s t e n o g r a m a - senat.ro files t e n o g r a m a şedinţei senatului din 22 mai 2013 s u m a...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 22 mai 2013

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Nevoia de

performanţă pentru sistemul de sănătate românesc”;

- Lucian Iliescu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Democraţia, dincolo de

revizuirea Constituţiei”;

- Alexandru Pereş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „România USL-istă – ţara

care îşi stabileşte ziua naţională în funcţie de… climă”;

- Gabriela Creţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România nu e stat

patrimonial, domnule preşedinte!”;

- Ion Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea investiţiilor şi

oportunităţile existente nefructificate de autorităţile din judeţul Argeş”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Disponibilizările lui

Ponta sunt mai bune decât cele ale lui Boc?”;

- Dan-Aurel Ioniţă (PP-DD) – declaraţie politică având ca titlu „Ruşinea primirii

navei «Flaminia» pe teritoriul românesc”;

- Klárik László-Attila (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „România

regionalizată – necesitate sau aventură politică?”;

- Florea Voinea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Se poate, depinde doar

cu cine”;

- Sorin Ilieşiu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Scrisoare deschisă către

membrii Parlamentului din Ungaria şi către deputaţii şi senatorii Uniunii

Democrate Maghiare din România”;

- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Nu există sectoare de

drum proaste, ci numai miniştri dezinteresaţi”;

- Neculai Bereanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Să salvăm zona

montană a României!”;

- Doina-Anca Tudor (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Economia

subterană din România şi Uniunea Europeană”;

- Mihai-Răzvan Ungureanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cum

ratează Guvernul acordurile cu FMI”;

4

- 2 -

- Viorel Chiriac (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Copiii de aur ai României”;

- Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „O simplă

infracţiune, un act de poliţie politică sau o provocare în materie de siguranţă

naţională?”;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cumulul pensiei cu

salariul, izvor de nedreptăţi şi aberaţii”;

- Octavian-Liviu Bumbu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu

„Regionalizarea, încotro?”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea

modificării Legii adopţiilor”;

- Ovidiu-Liviu Donţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Un pas hotărâtor

al ministrului justiţiei pentru un nou raport MCV favorabil”;

- Liviu-Marian Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Legea

internshipului, o necesitate pentru studenţii din România”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 43-44;

44-45

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 27 mai – 1 iunie a.c. 44; 45

4. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea art. 66 alin. (2) din

Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

45

5. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative privind stabilirea unor

măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de

apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. (L121/2013)

51

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013 – 2018 a unor măsuri

de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective

efectuate în baza planurilor de disponibilizare. (L127/2013)

56

7. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Proiectului de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte

normative din domeniul cercetării. (L647/2010/2011)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)

60

8. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru trecerea din

domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin

Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în domeniul public al judeţului

Tulcea şi administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. (L103/2013)

64

- 3 -

9. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 2 din Legea nr. 84/2012

privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului

plătit din fonduri publice. (L119/2013)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială)

66

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de

muncă. (L115/2013)

67

11. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru

reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor

structuri aflate în subordinea acestuia. (L114/2013)

71

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind redevenţa gazelor.

(L106/2013)

77;

86-90

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru amnistierea unor infracţiuni

şi graţierea unor pedepse. (L92/2013)

77

14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea

Consiliului Economic şi Social. (L102/2013)

91

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind cazierul medical. (L71/2013) 91

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 22 mai 2013

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte

al Senatului, înlocuit de domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele

Senatului, asistaţi de domnii senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Tudor Barbu, secretari ai

Senatului.

Domnul Nicolae Moga:

Bună ziua!

Deschidem astăzi, 22 mai 2013, şedinţa Senatului cu sesiunea de declaraţii politice.

Îl rog pe domnul senator Frătean Petru-Alexandru – Grupul parlamentar al PSD – să-şi

prezinte declaraţia politică. Se pregăteşte domnul senator Iliescu Lucian.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Nevoia de performanţă pentru

sistemul de sănătate românesc”.

„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, ci şi mintea, spiritul

şi perspectiva unui om”, citat din James H. West.

Extrapolând această afirmaţie la nivel colectiv, putem spune că sănătatea, privită

din diversele sale faţete, fie că vorbim de starea de sănătate sau de sistemul de sănătate,

reprezintă perspectiva unei naţiuni. Mă simt obligat, dar şi onorat să abordez această

problematică, dat fiind faptul că judeţul Mureş, pe care am responsabilitatea de a-l

reprezenta în Senatul României, este, cu siguranţă, un reper definitoriu pentru sistemul de

sănătate românesc, din cel puţin trei considerente.

În primul rând, mă refer la elita învăţământului medical de la Universitatea de

Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, care, de aproape şapte decenii, formează generaţii

de medici excepţionali, faţă de care avem datoria de a le oferi condiţii de muncă şi salarii

decente, precum şi statutul pe care îl merită.

Apoi, elocventă este performanţa actului medical pe toate domeniile de specialitate,

unele chiar unice în ţară, care a transformat spitalele mureşene în centre medicale de nivel

- 5 -

cel puţin regional, dacă ne uităm la numărul şi zona de provenienţă a pacienţilor pe care îi

deservesc.

În al treilea rând, dar la fel de important, este sistemul SMURD, care s-a născut la

Târgu-Mureş şi a devenit un model pentru sistemul de urgenţă din întreaga ţară.

USL s-a angajat să susţină conceptul social pe care se fundamentează sistemul de

sănătate, bazat pe principiile de acces universal la asistenţă medicală de calitate. Cu

siguranţă că sunt încă multe de făcut în acest domeniu, iar sistemul medical are nevoie el

însuşi de un tratament corespunzător, care, în primul rând, să vindece bolile trecutului.

Să nu uităm că am trăit vremuri în care culoarea portocalie a guvernării pedeliste a

ascuns, în fapt, o perioadă neagră pentru sistemul de sănătate, o perioadă în care s-au tăiat

salariile personalului medical şi s-au desfiinţat spitale. Nici instituţiile medicale de

excelenţă nu au scăpat de decizii aberante sub semnătură pedelistă, aşa cum a fost cazul

Institutului Inimii, care a fost desfiinţat în anul 2011. Paradoxal, a fost furată inima din

inima ţării.

Cred însă că trebuie nu doar să reparăm aceste nedreptăţi, care au generat

consecinţe grave pentru români, ci trebuie să creăm toate condiţiile pentru performanţa

sistemului de sănătate, iar mesajul meu se îndreaptă şi către ministrul sănătăţii, domnul

Eugen Nicolăescu: avem nevoie de Institutul Inimii, avem nevoie de spital regional la

Târgu-Mureş, avem nevoie să continuăm tradiţia mureşeană în medicină!

Mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Iliescu Lucian – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul

senator Pereş Alexandru.

Domnul Lucian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să continui problema aceasta de democraţie privind revizuirea Constituţiei.

„Democraţia, dincolo de revizuirea Constituţiei”

În continuarea declaraţiei politice anterioare, referitoare la procesul consolidării

democraţiei, înlăturării deficitului de democraţie indus în societatea noastră în ultimii nouă

ani, doresc să atrag atenţia asupra unor perspective noi, ignorate, în opinia mea, ori de câte

ori Constituţia României şi normele accesorii colaterale au făcut obiectul revizuirii ori

dezbaterii publice.

Repet, aşa cum am precizat şi în declaraţia anterioară, proiecţia viitorului trebuie să

ţină seama de experienţa trecutului şi de realitatea că, inevitabil, vom fi în partea aceluiaşi

- 6 -

binom al democraţiei: învingători, dar, la fel de posibil, şi învinşi, la putere, dar, la fel de

posibil, şi în opoziţie.

Cred că unul dintre factorii de tensiune în relaţiile dintre învingători şi învinşi, între

putere şi opoziţie, în toată perioada în care a urmat după decembrie 1989, a fost lipsa de

încredere, consecinţă a unor abuzuri, mai mici sau mai mari, ale puterii, ale majorităţii, şi

lipsa aproape în totalitate a posibilităţii opoziţiei, a minorităţii, de a exercita un control

eficient democratic.

Principiul fundamental al democraţiei este acceptarea dreptului majorităţii rezultate

din voinţa votului popular de a-şi desemna Executivul, prin care să aplice politici

economice sociale conforme programului politic. Proporţionalitatea votului popular,

reflectată în structura Parlamentului, în structura comisiilor permanente de specialitate,

constituie mecanismul democratic care face posibilă aplicarea politicilor guvernamentale.

Şi totuşi, chiar în aceste condiţii sau poate tocmai în aceste condiţii, ceva lipseşte pentru a

micşora riscul apariţiei exceselor, pentru a bloca apariţia deficitului de democraţie.

Constituţia României, pe lângă funcţia de legiferare, consfinţeşte funcţia, la fel de

importantă, a Parlamentului de a exercita controlul asupra Executivului şi asupra

instituţiilor acestuia. Fără exercitarea acestui control, democraţia este şi rămâne un sistem

politic vulnerabil.

Din păcate, controlul parlamentar în democraţia noastră a fost formal, iar în ultimii

ani a fost inhibat. Am încercat să evit cuvântul „desfiinţat”.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, două momente, relativ recente, din ceea ce am putut

numi istoria controlului parlamentar.

Printr-o majoritate fragilă, alta decât aceea rezultată din alegeri, o majoritate

constituită conjunctural, un ministru din Guvernul trecut este supus controlului parlamentar

printr-o comisie specială. Rezultatele sunt prezentate parchetului, care, în baza elementelor

prezentate de comisia parlamentară, începe cercetarea şi urmărirea penală. La puţin timp,

într-o situaţie similară, un alt ministru al aceleiaşi guvernări sfidează comisia parlamentară

de anchetă, care se vede în situaţia de a se autodesfiinţa, pentru că, procedural, nu-şi mai

putea continua activitatea.

Explicaţia eşecului este simplă. Comisiile de control parlamentar, potrivit

regulamentelor aprobate, în acord cu actuala Constituţie, se organizează şi funcţionează pe

principiul proporţionalităţii, la fel cum funcţionează comisiile pentru politici economice şi

sociale. În primul caz pe care vi l-am evocat, comisia s-a alcătuit pe principiul

proporţionalităţii, printr-o majoritate conjuncturală, în opoziţie, şi a funcţionat. În al doilea

- 7 -

caz, din motive politice, majoritatea constituită la nivelul opoziţiei s-a destrămat şi

controlul a fost blocat de noua majoritate care sprijinea Guvernul.

Ideea care stă la baza acestei declaraţii politice este următoarea. Dacă în ceea ce

priveşte politicile economico-sociale este normal şi democratic să se constituie comisii

permanente pe principiul proporţionalităţii, care să reflecte majoritatea guvernamentală,

este anormal şi împotriva democraţiei, stimaţi colegi, ca, într-o comisie specială de control,

majoritatea să o deţină tocmai cel controlat.

Soluţie perfectă nu există, dar un pas înainte se poate face. Cred că este necesar,

pentru a face mai real, mai eficient controlul parlamentar, să se reglementeze, prin

instrumente de natură constituţională şi regulamentară, organizarea comisiilor de control

pe sistem paritar, şi nu proporţional. Să acordăm opoziţiei, din care am făcut parte şi vom

face, dreptul de a avea în comisiile de control un număr egal de membri cu cei ai puterii şi

chiar să conducă aceste comisii.

Acesta este scopul declaraţiei politice de astăzi, pe care intenţionez să o prezint

pentru a se analiza impactul constituţional şi regulamentar, solicitând susţinerea colegilor

din Parlamentul României.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze)


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Pereş Alexandru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte

doamna senator Creţu Gabriela.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat Senat,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este „România USL-istă – ţara care îşi stabileşte

ziua naţională în funcţie de… climă”.

USL reuşeşte să arunce naţiunea din surpriză în surpriză, una mai neplăcută decât

alta. Decizii politice fundamentale ajung să se ia nu potrivit interesului naţional, ci de

partid, efemer, de guvernământ. Modificarea cvorumului la referendumuri este doar un

exemplu. Până şi revizuirea Constituţiei, necesară în această etapă istorică, a încăput pe

mâna unei echipe de ignoranţi, coordonată nefericit de un prezumtiv candidat la

preşedinţie, care încearcă să-şi promoveze interesele sau preferinţele proprii.

Mai nou, transpar propuneri halucinante ale colegilor liberali din Camera

Deputaţilor – şi, sigur, mai nou şi din Senat – privind modificarea, respectiv înlocuirea

Zilei Naţionale a României. Nici nu ştiu dacă să mă amuz sau să mă întristez auzind hilara

- 8 -

idee a domnului deputat Gigel Ştirbu, care găseşte că ziua de 10 mai este mai potrivită ca

zi naţională decât 1 decembrie, întrucât, dincolo de considerentele istorice – între 1877 şi

1947 sărbătoarea naţională a fost la 10 mai –, condiţiile climatice sunt mai agreabile la

sfârşitul primăverii decât iarna.

Mai exact, ne schimbăm ziua naţională fiindcă pe 1 decembrie ziua este scurtă,

poate mai şi ninge, bate vântul… vorba aceea, probleme esenţiale şi grave, care pot

întuneca frumuseţea unei sărbători naţionale!

Ca o mică paranteză, ţin să amintesc că independenţa României a fost câştigată în

urma victoriilor armatei române la Plevna, Griviţa, Smârdan împotriva Imperiului Otoman

şi a fost proclamată în data de 9 mai 1877, atunci când Parlamentul României a votat

moţiunea care a declarat independenţa absolută a României. O zi mai târziu, pe 10 mai,

Carol I oficializa independenţa României, anunţând-o Europei şi întregii lumi. După exact

patru ani, la 10 mai 1881, România s-a proclamat, din principat, regat.

Eu cred că cele două zile, 1 decembrie şi 10 mai, au amândouă un rang, deopotrivă,

extrem de important în istoria poporului nostru şi acest fapt trebuie analizat cu multă

chibzuinţă. Dacă ziua de 10 mai semnifică câştigarea independenţei statului român, la

1 decembrie 1918, prin reîntregirea cu Transilvania, s-a realizat unitatea naţiunii române şi

a teritoriului său. Cred că nimeni nu poate susţine că unul din aceste evenimente istorice

este mai important decât altul.

În Europa, cea mai mare parte a statelor – Albania, Bulgaria, Rusia, Cehia, Letonia,

Lituania, Estonia, Slovenia, Grecia, Ucraina, Moldova, Slovacia şi altele – şi-au stabilit ca

zi naţională ziua când şi-au dobândit independenţa faţă de marile puteri sau faţă de ţările

care le-au înghiţit în urma jocului dintre aceste imperii. În schimb, Elveţia, prin înfiinţarea

Confederaţiei Helvetice în 1291, şi Germania, prin reunirea cu Germania de Est în 1989,

şi-au stabilit ca zi naţională ziua unităţii naţiunii şi a teritoriului.

Întrucât în unele state au existat evenimente istorice comparabile ca importanţă,

acestea au decis să aibă două sau trei zile naţionale. Slovacia serbează la 1 septembrie Ziua

Constituţiei şi la 29 august insurecţia antinazistă. Ucraina serbează şi ea desprinderea de

Rusia Sovietică în 1918, dar şi declararea independenţei faţă de URSS. Ungaria are trei zile

naţionale: 20 august – ziua Sfântului Ştefan, primul rege al Ungariei , 15 martie – începutul

Revoluţiei din 1848 şi 23 octombrie – sfârşitul tranziţiei de la comunism la democraţie. Şi

exemplele pot continua.

Nu există niciun motiv ca românii, atât de vitregiţi de istorie, să nu poată adopta

cele două zile, 1 decembrie şi 10 mai, ca zile naţionale, ambele în egală măsură. Curioasă

- 9 -

este doar maniera în care liberalii, îndeosebi cei cu opţiuni monarhiste, încearcă să lege

ziua de 10 mai exclusiv de regalitate.

Cunoscutul profesor Andrei Pippidi a explicat cu argumente istorice irefutabile că

ziua de 10 mai nu este Ziua Regalităţii, cum a botezat-o la repezeală şi Victor Ponta în

mesajul său trimis Casei Regale în acest an. Citez: „Ziua de 10 mai era prin excelenţă o

sărbătoare publică ce nu privea familia regală, nu era o sărbătoare privată, ci se referea la

evenimente de strictă semnificaţie publică. Să spui că 10 mai este Ziua Regalităţii

înseamnă să preiei în necunoştinţă de cauză un fel de a vorbi al ideologilor comunişti, mult

mai versaţi decât tânărul premier de azi.” Aşa l-a taxat profesorul pe diletantul politician

uselist.

Ziua de 1 decembrie trebuie să rămână zi naţională, pentru că Unirea cu

Transilvania, leagănul poporului nostru pornind de la cnezatele lui Glad, Gelu,

Menumorut, a însemnat reîntregirea fiinţei naţionale a poporului român, eveniment, cu

siguranţă, la fel de important ca Independenţa României, proclamată la 10 mai 1877.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

O rog pe doamna senator Creţu Gabriela – Grupul parlamentar al PSD – să-şi

prezinte declaraţia politică. Se pregăteşte domnul senator Popa Ion.

Doamna Gabriela Creţu:


Mă uit în sală şi mă gândesc că încăpăţânarea noastră de a vorbi în faţa sălii goale

este legată de credinţa că adevărul iese totdeauna la lumină şi trebuie pronunţat oricum.

Declaraţia mea politică se numeşte „România nu e stat patrimonial, domnule

preşedinte!”. Şi, întrucât sunt mulţi preşedinţi, precizez că mă adresez Preşedintelui

României.

Statul patrimonial este un tip de stat tradiţional, în care conducerea este personală şi

personalizată, iar puterea executivă este o extensie a liderului. Într-un asemenea sistem,

liderul naţional controlează viaţa politică şi economică a ţării, iar relaţiile personale cu

liderul joacă rolul esenţial în creşterea şi descreşterea puterii politice şi economice a elitei

conducătoare.

Statul de drept, aşa cum ştim cu toţii, exercită suveranitatea, care aparţine

poporului, prin intermediul unor autorităţi publice cu atribuţii definite, care au obligaţia să

coopereze în mod loial.

- 10 -

Dat fiind caracterul fragil al democraţiei noastre, pericolul lunecării spre

patrimonialism a existat permanent în istorie, nu e deloc o noutate. Ori de câte ori reapare,

este obligaţia Parlamentului însă să denunţe situaţia, pentru că este direct afectat, ca

reprezentant al adevăratului suveran. În caz contrar, raporturile instituţionale sunt

răsturnate, iar Constituţia încălcată.

Precizarea este cauzată de felul în care a ajuns la cetăţeni informaţia despre

participarea premierului la Consiliul European de astăzi, respectiv că preşedintele l-a

mandatat să participe. În baza principiilor de drept oriunde valabile în lume, nicio

autoritate publică nu poate mandata, transfera, dispune de atribuţii pe care nu le are. Or,

preşedintele nu are, conform art. 80 al Constituţiei, nicio atribuţie constituţională în

realizarea politicilor interne sau externe şi, drept urmare, nicio legitimitate să-i dea mandat

şefului Guvernului legat de conţinutul unor decizii care privesc ţara noastră. În aceste

domenii, bineînţeles. Mandatul este elaborat de Guvern, cum s-a şi întâmplat. Preşedintele

poate fi informat, dar este opţional. Informarea Parlamentului n-ar trebui să fie opţională.

Participarea premierului la Consiliul European este legitimată de art. 15 din Tratatul

Uniunii Europene şi art. 102 al Constituţiei României. Art. 15 defineşte atribuţiile

Consiliului European şi spune: „Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare

dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale. Acesta – Consiliul

European – nu exercită funcţii legislative.”

Deducem că participanţii la Consiliu trebuie să fie purtătorii unei voinţe politice

care să le permită în mod legitim să stabilească orientările generale în diversele domenii

ale politicii comunitare.

De asemenea, întrucât Consiliul European nu este legiuitor, trebuie să aibă

capacitatea instituţională şi atributul constituţional de a transforma orientările şi politicile

generale stabilite în politici concrete, cu bază legală. Trebuie să aibă drept de iniţiativă

legislativă şi o majoritate care să o susţină. Preşedintele nu are. Singurul care îndeplineşte

condiţiile, în Constituţia României, este premierul.

O decizie a Curţii Constituţionale, eronată, se respectă până la revocarea ei, dar nu

este recomandat să o invocăm ca sursă de drept şi legitimitate. Soluţia imediată ar fi fost

contestarea la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, pentru interpretarea greşită a

tratatului. Noi am decis să modificăm Constituţia pentru clarificarea relaţiilor

interinstituţionale. Acest demers de revizuire a Constituţiei rămâne însă lipsit de sens dacă

lăsăm patrimonialismul să se instaleze. El începe prin a se instala în capetele oamenilor şi,

de acolo, este foarte greu de scos.

Mulţumesc.

- 11 -


Şi eu vă mulţumesc.

Doamna senator,

Sunt obligat să vă spun că declaraţiile politice fac parte din activitatea parlamentară

a senatorilor şi că ele apar în Monitorul Oficial al României. Chiar dacă suntem 16 senatori

în sală, aşa a hotărât Biroul permanent: cine are declaraţii politice vine şi le prezintă.

Domnul senator Popa Ion – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator

Oprea Dumitru.

Vă rog.

Domnul Ion Popa:


Declaraţia politică pe care o voi face astăzi se intitulează „Necesitatea investiţiilor

şi oportunităţile existente nefructificate de autorităţile din judeţul Argeş”.

Mă voi referi în declaraţia de astăzi la impactul unor măsuri guvernamentale în

consolidarea economiilor locale. De asemenea, voi atrage atenţia şi la pericolul nesusţinerii

turismului în zona de nord a judeţului Argeş, în special în ceea ce priveşte zona

municipiului Curtea de Argeş şi a Transfăgărăşanului.

Municipiul Curtea de Argeş reprezintă, fără urmă de îndoială, un obiectiv turistic

destul de important la nivel regional şi naţional. Mânăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită

de către domnitorul Neagoe Basarab, între anii 1512 şi 1517. Mânăstirea are o lungime de

18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri, iar cel mai edificator element de

însemnătate naţională este că în interiorul acesteia se odihnesc regii Ferdinand şi Carol I,

precum şi reginele Elisabeta şi Maria.

