendamente respinse se puteau susţine.

Mulţumesc.

În ceea ce priveşte intervenţia doamnei senator Cristiana Anghel îl rog pe domnul

secretar de stat, microfonul 8, să răspundă la observaţia făcută sau la întrebarea adresată.

Domnul Codrin Scutaru:

Din câte ştim noi în aplicarea legilor, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, domnule

vicepreşedinte, termenele curg exact aplicându-se la zilele lucrătoare. Acesta e răspunsul

pentru moment.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Nemaifiind alte intervenţii... Sigur e un proiect ... Aţi luat cuvântul domnule

senator. Da? Mulţumesc.

- 28 -

Microfonul 2, două minute. E a doua intervenţie. Numai pentru că sunteţi un

senator care are mai puţină experienţă în Parlament.

Aveţi cuvântul. Microfonul 2. 2 minute pentru a doua intervenţie.


Da. Vă mulţumesc.

Aş vrea să întreb colegii mei de la putere: în momentul când au votat

amendamentul ce au spus? Au spus: „Oricum cade în plen”. Acesta a fost răspunsul când

eu încercam să lupt pentru acest amendament care observ că o să treacă aşa şi nu vă daţi

seama cu ce implicaţii financiare.

Noi totdeauna când venim cu o propunere spunem acolo unde sunt implicaţii

financiare: „De unde bani?”. Aici de unde bani de traduceri, de interpreţi, de tot. Vă daţi

seama copilul ăsta are voie... copil până la nu ştiu ce vârstă, la 14 ani – nu? – să se

exprime în limba maternă. Şi eu mă întreb aici: din poziţia Guvernului faţă de acest

amendament ce ar trebui să înţelegem?

Mulţumesc.


Cred că nu o să obţineţi o întrebare de la plenul Senatului. Singura întrebare pe care

o veţi putea obţine este ... cine doreşte? Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Aş vrea să-i răspund domnului senator. Copiii care provin din minorităţile naţionale

au dreptul de la grădiniţă şi până la învăţământul universitar, inclusiv doctorat apoi, la

învăţământ în limba maternă. Deci acest drept este statuat, este respectat şi ca urmare, eu

cred că nu aveţi motive să fiţi îngrijoraţi, pentru că realitatea ne arată acest lucru. Nu aveţi

decât să citiţi legea învăţământului şi o să vedeţi că aceste drepturi există. Sunt statuate

prin lege.

Vă mulţumesc.


Iată că domnul senator a avut succes. Chiar a obţinut un răspuns.

Nu. Nu. Restul.. Domnul senator... întrebări? Domnul senator… (Discuţii) Poftim?

Microfonul 1. Vă rog.

Domnul Tudor Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumesc mult de tot.

- 29 -

Nu aş fi dorit să intervin, dar distinsa noastră colegă, doamna ministru şi doamna

senator Andronescu m-a provocat şi nu am cum să nu ridic mănuşa aruncată, ce-i drept, cu

eleganţă.

Nu cred că sutele de mii de copii de romi din România au parte, nu dreptul, parte de

învăţământ în limba maternă sau cel puţin după ştiinţa mea nu există aşa ceva. Deşi, pentru

minoritatea maghiară şi alte minorităţi, mai minorităţi sau mai puţin minorităţi, există. Asta

ca să dăm un exemplu de ce înseamnă să ai drepturi şi să nu ai parte. Repet, pentru copiii

de etnie romă, nu există în practică, în realitate ceea ce în teorie există, una, şi al doilea, la

sugestia Grupului parlamentar al PP- DD întreb plenul: pentru copii cu deficienţe de auz şi

vorbire, adică surdo-muţi, câţi translatori de limbă surdo-mută, iertaţi-mi sintagma,

construcţia care este complet anapoda, dar mi-o asum, câţi există în România? Asta că am

văzut cum se pune problema cu un senator cu mai puţină experienţă, colegul meu Iovescu.

Da, este un senator la primul lui mandat şi cu o oarecare problemă de adaptare, dar asta nu

înseamnă că dacă avem două trei mandate înaintea domnului senator Iovescu trebuie să…

În orice caz, apreciez foarte mult cum aţi procedat domnule preşedinte de şedinţă şi vă

mulţumesc în numele Grupului parlamentar al PP-DD.


Mulţumesc domnule senator Barbu.

Am impresia că dumneavoastră aţi riscat acum, pentru că o să-i dau cuvântul

doamnei senator Andronescu şi veţi vedea că întrebările dumneavoastră au răspunsuri.

Faptul că nu le ştiţi dumneavoastră nu-i nici vina dumneavoastră, dar nici vina noastră.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa este cum aţi prevăzut.

Există posibilitatea ca acei copii care provin din comunitatea romă să înveţe în

limba romani. Problema noastră este că noi nu avem foarte mulţi profesori. Am creat locuri

speciale pentru romi, aşa cum ştiţi, dar, deocamdată, solicitările sunt acoperite de ceea ce

putem să oferim ca şcoală. De aceea, eu cred că la comunitatea romă problema nu este

dacă învaţă în limba romani, problema este să reuşim să-i aducem pe toţi la şcoală. Aceasta

este, într-adevăr, o mare problemă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

- 30 -

Haideţi că e o lege importantă, e interesant că toată lumea doreşte să intervină, dar

cred că trebuie să trecem şi la procedură de vot. Discuţiile nu au fost împotriva legii, eu

cred că au fost pentru lege. O să vedem asta şi dacă vom da votul, fiind o lege care priveşte

un domeniul, pe care, într-adevăr, toată lumea îl cunoaşte foarte bine, pentru că ne lovim

de aceste probleme în teritoriu.

Nemaifiind alte observaţii, intru în procedură de vot.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Supun la vot raportul comisiei de admitere, cu amendamentele admise şi

amendamentele respinse.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Fără amendamente respinse, numai amendamente

admise.



Abţineri? Nu sunt.

Am adoptat raportul comun al comisiilor cu amendamentele admise.

Amendamentele respinse nu au fost susţinute. De fapt, domnul senator a susţinut un

amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă supun proiectul de

lege la vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.


Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc foarte mult.

*

Trecem la punctul următor, punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă

pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 333/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Este vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a

fost sesizată în fond. Ea ne propune un raport de admitere, cu amendamente admise.

Iniţiator este domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea minorităţii germane. Părţile vizate

sunt: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Autoritatea Electorală

Permanentă.

- 31 -

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Hogea din cadrul

Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. Are la dispoziţie microfonul 10 pentru a

susţine propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimaţi.

Domnul Gheorghe Hogea:


Guvernul este favorabil poziţiei Parlamentului vizavi de oportunitatea acestei propuneri

legislative.

Mulţumesc.


Domnul senator Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Domnul Darius-Bogdan Vâlcov:


În şedinţa din 4 iunie membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a

membrilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.

Astfel, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia

mediului, supune spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului, raportul de admitere, cu

amendamente, şi propunerea legislativă. (Discuţii în sală)

Vă mulţumesc.

*


Deci la punctul precedent s-a adoptat proiectul de lege. Se spune că nu am

menţionat asta. Am adoptat proiectul de lege. Raport, cu amendamente admise. S-a adoptat

şi proiectul de lege. Da?

*

Acum deschid dezbaterile generale la Propunerea legislativă pentru completarea art. 6

alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333/2007, cu modificările şi

completările ulterioare.

Sunt observaţii, intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu

sunt, supun la vot fiind vorba despre o propunere legislativă...

Intrăm în procedură de vot.

Propunerea legislativă are un caracter de lege organică.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

- 32 -

Cine este în favoarea raportului cu amendamente admise.? Vă rog să vă exprimaţi

prin vot. Mulţumesc.


Abţineri? Nu sunt.

Cu 118 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de admitere, cu

amendamente admise, a fost adoptat.

Pe cale de consecinţă, supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Voturi pentru? Vă rog. Mulţumesc.


Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc foarte mult.

Cu 113 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă a

fost adoptată.

*

Trecem la proiectul următor, punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice.

Este o procedură de urgenţă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Comisia propune un raport de respingere. Propunerea legislativă are un caracter de

lege organică.

Iniţiator este domnul Belacurencu Trifon, senator al Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Peroanelor

Vârstnice participă doamna secretar de stat Georgeta Bratu, căreia îi ofer microfonul, la

microfonul 8.

(Domnul senator Trifon Belacurencu solicită cuvântul.)

Iniţiatorul este prezent? Da.

Aveţi cuvântul, mă scuzaţi. Iniţiatorul, domnul senator Belacurencu, microfonul 6.

Domnul Trifon Belacurencu:


Stimaţi colegi,

Propunerea mea legislativă a avut ca scop modificarea a două articole din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi această modificare viza, din

- 33 -

punctul meu de vedere, o reglementare echitabilă a condiţiilor de ieşire la pensie anticipată

sau pensie anticipată parţial.

Mulţumesc.



Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, de la Ministerul Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Microfonul 8, aveţi cuvântul.

Doamna Georgeta Bratu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Guvernul nu susţine propunerea legislativă, având în vedere că aceasta intră în

contradicţie cu art. 62 şi 65 din lege, cu atât mai mult cu cât ar creşte şi deficitul bugetului

asigurărilor sociale de stat, iar cele convenite cu FMI nu ne permit să acceptăm astfel de

propuneri legislative.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Doamnelor şi domnilor,

Deschid dezbaterile generale, dacă sunt solicitări din partea doamnelor şi domnilor

senatori pentru luări de cuvânt. Nu sunt. Pe cale de consecinţă, trecem la procedura de vot.

Este vorba de o propunerea legislativă cu un caracter de lege organică.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Vă supun votului raportul de respingere.

Cine este pentru?


Nu-i vina mea, doamnă, asta este procedura de vot.

Comisia şi, după aceea, revenim, da?

Domnul senator Liviu-Marian Pop, preşedintele comisiei, are cuvântul.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte, mai ales pentru intenţia de a supune la vot raportul

Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, care s-a întrunit în data de 28 mai şi a

adoptat, cu unanimitate de voturi, raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea

legislativă face parte din categoria legilor organice, prima Cameră sesizată fiind Senatul.

- 34 -

Mulţumesc.


Doamna senator Cristiana Anghel, la dezbateri generale, microfonul 2. Aveţi

cuvântul.



Nu ştiu... Am promis că vom face nişte lucruri, am promis că vom îndrepta nişte

lucruri stricate. De câte ori trebuie să primim rugăminţi sau sesizări din teritoriu că

lucrurile pe care le-am promis trebuie făcute? Cât timp vom ţine cont numai de FMI şi de

faptul că nu sunt bani? Dar zile, oamenii ăştia mai au, că sunt pensionari? Ne gândim şi la

ei că poate nu mai apucă ziua de mâine?

Vreau să ştiu şi eu dacă s-a făcut un raport să se spună cât ar fi efortul bugetar ca să

se facă lucrul acesta.

Există aşa ceva, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice? Ce efort bugetar ar presupune dacă s-ar aproba această lege?


Doamna senator, există o procedură. Dumneavoastră puneţi întrebarea, culegem

toate solicitările şi intervenţiile, după care dăm cuvântul băncii ministeriale. Că aşa, poate

n-o să vă răspundă.


Mulţumesc.


Mai sunt alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori la dezbateri

generale? Dacă nu, s-a pus o întrebare punctuală din partea doamnei senator Cristiana

Anghel. O s-o rog pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 8, să răspundă.

Doamna Georgeta Bratu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

O estimare a efortului bugetar nu poate fi făcută, cu atât mai mult cu cât se referă la

legi speciale care derogă de la legea-cadru şi nu ştim câţi potenţiali beneficiari ar fi în

această situaţie. În cel mai fericit caz, atunci când facem orice estimare, când nu

cunoaştem, putem să facem la mia de persoane solicitante. Dacă e necesar, vom face şi

acest calcul.


Doamna senator Anghel, microfonul 2.

- 35 -


Domnule preşedinte, este exact ce spuneam. Deci Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice spune că nu sunt bani, dar nu ştie câţi bani ar

trebui să fie. Poate e vorba de un leu şi leul acela îl avem. Deci cum putem să spunem că

nu sunt bani, dacă nu s-a făcut aşa ceva?! Şi era normal să se facă, nu să cer eu. În

momentul în care vii cu legea aceasta şi îmi dai un aviz negativ, păi, mi-l dai pe

documente, nu pe vorbe că nu sunt.



