S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 22 martie 2010

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 7 2. Declaraţii politice prezentate de doamnele şi domnii senatori:

- Grupul parlamentar al PD-L – declaraţie politică prezentată de domnul senator Marian-Iulian Rasaliu, având ca titlu „Necesitatea modificării Constituţiei”;

- Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD+PC) – declaraţie politică având ca subiect aspecte vizând protecţia mediului în judeţul Maramureş;

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Autostrăzile României, capodopera cuplului Boc – Berceanu”;

- Dumitru Oprea (PD-L)– declaraţie politică având ca titlu ,,Cazul Voicu şi necesitatea unor retrageri din politică”;

- Ion Rotaru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,O naţiune din ce în ce mai bolnavă nu va reuşi nicicând să iasă din criză”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Paştele de import”;

- Alexandru Pereş (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cetatea «Alba Carolina» – inima istoriei Albei Iulia”;

- Titus Corlăţean (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,A fi maghiar la putere în România şi a fi român minoritar în aceeaşi ţară;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Iadul este pavat cu bune intenţii”;

8

- 2 -

- Nicolae Dobra (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Unirea-n cuget şi-n simţiri – 190 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza”;

- Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică intitulată ,,Bolşevism portocaliu”;

- Minerva Boitan (PNL) – declaraţie politică referitoare la incorectitudinea de pe scena politică şi la evoluţia clasei politice în mandatul Băsescu 2;

- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică cu titlul ,,Guvernul Boc se joacă cu cartea ţării noastre;

- Mihaela Popa (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu „21 martie – Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”;

- Petru Başa (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Problema lipsei de eficacitate în gestionarea şi managementul recuperării şi colectării amenzilor contravenţionale”;

- Ion Ruşeţ (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Gorjul, un judeţ condamnat?”;

- Gheorghe David (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Recensământul General Agricol din România – Atribuţiile secretariatelor tehnice ale comisiilor judeţene şi comisiei municipiului Bucureşti”;

- Valentin-Gigel Calcan (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării”;

- Iulian Urban (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu „Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat, în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu?”;

- Gabriel Mutu (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu „«Europa Liberă» sau despre necesitatea de a nu uita”;

- 3 -

- Dorel-Constantin-Vasile Borza (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul pregăteşte ieşirea din recesiunea economică”;

- Ion Ariton (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,PD-L nu face un pas înapoi, ci unul lateral”;

- Mihai Niţă (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”;

- Mihail Hărdău (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Senatul şi cei 36 de farisei”;

- Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Evoluţia mişcării sindicale din România”;

- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Manipularea ca armă a puterii şi problemele reale ale românilor – sau – Circ. Fără pâine!”;

- Mihăiţă Găină (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Reţeta ieşirii din criză à la Boc”;

- Dan Voiculescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Statul interlop”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Deteriorarea accentuată a drumurilor din judeţul Bihor”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Proiectul noii legi a educaţiei – eclectic şi inadaptabil la realităţile româneşti”;

- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie politică având ca titlu ,,Opoziţia română – varianta 2010”;

- Corneliu Grosu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie politică având ca titlu ,,La 20 de ani după evenimentele din judeţul Mureş din martie 1990”.

- 4 -

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22 – 27 martie a.c.

102

4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice;

- Lege privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi”;

105

- 5 -

- Lege pentru completarea art. 42 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional;

- Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

5. Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea iniţiatorilor, a următoarelor iniţiative legislative: - Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea

Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor; (L648/2009)

- Propunerea legislativă pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului. (L128/2010)

106

6. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. (L615/2009)

109

7. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea alin. (2¹) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. (L611/2009)

112

8. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii privind cadastrul şi publicitatea imobiliară nr. 7/1996. (L618/2009)

114

9. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea articolului 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. (L606/2009)

116

- 6 -

10. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule. (L712/2009)

118

11. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. (L5/2010) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)

121

12. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 927/23 dec. 2003, cu modificările şi completările ulterioare. (L604/2009)

123

13. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de către doamnele şi domnii senatori: Gheorghe David, Ion Toma, Emilian-Valentin Frâncu, Alexandru Pereş, Alexandru Cordoş, Cornel Popa, Dumitru Oprea, Vasile Ion, Minerva Boitan, Ion Ruşeţ, Ioan Mang, Doina Silistru, Petru Başa, Adrian Ţuţuianu, Vasile Nedelcu, Florin Constantinescu, Cezar-Mircea Măgureanu, Valer Marian.

136

- 7 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 22 martie 2010

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator

Mircea-Dan Geoană, preşedinte al Senatului, asistat de domnul

senator Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru,

secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală ca să putem începe

şedinţa de astăzi, 22 martie a.c.

În acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 97 de

senatori.

Lucrările sunt conduse de subsemnatul, asistat de domnul

senator Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru, secretari

ai Senatului. Vă rugăm să vă ocupaţi locurile în sală ca să putem

intra în discuţiile de fond.

Avem în faţa noastră o mapă foarte densă cu proiecte

legislative, care necesită atenţia noastră astăzi.

Avem şi declaraţii politice, şi întrebări, interpelări şi

răspunsuri – radiodifuzate.

- 8 -

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi, aşa cum

o aveţi în mape.

Vă rog să votaţi ordinea de zi. S-a activat sistemul de vot.

