s t e n o g r a m a - senat.ro · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 17 octombrie 2017 s...
TRANSCRIPT
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 17 octombrie 2017
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România – locul 1 din
Uniunea Europeană la incidența tuberculozei”;
- Dan Lungu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Experiența FILIT de la Iași”;
- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Apelul societății civile românești
pentru respingerea propunerii UDMR de modificare a Legii administrației publice locale”;
- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua mondială a
alimentației”;
- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Partidul Social
Democrat va asigura realizarea Programului de guvernare și stabilitatea României cu
profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile!”;
- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Există riscul ca intermediarii să trăiască
în continuare nemeritat pe munca micilor fermieri producători și procesatori de lapte”;
- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea prevenirii și combaterii
violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Școală fără lacăte”;
- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Este intrarea României în spațiul
Schengen «un pod prea îndepărtat»?”;
- Radu-Mihai Mihail (USR) – replică la declarația politică a doamnei senator Liliana Sbîrnea;
- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – replică la intervenția domnului senator Radu-Mihai Mihail;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică privind declarațiile domnilor senatori Liliana Sbîrnea și
Ștefan-Radu Oprea;
- Liliana Sbîrnea (PSD) – intervenție privind replicile domnilor senatori Radu-Mihai Mihail și
Remus Mihai Goțiu;
- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Românii din diaspora, între
integrare și reintegrare”;
- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua femeilor din mediul rural”;
- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă absorbția fondurilor europene.
4
2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 26
- 2 -
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23 – 28 octombrie a.c. 27
4. Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 32 şi art. 33 din
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. (L171/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și Comisia
pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)
27
5. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 23 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L185/2017)
32
6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2017
pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru
Locuinţe, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. (L246/2017)
34
7. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul
public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof
şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru
realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic de Urgenţă” în municipiul Braşov.
(L322/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi
privatizare.)
43
8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel
naţional. (L258/2017)
48
9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. (L229/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică, industrii şi
servicii.)
50
10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2017
pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea
Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. şi înfiinţarea
Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere – S.A., precum şi modificarea şi completarea unor
acte normative. (L234/2017)
51
11. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2017
pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere
offshore. (L235/2017)
52
12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2017
pentru înfiinţarea Centrului Naţional de Management al Apei Grele. (L247/2017)
54
- 3 -
13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea în cadrul Ministerului
Transporturilor – Registrul Auto Român a Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor.
(L318/2017)
58
14. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 62/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. (L360/2017)
60
15. Dezbaterea Proiectului de lege privind reglementarea activităţii de tele-muncă. (L215/2017)
(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)
61
16. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2017
pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea
rezidenţiatului. (L219/2017)
62
17. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății. (L225/2017)
66
18. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea anexei nr. 1 la Legea
pomiculturii nr. 348/2003. (L324/2017)
67
19. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017
privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.
(L231/2017)
69
20. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
(L240/2017)
73
21. Continuarea dezbaterilor și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. (L162/2017)
74
22. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind externarea din unitățile sanitare a
persoanelor de religie mozaică decedate. (L327/2017)
75
- 4 -
S T E N O G R A M A
ședinței Senatului din 17 octombrie 2017
Ședința a început la ora 9.10.
Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al
Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de
domnii senatori Ștefan-Radu Oprea și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună dimineața și bine v-am găsit!
Sunt Mihai Goțiu și în această dimineață, asistat de domnul secretar Radu Oprea, declar
deschisă ședința de declarații politice.
În deschidere îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator
Adrian Pănescu.
Domnul Doru-Adrian Pănescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației mele: „România – locul 1 din Uniunea Europeană la incidența tuberculozei”.
Stimați colegi,
Am hotărât să vin astăzi la tribună pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la tuberculoză,
urmărind cu îngrijorare felul în care un număr din ce în ce mai mare de elevi, studenți și cadre
didactice au fost diagnosticate cu această boală.
Matt Oliver, directorul Secretariatului „TB Caucus Global”, un organism din care fac parte
parlamentari din întreaga lume, având ca scop eradicarea tuberculozei, a spus: „În următorii 35 de ani,
experții au estimat că în cazul în care tuberculoza multidrog rezistentă va deveni cea mai comună
formă a bolii, aceasta ar putea provoca două milioane de decese în Europa.” Potrivit statisticilor acestei
organizații, anul trecut 10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit și 1,8 milioane au murit din cauza
acestei afecțiuni. Din 2000, peste 30 de milioane de oameni au murit de tuberculoză.
În România, tuberculoza ar trebui să constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în 2016 România a înregistrat cea mai mare incidență a
tuberculozei din Uniunea Europeană, de cinci ori peste media UE. Din două cazuri de tuberculoză
înregistrate în UE, unul este din România. La noi în țară, 1 100 de persoane mor anual de tuberculoză și
alte 16 000 sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populației tinere și active. Incidența tuberculozei la
copii este mare, în 2016 fiind înregistrate peste 600 de cazuri la copiii sub 14 ani. Conform acestor
- 5 -
statistici, numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză din România este de 4,7 ori mai mare decât în UE și
de 2,5 ori față de regiunea OMS Europa.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România ar trebui
diagnosticate, în fiecare an, între 800 și 1 200 de cazuri noi de tuberculoză cu rezistență multiplă la
medicamente. Din păcate, România identifică anual doar 600 de cazuri de tuberculoză rezistentă și
extrem de rezistentă la tratament.
Stimați colegi,
Știați că la ora actuală, la nivel mondial, există metode de diagnostic rapid, care scad timpul de
diagnosticare de la șase luni la două ore? Este de menționat că, grație Fondului Global OMS și
Fondului Norvegian, cât și muncii desfășurate prin unitatea de implementare a proiectelor din cadrul
Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, există două laboratoare naționale de
referință și șase laboratoare regionale, care au aparatură suficientă și performantă pentru diagnosticare
rapidă. Problema estre că aceste finanțări și angajamente oferă doar o soluție temporară. Este necesară
o implicare mai amplă a Guvernului, pentru o rezolvare sustenabilă, pe termen lung a nevoilor de
resurse.
Unele dintre problemele semnificative în ceea ce privește tuberculoza sunt următoarele. Nu
există medicație completă pentru tratamentul tuberculozei cu rezistență multiplă, deoarece, din motive
birocratice, aceste medicamente nu sunt trecute pe lista medicamentelor pentru tratamentul acestei
boli. De menționat că în România sunt mai multe cazuri de tuberculoză și decese prin tuberculoză
comparativ, de exemplu, cu mult mediatizata situație privind rujeola. Trebuie schimbată legislația, fie
printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlament, privind lista medicamentelor necesare
tratamentului tuberculozei cu rezistență. Acest lucru trebuie să se întâmple urgent, deoarece din 2018
nu vom mai avea medicamente obținute prin Fondul Norvegian și Fondul Global, iar bolnavii de
tuberculoză rezistentă vor fi condamnați la moarte. Mortalitatea prin tuberculoză multidrog rezistentă
este mai mare decât cea prin HIV-SIDA dacă nu se asigură un tratament de calitate, complet și
continuu.
A doua problemă – și poate cea mai acută – este legată de infrastructură. Avem spitale vechi,
nerenovate de peste 30 de ani. Deși pacienții diagnosticați cu tuberculoză ar trebui să aibă condiții de
cazare deosebite, ei stau câte 8 – 10 într-un salon, există câte o baie la 30 – 40 de pacienți și o tendință
permanentă de reducere a numărului de paturi, de marginalizare a secțiilor destinate pacienților cu
tuberculoză în favoarea secțiilor de chirurgie toracică sau a celor de pneumologie. Altă problemă
importantă este dotarea spitalelor cu aparate pentru investigații radiologice, fixe și mobile, cu
tomografe computerizate, absolut necesare în depistarea tuberculozei. Majoritatea spitalelor de
- 6 -
pneumoftiziologie nu au tomografe computerizate și sunt puține aparate de radiologie performante,
mobile, care să poată fi deplasate în zonele defavorizate, pentru depistarea precoce a bolii.
În același timp, pacienții care sunt asigurați doar prin Programul de tuberculoză nu au acces la
investigații pentru depistarea afecțiunilor date de medicamentele folosite în tratarea acestei boli.
Aceste medicamente sunt toxice, ghidurile recomandă efectuarea unor analize la interval de două luni
sau mai des, în funcție de tratamentul recomandat. Neefectuarea acestor investigații face ca pacientul
să nu poată fi diagnosticat cu aceste boli grave date de medicamente, iar pe medic îl pune în situația de
a fi acuzat de malpraxis, fără a fi vinovat. Toate acestea îngreunează activitatea personalului medical,
care lucrează în condiții dificil de imaginat: lipsa materialelor de protecție, spitale insalubre, care nu
oferă siguranță la incendii, cutremure, lipsa spațiilor pentru desfășurarea unei activități optime și care
să evite expunerea la îmbolnăvire. Dacă ar fi să se respecte doar condițiile cerute de siguranța
construcțiilor, probabil nu am avea în România mai mult de două-trei spitale destinate acestor bolnavi.
În plus, trebuie găsite modalități de ajutorare financiară a pacienților – marea lor majoritate fac
parte din grupuri defavorizate, paupere –, dar este necesară și modificarea legislației, astfel încât
bolnavii să fie determinați să respecte indicațiile medicilor, fiind vorba de o boală contagioasă, care se
transmite pe cale respiratorie, deci foarte ușor.
Planul de acțiune pentru tuberculoză al Regiunii OMS Europa 2016 – 2020 vorbește despre
adoptarea unor politici îndrăznețe și despre sisteme de asistență realizate prin asumarea angajamentului
politic, cu resurse adecvate, cu mecanisme de finanțare și resurse umane corespunzătoare.
În concluzie, prin această declarație politică fac un apel către toți factorii decizionali să adopte
măsuri care să îmbunătățească, în România, controlul îmbolnăvirii de tuberculoză, iar profilaxia cea
mai bună constă în depistarea precoce a cauzelor și tratarea lor corectă.
Vă mulțumesc.
Senator Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași, nr. 24
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Doru-Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.
Domnul Dan Lungu:
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Intervenția mea se numește „Experiența FILIT de la Iași”.
Doamnelor și domnilor senatori,
S-a evocat deseori în Iași, în ultimii ani, statutul informal pe care îl are capitala Moldovei – cel
de capitală culturală a României. Deși Iașiul a ratat titlul oficial de capitală europeană a culturii, există
- 7 -
o serie de evenimente de anvergură internațională, adevărați stâlpi ai statutului de lider cultural, și mă
bucur să vă spun că de curând unul dintre aceștia s-a dovedit mai stabil ca totdeauna.
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) s-a încheiat de o săptămână,
după cinci zile în care la Iași au fost Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în
2000, Jeff Lindsay, creatorul protagonistului din cel mai cunoscut serial polițist din SUA, Dexter,
renumitul scriitor britanic Jonathan Coe și unul dintre scriitorii care vor lua cu certitudine Nobelul în
anii ce urmează, poloneza Olga Tokarczuk. Pe lângă aceștia, a mai venit la Iași și unul dintre cei mai
cunoscuți scriitori din Africa, somalezul Nuruddin Farah, dar și maltezul Immanuel Mifsud sau
maghiarul György Dragomán, autori de renume internațional.
Dacă ar fi să înșir numele celor 300 de invitați, români, dar și din străinătate, romancieri, dar și
poeți, traducători, editori sau manageri, toți din „bucătăria” producerii unor cărți, ar fi insuficient să
scot în evidență impactul acestui festival pentru întreaga țară. La cele 100 de evenimente, scriitorii și
traducătorii s-au întâlnit, din datele preliminare ale organizatorilor, cu peste 30 000 de oameni veniți
din toată țara ca să facă parte din FILIT.
Am pus și eu umărul la construcția celui mai mare festival de profil din estul Europei, fiind
manager al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, organizator al FILIT în primele patru
ediții, și mă bucur să văd că ediția din acest an se ridică la înălțimea visului nostru, al celor trei care am
pornit totul: Lucian Dan Teodorovici, actualul manager al Muzeului, Florin Lăzărescu și, cu voia
dumneavoastră, ultimul pe listă, subsemnatul.
Însă nu vă vorbesc astăzi doar pentru a vă arăta că, în ciuda izolării politice, Iașiul cultural încă
trăiește. Fac apel către parlamentari de a nu bloca inițiativele legislative din domeniul culturii. Este
nevoie de suplețe legislativă pentru a pune la punct mecanismele prin care astfel de evenimente să fie
scoase de sub influența politică, dar ele să fie finanțate în continuare de la bugetul de stat, la fel ca în
cazul celor mai mari festivaluri din Europa.
Ca inițiator și fost manager timp de patru ani al acestui festival, ca apropiat și bun prieten al
actualei echipe de organizare, vă pot spune, fără nicio îndoială, că legislația stufoasă, rigidă, restrictivă
și inadecvată evenimentelor culturale de calitate a creat dificultăți enorme. A fost vorba inclusiv de
noroc pentru a putea ca pe 5 octombrie toți invitații să poată ajunge în condiții bune la Iași.
Legislația românească nu te ajută să organizezi evenimente de această anvergură care să fie în
același timp de foarte bună calitate și ferite de influență politică. În perioada următoare vreau să
militez și lansez în acest sens un apel tuturor părților interesate pentru a gândi facilități legislative și
organizatorice care să susțină evenimentele locale strategice. Trebuie să gândim variante pentru a
obține o flexibilitate legislativă în vederea alegerii calității, mai ales în domeniul cultural, pentru că
- 8 -
există, din păcate, puține proiecte culturale strategice în România și merită a fi sprijinite atât ele, cât și
instituțiile culturale care le desfășoară.
Ar fi păcat ca un eveniment care supraviețuiește zbuciumului politic și dificultăților enorme de
organizare să fie înecat în această legislație stufoasă și rigidă, iar sfârșitul festivalurilor de anvergură și
calitate să nu vină din lipsa de cereri din partea publicului, ci dintr-o mână de licitații la care nu s-a
înscris nimeni.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Dan Lungu, senator USR de Iași, Circumscripția nr. 24
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.
Domnul Gheorghe Baciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația mea politică de astăzi: „Apelul societății civile românești pentru respingerea
propunerii UDMR de modificare a Legii administrației publice locale”.
Stimați colegi,
La sfârșitul acestei luni va intra în dezbaterea Senatului, în calitate de Cameră decizională, Proiectul
pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 cu privire la administrația publică locală, inițiat de
deputați și senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale UDMR, în care se prevede scăderea pragului de
la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne, deci a limbii maghiare, în instituțiile publice.
Spre cinstea lor, în ședința din 4 septembrie anul curent, colegii noștri din Parlamentul
României au respins în plenul Camerei Deputaților această nouă ofensivă împotriva caracterului
național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român și împotriva acestui atac la
democrația constituțională românească.
Reamintindu-vă prevederile alin. (5) din art. 1 al Constituției, conform cărora, „în România,
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor sale este obligatorie”, vă îndemn să vă
pronunțați cu discernământ și responsabilitate, dincolo de interesele de partid, în dezbaterile care vor
avea loc în plenul Senatului asupra propunerilor făcute de această inițiativă legislativă.
În sprijinul acestui îndemn, vă prezint poziția reprezentanților societății civile românești din
județele Covasna, Harghita și Mureș și din alte zone ale Transilvaniei față de modificările și
completările acestei legi propuse de parlamentarii UDMR:
„În calitate de cetățeni conștienți și responsabili ai României, de apărători ai valorilor naționale,
ai limbii române, ai Constituției României, vă atragem respectuos atenția că presiunile UDMR din
- 9 -
ultimul timp, susținute de persoane malefice ale politicii românești, sunt un atentat fără precedent,
asemănător celui din timpul Dictatului de la Viena ('40 – '44), împotriva statului național, unitar și
suveran român. Proiectul de lege propus de UDMR la 13.05.2017 privind aceste modificări la Legea
nr. 215 a administrației publice locale anulează, practic, caracterul limbii române de limbă oficială în
statul român și administrația românească este înlocuită cu o administrație statală maghiară, lovind în
caracterul suveran și unitar al statului român.
Atragem respectuos atenția Parlamentului României că dacă votează acest proiect de lege este
responsabil de crearea unei pepiniere de dușmani învederați ai limbii române din cetățeni pașnici români
de origine maghiară, iar Constituția României nu va mai avea niciun suport practic, fiind anulată de acest
proiect dușmănos propus de UDMR. Sunt și acum primari în județele Covasna, Harghita și Mureș care
au suspendat caracterul oficial al limbii române, înlocuind-o cu limba maghiară.
Întregul proiect demantelează administrația românească din Transilvania, exact ca în timpul
Dictatului de la Viena și al administrației sovietice de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a
alungat pe români din administrație în perioada '40 – '44, și din timpul Regiunii Autonome Maghiare.