Domnul senator Oprea, microfonul 2.


Pe vremea când eraţi mult mai puţini decât acum, susţineaţi teoria asta, iar domnul

senator Belacurencu procedează foarte corect. Poate că doamna secretar de stat a dat

răspunsul „nu sunt bani”, dar, altfel, este prea fairplay propunerea. Dacă am 8 ani în plus,

cel mult 8 ani ar trebui să fiu iertat, fiindcă am lucrat în mină, iar speranţa mea de viaţă

este mult diminuată faţă de a altora. Este o chestie logică, dar logica asta ajunge până la

urmă la bani, şi atunci, lucrurile sunt clare, dar pledoaria asta cu înfocare „nu aveţi

dreptate” nu are temei.


Eu n-am auzit de la nimeni nicio pledoarie că nu aveţi dreptate. S-a prezentat aici

un punct de vedere al Guvernului şi al comisiei care a spus că raportul a fost cel care a fost

prezentat.

Pe cale de consecinţă, eu nu cred că cineva, dacă îl iei la întrebări personale, nu e de

acord cu mărirea pensiilor.

Problema este dacă se poate face acest lucru în perioada actuală şi dacă în acest...

Răspunsul este cel pe care îl aveţi şi dumneavoastră din partea comisiei de specialitate, iar

decizia dumneavoastră este suverană.

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Domnule senator, nu vă mai dau microfonul.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Dumitru Oprea)

Poftim? Mă scuzaţi. N-am vorbit... De modificare, da.

Trebuie să fiu foarte atent cu limba română şi cu dumneavoastră, domnule senator.

Ştiţi că vă respect în mod deosebit, dar... Mai greşesc şi eu. Deci, modificare, da? Păi,

modificare, presupun că cel care o face, adică iniţiatorul, vrea să obţină ceva bani în plus,

- 36 -

să mărească pensia şi, respectiv, să egalizeze, de fapt, acele termene de... în sfârşit... de

cotizare cu efortul.

Pe cale de consecinţă, dacă nu mai sunt intervenţii... Ba da, domnul senator

Mărinică Dincă, microfonul 2.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Mărinică Dincă:


Mulţumesc.

Vreau să-l ajut un pic pe iniţiator. Scopul a fost unul singur, din câte înţeleg eu,

dreptate până la capăt. Cred că aici aveţi o obligaţie să daţi această dreptate până la capăt.

Cred că ăsta a fost scopul.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)


Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Mai sunt alte intervenţii din partea dumneavoastră în legătură cu propunerea

legislativă? Dacă nu, trecem la procedură de vot şi vă rog să vă exprimaţi...

Se supune la vot raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.


Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru?

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Este procedură de vot, nu puteţi să luaţi cuvântul. Suntem în procedură de vot. Staţi

un pic.

Sunteţi în procedură de vot... Staţi un pic...

89 de voturi în favoare, 26 de voturi împotrivă şi o singură abţinere.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.


Domnule preşedinte, când s-a votat pentru, dumneavoastră trebuia să anunţaţi şi

câte voturi sunt pentru. Nu spuneţi apoi câte sunt împotrivă şi faceţi diferenţa. Jucaţi

corect.


Domnule coleg,

- 37 -

Joc foarte corect, numai că dumneavoastră ştiţi foarte bine că trebuie să le scădem,

pentru că, dacă le numărăm pe toate, pierdem foarte mult timp. Da? Eu nu cred că nu joc

corect, iar dacă dumneavoastră vreţi să contestaţi votul...

Haideţi, că intrăm într-o altă discuţie. În primul rând, că, aşa cum vedeţi, eu mă

consult cu domnii secretari, care, ca să meargă lucrurile repede... N-avem... Am înţeles că,

din toamnă, o să avem iarăşi reintrodus pentru toată lumea votul electronic. Până atunci,

avem această procedură. E puţin mai greoi. Dacă stăm la fiecare vot... Noi ştim că nu ies

din sală, domnii senatori ies, ştiu cât ies, cât nu ies din sală şi aşa mai departe, şi ştiu în

fiecare parte... De aceea e domnul senator aici... Dumneavoastră aţi fost secretar, domnule

senator. Ştiţi că aşa se procedează. Şi mai ştiţi şi ceva, că eu nu mi-aş permite să nu fiu

corect în raport cu dumneavoastră în ceea ce priveşte... sau, mai ales, domnii secretari care

produc această enumerare, dar, în sfârşit...

Se supune la vot... Da, raportul de respingere a fost adoptat şi trecem mai departe,

la punctul 6.

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

S-a adoptat raportul de respingere, doamna senator. S-a respins propunerea

legislativă. 89 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi o abţinere. Da?

Mulţumesc.

*

Trecem mai departe, punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind

modificarea şi completarea articolului 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri

referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu

modificările şi completările ulterioare.


Raportul este de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Iniţiatori

sunt mai mulţi colegi deputaţi şi senatori.

Părţile vizate sunt Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice.

Punctul de vedere este negativ. Participă domnul Enache Jiru, secretar de stat în

Ministerul Finanţelor Publice.

Microfonul 10. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat, prezentaţi poziţia

Guvernului.

Domnul Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


- 38 -


Iniţiatorul...

Numai un moment.

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Păi... eu de unde...? Domnilor, anunţaţi-vă că doriţi să susţineţi.

Iniţiatorul... Vă rog să vă prezentaţi şi veniţi...

Încă o dată, domnule senator Deneş, când doriţi să susţineţi şi când v-aţi hotărât,

fiind unul din iniţiatori, să susţineţi propunerea legislativă, ceea ce e perfect legitim şi chiar

normal şi obligatoriu, luaţi loc la masa... Da? Acum rămâneţi acolo, nu are... Acum nu

mai...

Vă rog, microfonul 2, şi vă rog să prezentaţi iniţiativa legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Deneş:


Stimaţi colegi, această propunere legislativă are ca obiect de reglementare

modificarea art. 1 lit. b) din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile

de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice în sensul extinderii exonerării

de la plată şi a veniturilor de natură salarială acordate în limitele legale, provenite din

actele administrative ale primarilor şi ale preşedinţilor consiliilor judeţene.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Acum am să acord cuvântul domnului secretar de stat Jiru, microfonul 10, poziţia

Guvernului.

Domnul Enache Jiru:


Considerăm că stabilirea unor drepturi salariale prin decizia primarului sau a

preşedinţilor de consilii judeţene contravine legislaţiei în domeniul salarizării personalului

bugetar.

De aceea, având în vedere aceste aspecte, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine

promovarea iniţiativei legislative.


Mulţumesc.

- 39 -

Din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnule senator

Pop Liviu, aveţi cuvântul.


Aşa cum aţi anunţat, raportul este de respingere a propunerii legislative. În data de

28 mai 2013, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, cu majoritate de voturi, a

hotărât acest lucru. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima

Cameră sesizată fiind Senatul.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Are cuvântul domnul senator Ghişe, microfonul 2.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Cu domnul senator Deneş am avut o discuţie la Grupul senatorial liberal. Domnia

Sa este de cea mai bună credinţă şi a preluat o problemă practică din administraţia publică

locală.

Este vorba despre faptul că mai mulţi primari şi preşedinţi de consilii judeţene, în

dorinţa de a face bine colegilor din aparatul propriu de specialitate al primăriei sau al

consiliului judeţean, după caz, au acordat nişte prime care nu erau aprobate de către

autoritatea deliberativă, de către consiliul local sau consiliul judeţean.

După ce Curtea de Conturi şi-a făcut raportul şi a constatat că s-au alocat aceste

prime, se duce, în mod normal, să recupereze sumele acordate fără bază legală la nivelul

primăriei sau consiliului judeţean, să le recupereze de la beneficiari, adică de la

funcţionarii publici care au primit aceste prime. Este cât se poate de logic. Că doar nu era

să le impute celui care le-a acordat nelegal, că nu le-a dat din banii lui. Şi, din această

încurcătură, s-a născut situaţia că unii au acordat prime fără să aibă la bază hotărâri de

consiliu judeţean sau hotărâri de consiliu local.

Mai mult, sunt situaţii când hotărâri de consiliu local sau consiliu judeţean valabile,

acceptate ca atare de către prefecţi după controlul de tutelă administrativă, au rămas în

vigoare şi a venit Curtea de Conturi şi, în loc să se ducă în contencios administrativ să

anuleze respectivele acte administrative, hotărâri de consiliu local sau consiliu judeţean,

s-au dus direct să impute primele funcţionarilor publici.

Aici este o situaţie de interpretare greşită la nivelul autorităţilor publice locale a

unor legi specifice de natură salarială, aceasta şi altele conexe. Ce ar merita să se facă

- 40 -

totuşi? Ar merita să se dea o hotărâre de Guvern, prin care să se atenţioneze, deşi termenul

nu este cel mai bine folosit, să se normeze limitele în care autorităţile publice locale

executive – că sunt preşedinţi de consilii judeţene, că sunt primari, pot acorda astfel de

prime în condiţiile autonomiei financiare locale. Pentru că, dacă aprobă consiliile locale şi

consiliile judeţene, care, după lege, au autonomie financiară – unităţile administrativ-teritoriale

–, şi hotărârile de consiliu judeţean sau consiliu local sunt legale, în vigoare, vine Curtea de

Conturi să impute funcţionarilor publici faptul că au primit, în condiţii legale, pe hotărâri în

vigoare, aceste sume. Nu este corect, cum nu este corectă nici situaţia astalaltă, prin care

primarii sau preşedinţii de judeţe dau prime fără să aibă la bază hotărâri de consiliu local

sau consiliu judeţean.

Deci asta ar fi recomandarea, odată cu respingerea acestei propuneri legislative, ca

să existe o hotărâre de Guvern dată în aplicarea legii, care să elimine situaţiile confuze care

sunt în practica administraţiilor locale când se dau prime, fie avem hotărâri în vigoare, dar

nu sunt anulate actele administrative – mă refer la hotărâri – fie nu avem hotărâri, dar

primarii dau aceşti bani şi, după nu ştiu câţi ani, doi, trei ani, vine Curtea de Conturi să

ceară să vină banii înapoi la buget. Mulţumesc.

Deci recomandarea este să respingem propunerea legislativă, dar să apară şi o

hotărâre de Guvern, care să clarifice aceste situaţii pentru administraţiile locale, mai ales la

primării, unde aparatul de specialitate este mic ca număr de specialişti – economişti şi

jurişti – care să-i consilieze pe primari, că nu există lege care să spună că primarul trebuie

să aibă studii juridice sau studii economice.

Dar dacă îmi mai permiteţi o intervenţie, trebuie făcută o precizare. Există o

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 199 din 1999, care, prin articolele – zic din

memorie – 12, 22, 25 precizează că ordonatorul principal de credite poate face plăţi numai

în baza vizei de control financiar preventiv.

Or, aici, apare o problemă din controlul defectuos al Curţii de Conturi, care întâi să

vadă dacă există viză de CFP şi există hotărâre de consiliu local în vigoare. Atunci, nu

mergi să impuţi oamenilor care au primit în condiţii legale – mă refer la funcţionarii

publici – aceşti bani. De aceea, o hotărâre de Guvern, care să expliciteze condiţiile în care

se pot da astfel de prime, este cât se poate de necesară.

Mulţumesc.


Mai sunt alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori în legătură cu

dezbaterile generale?

- 41 -

Dacă nu mai sunt, intrăm în procedură de vot.

Domnul secretar de stat Jiru – microfonul 10 – la ceea ce, foarte aplicat, a spus

domnul senator, are un răspuns?

Domnul Enache Jiru:

Nu, nu. Nu avem acum un răspuns. Fiind hotărâre de Guvern, trebuie să studiem

mai întâi şi temeiul legal, adică articolul din Legea nr. 84/2012 care să prevadă expres că

Guvernul trebuie să ia o reglementare în acest sens. Doar trebuie să ne daţi puţin timp să

analizăm. Mi-am notat cererea de aici şi o s-o analizăm.


Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamnelor şi domnilor, intrăm în procedură de vot.

Este vorba despre punctul 6. Raportul comisiei este de respingere a propunerii

legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem

prima Cameră sesizată.

Doamnelor şi domnilor, vă consult prin vot.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Mulţumesc.