Cu 64 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere,

ordinea de zi a fost aprobată.

La primul punct al ordinii de zi avem înscrise declaraţii

politice, după aceea, dezbateri pe iniţiative legislative şi, bineînţeles,

de la ora 18.00 întrebări , interpelări şi răspunsuri.

Vă rog să votaţi programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Cu 61 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri,

programul de lucru a fost aprobat.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La primul punct din ordinea de zi, declaraţii politice, invit pe

domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al

PD-L.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

se pregăteşte domnul senator Sorin Bota.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică a Grupului parlamentar al PD-L se

intitulează „Necesitatea modificării Constituţiei”.

- 9 -

Declaraţia din această săptămână a Partidului Democrat

Liberal reprezintă o poziţionare faţă de schimbarea Constituţiei

României.

Discuţiile de săptămâna trecută de la Cotroceni au fost mai

degrabă comentate sub aspectul reacţiilor avute de Partidul Social

Democrat şi Partidul Naţional Liberal, faţă de Grupul parlamentar al

senatorilor independenţi. Odată în plus, clasa politică şi mass-media

au dat dovadă că se preocupă mai degrabă de lucrurile secundare,

subiective decât de cele cu adevărat importante.

Prin urmare, necesitatea unei analize concrete asupra

actualului cadru constituţional în vederea îmbunătăţirii sale trebuie

să reprezinte o prioritate pentru întreaga clasă politică.

Atât Preşedintele României, cât şi Partidul Democrat Liberal

au pornit în acest demers când au constatat nişte imperfecţiuni în

actuala Constituţie.

Evident, putem înţelege faptul că România anului 1990 nu

dispunea de o expertiză necesară creionării unei legi fundamentale

care să nu fie afectată de lacune. Tocmai din acest motiv, pentru că

am sesizat aceste imperfecţiuni de care, sigur, sunt conştiente şi

celelalte partide, apreciem că toată clasa politică ar trebui să depună

eforturi constructive în vederea îmbunătăţirii Constituţiei actuale.

Aşa cum am putut observa, modificările produse în 2003 au

fost pe drept cuvânt catalogate ca fiind minore întrucât precizau mai

degrabă poziţia României în contextul aderării la structurile

euroatlantice.

- 10 -

Aşadar, noile modificări însă trebuie să fie unele de substanţă,

trebuie să aibă în vedere atât organizarea puterilor în stat, cât şi

raporturile existente între puterile statului sau o nouă regândire a

structurilor administrative în România.

Toate acestea, stimaţi colegi, vor trebui reconsiderate, având ca

punct de plecare rezultatul referendumului din 22 noiembrie 2009.

Necesitatea punerii în aplicare a dorinţei românilor este un

imperativ pentru o clasă politică rezultată dintr-un tip de scrutin în

care parlamentarii sunt aleşi în colegii uninominale. Nu ne vom

putea prezenta la următoarele alegeri în faţa cetăţeanului fără a se

pune în aplicare modificarea structurii Parlamentului şi reducerea

numărului de parlamentari. Numărul covârşitor de români, care s-au

pronunţat pentru trecerea la un Parlament unicameral, respectiv

trecerea de la 471 de parlamentari la 300 de parlamentari, nu poate

fi în niciun fel ignorată. Tocmai din acest motiv, ne declarăm

împotriva retoricii clamate de PSD şi PNL, care susţin că ar trebui

să fim strict preocupaţi în acest moment de efectele crizei

financiare. Acest lucru, chiar se întâmplă. O pondere importantă în

preocupările noastre este alocată măsurilor anticriză.

Cu toţii am văzut că Programul Guvernului Emil Boc, criticat

de unii şi apreciat de alţii, a avut rolul de a păstra România într-o

marjă rezonabilă, astfel încât să nu fim într-o situaţie similară cu cea

a Greciei sau Bulgariei.

Cu toate acestea, nu putem fi demagogi şi să spunem că

modificarea Constituţiei nu trebuie să ne preocupe acum.

- 11 -

Din punctul nostru de vedere, aceasta este doar o nouă

diversiune a Partidului Social Democrat şi a Partidului Naţional

Liberal prin care se încearcă cu orice preţ să se opună reformelor.

Cu toate acestea, doresc să vă reamintesc că, în momentul

votului, poziţia lor era cu totul alta.

Fiecare partid susţinea atunci că dacă referendumul va fi

validat, acesta va trebui pus în practică. Trecerea timpului ne

dovedeşte, din păcate, că acest discurs mincinos era construit doar

din dorinţa de a nu pierde voturi.

Trebuie să înţelegem cu toţii că noua Constituţie îşi va produce

efectele ulterior terminării mandatului lui Traian Băsescu.

Aşadar, această nouă Constituţie nu se vrea a fi în folosul

actualului preşedinte, ci în folosul cetăţenilor care merită să

beneficieze de un act de guvernare corect şi coerent.

De ce spun toate acestea? Pentru că tocmai lipsa unor

dispoziţii clare ale actualei Constituţii a produs de foarte multe ori

blocaje în actul de guvernare.

Ceea ce neglijează acum actuala opoziţie este faptul că aceste

probleme au existat şi înainte de 2004, în timpul guvernării Năstase,

şi înainte de 2000, în timpul Administraţiei Constantinescu.