Proiectul propus de UDMR este nu numai un atentat asupra Constituției României și asupra
limbii române, ci și asupra conviețuirii armonioase dintre cetățenii țării noastre, români și maghiari,
deoarece UDMR-ul vrea cu îndârjire să elimine tot ce este românesc din administrație, chiar din
cultură și din viața cotidiană.
Creând astfel de «maghiari puri», UDMR-ul este vinovat de atentatul fascistoid asupra bunelor
relații româno-maghiare, de instaurarea politicilor de epurare etnică.
Solicităm astfel Parlamentului României să respingă în totalitate acest proiect de lege ca
antinațional, antieuropean, iar Guvernului României, Președinției României – să vegheze la respectarea
Constituției României și a statalității noastre.”
Acest avertisment privitor la urmările adoptării proiectului asupra căruia suntem chemați să ne
pronunțăm și noi, senatorii, a fost înaintat Președinției, Parlamentului, Guvernului, Curții
Constituționale, sub semnătura Societății cultural-patriotice „Avram Iancu” din România,
Despărțământului Cluj al Societății Astra, Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și
Mureș, format din 44 de asociații ale românilor, Fundației Culturale „Carpatica”, Societății Culturale
Pro Maramureș „Dragoș Vodă”, Societății „Virtus Romana Rediviva”, Federației Românilor
Persecutați Etnic, organizații nonguvernamentale reprezentate de mii sau chiar de milioane de români,
în asentimentul cărora sunt sigur că sunt și alți mulți români din țară și din străinătate.
Posibil să fim etichetați drept naționaliști, retrograzi sau neeuropeni, dar nu putem ignora acest
semnal de alarmă și nu putem să nu fim și noi în asentimentul celor care l-au lansat, sens în care mi-am
- 10 -
făcut datoria să vi-l aduc la cunoștință prin această declarație politică, în calitatea mea de parlamentar
ales în Circumscripția electorală nr. 15 – Covasna.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Gheorghe Baciu, senator Grupul Partidul Mișcarea Populară
Domnul Remus Mihai Goțiu:
În continuare o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator
Doina-Elena Federovici.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Distinși colegi senatori,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Ziua mondială a alimentației”.
Stimați colegi,
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Adunării Generale a ONU a declarat, în 1979,
16 octombrie – Zi mondială de luptă împotriva foametei și sărăciei. Astfel, la această dată, în 150 de
țări se organizează evenimente pentru a atrage atenția asupra unei alimentații sănătoase.
Alimentația publică, deși este un subiect de o seriozitate și importanță cruciale, nu primește
atenția cuvenită din partea autorităților și a opiniei publice. Interesul presei și al societății este trezit
doar atunci când ne confruntăm cu cazuri deosebit de grave precum cel al cărnii expirate, pe punctul de
a fi trimisă spre comercializare. Și exemplele pot continua.
Alimentele pe care populația le consumă zi de zi pot reprezenta adevărate pericole pentru
sănătatea publică, deși titlurile ziarelor ocolesc de cele mai multe ori problematica. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă alimentele cu un conținut ridicat de nitriți, un conservant care în cantități mari
poate pune în pericol sănătatea consumatorilor pe termen lung. Aceste alimente sunt cu atât mai
periculoase cu cât ele au un termen de valabilitate foarte mare, de până la cinci ani, ceea ce face ca
producătorii să se orienteze spre acest tip de produse pentru a maximiza profitul. Mai mult, aceste
alimente sunt comercializate la prețuri mult mai reduse decât alte alimente, iar familiile cu venituri
mici preferă să facă rabat de la calitate.
Legislația în domeniul siguranței alimentare și lista ingredientelor nocive este clar definită, însă
specialiștii atrag atenția că efectele substanțelor nocive asupra sănătății publice ar trebui să determine o
modificare a legislației în acest sens. Astfel, consider că este necesar ca populația să fie consultată și
informată cu privire la substanțele nocive din alimente. Mai mult, o dezbatere tehnică la care să
participe medici, specialiști în alimentație publică, decidenți politici, nutriționiști și reprezentanți ai
partidelor cred că este obligatorie.
- 11 -
Apreciez, așadar, că este nevoie ca legislația în domeniul siguranței alimentare să fie analizată atent
și aliniată la standardele europene, iar acest lucru nu se poate face decât prin organizarea de dezbateri
publice și transparente, care să aibă în centru interesul consumatorului, și nu doar cel al producătorului.
Vă mulțumesc.
Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici.
Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator
Ovidiu-Cristian-Dan Marciu.
Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:
Bună dimineața!
Onorat prezidiu,
Doamnelor și domnilor senatori,
Titlul declarației politice: „Partidul Social Democrat va asigura realizarea Programului de
guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile!”.
Am trăit cu intensitate maximă evenimentele politice petrecute în Comitetul Executiv Național al
Partidului Social Democrat din 12 octombrie 2017. Am analizat cu toții, dar și fiecare dintre noi
evenimentele, parcursul acestora și am ajuns la următoarea concluzie. Partidul Social Democrat trebuie să
acționeze unit, toți membrii săi, mai ales factorii de decizie, trebuie să renunțe la interesele și la orgoliile
personale, pentru promovarea politicilor naționale în vederea materializării Programului de guvernare, față
de care electoratul nostru are așteptări îndreptățite; singurul căruia îi suntem datori cu toții.
Sunt pe deplin convins că toți cei trei miniștri PSD care și-au dat demisiile de onoare sunt
oameni de bună-credință, specialiști de marcă, care au făcut tot posibilul să rezolve cu profesionalism
problemele ministerelor pe care le-au condus.
Guvernul, în ansamblul său, trebuie să comunice mai bine în interior, dar și cu țara, pentru a
arăta realizările, dar și neîmplinirile.
Partidul Social Democrat va asigura realizarea Programului de guvernare și stabilitatea
României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile!
Mulțumesc.
Senator de Giurgiu, Cristian Marciu
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Mulțumesc domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al
PSD.
- 12 -
Și tot din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit la microfon pe domnul senator Lucian
Trufin.
Domnul Lucian Trufin:
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule secretar,
Stimați colegi,
Titlul declarației politice: „Există riscul ca intermediarii să trăiască în continuare nemeritat pe
munca micilor fermieri producători și procesatori de lapte”.
Stimați colegi,
În calitatea mea de senator al României, ales în Circumscripția electorală nr. 7 – Botoșani,
secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, consider că este de datoria mea
să apăr interesele fermierilor români greu încercați în această perioadă pe piața produselor
agroalimentare. Provin dintr-o comună din județul Botoșani și cunosc îndeaproape problemele cu care
se confruntă spațiul rural, drept pentru care mi-am asumat datoria de a-i informa corect și în timp util
pe fermierii și producătorii și procesatorii de lapte autohtoni în privința măsurilor care urmează a fi
luate pentru ei în Legislativul național.
În data de 15 februarie 2017, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement
prin Cauza 2148/2016 referitoare la incompatibilitatea cu dreptul UE a Legii nr. 321/2009 privind
comercializarea produselor alimentare, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 150/2016, legea
supermarketurilor.
Reprezentanții Guvernului, dar și ai Parlamentului se află în discuții avansate cu Comisia
Europeană pentru a găsi rezolvare acestei probleme, făcându-se o serie întreagă de demersuri pentru a
fi puse prevederile Legii nr. 321 în acord cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, având ca
prioritate susținerea producătorilor și procesatorilor români.
La Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul
Camerei Deputaților se află în dezbatere un proiect de lege, Pl-x.411/2016, ce urmează a fi prezentat în
plenul Camerei Deputaților, for legislativ decizional, ce cuprinde o prevedere care, în opinia mea, va
crea prejudicii imense pentru cei care folosesc cu predilecție ca materie primă laptele românesc, dar și
întregului lanț de producție, care va avea de suferit, de la producătorii din ramura zootehnică, până la
procesatorii de produse lactate mici și mijlocii din România.
În cele ce urmează, vă prezint aceste schimbări propuse. Art. 12 se modifică și va avea
următorul cuprins: „Comerciantul persoană fizică autorizată care desfășoară activități de
comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume,
fructe, miere de albine și produse de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel
- 13 -
puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare,
provenite din parteneriate directe.”
Față de vechea reglementare au dispărut tocmai produsele lactate din lista produselor pentru
care comercianții sunt obligați să achiziționeze produse în proporție de cel puțin 51% din cantitatea de
marfă intrată, provenite din parteneriate directe. Parteneriatul direct va fi definit ca relația comercială
dintre comerciant și cooperativele agricole, asociațiile de producători agricoli, societățile comerciale
agricole de producție sau producătorii agroalimentari, exceptând intermediarii, între care se încheie un
contract comercial pentru minimum 12 luni.
Din discuțiile cu membrii Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților a reieșit faptul că
scoaterea produselor lactate din lista produselor obligatorii la raft în procent de minimum 51% s-a
făcut la cererea expresă a Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL, lucru pe care îl
consider de neacceptat din perspectiva fermierilor mici și mijlocii producători și procesatori de lapte
alții decât membrii APRIL.
Stimați colegi,
Să nu uităm faptul că modificările Legii nr. 321/2009 au avut ca principal obiectiv combaterea
practicilor comerciale neloiale. Săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan,
a lansat un neașteptat atac la adresa supermarketurilor, într-un discurs ținut la Castelul Dublin. Și vă
citez: „Supermarketurile se bucură acum de o superputere, datorită efectului-geamăn al globalizării
crescute și unui grad ridicat de concentrare în Europa. Asta le oferă o pârghie disproporționată asupra
producătorilor primari. Dezechilibrul dintre puterea de negociere a celor care stabilesc prețurile și a
celor care le acceptă este unul mare, ducând la o situație în care există un factor de teamă în rândul
fermierilor față de represaliile comerciale, cum ar fi plățile întârziate și alte bătăi de cap.”
Doamnelor și domnilor senatori,
Eliminarea produselor lactate din lista produselor pentru care comercianții sunt obligați să
achiziționeze produse în proporție de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, provenite din
parteneriate directe, reprezintă, în opinia mea, un atac grav la adresa micilor producători și procesatori
de lapte din țara noastră și, implicit, la siguranța alimentară a României.
Nu pot să înțeleg cum Parlamentul României ar putea modifica o lege în sensul în care să fie
protejați intermediarii pe piața produselor lactate, întrucât producătorii și procesatorii de lapte nu vor
putea încheia parteneriate directe cu comercianții. Efectele acestei posibile decizii sunt ușor de intuit:
produsele lactate sănătoase și proaspete vor lipsi de pe masa românilor, lăsând loc produselor cu dublu
standard, închiderea micilor afaceri din domeniul producerii și procesării produselor lactate, scăderea
efectivului de animale, exodul forței de muncă active din mediul rural către Occident, depopularea
satului românesc și lista poate continua.
- 14 -
În încheiere, fac apel la colegii deputați și sunt convins că aceștia nu vor permite modificarea
propusă la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în sensul afectării grave
a fermierilor mici și mijlocii producători și procesatori de lapte. Aceștia din urmă au nevoie de tot
ajutorul posibil din partea decidenților politici.
Dacă Legislativul va consfinți puterea și decizia discreționară a marilor retaileri și a
intermediarilor de pe piața produselor lactate, atunci să nu ne mirăm că în viitorul apropiat pe
produsele din acest segment agroalimentar doar eticheta în limba română va avea legătură cu țara
noastră.
Vă mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Lucian Trufin, din partea Grupului parlamentar al PSD.
În continuare îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator
Adrian Wiener.
Domnul Adrian Wiener:
Dragi colegi,
În februarie 2016, Senatul României vota ratificarea Convenției de la Istanbul, convenție
semnată în iunie 2014, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței
domestice. Ne-am angajat atunci să modificăm legislația și să introducem politici publice menite să
limiteze această stare de fapt cruntă: una din patru femei este agresată fizic sau abuzată verbal sau
psihologic de partener. Puține lucruri s-au întâmplat de atunci.
În 2012 se introducea ordinul de protecție prin care victima este protejată temporar de agresor –
interzicerea contactului sau evacuarea din locuința comună.
În 2016 se introducea un amendament care stabilea o durată maximă de 72 de ore până la
judecarea solicitării ordinului de protecție de către victima violenței. Cu toate acestea, durata medie de
soluționare în unele județe depășește 10 zile. De exemplu, în Arad este de 19 zile. Între momentul
comiterii violenței și cel al emiterii ordinului, 10 – 14 zile, nu există alte măsuri oferite de poliție sau
instanțe care să ofere protecție împotriva comiterii de noi agresiuni. Există încă opt județe în care nu
există adăposturi pentru victimele violenței domestice, iar cele în care există au locuri de cazare
insuficiente și nu oferă consultanță juridică sau psihologică.
Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violență în familie depuse la poliție,
aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic, 2-3% pe an, se finalizează cu rechizitoriu.
Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al ONU face public, în iulie 2017, un raport de
țară pentru România în care își manifestă îngrijorarea privind numeroasele probleme și lipsa de acțiune
- 15 -
a statului român și recomandă acțiuni concrete pentru remedierea acestora. Problemele care ar trebui
corectate sunt:
- ordinul de protecție poate fi emis numai dacă victima prezintă un certificat medico-legal;
- nu se monitorizează situațiile când agresorul încalcă ordinul de protecție; poliția nu investighează
toate cazurile în care agresorul continuă să urmărească și să hărțuiască victima;
- în lipsa monitorizării, distanța minimă indicată în ordinul de protecție este de multe ori o
măsură ineficientă.
- în plus, statul român nu asigură suficiente adăposturi la nivel național, accesul la consiliere
psihologică și juridică este restrâns, victimele sunt obligate să prezinte un document de identitate
pentru a putea intra într-un adăpost.
Violența împotriva femeii este, încă, un fenomen tolerat în România.
Dragi colegi,
La punctul 9, „Respect și demnitate pentru femei”, al capitolului de Politici publice în
domeniul muncii și justiției sociale din Programul de guvernare pentru care românii v-au votat, v-ați
asumat crearea unui Program național pentru combaterea violenței împotriva femeii și a violenței
domestice. V-ați asumat elaborarea unui cadru legislativ pentru implementarea Convenției de la
Istanbul. Termenul asumat în cadrul Programului anual de lucru al Guvernului pe 2017 pentru
prezentarea unui proiect de act normativ în Guvern este luna octombrie 2017.
De asemenea, există un proiect predefinit în domeniul violenței de gen, care are drept obiectiv
implementarea Convenției de la Istanbul, în cadrul programului „Justiție”, finanțat de Regatul
Norvegian prin Mecanismul Financiar Norvegian pentru perioada 2014 – 2020, în valoare totală de 2,5
milioane de euro. Dincolo de inerția instituțională, impersonală și informă, este inacceptabilă trenarea
acestor reglementări esențiale pentru societatea românească.
Fac un apel la respectarea termenelor asumate. Înaintați cât mai repede Parlamentului pachetul
legislativ pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Violența domestică trebuie să înceteze în
România.
Vă mulțumesc.
Adrian Wiener, Circumscripția electorală nr. 2 – Arad
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR.
Tot din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc și eu o declarație politică.
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Bună dimineața!
- 16 -
Declarația politică se intitulează „Școală fără lacăte”.
Stimate colege și stimați colegi,
La sfârșitul săptămânii trecute am ajuns pe strada copilăriei mele din Deva la școala unde am
învățat să scriu, să citesc, să socotesc, unde am avut parte de primele lecții de istorie, geografie ori
biologie.
În curtea Școlii Generale nr. 5 din Micro 15, botezată între timp „Andrei Mureșanu”, m-au prins
însă și nenumărate seri de fotbal cu prietenii de pe scară și din blocurile învecinate, meciuri întinse până
când nu mai vedeam mingea și ne certam minute în șir dacă a fost gol ori ba. Și după ce întunericul se
lăsa de-a binelea, pe un colț de iarbă din aceeași curte mai povesteam încă vreo oră-două, până când
„venea lumina” și părinții ne strigau să mergem în casă. Aș putea să povestesc amintiri din curtea școlii
până mâine-dimineață și cel mai probabil aș epuiza doar o parte din ele.
Ce va povesti însă peste ani și ani actuala generație de copii de cartier? Despre luciul auriu al
lacătului pe care l-am găsit pe poarta de la intrare într-o zi de duminică? Despre cum se vede curtea
școlii din spatele gardului?
Cât timp stăteam și contemplam cu un prieten lacătul de pe poartă, doi puști din clasa a V-a și,
respectiv, a VI-a – după cum aveam să aflu – s-au oprit lângă noi și, fără să-i fi întrebat ceva, au
început să se plângă de faptul că nu pot juca fotbal în curtea școlii după program. Motivul? Cum că ar
sparge geamurile. Astfel, trebuie să meargă în alt cartier, unde e un teren deschis, că degeaba s-au
plâns părinților și profesorilor că în orar au doar două ore de sport pe săptămână, când mai pot juca
fotbal, iar fetele handbal.