Cine este împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt, dar sunt colegi care nu au votat.

Câţi au fost în favoare? 87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat.

Mulţumesc.

Vă rog să transmiteţi la...


Da, propunerea legislativă a fost respinsă şi trimitem la Camera Deputaţilor,

doamnelor şi domnilor din secretariatul tehnic.

*

Trecem la punctul următor, punctul 7, Propunerea legislativă privind declararea

zilei de 9 Mai, Ziua Independenţei Naţionale a României, sărbătoare naţională legală, zi

nelucrătoare.


Raportul este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice.

Iniţiator este domnul Diaconu Mihai-Bogdan, deputat al Grupului parlamentar al

PSD. Este prezent? Nu este prezent. Nu susţine.

- 42 -

Partea vizată este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 8, vă rog să ne prezentaţi

punctul de vedere al Guvernului.



Guvernul nu susţine această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât Codul

muncii prevede că se mai pot stabili şi alte zile libere decât cele prevăzute în mod expres,

negociate prin contractul colectiv de muncă, între angajatori şi partenerii sociali.

Mulţumesc.


Bun. Noi, Senatul, dacă vrem, putem... sau Parlamentul, să hotărâm altfel.

Dau cuvântul, din partea comisiei, domnului preşedinte Pop Liviu.

Aveţi cuvântul, microfonul 6.



Aşa cum aţi anunţat, în data de 28 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. În raport cu obiectul de

reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind

prima Cameră sesizată.

Menţionez că votul comisiei este fundamentat pe faptul că, în contextul economic

actual, propunerea legislativă nu este sustenabilă din punct de vedere financiar.

Mulţumesc.



Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Aveţi cuvântul, doamna senator.



Iertaţi-mă. Mă aşteptam ca domnii de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau măcar comisia noastră să fi găsit un motiv plauzibil

pentru respingerea acestei propuneri legislative, şi anume faptul că, normal, această zi, ar

trebui să fie 10 mai. Şi nu pentru că aş susţine eu Casa Regală – departe de mine acest

gând, în acest moment – ,ci pentru faptul că istoria spune lucrul acesta şi cine a citit

- 43 -

„Povestea unei coroane de oţel” a lui Coşbuc ştie foarte clar. S-a proclamat, într-adevăr, în

Parlament, pe 9 mai, dar de ce? Pentru că 9 mai era sâmbătă, şi duminică nu lucra

Parlamentul.

Deci ziua noastră de independenţă naţională este 10 mai. Aceea ar trebui să fie zi

liberă şi sărbătoare, într-adevăr, a românilor, iar chestiunile astea cred că ar fi trebuit aduse

în vedere şi cred că ar fi trebuit respinsă propunerea legislativă pe această bază, pe bază de

documente istorice.


Mulţumesc.

Am sesizat totuşi că nici Parlamentul de acum 100 de ani nu lucra duminica, ceea

ce înseamnă că noi suntem într-un trend bun.

Domnule senator Haşotti, aveţi cuvântul, microfonul central.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, propunerea legislativă trebuie respinsă. Chiar autorul propunerii legislative

este stângaci în a argumenta valoarea zilei de 9 mai. Dar, pentru a veni în întâmpinarea

solicitării sau în completarea a ceea ce spunea doamna senator Anghel, lucrurile stau în

felul următor. A fost un aranjament politic, pentru ca deputatul Nicolae Fleva, care apoi, va

face o disidenţă – drapelistă s-a numit – , să pună o întrebare în Camera Deputaţilor

ministrului de externe, care, la vremea aceea, era Mihail Kogălniceanu. Şi l-a întrebat

deputatul Nicolae Fleva care este starea dintre Principatele Unite şi Imperiul Otoman.

Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a spus: „Ce stare poate să existe între noi

şi Imperiul Otoman decât starea de război? Suntem o naţiune independentă, suntem o

naţiune de sine stătătoare.”

Dar acesta era răspunsul la o întrebare, la o interpelare, în urma unui aranjament

politic. E adevărat, în a doua zi, pe 10 mai, o delegaţie a Camerei Deputaţilor şi Senatului

se duce la principele Carol şi prezintă dezbaterea care a avut loc, iar principele Carol,

într-adevăr, pe 10 mai semnează documentul prin care România se află în stare de război şi

îşi proclamă independenţa.

Deci, într-adevăr, pe 10 mai noi trebuie să vedem, să reflectăm dacă nu cumva este

nevoie să facem sărbătoare naţională. Nu zi naţională, sărbătoare naţională.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, aş ruga Guvernul să vină cu argumente mult mai

serioase în ceea ce priveşte respingerea unei propuneri legislative. Chestiunea cu fondurile,

cu banii nu stă deloc în picioare, dar deloc, pentru că nu este afectat bugetul naţional prin

- 44 -

propunerea pe care o face colegul nostru deputat. Eventual, sunt afectate bugetele locale şi

nu stă România în loc de câteva manifestări culturale sau de depunerea unor coroane, sau

cine ştie ce alte manifestări, care, încă o dată, nu afectează bugetul naţional, ci doar

bugetele locale.

În privinţa Societăţii Române de Radio şi a Societăţii Române de Televiziune,

argumentul iniţiatorilor sigur că nu stă în picioare, pentru că acestea, în situaţia în care 10

mai, şi nu 9 mai, va deveni o sărbătoare naţională, vor trebui, sigur, să reflecteze acest

lucru prin emisiuni, aşa cum prevede legea. Deci nu mai trebuie să mai spunem acest lucru.

Prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot stabili şi alte zile libere – spune

Guvernul – şi încă o dată, ar fi mai bine să găsim argumente mai temeinice atunci când

respingem propuneri ale parlamentarilor.

Noi, Parlamentul, putem să stabilim prin lege dacă o zi devine sau nu devine zi

liberă, pentru că este declarată sărbătoare naţională. Dar, sigur, vom vota împotriva acestei

propuneri legislative prin argumentele pe care sper că le-am adus.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor...

Domnul senator Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Stimaţi colegi,

Eu cred că se cuvine să reflectăm în ce situaţie se află România cu adevărat. Să nu

fim ipocriţi, pentru că oricând putem găsi temeiuri de a sărbători şi găsim şi evenimente, şi

momente, şi naţionale, şi de altă natură, căutând să stăm acasă şi să sărbătorim cu mici, cu

bere şi cu altele, să ne stropim cu şampanie, eventual.

Problema este alta, şi de aceea, şi orientarea pe care o reprezint este de dreapta. Eu

cred că trebuie să urmăm exemplul altor ţări şi al Germaniei, de pildă, care, în momente de

criză, a strâns, a scrâşnit din dinţi, a pus capul în pământ şi au muncit şi sâmbăta, şi

duminica, şi de câte ori a fost nevoie.

Noi nu trebuie să găsim argumente la a sta acasă. Aceasta înseamnă criza, de fapt.

Noi nu trebuie acum să sărbătorim. Nu avem prea multe temeiuri pentru a sărbători. Putem

sărbători atunci când avem o Românie echilibrată, o Românie stabilă, o Românie stăpână

pe suveranitatea ei, cu adevărat, şi nu una vândută unor interese străine, aşa cum se

- 45 -

întâmplă în momentul de faţă. S-au subsumat acestor interese. De aceea, domnule

preşedinte, eu cred că trebuie să reflectăm cu multă aplecare şi, de data aceasta, să judecăm

pragmatic, şi nu cu sufletul.

Sigur că sărbătorim, dar o putem face şi prin muncă.

Vă mulţumesc.


Domnule senator Pelican, aveţi cuvântul, microfonul 2.

Domnul Dumitru Pelican:


Nu am luat de multe ori cuvântul în plen, dar, ca vechi om de presă, mă uit şi,

uneori, am impresia că vrem tot timpul să comentăm, chiar dacă avem sau nu avem

argumente.

Când vorbim de o zi de sărbătoare naţională, că o vrem zi nelucrătoare, să facem de

aici corelaţii că trebuie să sărbătorim prin muncă, iertaţi-mă, e un populism desuet. Şi să nu

uităm un lucru: România este singura ţară din Europa care are cele mai puţine zile

nelucrătoare pe an.

Despre ce vorbim, domnilor colegi şi stimate domnule preşedinte de şedinţă?

Haideţi să venim cu argumente reale, logice, iar pentru mine, ca român, 10 mai poate fi o

sărbătoare naţională. Da, este Ziua Independenţei, nu 9 mai, de acord, dar motivaţia

Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, minister pe

care-l iubesc, 12 ani l-am slujit, mi se pare de-a dreptul infantilă şi rog, doamna Bratu, ca

vechi prieteni, vechi colegi, să nu mai veniţi cu astfel de motive, de lipsă de finanţare. Sunt

puerile şi, iertaţi-mă, sunt comic de situaţie.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la procedura de

vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă consult prin vot.

Cine este pentru raportul de respingere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.


- 46 -

107 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 11 abţineri, raportul de respingere a

propunerii legislative a fost adoptat.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este trimisă la Camera Deputaţilor.

*

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind

modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/2010,

cu modificările şi completările ulterioare.


Raportul comisiei este unul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Iniţiatori sunt domnii deputaţi Murgu, Neagu şi Constantin Moisii.

Părţi vizate sunt Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice, precum şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care au un

punct de vedere negativ.

Participă doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Întreb dacă dintre domnii iniţiatori este prezent cineva care doreşte să susţină

propunerea legislativă. Nu se află în sală. Sunt deputaţi.

Trecem la punctul de vedere al ministerului care este vizat, Ministerul Muncii,

Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Doamna secretar de stat Georgeta

Bratu, aveţi cuvântul, microfonul 8.



Aşa cum ştiţi, Legea nr. 284 adoptată în 2010 s-a tot prorogat de trei ani încoace, nu

este încă în aplicare. Stabilirea unor coeficienţi arbitrari prin această propunere legislativă

nu este posibilă, pentru că, la vremea respectivă, când a fost gândit actul normativ, aceşti

coeficienţi au fost stabiliţi cu experţii Băncii Mondiale, în funcţie de importanţa şi volumul

de activitate al fiecărui post. Ca atare, este necesară o analiză, împreună cu toate celelalte

funcţii din Ministerul Afacerilor Interne, astfel încât aceşti coeficienţi să fie corelaţi.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul Pop, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială,

pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

- 47 -



Aşa cum aţi anunţat, raportul este negativ şi, în condiţiile acestea, cu unanimitate de

voturi, a fost votat acest raport.

Fac specificarea că, din punctul de vedere al comisiei, ar fi necesară o analiză mult

mai temeinică a acestei legi a salarizării unitare, pentru că sunt multe propuneri legislative

şi considerăm că Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice ar

trebui foarte repede să vină cu un punct de vedere pe ceea ce înseamnă aplicarea

Legii-cadru privind salarizarea, lege care, de trei ani de zile, se amână în aplicare.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Sunt intervenţii, la dezbateri generale, din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot. Este o lege ordinară.

Supun votului raportul de respingere a propunerii legislative.



Abţineri? Nu sunt.

Cu 102 voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a

fost adoptat.

Staţi, domnule senator Haşotti, intrăm în procedură de vot final.

Mai avem trei propuneri legislative. Nu se mai dezbat, sunt în procedură de vot.

Toate sunt rapoarte de respingere.

*

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000.

Procedură de urgenţă. Vot pe raport şi vot final.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun la vot raportul de respingere.



- 48 -

Abţineri? Nu sunt.

Respingerea a fost adoptată.

*

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind

modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu

destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a fost sesizată în fond.

Raportul este de respingere.


Procedură de vot. Supun la vot raportul de respingere.


Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 92 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de

respingere a fost adoptat.

*

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei

Avocatul Poporului.

Raportul este de respingere.


Supun la vot raportul de respingere.


Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

92 de voturi pentru.

Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc.

Încheiem la fix şedinţa de dezbateri de astăzi.

Continuăm, de la ora 18.15, sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri, care va

fi cu transmisie radio.

Reluăm lucrările mâine, la ora 9.00, cu declaraţii politice. La ora 10.30 – dezbateri.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o zi bună.

Mulţumesc, domnilor secretari, colaboratori.

- 49 -

PAUZĂ

*

(Din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Florin

Constantinescu, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Florin Constantinescu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Începem a doua parte a şedinţei noastre de astăzi cu secţiunea întrebări, interpelări.