În aceste condiţii, trebuie să subliniem că trecerea la un

Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300

nu trebuie să reprezinte un subiect de conflict între partidele

politice, ci un punct de plecare în efortul de modificare a

Constituţiei.

Vă mulţumesc.

- 12 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Poate o să fiţi surprinşi că o să vorbesc despre alt subiect

decât despre transporturi.

Voi vorbi despre altă regiune a ţării, şi anume Roşia Montană.

Ei bine, nu vorbesc ca parlamentar de Alba, vorbesc ca

parlamentar de Maramureş pentru că Roşia Montană există deja şi

va exista cu acte în regulă în Maramureş. Poate vă surprinde să

auziţi acest lucru, dar la Maramureş există autorizaţie de mediu,

există – se pare – şi autorizaţie de construcţie, iar singurul

impediment ca prelucrarea cu cianură să nu înceapă azi, ci, poate, la

vară sau la toamnă, este că nu se ştie când va fi gata clădirea în care

se va instala staţia de epurare.

După cum ştiţi, în urmă cu exact zece ani, a avut loc

accidentul de la Maramureş când, două iazuri, unul de lângă Baia

Mare şi unul de lângă Borşa, au cedat şi au avut loc deversări de

cianură din aceste iazuri.

Ei bine, la Maramureş, cum spuneam, există autorizaţie de

mediu, există autorizaţie de la consiliul judeţean şi toată lumea

- 13 -

tace. Fiecare spune că nu se începe, că nu va începe, încă nu sunt

clare lucrurile, dar se pare că cel mai mare om din acest domeniu,

magnatul rus care a preluat fosta societate „Aurul” a reuşit, pe

şestache sau în tăcere, să rezolve în timp de doi ani de zile toate

documentele necesare, iar noi şi colegii parlamentari din Maramureş

de patru ani de zile de când au început demersurile şi până acum,

nu am făcut nimic. Poate şi ei se fac că nu ştiu.

Am vrut să vă atrag atenţia cu această declaraţie politică şi

chiar să vă cer sprijinul pentru ca ceea ce politicienii români au

făcut pentru a bloca Proiectul Roşia Montană să nu aibă loc într-o

variantă maramureşeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Paul Ichim, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregăteşte

domnul senator Dumitru Oprea.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Paul Ichim:

Vă mulţumesc.

Forma prescurtată. Rezumat, pentru că nu are rost să întindem

vorba şi am să vă spun şi de ce.

Rezumat. Promisiuni electorale.

- 14 -

Un kilometru de autostradă pe zi de guvernare. Am văzut ce s-

a întâmplat, comentariile sunt făcute în material, dar nu are rost să

dezvolt.

Deci eu nu vreau să dezvolt subiectul, pentru că nu aş fi

vorbit, dar, data trecută, în furtunoasa şedinţă, au fost câteva

afirmaţii care m-au scos din pepeni, ca individ.

La începutul mandatului, când am venit aici, eram vreo câţiva

de acolo din partea stângă a mea, dreapta eşichierului politic, care

am spus că nu ne-am obişnuit să facem declaraţii politice şi

întrebări şi interpelări la ceas. Majoritatea parlamentară care asigura

guvernarea nici nu era în sală.

Săptămâna trecută am descoperit prin vocea unui distins coleg

de-al nostru de la grupul majoritar că dânşii au insistat ca să nu

vorbim la scaunele goale. Ţin să le amintesc că ei erau cu scaunele

goale şi noi spuneam că ar fi măcar decent să ne ascultăm.

Data trecută, un coleg de-al Domniilor Voastre a făcut o

declaraţie politică, acum vorbeşte la telefon şi nu mă ascultă, şi vă

rog să reţineţi că s-a oprit în timpul discursului pentru că nu-l

asculta nici propriul grup. Aşa că, vă rog frumos, ori facem

declaraţii, ca să fim în temă, să ne asculte cineva, ori măcar să ne

ascultăm şi să avem decenţa să ne auzim unii pe alţii.

După cele două şedinţe de data trecută am fost impresionat de

o treabă: toată lumea, din stânga, din dreapta, îşi transmitea, cu tot

respectul pe care vi-l port, şi dă-i şi luptă…Si stăteam şi mă

gândeam, dacă nu ar fi respectuos… Dar eu, fiind chirurg, cred că

trebuia să am aici cu mine material de sutură.

- 15 -

Vă mulţumesc pentru grija deosebită cu care m-aţi ascultat.

(Aplauze)

Textul declaraţiei politice a domnului senator Paul Ichim:

Declaraţia politică se intitulează „Autostrăzile României,

capodopera cuplului Boc – Berceanu”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Stimaţi colegi,

După blamata guvernare liberală căreia i se imputa

incapacitatea de a finaliza mai mulţi kilometri de autostradă, am

urmărit „cu deosebit interes” promisiunile electorale portocalii,

vizând acest aspect.

Printre autorii optimismului program de dezvoltare rutieră a

României s-au numărat, bine cunoscutul tandem „de succes”

Boc-Berceanu.

Dintre promisiunile de-a dreptul eroice care ar provoca invidie

şi unor state mari şi cu resurse financiare incomparabile cu cele ale

României, o reţineam pe cea care propunea construcţia unui

kilometru de autostradă în fiecare zi de guvernare.