Am aflat, tot de la sfârșitul săptămânii, că situația e cam aceeași în toate școlile din Deva. Și,
probabil știți, cu câteva excepții, situația e aceeași în mai toate localitățile din România. Curțile sunt
închise după programul școlar, parcările unde mai băteam mingea pe vremuri sunt acum
supraaglomerate cu mașini, micile spații verzi, acolo unde mai există, sunt înconjurate și ele de garduri
impenetrabile, ca nu care cumva să te joci ori să te așezi pe iarbă. În schimb, avem manuale de
educație fizică și sport, din care aflăm cum e treaba cu mișcarea.
Cea mai mare parte a copiilor actualei generații cresc aflând ce e sportul doar de la televizor,
din cărți ori de pe PlayStation și, cel puțin la fel de grav ca lipsa de mișcare pentru sănătatea lor, copiii
actualei generații cresc fără prieteni reali și fără amintiri. Pentru că niciun joc pe calculator și nici
măcar jocurile de societate nu pot înlocui prieteniile și amintirile care se formează în curțile școlilor ori
în alte spații publice deschise de întâlnire. Nu cred că este greu să vă imaginați cum va arăta peste 15
ori 20 de ani actuala generație de școlari, care cresc fără acces la mișcare și cu prieteni predominant
din realitatea virtuală.
Stimate colege și stimați colegi,
- 17 -
E timpul să ne unim eforturile și să nu mai amânăm rezolvarea problemei. Împreună, avem
suficientă influență legitimă să convingem administrațiile locale și inspectoratele de profil să caute și
să găsească soluții pentru deschiderea curților școlilor în toate localitățile din România. Sunt convins
că vom obține și sprijinul cetățenilor pentru asta, precum și mulțumirile părinților și copiilor lor; și
acum, și peste câteva decenii.
Vă mulțumesc.
Mihai Goțiu, senator USR
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana
Sbîrnea.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Bună ziua!
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.
Tema declarației mele politice de astăzi este „Este intrarea României în spațiul Schengen «un
pod prea îndepărtat»?”.
Doamnelor și domnilor senatori,
România și Bulgaria se pregătesc să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în 2018 – 2019
și s-ar părea că au șanse reale să acceadă, în sfârșit, la spațiul Schengen. Până acum am simulat doar
intrarea în acest spațiu și ne-am antrenat intens pentru atunci când vom fi primiți. De la securizarea
frontierelor de stat, până la acordarea vizelor, România se comportă ca un membru al spațiului
Schengen, adică nu mai condiționează viza națională pentru cetățenii țărilor terțe dacă pe documentele
de călătorie ale acestora există deja o viză Schengen valabilă, cu o singură condiție: să aibă două sau
mai multe intrări.
Este foarte adevărat, avem prieteni în forurile europene; și nu doar prieteni de imagine sau de
ocazie, ci profesioniști convinși că merităm rolul și locul în marea familie europeană, și nu la manșa
vitezei a doua, ci chiar la viteza întâi, având în vedere că în materie de filozofie comunitară raportul
vitezelor este invers față de procedura automobilistică.
O scurtă evocare a discursurilor și susținerilor emisarilor Uniunii Europene și NATO la
București va demonstra, sunt convinsă, ideea mea:
- 11 mai 2017 – domnul Jean-Claude Juncker a vizitat pentru prima dată România în calitatea
sa oficială de președinte al Comisiei Europene și a ținut un discurs memorabil în Parlament, discursul
despre viitorul Uniunii Europene. De menționat că oficialul european a salutat progresele țării noastre
- 18 -
și a menționat că suntem pe drumul cel bun în privința acceptării noastre în spațiul Schengen și a
eliminării MCV până în 2019;
- la 22 mai 2017, Consiliul Uniunii Europene ne pregătește un duș rece, printr-un avertisment
numit „Recomandare” în privința previzionării unui deficit de peste 3% din PIB al țării noastre, în
condițiile în care acesta este maximumul acceptat de Uniunea Europeană. O procedură în premieră de
a se arăta cartonașul galben prin cadrul de guvernanță economică a Uniunii Europene;
- aceste reacții nesusținute de un fundament real apar când nu există motive reale de îngrijorare
în privința economiei noastre, având în vedere statisticile publicate atât de Eurostat, cât și de INS, care
arată că economia românească a înregistrat cea mai mare creștere a Uniunii Europene, cu o evoluție de
5,7% în primul trimestru al acestui an pe serie brută, față de exact aceeași perioadă din anul 2016, de
unde reiese limpede că evoluția economică întrece cu mult până și prognozele cele mai optimiste ale
analiștilor;
- 13 septembrie 2017 – Jean-Claude Juncker declară de la tribuna Parlamentului European că
„statul de drept nu este opțional în Uniunea Europeană” și reiterează nevoia unui proiect european care
să fie axat pe libertate, egalitate de șanse și statul de drept. Se pare că în urma criticilor din țările est-
europene care s-au simțit lezate de nevoile unei Europe cu mai multe viteze, s-a renunțat la acel tip de
clasament discriminatoriu. În același discurs, președintele Uniunii Europene afirma răspicat că
România trebuie să intre în Schengen;
- 14 septembrie 2017 – premierul olandez Mark Rutte a declarat, la fel de apăsat, că viziunea
lui Jean-Claude Juncker despre viitorul Uniunii Europene este a unui romantic și a precizat că se opune
intrării în spațiul Schengen atât a României, cât și a Bulgariei;
- nu este pentru prima dată când Olanda a avut obiecții față de țara noastră. Acum se arată
preocupată de controlul frontierelor și de corupție, în 2004 își arăta reticența față de idealul nostru de a
adera la Uniunea Europeană.
În loc de concluzii:
Atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc în acest moment toate criteriile tehnice de aderare la
spațiul Schengen. Este bine cunoscut faptul că România face deja de foarte mulți ani eforturi
apreciabile pentru a asigura respectarea criteriilor specifice spațiului Schengen, iar situația actuală de
stabilitate politică și socială garantată prin procesele democratice este recunoscută.
În acest context, apreciez că orice declarație contrară nu are un fundament real și este rezultatul
unor mize incerte, iar Olanda, prin vocea autorităților sale, pare mai degrabă deranjată de vecinătatea
europeană cu țara noastră, decât de orice altceva. Apreciez cu această ocazie modul în care au
reacționat europarlamentarii noștri din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din
Parlamentul European, care au sancționat cu fermitate și promptitudine discursul premierului olandez.
- 19 -
Astfel, devine clar că, oricât de tentat ar fi cineva de o prognoză pesimistă, diferența dintre
discursul emoționant și apreciativ al domnului președinte Juncker din 11 mai și din 13 septembrie – în
care spunea că România își merită locul său natural în sânul Uniunii Europene și în spațiul Schengen,
că nu trebuie să îngreunăm aceste criterii, trebuie ca România să devină membru al spațiului Schengen
cât mai curând posibil, pentru că este un loc meritat – și expozeul sec și negativ al oficialului olandez
sau poate textul tehnicist în 29 de puncte al Recomandării Consiliului Uniunii Europene este net în
favoarea celui dintâi.
Din fericire, suntem pe deplin familiarizați cu acest tip de monitorizare critică încă din anii
când ne pregăteam să intrăm în NATO și Uniunea Europeană. În ciuda scepticilor de atunci, iată că
astăzi suntem membri cu drepturi depline ai ambelor instituții/alianțe.
Pe 9 octombrie, președintele NATO aprecia rolul României ca partener NATO și sublinia
necesitatea ca sistemul de apărare european să fie în interiorul NATO, și nu numai complementar
Alianței Nord-Atlantice.
Într-o regulă de trei simplă, reiese clar că sunt mai mulți cei care au nevoie în noi decât cei care
se prefac a nu observa progresele noastre. Doar că nu trebuie lăsate nesancționate excesele declarative,
de la orice tribună s-ar produce ele sau prin orice mijloc de comunicare publică, chiar dacă sunt
retorică pură sau ascund interese politicianiste. Intrarea noastră în spațiul Schengen nu mai este de
mult „un pod prea îndepărtat”.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Radu Mihail.
Înainte de a-și citi declarația politică, domnul senator Radu Mihail a solicitat și un drept la
replică.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Aș vrea să-i amintesc doamnei senator că este o mare diferență între datorie, datoria publică, și
creșterea economică. Într-adevăr, putem umfla cifrele de creștere economică prin consumul intern, dar
asta nu înseamnă că nu am băgat mâna în sac și nu am cheltuit anapoda foarte, foarte mulți bani fără
acoperire, pentru promisiuni electorale, de unde și riscul major de a nu ne îndeplini obligațiile privind
menținerea sub plafonul de 3%.
Al doilea punct este legat de declarațiile Comisiei Europene. Comisia Europeană are experți, o
parte din ei sunt chiar români și lucrează pentru Comisia Europeană, și ei se uită la cifre și sunt niște
tehnocrați, da? Ei spun fapte pe care le analizează și trag concluzii. Faptul că aceste fapte nu ne plac nu
- 20 -
înseamnă că există o intenție de a ne pune la zid. România are de făcut eforturi și are de câștigat
încredere continuă, pentru că deocamdată arată că are miniștri corupți, arată că are o situație instabilă
în materie de legislație, drept pentru care nu ni se poate da o carte albă sau acestei guvernări nu i se
poate da o carte albă privind intrarea în Schengen.
Mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Înainte de a mulțumi pentru dreptul la replică, înainte de a citi declarația politică, tot pentru un
drept la replică îl invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea.
(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Ștefan-Radu Oprea:
Dacă tot vorbim despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinim, despre termenele, despre
obiectivele pe termen mediu, datoria publică se încadrează astăzi sub 60% – cred că suntem undeva la
40% –, deci îndeplinim toate aceste criterii. Este doar spre informarea colegului. Inclusiv deficitul
bugetar; vom fi sub 3% la sfârșitul anului. Deși prognozele, și ale Comisiei Europene, și ale Fondului
Monetar Internațional, au fost greșite, astăzi se vede cu cifre exacte, pe execuție bugetară, că avem o
creștere peste 5,7%, lucru foarte important.
Al doilea lucru pe care voiam să-l spun este că, referitor la tehnocrați, ne-am lămurit în această
țară ce înseamnă profesionalismul tehnocraților după un an de zile de guvernare.
Mulțumesc.
(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Mulțumesc, domnule senator Radu Oprea.
Pentru un drept la replică mă înscriu și eu un pic la cuvânt.
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Aș vrea să le transmit antevorbitorilor mei din partea Grupului parlamentar al PSD faptul că
aceste date statistice legate de creșterile economice și încadrarea în buget… în deficit ascund câteva
probleme. Și o să mă refer doar la învățământul superior și cercetare, pentru că e un domeniu pe care îl
urmăresc foarte atent.
În domeniul cercetării, după ce s-a splitat Ministerul Educației în Ministerul Educației,
respectiv Ministerul Cercetării, concursurile noi sunt aproape inexistente, iar bani pentru cercetare, din
păcate, la instituțiile de învățământ superior n-au prea ajuns.
- 21 -
Mai mult, anul universitar 2017 – 2018 a început cu o declarație a trei dintre rectorii celor mai
mari universități din România, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Universitatea București și Universitatea
de Vest Timișoara, legată de modul în care sunt plătite salariile profesorilor și ale cadrelor didactice,
salarii rămase restante o lungă perioadă, din veniturile proprii ale acestor instituții de învățământ
superior. Astfel încât, practic, universitățile care au avut venituri proprii, au făcut economii și s-au
gândit și la altceva decât la salarii sunt nevoite să folosească acum acești bani pentru a plăti ceea ce ar
fi trebuit să vină de la buget, în timp ce universitățile mai puțin performante primesc în continuare bani
de la buget.
Am adresat și eu o întrebare și o interpelare Ministerului Educației dacă și când se va rezolva
această soluție, dacă suntem, într-adevăr, pe creștere bugetară, dacă ne încadrăm în deficit. Sper ca
această încadrare în deficit să nu se facă pe seama învățământului superior și, mă rog, și pe economii
de acest gen din alte domenii.
Mulțumesc.
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)
În continuare, pentru un răspuns, o invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Vă mulțumesc frumos și vreau să vă spun că mă bucur că declarația mea politică de astăzi naște
atâtea dezbateri în Parlamentul României.
Ce aș vrea să scot în evidență este faptul că miniștrii corupți despre care vorbea cu atâta
vehemență domnul senator se pare că nu mai beneficiază de un drept elementar prevăzut, acela de
prezumția de nevinovăție. Și se mai pare un lucru, că trebuie să fim nominalizați ca miniștri ca să
aflăm dacă cumva avem vreun dosar de cercetare, de urmărire penală.
În legătură cu un al doilea drept la replică, dacă-mi permiteți. Se referă la faptul că Partidul
Social Democrat a fost cel care a plătit celor din educație restanțele câștigate în urma proceselor
derulate în instanță, cele 25%, și a reîntregit salariile de pe vremea când au fost tăiate, dacă vă amintiți,
de altcineva decât Partidul Social Democrat, de cineva care susținea că nu se face educație și nu e
meritată o asemenea plată a cadrelor didactice.
Vă mulțumesc frumos.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Mulțumesc doamnei senator Liliana Sbîrnea.
Îl invit acum pentru a-și citi declarația politică pe domnul senator Radu Mihail, din partea
Grupului parlamentar al USR.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Mulțumesc.
- 22 -
Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Românii din diaspora, între integrare și reintegrare”.
La sfârșitul săptămânii trecute am avut plăcerea să particip la o manifestare a comunității
românilor din Belgia, intitulată „Dialogurile RomBel”, la Bruxelles. Manifestarea se află la a VIII-a
ediție deja și, ca de fiecare dată, organizatorii, care au demonstrat un deosebit profesionalism după
părerea mea, au dat posibilitatea prezentării de inițiative și subiecte de interes pentru comunitate.
Anul acesta, în ziua presărată cu expuneri privind serviciile consulare, lansări de carte, dezbateri,
firul conductor pe care eu l-am identificat a fost noțiunea de integrare, cu reversul ei – reintegrarea. Mai
multe subiecte au atins integrarea în societatea belgiană. Au fost abordate cunoașterea limbii flamande,
înțelegerea particularităților culturale în Belgia. Și comunitatea am observat că folosind și uneltele
puse la dispoziție de autoritățile belgiene, comunitatea românilor construiește căi din ce în ce mai
eficiente pentru adaptarea românilor la noul lor context. Și sunt de lăudat aceste eforturi substanțiale.
A doua fațetă, discutată mult mai pe larg, a fost posibilitatea de reintegrare, de readaptare la
România, de înțelegere de către românii din Belgia, și nu numai, a ceea ce se întâmplă în România, în
vederea reînnoirii contactelor cu țara și a unei eventuale implicări sau chiar reîntoarceri.
Ascultând dialogurile care au avut loc, aș putea rezuma atitudinea oamenilor de acolo astfel:
pentru a aprecia România, ei nu au nevoie de pâine și circ, au nevoie de recunoașterea valorii muncii,
au nevoie de respect și de siguranța pe care le-o poate da un stat care îi apără împotriva abuzurilor, un
stat de drept.
Între românii din inima Europei, de la Bruxelles, sunt foarte mulți tineri, sunt foarte mulți
implicați activ în construcția Europei. Ei sunt îngroziți de direcția pe care văd că guvernarea PSD-ALDE
o imprimă României. Nu vor să mergem către o țară unde scopul principal al guvernării este asigurarea
impunității pentru o putere politică coruptă, cu consecință imediată imposibilitatea unei dezvoltări
socio-economice normale.
Acești oameni, care au sprijinit răniții de la Colectiv cu atât de mult suflet, nu pot înțelege cum
este posibil ca responsabilii sistemului de sănătate din România să nu aibă niciun fel de suflet, să lase
spitale în paragină și copii fără posibilitatea de vaccinare.
Acești oameni, dintre care mulți au ajuns să aibă succes în domeniile lor după ce au făcut mult
efort pe băncile școlilor, nu înțeleg cum educația în România a ajuns pe mâna unora care nu pot
asigura prezența unor manuale de calitate pe băncile școlilor.
Acești oameni au repetat și duminică la Bruxelles ceea ce promovează de multă vreme și ceea
ce guvernarea din România nu vrea să accepte, și anume că reintegrarea românilor din diaspora în
România va fi posibilă atunci când meritocrația, respectul regulilor și al legilor vor deveni norma, și nu
excepția.