Vă reamintesc că timpii acordaţi pe grupuri parlamentare sunt după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- Independenţi – 1 minut.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD şi-l invit la microfon pe domnul senator

Nicolae Moga.

Domnul Nicolae Moga:


Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministrul

finanţelor publice.

Obiectul întrebării se referă la „Competenţele profesionale ale personalului din

noile structuri ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF)”.

Domnule ministru,

O „ştire bombă”, apărută luni, 10 iunie a.c., în presa constănţeană, titrează: „Garda

Financiară, Autoritatea Navală a Vămilor şi direcţiile judeţene ale finanţelor publice se

pregătesc să iasă de pe scena istoriei”.

Referitor la noua structură, materialul menţionat afirmă şi că „proiectul de act

normativ nu-l obligă pe inspectorul antifraudă să aibă studii economice şi experienţă în

domeniu, nici nu prevede examinarea profesională a candidaţilor. Este greu de crezut că un

astfel de sistem de selecţie poate fi eficient”.

În acest context, pentru o corectă şi competentă informare, vă rog să precizaţi care

sunt criteriile profesionale care stau la baza selecţiei personalului de specialitate.

Solicit răspuns scris.

- 50 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator

Motoc Octavian. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator

Todiraşcu Valeriu.

Domnul Octavian Motoc:


Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Amendarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009”

Domnule prim-ministru,

Am creat o majoritate la guvernare, care şi-a propus, printre alte obiective, creşterea

gradului de absorbţie a fondurilor europene şi crearea de noi locuri de muncă. Pentru a

putea realiza aceste lucruri, trebuie o anumită consecvenţă, inclusiv în realizarea şi

adaptarea cadrului legislativ.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Boc nr. 34/2009 cu privire la rectificarea

bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi

completările ulterioare, nu au fost prevăzute niciun fel de excepţii cu privire la angajarea

de personal în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice care derulează proiecte din fonduri

structurale şi de coeziune. Astfel, s-a ajuns în situaţia, de-a dreptul hilară, de a fi finalizată

implementarea unor astfel de proiecte, iar acestea să nu poată fi exploatate din cauza

imposibilităţii de a fi efectuate angajările prevăzute în cererile de finanţare şi contractele

aferente.

Există riscul major ca pe aceste proiecte să fie aplicate de către Comisia Europeană

corecţii financiare ce se pot ridica până la 25% din valoarea totală a acestora, probabil zeci

de milioane de euro la nivel naţional.

Numai în judeţul Tulcea există două astfel de proiecte, ambele realizate în cadrul

Programului Operaţional Regional, pentru care este nevoie de circa 15 locuri de muncă

nou-create, în timp ce la nivel naţional există peste 50 de proiecte.

Pentru a încerca să stopez aplicarea de corecţii financiare în această situaţie, am

depus deja o propunere legislativă de modificare a art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2009.

Ştiţi însă că, până la finalizarea procesului legislativ în cazul acestei propuneri, va

trece destul de mult timp. În acest sens, vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi dacă

- 51 -

nu credeţi că importanţa şi, mai ales, eventualele repercusiuni ale neamendării Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, în sensul celor precizate de mine, ar motiva

intervenţia de urgenţă a Executivului în acest caz.

Vă mulţumesc.



Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL îl invit la microfon pe domnul senator

Todiraşcu Valeriu. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul

senator Marcel Bujor.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea este adresată domnului Daniel-Constantin Barbu, ministrul culturii,

referitor la „Procedura Oficiului Român pentru Drepturile de Autor de analiză tehnico-ştiinţifică

în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe”.

Stimate domnule ministru Daniel Barbu,

În temeiul Regulamentului Senatului şi Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la

informaţiile de interes public şi având în vedere cele de mai jos, respectiv:

1) calitatea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor de autoritate unică de

constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe,

conform art. 137 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată;

2) faptul că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este coordonat de ministrul

culturii, iar directorul general şi directorul general adjunct sunt numiţi prin decizia

prim-ministrului la propunerea ministrului coordonator, conform art. 137 alin. (4) din

Legea nr. 8/1996;

3) faptul că Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică al Oficiului Român pentru

Drepturile de Autor nr. 11414 din 15 mai 2013 a concluzionat că între lucrarea cu titlul

„Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, autor Victor Ponta şi Daniela Coman, pe

de o parte, şi lucrările de „Drept internaţional penal”, autor Vasile Creţu, „Curtea Penală

Internaţională, istoric şi realitate”, autor Dumitru Diaconu şi „Dreptul internaţional penal şi

infracţiunile internaţionale”, autor Grigore Geamănu nu există identitate totală de structură,

ci doar o identitate parţială de structură;

4) faptul că, în acelaşi raport menţionat mai sus, s-a mai concluzionat că nu se poate

proceda la calcularea procentului de text identic preluat, deoarece formatele lucrărilor,

- 52 -

tipul caracterelor utilizate şi paginaţiile sunt diferite, vă solicit să-mi comunicaţi

următoarele date:

1. Care este procedura după care experţii Oficiului Român pentru Drepturile de

Autor calculează procentul de text identic preluat dintr-o lucrare în alta?

2. Ce ar trebui întreprins pentru ca experţii Oficiului Român pentru Drepturile de

Autor să poată calcula acest procent, chiar dacă „formatele lucrărilor, tipul caracterelor

utilizate şi paginaţiile sunt diferite” şi a putea, astfel, răspunde la întrebarea adresată

punctual, în acest sens, de către procurorii care investighează cazul de plagiat?

Aştept răspunsul dumneavoastră scris în termenul legal.

Cu stimă.


Mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:


Întrebarea este adresată domnului Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei.

Obiectul întrebării: „Introducerea sistemului de bruiaj al telefoanelor mobile în

penitenciare”

Hotărârea Guvernului nr. 113/2010 pentru modificarea şi completarea

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a

măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1897/2006, prevede interzicerea deţinerii şi a folosirii telefoanelor mobile,

precum şi a altor dispozitive de comunicare la distanţă de către persoane private de

libertate.

În ultima vreme, numărul infracţiunilor comise prin telefon de către persoane

private de libertate este în continuă creştere, iar în vederea descurajării şi stopării acţiunilor

de introducere şi deţinere a telefoanelor mobile ar fi necesară montarea unui sistem de

bruiaj al eventualelor telefoane mobile introduse fraudulos în spaţiile de detenţie.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care

sunt măsurile pe care le veţi lua pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de

introducere şi deţinere a telefoanelor mobile, care pot favoriza comiterea unor infracţiuni

din penitenciare de către persoanele private de libertate.

- 53 -

A doua întrebare este adresată domnului George Băeşu, preşedintele Autorităţii

Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Obiectul întrebării: „Retrocedarea terenurilor forestiere”

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România prevede

restituiri în natură a clădirilor, terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi a celor

forestiere aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii

administrativ-teritoriale.

În judeţul Bacău, din 276 851 de hectare existente au fost retrocedate, după anul

1989, peste 100 000 de hectare de pădure.

În urma intrării în vigoarea a Legii nr. 165/2013, la nivelul întregii ţări, vor fi

revendicate terenuri şi păduri cu o suprafaţă totală de peste 3,6 milioane de hectare, în

valoare estimată la un miliard de euro, aflate acum în proprietatea statului. Situaţia

hectarelor de pădure retrocedate în ultimii ani arată că noii proprietari nu au fost interesaţi

de calitatea mediului, ci de tăierea şi valorificarea copacilor, rezultând astfel defrişări

masive din fondul forestier proprietate de stat şi privată.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri veţi lua pentru

ca terenurile forestiere retrocedate să nu fie administrate în mod abuziv de către proprietari,

pentru a se diminua fenomenul haotic de exploatare forestieră existent în România, cu

repercusiuni grave asupra mediului.


Cu deosebită consideraţie, senator PP-DD de Buzău, Marcel Bujor.

Mulţumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului

parlamentar al PSD. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul

senator Viorel Grigoraş.

Domnul Gheorghe Pop:


Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale şi

are ca obiect: „Corelarea învăţământului cu cerinţele pieţei muncii”.

Domnule ministru,

În fiecare an, mii de absolvenţi ai liceelor şi universităţilor ajung să supravieţuiască

o scurtă perioadă de timp din indemnizaţiile de şomaj, după care sunt întreţinuţi de părinţi,

- 54 -

deoarece nu se pot integra pe piaţa muncii. Neajunsurile vin tocmai din lipsa unei legături

şi a parteneriatelor între cele două sectoare.

Prin urmare, vă întreb, domnule ministru, care este strategia actuală a Ministerului

Educaţiei Naţionale pentru corelarea sistemului de educaţie cu piaţa muncii? Există, la ora

actuală, parteneriate public-private între autorităţi şi agenţii economici în vederea integrării

absolvenţilor pe piaţa muncii?

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie.

A doua întrebare este adresată aceluiaşi minister şi are ca obiect „Programul

«EURO 200»”.

Domnul ministru,

Având în vedere faptul că preţurile produselor IT s-au majorat în ultimii ani şi

computerele mai performante sunt inaccesibile familiilor cu venituri modeste, aveţi în

vedere, pentru anul şcolar 2013 – 2014, modificarea criteriilor de accesare a Programului

„EURO 200” şi majorarea sumei alocate ca sprijin pentru achiziţionarea computerelor?

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, Gheorghe Pop, senator de Sălaj.




Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraş. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Domnul Viorel Grigoraş:


Prima întrebare este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor şi

se referă la: „Suplimentare cursă TAROM”.

Domnule ministru,

Pe relaţia Suceava – Bucureşti există o singură cursă TAROM. În ultimele două

luni, s-a constatat o necesitate acută a suplimentării cu încă o cursă pe această rută.

Solicitările, în primul rând, ale oamenilor de afaceri, dar şi ale altor cetăţeni din Suceava şi

Botoşani, ar fi ca aceasta să fie cu plecare de la aeroportul din Suceava până în ora

amiezii.

Luând în considerare argumentele prezentate, vă rog să precizaţi dacă aveţi în

vedere introducerea unei curse suplimentare pe relaţia Suceava – Bucureşti.

- 55 -

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educaţiei

naţionale.

Obiectul întrebării: „Retragere titlu de profesor în judeţul Botoşani”

Domnule ministru,

Am primit de la domnul Nicolaie Ştefanov memoriul cu privire la faptul că, în anul

2011, a pierdut titulatura de profesor printr-un abuz. Deşi a înaintat conducerii ISJ

Botoşani, în anii 2012 şi 2013, o serie de adrese şi memorii, nu a primit răspuns.

Dată fiind gravitatea faptelor semnalate, vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi la

curent cu actele de abuz din teritoriu şi să dispuneţi verificarea acestui caz.

Ataşez prezentei memoriul domnul Nicolaie Ştefanov din Botoşani.

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns scris.

Mulţumesc.



Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.


Mulţumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Lucia-Ana Varga, ministrul delegat pentru ape,

păduri şi piscicultură.

Obiectul întrebării: „Drama pădurilor româneşti, incapacitate sau dezinteres?”

Doamnă ministru,

În ultimii ani, sunt trase semnale de alarmă privind modul de exploatare a pădurilor

din România. Aceasta se înteţeşte, pentru că lucrurile au căpătat o amploare fără precedent,

conform informaţiilor din presă, dar, îndeosebi, celor primite de la Federaţia Proprietarilor

de Păduri şi Păşuni din România – „Nostra Silva”.

Tăierile ilegale au devenit un fenomen greu de monitorizat şi de stopat.

Conform Regulamentului (UE) nr. 995/2010 este interzisă comercializarea pe piaţă

a lemnului tăiat ilegal, statele europene fiind obligate să implementeze procedurile de

monitorizare independentă a exploataţiilor forestiere şi de control din partea statului, mai

ales în zonele de mare vulnerabilitate şi risc.

- 56 -

Faţă de situaţia gravă în care se află pădurile româneşti, vă rugăm să ne răspundeţi

la următoarele întrebări:

1. De ce sistemul integrat de urmărire a masei lemnoase – SUMAL, care asigură şi

verifică traseul masei lemnoase, de la pădure pe circuitul economic, nu este folosit

sistematic?

2. Cum urmăreşte ministerul acest traseu, de la proprietar până la plasarea pe piaţă,

pentru a monitoriza legalitatea circuitului masei lemnoase introduse pe piaţă?