Stimaţi colegi,

Nu pot uita, de asemenea, şi unele proiecte de interes strategic regional şi chiar

naţional, care pot contribui la creşterea numărului locurilor de muncă în judeţul pe care îl

reprezint şi, de ce nu, şi în obţinerea, prin taxe şi impozite specifice, de noi venituri la

bugetul de stat pentru măsurile sociale blamate sau sprijinite de unii sau alţii. Un asemenea

proiect îl reprezintă reabilitarea completă a Transfăgărăşanului.

Drumul naţional 7C, un drum construit printre Munţii Făgăraşului şi inaugurat în

septembrie 1974, este unul dintre cele mai spectaculoase din România şi reprezintă în acest

moment un proiect de o importanţă strategică pentru judeţul Argeş, dar şi pentru România.

Este un drum asfaltat, cu o lungime totală de 152 de kilometri, care face legătura între cele

două provincii istorice ale României: Muntenia şi Transilvania.

- 12 -

În acest loc, lângă tunelul de lângă Bâlea Lac, şoseaua ajunge la o altitudine de 2 042

de metri, iar la ieşirea din tunel suntem deja în judeţul Sibiu, adică în Transilvania. Pe

Transfăgărăşan, sunt accesibile cele mai înalte două vârfuri din masivul muntos Făgăraş şi

din România: Vârful Moldoveanu şi Vârful Negoiu.

Dincolo de frumuseţea deosebită a acestor locuri şi, implicit, de potenţialul turistic

al acestora, trebuie adăugat că pe drum se găsesc alte câteva obiective turistice de

importanţă maximă. Câţi dintre noi nu cunosc sau nu apreciază obiective turistice precum

Cetatea Poenari, Barajul Vidraru, Lacul Bâlea sau Cascada Bâlea?

Din păcate, acest drum nu este practicabil decât o scurtă perioadă din an, pentru că,

de pe 1 noiembrie până pe 30 iunie, Transfăgărăşanul este închis circulaţiei rutiere.

Dacă adăugăm la potenţialul turistic descris mai sus şi faptul că intrarea pe

Transfăgărăşan se face la mai puţin de 200 de kilometri de Bucureşti, veţi înţelege de ce

acest drum, practicabil în condiţii bune pe o perioadă mai lungă de timp într-un an, ar

conduce inevitabil la atragerea unui mare număr de turişti pe plan regional, şi nu numai.

Apropierea de Bucureşti poate fi considerată de bun augur, inclusiv în ceea ce

priveşte un posibil flux de turişti din afara ţării. În plus, să nu uităm că harta reprezentând

bazinul potenţialilor utilizatori ai zonelor turistice argeşene ar cuprinde localităţi precum

Bucureşti, Giurgiu, Alexandria, Slatina sau Craiova.

La toate acestea expuse mai sus, aş adăuga, stimaţi colegi, proiectul Moliviş, o

viitoare staţiune turistică europeană, pentru care contractul de finanţare a fost semnat în

luna aprilie a acestui an şi care va fi situată la intrarea pe Transfăgărăşan. Lucrările vor fi

finalizate în doi ani, având în vedere că se încheie şi termenul execuţiei actualului buget

european.

Conform proiectului, în zona Moliviş, va fi realizată partea de infrastructură şi

utilităţi, alimentare cu apă, canalizare, asfaltarea a 11 kilometri de drum. Investiţiile

spectaculoase vizează însă construirea a două pârtii de schi: una cu telegondolă şi teleschi,

de 1,1 km lungime şi 64 de metri lăţime, şi a doua, cu grad de dificultate uşor, de 700 de

metri lungime.

Stimaţi colegi,

Începerea lucrărilor la Autostrada Piteşti – Sibiu, cât şi modernizarea culoarului

Transfăgărăşan zona alpină, prin construirea a 6 kilometri de copertine – 3 kilometri în

judeţul Argeş şi 3 kilometri în judeţul Sibiu –, reprezintă principalele solicitări ale

Argeşului în acest moment. Se apreciază că, printr-o investiţie estimată la 20 de milioane

de euro, un astfel de proiect ar reda Transfăgărăşanului circuitul turistic şi primăvara, şi

toamna.

- 13 -

În susţinerea acestei idei, mă voi referi şi la demersul iniţiat de un grup de firme din domeniul

turistic, care reprezintă majoritatea antreprenorilor din zona Curtea de Argeş – Transfăgărăşan,

care, printr-o scrisoare deschisă adresată Companiei de Drumuri şi miniştrilor Dan Şova şi

Maria Grapini, solicită ca Transfăgărăşanul să fie deschis mai repede anul acesta.

Motivul pentru care susţin public demersul acestor investitori locali este următorul:

„Dacă începând cu luna aprilie zăpezile în zonă sunt accidentale sau chiar nu sunt deloc,

cum este cazul acestui an, de ce noi, românii, ţinem acest drum, unic în România, închis

până la 30 iunie? Turiştii străini care ne trec pragul sunt consternaţi să constate că, deşi nu

mai există niciun fulg de nea, drumul se deschide abia pe 1 iulie.” Altfel spus,

reprezentanţii societăţilor turistice respective vor să tragă un semnal de alarmă asupra unei

stări de fapt care durează încă din timpul guvernelor precedente.

Pe această cale, fac apel la toţi factorii decidenţi, indiferent de culoarea politică,

pentru ca Transfăgărăşanul, una dintre cele mai frumoase şosele din sud-estul Europei,

închis în perioada 1 noiembrie – 30 iunie, pe un sector de drum între kilometrul 104,

judeţul Argeş, şi kilometrul 130,8, Cascada Bâlea, judeţul Sibiu, să fie deschis atunci când

condiţiile climatice permit desfăşurarea unor activităţi turistice chiar şi sezoniere, dar prin

care se asigură fonduri la bugetul de stat.

Apelul reprezentanţilor societăţilor turistice nu trebuie considerat un afront adus

autorităţilor centrale, ci, dimpotrivă, trebuie analizat ca un mijloc de a atrage atenţia supra

unei oportunităţi economice locale, care poate transforma o infrastructură turistică

sezonieră într-o oportunitate actuală, aşa cum am prezentat puţin mai sus.

Eu, ca parlamentar liberal argeşean, cu sprijinul Guvernului Uniunii Social-Liberale

condus de Victor Ponta, voi susţine necesitatea reabilitării Transfăgărăşanului, astfel încât

pe viitor să poată fi deschis pe o perioadă cât mai lungă de timp, în fiecare an. Pentru

început, voi susţine proiectul de redeschidere a tronsonului Piscul Negru – Bâlea Cascadă

mai devreme de 30 iunie, adresând în acest sens o serie de interpelări miniştrilor de resort,

în care voi explica necesitatea unui astfel de obiectiv.

Stimaţi colegi,

Sunt parlamentar liberal, iar partidul pe care îl reprezint, Partidul Naţional Liberal,

împlineşte în acest an, pe 24 mai 2013, nu mai puţin de 138 de ani de la înfiinţare,

aniversare unică în spaţiul politic românesc. Rădăcinile acestei formaţiuni politice sunt în

Argeş, acolo de unde se trag Brătienii, mari oameni politici ai acestei ţări.

Închei, astfel, prin a vă readuce aminte vorbele lui Ionel Brătianu despre politică şi

politicieni: „Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi

mândru de trecutul său şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi

- 14 -

rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiţi cât mai modeşti pentru persoana

dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.”

Vă mulţumesc.


Domnule senator,

Am rugămintea, când mai faceţi o nouă declaraţie politică… aţi consumat 6 minute

şi jumătate. Mult, foarte mult.

Vă rog să fiţi mai concis.

Domnul profesor, domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL. Se

pregăteşte domnul senator Ioniţă Dan-Aurel.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică are titlul „Disponibilizările lui Ponta sunt mai bune decât cele

ale lui Boc?”.

Restructurările de personal sunt un subiect ce provoacă intense dezbateri. Pe lângă

necazurile produse celor care îşi pierd serviciul, măsura este incomodă şi pentru cei nevoiţi

să o adopte. Niciun politician nu-şi asumă de plăcere o decizie atât de impopulară. De

aceea, de principiu, dacă un guvern este nevoit să trimită acasă oameni, din motive

indiscutabile, ceilalţi politicieni, din opoziţie, ar trebui să se abţină de la jocuri

demagogice.

Doar că această atitudine, ce presupune responsabilitate şi demnitate, nu pare să-i

caracterizeze pe reprezentanţii USL. Când criza economică făcea ravagii în Europa, iar

bugetul ţării era la pământ, domnii Ponta şi Antonescu atacau Guvernul Boc din cauza

disponibilizărilor, deşi erau conştienţi că aparatul bugetar era nesustenabil şi mărit artificial

de toate guvernările anterioare. Astfel, USL a preferat să radicalizeze nemulţumirile

oamenilor, să-i sperie şi să-i incite, adunând procente electorale, fără a se gândi la

consecinţele economice ulterioare ale gestului lor.

Astăzi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, ce va fi discutată, va

rămâne în memoria colectivă pentru cele 36 de luni, condiţie de lucru pe contract pe

perioadă nedeterminată, ca să poţi să beneficiezi de astfel de ajutoare.

Iată că roata istoriei se întoarce şi premierul Ponta s-a izbit de realitate. Chiar dacă

i-a minţit pe români în campania electorală, afirmând că disponibilizările sunt o eroare a

Guvernului Boc, că numărul bugetarilor ar trebui mărit, şi nu diminuat, acum face exact pe

- 15 -

dos. Anunţă concedieri la Poşta Română şi disponibilizarea a peste 10 000 de salariaţi din

sectorul de stat, până în 2018.

Să dea Domnul să fie numai atâţia!

În aceste condiţii, credem că avem dreptul să întrebăm liderii USL când erau

inconştienţi: când se opuneau disponibilizărilor sau când le propun chiar ei? Ce ar trebui să

facă opoziţia acum: să profite electoral de măsurile Guvernului, la fel cum făceau domnii

Ponta şi Antonescu, sau să analizeze cu atenţie dacă e o măsură strict necesară?

Despre responsabilitatea acestor personaje ne-am lămurit de mult, iar răspunsul la

întrebări îl ştim deja. Nişte oameni raţionali nu pot să folosească populismul în astfel de

momente, pentru că nu te poţi juca oricum cu stabilitatea unei ţări. De aceea, Guvernul

Ponta trebuie atacat pentru ipocrizia lui, o ipocrizie pe care românii o descoperă pe zi ce

trece, aşa cum descoperă cât de real este milionul de noi locuri de muncă promise de USL

la alegeri.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Îl rog pe domnul senator Ioniţă Aurel – Grupul parlamentar al PP-DD – să-şi

prezinte declaraţia politică. Se pregăteşte domnul senator Klárik László-Attila.

Domnul Dan-Aurel Ioniţă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Titlul declaraţiei din această dimineaţă este „Ruşinea primirii navei «Flaminia» pe

teritoriul românesc”.

Este cunoscut faptul că, încă din data de 29 martie 2013, nava MSC Flaminia, sub

pavilion german, puternic avariată ca urmare a unui incendiu izbucnit la bord, a sosit în

rada portului Constanţa, urmând a intra în reparaţii. Dintre cele 2 876 de containere pe care

vasul le transporta, în jur de 150 de containere conţineau substanţe chimice clasificate ca

deşeuri periculoase.

În incendiul provocat de o explozie la bordul navei, au fost distruse şi deteriorate

parţial aproximativ 120 de containere cu astfel de substanţe. În conţinutul acestora, se

regăsesc şi 40 de tone de policlorobifenil, PCB, expediate din Statele Unite ale Americii

către uzina Trédi din Saint-Vulbas, Franţa, singura societate acreditată internaţional să

neutralizeze aceste tipuri de substanţe şi subliniez acest lucru.

Dar, după accident, nava nu a mai fost primită în Franţa. Ne întrebăm, pe bună

dreptate: din ce cauză? De ce România a acceptat intrarea navei în apele teritoriale, mai

- 16 -

ales că în legislaţia noastră se prevede în mod explicit, în art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, că „introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de

orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”. Când ne vom lua măsuri

împotriva practicilor deja constatate de a accepta tot ce restul Europei refuză?

În urma incendiului din iulie 2012, mai mulţi specialişti internaţionali au făcut

expertize ale încărcăturii navei. Autorităţile române nu ştiu sau nu vor să facă cunoscute

concluziile acestora. Este evident că rezultatele analizelor au generat suficientă îngrijorare,

încât Danemarca, Olanda, Franţa, dar şi Germania, ţara de origine a vasului, au refuzat

descărcarea şi decontaminarea navei. În România, toate analizele ne garantează lipsa

oricărui pericol.

Faptul că afacerea cu deşeuri este una extrem de profitabilă, dar extrem de riscantă

pentru mediu reprezintă, de fapt, motivul real pentru care transformăm ţara într-o groapă

de gunoi. Germania a evaluat costurile neutralizării la 8 000 de euro pe tonă. Dacă

înmulţim această sumă cu 8 000 de tone de deşeuri, avem valoarea reală a operaţiunii: 64 de

milioane de euro. Estimările reprezentanţilor Şantierului Naval Mangalia sunt de doar 4

milioane de euro.

În tot acest timp, reprezentanţii Ministerului Mediului nu s-au deranjat nici măcar

să vină să prezinte punctul lor de vedere la audierile care au avut loc în cadrul comisiei

special constituite la nivelul Senatului României.

Consider, în numele cetăţenilor care m-au învestit în această funcţie, că această

atitudine nu mai poate fi acceptată şi cer anchetarea şi pedepsirea tuturor celor care se fac

vinovaţi de distrugerea sănătăţii românilor şi a încă minunatei noastre ţări.

Să ne transformăm în cerberi pentru protejarea acestor valori şi să încetăm în a ne

mai pune lupii paznici la oi. Să începem să avem verticalitate şi să putem spune răspicat

„Nu!” tuturor celor care ascund şi încurajează distrugerea României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.



Domnul senator Klárik László-Attila – Grupul parlamentar al UDMR. Îl rog, după

aceea, pe domnul senator Voinea Florea să prezinte declaraţia politică „Se poate, depinde

doar cu cine”.

Vă rog, domnule senator Klárik.

Domnul Klárik László-Attila:


Stimaţi colegi,

- 17 -

Declaraţia mea politică este intitulată „România regionalizată – necesitate sau

aventură politică?”.

Şi permiteţi-mi să încep cu un motto, un citat: „Aflăm, poate pentru prima dată, cu

suport empiric, faptul că apartenenţa regională are un impact diferit pentru dezvoltarea

socială, în funcţie de tipul de mediu rezidenţial de referinţă. Dacă un oraş este localizat în

Moldova, probabilitatea de a fi sărac este semnificativ mai mare” – profesor Dumitru

Sandu.

Rog să nu mă judece colegii care se revoltă, pe bună dreptate, din cauza torturării

limbii române.

Citatul provine din studiul intitulat „Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică

a regionalizării administrative a României”. Autorii acestui studiu sunt sociologi,

economişti, specialişti în administraţie publică şi, probabil, exprimarea corectă în limba

română nu reprezintă punctul lor forte. Însă raţionamentul naiv al studiului, îmbrăcat într-un

limbaj pseudoştiinţific, nu poate să ne facă să zâmbim compătimitor.

Din păcate, studiul citat nu a dorit să fie un pamflet, ci fundamentarea socio-economică

a reorganizării statului. Ne-am permite să zâmbim dacă acest eseu nu ar reprezenta temelia

aşa-zis ştiinţifică pe care Guvernul vrea să construiască statul român modern.

Sunt de acord cu afirmaţia că administraţia publică românească nu excelează în

performanţe, nu răspunde nici pe departe nevoilor societăţii actuale. Din aceste motive,

sunt un militant al reformei administraţiei publice româneşti. Însă reforma administrativă

trebuie începută cu inventarierea problemelor şi formularea politicilor publice celor mai

adecvate pentru rezolvarea problemelor identificate.

Dacă politicile publice formulate cu rigurozitate ştiinţifică indică ca soluţie

reorganizarea administrativă a ţării şi crearea unui nou nivel administrativ, va veni rândul

clasei politice să adopte deciziile cumpătate care sunt necesare. Însă să impui o

reorganizare profundă a statului şi a societăţii pe baza unui studiu care recunoaşte că nu şi-a

propus să răspundă la întrebarea dacă este o soluţie mai bună regionalizarea administrativă

decât cea de dezvoltare este un act de maximă iresponsabilitate.

Să încarci birocraţia, şi aşa stufoasă şi excesivă, pe baza unui studiu care nu arată

care ar putea fi câştigurile reale ale societăţii prin crearea unui nou nivel administrativ este

un act de aventurism politic. Să aloci fonduri publice pentru crearea şi funcţionarea unor

noi instituţii, pe baza unui studiu care nu arată care vor fi costurile exprimabile în noile

taxe şi impozite regionale şi care vor putea fi beneficiile acestor costuri, este un act de

inocenţă economică.

- 18 -

Faptul că Guvernul României şi-a declarat intenţia să impună prin asumarea

răspunderii acest act politic major, care va determina soarta României şi a societăţii

româneşti pe multe decenii de acum încolo, este dovada desconsiderării valorilor

democratice ale Parlamentului şi ale societăţii pe care ar trebui s-o reprezentăm.

Sunt de acord cu faptul că administraţia românească trebuie reformată. Din acest

motiv, lansez îndemnul către colegii de la USL să facem această reformă în mod

democratic şi chibzuit. Din acest motiv, eu vă propun următoarea cale de reformă:

elaborarea strategiei de reformă administrativă a României. Ca responsabilitate faţă de ţară

şi faţă de cetăţenii ei, această strategie să fie dezbătută public. Abia după finalizarea

dezbaterilor publice să demarăm dezbaterile parlamentare în vederea ajustărilor legale

necesare.

Sper ca Guvernul României să reuşească, în sfârşit, să elaboreze un proiect de Cod

administrativ, în locul legislaţiei actuale, mult prea stufoase şi deseori contradictorii, care

guvernează funcţionarea statului. În cazul în care fundamentarea ştiinţifică, cât şi

acceptanţa socială ne îndeamnă spre realizarea regionalizării ca măsură de reformă a

statului, acest act politic major trebuie să fie consimţit prin exprimarea voinţei suverane a

poporului, adică prin referendum.

Administraţie înseamnă colaborare raţională. Este de dorit ca această colaborare să

fie şi voluntară între diferitele nivele administrative, respectiv a cetăţenilor cu instituţiile

statului. În acest caz, poate vom reuşi să înlocuim sintagma de „regionalizare a României”

cu sintagma de „regionalism românesc”, adică agresiunea politică cu dezvoltarea firească a

societăţii.

Desigur, USL este în măsură să-şi impună voinţa politică, o poate face. Şi, dacă o

va face, va confirma o teorie clasică, dar controversată a ştiinţelor politice, şi anume că

statul înseamnă aplicarea legală a violenţei. Somnul raţiunii naşte monştri. Violenţa bazată

pe o teorie elaborată de semidocţi naşte monstruozităţi.

Rog Guvernul României ca, atunci când îşi va asuma răspunderea în Parlament

asupra regionalizării ţării, să-şi aducă aminte că o face pe baza unui studiu care recunoaşte

că nu cercetează necesitatea acestui act politic. Rog colegii parlamentari ca, atunci când

vor asculta pledoaria Guvernului, să-şi aducă aminte de minunata invenţie a teoriei care

pune bazele transformării ţării. Citez: „Am aflat, cu suport empiric, că dacă un oraş este

localizat în Moldova probabilitatea de a fi sărac este semnificativ mai mare.”

Mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

- 19 -

Să ştiţi că aţi avut 5 minute şi aţi consumat 6 minute şi 30 de secunde, dar nu este

nicio problemă.

Vă rog să fiţi mai sintetic în declaraţiile dumneavoastră.

Domnul senator Voinea Florea – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul

profesor, domnul senator Ilieşiu Sorin.

Domnul Florea Voinea:


Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi: „Se poate, depinde doar cu cine”.

Departe de o pledoarie pro domo SUA, ţin să punctez un eveniment pentru

economia românească, care a înregistrat o deloc neglijabilă scădere a deficitului balanţei

comerciale în primul trimestru al acestui an. Şi spun că nu este un fapt minor nu datorită

cifrelor, ci datorită contextului economic în care s-a realizat. În condiţiile în care piaţa de

desfacere a Uniunii Europene agonizează sub recesiune, producătorii români au reuşit să

demonstreze că se poate.

Ce-i drept, curajoşii exportatori români au reuşit o performanţă care merită o

analiză mai serioasă, şi nu doar o menţiune „en passant”.

Cum a fost posibil, pe fondul unei crize economice europene care este departe de a

fi depăşită? Aderarea României la Uniunea Europeană, fiind agreată din raţiuni strict

politice, nu a adus şi aşteptata dezvoltare a industriei şi agriculturii, dimpotrivă, a

reprezentat un factor de decădere a acestora prin presiunea concurenţială. La şapte ani de la

aderare, România a rămas la stadiul de contributor net şi zonă de valorificare a capitalurilor

occidentale.

De fapt, am neglijat producţia în favoarea consumului produselor importate din

Uniune, pierzând din vedere că acest lucru afectează viitorul nostru economic. Economia

românească a devenit astfel subcontractor specializat în producerea de produse de lohn,

piese de schimb şi subansambluri. Şi aşa am ajuns să purtăm stigmatul de economie

manufacturieră de asamblare, crezând cu naivitate că am intrat pe o piaţă concurenţială

corectă.

Şi acum, când occidentul european a dovedit slăbiciuni ale sistemului monetar unic,

iar puterea concurenţială a pierdut lupta cu ţările asiatice şi nord-americane, exportatorii

români au înţeles că trebuie să-şi orienteze oferta către statele extracomunitare. Polonia,

Ungaria, Cehia şi Bulgaria nu au încetat, după căderea Cortinei de Fier, să-şi dezvolte

bunele relaţii economice cu Rusia, China şi Turcia. Sunt ţări care deţin un capital uriaş şi,

mai mult decât atât, sunt şi interesate să investească în zona Uniunii Europene.