Dat fiind faptul că nici guvernările anterioare nu au performat

la acest capital, nu a fost greu să fie speculată încrederea românilor

într-un viitor portocaliu mai bun, care, însă, nu viza decât

verificarea aplicabilităţii cinicei zicale „Deştepţii promit pentru că

ştiu că sunt mulţi proşti care să creadă”.

Revenind la kilometrul de autostrada pe zi promis, observăm că

afirmaţia este hazardată pentru a nu folosi alt termen şi asta pentru că,

de exemplu, Germania, care a început dezvoltarea infrastructurii

- 16 -

rutiere încă din perioada antebelică, are prins în programul de

construcţie anual, un număr de 600 de km de autostradă. Cât despre

China, care se bucură de un boom economic susţinut, de mai bine de

un deceniu şi jumătate, aici au fost finalizaţi 65 000 de kilometri de

autostradă, comparabil cu realizările din România, dacă ne raportăm la

suprafaţă şi la numărul de locuitori.

Realitatea românească a celor aproximativ 200 de kilometri de

autostradă în care au fost investiţi peste 20 de miliarde de euro,

începând din 1990, reprezintă „ritmul corect de dezvoltare”.

Astfel, dacă în alte ţări ale Europei, cu particularităţi similare

de relief, kilometrul de autostradă costă între 3 şi cel mult 7

milioane de euro, la noi, preţul se încadrează între 12 şi, atenţie, 100

de milioane de euro. Straniu este faptul că populaţia nu percepe

aceste diferenţe „nesimţite” de preţ, ca să folosesc un termen

boccian la modă. Această diferenţă poate avea doar trei cauze

posibile: fie suntem ţara surprizelor şi a elementelor neprevăzute ,

care ridică cu 30-40% preţul iniţial pe kilometru, fie avem parte

doar de proiectanţi şi ingineri prost pregătiţi, fie ne confruntăm cu

un jaf de proporţii.

Înclin să cred că ultima variantă este cea corectă, mai ales că,

în ciuda faptului că şoselele sunt an de an tot mai pline de gropi,

asfaltatorii sunt din ce în ce mai bogaţi, având sedii de firme şi

proprietăţi ce i-ar umple de invidie şi pe miliardarii vestului.

Oare aceştia şi politicienii apropiaţi lor s-ar mai fi putut bucura

de aceleaşi rezultate financiare deosebite dacă ar fi respectat

întocmai, de la început, specificaţiile tehnice sau, într-un cuvânt,

contractele iniţiale?

- 17 -

Aş fi curios să aflu valoarea exactă, nu cea declarată, a celor

care, la un moment dat, au decis, prin forţa semnăturii, eliberarea de

fonduri către marii asfaltatori ai României.

Mai mult, dacă ne gândim că în ţara noastră sunt în circulaţie

aproximativ 5,3 milioane de autovehicule, dintre care 80% sunt

autoturisme, în urma unui calcul matematic simplu, obţinem următorul

rezultat: un autoturism plăteşte aproximativ 30 de euro contravaloarea

vignetei, iar pentru camioane se pot plăti până la 500 de euro pe an.

Da, domnilor, se strâng numai din această taxă câteva sute

bune de milioane de euro, la care se adaugă şi banii obţinuţi, deloc

puţini, din accizele la carburanţi. Astfel, ne apropiem de cifre de

ordinul miliardelor de euro care, însă, nu ştiu cum sunt folosiţi.

Mai mult, din ce în ce mai des se vorbeşte despre succesiunea

anotimpurilor, cauză a degradării asfaltului şi atunci mă întreb,

retoric, ce fel de asfalt folosesc cei din ţările nordice şi prin ce

magie am putea şi noi intra în posesia acestei reţete?

Pe de altă parte, se vorbeşte despre incapacitatea infrastructurii

rutiere, învechită, desigur, de a suporta transportul rutier greu, care

nu a fost proiectată să reziste unor astfel de sarcini.

În schimb, CFR Marfă nu este restructurată pentru a putea

prelua eficient transportul greu, conservându-se, astfel, „zestrea”

rutieră şi aşa modestă, ci este falimentată. Să fie o coincidenţă?

Culmea coincidenţelor însă este reprezentată de accidentala

legătură dintre construcţia de şosele noi şi localităţile de baştină ale

guvernanţilor. Dar, s-ar părea că acest lucru deja nu mai deranjează,

ba, mai mult, nici măcar nu mai atrage atenţia.

- 18 -

Închei, parafrazând „providenţialul” personaj politic

„călăuzitor” de ţară: să-ţi fie ruşine, domnule Boc-Berceanu! Ori

trebuia să le spun „domnilor”?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC, domnul senator Ion Rotaru.

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulţumesc.

Declaraţia politică de astăzi are titlul „Cazul Voicu şi

necesitatea unor retrageri din politică”.

Până acum se vorbea despre corupţia statului după

presupuneri. Se credea că anumiţi politicieni ar avea legături tulburi

cu diverşi afacerişti, poliţişti şi judecători. În lipsa dovezilor însă

totul rămânea mai mereu la nivel de speculaţie. Iată că, acum, mafia

politică şi-a arătat chipul său concret, sinistru. Cele mai dubioase

personaje din viaţa publică se arată în toată „splendoarea” lor

morală prin scurgerea de informaţii încă neasumată de nimeni.