- 23 -
Până atunci, ei sunt conștienți că nu au de ales și trebuie să se implice în lupta cu un sistem
corupt și sunt pregătiți să sară din nou în apărarea justiției din România, așa cum au făcut-o și la
începutul anului împotriva Ordonanței 13.
M-au rugat să transmit un mesaj domnului Dragnea și guvernanților: diaspora este vigilentă și-i
va ajuta pe românii din țară să nu cedeze, pentru că vor să se întoarcă într-o țară condusă altfel.
Vă mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.
În continuare o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator
Emilia Arcan.
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Bună dimineața, distinși colegi!
Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Ziua femeilor din mediul rural”.
Distinse doamne și domni senatori,
În luna octombrie românii sărbătoresc Ziua Recoltei, dar măcar la fel de importantă mai este o
zi, în care atenția este îndreptată către semene fără de care nimic pe lume nu ar fi posibil.
Astfel, pe plan internațional, ziua de 15 octombrie a fost Ziua mondială a femeilor din mediul
rural, precum și Ziua mondială a spălatului pe mâini, aceasta sub deviza „Mâinile noastre, viitorul
nostru!”, două sărbători care preced, cu doar o zi, și o alta – Ziua mondială a alimentației.
Sunt tentată să fac o legătură strânsă între toate aceste momente. La obținerea recoltelor din
agricultură participă un număr mare de femei din mediul rural, punând temei pe siguranța alimentară,
iar în asigurarea sănătății copiilor și a familiilor, inclusiv printr-o mai bună curățire a mâinilor, un rol
important revine tot femeilor.
Este interesant că, deși avem o sărbătoare a femeilor în general – este vorba de ziua de 8 Martie
–, iată că s-au găsit vocile convingătoare care să impună pe plan internațional o sărbătoare specială
dedicată femeilor de la sate. Scopul declarării acesteia a fost acela de a conștientiza faptul că femeile
de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale.
S-a considerat că acest eveniment poate reprezenta un mod util de a obține recunoașterea și
susținerea rolurilor multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu
agricultura, cu meșteșugurile, care dețin mici afaceri și așa mai departe.
Mai ales în țările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43%
din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile
din produsele alimentare, conferindu-le acestora responsabilitatea principală pentru siguranța
- 24 -
alimentară. Cu toate acestea, multe dintre femeile din mediul rural suferă de sărăcie și se confruntă cu
forme multiple de discriminare, violență și nesiguranță.
Ca să prospere familiile lor, femeile din ruralul românesc au nevoie de acces la sprijin și
informații, ca să-și poată pune în valoare potențialul și să le motiveze să nu-și părăsească localitățile
găsind varianta plecării în străinătate. Și despre această situație știm cu toții foarte bine câtă nevoie
este în țara noastră să le convingem pe femeile de la sate să rămână alături de familiile lor, acasă la ele,
să nu se simtă nevoite să plece în altă parte pentru a o duce mai bine.
Sunt o luptătoare a egalității de șanse și mereu am luptat pentru dreptate, pentru recunoașterea
meritelor, pentru conștientizarea rolului esențial pe care îl joacă femeia în viața de zi cu zi, asigurând
echilibrul necesar pentru o societate normală.
În țara noastră, Asociația Națională a Femeilor din Mediul Rural a marcat an de an această zi
prin organizarea mai multor manifestări cu specific tradițional, în numeroase localități din țară. Fac
parte din Organizația femeilor social-democrate, care a sărbătorit împreună cu femeile de la sate
frumoasa zi de 15 octombrie și vom continua până la sfârșitul acestei săptămâni, printr-o serie de
evenimente dedicate femeilor din mediul rural, unde vom promova satul românesc, produsele
tradiționale românești, portul popular, tradiția.
Și pe această cale țin să le felicit pentru că s-au implicat cu trup și suflet și pentru contribuția
specială la siguranța alimentară și sanitară. Adresez gânduri bune pentru toate femeile din mediul rural,
sărbătorite la nivel mondial, și pentru rolul determinant în întreaga construcție socială.
Eforturile, sacrificiile, lupta cu prejudecățile, discriminarea, nesiguranța, toate sunt semne de
exclamare astăzi, care ne obligă la un sprijin comun.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Sunt senator Emilia Arcan, Circumscripția electorală nr. 29.
Mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Continuăm sesiunea de declarații politice.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Cristian Ghica.
Domnul Cristian Ghica:
Mulțumesc.
Stimate colege,
Stimați colegi,
- 25 -
Ne apropiem de finalul lui 2017 și România a reușit să aducă în țară numai 400 de milioane de euro
din cele aproape 33 de miliarde de euro alocate de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014 – 2020.
La jumătatea celui de-al doilea exercițiu financiar prin care țara noastră poate primi fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană, rata de absorbție efectivă este de numai 1,1%.
Suntem – a câta oară? – pe ultimul loc în regiune. Vecinii bulgari au atras mai mult decât dublu
– 850 de milioane de euro, Cehia – 1,38 miliarde de euro, Ungaria – 2,14 miliarde de euro, iar Polonia
conduce detașat, cu 6,8 miliarde de euro cheltuiți din fonduri UE.
Banii atrași de țările vecine pe proiecte concrete, indiferent de domeniul sau axa de finanțare,
ajung în final în economie, în noi locuri de muncă, într-un viitor mai bun pentru indivizi și comunitate.
Avem la dispoziție nouă programe naționale și suma de 30,8 miliarde de euro. Nu trebuie decât
să depunem proiecte eligibile, iar Guvernul român trebuie să cofinanțeze cu 5,6 miliarde de euro aceste
proiecte, care să ajute în domeniile cele mai fierbinți zonele care se confruntă cel mai acut cu lipsa de
finanțare.
Așadar, în primul rând lipsesc proiectele. S-au depus dosare de circa 5 miliarde de euro, ceea ce
reprezintă aproximativ 14% din suma disponibilă. Polonezii au depus proiecte de 35,8 miliarde de
euro, de peste șase ori mai mult decât românii, deși populația lor nu este decât cu o treime mai mare
decât a noastră.
Stăm prost și la capitolul implicare și interes din partea autorităților. Unitățile de management
aferente celor nouă programe de finanțare au fost acreditate recent, după mai bine de doi ani de la
debutul acestui exercițiu. Nici nu mai contează în acest moment că nimeni nu răspunde de acest
dezastru, care ne-a costat miliarde de euro. Important este să vedem împreună ce putem remedia, ce
am învățat și care sunt soluțiile să recuperăm rapid.
România are nevoie de bani europeni. Fondurile UE pot fi punctul de pornire pentru dezvoltare
durabilă, investiții în capitalul uman și ajutorarea persoanelor defavorizate, în competitivitate, în
infrastructură, asistență tehnică, dezvoltare regională și capacitate administrativă. Niciunul dintre
aceste domenii nu este unul la care România să fie pe primele locuri, și nu la coada clasamentelor
europene.
Evident, nu e important un clasament anume, ci realitatea pe care acesta o reflectă. Aceasta se
traduce printr-un decalaj nepermis între România și celelalte state membre, inclusiv vecinii noștri cu
care ne comparăm tot timpul – Bulgaria, bani irosiți, oportunități ratate.
Sper ca noul ministru al fondurilor europene să reușească mai mult. Succes!
Cristian Ghica, senator în Circumscripția nr. 42 – București
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar al USR.
- 26 -
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
În încheiere, dau citire listei senatorilor care au depus în această dimineață declarații politice și
nu le-au citit:
- din partea Grupului parlamentar al PSD: Roxana-Natalia Pațurcă, Nicolae Avram, Florian-Dorel
Bodog, Tit-Liviu Brăiloiu, Niculae Bădălău, Doina Silistru și Miron-Alexandru Smarandache;
- din partea Grupului parlamentar al PNL: Siminica Mirea, Eleonora-Carmen Hărău, Mircea-
Vasile Cazan, Costel Șoptică, Eugen Pîrvulescu, Marius-Petre Nicoară, Cornel Popa, Ion Marcel Vela,
George-Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Cătălin Toma;
- din partea Grupului parlamentar al PMP: Dorin-Valeriu Bădulescu și Ion Ganea.
Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, pe care am condus-o asistat de Radu
Oprea și Marcel Vela.
În câteva minute vom relua sesiunea de plen, cu proiecte legislative.
O zi cât mai plăcută în continuare!
*
PAUZĂ
(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al
Senatului.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 17 octombrie 2017, ședință condusă de subsemnatul,
asistat de domnii secretari Oprea Ștefan-Radu și Vela Ion Marcel.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un
număr de… 90 de senatori? 90 de senatori.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi.
Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,
lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.
De asemenea, vă informez că mâine, 18 octombrie 2017, la ora 10.00 vom avea o ședință a
Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, urmată, de principiu, de o ședință
comună a celor două Camere ale Parlamentului.
- 27 -
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru.
Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru astăzi
a fost aprobat.
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului
pentru perioada 23 – 28 octombrie 2017.
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:
- luni, 23 octombrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00,
ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00,
lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;
- marți: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de
lucrări în comisiile permanente;
- miercuri și joi, 25, respectiv 26 octombrie – lucrări în comisiile permanente;
- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru al săptămânii viitoare.
Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru
săptămâna viitoare a fost aprobat.
*
Continuăm ordinea de zi, Punctul II – inițiative legislative.
1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 și art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale. Procedură de urgență. (L171/12.06.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,
dacă este prezent. Un grup de parlamentari UDMR.
Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul 2, aveți cuvântul.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Este vorba despre o propunere legislativă care vine în sensul întăririi principiului autonomiei
locale și, în speță, întărirea autonomiei locale financiare.
- 28 -
Foarte pe scurt, această propunere legislativă prevede creșterea cotei repartizate din impozitul
pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale de la 71,5%, cât
este astăzi în vigoare, la 80%, pe un considerent foarte simplu: ceea ce este produs la nivel local într-o
proporție mult mai mare să rămână la nivel local.
Avem rugămintea de a susține această inițiativă legislativă.
Mulțumesc mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
doamna Elena Georgescu, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice.
Microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Elena Georgescu – secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Așa cum a menționat și inițiatorul, inițiativa legislativă vizează majorarea cotei repartizate din
impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale de la
71,5%, cât este în prezent, la 80%.
Doresc să menționez că Programul de guvernare prevede creșterea cotelor defalcate din
impozitul pe venit alocate bugetelor locale de la 71,5%, cât este în prezent, la 100% și revizuirea
mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat.
În același timp, Programul de guvernare prevede reașezarea sistemului de echilibrare a
bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un
buget minim de 750 de lei aferent fiecărui locuitor, buget care ar asigura funcționarea unității
administrativ-teritoriale.
În acest sens, având în vedere argumentele menționate anterior, Guvernul nu susține adoptarea
inițiativei legislative.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru
administrație publică și organizarea teritoriului au elaborat un raport comun.
Dau cuvântul domnului senator Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
- 29 -
Stimați colegi,
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru
administrație publică și organizarea teritoriului au reanalizat inițiativa legislativă, iar în urma votului
exprimat au hotărât să adopte raport comun suplimentar de respingere.
Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru administrație supun spre dezbatere și adoptare
plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, aveți cuvântul, microfonul central.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că această inițiativă legislativă este benefică pentru comunitățile locale. O creștere de la
71,5% la 80% din cotele defalcate în mod categoric nu are un impact major asupra bugetului central.
În schimb, asigură resurse sau o creștere a resurselor, având în vedere că prin procesele de
descentralizare tot mai multe activități au fost transferate, în mod corect, administrațiilor locale.
Sunt însă multe comunități care nu au resursele necesare – pentru modernizarea școlilor, pentru
a susține spitalele, pe care tot noi, cu votul nostru, le-am transferat la administrațiile locale. Nu mai
vorbim de infrastructură și de alte activități absolut necesare într-un oraș mai mare, mai mic. Pentru că
marea problemă, de fapt, nu este nici la București, nici la Cluj și nici la Timișoara, dar în mod cert
orașe precum Turda sau orașe mai mici au mari probleme în asigurarea resurselor financiare pentru a
susține spitalele, spre exemplu, și școlile.
De aceea, punctul meu de vedere și punctul de vedere al PMP este că această inițiativă
legislativă trebuie votată. Și vom vota pentru aprobarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Dacă sunt și alte intervenții.
Domnule senator Vela, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.
Microfonul central, domnule senator.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
- 30 -
Domnul Ion Marcel Vela:
Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul legislativ este benefic pentru administrația publică locală. Înțeleg de la reprezentantul
Ministerului de Finanțe că acest proiect este bun, dar nu așa de bun cum și-ar dori Ministerul de
Finanțe. În concluzie, trebuie să-l respingem
Într-adevăr, promisiunile din Programul de guvernare sunt foarte elaborate, foarte tentante, dar
până acum, după 10 luni de guvernare, nu a venit Guvernul cu niciun proiect de hotărâre ca 100% din
sumele defalcate să fie repartizate către autoritățile locale. Așadar, inițiativa colegilor de la UDMR
este bine-venită, măcar ca o primă etapă, înainte de a vedea acest măreț act administrativ cu 100%
sume defalcate la autoritățile locale.
Domnul Băsescu spunea că în mod corect tot dumneavoastră ați votat, cei care ați fost în
mandatele anterioare, unele atribuții de la autoritățile centrale către autoritățile locale.
În mod corect, stimați domni și stimate doamne, până la un punct. Pentru că în 2010, atunci
când ați repartizat, de exemplu, spitalele municipale de urgență la primăriile de municipiu sau cele
județene la consiliile județene, n-ați repartizat și resursele. Ați repartizat tot în perioada respectivă
atribuții de plată, ajutoare sociale – de exemplu, plata persoanelor… însoțitorilor persoanelor cu
handicap –, dar fără resurse. Doar că într-un act normativ s-a introdus cuvântul „și”, că pot fi plătite și
de autoritățile locale, dar nu au resurse.
În concluzie, de-a lungul anilor, fie Guvernul României, fie Parlamentul a repartizat foarte
multe sarcini către autoritățile locale, dar fără resurse.
Acest proiect legislativ, dragi colegi din PSD, de la ALDE, de la cei care susțineți actuala
coaliție de guvernare, care susțineți actualul Guvern, este un prim pas de a face dreptate pentru
primari, pentru președinții de consilii județene, care au sarcini, dar nu au resurse.
Și să știți că nevoia pe care o au primarii, eu știu, din Harghita, o au și primarii din Olt, din
Dolj, din Banat, din Moldova, din Dobrogea. Tratați acest proiect nu ca pe o inițiativă personală a unui
partid. Tratați acest proiect, dragi colegi, doamnelor și domnilor senatori, ca pe o nevoie reală a
autorităților publice locale și, nu în ultimul rând, a cetățenilor din România.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator. Felicitări pentru discurs!
Domnule senator Sibinescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.
Domnul Ionuț Sibinescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi,
- 31 -
Grupul ALDE susține proiectul de lege în forma în care este prezentată. Susține majorarea cu
cele 8,5 procente, dar, făcând parte din arcul de guvernare, v-aș solicita să retrimitem proiectul de lege
la comisie, pentru două săptămâni, ca să ne asigurăm… pentru că, vă spun sincer, eu nu prea cred ce
ne-a spus Ministerul de Finanțe nici cu procentul de 100%, nici cu cei 750 de lei. Și aș vrea să
retrimitem proiectul de lege la comisie pentru două săptămâni.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Au mai fost încă doi colegi care au solicitat să ia cuvântul. O să-i ascultăm și pe cei doi colegi,
după care o să supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni.
Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul, microfonul central.
Urmează domnul senator Lupu.
Domnul Adrian Wiener:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Cred că suntem de acord că principiul descentralizării este unul foarte bun și că ar trebui să
facem demersuri progresive, în sensul apropierii deciziei de cetățean.
În măsura în care din ce în ce mai multe responsabilități și competențe revin autorităților locale,
este normal ca o parte din ce în ce mai mare din cota defalcată pe venit să rămână autorităților locale.
Este o măsură… descentralizarea fiscală trebuie să vină în continuarea și în imediata vecinătate a
oricărei delegări de atribuție către autoritățile locale care implică resurse financiare.
Deci Grupul USR susține acest proiect legislativ.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Domnul senator Lupu.
Microfonul central sau microfonul 3?
Microfonul 3. Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Victorel Lupu:
Stimați colegi,
Tema aceasta sau subiectul privind cotele defalcate din impozitul pe venit a fost o preocupare,
să spunem, și o dorință continuă de la apariția Legii nr. 273, în sensul de a fi majorate. Sigur, aceasta
în mod justificat, pentru a acoperi nevoile autorităților locale.