- 20 -

Având o îndelungată tradiţie în a produce lucruri de calitate şi ieftine, este cazul să

profităm de criză şi să redescoperim vechii parteneri comerciali. Şi pentru că rezultatele

obţinute de exportatorii români în primul trimestru al anului sunt încurajatoare, este cazul

să regândim strategiile şi priorităţile în materie de relaţii economice, prin refacerea sau

consolidarea legăturilor comerciale cu partenerii care s-au dovedit constant interesaţi de

producţia românească şi ale căror pieţe au o reală putere de absorbţie, nefiind afectate de

recesiune.

Vă mulţumesc.



Domnul profesor Ilieşiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul

senator Ghilea Gavrilă.

Domnul Sorin Ilieşiu:

Vă mulţumesc.

Declaraţie politică – „Scrisoare deschisă către membrii Parlamentului din Ungaria

şi către deputaţii şi senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România”

Stimaţi colegi maghiari,

În data de 12 martie anul curent, am citit în plenul Senatului o declaraţie politică

sub forma unei scrisori deschise adresate Domniilor Voastre, scrisoare publicată în aceeaşi

zi de Agenţia Naţională de Presă din România, precum şi de alte publicaţii. Cu toate că

mesajul acestei scrisori este deosebit de important pentru o reconciliere româno-maghiară

bazată pe legitimitate, adevăr, corectitudine şi moralitate, până în prezent nu am primit

răspuns.

Având convingerea că relaţiile dintre Ungaria şi România trebuie să fie compatibile

cu noul lor statut de ţări membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, aşa cum am mai

arătat, reiau în continuare textul scrisorii, cu credinţa că veţi răspunde.


Între parlamentarii români şi cei maghiari există, oficial, o relaţie de prietenie.

Aceasta pare a fi doar formală. Ea ar putea deveni reală numai dacă ar avea loc o veritabilă

reconciliere româno-maghiară. Credem că, în acest sens, se impune să adoptaţi o declaraţie

precum cea care urmează.

„Declaraţie:

(1) Noi, membrii Parlamentului Ungariei, şi noi, deputaţii şi senatorii Uniunii

Democrate Maghiare din România, recunoaştem dreptul României asupra Transilvaniei,

stipulat în tratatele de pace semnate de Ungaria la Trianon în anul 1920, la Paris în 1947, şi

- 21 -

dezaprobăm declaraţiile care contestă acest drept, ca de exemplu următoarea declaraţie a

politicianului László Tökés din 15 martie 2011: «La cea de-a 90-a aniversare de la

semnarea Tratatului de la Trianon, care a dus la ruperea naţiunii noastre, ne-am propus

demararea unui proces de vindecare – Vindecarea Trianonului. (…) Acum, a venit şi

momentul înfăptuirii unităţii maghiare într-un spirit demn de secolul al XXI-lea, o unitate

maghiară în Uniunea Europeană.»

(2) Regretăm şi dezavuăm masacrele antiromâneşti cu mii de victime şi masacrele

antievreieşti înfăptuite în Transilvania, în 1940 – 1944, de către autorităţi maghiare

horthyste din armată, poliţie şi jandarmerie, cu implicarea a numeroase organizaţii

maghiare şovine şi cu implicarea unei părţi a populaţiei maghiare din Transilvania.

Condamnăm, de asemenea, masacrele antimaghiare din Transilvania cu zeci de victime,

comise în 1944 ca represalii de o organizaţie paramilitară română.

(3) Reconcilierea şi coabitarea maghiaro-română trebuie să aibă la temelie

legitimitatea, moralitatea, adevărul şi corectitudinea. Acum, în secolul al XXI-lea, noile

relaţii dintre Ungaria şi România trebuie să fie compatibile cu noul lor statut de ţări

membre ale Uniunii Europene şi ale NATO.”


Avem credinţa că veţi adopta o declaraţie precum cea de mai sus, pentru că numai

un asemenea gest ar putea garanta o autentică reconciliere româno-maghiară.

Cu încredere, Sorin Ilieşiu, senator PNL de Sibiu.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Ghilea Gavrilă – Grupul parlamentar al PDL. Se pregăteşte domnul

senator Bereanu Neculai.

Domnul Găvrilă Ghilea:


Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Nu există sectoare de drum proaste,

ci numai miniştri dezinteresaţi”.

Într-o conferinţă de presă susţinută săptămâna trecută la Oradea, mi-am anunţat

intenţia de a promova o propunere legislativă privind exceptarea sectoarelor de drumuri

naţionale impracticabile de la plata rovinietei.

- 22 -

Consider că acest aspect s-ar putea reglementa prin declasificarea temporară a

acestor drumuri, la o categorie inferioară, până la restabilirea tuturor parametrilor tehnici

de conformitate.

Am zăbovit îndelung până să dau publicităţii intenţia acestui demers, sperând că,

până la urmă, domnul ministru al proiectelor de infrastructură de interes naţional se va

întoarce cu faţa spre români şi păsurile lor de fiecare zi. M-am înşelat.

În loc să se facă luntre şi punte pentru a-şi conecta ministerul la surse reale de

finanţare, distinsul demnitar pare că se mulţumeşte să-şi întoarcă buzunarele pe dos în talk-show-uri

televizate. Domnia Sa arată naţiunii, în locul unor soluţii concrete de rezolvare a

problemelor, doar urzeala uzată a sacului bugetar.

Când recunoşti în faţa unei ţări întregi că, în loc de 4 miliarde de euro necesare

pentru repararea drumurilor naţionale din România, tu nu ai disponibile decât 180 de

milioane de euro, afirmând că din 10 gropi contabilizate nu poţi repara decât două,

înseamnă că te descalifici public prin propria neputinţă ridicată la rang de virtute.

Iată de ce sunt decis să iniţiez modificarea legislativă pe care o aminteam în

preambulul acestei declaraţii şi vă cer tuturor sprijinul în promovarea şi susţinere ei. Chiar

şi domnului ministru al marilor proiecte, care, dacă tot nu poate repara drumurile naţionale,

de ce să mai perceapă taxe pentru utilizarea lor ca atare?

Eu cred că nimeni nu-l ţine ostatic pe domnul ministru în fruntea proiectelor de

infrastructură de interes naţional, nici măcar formaţia sa academică, despre care am înţeles

că este una juridică, nu una tehnică.

Sunt convins că nu există sectoare de drum proaste sau mai puţin proaste, ci numai

miniştri fără vocaţie managerială, necompetenţi sau dezinteresaţi. Până când vor mai achita

românii usturătoarea notă de plată a menţinerii unor asemenea demnitari în fruntea unor

ministere rămase fără obiectul muncii?

Vă mulţumesc.



Domnul senator Bereanu Neculai – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

doamna senator Doina-Anca Tudor.

Vă rog.

Domnul Neculai Bereanu:


Titlul declaraţiei politice este „Să salvăm zona montană a României!”.

Stimate colege, stimaţi colegi,

- 23 -

Aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră un aspect, spunând că Colegiul nr. 1 din

Suceava, în care îmi desfăşor activitatea ca senator, se află într-o zonă preponderent

montană, cu frumuseţi, bogăţii şi oportunităţi deosebit de generoase, dar şi cu probleme la

fel de numeroase, specifice acestor ţinuturi.

Se ştie că zona montană a României se întinde pe 3,2 milioane de hectare, din care

2,3 milioane de hectare sunt păşuni şi fâneţe, cu peste 850 000 de gospodării, unde trăiesc

peste 3 milioane de locuitori, din care peste 2,1 milioane sunt producători agricoli,

crescători de animale. Pe acest imens areal geografic, sunt peste 3 500 de sate, în 27 de

judeţe, cu o suprafaţă de peste 74 000 de km pătraţi.

Cel puţin trei au fost factorii care m-au determinat să abordez această problemă şi

să trag un semnal de alarmă, sub genericul „SOS salvaţi zona de munte a României!”.

În primul rând, m-au determinat ponderea judeţului Suceava în zona montană

românească, bogăţia resurselor naturale insuficient sau ineficient valorificate şi potenţialul

uman uriaş, oportunităţile turistice şi, nu în ultimul rând, zootehnia, prelucrarea lemnului, a

meşteşugurilor şi zestrea culturală.

În al doilea rând, m-au stimulat şi doresc să mă alătur şi să sprijin eforturile unui

mare specialist în domeniu, profesorul doctor Radu Rey. Eforturile Domniei Sale au

început înainte de 1989 şi l-au consacrat, alături de opera sa scrisă, ca un mare montanolog

de reputaţie internaţională. El este iniţiatorul a numeroase acţiuni şi sufletul unor structuri

organizate, aşa cum este Consiliul Naţional al Muntelui, sub girul ştiinţific al Academiei

Române, organism care încearcă să coaguleze factorul ştiinţific, societatea civilă cu cel de

decizie politică.

În al treilea rând, am fost sensibilizat şi am perceput cu atenţie problematica

complexă şi specifică zonei şi care trebuie să primească răspunsuri diferenţiate şi urgente,

altele decât cele din zonele de deal sau câmpie.

Studii ştiinţifice şi analize statistice evidenţiază că România ocupă locul întâi în

Europa ca grad de sărăcie a populaţiei rurale montane. Inventarul problemelor negative

include şi exploatarea scăpată de sub control a pădurilor, dereglarea dramatică a

echilibrului ecologic montan, cu consecinţe negative catastrofale.

Se înscriu şi alte fenomen negative, de cea mai mare gravitate, cum ar fi: reducerea

semnificativă a numărului de bovine şi ovine, a îngrăşămintelor organice, degradarea gravă

a florei furajere, a păşunilor şi fâneţelor, abandonul masiv al ocupaţiilor de bază

agrozootehnice de către tineri, îmbătrânirea accentuată a populaţiei de la sate, atragerea şi

folosirea, în mică măsură, a fondurilor europene şi noneuropene, practicile speculative ale

intermediarilor, preţurile descurajante monopoliste practicate de industria alimentară, lipsa

- 24 -

unor capacităţi proprii de transformare în produse ecologice montane de către asociaţiile de

producători, care întregesc acest inventar.

Guvernarea trecută are şi responsabilitatea desfiinţării Agenţiei Naţionale a Zonei

Montane şi oprirea din curs a creării celor nouă şcoli profesionale de agricultură montană,

care deja au temeliile puse, dar trebuie construite, aceasta sub interese şi presiuni de tot

felul.

Ne propunem, aşadar, să depăşim bariera de atragere doar a atenţiei şi, împreună cu

structurile şi personalităţile amintite şi altele care se vor alătura, să trecem la elaborarea şi

supunerea spre adoptarea Parlamentului a unei legi organice pentru zona de munte, care să

asigure măsurile şi garanţiile necesare din punct de vedere legislativ, organizatoric şi

financiar pentru rezolvarea problemelor semnalate în această declaraţie politică.

Vă mulţumesc.



Doamna senator Doina-Anca Tudor – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte

domnul senator Ungureanu Mihai-Răzvan.

Doamna Doina-Anca Tudor:

Bună ziua!

„Economia subterană din România şi Uniunea Europeană”



În ultimii ani, în toate declaraţiile publice şi în dezbaterile televizate, s-a tot discutat

despre economia naţională, despre slăbirea puterii de cumpărare a românilor, despre faptul

că economia subterană contribuie la diminuarea veniturilor bugetului de stat, dar nu s-a

precizat niciun mijloc de informare a opiniei publice despre reducerea puterii acestui

subsector al societăţii româneşti în ultimii 10 ani, mai precis în perioadele 2004 – 2008,

2012 – 2013.

Într-un raport al celebrei organizaţii Visa, respectiv subsidiara continentală Visa

Europe, se consideră că „economia subterană a României a scăzut semnificativ în ultimii

10 ani, fiind estimată la 39,6 miliarde de euro în 2013, în scădere cu peste 3,5% faţă de

2008 şi cu aproape 15% comparativ cu 2003. Cu toate acestea, România se situează, în

continuare, pe locul doi în Europa în ceea priveşte ponderea economiei subterane în PIB,

estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar

de Bulgaria, cu o pondere de 31%”, potrivit raportului „Economia subterană în Europa”,

publicat de Visa Europe.

- 25 -

În respectivul raport, se precizează că economia subterană din Europa este estimată

la 2 100 de miliarde de euro sau 18,5% din activitatea economică. O soluţie ar fi, conform

acestui studiu, utilizarea plăţilor electronice, care ar conduce la o scădere a economiei

subterane cu 10%, respectiv 200 de miliarde de euro.

În general, în toate ţările europene, economia subterană este favorizată de plăţile în

numerar, creându-se astfel o oportunitate pentru munca la negru. Potrivit raportului Visa

Europe, preluat de portalul EurActiv.ro, în 2013 se estimează că economia subterană va

atinge nivelul de 2 100 de miliarde de euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică

din Europa. Potrivit raportului, munca la negru reprezintă două treimi din economia

subterană în Europa.

Măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor aspecte pot genera

schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei

subterane.

În acest sens, guvernele naţionale din Europa au adoptat o serie de măsuri, cum ar

fi, de exemplu, cazul Poloniei, care în 2010 „a introdus un fond special pentru terminalele

POS, care viza creşterea gradului de penetrare a acestora. Ca urmare, în doi ani şi jumătate,

au fost instalate un număr de 100 000 de noi terminale POS, dintre care 75% în sectoarele

predispuse la economia subterană”.

Un alt caz este cel al Italiei, care în 2011 „a introdus obligativitatea realizării de

plăţi electronice pentru sume mai mari de 1 000 de euro. Italia a introdus stimulente fiscale

pentru plăţile electronice la POS, în paralel cu perspectiva închiderii afacerii în cazul

comercianţilor care nu au emis bon fiscal de trei ori într-o perioadă de cinci ani. Rezultatele

studiilor au arătat că au fost colectate impozite suplimentare însumând 9,1 miliarde de euro”.

În schimb, „economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în

termeni absoluţi începând cu anul 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui

fenomen, înregistrată în ultimii 10 ani. Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea

economiei şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2012,

economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi, ca urmare a măsurilor de

austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită”, se

menţionează în raportul „Economia subterană în Europa”.

PIB-ul României, exprimat în euro, se speră că va reveni până la sfârşitul lui 2013

la valoarea din timpul guvernării liberale din 2008, în timp ce economia subterană va

scădea cu 1,5 miliarde de euro în această perioadă.

„Sistemele de plăţi electronice ajută, în mod clar, la reducerea economiei subterane.

În prezent, România se situează cu mult în urma mediei Uniunii Europene, de 180 de

- 26 -

tranzacţii electronice pe cap de locuitor – transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi

pe carduri –, având doar 16 tranzacţii electronice pe an pe cap de locuitor.”

Stimaţi colegi,

Introducerea conceptului de guvernare electronică la nivelul societăţii româneşti va

reprezenta un element esenţial pentru schimbarea vechilor obiceiuri, în special privind

posibilitatea de a plăti diverse servicii din sectorul public prin mijloace electronice. Apelul

raportului Visa Europe în cazul României se referă la faptul că noi, ca şi clasă politică,

trebuie să conştientizăm potenţialul plăţilor electronice în combaterea economiei subterane.

În acest sens, Steve Perry, directorul comercial Visa Europe, consideră că „există o

opinie generală conform căreia numerarul alimentează activităţile din economia subterană

şi ne aşteptăm ca iniţiativele vizând înlocuirea numerarului să crească în anii următori, pe

măsură ce guvernele fac eforturi concertate de a reduce impactul negativ al economiei

subterane prin concentrarea asupra plăţilor electronice”.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Mihai-Răzvan Ungureanu – Grupul parlamentar al PDL. Se

pregăteşte domnul senator Chiriac Viorel.

Să fim operativi. Mai avem 25 de minute.

Vă rog, domnule prim-ministru.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:


„Cum ratează Guvernul acordurile cu FMI”

Stimaţi colegi,

Privatizarea companiilor de stat şi plata arieratelor reprezintă două dintre condiţiile

sine qua non pentru relansarea economică. Însă, în cazul ambelor, am fost din nou martorii

unui spectacol uluitor, care se reduce la acelaşi cinic algoritm al intereselor şi înţelegerilor

subterane partinice.

Privatizarea CFR Marfă, o companie lider pe piaţa transporturilor feroviare de

marfă din România, se înscrie pe lista registrului de eşecuri ale guvernării Ponta, alături de

dezastrul care se desfăşoară, sub ochii noştri şi la televizor, la Oltchim.

Asigurările premierului legate de existenţa mai multor investitori serioşi interesaţi

de CFR Marfă s-au dovedit, din nou, a fi doar praf aruncat în ochii noştri. Statul a cheltuit

2,5 milioane de euro pentru promovare. Însă din lunga listă – anunţată cu surle şi trâmbiţe

– de 12 investitori interesaţi, au rămas doar trei. Şi niciuna dintre cele trei companii rămase

- 27 -

în cursă nu s-a precalificat pentru etapa următoare, ulterior depunerii ofertelor pentru

preluarea pachetului majoritar de 51% din capitalul social al CFR Marfă.

„OmniTRAX”, o companie implicată într-un scandal de proporţii în urma unei

licitaţii controversate pentru o porţiune din „British Columbia Railway”, reprezentată de un

om de afaceri cercetat de DIICOT pentru spălare de bani, apoi „Transferoviar Grup”, o

companie care deţine „Remar 16 februarie”, firma căreia i-au fost impuse proceduri de

executare silită de către CFR, şi, în cele din urmă, un fond de investiţii cu răspundere

limitată, iată care sunt ofertanţii care au ajuns să depună documentele pentru privatizarea

CFR Marfă.

Graba prin care s-a realizat acest proces de privatizare justifică eşecul lui, prin

aşezarea la masa discuţiilor a unor investitori privaţi incapabili să îndeplinească criteriile

cerute. Nicio companie cu şanse reale de a câştiga procesul nu s-a arătat interesată de

participare. Nu a existat nicio ofertă din partea unor investitori internaţionali serioşi. Din

păcate, constatăm că România, sub guvernarea actuală, şi-a pierdut credibilitatea în faţa

investitorilor străini. Cum putem atrage capital străin, dacă singurele proiecte ale

Guvernului în ceea ce priveşte fiscalitatea se concentrează pe o taxare mai mare a

capitalului şi a forţei de muncă? Nu este o coincidenţă faptul că până şi investiţia Daimler

în România este condiţionată de facilităţile fiscale pe care le oferă statul român.

Eşecul privatizării CFR Marfă şi a tuturor firmelor aflate pe lista de privatizare

agreată cu FMI nu poate fi pus pe seama condiţiilor de piaţă nefavorabile. Acest eşec arată

că guvernarea USL nu înţelege că privatizarea nu se face de dragul Fondului Monetar

Internaţional, ci pentru ca economia României să fie mai performantă. Amânarea la

nesfârşit a privatizărilor este echivalentă cu condamnarea generaţiilor viitoare la sărăcie.

Iar o ţară cu oameni săraci şi potenţial de creştere redus nu va atrage niciodată investiţii

străine directe, ci doar speculative. Este un cerc vicios, din care actualul Guvern nu ştie şi

nu vrea să iasă.

Dacă guvernanţii şi-ar fi asumat eşecul privatizării, iar ministrul Fenechiu şi-ar fi

dat imediat demisia, ar mai fi fost o speranţă, probabil, dar prin decizia de a relaxa

condiţiile pentru privatizare, Guvernul arată disperare sau, şi mai rău, faptul că ştia cine

este câştigătorul înaintea licitaţiei. Ne aflăm, din nou, în faţa unui scenariu care arată foarte

clar că acest Guvern nu vrea să privatizeze o companie de stat, ci vrea doar să o transfere

unor „prieteni”.

Reducerea cifrei de afaceri de la 100 de milioane de euro la doar 20 de milioane

este preambulul unei licitaţii dezastruoase. Şi aceasta, în condiţiile în care preţul de pornire

nu a fost modificat. Este, într-adevăr, interesant să vedem matematica prin care o companie

- 28 -

cu 20 de milioane de euro cifră de afaceri poate plăti 180 de milioane de euro. În mod cert,

această privatizare făcută pe genunchi este sortită unui eşec.

De asemenea, din această măsură rezultă şi o facilitare a accesului la licitaţie pe

filiera unor puternice încrengături de partid. Asistăm la sacrificarea viitorului companiei

CFR Marfă în folosul intereselor clientelare de grup, în dauna interesului naţional.

Din păcate, întrezărim imaginea unei ţări în care respectul pentru cetăţeni este

departe de a fi tema de căpătâi pentru guvernanţi. Este aceasta subminarea interesului

naţional? Cred ca da. Pentru că asistăm, în mod sistematic, la un foileton în care viitorul

nostru devine subiect de negociere în funcţie de interesele mafiei din această ţară.

Privatizărilor eşuate, „politizării” managementului privat la companiile de stat li se adaugă

şi satisfacerea doleanţelor baronilor locali.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI-ului să reducă arieratele administraţiei locale.

Probabil că „a reduce” are un alt înţeles decât cel firesc în dicţionarul celor aflaţi la Palatul

Victoria. Pentru că, la sfârşitul lui ianuarie 2013, cuantumul datoriilor acumulate la nivelul

primăriilor ajunsese la peste 260 de milioane de euro, faţă de aproape 190 de milioane de

euro, la sfârşitul lui 2012.

Dispreţul faţă de procesul de privatizare împreună cu „încercarea” ministrului

Liviu Voinea de a obliga la plata acestor datorii arată că, de fapt, Guvernul nu vrea

restructurarea şi repornirea economiei, ci doar o notă de trecere de la FMI. Vedem, aşadar,

o guvernare care nu este interesată de România, ci doar de imaginea proprie pe termen

scurt.



Vă mulţumesc.

Domnul senator Chiriac Viorel – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul

senator Sorin Roşca-Stănescu.

Vă rog mai sintetic, dacă se poate, ca să ne încadrăm în timp.

Domnul Viorel Chiriac:

Am înţeles, domnule preşedinte. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,


Declaraţia mea politică se intitulează „Copiii de aur ai României”.

Cu toţii suntem de acord că tinerii sunt temelia societăţii, viitorul şi bogăţia unei

ţări. În acest caz, România este una dintre cele mai bogate ţări.

- 29 -

Avem tineri valoroşi, care se fac remarcaţi în fiecare an în cadrul olimpiadelor

internaţionale. Demonstrează că sunt cei mai buni, deşi concurează cu elevi din ţări care

beneficiază de o pregătire mult mai temeinică.