3. Cum vor fi transpuse în România, faptic, nu doar normativ, reglementările

Uniunii Europene privind exploatarea forestieră?

Vă mulţumesc.

Solicităm răspuns în scris.


Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneş.

Doamna Gabriela Firea:


Întrebarea mea este adresată domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul

fondurilor europene, şi domnului Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei.

Obiectul întrebării: „Durata proceselor între firmele participante la licitaţiile pentru

lucrări finanţate din fonduri europene”

Stimaţi domni miniştri,

Având în vedere interesul naţional de creştere a gradului de absorbţie al fondurilor

europene pentru a rezolva problemele cetăţenilor: lucrări de asfaltare, alimentare cu apă,

canalizări, racordare la reţelele de gaze, construcţii de şcoli, grădiniţe, spitale etc., şi că

legislaţia în domeniu ar trebui, cred, adaptată ritmului de absorbţie necesar, vă întreb dacă

aveţi în vedere corectarea legislativă, astfel încât procesele care se află pe rolul instanţelor

de judecată, între societăţile comerciale participante la licitaţiile organizate de autorităţile

publice locale sau centrale, să aibă o durată mai scurtă, mai rezonabilă, pentru a nu fi

blocate bugetele europene, iar lucrările să rămână, la rândul lor, nefinalizate mult prea mult

timp.

De asemenea, domnilor miniştri, vă întreb dacă aveţi în vedere descurajarea prin

lege a contestatarilor de profesie, prin introducerea unor condiţii mai ferme de eligibilitate

şi criterii de bonitate pentru participarea la licitaţiile publice.


- 57 -

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.


Domnul senator Ioan Deneş, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereş.

Domnul Ioan Deneş:

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Numărul controalelor privind munca fără forme legale”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi preciza câte controale au fost efectuate de la

începutul anului în judeţul Bistriţa-Năsăud referitoare la descoperirea celor care practică

munca fără forme legale, care este valoarea amenzilor aplicate şi câte dosare de cercetare

au fost întocmite de către inspectorii de muncă.

În acelaşi timp, vă rog să-mi precizaţi, doamnă ministru, dacă ministerul pe care-l

conduceţi are în lucru înăsprirea sancţiunilor pentru cei care angajează persoane fără forme

legale.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns şi vă asigur de întreaga mea consideraţie.



Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereş. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Creţu.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Alexandru Pereş:


Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Victor-

Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Pe când alegeri parţiale în Colegiul uninominal nr. 8,

Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti?”


Mandatul de senator al domnului Dan Voiculescu a încetat prin adoptarea Hotărârii

Senatului nr. 2 din 28 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 60 din 28 ianuarie 2013.

- 58 -

Conform art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35 din 13 martie 2008 „În caz de încetare a

mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri

parţiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator,

doar că nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru

alegerile parlamentare. Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a

prevederilor prezentului titlu, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al

României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz, prin care se

constată încetarea mandatului unui deputat sau senator”.

Ţin să amintesc că art. 1 alin. (5) din Constituţia României prevede: „În România,

respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Având în vedere situaţia prezentată mai sus, doresc să-mi comunicaţi, domnule

prim-ministru, care sunt motivele pentru care nu se aplică dispoziţiile legale privind

organizarea alegerilor parţiale în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul

uninominal nr. 8.


Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereş.


naţionale.

Obiectul întrebării: „Manuale şcolare, pline de informaţii eronate”

Domnule ministru,

Încep întrebarea mea cu o scurtă istorisire. Într-un interviu acordat portalului de

ştiri HotNews.ro., Neagu Djuvara a declarat că a început să scrie celebra lui carte „O scurtă

istorie a românilor povestită celor tineri”, deoarece „cărţile de şcoală care s-au făcut acum,

după căderea lui Ceauşescu, nu au făcut altceva decât să-l elimine pe Ceauşescu, dar au

aceeaşi limbă de lemn şi aceeaşi mentalitate comunistă ca şi înainte”.

Legat de ceea ce am citat mai sus şi despre informaţiile care se găsesc în manualele

şcolare după care învaţă elevii, am citit în presă că în acestea se regăsesc informaţii

depăşite. De exemplu, conform informaţiilor apărute pe site-ul 9am.ro, în manualul de

Cultură civică de clasa a VIII-a, de la Editura „All”, la capitolul „Patriotism”, elevilor li se

spune că, după terminarea studiilor, vor face armată un an, deşi stagiul obligatoriu a fost

desfiinţat în anul 2005. De asemenea, se vorbeşte despre aderarea, pe viitor, a României la

Uniunea Europeană sau la NATO, obiective care au fost atinse cu ani în urmă. Aş putea să

vă mai spun că, în unele manuale de geografie, apare informaţia conform căreia România

- 59 -

se învecinează cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, alianţă statală dispărută în

anii ’90.

Domnule ministru,

Constat că, în continuare, educaţiei nu i se acordă atenţia cuvenită, informaţiile

prezentate în manuale sunt desuete, iar noi ne întrebăm de ce elevii nu promovează

examenele de la sfârşit de ciclu de învăţământ.

Drept urmare, domnule ministru, doresc să-mi comunicaţi:

1. Cine evaluează manualele şcolare şi pe ce criterii?

2. Cât de des sunt verificate şi care sunt structurile conexe cu domeniul educaţiei

care verifică informaţiile ce apar în manualele şcolare, odată ce acestora li se dă permisiuni

de a fi tipărite?

3. De ce apar informaţii eronate în manualele şcolare după care învaţă elevii şi cine

este răspunzător pentru aceste erori?



Mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Creţu. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

Doamna Gabriela Creţu:


Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, şi se referă la „Modalitatea de calcul a vechimii

la pensionare pentru foştii membri CAP care deţin dovada muncii măsurată în bani, nu în

norme de muncă”.

Există cazuri frecvente în care foştii membri cooperatori pot dovedi legal

participarea la activitate prin sumele încasate în anii respectivi, nu prin numărul normelor

de muncă: luând în considerare doar numărul situaţiilor sesizate în Colegiul nr. 2, Vaslui,

pe care-l reprezint, problema pare a nu fi izolată.

Legea nr. 80/1992, care reglementează aspectele legate de pensiile foştilor

cooperatori, prevede că „Timpul util se stabileşte în ani, prin raportarea volumului de

muncă exprimat în norme (…)” şi continuă articolul respectiv.

- 60 -

În aceste condiţii, apare o discriminare evidentă la calculul vechimii în muncă

pentru cei care, deşi au muncit în cadrul CAP, nu au contribuţia evaluată în norme de

muncă, ci în bani.

Având în vedere această situaţie, solicit următoarele informaţii:

- dacă s-au întreprins demersuri de către minister în privinţa soluţionării problemei

sesizate, luând în considerare că este foarte plauzibil ca aceasta să mai fi fost ridicată şi în

trecut;

- şi dacă ministerul consideră necesară o modificare legislativă pentru soluţionare

sau există, în baza legislaţiei existente, posibilitatea transformării sumelor de bani câştigate

în norme de muncă.


Cu întreaga consideraţie, Gabriela Creţu, Grup PSD, Colegiul nr. 2, Vaslui.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamnă senator.

Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se

pregăteşte domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Întrebarea este adresată domnului viceprim-ministru Daniel Chiţoiu, ministrul

finanţelor publice.

Obiectul întrebării se referă la „Posibilitatea ca şi pensionarii cu pensii peste 1 000

de lei să poată să redirecţioneze 2% din impozit”.

Domnule ministru,

După cum ştiţi, conform prevederilor art. 84 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, contribuabilii nu pot dispune asupra sumei reprezentând până la 2%

din impozitul datorat, dacă obţin numai venituri din pensii.

Având în vedere faptul că pensiile peste 1 000 de lei sunt impozitate cu 16%,

impozit unic, considerăm că şi beneficiarii acestora trebuie să dispună de dreptul de a

redirecţiona 2% din impozitul datorat către entităţile nonprofit, unităţile de cult, precum şi

pentru acordarea de burse private, conform legii, asemenea celorlalte persoane plătitoare

de impozit pe venit.

- 61 -

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi punctul dumneavoastră

de vedere şi care este raţiunea pentru care pensionarii cu pensii peste 1 000 de lei,

impozitate conform legii, nu pot redirecţiona două procente din impozitul datorat.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.




Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Rotaru:


Am o interpelare şi o întrebare adresate domnului Robert Cazanciuc, ministrul

justiţiei.

„Motivul care a stat la baza propunerii pentru desfiinţarea Judecătoriei Însurăţei”.

Domnule ministru,

Săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Raportul de

desfiinţare a 30 de instanţe şi a parchetelor de pe lângă acestea, între care şi Judecătoria

Însurăţei din judeţul Brăila.

Unul dintre principalele criterii a fost volumul de activitate, urmărindu-se

eficientizarea justiţiei prin reorganizarea instanţelor şi a parchetelor cu volum mai mic de

3 600 de cauze. Precizez că, în anul 2012, la Judecătoria Însurăţei s-au înregistrat 2 629 de

cauze pe rol, acestea împărţindu-se la 3 judecători, care au o încărcătură de 876 de dosare

pe judecător, ceea ce nu este tocmai de neglijat.

Un alt criteriu a fost cel al posibilităţii de rearondare a localităţilor la alte instanţe.

În situaţia în care Judecătoria Însurăţei ar fi desfiinţată, comunele arondate acesteia ar fi

redistribuite către Judecătoria municipiului Brăila şi către cea din Făurei. Spaţiul în care îşi

desfăşoară activitatea instanţa din Brăila este deja insuficient, iar distribuirea personalului

de la Însurăţei la Brăila ar face imposibilă funcţionarea instanţei.

Alte criterii menţionate în Raportul CSM ţin de infrastructură, distanţe de parcurs

până la sediile instanţelor la care vor fi rearondate localităţile din judecătoriile desfiinţate,

numărul de locuitori deserviţi, schema de personal. Judecătoria Însurăţei deserveşte 49 000

de locuitori, aproape 40% din totalul locuitorilor judeţului Brăila, exceptând municipiul, un

- 62 -

număr care nu poate fi ignorat. Deplasarea justiţiabililor la instanţă se face exclusiv pe căi

rutiere, cu mijloacele de transport în comun cu un orar relativ redus, neexistând cale ferată

în zona respectivă. Adăugăm aici şi situaţia financiară precară a majorităţii locuitorilor

deserviţi şi putem concluziona: desfiinţarea Judecătoriei Însurăţei ar îngrădi accesul la

justiţie pentru mai mult de o treime din populaţia judeţului Brăila.

În motivarea CSM se precizează, printre altele: „rezultatele unor astfel de procese

ample de reformă nu trebuie să fie legate în mod neapărat de reducerea costurilor bugetare

în detrimentul unui acces la justiţie adecvat, ci rezultatul concret al proceselor de reformă îl

constituie tocmai eficientizarea, creşterea calităţii actului de justiţie”.

Având în vedere cele prezentate, vă rog, să-mi comunicaţi, domnule ministru, care

sunt, concret, motivele care au dus la înscrierea Judecătoriei Însurăţei pe lista pentru

desfiinţare, dar şi cum credeţi că se vor realiza eficientizarea şi creşterea actului de justiţie

în contextul efectelor desfiinţării Judecătoriei Însurăţei, adică înghesuirea judecătorului cu

tot cu dosare de la Însurăţei la Brăila, dar şi îngreunarea accesului la justiţie a zeci de mii

de brăileni.

Şi întrebarea este adresată tot domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei.

Obiectul întrebării: „Sistemul de eliberare condiţionată şi posibilitatea monitorizării

recidiviştilor”

Domnule ministru,

O crimă abominabilă a şocat de curând opinia publică din România. O femeie a fost

violată, apoi ucisă şi tranşată. Autorul faptei, un recidivist care în urmă cu câţiva ani a

violat o tânără şi a tăiat-o cu cutterul, a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare.

Odată ajuns după gratii, infractorul nu s-a cuminţit şi a trimis ameninţări victimei,

că o va omorî de îndată ce va ieşi din închisoare.

După 5 ani şi 3 luni, bărbatul reuşeşte să obţină eliberarea condiţionată, la a treia

încercare. În decizia de punere în libertate instanţa notează, printre altele, că bărbatul a dat

dovezi temeinice de îndreptare.