Dar, în condițiile în care în Programul de guvernare se prevăd ca suma în totalitate să rămână la
dispoziția bugetelor locale și preocuparea pentru a asigura un plafon de finanțare de 750 de lei pe
- 32 -
fiecare locuitor, eu spun că de abia acum se va reuși cât de cât asigurarea unor fonduri care să fie, mă
rog, în favoarea rezolvării multor probleme de la consiliile locale. Pentru că, lăsând 100% impozitul pe
venit la nivelul unei primării, va fi preocupată, în măsura, sigur, a atribuțiilor sale, pentru crearea
locurilor de muncă, pentru impozitarea tuturor punctelor de lucru, într-un cuvânt, chiar pentru
reducerea evaziunii fiscale, înțelegând că impozitul pe salariu care se colectează pe raza unei localități,
unei comune, rămâne în totalitate ca sursă a bugetului local.
Deci noi susținem programul Guvernului și nu suntem de acord cu această propunere, care,
sigur… în anumite perioade procentul acesta a fost și mai mare – 45; s-a redus la 41. Dar când vine
prin program 100%, e normal să susținem asta.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Supun votului dumneavoastră solicitarea formulată de Grupul ALDE, de retrimitere la comisie.
Termen… domnul…
Domnul Ionuț Sibinescu (din sală):
Două săptămâni.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Termen, două săptămâni.
Vă rog să votați.
Cu 67 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și nicio abținere, solicitarea formulată de Grupul
ALDE a fost aprobată.
*
Continuăm dezbaterile.
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 23 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. (L185/19.06.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Un grup de
parlamentari, deputați și senatori.
Nu avem inițiator. Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul
de vedere al Executivului și invit la microfon pe doamna Maria Magdalena Grigore, secretar de stat de
la Ministerul Transporturilor.
Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 10.
Doamna Maria Magdalena Grigore – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:
Mulțumesc, domnule președinte.
- 33 -
Așa cum ați spus, propunerea legislativă are ca obiect modificarea, completarea art. 23 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată,
cu modificările și completările ulterioare.
Ministerul Transporturilor vine cu precizarea că în textul Ordinului ministrului transporturilor
nr. 75/2014 privind reglementarea activității de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului
de conducere este prevăzută și predarea disciplinei de prim ajutor de către o persoană fizică cu studii
de specialitate, inclusiv numărul de ore la această disciplină.
Pentru considerentele expuse mai sus, apreciem că ordinul ministrului transporturilor, prin
prevederile conținute, satisface cerința de reglementare care face obiectul acestei propuneri legislative.
Prin urmare, Ministerul Transporturilor nu susține Propunerea legislativă pentru completarea
art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
Vă mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru,
microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea
teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport
de respingere.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și
adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu știu care-s pozițiile grupurilor. Totuși, aș… măcar așa, ca dezbatere. Treaba asta cu un curs
de prim ajutor e o treabă foarte serioasă și necesară. Probabil că stabilirea prin lege a unei obligativități
- 34 -
la obținerea permisului auto de a face acest curs poate, nu știu, e prea mult. Dar subiectul rămâne
foarte serios.
Vă dau un exemplu. Anul trecut SMURD-ul a organizat, pentru toți cetățenii interesați, într-un
anumit weekend, cu punctele sale, cu cei care lucrează în astfel de situații, au făcut o invitație publică.
Vă spun cinstit, am fost și eu cu familia mea și am stat și am luat cursurile de o oră și ceva pentru
intervenție de primă necesitate în astfel de situații. Și eu spun că-i foarte necesară, foarte utilă o astfel
de chestiune. Ne trezim în viața de zi cu zi cu o astfel de situație și, dincolo de aparențe, chiar nu știm
ce să facem.
Poate că totuși, la nivelul Guvernului… eu am întrebat colegii din Comisia pentru educație:
domnule, există la școală, în curriculă, o oră, o astfel de chestiune care să-i învețe pe copii să plece la
drum cu o astfel de știință? Cred că rămâne totuși subiectul ăsta.
Un ordin al ministrului transporturilor; cu tot respectul, cine citește acest ordin al ministrului
transporturilor și știe ce are de făcut cu cursuri de prim ajutor? Nu-l citește nimeni.
Deci subiectul rămâne serios și aș sugera o propunere; o reflecție și o propunere, poate din
partea Guvernului, poate prin comisiile de specialitate: totuși, să facem ceva concret. Că, așa, discutăm
povești, respingem legi pe bandă rulantă, dar nu rezolvăm problema de fond.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt și alte intervenții.
Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte
din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 77 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat și,
implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2017
pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru
Locuinţe, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. (L246/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a
prezenta proiectul de lege.
Invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale.
- 35 -
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.
Domnul Ciprian Lucian Roșca – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene:
Vă mulțumesc.
Domnule președinte,
Stimați domni senatori,
Prezentul proiect de lege vizează completarea Legii nr. 152/1998 în sensul stabilirii ca Agenția
Națională pentru Locuințe să utilizeze pentru cheltuieli de funcționare o cotă de până la 5% din
resursele constituite din sumele încasate din vânzarea locuințelor, precum și din sumele reprezentând
amortizarea investiției.
Vă rugăm să-l aprobați în forma propusă prin raportul Comisiei pentru administrație publică și
organizarea teritoriului.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
(Domnul senator Vlad-Tudor Alexandrescu solicită cuvântul.)
Domnule Alexandrescu, aveți o problemă? Totuși, trebuia să dăm cuvântul reprezentantului
comisiei.
(Replică neinteligibilă a domnului senator Vlad-Tudor Alexandrescu.)
La dezbateri generale, da? În regulă.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului,
domnul senator Cârciumaru, microfonul 7.
Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
Dragi colegi,
În ședința din 04 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea
teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de
admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte din raport.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și
adoptare plenului Senatului raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
- 36 -
Vă rog, domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor colegi,
Este un proiect de lege foarte interesant, care permite medicilor rezidenți care au împlinit 35 de
ani să beneficieze de locuințe ANL.
Știm cu toții că e o problemă pentru instalarea medicilor în teritoriu și vrem să sprijinim această
idee. Totuși, am să vă rog să fiți de acord cu propunerea Grupului senatorilor USR de a retrimite inițiativa
la comisie, termen – o săptămână, pentru că am dori ca și profesorii să beneficieze de aceeași facilitate.
Și medicii, și profesorii sunt cam în aceeași categorie în momentul de față. E nevoie de
profesori în teritoriu, avem mari dificultăți să le găsim locuințe, să poată beneficia și ei de același
sprijin. Și cred că un amendament în această privință ar fi în avantajul legii.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul USR, retrimiterea la comisie.
Termen – o săptămână, da?
Vă rog să votați.
Cu 43 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea formulată de Grupul
USR nu a îndeplinit numărul de voturi.
Continuăm dezbaterile.
Vă rog, domnule senator Deneș, aveți cuvântul. Microfonul central sau microfonul 3?
Microfonul central, vă rog.
Domnul Ioan Deneș:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Voiam să argumentez de ce în cadrul comisiei s-a mers pe formula de medici rezidenți și
medici specialiști.
Inițial, propunerea care s-a făcut a fost doar pentru medici specialiști, iar după discuțiile pe care
le-am avut în cadrul comisiei – și am să vă spun și raționamentul pentru care medici: doar medici
specialiști și medici rezidenți – s-a extins posibilitatea de a beneficia de aceste locuințe ANL și la
medicii rezidenți.
Știm foarte bine – cei care lucrați în domeniu, în medicină – că un medic, ca să devină
specialist, are nevoie de foarte mulți ani de școală. Rezidențiatul se parcurge sau este de-a lungul
- 37 -
câtorva ani buni, iar în momentul în care el devenea medic specialist sau putea să-și profeseze
specialitatea în care s-a pregătit ajungea exact la momentul acela de 35 de ani, când, să spunem așa,
abia începea să intre pe un venit care să-i asigure un confort material. Din motivul ăsta s-a căzut de
acord, împreună cu reprezentanții Guvernului, să se meargă doar pe segmentul de medici.
Pentru că, sigur, și de profesori e nevoie, și profesorii au nevoie de locuințe, dar, în ordinea
prioritizării, să spunem așa, a categoriilor socioprofesionale, ținând cont și de numărul de locuințe
ANL – sigur, e, să zicem așa, o nevoie a cestor tipuri de locuințe, dar posibilitățile de finanțare sunt
cele pe care le știm foarte bine –, am mers pe prioritizarea doar a medicilor rezidenți și a medicilor
specialiști. În viitor nu este nicio lege bătută în cuie, este perfectibilă, în viitor putem să ne gândim și la
o formulă prin care să acordăm această facilitate și profesorilor.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Domnul… dacă sunt alte intervenții.
Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Până ajungeți la microfon, vreau să salut prezența unui grup de invitați, elevi și studenți din
județul Dâmbovița, din comuna Aninoasa, la invitația domnului senator Țuțuianu.
Bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Am ascultat cu interes pledoaria colegului meu Deneș și un cuvânt m-a frapat: „prioritizarea
categoriilor sociale”. Păi, mie nu mi se pare că medicii-s mai puțin importanți decât profesorii sau
profesorii sunt mai puțin importanți decât medicii.
Propunerea colegului Alexandrescu a fost de bun-simț. Și în condițiile în care știm că în
România atât sistemul medical, cât și sistemul de învățământ sunt două axe prioritare în momentul de
față, Grupul PMP și-a dat votul pentru retrimiterea la comisie, în special pentru a se introduce un astfel
de amendament.
Eu cred că este o greșeală să departajăm categoriile sociale, să considerăm că o profesie este
mai importantă decât alta. Toate sunt la fel de importante și cred că astăzi s-a făcut o greșeală
netrimițându-se acest proiect legislativ la comisie, în vederea introducerii și a categoriei profesorilor în
această zonă.
Vă mulțumesc.
- 38 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator.
Mai complicată chestiunea cu greșeala. Nu cred că neapărat trebuie să spunem că am greșit sau
nu. Fiecare a votat cum a considerat.
Vă rog, doamna senator Lavinia Craioveanu, aveți cuvântul. Microfonul central.
Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să fac o precizare. Este în discuție Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998. A fost introdus un
amendament, a fost depus la comisie și aprobat un amendament, acela prin care medicii rezidenți și
medicii specialiști pot depune cereri pentru repartizarea locuințelor construite prin programe ANL. Se
puteau depune și alte amendamente, care probabil ar fi fost respinse. Nu văd de ce am întârzia acest
lucru.
Se poate face o nouă inițiativă legislativă și colegii pot să vină cu propunerea ca și alte categorii
socioprofesionale să beneficieze de aceleași avantaje.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Deneș, vă rog, dreptul la replică. Microfonul central.
Domnule senator Deneș, vă rog, microfonul central.
Se pregătește domnul senator Vela. Microfonul 2.
Domnul Ioan Deneș:
Domnule președinte de ședință, mulțumesc.
Nu e un drept la replică la ce spunea doamna senator Lavinia Craioveanu, ci e o doar o
precizare. Și nici drept la replică la ce spunea domnul senator din partea PMP-ului, liderul de grup…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator…
Domnul Ioan Deneș:
… ci e doar o precizare…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator, în contextul în care ați vorbit o dată, nu cred că pot să vă dau cuvântul a doua
oară, doar dacă…
Domnul Ioan Deneș:
Atunci, interpretați-o ca drept la replică legat de ce spunea domnul senator, liderul de grup de la
PMP.
- 39 -
Deci la amendamentul care s-a făcut în cadrul comisiei s-a discutat despre medicii rezidenți și
medicii specialiști. Eu discutam despre prioritizarea repartizării locuințelor ANL, nu prioritizarea
categoriilor socioprofesionale. Toate sunt importante. Din motivul ăsta spuneam că se poate discuta și
despre profesori ca un amendament sau o inițiativă legislativă pe care oricine dintre noi sau dintre
colegii deputați poate s-o facă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Vela, vă rog, aveți cuvântul.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Ion Marcel Vela:
Doamnelor și domnilor senatori,
Profitând de faptul că avem tineri în această sală, pe care-i salut și eu cu mult drag, pentru că
discutăm de locuințe care sunt în special destinate tinerilor, pentru că în sală sunt și studenți și pentru
că noi, senatorii, trebuie să avem grijă de viitorul României, vreau să vă spun că autoritățile locale,
atunci când își fac grila, când stabilesc criteriile prin hotărâre de consiliu local, să știți că majoritatea
susțin absolvenții de studii superioare pentru a avea prioritate la repartizarea locuințelor.
Așadar, această prevedere legală pe care Partidul Național Liberal o susține, de fapt, statuează
că noi, Senatul, Legislativul, avem o deschidere față de medici. Medicii rezidenți care sunt pregătiți în
România. Statul român investește sume colosale pentru ca un tânăr student să devină medic, iar dacă
noi, statul, Legislativul, nu le deschidem ușa să intre în zona lor profesională cât mai ușor, cât mai
atractiv, să știți că acești medici rezidenți sunt căutați, sunt seduși să plece în alte state, pentru a se
desăvârși profesional acolo.
Așadar, susțineți această propunere legislativă, din moment ce face bine și ea nu face rău. Puteți
face o altă inițiativă, care să facă bine și altor categorii sociale. Dar acum, dacă noi penalizăm o
categorie socială din cauza altor categorii sociale, nu facem decât să adâncim o falie pe care
politicienii, în general, o fac tot mai des în societate.
Așadar, Partidul Național Liberal susține proiectul legislativ și cred că este un pas important
pentru a atrage tinerii României spre locurile lor de baștină, spre locurile în care pot să exceleze
profesional și să nu plece peste hotare.
Mulțumesc.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
- 40 -
Domnule senator László Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul László Attila:
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Nu vreau să intru în nicio polemică, dar aș atrage atenția membrilor comisiei că ar fi oportună o
regândire un pic a modului de repartiție a acestor locuințe, având în vedere… și v-o spun în calitate de
om care are experiența acestui proces. Așa cum este formulat în lege, cel care are mai puține studii
primește mai multe puncte la modul de repartizare. Și am avut surpriza ca, atunci când mi s-au prezentat
diplome fără licență, punctajul conform legislației în vigoare să fie mai mare decât cel care are licența.
Și aș profita și le-aș recomanda colegilor să revizuiască un pic și să profităm de această ocazie
să aducem corecturile necesare. Pentru că am ajuns în fața instanței și instanțele au hotărât că, având în
vedere că este formulată în așa fel legea, legea are prioritate, chiar dacă am încercat la nivel local să
aducem corecturile necesare.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Domnule președinte, vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori,
Aveam în intenție, Comisia pentru învățământ, să propunem o altă inițiativă legislativă, în care
să includem și profesorii printre priorități. De aceea, îndrăznesc să vă adresez rugămintea să fiți de
acord să completăm amendamentul de la lege și, potrivit amendamentului, după medicii rezidenți,
medicii specialiști să adăugăm și profesorii. Pentru că, fără îndoială, în comunitățile… în toate
comunitățile profesorii sunt extrem, extrem de importanți.
Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Doamna senator,
Stimați colegi,
Propunerea dumneavoastră este în conformitate cu art. 101 din Regulamentul Senatului, însă e
nevoie ca unul dintre lideri sau vicelideri să asume sau să propună.
Vă rog, doamna Craioveanu.
Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:
Grupul PSD susține propunerea doamnei senator Ecaterina Andronescu.
- 41 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul 2, 3 sau microfonul central?
Microfonul central, vă rog. Mai aproape.
Domnul Renică Diaconescu:
Inițiativa este foarte bună, dar trebuie precizat ceva, care cred eu că a scăpat comisiei. Medicii
rezidenți funcționează doar în centre universitare. Cei patru, cinci sau șase ani sau șapte ani îi petrec doar în
centre universitare. Ei se întorc în localități, în județ după terminare. Până atunci, până vom face o altă lege
a rezidențiatului, trebuie să cunoașteți că presiunea va fi pe orașele unde sunt centre universitare.
De acord, medicilor specialiști să le facă ANL-ul, dar pentru medici rezidenți, care vor pleca,
majoritatea, după șapte ani pe care-i petrec în centrele universitare, cred eu că mai bine s-ar construi
niște cămine în jurul spitalelor unde-și desfășoară activitatea. Va fi o presiune extrem de mare.
Gândiți-vă, într-un centru universitar sunt aproape 800 sau 1 000 de rezidenți, care sunt pe chirurgie,
pe cardiologie, pe neurologie, pe toate.
Deci până acum rezidențiatul se făcea cu predilecție în centrele universitare și urma să meargă
și în teritoriu sau în zona unde avea postul. Actualmente, Legea rezidențiatului prevede ca toți cei șase,
de la cinci până la șapte ani, cât fac neurochirurgii, să rămână în centrul universitar. Deci cred că
trebuie regândită. Pentru că după șapte ani el pleacă și din centru. Din locuința aceea ANL ce rămâne?