În acest sens, o avem drept exemplu pe eleva Ileana Gabriela Popescu, care la

Olimpiada internaţională de limba şi literatura latină „Certamen Ciceronianum Arpinas” a

obţinut locul al treilea din 193 de concurenţi. Impresionant este faptul că această elevă

studiază doar o oră pe săptămână limba latină, în cadrul şcolii, faţă de alţi elevi străini, care

au în programa şcolară chiar patru-cinci ore de limba latină săptămânal.

Cel mai recent rezultat al lotului olimpic de chimie al României este excepţional şi

ne face să fim mândri că suntem români. La Olimpiada internaţională de chimie „D.

Mendeleev”, elevii români au obţinut o medalie de aur, două medalii de argint şi trei

medalii de bronz. Astfel, din 118 elevi reprezentând 17 ţări, românca Andreea Maria Filip

a cucerit aurul.

Elevii români au rezultate remarcabile la toate olimpiadele internaţionale la care

participă, iar aceste rezultate se datorează unor copii deosebiţi, unor părinţi responsabili şi

cadrelor didactice devotate, care nu cer elevilor decât un singur lucru: să fie cei mai buni.

Noi avem obligaţia de a sprijini aceşti tineri, de a-i promova, dar mai ales să le

oferim condiţii adecvate pentru dezvoltare profesională optimă. Valorile româneşti să

rămână în România!

Mulţumesc.



Domnul senator Roşca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte

doamna senator Firea Gabriela.

Vă rog, excelenţă, microfonul central.

Domnul Sorin-Ştefan Roşca-Stănescu:

Declaraţia politică se intitulează astfel: „O simplă infracţiune, un act de poliţie

politică sau o provocare în materie de siguranţă naţională?”.

Evenimentele petrecute săptămâna trecută pe scena politicii româneşti au

evidenţiat, printre altele, o practică ilegală extrem de periculoasă, care, deşi are un

corespondent în Codul penal, poate fi denumită infracţiune politică. Mă refer la

înregistrarea unor discuţii din interiorul staffurilor unor partide politice.

În speţă, au fost interceptate dezbaterile care au avut loc în Biroul politic al

Partidului Naţional Liberal. Acestea nu erau publice, dar în urma înregistrării ele au fost

devoalate presei. Efectul este nociv pentru democraţia noastră prin chiar faptul că

- 30 -

stenogramele, astfel difuzate, au indus un element nociv şi au tensionat relaţiile din USL.

Desigur, nu presa este vinovată, ci cei care au făcut înregistrările ilegale.

Şi mai grav este un alt eveniment, petrecut tot săptămâna trecută, când au fost

interceptate şi convorbirile politice din interiorul staffului USL. Au fost prezente opt

persoane, printre cele mai importante din statul român, cum ar fi al doilea demnitar, care

este preşedintele Senatului, Crin Antonescu, preşedinte al PNL şi viitor candidat

prezidenţial, sau primul ministru al României, la rândul său, şef al celui mai mare partid.

Nici discuţiile purtate la vârf de către conducerea USL nu erau destinate publicităţii. Şi în

acest caz interceptarea şi devoalarea lor au fost nocive, tensionând şi mai mult viaţa

politică.

Avem de-a face, pur şi simplu, cu infracţiuni extrem de periculoase pe care eu,

utilizând o licenţă, le taxez drept infracţiuni politice. De fapt, indiferent cine ar fi făcut

înregistrarea, avem de-a face cu o acţiune de poliţie politică.

Pe de altă parte, întrucât la discuţiile purtate la vârf în USL nu au participat decât

opt persoane, care sunt printre cele mai importante personalităţi ale statului român şi ale

vieţii politice, şi fiind limpede că niciuna dintre acestea nu ar fi avut interesul să se

înregistreze singură, cred că nu exagerez deloc dacă afirm că actul de poliţie politică, al

interceptării respectivei şedinţe USL şi devoalării conţinutului acesteia, reprezintă şi un

atac la siguranţa naţională.

Există o instituţie a statului român, Serviciul Român de Informaţii, care are

obligaţia să prevină, să documenteze, să contracareze atacurile de siguranţă naţională. De

aceea, mă întreb şi întreb: ce a făcut şi ce face, în raport cu aceste grave incidente, instituţia

condusă de domnul George Maior?

Mulţumesc.



Doamna senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul

senator Bumbu Liviu-Octavian.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice este „Cumulul pensiei cu salariul, izvor de nedreptăţi

şi aberaţii”.

În urmă cu patru ani, sub presiunea unei crize pe care habar nu avea cum să o

rezolve, premierul de atunci declara război pensiilor „nesimţite” din sistemul bugetar,

potrivit propriilor declaraţii. În acordurile melodiei „Puşca şi cureaua lată”, se năştea Legea

- 31 -

nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea

cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului-cadru cu

Fondul Monetar Internaţional.

Capitolul IV al respectivei legi prevede – pentru că legea este încă în vigoare – faptul

că în sistemul bugetar se poate cumula salariul cu pensia numai dacă aceasta din urmă nu

depăşeşte salariul mediu pe economie, la vremea respectivă 1 700 de lei, anul acesta 2 223

de lei. În caz contrar, cei vinovaţi că au pensia cu un leu mai mare decât salariul mediu

aveau în faţă două variante simple: fie renunţau să muncească, păstrând pensia, fie

renunţau la pensie şi se mulţumeau cu salariul. La vremea respectivă, mulţi au considerat

că este o măsură justă sau măcar acceptabilă, în condiţii de criză severă.

Ca orice lucru făcut în grabă însă, Legea nr. 329/2009 lăsa loc unor anomalii

generatoare de nedreptăţi flagrante. Cum este cazul unui pensionar militar, care mi-a scris

de curând, mâhnit că şi-a văzut toată viaţa de treabă şi de carieră, căci dacă ar fi fost „un

terchea-berchea” prin armată, potrivit propriilor aprecieri, ar fi avut pensia mai mică, pe

care ar fi putut să o cumuleze cu salariul. Mai mult, pentru a-şi putea face mai departe

meseria, una de înaltă calificare şi pentru care nu există personal civil pregătit, dat fiind

specificul, salariul pe care îl încasează lunar este mai mic decât pensia la care a renunţat.

Ei bine, în anul 2011, un grup destul de numeros de parlamentari USL a iniţiat un

proiect de lege pentru abrogarea articolelor cuprinse la Capitolul IV, respectiv cele

referitoare la cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, printre motivele invocate

fiind şi acela că în nicio ţară membră a Uniunii Europene sau NATO nu a fost adoptată, ca

măsură anticriză, interzicerea dreptului la muncă sau cumulul pensiei cu salariul. Aşa cum

era de aşteptat, Guvernul a dat, sub semnătura premierului Boc, aviz negativ proiectului de

lege, dovedind încă o dată că este incapabil să reformeze sistemul bugetar, singura metodă

de a ţine cheltuielile în frâu fiind tăierile globale.

Proiectul de lege a trecut de Senat prin adoptare tacită, iar în prezent se află în

dezbatere la Camera Deputaţilor, unde a primit, în octombrie anul trecut, aviz, de

asemenea, negativ de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi

protecţie socială, iar anul acesta a fost retrimis pentru raport suplimentar la cele două

comisii.

Dragi colegi,

Ar exista o soluţie simplă, sugerată chiar de pensionarul pe care l-am invocat puţin

mai devreme, şi anume modificarea, şi nu abrogarea, prevederilor referitoare la cumulul

pensiei cu salariul, în sensul de a se suspenda doar partea din pensie care depăşeşte

- 32 -

baremul stabilit prin lege. Cu alte cuvinte, nu se mai suspendă întreaga pensie, care

depăşeşte salariul mediu, ci doar se limitează la valoarea de referinţă.

În acest mod, vor fi eliminate situaţiile aberante şi revoltătoare în care cei care au

trudit din greu toată viaţa sunt plătiţi mai puţin decât ceilalţi. Sper că nu avem de-a face cu

o nouă situaţie în care lucrurile simple se dovedesc cel mai greu de pus în practică.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Bumbu Liviu-Octavian – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Lazăr Sorin-Constantin.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:


„Regionalizarea, încotro?”

Legat de subiectul regionalizării, despre care se va vorbi, e clar, din ce în ce mai

mult în perioada următoare, sunt foarte multe aspecte care trebuie lămurite.

Sunt avansate până acum vreo patru variante, iar împărţirea României în opt sau

nouă regiuni pare să devină din ce în ce mai sigură. În opinia experţilor, argumentele care

susţin regionalizarea ar fi:

- stimularea dezvoltării economice, respectiv reducerea decalajelor economice

interjudeţene şi interregionale;

- eficientizarea procesului decizional public şi o mai bună gestionare a resurselor

publice;

- accelerarea descentralizării şi transparentizarea actului decizional public;

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Dar există şi argumente contra regionalizării, şi anume:

- se vor accentua disparităţile interregionale, pe fondul dezvoltării accentuate şi

disproporţionate a marilor aglomerări urbane şi a capitalelor de regiuni, în dauna

localităţilor periferice ale aceloraşi regiuni;

- va creşte birocraţia, din cauza multiplelor schimbări legislative necesare, precum

şi din cauza etapelor indispensabile ale tranziţiei;

- o bună descentralizare se poate realiza şi în afara procesului de regionalizare;

- există riscul federalizării României, şi anume al enclavizării anumitor zone ale

ţării, al pierderii identităţii naţionale şi istorice.

Este necesară, se subînţelege, continuarea dezbaterii publice cu privire la nevoia

reală de regionalizare şi abia apoi să se analizeze alternativele reorganizării din punct de

- 33 -

vedere politic, acestea însemnând: menţinerea ori nu a judeţelor, câte regiuni să fie,

conducerile acestora să fie alese sau numite, cu ce mandate, cu ce resurse, cu ce grad de

autonomie şi pe ce domenii.

Se spune că finalul acestui an trebuie să găsească ţara împărţită. Exerciţiul financiar

al Uniunii Europene pentru următorii şapte ani trebuie să găsească în aşa fel România,

încât regiunea să devină partener direct cu Comisia Europeană, şi nu Guvernul României.

Nu-mi imaginez ce se va întâmpla cu judeţele. Unii spun că ar trebui să rămână

neatinse. Ce competenţe vor avea consiliile judeţene? Se va ţine seama de tradiţii, de

specific local? Sau este o împărţire provizorie până accesăm bani europeni? Sunt întrebări

care trebuie să primească răspunsuri. Sincer spun că o anumită îndoială există.

Consider că regionalizarea, fără o informare corectă, fără o decizie cu susţinere

politică şi populară puternică, fără o pregătire în prealabil, printr-o simulare a funcţionării

instituţiilor, va genera o perioadă dificilă. Părerea mea este că regionalizarea trebuie făcută

în etape şi, pe parcurs, dacă este fezabil, să accentuăm acest proces.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Lazăr Sorin-Constantin – Grupul parlamentar al PSD. Se

pregăteşte domnul senator Donţu Ovidiu-Liviu.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În intervenţia mea de astăzi, mă voi referi la „Necesitatea modificării Legii

adopţiilor”.

Stimaţi colegi,


Deşi prin modificarea Legii adopţiilor s-a dorit facilitarea procedurilor legate de

acest proces, în ultimul an, de când legea a intrat în vigoare, au fost adoptaţi mai puţin de o

mie de copii dintre cei care se află în centrele de plasament. În timp ce micuţii rămân

captivi, uneori până la vârsta majoratului, într-un sistem înţepenit de birocraţie, familiile

care vor să adopte aşteaptă chiar şi câţiva ani până când vor putea lua acasă un copil.

Conform actualei legislaţii în domeniu, statul trebuie să întrebe rudele de până la

gradul patru ale copiilor abandonaţi dacă nu vor să-şi asume creşterea şi educarea acestora.

Doar când se lovesc de refuzul tuturor minorii sunt declaraţi adoptabili.

Angajaţi ai Oficiului Român pentru Adopţii au declarat că anul trecut au fost

eliberate 1 478 de atestate pentru familii apte să adopte copii, dintre care 52 au fost anulate

- 34 -

sau retrase, în timp ce un număr de 699 de familii se află într-o anumită fază – mai mult

sau mai puţin avansată – a procesului de adopţie, şi anume: potrivire practică, încredinţare

în vederea adopţiei sau chiar au adoptat deja legal un copil. Totodată, au mai precizat că nu

toţi copiii instituţionalizaţi sunt eligibili pentru a fi adoptaţi, deoarece „unii mai păstrează

legături cu diverşi membri ai familiei, iar alţii sunt deja prea mari”.

În medie pe an, potrivit aceloraşi autorităţi, numărul copiilor eligibili pentru a fi

adoptaţi nu depăşeşte 1 000, iar perioada medie de aşteptare pentru o familie este de un an

şi patru luni. Mai mult de jumătate dintre familiile declarate apte să adopte un copil în

2012 nu au primit un răspuns pozitiv până acum. În aceste condiţii, cei care doresc să

devină părinţi sunt dispuşi să-şi asume riscuri majore, care pot ajunge în unele cazuri la

condamnarea la închisoare.

Având în vedere toate acestea, stimaţi colegi, consider că ar trebui să găsim şi să

propunem soluţii legislative pentru ca adopţiile în România să fie mult mai facile. Acest

lucru ar veni atât în ajutorul statului, cât mai ales al copiilor şi al familiilor dornice să

adopte un copil. Poate că ar trebui regândită perioada monitorizării familiei adoptatoare

după încheierea adopţiei legale, pentru a ne asigura că respectivul copil beneficiază de

toate condiţiile optime unei dezvoltări fizice şi intelectuale.

Sa ne unim eforturile, aşadar, stimaţi colegi, pentru a găsi soluţii în modificarea

Legii adopţiilor în aşa fel încât perioada de aşteptare a familiilor dornice să adopte un copil

să fie cât mai mică, îndepărtând astfel şi riscul ca aceste familii să recurgă la căi mai mult

sau mai puţin legale.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Donţu Ovidiu-Liviu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul senator Liviu Pop.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Declaraţia politică se intitulează „Un pas hotărâtor al ministrului justiţiei pentru un

nou raport MCV favorabil”.


Stimaţi colegi,


Domnule ministru al justiţiei,

- 35 -

În acest moment, asistăm, pentru prima dată de la preluarea de către dumneavoastră

a portofoliului Ministerului Justiţiei, la unul dintre cei mai importanţi paşi pe care acest

minister îl face după momentul alegerilor din 2012.

Iarna trecută, actuala guvernare şi-a asumat o serie de reforme de o importanţă

vitală pentru viitorul României, dar mai ales pentru prezentul său, iar una dintre direcţiile

asumate care reprezintă, de fapt, unul din pivoţii centrali ai statului de drept şi garantul

acestuia este justiţia.

În urmă cu aproximativ şase luni, Comisia Europeană a întocmit concluziile

Raportului MCV din iulie 2012, iar concluziile acestuia au fost, din păcate, în marea lor

parte, nesatisfăcătoare pentru realitatea actuală a ţării noastre şi pentru imaginea noastră în

Europa şi în lume.

Faptul că dumneavoastră, domnule ministru al justiţiei, aţi demarat în aceste zile

procesul de monitorizare în domeniul sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei,

luând decizii împreună cu Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România

în domeniul reformei în sistemul judiciar şi luptei împotriva corupţiei, precum şi cu

instituţiile implicate în acest proces – Ministerul Afacerilor Externe, Consiliului Superior

al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General, Direcţia Naţională

Anticorupţie –, dar şi cu reprezentanţi ai Cabinetului Primului Ministru şi ai altor instituţii

determinante în acest proces, reprezintă, în opinia mea, ca parlamentar, membru al

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, un act de o

importanţă decisivă, care subliniază o atitudine pozitivă a actualului Guvern în ceea ce

priveşte respectarea recomandărilor făcute pentru România în ultimul raport de ţară.

Această atitudine hotărâtă se reflectă în faptul că, nu mai târziu de vineri, 17 mai

2013, aţi stabilit deja împreună cu toţi cei menţionaţi mai sus, în cadrul convocării avute,

obiectivele principale pe care le aveţi în vedere pentru ca reforma din cadrul justiţiei să

devină o realitate, iar efectele ei să poată face subiectul pozitiv al următorului raport MCV.

Anul 2013 este un an decisiv pentru România, pentru Guvernul din care faceţi

parte, pentru Parlament, pentru că 2013 este anul în care românii şi România vor primi o

nouă Constituţie, o reorganizare administrativ-teritorială, aşa cum până acum, cu toate

piedicile întâmpinate şi eforturile depuse, justiţia românească şi-a echilibrat balanţa prin

oameni noi în poziţii cheie.

Este salutară şi absolut necesară ideea dumneavoastră de a implica forul legislativ

al ţării în acest proces de reconstrucţie şi reformă judiciară care vine ca un preambul la

accentul pus pe conlucrarea instituţională, ca un garant al cooperării, transparenţei şi

- 36 -

eradicării finale a corupţiei şi a celorlalte probleme care au constituit concluzii

defavorabile ale aceluiaşi raport MCV.

În final, aş sublinia faptul că certitudinea unui viitor raport de ţară favorabil este

dată, cu precădere, de un sistem judiciar independent şi inamovibil pe care v-aţi şi ne-am

angajat să-l asigurăm României şi cetăţenilor săi.


Vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul senator Liviu Pop – Grupul parlamentar al PSD – să încheie

sesiunea de declaraţii politice.

Scurt, domnule senator.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Foarte scurt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte „Legea internshipului, o necesitate pentru

studenţii din România”.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, am fost invitat şi am participat la o acţiune a Uniunii Studenţilor

din România, unde una dintre temele abordate de către aceştia a fost Legea internshipului.

Legea internshipului, în viziunea Uniunii Studenţilor din România, ar trebui să

creeze o punte de comunicare între mediul universitar şi instituţiile private şi să

reglementeze derularea internshipurilor de o manieră care să se vădească avantajoasă atât

pentru student, cât şi pentru angajator sau instituţiile de învăţământ superior. Legea ar

contura cadrul normativ pentru încheierea unor convenţii-cadru între universităţi şi

companii, urmate de semnarea de contracte de internship între studenţii universităţii şi

companie.

Beneficiile pentru companiile private ar fi reprezentate de accesul la cei mai buni

studenţi ai universităţii colaboratoare şi de promovarea în mediul academic. Un alt avantaj

ar fi acela al acordării de facilităţi fiscale angajatorului pentru fiecare contract de internship

încheiat. Însă cel mai important plus pe care îl are angajatorul este acela de a avea

prioritate în a valorifica competenţele unor studenţi cu un nivel de pregătire teoretic şi

practic ridicat, prin angajarea acestuia la momentul absolvirii. S-a dovedit în mod repetat

în cadrul companiilor din ţările occidentale, unde fenomenul internshipului este comun şi

clar reglementat, că principalul avantaj al unui internship este pregătirea viitoarei forţe de

muncă a companiei cu costuri reduse.

- 37 -

Cât priveşte instituţiile de învăţământ superior, acestea s-ar putea şi ar trebui să se

bucure de susţinere financiară din partea companiilor. Apropierea dintre entităţile private şi

universităţi creată de Legea internshipului ar trebui să fie primul pas logic către programe

de susţinere financiară a mediului academic prin investiţii din partea angajatorilor în

formarea teoretică a viitorilor angajaţi. Mai mult, consecinţele faste ar fi constituite de

„ademenirea” de liceeni cu un bun nivel de pregătire, atraşi de posibilităţile de angajare

oferite de facultate.

Implicaţiile sociale şi economice ale unei asemenea reglementări sunt evidente:

- incluziunea studenţilor pe piaţa muncii în domeniul în care dobândesc

cunoştinţele teoretice, în contextul în care statisticile ne arată că doar 20-30% dintre aceştia

reuşesc la ora actuală să se angajeze în domeniile în care s-au pregătit;

- sporirea ratei angajabilităţii în rândul tinerilor, cu consecinţa scăderii şomajului;

- dezvoltarea unui sistem educaţional puternic, care să pregătească studentul pentru

a corespunde cu adevărat rigorilor de pe piaţa muncii;

- sporirea gradului de competitivitate pe piaţa muncii.

Proiectul de lege propus de către studenţii din România este un document pe care

orice parlamentar conştient trebuie să îl susţină. Azi vă voi trimite pe e-mail proiectul de

lege propus de către aceştia. Urmează ca fiecare dintre dumneavoastră să vedeţi dacă

susţineţi sau nu acest proiect.

Eu pot spune doar ca Legea internshipului este o necesitate pentru studenţii din

România.

Mulţumesc.



Stimaţi colegi,

Sunteţi mai mulţi acum. V-aş ruga, din tot sufletul, pentru săptămâna viitoare… v-am

mai rugat, dar insist: declaraţiile politice, interpelările şi întrebările să le stabiliţi în trei

minute maximum, ca să dăm posibilitatea mai multor colegi să facă declaraţii politice,

întrebări şi interpelări. Cu această precizare, declar prima parte închisă.

Pentru partea a doua, pentru lucrările în plenul Senatului, am să-l rog pe colegul

meu, domnul senator Mario Oprea, secretarul Senatului, să facă prezenţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună dimineaţa tuturor!

Am să dau citire listei senatorilor:

- 38 -

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu prezent

6. Arcaş Viorel absent

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion absent

9. Atanasiu Teodor absent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard absent

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin absent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae prezent

18. Bălu Marius absent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin absent

25. Bodea Cristian-Petru absent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin prezent

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel absent

- 39 -

35. Cadăr Leonard absent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian prezent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent

42. Ciorbea Victor prezent

43. Coca Laurenţiu Florian absent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus absent

47. Coste Marius prezent

48. Cotescu Marin-Adrănel absent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan absent

53. Croitoru Cătălin absent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică absent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

62. Drăghici Damian absent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen absent

67. Duruţ Aurel absent

70 Ehegartner Petru absent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

- 40 -

72. Fifor Mihai-Viorel absent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe absent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan prezent

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian absent

83. Greblă Toni prezent

84. Grigoraş Viorel absent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul absent

88. Igaş Traian-Constantin absent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu absent

94. Jipa Florina-Ruxandra prezentă

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş prezent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae absent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru absent

- 41 -

106. Mihai Cristian-Dănuţ absent

107. Mihai Neagu absent

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor absent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

115. Mora Ákos-Daniel absent

116. Motoc Octavian absent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae absent

119. Neagu Nicolae prezent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre absent

122. Nicolae Şerban prezent

123. Nicula Vasile-Cosmin absent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel prezent

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel prezent

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus absent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu absent

- 42 -

Pelican Dumitru prezent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin prezent

Popa Florian absent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian absent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică absent

Silistru Doina prezentă

Solomon Antonie prezent

Stoica Ştefan absent

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna absent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

- 43 -

Tătaru Nelu absent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel absent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu absent

Tudor Doina-Anca prezentă

Ţapu Nazare Eugen prezent

Ungureanu Mihai-Răzvan prezent

Valeca Şerban-Constantin absent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent

*

(Din acest moment, conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de domnul senator

George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:


Declar deschisă şedinţa plenului Senatului. Vă anunţ că din totalul de 174 de

senatori şi-au înregistrat prezenţa 121, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari

Mario-Ovidiu Oprea şi Tudor Barbu.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

- 44 -

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru de astăzi: lucrări în plen până la ora 13.00; de la ora 15.00 – lucrări

în comisiile permanente.