La doar o lună de la eliberarea condiţionată, infractorul loveşte din nou, iar de data

aceasta escaladează în violenţă, victima fiind nu doar violată, ci şi ucisă, şi tranşată.

Prima întrebare care ne vine în minte după ce aflăm detalii despre autorul crimei

este: dacă putea fi evitată această tragedie. În România, violatorii nu întâmpină prea mari

probleme în a obţine eliberarea condiţionată. Statistica stă dovadă că indivizii certaţi cu

moralitatea nu se sfiesc să comită violuri şi crime. Unii sunt la prima abatere, alţii „au prins

- 63 -

gustul” şi, odată scăpaţi de după gratii, se întorc la vechile obiceiuri sau, mai grav, adaugă

noutăţi în repertoriu.

Avem şi cazuri ajunse celebre, precum cel al lui Petru Gavrilaş din Iaşi, care, în

2010, a băgat 16 femei în spital, după ce le-a înţepat, pe stradă, cu un briceag. Bărbatul era

recidivist şi mai fusese condamnat de două ori pentru viol. Sau cazul „Lăzărică”, un

recidivist, violator în serie, pus în libertate după ce adunase pedepse însumând 32 de ani de

închisoare. Din fericire, individul a fost reîncarcerat. Şi exemplele pot continua.

În aceste condiţii, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este numărul

violurilor comise de recidivişti şi dacă, în contextul creşterii numărului infracţiunilor

comise de recidivişti, consideraţi că fi necesară o modificare a sistemului de eliberare

condiţionată, probabil introducerea monitorizării recidiviştilor aşa cum se întâmplă în SUA

şi în alte state din Uniunea Europeană.

Solicit răspuns în scris la ambele întrebări.


(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Vă rog să-mi permiteţi să prezint şi eu cele două întrebări pe care le am.

(Domnul senator Florin Constantinescu, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează

la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae-Liviu Dragnea, ministrul

dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Obiectul întrebării: „Modernizare drum comunal – DC 131C, comuna Vânători,

judeţul Iaşi”

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, am dorit să vă informez despre necesitatea modernizării drumului

comunal 131C, comuna Vânători, judeţul Iaşi.

În acest sens, s-a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice un proiect de modernizare a drumului comunal 131C, pe o distanţă de 6,8

kilometri, în comuna Vânători, judeţul Iaşi.

Valoarea totală a investiţiei este de 6 052 000 de lei.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneţi alocarea

sumei de 6 052 000 lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 577/1997, în vederea începerii

lucrărilor de modernizare prin asfaltare.

- 64 -

Vă mulţumesc.


Cu deosebit respect, senator de Iaşi, Florin Constantinescu.


naţionale.

Obiectul întrebării: „Consolidare, modernizare Şcoala Generală cu clasele I – VIII,

Şipote, judeţul Iaşi”


Prin prezenta aş dori să vă informez că, pentru buna desfăşurare a activităţilor

didactice ale elevilor care studiază la Şcoala Generală cu clasele I – VIII, din comuna

Şipote, judeţul Iaşi, sunt necesare lucrări de consolidare şi modernizare.

Studiul de fezabilitate a fost depus pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013

şi a fost inclus în Lista de rezervă nr. 927 din data de 1 februarie 2010.

Domnule ministru, având în vedere faptul că bugetul comunei Şipote nu dispune de

fondurile necesare consolidării şi modernizării unităţilor de învăţământ, vă rog să dispuneţi

alocarea sumei de 4 712 mii de lei pentru Şcoala Generală cu clasele I – VIII, comuna

Şipote, judeţul Iaşi.

Vă mulţumesc.


(Domnul senator Florin Constantinescu, vicepreşedinte al Senatului, revine la

prezidiu.)

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului

parlamentar al PSD. Se pregăteşte doamna senator Miron Vasilica-Steliana.

Domnul Gheorghe Saghian:

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Specializare la locul de muncă”

Stimată doamnă ministru,

În urma audienţelor acordate la biroul senatorial din Galaţi, o serie de mici

întreprinzători au fost interesaţi de modalitatea în care firmele pe care le conduc pot forma

adulţi ca muncitori specializaţi în domeniul lor de activitate.

În acest sens, vă rog să-mi comunicaţi care sunt posibilităţile ca aceste persoane

juridice să specializeze persoane la sediul acestora.

Solicit răspuns oral şi în scris.

- 65 -

Cu deosebită stimă, Gheorghe Saghian, senator de Galaţi.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor

publice.

Obiectul întrebării: „Sumele suportate de stat ca urmare a rejudecării cauzelor”


Codul penal prevede că persoanele care au fost condamnate definitiv au dreptul la

reparare, de către stat, a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronunţat o

hotărâre definitivă de achitare, stabilind şi felul, şi întinderea reparaţiei. În toate cazurile,

reparaţia este suportată de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. Astfel, pentru obţinerea

reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poate adresa tribunalului în a cărui

circumscripţie domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul

Finanţelor Publice.

În acest sens, vă rog să-mi comunicaţi sumele suportate de stat ca urmare a

rejudecării cauzelor pe ultimii cinci ani.


Cu deosebită stimă, Gheorghe Saghian, senator de Galaţi.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnul senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, doamna senator Miron Vasilica-Steliana. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin-Lazăr

Constantin.

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Mulţumesc.

Întrebare adresată domnului ministru Relu Fenechiu, Ministerul Transporturilor.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea drumului naţional 17B, Piatra Neamţ – Vatra

Dornei”

Domnule ministru,

Drumul naţional 17B, Piatra Neamţ – Vatra Dornei, care leagă două zone turistice

de o importanţă majoră, este într-o stare continuă de degradare din cauza exploatării

intensive a masei lemnoase cu concursul larg al autorităţilor.

Acest drum naţional asigură accesul spre Ceahlău, Rarău, mânăstiri, Lacul Bicaz şi

scurtează drumul dintre Maramureş şi sudul Moldovei.

- 66 -

Practic, drumul naţional 17B a devenit impracticabil, micile afaceri din turism fiind

iremediabil afectate.

Având în vedere importanţa turistică a zonei, vă întreb, domnule ministru, care sunt

măsurile pe care intenţionaţi să le adoptaţi pentru remedierea acestei situaţii?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.


Mulţumesc şi eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Lazăr-Sorin Constantin.

Se pregăteşte, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru

Cordoş.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:


Prima întrebare o adresez domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice.


Având în vedere aprobarea investiţiei având ca obiect „Modernizare drumuri prin

asfaltare în comuna Mogoşeşti-Siret, judeţul Iaşi”, în cadrul Programului Naţional de

Reabilitare şi Modernizare – 10 000 de km de drumuri de interes judeţean şi de interes

local, vă rog să-mi comunicaţi stadiul de derulare al acestui obiectiv de investiţii şi data

preconizată pentru finalizarea acestuia.

A doua întrebare o adresez domnului preşedinte Adrian Gearâp, Administraţia

Fondului de Mediu.

Stimate domnule preşedinte,

Multe parcuri din mediul rural au fost modernizate ca urmare a finanţărilor prin

Fondul de Mediu. Sunt însă şi investiţii începute, dar nefinalizate încă.

În acest sens, vă rog să-mi comunicaţi dacă, la momentul actual, se mai fac

finanţări pentru parcuri, ce proiecte sunt în curs de derulare la nivelul judeţului Iaşi şi care

este stadiul acestora.

La ambele întrebări solicit răspuns oral şi în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iaşi, Sorin-Constantin Lazăr.




- 67 -

Din partea, Grupului parlamentar al PSD domnul senator Alexandru Cordoş. Se

pregăteşte domnul senator Liviu-Marian Pop.

Domnul Alexandru Cordoş:


Stimaţi colegi,

Întrebarea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Combaterea infracţionalităţii în localităţile mici”

Domnule ministru,

Din punct de vedere al infracţionalităţii situaţia se prezintă foarte grav pentru

comuna Floreşti, cea mai mare comună din judeţul Cluj şi din România.

Sute de dosare penale, mai bine de jumătate dintre ele cu autor necunoscut, au fost

înregistrate în primele luni ale acestui an. La o populaţie de peste 20 000 de locuitori, pe un

schimb, lucrează doar 5 – 6 poliţişti. Media e de trei ori mai mică faţă de cea europeană.

Având în vedere că în administraţia publică posturile sunt blocate, o variantă pentru

asigurarea pazei bunurilor publice şi private de pe raza comunei Floreşti ar fi un contract

cu o firmă privată. În buget însă nu sunt alocate fonduri pentru o asemenea activitate,

motiv pentru care, probabil până la o eventuală rectificare bugetară, nu poate fi vorba de

punerea în aplicare a acestei variante.

Domnule ministru,

Deoarece situaţia prezentată nu este o problemă singulară în România, vă rog să

aveţi amabilitatea de a-mi preciza ce măsuri veţi adopta pentru a sprijini activitatea

poliţiştilor din aceste localităţi.


Şi, a doua întrebare, foarte scurtă, adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul

fondurilor europene, şi domnului Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor publice.

Obiectul întrebării: „Eficientizarea implementării proiectelor cu finanţare

europeană”

Domnilor miniştri,

Iniţiatorii proiectelor cu finanţare europeană se confruntă cu implementarea greoaie

a acestora. Una din cauzele apariţiei de întârzieri în demararea efectivă a proiectelor o

constituie existenţa pe lanţul achiziţiilor publice a prea multe instituţii, care dau soluţii

contradictorii şi măresc enorm termenele.

- 68 -

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi preciza ce

direcţii de acţiune sunt adoptate la nivelul celor două ministere pentru a simplifica

procedura de atribuire şi a scurta termenele de decontare.


Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu-Marian Pop.



Prima mea întrebare se adresează domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul

Educaţiei Naţionale.

Obiectul întrebării: „Care este situaţia aplicării Ordinului MECTS nr. 5553/2011 şi

a Ordinului MECTS nr. 4111/2012?”

Domnule ministru,

Mai multe cadre didactice din ţară reclamă faptul că aplicarea Ordinului MECTS

nr. 4111 din 22 mai 2012 pentru modificarea Metodologiei privind echivalarea pe baza

ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul de 3 ani

sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă,

pentru cadre didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului

educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5553/2011, este blocată şi că eliberarea

atestatelor de echivalare este, de asemenea, îngreunată, atât la nivelul Universităţii „1

Decembrie” din Alba-Iulia, cât şi la nivelul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Pentru a avea o mai bună imagine asupra acestui subiect, vă anexăm, domnule ministru, un

memoriu transmis de mai multe cadre didactice din zona Cluj – Alba.

Având în vedere cele expuse anterior, vă întreb, domnule ministru, care este situaţia

aplicării prevederilor Ordinului MECTS nr. 5553/2011 şi ale Ordinului MECTS nr. 4111/2012

la nivelul celor două instituţii de învăţământ superior?


A doua întrebare se adresează tot domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul


Obiectul întrebării: „Când se vor debloca posturile auxiliare şi nedidactice din

învăţământ?”

Domnule ministru,

- 69 -

În ultimul timp, am primit mai multe semnale din teritoriu cu privire la faptul că

mulţi angajaţi din şcoli şi grădiniţe prestează diverse activităţi, cum sunt cele de secretariat,

fără a fi plătiţi în raport cu această activitate din cauză că aceste posturi sunt blocate de ani

buni.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este situaţia

statistică a acestor activităţi prestate fără a fi remunerate şi când opinaţi dumneavoastră că

se vor debloca aceste posturi auxiliare şi nedidactice din învăţământ?


Mulţumesc.



Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susţină întrebările la microfon, vreau să vă

reamintesc, pentru stenogramă, că au depus întrebări în scris, la secretariatul şedinţei:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Bădălău Niculae, Toma Ion, Donţu

Ovidiu-Liviu, Oprea Ştefan-Radu, Bota Marius-Sorin-Ovidiu, Butunoi Ionel-Daniel;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Ichim Paul, Bodea Cristian-Petru, Boeriu

Valeriu-Victor, Tomoiagă Ştefan-Liviu;

- din partea Grupului parlamentar al PDL: Chiru Christian Gigi, Ungureanu Mihai-Răzvan,

Ghilea Găvrilă, Marian Dan-Mihai, Rogojan Mihai-Ciprian, Tişe Alin-Păunel;

- din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Ioniţă Dan-Aurel, Marin Nicolae,

Agrigoroaei Ionel, Popa Constantin, Butnaru Florinel, Vochiţoiu Haralambie;

- din partea Grupului parlamentar al PC: Niţă Mihai;

- din partea senatorilor independenţi: Marian Valer.