Dimensiunile caracatiţei şochează, probabil, pe mulţi. Este

vorba de o reţea construită sistematic, de ani de zile, prin

complicitatea şi şantajarea demnitarilor de toate rangurile. Putem

bănui chiar că aceasta nu este nici măcar singura încercare de

cangrenare a statului. Dincolo de gravitatea aspectelor penale, este

extrem de importantă însă dimensiunea politică a acestui caz. Cu

- 19 -

ceva întârziere, înţelegem dedesubturile unor decizii care au împins

România în situaţii extrem de delicate.

Desigur, oricine îşi aminteşte despre scandalul nominalizărilor

PSD pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor în timpul coabitării

cu PD-L. Domnii Vanghelie, Hrebenciuc şi Geoană au insistat enorm

pentru numirea necunoscutului, pe atunci, Cătălin Voicu.

Opoziţia preşedintelui Băsescu la această manevră a provocat

reacţii extreme din partea conducerii social-democrate. Au urmat

apoi câteva răfuieli interne în PSD, altă opoziţie a Cotroceniului la

mişcările din minister şi retragerea acestui partid de la guvernare.

Astfel, totul devine mai clar. Statul trebuia să încapă definitiv

pe mâna unui sistem mafiot, garantat de la vârful PSD. Procurorii,

poliţiştii şi judecătorii ar fi urmat să fie aduşi sub ascultare sau

eliminaţi din funcţii de mafia politică. Dosarele grele ar fi fost

spălate de infracţiuni şi aruncate la gunoi. Urma desfiinţarea DNA.

Totul cu o condiţie: PSD să câştige alegerile sau, în cel mai rău caz,

reţeaua să nu fie deranjată de justiţie.

Iată că, acum, se înţelege miza alegerilor prezidenţiale.

Infractorii patriei aveau nevoie de sprijin politic şi o marionetă a

fost împinsă în faţă. Marioneta s-a dat însă de gol cu alte legături

dubioase şi a ratat şefia statului. Aşa că, nici DNA nu a mai fost

desfiinţată, nici procurorii nu au mai putut fi ţinuţi în frâu. Doar

PSD îşi mai apără, cu glas stins, oamenii aflaţi la ananghie.

Scandalul este însă prea mare, iar răspunderea protectorilor

politici ai lui Voicu trebuie să funcţioneze măcar acum, când tot

cazul a devenit public.

- 20 -

De aceea, deşi pare iluzoriu să invoc bunul-simţ la asemenea

personaje, cred că ar fi normal ca aceia care se simt părtaşi să facă

un pas înapoi.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ion Rotaru, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul

senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ion Rotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează „O naţiune din ce în

ce mai bolnavă nu va reuşi nicicând să iasă din criză”.

Nu este o noutate faptul că viaţa românilor, departe de a se

îmbunătăţi, s-a degradat continuu. Criza mondială pe care ţara

noastră o resimte acut a lăsat semne adânci nu numai în economia

ţării, dar şi în starea ei de sănătate. Că situaţia este foarte gravă ştim

cu toţii, dar câţi dintre noi au stat să analizeze cum stau, de fapt,

lucrurile şi cum arată ele puse pe hârtie.

Ca să nu vorbesc în continuare la modul general, mă voi referi

strict la judeţul pe care-l reprezint şi la starea de sănătate a

locuitorilor, având convingerea că reflectă în mare parte situaţia din

multe dintre judeţele României. Astfel, numai în ultimul an, la

Brăila s-au înregistrat peste 4 500 de decese cauzate de boli. Asta la

o populaţie de aproximativ 360 000 de locuitori. Cifrele sunt mai

mult decât îngrijorătoare, iar bolile care fac ravagii printre brăileni,

- 21 -

ca şi printre restul românilor, de altfel, sunt: hipertensiunea arterială,

bolile cerebro-vasculare şi infarctul miocardic.

Dacă adăugăm la acestea faptul că, în general, populaţia din

Brăila, dar şi din restul ţării este tot mai îmbătrânită, că oamenii sunt

nevoiţi să suporte condiţii tot mai grele de viaţă, dar şi un stres din

ce în ce mai mare, cauzat, în general, de lipsa mijloacelor financiare,

dar şi faptul că tocmai din aceste motive financiare, oamenii nu-şi

tratează bolile în faza incipientă şi nici nu-şi permit mai apoi

medicamentele care i-ar putea salva, începem să ne facem o idee

despre cât de gravă este, de fapt, situaţia.

Din cei 4 500 de oameni care au murit în anul 2009 la Brăila,

din cauza bolilor, aproape 2 600 de oameni au decedat în urma

problemelor apărute la aparatul circulator. Alte 900 de persoane au

murit din cauza tumorilor, în vreme ce alţi 600 de brăileni au

decedat din cauza complicaţiilor apărute la aparatul respirator şi la

cel digestiv.

Nu în ultimul rând, traumatismele şi otrăvirile au pus capăt

vieţii altor 200 de persoane.

În acest timp, Spitalul Judeţean Brăila are datorii totale către

furnizori de 31 de milioane de lei, respectiv 310 miliarde de lei

vechi, adică aproape 7,5 milioane de euro, din care 25,3 milioane

de lei reprezintă valoarea datoriilor cu termenul depăşit, majoritatea

fiind către furnizorii de medicamente.