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.




A fost aprobat şi programul de lucru pentru astăzi.

*

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru

perioada 27 mai – 1 iunie 2013.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

Luni, 27 mai 2013: între orele 9.00 şi 11.00 – activităţi în comisiile permanente; la

ora 14.00 – şedinţa Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00 – lucrări în grupurile

parlamentare; între orele 16.00 şi 18.00 – lucrări în plen; între orele 18.15 şi 19.45 – întrebări,

interpelări, răspunsuri.

Marţi, 28 mai 2013: între orele 9.00 şi 10.30 – declaraţii politice; între orele 10.30

şi 13.00 – lucrări în plen; ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 29 mai 2013, şi joi, 30 mai 2013 – lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 31 mai 2013, sâmbătă, 1 iunie 2013 – activităţi în circumscripţiile

electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program?

*

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.


Pe procedură mergem.

1. Biroul pentru conducerea şedinţei este incomplet.

2. Cvorumul de şedinţă nu există.

Vă rog să verificaţi, că 121 de oameni nu există în momentul acesta în sală.

(Discuţii în sală)


Eu am prezentat rezultatul apelului nominal făcut.

- 45 -


Aţi prezentat… dar nu este…

Cât este? Vă spun, daţi-mi voie să fac eu lucrul acesta. Şi dumneavoastră o puteţi

face de sus, să vedeţi că nu suntem nici 100.

Adică lucrurile acestea ar trebui să fie clare, încât niciodată să nu avem semne de

întrebare.

Şi procedura de vot este un subiect şi aţi promis, domnule preşedinte că poate,

poate intrăm odată în normalitate, că sunt câteva mese care nu au cititor de card şi poate

reuşiţi să le rezolvaţi mai repede. Şi atunci ar dispărea orice dubiu.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, îşi reia locul la prezidiu.)


Da, prima problemă s-a rezolvat, după cum vedeţi.

121 de colegi au răspuns apelului nominal, foarte recent efectuat, şi, de asemenea,

au semnat. (Discuţii în sală)

S-a făcut apel nominal adineauri.

Cu prilejul primului vot putem, de altfel, să verificăm şi prezenţa efectivă în acest

moment.

*

Supun, aşadar, votului dumneavoastră programului de lucru prezentat pentru

săptămâna viitoare.




Programul de lucru pentru săptămâna următoare a fost aprobat.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind modificarea

art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru regulament, domnul preşedinte Ioan

Ghişe.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimate doamne şi stimaţi domni senatori,

Comisia pentru regulament s-a întrunit în şedinţa din 14 mai 2013 pentru a lua în

discuţie sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului privind modificarea denumirii

- 46 -

Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, conform art. 66 din

Regulamentul Senatului.

Cu unanimitate de voturi, comisia a adoptat raport de admitere privind solicitarea

Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, de modificare a denumirii

în „Comisia pentru cultură şi media”.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţia României,

republicată, legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu

votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Membrii comisiei au hotărât să discute

ulterior şi alte articole care necesită modificări sau completări.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare,

raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Senatului.

Şi, dacă-mi permiteţi un comentariu mai răutăcios, aşa, presupun că acei colegi ai

noştri din Comisia pentru cultură, când ne-au cerut schimbarea denumirii din „Comisie

pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă” în „Comisie pentru cultură şi media”,

s-au gândit că unele mijloace de informare în masă sunt de dezinformare în masă şi aşa au

găsit de cuviinţă să iniţieze proiectul de hotărâre.

Noi vă propunem adoptarea solicitării Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de

informare în masă pentru schimbarea denumirii.



Dau citire textului integral al hotărârii.

„Hotărâre privind modificarea art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat

prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) şi ale art. 67 din Constituţia României,

republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – La articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin

Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

948 din 25 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, punctul XI va avea

următorul cuprins: «XI. Comisia pentru cultură şi media;»”.

Dacă nu mai sunt intervenţii, binevoitoare sau răutăcioase, supun… (Discuţii la

prezidiu)

Sunt?

Domnul senator Dumitru Oprea.

- 47 -


În învăţământ, persistă o prostie ca asta – şi iertaţi-mă, că vin din zona

învăţământului –, există o specializare numită „comerţ, turism şi servicii”, ca şi cum

comerţul şi turismul nu sunt servicii.

Aici, avem „cultură şi media”. Cultura este cultură, media este altceva.


Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră…

Domnule senator Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Stimaţi colegi,

Este vorba, practic, de o clarificare. Şi artele înseamnă cultură. Prin urmare, era o

denumire superfluă, de aceea am limitat-o şi am redus-o stricto sensu la ceea ce înseamnă

cultură şi media.

Vă mulţumesc.


Sigur.

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna senator Gabriela Firea.


În cazul în care nu era evident de ce avem nevoie de schimbarea denumirii acestei

comisii, adaug şi eu câteva cuvinte la cele ale colegului meu de la PDL şi apreciez faptul

că nu discutăm politic o chestiune care ţine de limba română.

Era foarte dificil, dragi colegi, să explici tuturor reprezentanţilor ambasadelor,

ataşaţilor culturali că draga noastră comisie, care se ocupă, până la urmă, în esenţă, de

cultură şi presă, are o denumire atât de sofisticată, dar în sens negativ, şi în special

redundanţa cultură şi artă – sper că o sesizaţi şi dumneavoastră, dragi colegi – şi am decis

să procedăm în consecinţă.

Prin urmare, să dăm o denumire exactă, scurtă, clară, internaţională unei comisii de

specialitate.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

- 48 -


Îmi cer iertare că revin! Noul trend se numeşte Social Media, în care media se

regăseşte. Dar nu facem aici teoria chibritului! Dacă am pune cultură… Cultura e cultură,

indiferent de mijloacele prin care cultura este promovată. Asta era intenţia mea să spun,

fiindcă marketingul mixt de la 4P a ajuns la 28P, fiindcă se schimbă tehnologiile.

Cultura nu se schimbă în niciun fel. Mijloacele de promovare pot fi schimbate.


Vă mulţumesc.

Doamna senator Firea.


Cultura înseamnă un act de creaţie, presa înseamnă un act de diseminare. (Aplauze

în sală)


Domnul senator Tudor Barbu.

Dezbaterea ia o turnură captivantă şi eu vă rog să… sau interpretez rumoarea ca pe

semnul acestei bucurii pe care o încerc şi eu.

Domnul senator Tudor Barbu, despre cultură, probabil, şi despre diseminare.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

O să vă surprind pentru 38 sau 40 de secunde. Nu voi vorbi despre cultură, ci

despre intenţia şi dorinţa de a supune la vot schimbarea titulaturii unei comisii, pe care

comisie o cunosc foarte bine, fiind ani de zile unul dintre angajaţii instituţiilor subordonate

controlului parlamentar prin aceste două comisii.

Ştiu că o să fie greu de acceptat, că nu poţi să pui numele unei comisii folosind 66 de

cuvinte. Dar eu v-aş propune să ne gândim totuşi la o formulare de genul: Comisia pentru

cultură şi control al puşcăriabililor din instituţiile subordonate acestor două comisii, la

Senat şi la Camera Deputaţilor, oameni care, cu banul public în buzunar, se joacă, în

interesul familiei, în interesul cercurilor oculte de tip politic sau de tip mafiot… Este

adevărat, este o titulatură un pic mai lungă, dar mie mi se pare – şi acum termin – că este

hilar să discutăm despre cum se numeşte o comisie care lasă Televiziunea Română,

instituţie extrem de importantă…

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Vă rog frumos, aceasta este declaraţie politică şi nu se susţine…

- 49 -


Vă rog, doamna senator.

Domnule senator, vă rog să…

Domnul Tudor Barbu:

Nu polemizăm de la microfon cu sala, este chestiune de procedură elementară!

Spuneam, şi închei, că titulatura comisiei nu are nicio relevanţă, stimaţi colegi, de

vreme ce această comisie nu stăpâneşte devalizarea banului public în SRTV.

(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte.


Procedură. Intervine însuşi domnul senator Puiu Haşotti. (Rumoare în sală)

Câtă patimă a stârnit cultura totdeauna!

(Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel)

Imediat, doamna senator.

Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:


Stimaţi colegi,

În primul rând, Regulamentul arată, în mod clar, că în plen nu se mai pot face

amendamente. Prin urmare, toată această discuţie este fără rost.

Din punctul meu de vedere, e evident că titulatura găsită de comisie este una

corectă.

Aşadar, dumneavoastră, domnule preşedinte, trebuie să supuneţi votului plenului

noua denumire a acestei comisii, denumire propusă, conform Regulamentului, de comisia

îndrituită să facă acest lucru.

În rest, în plen nu se fac amendamente. Poate fi câte o intervenţie scurtă pentru

fiecare grup parlamentar.


Da. Asta voi face. Eu am dat deja citire textului hotărârii, pe care o voi supune

votului. Dar … Doamna senator...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


- 50 -

Mi se pare aberant ceea ce trăim în acest Parlament. Există acea persoană, care stă

lângă dumneavoastră şi care este a nu ştiu câta oară când face nişte declaraţii la adresa unor

colegi: „puşcăriabili” etc.

Faptul că dumnealui are imunitate parlamentară pentru ceea ce vorbeşte, nu

înseamnă că noi trebuie să suportăm lucrurile acestea. Iar dumneavoastră, în calitate şi de

preşedinte de şedinţă, şi în calitate de preşedinte al Senatului, ar trebui să-l chemaţi la ordin

şi, în cazul în care dumnealui nu răspunde la lucrul ăsta, să-l daţi şi afară din şedinţă.

Deci nu se poate să vorbim de puşcăriabili colegi. Atâta timp cât nimeni de aici nu

a fost condamnat, nu există puşcăriabili.

Chestiunea aceasta mergea la „OTV”, nu în Parlamentul României. (Rumoare în

sală)


Nemaiexistând OTV-ul, cred că nimeni nu are drept la replică.

În fine, supun votului… (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator

Dumitru Oprea)

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, dar totuşi ar trebui să reglementăm…

Spuneţi tot ce este de spus, vă rog. (Rumoare în sală)


La Iaşi, am avut o carte „Triumful raţiunii împotriva violenţei” ceva de genul ăsta,

şi Iaşiul a trecut peste acel moment... (Intervenţie neinteligibilă din sală)

...de prea multe ori, încât vreau să spun un singur lucru pe înţelesul tuturor

românilor. Se spune că presa este a patra putere în stat. De ce a treia putere în stat confiscă

a patra putere?

Cultură şi media. De când media este sub controlul Parlamentului? (Rumoare,

discuţii în sală)


Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră textul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă după atâta luptă!

Abţineri? O abţinere.

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat. Rumoare în sală)

*

- 51 -

Punctul 4 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri

în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională.

Iniţiatori, domnul senator Corneliu Dobriţoiu, domnul senator Gabriel Oprea,

domnul deputat Ioan Benga, domnul deputat Mihăiţă Calimente. (Discuţii la prezidiu)

Aici suntem în situaţia continuării dezbaterilor generale. A început într-o şedinţă

anterioară, s-au prezentat punctele de vedere ale Guvernului, raportul.

Doamna Cristiana Anghel, dacă reţin bine, fusese ultima dintre noi care vorbise.

Reluăm deci dezbaterea de acolo.

Vă rog, doamnă, microfonul 2.


Da, domnule preşedinte. Numai că, între timp, domnul Dogaru, preşedintele

sindicatului cadrelor militare, m-a rugat – eu l-am rugat să-şi asume public lucrul acesta –, pentru

a nu întârzia proiectul, să nu mai susţin respectivele amendamente.

Prin urmare, la rugămintea dumnealui şi la asumarea publică a faptului că răspunde

pentru lucrul acesta, renunţ la susţinerea amendamentelor.


Am reţinut.

Astfel, dacă nu mai sunt intervenţii la dezbaterile generale care au început, supun…

(Discuţii la prezidiu)

Vă rog, domnule senator Tudor Barbu.



Domnul Tudor Barbu:

În numele Grupului parlamentar al PP-DD, solicit, dacă este posibil, şi colegial,

domnului ex-ministru şi actual coleg, Oprea, să ne ajute în a ne îndruma, prin intervenţia

Domniei Sale în ceea ce vom vota, ca iniţiator al acestui document, să ne explice de la

microfonul Senatului cum a fost posibilă – ca să-l citez pe domnul senator Dobriţoiu, pe

care-l respect foarte tare şi cu care am participat la o importantă reuniune NATO acum

câteva zile – o astfel de acţiune prin care, nu-i aşa, au fost tăiate samavolnic, injust şi

aberant pensiile unor militari.



Mulţumesc.

- 52 -

Noi suntem, din punct de vedere procedural, în faza în care am ascultat, în şedinţa

trecută, iniţiatorul, am ascultat punctul de vedere al Guvernului, am ascultat prezentarea

raportului, am avut dezbateri generale.

Supun, dacă nu mai sunt intervenţii pe subiect, votului dumneavoastră raportul…

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Nu este corect.


Ce anume nu este corect, domnule senator?

(Replică neinteligibilă din sală a domnului senator Dumitru Oprea)

Domnule senator, eu am recapitulat – am încercat s-o fac – situaţia procedurală în

care ne aflăm, pentru că domnul senator Barbu a solicitat domnului senator Oprea,

iniţiator, să ne facă o descriere de natură istorică, fatalmente, a modului în care s-a ajuns la

o anumită situaţie şi aşa mai departe. Dacă domnul senator Oprea sau oricine altcineva

doreşte să mai intervină… să discute... doreşte, dar aici nu suntem în regimul de întrebări

la care sunt obligatorii răspunsuri. Sunt obligatorii proceduri. Nu mai am intervenţie pe

dezbateri generale. Amendamentele doamnei senator Anghel s-au retras.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente admise.


Împotrivă? Nu avem niciun vot împotrivă.

Domnul Tudor Barbu (de la prezidiu):

Domnul senator Banias a uitat mâna sus.


A uitat-o, a uitat-o.

Abţineri? Nu avem nici abţineri.

Raportul a fost adoptat, cu amendamentele admise.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Dacă există intervenţii cu motivarea votului…

Domnul senator Cristian Rădulescu are cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:


Stimaţi colegi,

- 53 -

După cum vedeţi, în şedinţa anterioară, am pledat în favoarea acestei propuneri

legislative şi, în acest moment, Grupul parlamentar al PDL a votat pentru ea.

Am avut, data trecută, o intervenţie pentru a repune lucrurile în nota lor adevărată.

Pe vremea când era ministru domnul Gabriel Oprea, s-a încercat o introducere a

principiului contributivităţii în absolut toate domeniile. Drept pentru care, sigur, unii au

ieşit mai supăraţi, alţii au ieşit mai fericiţi. În domeniul militar, 85% dintre militari au avut

pensiile recalculate în plus. Aşa a ieşit pe principiul contributivităţii.

O parte – mică – a rămas cam cu aceeaşi pensie şi v-am informat la reprezentantul

ministerului că 11,6% din toţi militarii şi reprezentanţii serviciilor au avut, ca urmare a

recalculării, o pensie mai mică.

La vremea respectivă, asta a putut face Guvernul Boc – nu mai ştiu al câtelea – să

introducă acest principiu sănătos al contributivităţii şi în domeniul pensiilor militare şi,

bineînţeles, că generaţiile ulterioare vor beneficia de această modalitate mai corectă de

calcul.

La vremea aceea, Guvernul Boc nu a putut să facă un lucru pe care îl făcuse mai

înainte Guvernul Alianţei D.A., în sensul de a se păstra acele pensii care, prin recalculare,

devin mai mici, la cuantumul anterior.

În momentul acesta, Guvernul Ponta şi-a propus – şi în dorim succes – să găsească

mijloacele financiare pentru a aduce pensiile care, prin recalculare, sunt mai mici, la

cuantumul anterior. Este un efort financiar de aproximativ 1 000 000 de euro lunar.

Dacă ei vor acest lucru, le urăm să şi poată. În rest, chestiunea cu tăierea

samavolnică a pensiilor – repet încă o dată şi mă miră că această chestiune este susţinută,

în continuare, în plen – este totalmente pe lângă adevăr, în condiţiile în care 85% din

militari au avut o pensie crescută substanţial.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Dobriţoiu.

Domnul Corneliu Dobriţoiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru faptul că-mi daţi prilejul să-mi justific

votul.

Îngăduiţi-mi doar să reamintesc – pentru memoria colectivă – faptul că, atunci,

Guvernul Boc şi domnul Boc, care s-a năpustit vitriolic asupra pensiilor militarilor,

denumindu-le pensii nesimţite, a adus prejudicii enorme, care se resimt şi astăzi în bugetul

apărării.

- 54 -

Nu a cerut nimeni să recalculeze pensiile militarilor. A fost doar o ambiţie

personală, iar, în urma acestei ambiţii şi în absenţa oricărei analize de impact asupra

bugetului privind recalcularea pensiilor, în funcţie de contributivitate, au consumat bugetul

pentru înzestrare al ministerului.

Uitaţi, aveţi un reprezentant al ministerului la masă şi vă poate confirma acest

lucru.

Deci aţi reuşit să generaţi un haos total în instituţia Armatei.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel.



Am spus-o, o spun şi o voi spune în continuare. Chestiunea nu este de bani,

chestiunea este de principiu, de faptul că le-a fost luat un drept câştigat. Pensiile militare

nu au fost recalculate, au fost desfiinţate, ceea ce este un abuz fantastic. Iar ceea ce

încearcă să spună PDL-ul, că au crescut unele, că au scăzut altele, nu are niciun fel de

relevanţă. Oamenii aceştia au fost călcaţi în picioare. Mai mult decât atât, întregi categorii

sociale au fost puse împotriva lor, li s-a spus că din cauza lor nu există bani de salarii, că

din cauza lor nu există bani de pensii şi că trăiesc şi huzuresc pe banii celorlalţi, ceea ce

este o mizerie. Şi lucrul acesta ar trebui să înceteze.

Mai am o rugăminte, domnule preşedinte. Pentru rigoare.

Vă rog să-mi spuneţi de când se va aplica această lege? De la publicarea în

Monitorul Oficial al României sau, cum a vrut Guvernul, de la 1 ianuarie 2014?


Aşa cum este precizat în textul legii. Dacă există o prevedere specială în acest sens

cu data care este precizată, dacă nu, de la publicarea în Monitorul Oficial al României,

conform legii.


Se spune că nu poţi să faci o iniţiativă legislativă în momentul în care nu prevezi şi

de unde se iau banii. Guvernul a spus că este de acord, cu condiţia să se aplice de la

1 ianuarie 2014. Vreau să ştiu de când se va aplica. De la publicarea în Monitorul Oficial al

României sau de la 1 ianuarie 2014. (Discuţii în sală)


Guvernul...

- 55 -

Vă rog. Da. Rog reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat... Vă ascult.


Pentru rigoare, doar.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Costea – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:


Domnilor senatori,

În textul actual al legii este o prevedere specială că din luna imediat următoare

intrării în vigoare.


Mulţumesc.

Domnul Vasile Costea:

În punctul de vedere al Guvernului este de la 1 ianuarie 2014.


Mulţumesc.

Precizez oricum că suntem primă Cameră sesizată, dacă nu greşesc, ca nu cumva să

aibă cineva sentimentul că după votul de astăzi, pleacă la Monitorul Oficial al României,

pentru că urmează cealaltă Cameră şi urmează promulgarea şi aşa mai departe.

Domnul semnator Oprea.


Cred că din momentul acesta Guvernul nu mai poate reveni, pentru că, în proiectul

de lege votat, probabil şi la Camera Deputaţilor, în art.1, unic de fapt, alin (2) spune clar:

„Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu luna următoare

celei în care intră în vigoare prezenta lege. Deci nu mai poate veni Guvernul cu 1 ianuarie.

Dacă trece luna asta, luna următoare se plătesc pensiile. (Discuţii în sală)


Doamna senator Silistru.

Doamna Doina Silistru:


Domnule senator Oprea,

Acum un minut, domnul preşedinte Antonescu a spus clar: suntem primă Cameră

sesizată. Camera Deputaţilor este decizională şi acolo se pot lua alte hotărâri. Deci poate fi

luat în calcul punctul de vedere al Guvernului. (Replică neinteligibilă din sală)

Nu. De la 1 ianuarie 2014.

- 56 -


Mulţumesc, doamna senator.

Eu cred că este foarte clar ce am votat astăzi şi am votat în unanimitate. Dezbaterile

sunt aprinse dar votul a fost unanim.

E la fel de clar, în al doilea rând, că suntem primă Cameră sesizată şi nu vorbim

deci de iminenţa la nivel de zile, ore, minute, a intrării în vigoare a legii. Dar ce am votat

este foarte clar şi este ceea ce, într-adevăr, s-a citit acolo. Da?

Mulţumesc.

Domnule senator, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea. Vă rog.

Domnul Gabriel Oprea:


Stimaţi colegi,

Pentru informarea colegilor.

Când am făcut această lege, împreună cu colegii noştri, ministerele în speţă,

Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Serviciul Român de

Informaţii, deci cele trei case de pensii sectoriale, au spus... Guvernul a dat un aviz, fiindcă

nu avea banii prevăzuţi decât de la 1 ianuarie 2014, dar aceste trei ministere, titularii

acestor trei case de pensii speciale au spus, scris că au banii încă de anul acesta. Cu alte

cuvinte, în momentul în care se va vota legea de către Camera decizională, Camera

Deputaţilor, se va putea pune în aplicare, aşa cum prevede textul legii, de luna următoare.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

*

Cred că acum lucrurile sunt foarte clare şi din acest punct de vedere şi, cu voia

dumneavoastră, trecem la punctul 5 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013 – 2018 a unor măsuri

de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate

în baza planurilor de disponibilizare.