Cu aceasta am terminat cu întrebările, trecem la interpelări şi îl invit la microfon pe

domnul senator Coca Laurenţiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Laurenţiu Florian Coca:


Interpelarea mea este adresată domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul


Obiectul interpelării: „Calvarul învăţătorilor care solicită acordarea atestatului de

echivalare.”

Domnule ministru,

Prevederile Legii educaţiei nr. 1/2011 s-au abătut ca un uragan asupra învăţătorilor

titularizaţi de zeci de ani pe posturile ocupate, cu definitivate şi grade didactice obţinute şi

- 70 -

recunoscute şi care îşi vedeau de munca profesională la catedră, cu elevii, pentru care s-au

pregătit, căreia i s-au dedicat.

Mai întâi li s-a spus că nu mai pot preda dacă nu urmează studii universitare pentru

a deveni profesori, apoi li s-a cerut să-şi echivaleze studiile prin obţinerea unui atestat de

echivalare, iar după ce şi-au întocmit dosarele şi le-au trimis la inspectoratele şcolare,

unele universităţi le-au respins acordarea atestatului pe varii motive. Este şi cazul

învăţătorilor şi educatorilor din judeţul Vâlcea, cărora, din 40 de dosare, le-au fost respinse

36 de către Universitatea „1 Decembrie” din Alba-Iulia.

Domnule ministru, este vorba de învăţători şi educatori cu vechime în învăţământ,

cu rezultate deosebite în pregătirea copiilor, care au urmat cursuri de pregătire

psihopedagogică şi de metodică a muncii didactice şi care, acum, sunt trimişi pentru

echivalări, într-un dute-vino, pe la universităţi şi inspectorate.

Menţionez că nu este vorba de cazuri izolate, ci de acest impediment se loveşte

marea majoritate a învăţătorilor şi educatorilor. În zilele din urmă, am fost asaltat, în

colegiul meu electoral, cu această problemă. Din acest motiv vă rog, domnule ministru, să

analizaţi aceste situaţii şi să dispuneţi procedurile cele mai adecvate, în aşa fel încât

învăţătorii să se poată concentra pe procesul instructiv-educativ, şi nu pe mersul la înaltele

porţi birocratice pentru a cerşi credite, foi matricole, atestate de echivalare, adică toate

documentele pe care le-au prezentat atunci când au fost angajaţi şi titularizaţi pentru munca

pe care o realizează de ani de zile. Nu înţeleg de ce unui cadru didactic, odată ce a obţinut

definitivatul în învăţământ, îi mai trebuie un alt atestat.

Dată fiind această problemă, a cărei soluţionare se tot amână, şi pentru că mă

confrunt cu ea în fiecare săptămână, vă solicit, domnule ministru, să prezentaţi Senatului

României modul în care vedeţi dumneavoastră această situaţie, precum şi soluţiile pe care

le dispuneţi.

Aştept intervenţia dumneavoastră în Senatul României şi răspunsul în scris.

Cu respect, senator de Vâlcea, Laurenţiu Florian Coca.



Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator

Mărinică Dincă. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator

Bujor Marcel.

Domnul Mărinică Dincă:

Mulţumesc.

- 71 -

Interpelarea mea este adresată domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru, şi se

referă la: „Situaţia energetică a României”.


În conformitate cu Planul Naţional de Acţiune pentru Energie Regenerabilă privind

promovarea energiei din surse regenerabile, estimând şi producţia realizată în perioada

2010 – 2020 din aceste surse şi de numărul de certificate verzi alocate, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 220/2008, suma ce va fi suportată de către consumatorii din România

(populaţie, industrie, instituţii) este de circa 10 miliarde de euro.

Din nefericire, presiunea financiară cauzată de energiile regenerabile pe

consumatorii finali va conduce, în lanţ, la:

- închiderea producătorilor industriali, cu efecte grave macroeconomice şi sociale;

- scăderea consumului de energie şi închiderea producătorilor de energie pe

cărbune;

- creşterea cheltuielilor pentru populaţie şi înrăutăţirea nivelului de trai.

Deja, datorită aportului surselor regenerabile de energie în sistemul naţional, sunt

situaţii în care, într-un interval de 24 de ore, Dispeceratul Energetic Naţional a dispus, la

Complexul „Oltenia”, oprirea şi repornirea unei capacităţi cumulate de aproximativ 800 de

megavaţi, ceea ce reprezintă costuri de circa 200 000 de euro pe zi, nemaivorbind de

situaţiile în care anumite grupuri energetice sunt oprite pentru o mai lungă perioadă de

timp.

Din cauza faptului că astfel de măsuri afectează grav o categorie largă de cetăţeni

din judeţul Dolj, pe care îl reprezint în Parlament, fie prin pierderea locurilor de muncă, fie

prin creşterea preţului pentru produsul sau serviciul consumat, vă rog să ne prezentaţi

strategia Guvernului USL în ceea ce priveşte sistemul energetic.

În acest sens, vă rog să ne comunicaţi răspunsul la următoarele trei aspecte:

1. Ce măsuri aveţi în vedere astfel încât subvenţionarea producătorilor de energie

regenerabilă, cu o producţie volatilă, să nu dezechilibreze şi să falimenteze producătorii de

energie din resurse convenţionale (cărbune, petrol)?

2. De ce România nu exportă surplusul de energie rezultat din aportul

producătorilor de energie regenerabilă sau de ce măsuri este nevoie pentru a fi facilitat un

asemenea export?

3. Care sunt măsurile, pe termen scurt şi pe termen lung, astfel încât să se evite

creşterea preţului energiei electrice la consumatorii finali, cetăţenii României?

Vă mulţumesc.

- 72 -

Solicit răspuns atât oral cât şi scris.

Aceeaşi interpelare şi pentru ministrul energiei.

Vă mulţumesc.


Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor. Se

pregăteşte domnul senator Valer Marian.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:


Interpelarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul

Sănătăţii.

Obiectul interpelării: „Creşterea eficienţei Programului naţional de screening pentru

depistarea cancerului de col uterin”

Ministerul Sănătăţii a lansat, în septembrie 2012, Programul naţional de screening

pentru depistarea cancerului de col uterin. În cadrul acestui program, femeile cu vârste

între 25 şi 64 de ani beneficiază de un test „Babeş-Papanicolau” gratuit.

Pentru a beneficia de testarea gratuită, femeile trebuie să se adreseze medicilor de

familie, care le îndrumă către spitale sau centre de recoltare acreditate să facă parte din

program, rezultatele testelor urmând să fie primite în cel mult 30 de zile. Însă acest termen

de comunicare a rezultatelor nu se respectă întotdeauna, punând sub semn de întrebare

eficienţa acestui program de screening.

În judeţul Bacău, aproximativ 1 000 de femei aşteaptă de luni de zile să primească

rezultatul testului „Babeş-Papanicolau”, deşi normele privind organizarea şi desfăşurarea

programului prevăd ca femeile să afle rezultatele în termen de 30 de zile, în scopul

depistării bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile şi direcţionarea pacientelor cu leziuni

incipiente către un medic specialist în vederea asigurării tratamentului adecvat.

În România, 6 femei mor zilnic din cauza cancerului de col uterin şi, în fiecare an,

sunt descoperite 3 000 de noi cazuri, cu mult peste media europeană. Din această cauză

este necesar ca un program de screening, odată început, să deţină fondurile necesare pentru

a fi derulat neîntrerupt şi să respecte termenele de comunicare a rezultatelor.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi preciza:

- Ce măsuri veţi lua în vederea îmbunătăţirii şi eficientizării Programului naţional

de screening pentru depistarea cancerului de col uterin?

- 73 -

- Care este strategia ministerului privind elaborarea, finanţarea şi implementarea

unor programe de screening pentru depistarea cancerului de sân şi colon în vederea

îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei din România?


Cu deosebită consideraţie, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Mulţumesc.


Domnul senator Valer Marian, senator independent. Se pregăteşte domnul senator

Gheorghe Saghian.

Domnul Valer Marian:


Interpelarea mea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne, şi

are ca obiect: „Sancţionarea disciplinară şi penală a fostului şef al SIPI Satu-Mare,

comisarul Bogdan Lupu”.

Prin răspunsul transmis recent la interpelarea mea având ca obiect „Sancţionarea

disciplinară şi penală a şefului Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Satu-Mare”, mi-aţi

comunicat că, în urma unui control efectuat de o comisie constituită din lucrători ai

Direcţiei Control şi Verificări Interne, din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei

Române, se confirmă aspectele semnalate, motiv pentru care s-a dispus sesizarea

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie,

Secţia de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Săvârşite de Militari, pentru efectuarea de

cercetări sub aspectul infracţiunilor de furt şi furt calificat, respectiv a infracţiunii de abuz

în serviciu contra intereselor publice, precum şi trimiterea în faţa Consiliului de judecată,

constituit la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a inspectorului şef al

Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Satu-Mare, colonelul Gheorghe Avram, şi a altor trei

subordonaţi.

Prin acelaşi răspuns îmi comunicaţi însă, în ce priveşte aspectul referitor la

protecţia de care ar fi beneficiat şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi din partea

fostului şef al Serviciului Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Satu-Mare,

comisarul Bogdan Lupu, că „verificările efectuate, până la acest moment, la nivelul

structurii de specialitate a instituţiei noastre, nu au evidenţiat elemente de natură să

determine descoperirea unor indicii care să vină în sprijinul acestei informaţii”.

Domnule ministru, vă învederez că protejarea inspectorului şef Gheorghe Avram de

către fostul şef al SIPI Satu-Mare, comisarul Bogdan Lupu, mi-a fost semnalată, pe de o

- 74 -

parte, de cadrele din Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, care mi-au adresat memoriul pe

care l-am anexat interpelării, şi care i-au sesizat, anterior, şi comisarului Lupu aspectele

conţinute, iar, pe de altă parte, mi-a fost confirmată de lucrători din cadrul SIPI Satu-Mare,

care mi-au spus că şeful lor a blocat toate sesizările la adresa colonelului Avram şi a soţiei

sale, netransmiţându-le superiorilor ierarhici. Tot aceşti lucrători mi-au dezvăluit motivele

acestei favorizări, respectiv faptul că numitul Bogdan Lupu se afla în relaţii apropiate cu

colonelul Avram, întrucât i-a fost subaltern la unitatea de jandarmi, înainte de a se încadra

în poliţie, şi faptul că s-a aflat în relaţii şi mai apropiate cu soţia şefului Inspectoratului

Judeţean de Jandarmi, plutonierul Carmen Avram, campioană naţională şi balcanică la tir

şi comandant de facto al unităţii.

Mai mult, lucrători din SIPI Satu-Mare mi-au relatat că în vara anului 2012, după ce

aţi fost învestit ministru delegat pentru administraţia publică în Guvernul Ponta 1,

comisarul Bogdan Lupu s-a lăudat că se află în relaţii apropiate cu dumneavoastră şi că îl

veţi promova la Bucureşti, întrucât v-a ajutat în perioada în care aţi fost senator de

Maramureş, când activa la Biroul SIPI din Sighetu-Marmaţiei. Laudele comisarului Lupu

s-au adeverit, pentru că, în a doua parte a anului trecut, a fost promovat în structura

centrală a Direcţiei Generale pentru Informaţii şi Protecţie Internă, unde a ajuns şef al

Serviciului de interceptări.

Având în vedere aceste aspecte suplimentare, consider, domnule ministru, că există

indicii suficiente să dispuneţi verificarea întregii activităţi a comisarului Bogdan Lupu,

inclusiv sub aspectul conexiunilor sale cu reţelele de crimă organizată din judeţele Satu-Mare şi

Maramureş, implicate în contrabanda cu ţigări, şi să sesizaţi parchetul sub aspectul

infracţiunii de favorizare a infractorului în cazul colonelului Gheorghe Avram, şeful

Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Satu-Mare.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Mulţumesc.


Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Saghian Gheorghe. Se

pregăteşte domnul senator Pop Gheorghe.

Domnul Gheorghe Saghian:


Interpelarea mea este adresată domnului Ion Moraru, secretar general al

Guvernului.