Ca să poată funcţiona în condiţii optime, unitatea ar avea

nevoie lunar de circa 9 milioane de lei, însă primeşte de la Casa

- 22 -

Judeţeană de Sănătate doar 6 milioane lei, dintre care 4,8 milioane

de lei reprezintă fondul de salarii.

Spitalul cu 1 210 paturi are, în medie, 4 000 de internări

continue şi alte 3 500 spitalizări de zi.

Pe lângă Spitalul Judeţean Brăila, în judeţ mai există încă

patru unităţi spitaliceşti: Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, spitalul

din Făurei, Spitalul „Sfântul Pantelimon”, Spitalul de

Pneumoftiziologie –toate cu datorii şi bugete subdimensionate.

Situaţia arată destul de asemănător şi în alte localităţi, ceea ce

ne face să tragem un semnal de alarmă legat de starea de sănătate a

populaţiei. Cifrele acestea nu mint, ci reprezintă realitatea la modul

cel mai şocant posibil. Asta este ceea ce se întâmplă cu cetăţenii în

acest moment, iar situaţia dă semne de agravare.

La toate acestea, se adaugă şi faptul că Ministerul Sănătăţii a

anunţat că, probabil, la jumătatea acestui an întreg sistemul de

sănătate va intra în colaps financiar.

Cum se vede situaţia din afara ţării? Un clasament european,

Healthcare Index, efectuat la sfârşitul anului trecut, clasa România

pe penultimul loc dintr-un grup de 33 de ţări europene. Conform

acestui clasament (indicatori de acces), România stă prost la timpul

de aşteptare pentru tratament, destul de prost la drepturile

pacienţilor la informare, cel mai prost la comunicare informatică în

sistemul de sănătate (e-Health), prost la criterii de echitate a

serviciilor furnizate (inclusiv la plăţile informale din sistem) şi

foarte prost la furnizarea de medicamente (inclusiv coplăţi şi acces

la medicamente noi).

- 23 -

Deci lucrurile merg din prost în mai prost, până la foarte prost.

Până când vom tolera însă această stare de fapt? O naţiune din

ce în ce mai bolnavă nu va reuşi nicicând să iasă din criză sau să se

repună pe linia de plutire, nu mai vorbim să evolueze economic.

Pentru ca ţara să meargă mai departe, trebuie ca, înainte de

toate, oamenii să poată merge mai departe, iar pentru aceasta trebuie

ca starea lor de sănătate să se îmbunătăţească.

Este timpul ca responsabilii să-şi facă treaba şi să vină cu

soluţii realiste pentru a revitaliza sistemul sanitar şi pentru a

îmbunătăţi viaţa cetăţenilor.

Este timpul să punem lucrurile la punct şi să realizăm un plan

care să pună sănătatea pe picioare, să pună oamenii pe picioare.

De-abia atunci când cifrele de la nivel local nu vor mai arăta

adevărate tragedii, de-abia atunci vom putea ieşi în faţa

dumneavoastră pentru a vă anunţa că la Brăila, de exemplu, situaţia

s-a îmbunătăţit, iar cifrele pe care le-am prezentat la început au

scăzut. De-abia când şi alţi colegi vor putea face acest lucru,

referitor la judeţele pe care le reprezintă, abia atunci vom şti că

suntem pe drumul cel bun. Până atunci însă guvernanţii şi, mai ales,

Ministerul Sănătăţii trebuie să găsească soluţii potrivite pentru

problemele grave cu care cetăţenii României se confruntă.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Marius-Petre Nicoară, din

partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, domnule

- 24 -

senator, microfonul central. Se pregăteşte domnul senator Alexandru

Pereş, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Domnule preşedinte,

Declaraţia politică se numeşte „Paştele de import”.

Încep declaraţia politică de astăzi cu un sentiment de nostalgie,

gândindu-mă la sărbătorile noastre religioase pe care le cinsteam cu

produse româneşti, atunci când legumele aveau gustul lor de

grădină, când carnea nu stătea sub semnul prelucrărilor, al

injectărilor sau când alimentele, în general, încă nu auziseră de E-uri

şi alţi aditivi şi amelioratori.

Sunt două motive pentru care abordez subiectul alimentelor

care vor fi pe masa românilor de Paşti. În primul rând, în apropierea

sărbătorilor, asaltul de ştiri, studii şi analize ne prezintă o situaţie

ingrată pentru producătorii autohtoni.

Mă refer la faptul că importăm multe dintre produsele

specifice Paştelui, într-un procent crescut. Pe primul loc sunt

legumele, pe care le aducem din Bulgaria, Austria, Turcia, Olanda,

Germania, chiar Siria. În al doilea rând, judeţul Cluj este cunoscut

ca un producător important de legume, cartofi în special, iar această

posibilitate trebuie să reprezintă un avantaj material pe care să-l

punem în valoare, aşa ar fi firesc.

Politica agricolă a judeţului urmează însă linia naţională, fapt

pentru care agricultorii şi asociaţiile agricole nu beneficiază de

sprijin constant şi calibrat la necesităţile zonei.

- 25 -

Piaţa unică la care avem acces, ca stat membru al Uniunii

Europene, funcţionează pentru noi ca sursă de produse, dar suntem

prea puţin valorificaţi ca producători, în ciuda faptului că avem un

mare potenţial şi puteam fi, la această oră, un exportator important

pentru alte ţări.