Iniţiatori – Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Manuel Donescu, microfonul 8.

Domnule secretar de stat. Vă rog.

Domnul Manuel Marian Donescu – secretar de stat în Ministerul Economiei:


- 57 -

Sunt Manuel Donescu secretar de stat în Ministerul Economiei.


Prin prezentul proiect de act normativ se instituie cadrul legal care să reglementeze

măsurile de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri

colective în baza planurilor de disponibilizare a operatorilor economici aprobate în

condiţiile Legii nr. 31/1990.

Aceste măsuri au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român şi

cerinţele corelării cu reglementările interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale.

Scopul prezentei este asigurarea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor

concediaţi, urmare a aplicării măsurilor de eficientizare a activităţii şi întocmirii planurilor

de disponibilizare.

Neluarea acestor măsuri imediate în scopul diminuării consecinţelor concedierilor

colective din cadrul unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu

capital majoritar de stat, subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,

ar putea conduce la probleme cu impact social pe fondul situaţiei economico-sociale

dificile.

Societăţile care pot efectua concedieri colective în condiţiile acestui act normativ,

precum şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărârea

Guvernului la propunerea ministerelor de resort.

În consecinţă, propunem adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul preşedinte Liviu-Marian

Pop, vă rog.



În data de 14 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie

socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără

amendamente.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege are caracter de lege

ordinară, Senatul prima Cameră sesizată.


- 58 -


Vă mulţumesc.

Nu sunt intervenţii... Supun...

Vă rog, domnule senator Oprea.


Da. Cred că o să rămână în istorie, în memoria colectivă a oamenilor care

beneficiază de măsuri de protecţie. Începeţi cinstit. Continuăm cu ceea ce Guvernul Boc a

fost criticat că face, disponibilizări, fiindcă acordul semnat cu Banca, Fondul şi Comisia

Europeană prevedea aşa ceva. Dar o să rămână în istorie, pentru că numărul 36 este de

asociat cu condiţia de acordare a unor astfel de măsuri de protecţie. Priviţi cu atenţie la

punctul care spune... art. 4 alin (1) „Pot beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă

numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată

cu operatorii economici prevăzuţi la art. 1 cu cel puţin 36 de luni înainte de data

concedierii”.

E crimă ce faceţi. Este atac la statutul tinerilor care în sfârşit s-au bucurat de 2 ani şi

11 luni că au contract pe perioadă nedeterminată, şi sunt daţi afară cu făraşul. Deci măsura

de protecţie operează condiţionat. De unde şi până unde o astfel de înţelepciune, nu ştiu!

Am fost surprins să constat că, astăzi, pe site-ul Senatului a fost un fel de fata

morgana. Când apărea Regulamentul, când nu apărea. Ultima formă primită la grupuri nu a

mai fost cu modificarea Regulamentului Senatului. Referitor la această ordonanţă, la art. 5

veţi vedea două variante: una on-line, care face trimitere la o hotărâre a Guvernului ce va

veni după lege, prevăzută la art. 2 alin (1) care nu există, şi în forma tipărită este, într-adevăr,

doar art. 2.

Mai departe, sunt formulări care nu-şi au rostul. Cât timp dumneavoastră vorbiţi de

venitul lunar complementar... şi pe ăsta îl condiţionaţi, oameni buni? Un om nu are voie să

... Precum Ceauşescu. Ştiţi cum spunea: să fiţi toţi peste media veniturilor din economie.

Toţi peste medie. Dumneavoastră cereţi ca toţi să fie sub medie. Cum puneţi condiţia asta

dacă drepturile salariale dobândite de o persoană angajată la astfel de entităţi sunt un pic

peste media veniturilor pe economia naţională? Să-l hăcuiţi şi pe asta? Este o chestie de

bun-simţ elementar. Ăsta e ban muncit. Un venit câştigat de oamenii respectivi. De ce să-i

duceţi în patul lui Procust? Nu am priceput.

La art. 7 lucrurile sunt clar formulate vizavi de venitul lunar de completare. Apoi

veniţi cu luatul şi a acestui venit, fiindcă, dacă îl prindeţi că face efortul să-şi redreseze

statutul, nu se aplică obligaţia cu pricina, dacă persoana vrea să facă un program de

formare profesională. Nu ştiu dacă dumneavoastră chiar urmăriţi ca oamenii aceştia să fie

- 59 -

cu măsuri active angajabili, fiindcă încearcă să facă lucrul acesta şi normal că vrabia din

mână nu se dă pe cea de pe gard. Iar, dumneavoastră îi determinaţi să aibă abonament la

acest ban, nicidecum să facă efortul de schimbare a calificării prin programe de formare

profesională.

Nu vreau să reţin Senatul, dar multe lucruri... Dacă ar citi cu atenţie colegii noştri,

ar ofta şi ar vota, că aşa li se spune, dar nu ar vota niciodată din convingere.


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:


Stimaţi colegi,

Am senzaţia că în România guvernează două Guverne. Unul la televizor care ne

vorbeşte despre reindustrializare, despre creştere economică, despre absorbţie de fonduri şi

al doilea Guvern care vine în Parlament şi la Palatul Victoria cu acte din acestea normative,

de disponibilizări, de încă o taxă, de suprataxare şi aşa mai departe.

Deci cred astăzi că încă o dată suntem puşi în faţa unei legi pe care sincer, nu ştiu

cum să o votez şi cum să ... Am vorbit cu colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului

Poporului-Dan Diaconescu. Dacă ne opunem acestei legi, sigur ne vom opune pentru acei

amărâţi de sute de mii de români pe care îi veţi da în şomaj, îi împingeţi cu forţa pe poarta

fabricilor, afară, pe o piaţa a muncii unde oricum nu sunt locuri de muncă, dacă vom vota

pentru înseamnă că suntem parte a acestui act samavolnic, într-adevăr, de punere pe

drumuri a sute de mii de români.

Îmi pare foarte rău că nu se vede şi cineva nu vrea să coboare cu picioarele pe

pământ. Ieri am primit în cadrul mapei de la Biroul permanent al Senatului o informare de

la ANRE, care mie mi-a dat fiori reci pe şira spinării. Observ că ne preocupăm de orice

altceva decât de lucrurile importante. Ce spunea această informare de la Agenţia Naţională

de Reglementare a Energiei şi o să vedeţi că are legătură cu acest proiect de lege. „În

perioada 1 – 6 mai 2013, în România, s-a atins un minim istoric de consum de energie

electrică”. De când se măsoară în România acest consum de energie electrică, în perioada 1 – 6

mai 2013, s-a consumat cel mai puţin.

Pe de o parte, persoanele fizice, din cauza preţului foarte mare la curent electric, au

stins toate becurile şi consumă tot mai puţin, dar economia României – şi aici voiam să

ajung – ne arată că este în colaps. Deci, dragilor colegi de la USL, PSD+PNL+PC, coborâţi

de pe sticla televizoarelor în România profundă! Haideţi cu picioarele pe pământ şi faceţi

- 60 -

ceva, atâta timp cât se mai poate face. Eu sunt de acord că trebuie să reindustrializăm ţara.

Noi, Partidul Poporului - Dan Diaconescu, suntem alături de dumneavoastră când veniţi cu

măsuri pentru creşterea economică, dar repet, doar a comunica ceea ce, sigur, premierul

Ponta face foarte bine, nu este de ajuns. În cămara românilor nu vor apărea borcane cu

zacuscă în plus, dacă venim pe de o parte, cu legi prin care lăsăm oamenii în şomaj şi, pe

de altă parte, seara, la televizor, povestim lucruri frumoase.

Vom vota astăzi pentru acest act normativ, dar vă spun că este încă un pas în a

prăbuşi economia României.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:


Vreau să vă cer scuze că am fost puţin neatent. Am primit un mesaj şi am răspuns la

mesaj de pe telefon, dar am ascultat însă cu mult interes ce se spunea de la microfon şi m-a

furat, aşa, peisajul şi, când m-am reîntors, normal, m-am uitat unde e sigla. (Discuţii)

Am avut, aşa, o revelaţie: parcă mă uitam la televizor, dar lipsea sigla.

Domnul Haralambie Vochiţoiu (din sală):

De 20 de ani dormiţi aici.


Aşa. Sigla. Sigla de la OTV, domnule coleg. Asta lipsea.


Da. Se pare că se descurcă şi fără. (Discuţii; rumoare; aplauze) Dacă mai sunt

intervenţii... Dacă nu mai sunt, supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege.


Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? 12 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. Reexaminare.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Király, din partea Ministerului

Educaţiei Naţionale.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

- 61 -

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei

Naţionale:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni senatori,

Guvernul a formulat un punct de vedere prin care nu susţine aprobarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010. Totodată, a trasat ca sarcină ca Ministerul Educaţiei

Naţionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul

Finanţelor Publice să prezinte în următoarea şedinţă a Guvernului un proiect de lege prin

care să se reglementeze organizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din

România, Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Academiei de Ştiinţe Medicale şi

Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", precum şi modul de

finanţare al acestora.

Deci Guvernul cere respingerea ordonanţei de urgenţă.


Mulţumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna

senator Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au reanalizat

legea, rapoartele de admitere, cu amendamente, depuse anterior de comisie, decizia Curţii

Constituţionale, precum şi punctul de vedere al Guvernului, conform căruia Guvernul nu

susţine aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă şi au hotărât să adopte, cu majoritate de

voturi, raport suplimentar de respingere a ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptată de Senat în

calitate de primă Cameră sesizată.

În consecinţă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune,

spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a ordonanţei de

urgenţă a Guvernului.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Oprea.

- 62 -


Sunt de acord cu poziţiile antevorbitorilor, dar ar fi fost culmea ca, după votul dat

Ordonanţei Guvernului nr. 36/2013 în care disponibilizăm specialiştii ţării de la institutele

naţionale de cercetare să alocăm bani pentru o componentă în care cred, dar aici sunt şi

oameni vârstnici, şi tineri la institutele naţionale de cercetare şi cred că trebuie să avem

grijă atât faţă de ei, cât şi faţă de cei care reprezintă academiile. Într-un viitor mai

îndepărtat probabil că o să se găsească formula, dar, deocamdată, este corectă propunerea

de respingere.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Dumitrescu.


O intervenţie foarte scurtă, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege care a fost extrem de controversat, vine undeva – era să

spun din negura istoriei, dar nu e chiar aşa de departe – dintr-o decizie care a fost luată

vizavi de instituţii fundamentale, zicem noi, care există în statul român.

Este vorba de recunoaşterea activităţii academice, de recunoaşterea oamenilor de

ştiinţă. Aceste instituţii funcţionează de zeci de ani ca atare, în sistemul în care

funcţionează. Ştim foarte bine că este un sistem care are o anumită caracteristică legată şi

de faptul că sunt structuri reprezentative, sunt structuri care ţin de natura statului, de

dorinţa statului de a le cunoaşte valoarea şi aşa mai departe.

Pe cale de consecinţă, cred că această soluţie este cea mai bună. Or, respingerea

acestui proiect de lege înseamnă că ne reîntoarcem la ceea ce însemnă reglementarea de

până acum, de zeci de ani, în acest domeniu.

Nu pot decât să salut decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări şi a colegilor jurişti de a propune respingerea şi poziţia actualei conduceri a

Ministerului Educaţiei Naţionale în legătură cu acest proiect de lege.

Este o revenire la normalitate, nu este niciun act de clemenţă, niciun act de

bunăvoinţă, este, pur şi simplu, normalitate şi vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul suplimentar al

comisiei, care este raport de respingere.



- 63 -


Raportul de respingere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanţei.



Abţineri? Aceleaşi 9 abţineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Domnul senator Vochiţoiu explică votul.

Vă rog, domnule senator.


Mai întâi de toate, vreau să-i spun bună dimineaţa stimatului meu coleg, domnul

senator Dumitrescu, după 20 de ani de Parlament. Am înţeles că acum s-a trezit, în urma

unui mesaj. Mă bucur că sunt de folos şi în felul acesta.

De ce ne-am abţinut la acest proiect de lege? Ne-am abţinut pentru că... Şi de ce

vreau să explic votul acesta? Aş vrea, dacă se poate, sigur, în măsura în care electoratul mi-a

dat voturi, 15%, măcar să atragem atenţia celor 60% care au votat altceva, ce se întâmplă aici.

Avem o listă, avem catalogul pesediştilor trecuţi aici, de la domnul Arcaş – nu-mi

cereţi drept la replică – la iniţiatori. De la domnul Arcaş până la domnul Valeca Şerban

Constantin – o listă de senatori ai Grupului parlamentar al PSD. Cu toţii au iniţiat acest

proiect de lege, care eu cred că are şi părţile lui bune. Aşa cum vom avea peste câteva zile

în dezbatere un alt proiect de lege, semnat de foarte mulţi pesedişti, prin care se cere

amnistia celor care au fost sancţionaţi de Curtea de Conturi, prin primăriile din România...

(Discuţii; rumoare; vociferări)

Deci presa locală din România şi presa centrală este intoxicată de unii oameni care

vă mai spun încă o dată la televizor, la radio şi în presa scrisă ce lucruri bune vor să facă

pentru români.

Iar domnul senator Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului, vine şi spune împotriva

listei de colegi – zeci de pesedişti – spune că este o treabă bună să respingem acest proiect

de lege. Păi, iniţiatorii acestui proiect de lege... (Discuţii; rumoare; vociferări)


Domnule senator!


... iniţiatorii acestui proiect de lege sunt senatori ai Grupului parlamentar al PSD.


Domnule senator! Iertaţi-mă, la motivarea votului, vă rog. (Rumoare; discuţii)

- 64 -


Nu. Nu. Staţi o secundă. Deci lucrurile stau în felul următor.

Din sală: Am înţeles. (Râsete; discuţii)


Pe de o parte, iniţiem anumite proiecte de lege şi, pe de altă parte, ne opunem la ele.

Nu este primul proiect de lege la care se întâmplă lucrul acesta.


Mulţumesc. Mulţumesc.

Domnul senator Dumitrescu.


Domnule coleg... Nu. Nu am ce replică să-i dau, că dânsului cred că îi vor trebui 44

de ani – îi urez să rămână în Parlament –, dar tot nu o să se trezească. (Discuţii)

Dar, oricum, fac o menţiune: este foarte bine să vorbim, mai ales să te antrenezi

venind la microfon, e un lucru foarte bun pentru cei care sunt la început, eu chiar îi

încurajez, dar e interesant să vorbeşti la obiect, la subiect, pentru că riscul este ca – eu ştiu

că domnul preşedinte este extrem de tolerant! – să-ţi atragă preşedintele de şedinţă atenţia

că nu eşti la subiect.

Eu am fost perfect la subiect – mă trezisem, ştiţi? – şi am explicat de ce susţinem ca

acest proiect de lege să fie respins, şi cred că majoritatea colegilor m-au înţeles. Sigur, nu o

să dau nicio altă replică. Rugămintea mea este însă să tratăm cu seriozitate proiectele de

lege, mai ales acestea care implică instituţii fundamentale, domnule Vochiţoiu, cum sunt

academiile – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Academia de Ştiinţe Medicale.

Sunt anumite instituţii, cu timpul o să le cunoaşteţi şi dumneavoastră, sunt importante însă

pentru noi.


Mulţumesc.

*

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului şi

administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei

„Delta Dunării”, în domeniul public al judeţului Tulcea şi administrarea Consiliului

Judeţean Tulcea.

Iniţiator este domnul senator Trifon Belacurencu, pe care îl rog să ia cuvântul.

Domnul Trifon Belacurencu:


- 65 -

Stimaţi colegi, în anul 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 120/2010, a fost aprobat

obiectivul de investiţii „Miniport în localitatea Murighiol”. Este o continuare a unui proiect

mai mare de înfiinţare a unui număr de patru – posibil cinci – miniporturi turistice în

judeţul Tulcea, în speţă în Delta Dunării.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul judeţean, ca titular de investiţie, are

nevoie de un teren, rezultat în urma excavaţiilor din zona portului Murighiol de 15 000 m2,

1,5 hectare. Având în vedere că acest teren aparţine domeniului public de interes naţional

şi este administrat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Administraţia

Biosferei „Delta Dunării”, care a primit această administrare printr-o lege specială, Legea

nr. 82/1993 privind înfiinţarea şi funcţionarea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, a fost

nevoie de un act juridic de aceeaşi putere, respectiv de o lege, fapt pentru care am făcut

propunerea legislativă pe care am supus-o atenţiei dumneavoastră.

Aş vrea să mulţumesc comisiei sesizate pentru raport, şi pentru avize, precum şi

Guvernului pentru colaborarea serioasă şi constructivă pe care mi-au asigurat-o.


Mulţumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Anne Jugănaru.

Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru – secretar de Stat în Ministerul

Mediului şi Schimbărilor Climatice:


Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice susţine propunerea legislativă pentru

trecerea din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei

„Delta Dunării”, în administrarea judeţului Tulcea şi administrarea Consiliului Judeţean

Tulcea a acestui teren.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului,

domnul preşedinte Vâlcov.

Domnul Darius-Bogdan Vâlcov:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În şedinţa din 21 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a

membrilor prezenţi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Astfel, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere şi propunerea

- 66 -

legislativă. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este

primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc mult.


Vă mulţumesc. Nu sunt intervenţii.

Aşadar, supun votului dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, de admitere,

cu amendamente admise.




A fost adoptat raportul.





Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 8 – Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 84/2012

privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din

fonduri publice.

Iniţiator... un grup mai mare de colegi.

Da. Din partea iniţiatorului, vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Arcaş:


Solicităm retrimiterea la comisie pentru o mai bună corelare între păreri... avizul

Guvernului şi comisie.

Mulţumesc.


Sigur. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie făcută în

numele iniţiatorilor.

Cine este pentru? (Rumoare; discuţii)

O asumă liderul. Eu comunic din ochi cu liderul Grupului parlamentar al PSD. Din

ochi. (Discuţii)

Mulţumesc.

Împotrivă? Nu e nimeni.

- 67 -


S-a retrimis la comisie.

*

Punctul 9 – Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de muncă.

Iniţiator, doamna deputat Claudia Boghicevici. (Rumoare; discuţii)

Punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul Muncii... (Discuţii în sală)

Domnul Vochiţoiu este provocator la adresa marelui Grup parlamentar al PSD.

Reveniţi la loc! Păstraţi ordinea!

Punctul de vedere al Guvernului, deci doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Sărut mâna! Aveţi cuvântul.

Doamna Georgeta Bratu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât majoritatea propunerilor din

materialul prezentat se regăsesc în iniţiativa Guvernului de modificare a Legii nr. 76/2002,

care a trecut deja de Senat şi se află la vot final în Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă, familie, şi protecţie socială.

Domnule preşedinte Liviu Pop, vă rog.


Mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să nu treceţi foarte repede, pentru că-i

surprindeţi pe colegii noştri de la unele partide cu ordinea de zi şi confundă numerele... 6

cu 8 şi 8 cu 6. Aşa că...

Referitor la propunerea legislativă respectivă, în şedinţa din 14 mai 2013, membrii

Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să

adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic naţional în ceea ce

priveşte constrângerile bugetare.

Comisia propune un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima

Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Camera decizională.

Mulţumesc.

- 68 -


Vă mulţumesc.

Domnul senator Mihai-Răzvan Ungureanu.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:


Pentru mine, este şi o onoare să apăr iniţiativa doamnei Boghicevici, care a fost

ministrul de resort în Cabinetul pe care am avut onoarea să-l conduc.

Iată care sunt obiecţiile mele.

În primul rând, în ceea ce priveşte punctul de vedere al Guvernului, trebuie să

remarcăm că, deşi guvernează din mai 2012, Guvernul a introdus în dezbaterea

Parlamentului proiectul de lege privind combaterea şomajului abia la sfârşitul lui februarie,

începutul lui martie 2013. Ştim foarte bine că este o lege cu caracter social esenţial.

Mai mult, nu mă feresc să spun că proiectul Guvernului plagiază propuneri din

iniţiativa legislativă a doamnei ministru Boghicevici, iniţiativă care a fost înregistrată în

Parlament la începutul lui februarie 2013, mai precis, pe 11 februarie, deci înainte de

proiectul Guvernului.

Astfel, în proiectul Guvernului se regăsesc propuneri din proiectul iniţial al

doamnei Boghicevici, precum ar fi: evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale

dobândite pe alte căi decât cele formale; primele de mobilitate; promovarea participării pe

piaţa muncii a tinerilor în risc de marginalizare socială, şi enumerarea continuă.

Culmea penibilului însă e că acest nou proiect de lege al Guvernului are în

expunerea de motive nişte erori pe care nu le pot considera erori materiale neapărat. La

partea de impact economic, iniţiatorii – Guvernul, adică – au trecut costuri de aproape 90 de

miliarde de lei anual.

Fireşte, corect, este vorba de milioane, şi nu de miliarde, dar faptul că iniţiatorii

înaintează un document în care ne spun că măsuri „subţiri” ajung să coste cât împrumutul

României la FMI apare cel puţin neserios.

Proiectul Guvernului, cred, din punctul acesta de vedere, se îndreaptă spre un eşec

ruşinos şi în aplicarea sa. Proiectul nu a fost votat, stimaţi colegi, în şedinţa din 23 aprilie,

a fost retrimis la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială pentru raport

suplimentar, la cererea opoziţiei.

De ce – e întrebarea pe care v-o adresez – nu ţinem cont de proiectul deja existent,

care este mai bun, mai corect, mai cuprinzător, mai serios? De ce dăm prioritate unui

proiect guvernamental care şi-a demonstrat deja, prin construcţie, lipsa de profesionalism?

- 69 -

Aş vrea – cu voia dumneavoastră, domnule preşedinte, stimaţi colegi – câteva

lucruri să mai adaug.