O ia alt rezident? Mă rog.
Deci de remarcat că în județe nu se pot face astfel de locuințe pentru rezidenți, ci doar pentru
medicii tineri specialiști.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:
Salut inițiativa Grupului PSD de a susține amendamentul, însă se pune pe drept cuvânt o
întrebare: ce facem cu învățătorii și educatorii?
A doua chestiune. Iată de ce – asta este o demonstrație a faptului că ne grăbim –, iată de ce
reiterez, dacă vreți, solicitarea colegului de la USR de a retrimite la comisie, termen – o săptămână,
pentru a aranja aceste amendamente. Mi se pare cel mai normal în momentul de față, având în vedere
că acest proiect de lege a necesitat atâtea discuții.
Vă mulțumesc.
- 42 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Vlad Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Ne bucurăm că am putut să aducem în discuția Senatului situația grea a profesorilor și am avut
în mijlocul nostru o echipă de elevi din județul Dâmbovița. Știți cu toții ce greu este să avem profesori
în teritoriu, în județe, în comune, în orașe mai mici.
Ne bucurăm că Grupul PSD și-a însușit această propunere de amendament al Grupului USR.
Susținem reformularea lui, în sensul de a adăuga în acel articol „cadrele didactice”. Cadrele didactice
este suficient de acoperitor ca să cuprindă și pe profesori, și pe învățători.
Mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamna senator Sbîrnea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
La întrebarea ce facem cu învățătorii și educatorii, aș vrea să răspund cu faptul că aceștia sunt
catalogați ca profesori pentru învățământ primar. Deci se încadrează în grupul profesorilor.
Și aș da exemplul din județul Buzău, unde atât medicii, cât și profesorii beneficiază de cazare
gratuită și nu-și doresc acest lucru.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Oprim aici dezbaterile generale.
Suntem în situația de a supune atenției plenului dacă introducem în plen încă un amendament
sau modificarea unui amendament. Voi supune la vot această propunere formulată de Grupul PSD.
Precizez că este nevoie de 69 de voturi pentru a fi validată această propunere. Vă rog să votați.
Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost aprobată decizia de a
introduce un amendament în plen.
Voi supune votului dumneavoastră acest amendament, care sună așa, la punctul 3 de la
amendamentele admise de comisie: „(13) Prin excepție de la prevederile art. 8 alin. (1¹), medicii
rezidenți și medicii specialiști, cât și profesorii pot depune cereri pentru repartizarea locuințelor
construite prin programele ANL.” Da?
Din sală: Cadrele didactice! (Discuții la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
„Cât și cadrele didactice”. Deci rămâne cu propunerea „cadrele didactice”, da? În regulă.
- 43 -
Supun votului dumneavoastră acest amendament.
Vă rog să votați.
Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, acest amendament a fost admis.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente admise.
Vă rog să votați.
Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei, inclusiv acest
amendament pe care l-am adoptat în plen, a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege privind aprobarea
ordonanței, cu modificările atât la comisie, cât și cea din plen, a fost adoptat.
*
Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafeţe de teren
din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov,
pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire Spital Clinic de Urgenţă” în municipiul Braşov.
(L322/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, domnul senator și ministru
Dunca, da? Și președinte PSD Brașov.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Domnul Marius-Alexandru Dunca:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Județul Brașov, cu extindere asupra întregii Regiuni Centru, are nevoie de un spital clinic de
urgență modern, monobloc, care să înglobeze în același spațiu toate secțiile de specialitate și să aibă
cel puțin 1 400 de paturi.
În acest moment, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov funcționează în cinci clădiri aflate
în dispersie teritorială, care împiedică buna desfășurare a actului medical și soluționarea în timp util a
situațiilor de maximă urgență.
Terenul, în suprafață de 11,45 de hectare, este în proprietatea statului și administrarea
Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, astfel că propunem trecerea acestuia în
domeniul public al municipiului Brașov, pentru a fi demarate procedurile de construcție.
- 44 -
Inițiativa legislativă reprezintă dorința tuturor brașovenilor și a celor care pot beneficia de
existența unui nou spital clinic de urgență la Brașov. În acest sens, vă adresez rugămintea de a sprijini
această inițiativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului
și invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.
Domnul Ciprian Lucian Roșca:
Domnule președinte,
Domnilor senatori,
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare transmiterea unui teren, cum a zis
și antevorbitorul meu, în suprafață de 11,45 hectare, din domeniul public al statului și din
administrarea Institutului Național pentru Cercetare-Dezvoltare Sfeclă de Zahăr Brașov, județul
Brașov în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție
„Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov.
Vreau să precizez că până în prezent Guvernul nu a finalizat un punct de vedere față de această
inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule secretar de stat, eu nu am înțeles foarte bine. Deci Guvernul nu a finalizat un punct de
vedere?
Vă rog. Microfonul 8.
Domnul Ciprian Lucian Roșca:
Da, domnule președinte, până în prezent, nu am finalizat un punct de vedere.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bun. Și atunci de ce sunteți aici? Mai bine nu erați. Că ați venit să ne spuneți doar că nu știți ce
să faceți.
Bun. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea
activelor statului și privatizare pentru a prezenta raportul.
Vă rog. Microfonul?
De la prezidiu: 6.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
6.
- 45 -
Domnul Ilie Niță:
Microfonul 6.
In conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru
dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a fostă sesizată de către Biroul
permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării proiectului asupra Propunerii legislative
privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov,
în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie „Construire
Spital Clinic de Urgenţă” în municipiul Braşov.
Propunerea legislativă are ca obiect transmiterea unei suprafețe de teren de 11,45 hectare, aflat
în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov,
județul Brașov, în domeniul public al statului…în domeniul public al municipiului Brașov, pentru
realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgenţă” în municipiul Braşov.
În ședința din 10.10.2017, membrii Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea
activelor statului și privatizare au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi,
să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și
urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din legea fundamentală.
Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supune, spre
dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator Niță.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.
Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul central, vă rog.
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Nevoia unui spital clinic de urgență, evident, nu poate fi contestată de nimeni, la fel ca și rolul
institutelor de cercetare în domeniul agriculturii, știut fiind faptul că acestea contribuie la siguranța
alimentară a României.
În ședința comisiei din data de 11 octombrie, evident, a fost invitat un reprezentant al
Academiei Române, domnul profesor doctor inginer Nicolescu, care a exprimat în fața comisiei că nu
- 46 -
are calitatea de a decide asupra transferului de teren, iar Academia s-ar părea că nu este de acord cu
această operațiune. În cadrul ședinței nu a fost prezent niciun membru al Guvernului care să-și exprime
punctul de vedere vizavi de acest transfer. S-au mai ridicat câteva probleme în ședința comisiei, și
anume dacă municipalitatea din Brașov solicită un astfel de transfer și dacă are un act administrativ
emis în acest sens, dacă autoritatea brașoveană are cuprins în bugetarea anuală sau multianuală sumele
necesare pentru finanțarea acestui obiectiv și dacă există vreun studiu de fezabilitate privind cea mai
bună soluție de realizare a investiției respective sau un studiu de amplasament al terenului. Lucrurile
acestea nu s-au întâmplat, autoritatea locală neavând depus la inițiator sau la comisie un astfel de
document. Scrisoarea secretarului general al Senatului se trimite în data de 13 iunie către Guvernul
României pentru a se expune un punct de vedere, punct de vedere care nu a venit nici până în prezent,
așa cel puțin cum rezultă și din ce relatează domnul ministru secretar de stat.
Ne mai spunea domnul profesor universitar că din cele 200 de hectare de teren puse la
dispoziția municipalității din Brașov pentru construirea aeroportului s-au justificat numai 128 de
hectare și mai sunt deja niște terenuri pe care institutul le-a pus la dispoziția municipalității, care nu au
fost ocupate integral.
În aceste condiții, stimați colegi, opinez că este absolut necesară întoarcerea acestui proiect la
comisiile de specialitate, astfel încât să ne putem exprima un punct de vedere obiectivat. Probabil că
mai există și alte terenuri în afară de cele de la Institutul de Cercetare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr,
astfel încât acest obiectiv, important din punctul nostru de vedere, să poată fi realizat. Bineînțeles, și
Ministerul Sănătății să-și exprime punctul de vedere dacă în strategia ministerului sau în programul de
guvernare este prevăzut un astfel de spital în zona Brașovului.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Doresc să precizez că este atributul Senatului de a
decide pe baza acestui proiect de propunere legislativă.
Vă rog, domnule senator Ilie, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Viorel Ilie – ministrul pentru relația cu Parlamentul:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
M-am informat în timpul acestor dezbateri referitor la punctul de vedere al ministerelor pe care
l-am solicitat pentru formularea punctului de vedere al Guvernului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ne spune că nu are competență și să solicităm
punctul de vedere al institutului. Institutul ne-a răspuns negativ, că nu este de acord. Ministerul
- 47 -
Finanțelor Publice are observații referitor la această inițiativă. Celelalte ministere consultate, în genere,
nu susțin. Deci, per total, se conturează un proiect de punct de vedere negativ.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul senator Bădulescu.
Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:
Stimați colegi,
Observ că în România devine o modă de a lua terenuri din stațiunile de cercetare și a fi date
spre utilitate către alte domenii.
Vreau să amintesc aici că aceeași situație există și la Stațiunea Legumicolă, pentru Cercetare
Legumicolă, de la Buzău. Nu este primul caz și sper eu să fie ultimul, ultima încercare de a se devaliza
astfel de instituții de cercetare în virtutea stabilirii unor obiective de altă natură.
Din punctul nostru de vedere, susțin propunerea colegului Ionașcu de a se retrimite acest
proiect la comisie pentru a se studia mult mai bine, având în vedere și conturarea punctului negativ al
Guvernului pe acest proiect legislativ.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Avem o solicitare din partea Grupului PMP de retrimitere la comisie.
Domnule Coliban, doreați să sustineți altceva?
Domnule senator Coliban, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Allen Coliban:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Aceasta este o decizie politică. Înțeleg că există un punct de vedere tehnic pe care puteam cu
toții să-l intuim, venind dinspre Institutul Cartofului. Dar vreau să vă aduc la cunoștință faptul că
Brașovul, în anii '70, când s-a construit actualul spital județean, nu a beneficiat de ceea ce alte centre
urbane importante ale României – și aș putea să dau exemplul Craiovei – au avut, respectiv un spital
județean cu adevărat, care să fie monobloc, să aibă pavilioanele situate în aceeași clădire sau în
apropiere.
Prin urmare, Brașovul se confruntă cu niște probleme mari la nivelul infrastructurii medicale.
Avem pavilioane aflate la mari distanțe, sunt probleme cu actualul pavilion de preluare de urgențe. Aș
- 48 -
ruga oricare dintre colegii care ar fi tentați să voteze împotriva acestui proiect să vină în vizită la
Brașov și să vadă condițiile actuale.
Pe de altă parte, vreau să subliniez un lucru. Acest proiect nu este inclus și nu cere bani de la
Guvern, din bugetul de stat, este un proiect care a demarat pe o idee de parteneriat public-privat și se
vizează obținerea unor concesiuni. Un studiu de fezabilitate s-ar putea face în momentul în care avem
un amplasament și acesta este scopul inițiativei legislative. Iar amplasamentul ales este gândit
strategic, fiind amplasat la… în zona centurii Brașovului, astfel încât să asigure acces facil și rapid din
orice punct, atât din interior, cât și din punctele limitrofe municipiului.
Prin urmare, Grupul senatorilor USR susține acest proiect și, dacă la nivel local, în Brașov,
există un consens politic, nu înțeleg de ce acest consens nu-l avem și în plenul Senatului. Iar, dacă îmi
este permisă o glumă, înțeleg că Ministerul Sportului susține proiectul.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Ca să continuăm, și Ministerul Tineretului susține proiectul. (Râsete în sală.)
În regulă.
Avem în acest moment o propunere formulată de Grupul PMP de retrimitere la comisie.
Termen, domnule Bădulescu?
Domnul Gabi Ionașcu (din sală):
Două săptămâni.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Două săptămâni.
Vă rog să votați această propunere.
Cu 73 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea de retrimitere la comisie,
termen – două săptămâni, a fost aprobată.
Rugăm Ministerul Dezvoltării ca în acest termen de două săptămâni, după ce o să aibă și
ministru, să ne formuleze și un punct de vedere al Guvernului. (Discuții la prezidiu.)
Continuăm dezbaterile.
*
Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel
naţional. (L258/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Doamna secretar de stat Anca Chiser, de la Ministerul Economiei.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.
- 49 -
Doamna Anca Magdalena Chiser – secretar de stat în Ministerul Economiei:
Prezentul proiect are ca obiect de reglementare instituirea Programului geologic la nivel
național și reglementarea funcționării lui ca program administrat prin intermediul Ministerului
Economiei și al Agenției Naționale de Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă, precum
și stabilirea cadrului general de implementare.
Programul de cercetare geologică are ca obiect actualizarea bazei naționale de date cu privire la
resursele minerale, clarificarea asupra perspectivelor de identificare a noilor zăcăminte și va conduce
la finalizarea lucrărilor geologice în zonele cu perspective de conturare a unor rezerve valorificabile.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte
Marin Gheorghe, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 7, aveți cuvântul.
Domnul Gheorghe Marin:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a Proiectului
de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel național.
Proiectul de lege are ca obiect instituirea Programului geologic la nivel național. Programul are
în vedere creșterea gradului de cunoaștere a potențialului geologic de resurse minerale disponibile la
nivel național, prin realizarea de lucrări de prospecțiune și cercetare geologică la nivel național.
În urma dezbaterilor din data de 4 octombrie 2017, Comisia economică, industrii și servicii a
hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Inițiativa face parte din categoria
legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de admitere, fără amendamente.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții. Nu.
Atunci declar… Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Stimați colegi,
- 50 -
Necesitatea de a avea un program geologic este clară, trebuie să știm ce resurse avem și e urgent să
putem furniza informații potențialilor interesați la nivel industrial în a ne ajuta să le exploatăm.
Acestea fiind spuse, în proiectul pe care îl avem în față trebuie să aprobăm un program care are trei
pagini. Vă sfătuiesc să-l citiți în detaliu. Părerea mea este că avem nevoie de ceva substanțial care să ne
arate că agenția stăpânește domeniile și modul în care își așază prioritățile pentru a face aceste studii.
Deci avem nevoie de un program, dar consider că ce ne-a fost prezentat este subțire.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt alte intervenții. Nu.
Vă rog. Domnule senator Miron Smarandache, aveți cuvântul.
Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.
Domnul Miron-Alexandru Smarandache:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
România are hărți geologice care sunt în arhiva Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Este important ca prin această lege să se facă acele prospecțiuni geologice care să dovedească că
hărțile geologice nu mint, adică avem rezerve acolo unde spun geologii.
Ca atare, Grupul PSD susține această lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.
Vă rog să votați.
Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 8 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere
offshore. (L229/04.09.2017)
- 51 -
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, domnule senator Sibinescu. Vă rog, aveți
prima intervenție.
Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
Domnul Ionuț Sibinescu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă rog să fiți de acord cu retrimiterea acestui proiect de lege la comisie pentru două săptămâni,
ținând cont de următoarele:
- Autoritatea în primul și în primul rând nu este finanțată din fonduri publice, ci din fonduri
proprii, iar specialiștii – atenție, nu demnitarii, specialiștii – nu pot fi recrutați la un nivel salarial de
aproximativ 3 000 de lei, ei fiind specialiști de înaltă calificare în domeniul petrolier.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisii. Termen – două săptămâni.
Vă rog să votați.
Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la comisii a
fost aprobată.
*
Punctul 8 pe ordinea de zi, punctul 7, pardon. Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 16/2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016
privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. şi
înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere – S.A., precum şi modificarea şi completarea
unor acte normative. (L234/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor.
Microfonul 10.
Doamna Maria Magdalena Grigore:
Mulțumesc, din nou, domnule președinte.
Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
55/2016. Concret, prin modificările introduse în prezentul act normativ, se urmărește instituirea unor
măsuri tranzitorii până la momentul la care CNIR va deveni funcțională, în sensul în care permite
CNAIR să inițieze, respectiv să finalizeze procedurile de achiziție pentru obiectivele de investiții noi.
- 52 -
Totodată, clarifică și situația privind sumele ce se virează de către CNAIR către CNIR, practic, de
semantică, respectiv venituri versus încasări. Și, nu în ultimul rând, situația salarizării personalului, în
special în sensul diminuării salariilor. De asemenea, sunt eliminate și prevederile înființării Consiliului
de Transparență a CNIR.
Vă mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul
7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Scarlat Iriza:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi,
În ședința din 26 septembrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au hotărât,
cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.