Mai mult decât atât, putem fi, pentru că avem cu ce să

realizăm surse de produse eco şi bio, atât de căutate în Occident şi

nu numai.

Avansez aici chiar ideea cultivatorilor de cartofi din Cluj, care

pledează acum pentru luarea de poziţie în faţa unor reglementări la

nivel european, care se referă la culturile de cartofi modificaţi

genetic.

Revin la masa românilor în perioada sărbătorii Paştelui, care

conţine din nou produse de import sau provenind de pe piaţa unică,

timp în care producţia românească fie este insuficientă, fie nu este

atractivă din cauza preţurilor ridicate şi asta din cauza lipsei de

sprijin.

În acest sens, consider că pierdem enorm, nevalorificând o

resursă importantă – agricultura.

Acest domeniu apare mereu în discuţii sau în proiecte

legislative pe care le votăm sau nu sub semnul unor planuri

importante ale unei viitoare dezvoltări spectaculoase.

Şi totuşi pare că funcţionează din inerţie sau că nu

funcţionează deloc.

Accentuez, aşadar, importanţa abordării cu maxim interes a

acestui capitol major al economiei româneşti, Parlamentul având şi

- 26 -

el – spun eu – un rol important în grăbirea mecanismelor de

adoptare a unor măsuri de ajutor şi încurajare în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Pereş, din partea

Grupului parlamentar al PD-L. Urmează domnul senator Titus

Corlăţean, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Domnul Alexandru Pereş.

Domnule preşedinte,

Sunt senator de Alba, dar nu am să vorbesc despre Roşia

Montană şi nici despre Maramureş, ci despre o altă acţiune, mult

mai reală şi mult mai actuală din judeţul meu.

Domnule preşedinte,

Onorat Senat,

Prin declaraţia politică de astăzi, intitulată „Cetatea «Alba

Carolina» – inima istoriei Albei Iulia”, doresc să vă prezint un

eveniment de o importanţă deosebită nu numai pentru judeţul Alba,

ci pentru întreaga ţară, ca o oportunitate nesperată, de promovare a

turismului judeţean dar şi naţional, pe plan european.

Între 16 şi 18 martie 2010, Alba Iulia a găzduit un eveniment

internaţional de importanţă majoră: întâlnirea Comitetului 1 al

Ansamblului Regiunilor Europene, organizată pentru prima dată în

România.

- 27 -

În cadrul întâlnirii, la care au participat invitaţi din 18 ţări

europene, s-au analizat efectele negative ale crizei asupra turismului

european, dar şi soluţiile pentru găsirea unui echilibru între

dezvoltarea turistică şi protejarea mediului, subiect dezbătut, de

altfel, la Conferinţa PRESERVE despre turismul sustenabil. Ambele

evenimente s-au desfăşurat în spaţiul istoric al Cetăţii „Alba

Carolina” şi au reunit peste 100 de personalităţi din cele 38 de

regiuni membre în Comitetul 1 al ARE.

Au fost prezente la Alba Iulia atât nume sonore ale forurilor de

turism europene şi ale Parlamentului European în materie de turism,

cât şi reprezentanţi ai Guvernului României şi preşedinţi de

organizaţii nonguvernamentale din domeniu.

Domnul Hakan Sandgren, preşedintele Comitetului 1 al ARE,

a declarat că primirea de care a avut parte aici a fost una dintre cele

mai impresionante din întreaga sa activitate. Domnia Sa s-a arătat,

de asemenea, impresionat de locaţia desfăşurării evenimentului –

Cetatea „Alba Carolina”, pe care a apreciat-o ca fiind cel mai

potrivit loc pentru a discuta despre turismul sustenabil, aceasta fiind

văzută ca şi inima istoriei Albei Iulia, în timp ce specialişti în turism

s-au declarat impresionaţi de lucrările de conservare şi valorificare a

fortificaţiei de secol XVIII, despre care au spus că trebuie să

reprezinte principalul pol de dezvoltare a zonei.

În anul 1994, judeţul Alba a aderat la Ansamblul Regiunilor

Europene (ARE), o organizaţie politică a regiunilor Europei şi

susţinătorul intereselor acestora la nivelul european şi internaţional.

- 28 -

Vocaţia sa este de a aduce împreună regiunile Europei pentru a

le permite să participe la integrarea europeană, având drept scop

organizarea şi dezvoltarea dialogului, a consultanţei şi cooperării

între toate regiunile europene, promovarea participării instituţionale

a actorilor regionali la procesul decizional prin întărirea rolului lor

activ în construcţia Europei.

Singurul birou de reprezentanţă al ARE din Europa Centrală şi

de Sud-Est se găseşte la Alba Iulia, şi cuprinde în aria sa de

competenţă România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru,

Croaţia şi Bosnia-Herţegovina.

Având statut de membru al ARE, judeţul Alba, prin

reprezentanţii săi, a focalizat acţiunile consiliului judeţean pe principii

ce conturează atitudinea de participare activă, pragmatism, buget cât

mai echilibrat dar şi cu obţinerea unui beneficiu maxim pentru

dezvoltarea comunităţii şi promovării imaginii judeţului în Europa.