Modificarea Legii nr. 76/2002 este una din cele mai importante priorităţi ale acestui

Legislativ. Este, cu adevărat, nevoie de o lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă. Sistemul nostru pentru asigurările de şomaj are nevoie

de mai multe măsuri de stimulare a angării tinerilor sau a celor aflaţi în pragul pensionării,

de încurajare a mobilităţii celor fără un loc de muncă – pentru că, dacă la Vaslui, de

exemplu, nu e nevoie de sudori, poate că e nevoie la Galaţi – dar şi pentru încurajarea

formării profesionale continue.

Fără aceste modificări, despre care proiectul guvernamental nu face vorbire în mod

corect, riscăm să rămânem cu persoane care, odată ce şi-au pierdut locul de muncă, nu mai

reuşesc să găsească ani de zile altul, ies din sistemul de asigurări sociale şi perpetuează

stările de sărăcie extremă.

Ce se mai găseşte în punctul de vedere al Guvernului, stimaţi colegi? O afirmaţie de

şoc, la punctul 6, cu privire la sprijinirea angajatorilor în vederea inserării pe piaţa muncii

– spune proiectul guvernamental – a persoanelor beneficiare de venit minim garantat, prin

acordarea, lunar, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a unei sume egale cu 40 de

procente din valoarea indicatorului social de referinţă angajatorilor care încadrează astfel

de persoane, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cu persoanele

respective cel puţin 12 luni.

Noi considerăm că menţinerea raporturilor de muncă pe o perioadă de cel puţin 12

luni nu este stimulativă pentru atingerea scopului urmărit – spune punctul de vedere al

Guvernului.

Altfel spus, acest document ne spune că este insuficient să sprijinim şomerii prin

înlesnirea găsirii unui loc de muncă pe o perioadă de minimum un an. Eu rămân la opinia

că Guvernul are două variante în acest moment: ori îi lăsăm în şomaj definitiv, ori îi

angajăm în vreo structură clientelară în momentul în care ne permite bugetul. În ambele

variante, viziunea este să-i păstreze pe aceşti oameni ca asistaţi social şi potenţiali clienţi

politici. De ce nu?

Propunerea legislativă iniţială era pe cu totul alt principiu: îi învăţăm cum să

pescuiască, le dăm undiţa şi, din momentul acela, fiecare, în funcţie de propria capacitate,

să poată să-şi asigure hrana singur. Dar, pentru guvernare, din păcate, interesul este să

blocheze dezvoltarea profesională a categoriilor sociale defavorizate.

Din păcate – şi cu aceasta închei –, este un exemplu din documentul ruşinos trimis

de Guvern pe marginea propunerii iniţiale. Într-un moment în care toată Europa e cuprinsă

- 70 -

de febra şomajului şi, mai ales, între tineri – peste 25% dintre tinerii Uniunii Europene sunt

astăzi în şomaj; este cea mai înaltă cifră de şomaj din istoria Uniunii Europene în cadrul

tinerilor –, când de la Paris şi de la Berlin se aud iniţiative legate de un nou contract social

pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, la Bucureşti, Guvernul nu este în stare nici

măcar să plagieze ce este bun din iniţiativele deja existente şi care au fost validate prin

studii de impact.

Ultimele legi pe care le-a promovat, din punct de vedere social, Guvernul pe care

am avut onoarea să-l conduc, legi ale economiei sociale, a zilierilor, a ucenicilor, iniţiative

precum Planul naţional pentru crearea locurilor de muncă pentru tineri sau chiar această

propunere au rămas, din păcate, piese de arhivă. Este păcat pentru timpul pierdut, este

păcat pentru şansele care sunt, în felul acesta, irosite, spre binele tinerilor şi spre binele

tuturor celor care au cu adevărat nevoie în acest moment, pentru subzistenţă, de ajutorul

statului.



Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii?

Domnul preşedinte, domnul senator Pop.



Eu îl înţeleg pe colegul nostru că e nostalgic după vremurile în care guverna, însă

dacă acest proiect de lege era extraordinar de bun, de ce a fost nevoie să fie iniţiat de un

deputat, şi nu de Guvernul României din acea perioadă? Varianta cu care Guvernul actual a

venit este o variantă agreată de FMI şi Comisia Europeană, iar domnul ex-premier cred că

ar trebui să se abţină din acest punct de vedere.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii

legislative.

Cine este pentru? 75 de voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.


- 71 -

Bun. Raportul nu a întrunit 88 de voturi. Atunci, supun votului propunerea

legislativă.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? 75 de voturi.

Abţineri?

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru

reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri

aflate în subordinea acestuia.

Iniţiatori sunt mai mulţi colegi, senatori şi deputaţi.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să susţină? Nu.

Dau cuvântul, pentru punctul de vedere al Guvernului, domnului secretar de stat

Valentin Şoneriu.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale:


Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât există o hotărâre de Guvern

pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care are luată în calcul

înfiinţarea acestei agenţii, care va intra în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Gheorghe Saghian:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 70/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 26/2012, în scopul

corectării neconcordanţelor de ordin funcţional şi legislativ generate de aplicarea acestui

act normativ şi al reînfiinţării administraţiei sistemului naţional antigrindină şi de creştere a

precipitaţiilor.

- 72 -

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri. Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a depus aviz negativ.

În şedinţa din 14 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea

raportului de respingere. Comisia supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este

prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.



Eu insist în a verifica dacă, în momentul acesta, avem cvorum de şedinţă.


Da, imediat verificăm... (Discuţii în sală)

Sigur, verificăm imediat prin vot dacă există cvorumul de şedinţă.

Supun votului... (Intervenţie neinteligibilă din sală)

Da, păi... numărăm. Numărăm vot cu vot. Am făcut-o şi înainte, de altfel. Erau,

dacă reţin bine... la ultimul vot... (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Vă rog!


Regulamentul Senatului nu prevede prin vot. Votul se dă prin cvorum. Iertaţi-mă!

Deci verificaţi dacă avem cvorum de şedinţă şi apoi supuneţi la vot sau nu.


Există... Eu înţeleg că dumneavoastră... şi vă respect dreptul de a avea în

permanenţă această preocupare...


Dar o am pentru respectarea Regulamentului Senatului pe care îl conduceţi.


Da, sigur. Domnule senator...


Vă apăr poziţia dumneavoastră.


Acum un minut, s-a săvârşit un vot: 75 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 7 sau

6 abţineri. Cvorumul de şedinţă este îndeplinit. Îmi dă mie socoteala din aceste voturi.

- 73 -


Dacă ar fi electronic, da, dar aşa, cât mi-este să vă spun când 112, când 72...

(Proteste în sală)

Am cerut verificare. Care e povestea? E un drept al nostru, da?


Este, şi îl verificăm imediat.

Deci supun votului raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru?

Uitaţi-vă! Numărăm împreună, bob cu bob, în acest moment.

(Discuţii în sală; discuţii la masa prezidiului)


Domnule Iliescu, vă rog eu să mergeţi la dumneavoastră ca să putem contoriza

votul, vă rog mult de tot.


Se putea vota şi de acolo.


E mai greu de numărat.


71 de voturi pentru.



Raportul a fost adoptat.

Totalul voturilor exprimate acum, cu prezenţă fizică, aici, în sală, este de 97, deci

suntem în cvorum. (Discuţii în sală; discuţii la prezidiu) 87. (Discuţii în sală)

Ce nu avem?

Din sală: Nu e cvorum. (Discuţii în sală; discuţii la prezidiu)


Există colegi care nu-şi exprimă votul deşi sunt aici?

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Da, da.


În partea de opoziţie sunt.


Sunt peste 90 de oameni în sală, deşi numai 87 s-au exprimat la ultimul vot.

Remarca este…, deci suntem în cvorum.

- 74 -

Vă rog, domnule Dumitrescu.


Permiteţi-mi să intervin.


Daţi-mi voie să vorbesc eu.


Imediat. Vă rog.


Domnule Oprea, sunt la microfon.


Da. Domnul Dumitrescu.


Domnule senator Oprea, vă rog, numai un minut.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În momentul în care se votează şi se constată că nu există cvorum şi sunt colegi în

sală care nu au votat, aceia se introduc în cvorum. Este obligaţia secretarilor de şedinţă să

confirme acest cvorum.

Domnii secretari de şedinţă, în momentul acesta, pot să numere câţi suntem în sală.

Există două posibilităţi de verificare a cvorumului. Amândouă sunt la latitudinea

preşedintelui de şedinţă: se solicită verificarea cvorumului, preşedintele solicită secretarilor

să numere, să constate dacă suntem în cvorum, sau, dacă există o solicitare din partea unui

lider de grup, dar care să fie evidentă, la limită, atunci se poate propune verificarea

cvorumului prin apel nominal.

Dacă cei doi secretari de şedinţă… şi asta este uzuală, aşa întâmplat totdeauna, sunt

colegi care nu votează nici împotrivă, nici nu se abţin şi aşa mai departe. Eu am încredere

în secretarii de şedinţă şi vă rog să aveţi şi dumneavoastră încredere. Unul este de la

opoziţie şi unul este de la majoritate, în momentul în care se ridică astfel de suspiciuni, că

nu am fi în sală, înseamnă că preşedintele de şedinţă este indus în eroare de unul dintre cei

doi secretari sau de amândoi. Eu nu cred acest lucru. Nu au nici interes. Avem camere de

luat vederi, se poate verifica – ştiţi ce s-a întâmplat cu cazul Anastase, a fost evident –, deci

nu suntem în situaţia aceasta. Sigur, când există o suspiciune, că este la limită, mai ales la

un vot, se poate face verificarea prin citirea apelului nominal.

Eu rog secretarii de şedinţă să ne spună. Eu am toată încrederea că domnul senator

Barbu ne va spune foarte clar şi nu ne va păcăli, de asemenea, şi colegul său, domnul

senator Mario Oprea.

- 75 -


Sigur că da, secretarii asta au şi făcut.

Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)


Mulţumesc, domnule preşedinte. (Discuţii în sală)


Imediat. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Dumitru Oprea)


Domnule senator, totuşi mai au dreptul şi ceilalţi senatori să vorbească.

Domnule senator Mario-Ovidiu Oprea, vă rog.


Domnule preşedinte şi distinşi colegi,

De la microfonul 2 înspre dreapta mea sunt 71 de senatori aşezaţi pe scaune. Eu

deja funcţionez ca un scanner, sunt atent la toate uşile şi văd cine intră şi cine iese în orice

secundă. Vă rog să aveţi încredere.

De la microfonul 2 în stânga mea sunt 21 aşezaţi pe scaune, numai că 5 dintre

colegii de la opoziţie nu au votat. De aceea nu iese cvorumul de şedinţă.

Vă rog să aveţi încredere că nu voi raporta alte cifre.

Mulţumesc.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Şi domnul senator Barbu şi, după aceea…



Există o explicaţie.


Explicaţia…, problema noastră nu este căutarea de explicaţii, ci constatarea

cvorumului. Sigur, putem să verificăm.

Vă rog, domnule senator Barbu.



Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, 20 de secunde…

- 76 -

Îi mulţumesc mult domnului vicepreşedinte Dumitrescu pentru încrederea pe care

ne-a acordat-o celor care prezidăm, domnul preşedinte Antonescu şi cei doi secretari.

În momentul acestui vot, care văd că a trezit mici controverse şi nejustificate, în

partea de sală în care se află opoziţia, aşa cum a şi precizat colegul Oprea, erau 21 de

senatori. Au fost exercitate 17 voturi, pe care le-am contorizat. Asta nu înseamnă că cei 21

nu erau, în mod firesc, conform Regulamentului Camerei, contorizaţi în cvorumul de

şedinţă, care, la momentul acela, era de 91 de senatori.






Vă invit să luaţi stenograma şedinţei de astăzi şi, dacă dumneavoastră vă respectaţi

cuvântul, atunci respectaţi şi votul rezultat. Aţi spus, la solicitarea noastră, a Grupului

parlamentar al PDL, de verificare a cvorumului, că o faceţi prin vot. Aţi dat vot şi aveţi 71

+ 6 + 10. Nu este cvorumul. (Discuţii în sală)

Din sală: 5 senatori nu au votat.


Preşedintele de şedinţă a spus că face verificarea prin vot. A făcut vot şi nu-i

cvorum. Ce nu-i clar? (Discuţii în sală)


Domnule senator, aşa cum… (Discuţii în sală)


Preocuparea ar fi să-i aduceţi pe ceilalţi 87 care nu vin.


Aşa cum a explicat, cred, suficient de clar, în bază regulamentară, domnul senator

Dumitrescu, după ce am ascultat şi cei doi secretari de şedinţă, inclusiv cel al opoziţiei,

cred că nu avem o problemă de îndoială legată de cvorum şi vă rog să-mi permiteţi să

mergem mai departe.

La punctul 10 s-a votat? (Discuţii la prezidiu)

La punctul 10 am votat doar raportul de respingere care a fost adoptat. (Discuţii în

sală)

Proiectul de lege este respins. Este lege ordinară.

*

- 77 -


Punctul 11 din ordinea de zi îl amânăm puţin. Mai aşteptăm un pic. Reprezentantul

Guvernului este pe drum, de la Camera Deputaţilor.

*

La punctul 12 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru amnistierea

unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.

Iniţiator, domnul deputat Radu Mihai Popa. Este aici?

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Senatorul Agrigoroaei...


Eu vorbesc doar de iniţiator. Iniţiatorul nu este aici.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihai

Albulescu. Microfonul 10. (Discuţii la prezidiu)

Domnul Florin Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:


Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative privind amnistierea unor

infracţiuni şi graţierea unor pedepse…


Da, da, am zis la punctul 11, este greşeala mea.

Domnul secretar de stat Florin Moţiu va prezenta punctul de vedere, pe subiectul

anunţat.

Domnul Florin Aurel Moţiu:

… întrucât, aşa cum este formulată această propunere legislativă, ar putea duce la

încurajarea săvârşirii de infracţiuni.

Prin ea se prevede ca să fie graţiate pedepsele aplicate de până la 6 ani de

închisoare. De asemenea, nu sunt exceptate de la prevederile acestui act infracţiuni

deosebit de grave, cum ar fi: infracţiunile care privesc traficul de persoane, criminalitatea

organizată, infracţiunile îndreptate împotriva minorilor.

De aceea, Guvernul nu susţine adoptarea proiectului.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Să rectificăm, eu am făcut o greşeală, fiind nevoiţi să amânăm, să sărim peste un

punct.

- 78 -

Iniţiatorii acestei legi – am spus că iniţiatorul este domnul Popa, dar nu este, este la

punctul 11, la care vom reveni – sunt: domnul deputat Mădălin Voicu şi domnul deputat

Nicolae Păun.

Am ascultat punctul de vedere al Guvernului.

În continuare, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări. Doamna senator aveţi cuvântul.



Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Ca urmare a constatării unor prevederi care nu sunt în concordanţă cu litera şi

spiritul Codului penal în vigoare şi, mai ales, ca urmare a faptului că, de la beneficiul

graţierii şi amnistiei, nu sunt exceptate infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social – de

exemplu, cele de corupţie sau de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni de

criminalitate organizată şi trafic de persoane –, membrii Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, în şedinţa din data de 23 aprilie 2013, au dezbătut

propunerea legislativă şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de

respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi urmează să fie

supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea

prevederilor din Constituţia României.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Agrigoroaei. (Discuţii în sală)

Imediat. Domnul senator Agrigoroaei ceruse înainte cuvântul.

Domnule senator Agrigoroaei, vă rog.

Domnul Ionel Agrigoroaei:


Stimaţi colegi,

Nu sunt de acord cu raportul de respingere şi propun reîntoarcerea propunerii

legislative la comisie, sub rezerva că nu am cunoştinţe în detaliu despre această lege şi nu

cunosc interesele ascunse care ar putea fi în spatele acestei propuneri.

- 79 -

Eu aş propune colegilor să mergem cu această propunere legislativă, din nou, la

comisie, din următoarele motive:

Ştiaţi că sunt bătrâni, peste 70 de ani, de fapt, la 70 de ani nu sunt bătrâni, vârstnici,

la peste 70 de ani, care stau în închisoare pentru că s-au certat de la un gard?! Şi-a mutat

gardul un metru şi a primit o condamnare. Sau sunt doi vecini care s-au certat pentru că a

trecut proprietatea un animal al celuilalt vecin şi sunt în închisoare. Avem asemenea cazuri

sociale şi sunt multe exemple în acest sens.

Cu aceşti deţinuţi se cheltuiesc, pe lună, 2 900 lei, cu fiecare, şi nu sunt… Din

informaţiile pe care le am eu, se presupune că un procent de peste 30 sunt cazuri care nu

reprezintă un pericol public, dar această situaţie este – mai grav – interpretată în cadrul

organismelor internaţionale ca ceva premeditat, pentru a le induce în eroare, aglomerând

penitenciarele cu cazuri minore pentru a da bine în datele statistice, iar marile infracţiuni

nu sunt sancţionate.

Bineînţeles, eu ştiu, ca şi dumneavoastră, că această interpretare păguboasă pentru

România nu are fundamente reale. Dar lacune legislative sau administrative care ne pun în

această situaţie, defavorabilă pentru România, trebuie să recunoaştem că există.

De aceea, propun şi eu, ca şi domnul senator Sorin Roşca-Stănescu săptămâna

trecută, de a nu lua în consideraţie recomandarea liderilor de grup la acest vot, bineînţeles,

eu făcând apel pentru a ne uni constructiv opoziţia cu puterea, în interesul României, şi nu

pentru a dezbina USL, cum s-a întâmplat săptămâna trecută.

Vă mulţumesc mult.


Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:


Stimaţi colegi

Voi folosi cuvinte poate dure, dar aceasta este o iniţiativă legislativă antisistem.

Aceasta este o propunere legislativă care poate destabiliza viaţa, siguranţa cetăţeanului,

viaţa socială din România.

Gândiţi-vă că se „iartă” tot ce înseamnă pedeapsă până la 4 ani şi se graţiază, adică

„tăieri de pedeapsă”, tot ce înseamnă pedeapsă până la 6 ani. Deci este ceva care poate

crea, în societatea românească, o stare de nesiguranţă clară, concretă, materială.

Eu aş cere ca cei care au elaborat…, n-avea ce căuta o astfel de iniţiativă legislativă

în Senatul României, este punctul meu de vedere, dar cei care au „creat” această propunere

- 80 -

legislativă trebuie să-şi asume răspunderea pentru faptul că noi, astăzi, discutăm o iniţiativă

legislativă antisistem.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu, pe care, în calitate de lider de grup, îl şi rog să precizeze

dacă solicitarea de retrimitere la comisie este asumată de grup, ca s-o supun la vot sau nu.


Da, suntem de acord şi vă rugăm să nu votăm astăzi această propunere legislativă,

în forma în care este, pentru că, într-adevăr, conţine anumite inadvertenţe, care pot pune în

pericol siguranţa cetăţenilor din România, dar nici nu aş vrea să tratăm cele câteva zeci de

mii de români, care, o parte dintre ei, stau în puşcării în nişte situaţii foarte grele şi poate

pe pedepse nu întotdeauna juste.

Şi aş propune, în numele grupului nostru, să retrimitem această propunere

legislativă la comisii, să fie armonizate toate detaliile şi, ulterior, să trecem această

iniţiativă legislativă. Iar noi vom vota pentru, atunci când toate detaliile vor fi puse la

punct, pentru că eu nu vreau să ne speriem de ce zice nu ştiu cine şi nu ştiu cine din presă

la ceas de seară, la televizor, că e legea făcută pentru nu ştiu cine sau pentru nu ştiu cine.

Haideţi să tratăm lucrurile aşa cum trebuie tratate şi să dăm o lege bună pentru români.

Deci punctul nostru de vedere este ca, astăzi, să trimitem propunerea legislativă la

comisie, să fie toate inadvertenţele eliminate şi, ulterior, să votăm această propunere

legislativă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Procedez, ca atare, la supunerea la vot a propunerii dumneavoastră, a Grupului

parlamentar al PP-DD, de retrimitere la comisie.

Cine este pentru?

11 voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri?


5 abţineri


Propunerea a fost respinsă.

- 81 -

Continuăm dezbaterea.

Domnul senator Roşca Stănescu. Emoţii?! (Râsete în sală)


Domnilor colegi, aş fi vrut să intervin pe procedură pentru a aduce argumente

suplimentare propunerii făcute de domnul senator Vochiţoiu.


Nu mai, asta e caduc.


Bun.

Domnilor colegi,

Nu mă număr printre semnatarii acestei propuneri legislative, dar mărturisesc că

m-am preocupat de o asemenea lege. Am avut mai multe discuţii cu doamna ministru

Pivniceru şi cu Direcţia Penitenciarelor pentru a vedea dacă este sau nu necesară o

asemenea propunere legislativă. Am discutat – şi m-am documentat – cu multe asociaţii

care se ocupă de drepturile omului şi, în special, cu acele ONG-uri, care se ocupă de starea

penitenciarelor, şi, fără a fi apucat să iniţiez o propunere legislativă, mi-am format un

punct de vedere destul de solid.

În primul rând, pornim sau ar trebui să pornim toţi de la ideea că o lege nu se face

pentru nişte oameni şi nu se respinge pentru nişte oameni. (Aplauze în sală)

Deci ar fi un prim lucru în care toţi ar trebui să cădem de acord, că trebuie să ne

delimităm de o asemenea prejudecată.

În al doilea rând, de vreme ce amnistia şi graţierea sunt instrumente prevăzute în

Constituţia României, în legea fundamentală, şi, cu certitudine, se vor regăsi şi în viitoarea

lege fundamentală, şi este singura cale prin care oamenii pot fi amnistiaţi sau graţiaţi

colectiv, atunci înseamnă că un asemenea proiect de lege poate fi introdus, poate fi discutat,

poate fi dezbătut cu maturitate şi, sigur că da, dacă trebuie respins, poate fi şi respins.

Singurul criteriu pe care trebuie să-l avem în vedere este interesul naţional. Din

perspectiva interesului naţional, putem, unii dintre noi, să spunem, categoric, că acest

proiect de lege trebuie respins, şi alţii dintre noi, la fel de categoric – din punctul de vedere

al interesului naţional, care coincide cu interesul cetăţenilor –, pot spune, categoric, trebuie

promovat un asemenea proiect de lege. De ce unii, cei care vor ridica mâna să-l respingă,

au dreptate? De ce cei care îl susţin, printre care mă număr, au şi ei dreptate?