Comisia pentru transporturi şi energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului
raportul de admitere, cu amendamente respinse, împreună cu proiectul de lege. Legea este ordinară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu.
Dacă amendamentele respinse se susțin în plen. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea… Supun votului
dumneavoastră raportul. Nu. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.
Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)
Cu 74 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au
fost adoptate.
*
Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2017
pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.
(L235/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Domnul
Constantin Gheorghe, microfonul 9, președintele Autorității…
- 53 -
Domnul Constantin Gheorghe – președintele Autorității Componentelor de Reglementare
a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră:
Domnilor senatori,
Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2016 privind
siguranța operațiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că
autoritatea competentă în reglementarea acestor operațiuni la Marea Neagră să fie condusă de un
președinte cu rang de secretar de stat și de doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat numiți prin
decizia prim-ministrului pe o perioadă de cinci ani.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Iriza,
pentru a prezenta raportul comisiei.
Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 7.
Domnul Scarlat Iriza :
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi,
Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică,
industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu
amendamente respinse.
Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre
dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și
proiectul de lege.
Legea este ordinară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnule senator Vela, vă rog să mă ajutați.
Mulțumesc.
Domnule senator Mihail, vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Din câte înțeleg, legea propune înființarea unui post de vicepreședinte, suplimentar. Este o
autoritate care are 54 de oameni, maximum, și pentru care creăm structuri de conducere stufoase și
- 54 -
foarte bine plătite. Considerăm că nu este cazul să insistăm pe partea de conducere, ci pe partea
tehnică. Așa cum s-a spus și înainte, avem nevoie de experți bine plătiți care să facă treaba, nu
neapărat de foarte mulți șefi.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt și alte intervenții. Nu.
Dacă amendamentele respinse se susțin. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 67 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost
adoptate.
*
Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2017
pentru înfiinţarea Centrului Naţional de Management al Apei Grele. (L247/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului
Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Îl invit la microfon pe domnul Robert Tudorache, secretar de stat în cadrul Ministerului
Energiei.
Aveți cuvântul. Microfonul 8.
Domnul Iulian-Robert Tudorache – secretar de stat în Ministerul Energiei:
Mulțumesc, domnule președinte.
În situația de faliment în care se află RAAN, respectarea obligațiilor prevăzute de contractul
încheiat cu ANRPS privind depozitarea, verificarea și menținerea calităților fizico-chimice din
prescripțiile tehnice ale apei grele, este compromisă iremediabil.
La ora actuală, RAAN nu mai dispune de sursele financiare care să susțină costurile aferente
acestei activități pentru a desfășura activitatea de management al apei grele. În prezent, nu mai există
surse de finanțate pentru efectuarea în mod corespunzător a activității de management al apei grele,
ceea ce conduce la periclitarea funcțiilor tehnologice și operaționale ale activității de asigurare și
conservare a cantităților de apă grea existentă în depozitele RAAN, evident, cu consecința de alterare
ireversibilă a caracteristicilor prescrise și de utilizare.
- 55 -
Proiectul de ordonanță pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele
destinată reactoarelor nucleare de producere a energiei electrice se subsumează domeniului acordat
prin Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pentru următoarele considerente:
- se propune înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele, instituție publică de
interes național, cu personalitate juridică, finanțat integral de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Energiei, specializat în managementul apei grele, produs cu dublă utilizare;
- Centrul va prelua de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin
în depozit și/sau administrarea cantităților de apă grea achiziționate la rezerva de stat, inclusiv
obligația de depozitare și menținere a proprietăților fizico-chimice ale apei grele, în baza unui contract
de depozit ce va fi încheiat cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.
Având în vedere cele prezentate, Ministerul Energiei propune plenului Senatului adoptarea
acestui proiect de lege.
Cu mulțumirile de rigoare.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumim și noi pentru prezentarea succintă.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul 7,
pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Scarlat Iriza:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi.
Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu
unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre
dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.
Legea este ordinară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Domnule senator Mazilu, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul central.
Domnul Liviu-Lucian Mazilu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
- 56 -
Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, pentru a funcționa în condiții optime, avea nevoie de
apă grea, care s-a fabricat la Regia Autonomă de Activități Nucleare de la Drobeta Turnu-Severin
începând cu anul 1987. RAAN-ul a produs apă grea. Apa grea produsă aici a fost preluată de
Administrația Națională a Rezervelor de Stat, care a achiziționat în sumă de circa 1,3 miliarde de euro,
și ceea ce nu s-a folosit la Centrala de la Cernavodă a fost…, a rămas în custodia Regiei Autonome de
Activități Nucleare.
Deoarece necesarul de apă grea pentru funcționarea unităților (de la 1 la 4) de la Cernavodă a
fost realizat integral pentru întreaga perioadă de exploatare a acestei centrale, s-a decis, în anul 2015,
sistarea..., oprirea producției de apă grea, RAAN-ul având în continuare obligația de a menține
stocurile și de a asigura atât cantitatea, cât și calitatea de apă grea convenită după oprirea producției.
Durata contractului era de 30 de ani pentru Unitățile 1 și 2 și de peste 60 de ani pentru Unitățile 3 și 4
de la Cernavodă.
Vreau să subliniez faptul că, după știința mea, în acest moment nici nu sunt proiectate Unitățile
3 și 4 de la Cernavodă.
În situația de faliment în care se află RAAN-ul, respectarea obligațiilor prevăzute în contractul
cu Administrația Rezervelor de Stat privind depozitarea, verificarea și menținerea calităților fizico-
chimice ale apei grele este, din punctul nostru de vedere, compromisă sau extrem de greu de realizat,
pentru că Regia Autonomă de Activități Nucleare nu mai dispune de rezervele financiare care să
susțină costurile aferente acestei activități, care constau în: salarii, energie, apă și materiale
tehnologice, mă rog, și multe altele.
Ținând cont că activitatea de management a apei grele are un caracter strategic, că e vorba
despre 1 100 de tone cu valoare de circa 1,3 miliarde de euro, considerăm absolut necesară înființarea
Centrului Național de Management al Apei Grele, care să aibă personalitate juridică, finanțat integral
de la bugetul de stat și care să preia custodia apei grele și, nu lipsit de importanță, personalul de
specialitate de la Regia Autonomă de Activități Nucleare, este vorba de circa 80 de posturi.
Din toate aceste considerente, considerăm că înființarea Centrului Național de Management al
Apei Grele este o necesitate strategică pentru România.
Grupul Partidului Social Democrat va vota acest proiect de lege.
Profit de ocazie pentru a atrage atenția ministrului energiei asupra necesității elaborării,
eventual, adaptării, Strategiei energetice a României, care să conducă, în final, la independența
energetică pe care ne-o dorim cu toții. Și, de asemenea, aș dori o informare privind perspectivele de
realizare a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, ținând cont că consider importantă ponderea lor în
Strategia energetică a României.
Vă mulțumesc.
- 57 -
Deci Grupul PSD va susține acest proiect de lege.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Rog ministerul să preia aceste solicitări sau aceste întrebări ale domnului senator și să
răspundă, eventual în scris, Domniei Sale.
Dacă sunt și alte intervenții.
Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Salut acest proiect legislativ. Cunosc bine Fabrica de apă grea de la Halânga. Este, domnule
secretar de stat, dacă nu știți, o creație a minții inginerilor români, inclusiv toate materialele care sunt
puse la construcția acestei fabrici, ideile, soluțiile tehnologice reprezintă creația inginerilor români. De
aceea, vă adresez rugămintea să analizați posibilitatea de a salva prima parte a deuterării apei grele,
acea parte în care se obține așa-numita apă ușoară, extrem de utilă pentru sănătatea oamenilor, pentru
fabricarea medicamentelor, a produselor cosmetice, utilizările sunt multiple. Nu cred, din câte cunosc
eu, că reprezintă o cheltuială extraordinar de mare ca să puteți salva această componentă a Fabricii de
apă grea de la Drobeta Turnu-Severin.
Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu pentru intervenție.
Rog ministerul să țină cont de sugestiile formulate de doamna senator.
Invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc.
După distinsul domn senator, distinsa doamnă senator care au luat cuvântul, prea multe nu sunt
de adăugat, mai ales că eu nu am expertiza concretă în materie. Am o altă perspectivă și expertiză, care
țin mai mult de securitate națională și semnificația discuției noastre pentru treaba asta.
De obicei nu folosesc cuvinte prea grele în dezbaterile în plen, dar în domeniul ăsta, în tot
procesul, de-a lungul anilor, care s-a desfășurat din nepăsare, din incompetență, din lipsă de
angajament, faptul de a se ajunge la starea de insolvență la RAAN Drobeta Turnu-Severin, îmi pun și
eu o întrebare retorică: chiar toată lumea a înnebunit în țara asta în materie decizională pe astfel de
subiecte?!
- 58 -
Dar, revenind, înțeleg că asta este soluția salvatoare. E bine, o adoptăm, ordonanța a fost
adoptată. Îmi permit să-i spun domnului reprezentant al Guvernului: nu Ministerul Energiei este cel
care propune această inițiativă, ci Guvernul României, deci mai mult decât Ministerul Energiei. Cert
este că sper să evităm situația ca pentru unitățile pe care totuși dorim să le finalizăm la Cernavodă să
cumpărăm apă grea din altă parte, de exemplu, din Canada, și trebuie să ne păstrăm capacitățile noastre
pe cât posibil, da?
Deci susținere și la nivel individual pentru această ordonanță și proiectul de lege de adoptare.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumim, domnule senator.
Mai sunt și alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte
din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Raportul comun.
Vă rog să votați.
Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea în cadrul Ministerului Transporturilor –
Registrul Auto Român a Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor. (L318/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului...
sau din partea inițiatorului, dacă este prezent.
Domnul deputat Weber. Nu este prezent. O fi plecat la Comisia SRI... SIE.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului și
invit la microfon pe doamna Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor. Microfonul 10.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Maria Magdalena Grigore:
Domnule președinte,
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, la nivelul structurilor teritoriale, a
Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor, prin comasarea, în condițiile legii, desigur, a serviciilor
și echipamentelor necesare procedurii de înmatriculare din cadrul Ministerului Transporturilor și
Ministerului Afacerilor Interne.
Din dezbaterile în cadrul grupului de lucru, colegii de la Ministerul Afacerilor Interne au
precizat faptul că această inițiativă legislativă pune anumite probleme de ordin juridic, respectiv
- 59 -
logistic, în sensul în care MAI este singurul deținător și cel care administrează baza de date
interconectată cu cele ale Poliției Române, Poliției de Frontieră, Institutului Național de Criminalistică,
necesară îndeplinirii atribuțiilor specifice, sisteme informatice supuse reglementării Uniunii Europene,
cu nivel ridicat de securitate cu privire la accesarea datelor.
Motiv pentru care... În plus față de acest lucru, în contextul intrării în vigoare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul
administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ulterioar, au
fost continuate demersurile pentru simplificarea procedurii de înmatriculare, prin semnarea de
protocoale între serviciile publice comunitare și organele fiscale ale autorităților administrativ-publice.
Având în vedere cele de mai sus, vă comunicăm faptul că Guvernul nu susține propunerea
legislativă pentru înființarea, în cadrul Ministerului Transporturilor, a acestui Birou unic de
înmatriculare a autovehiculelor.
Vă mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul
7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Scarlat Iriza:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi,
În ședința din 11 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât,
cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere a acestei inițiative
legislative.
Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului
raportul de respingere a propunerii legislative.
Legea este ordinară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule președinte..., domnule senator.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votați.
- 60 -
Cu 75 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă este
respinsă.
*
Punctul 11 pe ordinea de zi, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 62/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.
(L360/12.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului
Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț de la Ministerul Justiției. Aveți cuvântul.
Microfonul 8.
Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră astăzi își propune în concret să înlăture o
discriminare între anumite categorii de personal, respectiv propune majorarea cu 10% a cuantumului
brut al salariilor de funcție ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciarelor, începând cu luna octombrie 2017.
De unde a apărut această… discriminare, să spunem? De la modificarea art. II din Legea nr. 152/2017
prin Ordonanța nr. 56/2017, prin care a fost majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale
polițiștilor din Ministerul de Interne și unitățile și structurile aflate în subordinea acestuia și cu 15%
cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului civil din instituțiile publice de apărare și securitate
națională, deci inclusiv ale personalului civil din sistemul administrației penitenciarelor. Singura categorie
profesională din sistemul de ordine publică și siguranță națională care nu beneficiază de această majorare
este cea a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.
Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, vă supun atenției dumneavoastră, spre
aprobare, proiectul de lege, așa cum a fost adoptat de Guvern prin Ordonanța nr. 62/2017.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta
raportul. Microfonul 7.
Vă rog, domnule senator.
- 61 -
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru
aprobarea Ordonanței nr. 62/2017 care vizează, așa cum a spus doamna secretar de stat, majorarea cu
10% a cuantumului brut al salariilor de funcții ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul
penitenciar.
Avize favorabile: de la Comisia pentru buget, finanțe, de la Comisia juridică.
Comisia pentru muncă a decis un raport de admitere.
Pe cale de consecință, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul
de lege.
Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 64 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 12, Proiect de lege privind reglementarea activităţii de tele-muncă. (L215/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a
prezenta punctul de vedere al Executivului.
Invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru
Persoanele cu Dizabilități.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.
Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Dizabilități:
Mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul Comisiei pentru muncă și familie, raport
privind Proiectul de lege privind reglementarea activității de tele-muncă.
Vă mulțumesc.
- 62 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru a
prezenta raportul comisiei.
Domnule senator Rotaru, microfonul 7, aveți cuvântul.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege privind
reglementarea activității de tele-muncă. Sigur că este o reglementare bine-venită, care vizează o nouă
formă de organizare a muncii – care generează posibilitatea pentru salariați de a-și îndeplini atribuțiile de
serviciu în alte condiții, folosind tehnologia informației și a comunicațiilor la un loc de muncă organizat
de angajator în diverse zone (la domiciliu sau în alte zone pe care le poate folosi ca atare).
Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la
Comisia pentru buget, finanțe.
Pe cale de consecință, vă supunem votului un raport de admitere, cu amendamente, și proiectul
de lege, legea fiind organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții. Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi săptămâna viitoare, luni, fiind
vorba de o lege cu caracter organic.
*
Punctul 13 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2017
pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.
(L219/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.
Vă rog, la fel de succint ca ieri, da? Adică, două pagini, două pagini și jumătate, 10 minute e de ajuns.
Mulțumesc. (Discuții în sală.)
Microfonul 10 merge!
Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat în Ministerul Sănătății:
Poftim?
- 63 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Microfonul 10. Vă rog.
Domnul Dan Dumitrescu:
A! Se aude. Mulțumesc.
Ministerul Sănătății este inițiatorul acestui proiectul de lege care, în esență, reglementează
acordarea în continuare a bursei de rezidențiat la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, ca urmare a
intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice.
Schimbările preconizate nu implică majorarea fondurilor bugetare aprobate și alocate cu
destinația „Bursă pentru rezidenți”, acestea fiind deja prevăzute la data inițierii proiectului de act
normativ.
Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține promovarea acestei
propuneri… prezentei propuneri legislative.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnului președinte al Comisiei pentru muncă,
domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru
aprobarea Ordonanţei nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanţei nr. 18/2009 privind organizarea şi
finanţarea rezidenţiatului, având în vedere faptul că era o oarecare sincopă, un vid legislativ, din acest
punct de vedere. Proiectul de lege reglementează, de fapt, cadrul legislativ care creează posibilitatea
acordării în continuare a bursei de rezidențiat și menținerea cuantumului salariilor de bază prevăzute
de Legea nr. 153/2017.
Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru învățământ, știință,
tineret și sport, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru buget, finanțe.
Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială vă spune, spre
dezbatere și aprobare, un raport de admitere și proiectul de lege, legea fiind ordinară, Senatul fiind
prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule președinte.
- 64 -
Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale.
Vă rog. Domnul senator Dănăilă. Microfonul central.
Domnule senator, vă rog, microfonul central!
Vă rog să vă adresați plenului.
Domnul Leon Dănăilă:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Rezidențiatul este prima etapă după terminarea Facultății de Medicină. Rezidențiatul este o
etapă foarte importantă și se organizează în diferite domenii de activitate. Acești rezidenți trebuie să
beneficieze de o bursă de rezidențiat care este foarte importantă pentru menținerea activității acestora.
Sigur că rezidenții trebuie să beneficieze de această bursă și pentru a fi încurajați pentru a sta în țară la
noi, fiindcă știți că, după luarea acestor rezidențiate, foarte mulți dintre ei pleacă în străinătate și este o
mare pierdere pentru noi din acest punct de vedere. Dacă salariile acestor rezidenți vor fi menținute în
continuare la un nivel mai ridicat, dacă bursa de rezidențiat va fi menținută, cred că o parte dintre
acești rezidenți vor rămâne la noi în țară și nu vor mai pleca.