Obiectul interpelării: „Contracte de parteneriat public-privat”

- 75 -


Potrivit Legii nr. 178/2010, proiectele de parteneriat public-privat au ca obiectiv

proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea,

dezvoltarea şi transferul unui bun sau serviciu public, după caz.

Soluţia parteneriatului public-privat este una îmbrăţişată de majoritatea statelor

membre ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii, construcţia de şcoli,

spitale, dar şi pentru prestarea serviciilor sociale. Astfel, parteneriatul public-privat vine în

susţinerea realizării unor proiecte ale autorităţilor publice pentru care nu există

posibilitatea finanţării şi care acoperă necesităţile sociale ale comunităţii.

În acest sens, vă rog să-mi comunicaţi o situaţie cu privire la proiectele de

parteneriat public-privat care se află la stadiul de intenţie, proiecte ce au fost demarate,

proiecte ce au fost lansate şi proiecte contractate.


Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Vă mulţumesc mult.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Alexandru Pereş.

Domnul Gheorghe Pop:


Interpelarea este adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor

europene.

Are ca obiect: „Corecţii financiare aplicate proiectelor derulate de administraţiile

publice”.

Domnule ministru,

Administraţia judeţului Sălaj, precum şi administraţiile locale au derulat o serie de

proiecte pe fonduri europene extrem de utile dezvoltării economice, turistice şi sociale a

judeţului, dar pe anumite proiecte s-au aplicat corecţii financiare care au impact major

asupra bugetelor autorităţilor administraţiilor publice locale. În acest moment,

reprezentanţii administraţiilor publice au optat pentru varianta acţiunilor în instanţă, astfel

încât aceste corecţii financiare să nu se aplice.

În acest context, vă întreb, domnule ministru:

- 76 -

Care sunt cauzele aplicării corecţiilor financiare şi de ce nu s-au semnalat

eventualele nereguli în derularea proiectelor de la bun început de către auditori?

La ce sumă se ridică corecţiile financiare aplicate proiectelor derulate în Sălaj?

Ce măsuri aţi luat sau veţi lua pentru ca astfel de incidente să nu mai intervină şi în

cazul altor proiecte?

În cazul în care administraţiile locale şi judeţene vor avea câştig de cauză în

instanţă, care va fi impactul asupra bugetului de stat?


Cu deosebită consideraţie, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.

Mulţumesc.



Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereş. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Alexandru Pereş:


Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta, iar

obiectul interpelării este: „SC Metalurgica S.A. Aiud – o nouă bombă tip Mechel?”.


S.C. Metalurgica S.A. Aiud a fost o unitate economică specializată în producţia de

utilaje pentru metalurgie şi construcţii metalice din România. Aceasta a funcţionat în

municipiul Aiud de peste 100 de ani, trecând prin transformări succesive şi ajungând să fie

unicul producător din România pentru o serie de produse, precum tuburi radiante pentru

cuptoarele de tratamente termice cu atmosferă controlată, role de fontă şi altele.

Din nefericire, ca în toate zonele productive din ţara noastră de după anul 1989, şi

acest obiectiv economic a ajuns la faliment.

Declinul acestei societăţi a început în urmă cu 7 ani, când S.C. Metalurgica S.A. a

fost privatizată, devenind Metalurgica Transilvania, firmă care a preluat întregul

patrimoniu şi angajaţii. Managementul deficitar a dus la intrarea în insolvenţă a societăţii

şi, în final, în lichidare din cauza datoriilor istorice care existau şi există şi acum.

În anul 2006, unul din sloganurile cu care se mândrea primarul municipiului Aiud

era „Cea mai de succes privatizare la Aiud” sau „Nu am stins focul de aproape un secol”,

- 77 -

afirmându-se, în repetate rânduri, că, în urma acestei privatizări, cetăţenii oraşului şi

angajaţii Metalurgica vor asista la redresarea şi continuarea activităţii cu succes.

Desigur că sfârşitul poveştii este unul dureros. De curând, edilul oraşului a semnat

autorizaţia de demolare a halelor care se aflau în incinta societăţii, acestea urmând să se

vândă pe bucăţi la fier vechi, iar în locul unei prestigioase uzine să rămână un minunat

teren viran!

Problema socială a celor 149 de disponibilizaţi, ultimii, care nu şi-au primit salariile

de mai bine de 4 luni, a rămas nerezolvată, devenind tot mai apăsătoare, având în vedere şi

promisiunile reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, dar şi ale administraţiei locale din

municipiul Aiud!


Cred că este nevoie de intervenţia dumneavoastră pentru rezolvarea nemulţumirilor

foştilor salariaţi ai Metalurgica Aiud şi pentru a nu se ajunge în situaţiile similare de la

Combinatul Mechel Câmpia Turzii, Fabrica de explozivi Făgăraş, Oltchim Râmnicu-Vâlcea şi,

poate, altele.

Şi spun asta, având în vedere intervenţiile responsabililor din administraţia locală şi

ale prefecturii către diferitele structuri ale statului, cum ar fi Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice. Răspuns,

deocamdată, nimic.

Solicit de la dumneavoastră un răspuns în scris.


Mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marian Vasiliev. Se

pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoş.

Domnul Marian Vasiliev:


Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar obiectul

interpelării poartă titlul: „Medicii rezidenţi în străinătate, specialiştii nimănui”.

Politica dezastruoasă din domeniul sănătăţii, dusă în ultimii 23 de ani de absolut

toate Guvernele din România, a condus la un exod în masă al medicilor români. Mii de

medici, unii direct de pe băncile facultăţilor, alţii cu experienţă, au decis să părăsească

România în căutarea unor condiţii mai bune de practicare a meseriei, cât şi a unor salarii

- 78 -

decente. După ani de trudă în spitalele din Occident, unii dintre aceşti medici decid să se

întoarcă în ţară, numai că aici… surpriză! În loc să se bucure de experienţa acumulată de

aceştia, statul român, prin Ministerul Sănătăţii, constituie comisii birocratice, care să

accepte sau nu rezidenţiatul desfăşurat de aceşti medici în ţările din vest. În foarte multe

cazuri, practica desfăşurată de aceşti medici nu este recunoscută.

Vorbim de promovarea tinerilor, de dorinţa readucerii specialiştilor plecaţi în

străinătate, dar blocăm totul într-un sistem birocratic, în care decizia aparţine, de multe ori,

unui grup, grup care are alte interese decât ridicarea calităţii actului medical.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi

măsurile pe care Ministerul Sănătăţii le are în vedere pentru reglementarea situaţiei.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Alexandru Cordoş, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea mea este adresată domnului Daniel-Constantin Barbu, ministrul

culturii.

Obiectul interpelării: „Protejarea monumentelor istorice naţionale”

Domnule ministru,

La nivel naţional, multe monumente istorice se află într-un stadiu avansat de

degradare, sunt neîntreţinute sau distruse din cauza inacţiunii proprietarului sau

administratorului.

Legea nr. 422/2001, republicată, nu prevede expres sancţiuni pentru faptul că

proprietarul sau administratorul nu se preocupă de protejarea sau restaurarea monumentelor

istorice asupra cărora au drept de proprietate sau le au în administrare, după caz.

Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi preciza ce

prevederi legislative veţi adopta pentru soluţionarea acestei probleme şi care este termenul

de implementare.


Mulţumesc.



- 79 -

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator

Liviu-Marian Pop şi se pregăteşte, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul

senator Viorel Chiriac.



Interpelarea mea se adresează domnului Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice.

Obiectul interpelării: „Cum poate să funcţioneze Primăria localităţii Bogdan Vodă,

din judeţul Maramureş, aşezare cu peste 3 500 de locuitori, cu doar doi angajaţi?”

Domnule viceprim-ministru,

Comuna Bogdan-Vodă, din judeţul Maramureş, localitate cu peste 3 500 de

locuitori, a funcţionat o bună bucată de vreme, până în luna mai 2013, cu doar 3 angajaţi.

În acest moment, această primărie funcţionează cu numai doi angajaţi: secretarul instituţiei

şi bibliotecarul localităţii.

În aceste condiţii, vă întreb, domnule viceprim-ministru: cum vedeţi dumneavoastră

funcţionarea unei astfel de instituţii, care trebuie să fie la dispoziţia a mai mult de 3 500 de

locuitori, cu doar doi salariaţi? De asemenea, vă întreb, domnule viceprim-ministru: când

opinaţi dumneavoastră că va fi momentul în care se vor debloca posturile în domeniul

bugetar şi, în consecinţă, Primăria Bogdan Vodă va putea să facă angajări şi să funcţioneze

normal, în interesul cetăţenilor?


Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Chiriac, din partea Grupului

parlamentar al PSD.

Domnul Viorel Chiriac:


Interpelarea de astăzi se adresează Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Eugen

Nicolăescu.

Obiectul interpelării: „O inimă, două vieţi sau nu?”

Domnule ministru Nicolăescu,

- 80 -

Anul 2013 a adus pentru foarte multe persoane greu încercate de viaţă o a doua

şansă: şansa de a visa în continuare, de a-şi face din nou planuri de viitor, dar, mai ales,

şansa de a renunţa la tratamentele chinuitoare suportate pentru prelungirea vieţii.

În anul 2013, românii au conştientizat importanţa transplantului de organe, dar, mai

ales, au acceptat ca, din suferinţa lor, să aducă alinare altor persoane. Dacă în anul 2012,

numărul recoltărilor de la donatori în moarte cerebrală a fost de 65, în perioada ianuarie – mai a

anului în curs, numărul recoltărilor a fost de 51. Totodată, această creştere a numărului de

donatori aflaţi în moarte cerebrală a adus şi o serie de premiere în România, astfel: în 24 de

ore, la Cluj, s-au efectuat 8 transplanturi de rinichi, în 24 de ore, la Bucureşti, s-au efectuat

5 transplanturi de ficat şi 4 transplanturi de cornee.

Toate aceste transplanturi demonstrează faptul că şi în România se poate. Însă, cum

întotdeauna, o veste bună este însoţită şi de o veste rea, sistemul este blocat în ceea ce

priveşte transplantul de inimi!

Lista de aşteptare pentru transplantul de inimă reprezintă azi doar un sumbru

registru al morţii. Institutul de la Târgu-Mureş a pierdut specialişti şi asistente formaţi

pentru transplantul de inimă şi, oricum, nu beneficiază de un buget adecvat pentru

realizarea acestor intervenţii. De asemenea, nici Spitalul Floreasca nu poate efectua aceste

intervenţii în condiţii normale, deoarece nu are suficient personal specializat.

Aşadar, există oameni care aşteaptă minunea unei noi vieţi printr-un transplant de

inimă, există acceptul familiei donatorului, pentru ca inima acestuia să redea viaţa altui om

şi speranţa unei întregi familii, însă sistemul nu îi sprijină. În timp ce oameni aflaţi pe lista

de aşteptare pentru o inimă nouă se sting, inimile care ar putea oferi o nouă viaţă sunt

irosite din cauza sistemului. Astfel, cardiacii, pentru care viaţa înseamnă o nouă inimă, au

şanse minime dacă inima sistemului nu este repornită.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru

Nicolăescu, să formulaţi un punct de vedere cu privire la politicile pe care ministerul

condus de dumneavoastră le are în vedere pentru reluarea transplanturilor de inimă!

Cu deosebită consideraţie, senator de Braşov, Viorel Chiriac.

Mulţumesc.



Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susţină la microfon interpelările, vă

informez că au mai depus la secretariatul Senatului interpelări în scris următorii colegi

senatori:

- 81 -

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Toma Ion, Donţu Ovidiu-Liviu, Mitu

Augustin-Constantin, Arcaş Viorel, Butunoi Ionel-Daniel;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Nicoară Marius-Petre, Bodea Cristian-Petru,

Boeriu Valeriu-Victor;

- din partea Grupului parlamentar al PDL: Chiru Christian Gigi, Paşcan Emil-Marius,

Ghilea Găvrilă, Bălu Marius, Igaş Constantin-Traian şi Tişe Alin-Păunel;

- din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Popa Constantin, Agrigoroaei Ionel;

- din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia-Ibolya.

Acestea fiind spuse, declar închisă şedinţa Senatului din 10 iunie 2013.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.

s t e n o g r a m a s u m a r - senatul românieis t e n o g r a m a şedinţei senatului din 10...

Documents