Cei care-l resping se gândesc la siguranţa cetăţeanului, se gândesc „Aoleu, ce ne

facem dacă nu ştiu câte mii de persoane, 10 000, 20 000 de persoane, care au săvârşit

infracţiuni, care au fost pedepsite pentru infracţiuni, se vor afla, deodată, în libertate?!”

- 82 -

Colegul, domnul senator Popa, a spus: „domnule, societatea va fi în pericol, dacă se

întâmplă aşa ceva!”. Domnul Popa, din perspectiva modului în care Domnia Sa gândeşte şi

analizează această chestiune, are dreptate.

Şi da, au dreptate să respingă această propunere legislativă cei care, uitându-se în

cele 28 de excepţii prevăzute de iniţiator, nu regăsesc infracţiunile de corupţie. Păi, când

ştim că flagelul numărul unu în această ţară este corupţia, sigur că este grav să faci o

amnistie şi o graţiere cu cei care sunt condamnaţi pentru corupţie. De aceea, mă şi

pregăteam să insist să fie retrimisă şi completată la Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări.

Dintr-o altă perspectivă, această lege, care nu a mai fost aplicată de 12 ani în

România, este necesară. Că nu o facem acum, poate o s-o facem mâine. Va fi respinsă

aceasta, o să introduc eu un altă propunere legislativă şi, până la urmă, tot este necesară şi

am să vă explic de ce.

Când am vorbit cu doamna ministru Pivniceru, prima evaluare pe care am solicitat-o s-a

referit la capacitatea penitenciarelor, în raport cu numărul de persoane deţinute.

Capacitatea penitenciarelor româneşti este depăşită, în raport cu numărul persoanelor, cu

60%. Suntem singurul stat al Uniunii Europene în care spaţiul de care beneficiază un

deţinut este calculat ca să ne păcălim singuri, cum am făcut atâtea zeci de ani, la metri

cubi, nu la metri pătraţi.

Există mii de procese pe care le-am pierdut şi le vom pierde în continuare la CEDO.

Statul român plăteşte sume uriaşe. De ce le plăteşte? Pentru că nu este capabil statul

român, în acest moment, pentru deţinuţii pe care-i avem în acest moment, să asigure

condiţii cât de cât decente, şi asta în condiţiile în care fiecare deţinut costă 2 900 de lei.

Cifra este oficială, este furnizată de Ministerul Justiţiei.

Foarte curând, situaţia se va agrava, nu se va ameliora. Se va agrava, pentru că

statul român a încheiat un acord cu Uniunea Europeană şi, în conformitate cu acest acord,

au început deja să ne vină zeci de mii de români condamnaţi în diverse state ale Uniunii

Europene. Sigur că da, şi noi o să dăm înapoi, la schimb, un suedez. Asta este situaţia reală.

Prin aplicarea prevederilor noului Cod penal – am studiat această chestiune şi s-a

făcut o evaluare, s-a muncit pentru această evaluare la Ministerul Justiţiei –, nu vor fi puşi

în libertate decât cel mult 4 200 de oameni. Deci în curând.


Domnule senator, cu respect, comprimaţi, că avem…


- 83 -

Comprim. Situaţia se va agrava extrem de mult şi este pusă în pericol nu numai

viaţa şi sănătatea deţinuţilor, care sunt torturaţi în condiţiile de detenţie de la noi, ci şi viaţa

şi siguranţa gardienilor. Deci, chiar dacă veţi respinge astăzi această propunere legislativă,

eu vă rog să meditaţi dacă nu este cazul s-o facem împreună, s-o facem cu tot USL-ul, s-o

facem cu opoziţia, s-o facem toţi, pentru că ne vom sufoca.

De aceea există amnistie şi graţiere, ca să fie făcute din când în când, şi o societate,

cât de cât umană, măcar la 10 ani, face aşa ceva. Au trecut 12 ani.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Tudor Barbu.



Domnul Tudor Barbu:


Deşi sunt convins că aş fi în stare să ţin un speech un pic mai lung şi cel puţin la fel

de coerent ca al colegului Sorin Roşca-Stănescu, am să fiu cât pot de succint.

Am avut privilegiul – o să sune foarte bizar ce spun –, ca jurnalist, să intru prima

oară într-un penitenciar în 1993. A fost primul interviu şi prima filmare pe care le-am făcut

dincolo de porţile de intrare de la Jilava. Cumplit moment, pentru că – pentru cei care nu

au avut şansa – este o stare cumplită să…, chiar dacă intri ca ziarist, chiar dacă nu eşti

condamnat. Condiţiile de detenţie erau dintre cele mai rele şi, atenţie, mă refer la o

perioadă de în urmă cu 20 de ani. Grele, la limita suportabilului.

Apoi, am vizitat şi am filmat în Penitenciarul pentru femei de la Târgşor.

Halucinant! Incredibil în ce condiţii îşi executau acolo pedepse privative de libertate

femeile condamnate pentru diverse fapte – unele cu violenţă, altele fără violenţă, unele

care acum ar intra sau care nu ar intra sub incidenţa acestei legi, dacă am vota-o.

Când am intrat în presă, cu mulţi ani în urmă, am fost învăţat că, în momentul în

care apare o ştire – dacă vreau s-o înţeleg şi dacă vreau s-o transmit telespectatorilor corect

– trebuie să răspund prompt şi nealterat, neinfluenţat material, spiritual, de nimeni la două

întrebări: de ce a apărut azi acea problemă şi de ce a apărut în acel organ de presă acea

problemă?

Am extrapolat un pic acest mecanism de gândire – şi am aici colegi redutabili,

Gabriela Firea, domnul Pelican, care mă pot confirma – şi am încercat să răspund la aceste

două întrebări: de ce a apărut acum această propunere legislativă şi de ce în acel organ de

- 84 -

presă, metaforic exprimându-mă. Eu mi-am răspuns. Nu are sens, de la microfonul

Senatului, să fac, acum, afirmaţii care nu reprezintă decât puncte de vedere personale,

panseuri fără valoare ale lui Tudor Barbu.

În schimb, vă rog, în momentul în care vom analiza această propunere legislativă şi

o vom transforma sau nu într-o lege aplicabilă, cum bine spunea Sorin Roşca-Stănescu,

pentru 4 000, 5 000, 6 000 de deţinuţi, să ne gândim la un singur lucru: când, în România, a

fost iniţiată o astfel de propunere legislativă, în urmă cu câţi ani, câţi români au beneficiat

de atunci de astfel de clemenţă din partea instituţiilor statului şi, în această perioadă, câţi

oameni au făcut puşcărie, şi-au executat pedeapsa privativă de libertate. Astăzi, când

vorbim, sunt oameni care încă bat la uşa comisiilor pentru eliberare condiţionată, oameni

cu astfel de pedepse, care au executat partea de pedeapsă prevăzută în Codul de procedură

penală, deci care nu ar fi beneficiari, pentru că au avut, probabil, purtare aşa cum trebuie şi

ar ieşi înainte de termen, conform Codului de procedură penală. Adică, în traducere – şi cu

asta închei –, cum le explicăm românilor care şi-au executat pedepsele după faptele comise

că ei au făcut puşcărie în ultimii 5, 6, 10, 12, 14 ani în România şi alţii nu o vor face?

Prima întrebare.

Cum vom explica celor de acasă, prin intermediul colegilor din presă, momentul

apariţiei acestei legi, iniţiatorii acestei legi şi efectele acestei legi, în cazul în care legea va

deveni, prin votul nostru şi al colegilor deputaţi, lege?



Vă mulţumesc.

Domnul senator Puiu Haşotti.



Stimaţi colegi, eu chiar voi fi foarte concis. Că, astăzi, bugetul acordă 2 900 de lei

pe lună pentru un deţinut politic este o realitate, dar tot o realitate este că pentru un elev

acordă 2 200 de lei pe lună. (Discuţii în sală)

Din sală: Pe an!


Pe an, da. Faptul că România nu are bani, nu are decât atâţia bani, nu este argument

să dăm drumul din puşcărie unei armate de infractori. Şi aici, domnul senator Nicolae-Vlad

Popa, bineînţeles că are dreptate. Este o lege antisistem.

- 85 -

Cele prezentate de domnul senator Sorin Roşca-Stănescu sunt un punct de vedere

personal. Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri

legislative.


Vă mulţumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel.

Exemplară a fost concizia domnului senator Haşotti. Zic şi eu aşa.



Eu vreau să spun un lucru. Discutăm fapte întotdeauna, nu discutăm principii. Nu

putem să spunem că-i graţiem pentru că nu avem spaţiu. Ce nebunie este asta? Dacă este

nevoie de spaţiu, trebuie să construim spaţiu.

Deci, dacă oamenii respectivi trebuie să stea după gratii, atunci trebuie să stea

acolo. Dar eu întreb un singur lucru: de ce trebuie să intre unii la închisoare, când pot

foarte bine să facă închisoare acasă? Au brăţară pe mână şi sunt arestaţi acasă. Alţii pot să

plătească amendă penală, pentru că fapta lor nu a fost făcută cu violenţă, cu tâlhărie

etcetera.

Deci noi trebuie să umblăm la cauză, nu la efect. Şi cauza este Codul penal, care a

fost asumat şi care nu a fost discutat. Acela trebuie rezolvat, nicidecum efectele. Şi nu este

o lege pentru Gigi Becali, el nu se încadrează. Deşi Gigi Becali ar fi putut să plătească o

amendă penală şi să scape de închisoare, pentru că nu a fost o chestie cu violenţă.


Bun. Asta chiar nu mai este chestiunea noastră. Asta este chestiunea justiţiei şi nu o

reluăm…


Nu vorbesc de cum a fost aplicată, vorbesc de viitor, de faptul că ar trebui să ne

preocupe Codul penal, Codul de procedură penală şi să facem în aşa fel încât, pentru

chestiuni care se pot rezolva prin amendă penală sau cu arest la domiciliu, să se poată face

lucrul acesta.


Am înţeles.

Mulţumesc.

O rectificare de formă, nu de fond, din partea senatorului Haşotti.



- 86 -

Sigur, o rectificare de formă, am spus, fără să vreau şi, sigur, că nu este conform cu

realitatea, „deţinuţi politici”. Era vorba despre deţinuţi pur şi simplu. (Râsete în sală)


Da. Domnul senator…

Domnul Ilie Sârbu:

S-a tot vorbit de scurt, clar, concis… Eu fac o propunere extrem de concisă şi

extrem de scurtă: să sistăm lucrările. S-au spus foarte multe lucruri, am fost impresionaţi

până la lacrimi, câtă grijă purtăm noi infractorilor şi celor care ne fac viaţa aşa cum ne-o

fac, de toate categoriile.

Să dăm vot, fiindcă şi aşa ne-a mai rămas puţin timp şi poate epuizăm totuşi ordinea

de zi.


Domnul Haşotti se gândeşte la altceva şi spune „deţinuţi politici” şi dumneavoastră

aţi spus să „sistăm lucrările”. Doar dezbaterile, sper că propuneţi.

Supun votului propunerea de sistare a dezbaterilor.


Împotrivă? Cum, nu avem?! Un vot.


Am sistat dezbaterile.


legislative care face parte din categoria legilor organice.

Cine este pentru raportul de respingere? 86 de voturi.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Cum numărăm voturile? Farmaceutic. 12 voturi

împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Doar 86 de voturi pentru, deci nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru

raportul de respingere.

Supun votului propunerea legislativă.

Cine este pentru? Un vot pentru.


Abţineri? Mulţumesc.


*

Ne putem întoarce la punctul 11? Da.

Punctul 11 – Propunerea legislativă privind redevenţa gazelor.

- 87 -

Iniţiatorul acestui proiect de lege este domnul deputat Radu Popa.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Microfonul 8.

Domnul Mihai Adrian Albulescu – secretar de stat în Ministerul Economiei:


Această iniţiativă legislativă a propus instituirea unei redevenţe pentru gazele

naturale achitate de concesionari statului în calitate de concedenţi, valoarea acesteia

urmând a fi stabilită anual de către ANRM.

Proiectul de lege nu este susţinut întrucât – şi, am 12 puncte, dintre care o să

reliefez 2:

- instituirea unei noi forme de proprietate, proprietatea poporului român, se poate

realiza numai prin modificarea Constituţiei României; prevederea art. 4 privind

posibilitatea vânzării zăcămintelor de gaze naturale se poate institui tot prin modificarea

Constituţiei;

- de asemenea, pentru propunerile de la art. 8, există dispoziţii foarte clare la art.

174 şi 175 din Legea nr. 123/2012.

Semnalăm că în cursul aceluiaşi articol sunt prevederi prin care ANRE poate să

emită un ordin prin care să abroge sau să anuleze acte normative de nivel superior, fapt

care încalcă principiul ierarhiei actelor normative.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem respingerea acestui act

normativ.

Vă mulţumesc.


Comisia economică, industrii şi servicii, domnul preşedinte Lucian Iliescu.

Domnul Lucian Iliescu:


În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa din data de 23 aprilie 2013, în

prezenţa reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii, a hotărât, cu

majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru

buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au transmis aviz negativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima

Cameră sesizată.

- 88 -

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere

şi proiectul de lege.



Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt intervenţii, supun votului...

Sunt? Domnul senator Vochiţoiu. Vă rog.


Această iniţiativă legislativă aparţine Partidului Poporului-Dan Diaconescu şi,

sigur, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru

valorificarea resurselor naţionale de gaze naturale, urmărindu-se, printre altele:

- stabilirea unei noi valori a redevenţei, fapt ce va avea ca rezultat ameliorarea

preţurilor la energie;

- scutirea de la plata redevenţei în anumite condiţii a utilizatorilor casnici;

- precum şi instituirea obligaţiei ca orice vânzare a zăcămintelor de gaze naturale să

se efectueze numai după un referendum naţional favorabil acestei modalităţi de înstrăinare.

Eu aş vrea să văd dacă vreunul dintre colegii senatori, indiferent de culoarea

politică, se va opune ca preţul facturilor la energie, la gaze pentru consumatorii casnici, să

nu poată fi scăzut, adică nu cred că astăzi vreun senator va fi împotrivă ca românii să

plătească puţin, mai puţin la factura de gaze naturale. Haideţi să nu uităm că, începând cu

luna iulie, din nou, va avea loc un şoc pe piaţa energiei în România şi o nouă creştere a

facturilor şi la energia electrică şi la gaze.

Or, eu cred că cine va vota împotriva acestei iniţiative legislative, iniţiativă

aparţinând Partidului Poporului-Dan Diaconescu, nu doreşte ca zăcămintele naturale ale

românilor să aparţină românilor. De ce să nu fim de acord ca aceste zăcăminte, care aparţin

întregii ţări şi tuturor românilor, să poată fi înstrăinate doar după un referendum, şi un

referendum aşa cum trebuie, cu un cvorum de 50%, nu cu 30% sau cu 15%, cu cât vor vrea

unii ulterior.

Deci, vă rog, stimaţi colegi, şi vă propun ca astăzi să votăm acest proiect de lege

prin care facturile la gazele românilor să scadă, iar zăcămintele de gaze naturale ale

românilor să rămână românilor.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Gabriela Creţu.

- 89 -



Domnule Vochiţoiu, este unul care este de acord cu respingerea acestui proiect – eu.

Şi am să vă explic şi de ce.

Eu înţeleg foarte bine că există conjuncturi financiare, economice sau chiar politice

în care o ţară nu poate să exploateze ea însăşi zăcămintele subsolului şi încredinţează

această sarcină unor companii private.

În acest caz însă singurul tip de contract care are sens este cel bazat pe principiul

împărţirii producţiei, pentru că este singura formă în care ţara poate să beneficieze de

propriile resurse şi să reducă dependenţa de pieţele străine în aprovizionarea cu resurse.

Spunând acest lucru şi că susţin respingerea proiectului de lege, întrucât

redevenţele, nu contează cum le calculăm, nu pot îndeplini această condiţie, vreau să mai

semnalez un fapt: am semnalat deja câtorva dintre colegii abilitaţi să ceară retrimiterea la

comisii că în raport s-a strecurat o eroare de argumentare. Noi nu putem vota această

eroare de argumentare, pe care nu vreau să o spun în plenul Senatului, fără a ne dezonora

drept Cameră a Parlamentului. Deci, din acest motiv, mai solicit o dată celor îndreptăţiţi,

poate retrimitem, pentru corectare, raportul la comisii.

Mulţumesc din suflet.


Da. Domnul senator Atanasiu.

Domnul Teodor Atanasiu:


Stimaţi colegi,

Cred că iniţiatorii propunerii legislative nu au studiat foarte bine legislaţia

României. Niciun consumator de gaze casnic sau necasnic nu plăteşte redevenţă, în

România, la gaze. Redevenţa se percepe celor care concesionează zăcământul şi care-l

exploatează. Deci nu scade nicio factură la gaze, dacă scade redevenţa.

Doi. Propunerea de a face referendum pentru a vinde zăcămintele de gaze este una

nefericită, pentru că România nu poate vinde zăcăminte de gaze, poate doar să le

concesioneze.

Deci întreaga propunere legislativă este pe lângă legislaţia existentă, nu are nicio

legătură cu realitatea din această ţară, deci nu are rost să votăm o asemenea lege.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 90 -

Doamna senator Anghel.


Eu obişnuiesc să lecturez avizul Consiliului Legislativ. Şi, dacă ne uităm pe două

fraze: „În concluzie, prezenta propunere, pe lângă textele neconstituţionale pe care le

cuprinde, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări (...), nu ar face decât să

favorizeze interpretările eronate şi confuziile cu privire la rolul, activitatea şi drepturile

diferitelor persoane şi autorităţilor implicate în aceste domenii” –, deci este vorba despre

texte neconstituţionale şi lucrul acesta îl spune Consiliul Legislativ. Prin urmare, vot

negativ.


Mulţumesc.

Acum, stimaţi colegi,

Doamna senator Creţu a propus retrimiterea la comisie, doriţi retrimitere, grupul?

Nu. Nu asumă grupul.

Atunci supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii

legislative.

Cine este pentru? 75 de voturi pentru.



Nu a fost adoptat raportul de respingere.

Atunci supun votului propunerea legislativă.

Vă rog, procedură, doamna senator Creţu.



Vă rog să se înregistreze în procesul-verbal că nu am participat la acest vot.


Sigur. Vă rog să menţionaţi că doamna senator Gabriela Creţu nu şi-a exprimat

votul, dar este, evident, în cvorum.

Supun votului propunerea legislativă.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.


Abţineri?


*

- 91 -

Punctul 13 – Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului

Economic şi Social.

Iniţiator, domnul senator Liviu-Marian Pop. Dacă doreşte cuvântul, da?

Vă rog, în calitate de iniţiator, domnul senator Pop, microfonul 3.



Stimaţi colegi,

Între timp, Guvernul şi-a propus un proiect de lege privind organizarea şi

funcţionarea CES-ului, pe care l-am amendat.

Din punctul meu de vedere, proiectul iniţiat de mine nu mai are nicio valoare. Pot

să-l retrag sau să-l scoatem pe circuit, cum e procedura, pentru că am amendat legea care,

în momentul de faţă, este la comisie.

Mulţumesc.


Nu ştiu dacă se mai poate retrage. Votăm respingerea. Putem să votăm respingerea

cu acordul iniţiatorului. Da.

Dacă nu aveţi nimic împotrivă, supun votului direct raportul comisiei, fără să mai

avem pledoarii, pentru că nu e cazul, însuşi iniţiatorul şi-a retras…

Raportul de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Toată lumea. Mulţumesc.

Împotrivă. Nu avem.

Abţineri? Nu avem.


*

Ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 14 – Propunerea legislativă privind

cazierul medical.

Iniţiată de deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru.

Punctul de vedere al Guvernului. Au fost vizate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul

Sănătăţii.

Domnule secretar de stat Moţiu, vă rog.

Domnul Florin Aurel Moţiu:


Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Direcţia Naţională

Anticorupţie nu a avut şi, evident, nici nu cred că va putea să aibă atribuţii de verificare a

cazierului medical al persoanelor.

- 92 -

Pe de altă parte, instituirea unei asemenea obligaţii pentru depunerea unui cazier

medical complet şi păstrarea acestuia de către DNA ar constitui şi o intruziune gravă în

viaţa intimă şi privată a persoanei.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Deci asta voia să facă domnul Ciuhodaru.

Punctul de vedere al comisiei juridice, doamna senator Federovici.



Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă şi a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis primei Camere sesizate, nu susţine

adoptarea prezentei propuneri legislative.

Pe de altă parte, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia

pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, precum şi

Comisia pentru sănătate publică au avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Aş mai adăuga faptul că, în cadrul dezbaterilor, s-a arătat faptul că dispoziţii de

natura celor cuprinse în prezenta propunere legislativă, de exemplu, obligaţia persoanelor

care ocupă anumite funcţii şi demnităţi publice de a depune documente medicale la

momentul angajării, respectiv al numirii, precum şi periodic, este prevăzută de numeroase

alte acte normative, iar cu titlu de exemplu au fost menţionate prevederile Legii nr.

303/2004, Legii nr. 188/1999 şi Legii nr. 269/2003.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere

şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este Cameră decizională.


Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii... Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră...

Da. Sunt.

Vă rog, domnule senator Barbu.



- 93 -

Domnul Tudor Barbu:

Sper că a fost o eroare neintenţionată din partea distinsei noastre colege atunci când

a spus că votul la nivelul comisiei a fost în unanimitate împotrivă. Colega noastră, doamna

senator Steliana Miron, a votat pentru, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări.

Asta şi pentru acuitatea stenogramei, şi pentru istorie. (Rumoare, discuţii)

Nu putem vota împotriva propriului nostru coleg.




legislative.



Abţineri?


Nu avem... iertaţi-mă, o abţinere!


Cu 82 de voturi pentru, raportul nu a întrunit numărul de 88 de voturi.


Cine este pentru propunerea legislativă a domnului Ciuhodaru? Mulţumesc.

(Rumoare, discuţii)

Ia uite cum susţinătorii...

12 voturi pentru.




Într-o admirabilă, exemplară coincidenţă, am epuizat timpul de lucru şi ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

s t e n o g r a m a - senat.ro files t e n o g r a m a şedinţei senatului din 22 mai 2013 s u m a...

Documents