Odată cu desființarea spitalelor din provincie, s-a ajuns la concluzia și la situația foarte
dezolantă în care multe spitale au rămas fără medici și, odată plecați, acești medici nu se mai întorc.
Nimeni nu se mai întoarce la țară ca să dea asistență sanitară la oameni aflați la 100 de kilometri
distanță de cel mai apropiat spital. Este o mare greșeală această desființare a spitalelor rurale.
Deci eu sunt pentru menținerea bursei de rezidențiat, pentru organizarea în continuare a acestor
rezidențiate și pentru a primi acești rezidenți un salariu cât mai bun posibil pentru a-i încuraja să
rămână la noi în țară. Rămânerea în țară nu depinde numai de bursă, sunt și alte condiții: dotarea
tehnică a spitalelor, comportamentul șefilor față de acești rezidenți și alte motive care îi fac să plece de
la noi din țară. Așa că totul ar fi benefic dacă am menține bursa și salariile măcar mărite ale acestor
rezidenți.
Domnule președinte, vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu pentru intervenție.
Dacă sunt și alte intervenții.
Vă rog, domnule senator Wiener. Microfonul 2.
Domnul Adrian Wiener:
Constat că nu există lună în care să nu trebuiască depanată într-un fel sau altul Legea salarizării
unice. Și punctul acesta, și punctul care urmează.
- 65 -
Dincolo de asta, referitor la rezidenți, vreau să vă spun că stau să iasă în stradă. Sunt două mari
probleme care îi apasă și care le creează anxietăți majore, e vorba de pierderea bursei pentru rezidenți
– teama de a nu pierde bursa aceasta pentru rezidenți de la 1 ianuarie – și bonurile de masă.
Vreau să vă spun că tinerii rezidenți sunt, în general, o categorie profesională care trăiește la
limita subzistenței, veniturile sunt foarte mici, iar cheltuielile în centrele universitare de pregătire sunt
foarte mari – de la chirie până la cărți și instrumente de lucru.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Dacă sunt și alte intervenții.
Domnul senator Orțan.
Aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.
Vă rog, microfonul 3.
Domnul Ovidiu-Florin Orțan:
Fără îndoială că nivelul salarizării personalului cu pregătire superioară din sistemul sanitar
românesc este insuficient. Diferența între salariul unui rezident și al unui medic specialist tânăr este
infinitezimală.
Scopul luării de cuvânt este să oprim amenințările cu scăderile salariale din sistemul sanitar cu
privire la…, în urma aplicării Legii salarizării unitare, pentru că aceste lucruri nu se vor întâmpla sau,
dacă se vor întâmpla, vor fi de îndată corectate de puterea de la... de către Guvernul României.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt și alte intervenții.
Domnul senator Bodog.
Aveți cuvântul. Microfonul 3.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doresc să comunic doar că nu există nicio îngrijorare cu privire la pierderea burselor
rezidenților începând cu 1 ianuarie, este reglementat până la 1 martie, când intră noile salarii. În ceea
ce privește bonurile de masă, reglementarea este clară în Legea salarizării.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru precizare.
- 66 -
În acest context, ați scăpat pe cei de la USR de un nou motiv de protest sau de un nou protest.
(Discuții în sală.)
Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din
categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 14 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății. (L225/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului
Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan
Dumitrescu. Microfonul 10.
Vă rog.
Domnul Dan Dumitrescu:
Mulțumesc.
Prin proiectul de act normativ se reglementează ca, începând cu semestrul II al anului 2017,
pentru personalul din unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unități
administrativ-teritoriale aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele
financiare determinate de menținerea în plată a salariilor acordate la nivelul lunii iunie 2017, conform
art. 38 alin. (2) din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, să se
asigure prin transferuri din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de la o
poziție distinctă.
Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,
microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
- 67 -
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
în domeniul sănătății.
Așa cum a precizat domnul secretar de stat, era necesar să se asigure, prin transfer de la bugetul
Fondului Național Unic de Asigurări Sociale, de la o poziție distinctă, posibilitatea de finanțare a
salarizării.
Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe și de la Comisia
pentru sănătate publică.
Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, dezbaterii și
aprobării, raportul de admitere și proiectul de lege.
Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din
categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 15, Propunere legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2003.
(L324/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul… Dintre
inițiatori, dacă este cineva prezent. Nu.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului
și invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Sorin Roșu- Mareș.
Aveți cuvântul, microfonul 8.
Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
- 68 -
Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2008, care
are drept scop introducerea speciei goji în anexa nr. 1, la lit. B), este fundamentată temeinic în
expunerea de motive.
Interesul deosebit, manifestat în ultima vreme de către consumatorii români față de fructele goji
– lycium barbarum – și de produsele derivate din acestea, crearea de noi soiuri, dar și tendința de
extindere a plantațiilor ocupate cu această cultură justifică susținerea propunerii legislative.
Având în vedere cele prezentate mai sus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține
adoptarea inițiativei legislative.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Vă informez că se află în sală, printre vizitatori, un grup de elevi premianți din comuna
Lumina, județul Constanța, la invitația domnului senator Moga, cărora le spunem bine ați venit în
Senatul României! (Aplauze.)
Premianți!
Invit la microfon pe doamna Doina Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a
prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.
Vă rog, doamna președintă, aveți cuvântul.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu această propunere legislativă care are ca obiect de
reglementare completarea lit. B) din anexa nr. 1, Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, prin introducerea unei specii noi, respectiv specia goji, care, în
ultimul timp, a fost și introdusă în cultură. Și, după cum spun cei care deja au introdus specia
respectivă, producțiile sunt foarte bune, având în vedere faptul că este căutată ca una din speciile cu
conținut foarte mare de vitamine.
Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observații pe care le-am
preluat.
În ședința din 11.10, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită un raport
de admitere, pe care vi-l supunem, împreună cu propunerea legislativă, spre dezbatere și adoptare.
Lege ordinară, Senatul primă Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.
- 69 -
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Gheorghe Baciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Această propunere legislativă a fost dezbătută destul de amplu la noi, în Comisia pentru
agricultură, și s-a hotărât acolo, cu majoritate de voturi…, mi se pare că chiar n-a fost nimeni contra,
ca să susținem acest proiect legislativ.
De aceea, noi, Grupul parlamentar PMP, susținem proiectul legislativ și vom vota pentru.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator Baciu, pentru intervenție.
Îi mulțumesc și domnului senator Vela pentru sprijin.
Dacă sunt și alte intervenții.
Domnule senator Goțiu, doriți să interveniți?
În regulă. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte
din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost
adoptată.
*
Punctul 16, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind
aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene. (L231/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a
prezenta punctul de vedere al Executivului.
Invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii.
Microfonul 8.
Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Ca urmare a modificării legislației europene prin unificarea Programului de încurajare a
consumului de fructe și legume în școli și a Programului lapte în școli și pentru asigurarea continuității
actualelor programe care se derulează în România în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002
- 70 -
privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de
stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițe de stat și private cu program normal de patru
ore și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea Programului de încurajare
a consumului de fructe proaspete în școli, se impune crearea cadrului legislativ național pentru punerea în
aplicare a noului Program pentru școli.
Conform legislației europene, Programul pentru școli are două componente: distribuirea de
fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf
și măsuri educative care însoțesc distribuția produselor.
Această ordonanță reprezintă baza legală pentru aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a
Programului pentru școli al României, în conformitate cu regulamentele europene, program care va
include și distribuția produselor de panificație, și pentru aprobarea anuală, prin hotărâre a Guvernului,
a bugetului pentru implementarea programului în fiecare an școlar.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru agricultură, raport comun, doamna
senator Andronescu. Microfonul 7.
Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Împreună cu… Comisia pentru învățământ împreună cu cea de agricultură au elaborat un raport
comun.
Am beneficiat, de asemenea, de avize din partea Comisiilor pentru buget, finanțe și pentru
afaceri europene, cărora le adresăm mulțumiri. Prin amendamentele pe care cele două comisii le aduc
și vin cu ele în fața dumneavoastră, am încercat să repartizăm mai bine responsabilitățile și un accent
suplimentar pe descentralizare.
De aceea, Comisia pentru învățământ vă propune un raport favorabil acestei legi și vă rugăm să
dați și votul dumneavoastră pentru ea.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.
Doamna senator Sbîrnea, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Trebuie să remarcăm că acest program are în vedere crearea obiceiurilor de alimentație
sănătoasă de la o vârstă foarte fragedă și, totodată, încurajează consumul de produse locale.
- 71 -
Acest obicei de alimentație sănătoasă trebuie să-l creăm la copiii noștri încă din școală, pentru
că observăm situația alarmantă cu care ne confruntăm în ceea ce privește obezitatea.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Alte intervenții?
Domnul senator Dănăilă.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Mai sunt și alte intervenții?
De la prezidiu: Pănescu.
Domnul Leon Dănăilă:
În legătură cu partea sanitară a elevilor, am accentuat, când am discutat și în Comisia pentru
învățământ, că aceasta este necesară, în sensul că elevii trebuie să poarte o anumită greutate a
ghiozdanului, care, dacă nu este corespunzătoare, duce la afectarea coloanei vertebrale care, ulterior,
este foarte greu de redresat.
De asemenea, este necesar ca acești elevi să primească o alimentație nu numai din dulciuri, care
duce la activitate hiperponderală, la a avea la noi în țară copii foarte grași, care, ulterior, dezvoltă
diabet și boli cardiace care, la fel, sunt foarte greu de tratat. Deci școlile să fie aprovizionate cu legume
și fructe și nu numai cu dulciuri care afectează starea lor fizică și, ulterior, starea de sănătate.
La fel, este necesar ca în timpul orelor să li se admită să aibă și câte o sticlă de apă, având în
vedere că elevii duc o activitate fizică foarte intensă și chiar au nevoie de această apă pentru a nu se
deshidrata.
Deci condițiile acestea sanitare, reprezentate prin greutatea ghiozdanului, alimentația
corespunzătoare, apa și exerciții fizice cât mai multe… Orele de educație fizică totuși la elevi sunt
insuficiente pentru a crea un organism foarte sănătos în viitor.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Domnul senator Pănescu.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Domnul Doru-Adrian Pănescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
O scurtă subliniere. Ieri, 16 octombrie, a fost sărbătorită Ziua Mondială a Alimentației.
- 72 -
Unul din scopurile pentru care a fost instituită această zi – în 1979, de către Organizația
Națiunilor Unite – pentru alimentație și agricultură a fost acela de creștere a gradului de conștientizare
asupra problemelor privind alimentația la nivel mondial.
Iată, astăzi, putem aduce și noi o contribuție în rezolvarea acestei probleme, prin corelare între
legislația europeană și cea românească. Iar dacă copiii vor căpăta deprinderi corecte de alimentație în
școală, sigur că avem o modalitate de rezolvare a problemei, educația fiind un mecanism important în
acest sens.
Cred că vom vota favorabil acest act normativ.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt alte intervenții.
Domnul senator Bădulescu.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:
Este de necontestat că un astfel de proiect de act normativ este benefic pentru ceea ce înseamnă
elevii din România, însă, în urmă cu câtva timp, ministrul învățământului arăta că vom avansa în astfel
de programe, în sensul de a extinde acel Program pilot „Masă caldă în școli”. Până la acest moment, nu
s-a făcut acest lucru. Acest Program „Masă caldă în școli” ar fi trebuit să înlocuiască Programul
„Laptele și cornul” și alte astfel de programe.
Mă întreb: cât timp ne va mai lua până când vom da un act normativ în acest sens și vom
implementa cu adevărat un program fiabil, echivalent cu cel pe care îl propune programul pilot?
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Dacă mai sunt și alte intervenții. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.
Vă rog să votați.
Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul, cu amendamentele
admise, a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.
- 73 -
Vă rog să votați.
Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 17, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. (L240/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a
prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.
Microfonul 10.
Domnul Dan Dumitrescu:
Vă mulțumesc.
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, transpune Directiva 98/83 a Comisiei Europene privind calitatea apei destinate
consumului uman.
Termenul de transpunere în legislația națională și intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a
actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive este de 27 octombrie 2017.
În proiectul de act normativ se introduc planurile de siguranță ale apei pentru operatorii mari de
apă, respectiv cei care produc mai mult de o mie de metri cubi pe zi sau aprovizionează mai mult de
5000 de locuitori.
De asemenea, directiva face referire la o serie de standarde pentru prelevarea de probe și
analiza unor parametri care au fost preluate în proiectul de act normativ.
Având în vedere aspectele mai sus-menționate, Guvernul susține promovarea prezentului
proiect de lege.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator László Attila. Microfonul
6 pentru a prezenta raportul.
Domnul László Attila:
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 19.09.2017, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate
de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Supunem votului plenului Senatului raport de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Legea este ordinară.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
- 74 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții. Nu sunt.
Atunci, declar…
Domnule Dănăilă, doriți să interveniți?
Microfonul 2, atunci.
Mă scuzați că nu am fost atent sau am fost prea rapid.
Domnul Leon Dănăilă:
Aș vrea să amintesc faptul că, în perioada mea de început la neurochirurgie, se spăla pe mâini
cu apa care era sterilă. Venea de la chiuvetă apă sterilă.
În momentul de față, sigur că apa este foarte poluată și necesită a fi filtrată cât mai bine.
Prin intermediul apei se pot răspândi o serie de boli care sunt foarte malefice pentru întreaga
populație.
Din această cauză, calității apei trebuie să-i dăm o atenție cu totul deosebită, că este foarte
benefică pentru sănătate.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 18, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile. (L162/12.06.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat de la Ministerul Sănătății.
Microfonul 10.
Domnul Dan Dumitrescu:
Vă mulțumesc.
- 75 -
Având în vedere adoptarea proiectului anterior – L240 – privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 22/2017 și ținând cont că prezentul proiect are același conținut și obiect de
reglementare cu precedentul, Guvernul nu mai susține acest proiect.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
În regulă.
Mulțumesc.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică pentru a prezenta raportul comun,
domnul senator László Attila. Microfonul 6.
Domnul László Attila:
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 4.10.2017, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate publică și
membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun
suplimentar de respingere a proiectului de lege.
În consecință, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru afaceri europene supun, spre
dezbatere și adoptare, plenului Senatului raport comun suplimentar de respingere a proiectului de lege.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă sunt intervenții. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun suplimentar al comisiilor este de respingere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege este respins.
*
Punctul 19, Propunerea legislativă privind externarea din unitățile sanitare a persoanelor de
religie mozaică decedate. (L327/04.09.2017)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,
dacă este prezent. Imediat.
Domnul deputat Vexler, microfonul 5. Aveți cuvântul.
Domnul Silviu Vexler – deputat:
Bună ziua!
- 76 -
Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul are ca scop asigurarea respectării unei tradiții foarte importante a evreilor din toată
lumea, respectiv înmormântarea fără întârziere.
Prin proiect, se creează posibilitatea ca persoanele decedate, evrei, care se află într-o unitate
sanitară să poată fi externate în termen de 24 de ore pentru asigurarea respectării acestei tradiții,
evident, cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la
Ministerul Sănătății, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Domnul Dan Dumitrescu:
Vă mulțumesc.
Potrivit art. 1, persoanele de religie mozaică decedate se externează din unitățile sanitare la
cererea familiei sau, în cazul persoanelor singure, a Federației Comunităților Evreiești din România,
Cultul Mozaic, într-un interval de 24 de ore de la constatarea decesului.
În cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru sănătate publică, Ministerul Sănătății a
propus completarea acestui articol, ținând seama și de prevederile art. 3 alin. (4) din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003.
Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține prezenta propunere legislativă în
forma adoptată de Comisia pentru sănătate publică.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate pentru a prezenta raportul,
domnul senator László Attila.
Aveți cuvântul, microfonul 6.
Domnul László Attila:
Mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de
voturi, raport de admitere, cu un amendament admis, prevăzut în anexă.
Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere, plenului Senatului raportul de
admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.
Mulțumesc frumos.
- 77 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul admis.
Vă rog să votați.
Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost admis.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)
Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost
adoptată.
Înțeleg că inițiatorul dorește să ia cuvântul.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5, domnule deputat.
Domnul Silviu Vexler:
Foarte scurt. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere și pentru sprijinul acordat, de
asemenea, Guvernului pentru susținere și pentru înțelegere.
Vă doresc o zi plăcută!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumim și noi.
La sugestia doamnei senator Silistru, încheiem aici dezbaterile, nu mai începem și punctul 20
cu două minute înainte de programul stabilit!
Vă mulțumesc.
Ședința s-a încheiat la ora 12.58.