Iată, sunt şi lucruri demne de remarcat şi de urmat în această

perioadă dificilă pentru România dar şi pentru Europa, iar

administraţiile locale şi judeţene din Alba pot fi considerate

promotori ai acţiunilor de colaborare între diferitele zone ale

Uniunii Europene. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlăţean, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Urmează

domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

- 29 -

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi tratează un subiect de actualitate şi

are titlul „A fi maghiar la putere în România şi a fi român minoritar

în aceeaşi ţară”.

Duminică, 21 martie 2010, am fost invitat şi am participat,

într-o mică comună braşoveană, acolo unde este primar un membru

al Partidului Naţional Liberal, la un spectacol deosebit organizat în

memoria lui Grigore Vieru şi în memoria Doinei şi Ion Aldea

Teodorovici. Am ascultat muzică, am ascultat versuri care până la

urmă vorbeau despre bătălia pentru identitatea românească, bătălia

pentru limba română în Basarabia.

Sala a fost plină ochi şi de maghiari, şi de români care

reprezintă cam 20% din populaţia comunei Teliu, preoţii ortodocşi

şi cel maghiar au fost prezenţi.

Faptul că în România de astăzi se întâmplă un astfel de

eveniment mi se pare un lucru remarcabil. Faptul că, în acelaşi timp,

în anul 2010, se duce o bătălie pentru identitatea românească şi

pentru limba română în interiorul României este, de asemenea, un

lucru remarcabil, dar în sens negativ.

Recenta întâlnire a Forumului Românilor de la Topliţa este un

eveniment din această perspectivă care trebuie tratat cu toată

seriozitatea de către instituţiile statului român, de clasa politică

românească, inclusiv de UDMR, şi minţile raţionale ale minorităţii

maghiare, majoritară în judeţele Harghita şi Covasna.

- 30 -

Pentru că mesajul transmis de românii din judeţele Harghita şi

Covasna, în absenţa reprezentanţilor puterii de dreapta, nu este unul

antimaghiar, ci dimpotrivă, rezoluţia adoptată exprimă dorinţa de

convieţuire în pace, în armonie între români şi maghiari, cu

respectarea în egală măsură a drepturilor românilor din Harghita şi

Covasna, a Constituţiei şi legilor ţării.

Cred că ar fi util ca liderii UDMR, mai ales cei cu

responsabilităţi în Guvernul României, să-şi facă timp şi să se

întâlnească cu asociaţiile româneşti din cele două judeţe. Ar putea

afla direct de la sursă problemele care îi frământă pe românii din

cele două judeţe: cele legate de utilizarea sau neutilizarea limbii

oficiale în administraţia locală, probleme legate de angajări, de

educaţia în limba maternă – limba română –, chestiuni legate de

simbolurile importante şi pentru români, nu doar pentru maghiari.

Trebuie să fim foarte clari: românii au acelaşi drepturi ca şi

concetăţenii lor maghiari şi vreau să fie reţinută această formulare,

pentru că, în alte părţi, ceea ce se spune de obicei este că minoritarii

trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi majoritarii. La noi, s-a ajuns

la o situaţie diferită. Trebuie ca minţile lucide, raţionale din UDMR

să înţeleagă, cu adevărat, ceea ce se întâmplă, de fapt, în teren, cu

nişte cetăţeni ai României şi să iasă din carapacea etnică în care îşi

desfăşoară acţiunea politică: administraţia locală la nivelul

primarilor, la nivelul preşedinţilor consiliilor judeţene. Consilierii

judeţeni şi cei locali, până la prefecţi, sunt în marea lor majoritate

maghiari. În administraţiile locale, corespondenţa, documentele sunt

redactate, cel mai adesea, numai în limba maghiară, la angajări

- 31 -

devine o condiţie obligatorie ca limba maghiară să fie cunoscută,

limba oficială, „regională” este, iată, statuată alta decât limba

oficială a statului român – limba română, plus arborarea altor

simboluri pe clădirile oficiale de la nivel local.

Presiunea este într-adevăr foarte mare, iar semnificaţia pe care

conaţionalii noştri români o dau acestor evenimente reprezintă, de

fapt, excluderea limbii române şi a identităţii româneşti. Asta în

condiţiile absenţei ruşinoase a reacţiei instituţiilor statului în frunte

cu şeful statului până la prefecţi, strict în limitele competenţelor

legale pe care le au şi care le sunt garantate. Limba maghiară este

utilizată potrivit prevederilor legale. Legea prevede foarte clar:

folosirea acestei limbi în administraţie, în justiţie, în şcoală.

Minoritatea maghiară are reprezentanţi în Guvernul României şi în

administraţia locală.

Interesul coexistenţei paşnice este mult mai profund pentru toţi

actorii politici responsabili în această ţară, inclusiv din UDMR,

decât agitaţia stimulată de nişte minţi rătăcite.

Şi, încă ceva. Harghita şi Covasna, aşa-zisul Ţinut Secuiesc

sunt România, iar pancarta afişată la Cluj, şi eu personal o consider

ofensatoare, o provocare faţă de care nu a existat vreo replică din

partea conducerii UDMR, ci dimpotrivă.

Cred că ar fi necesar ca liderii politici ai partidelor politice din

România să stea la aceeaşi masă, raţional, să discute între ei şi să

revadă traseul parcurs de România în ultimii 20 de ani, de unde am

plecat în ianuarie 1990 şi unde suntem acum, inclusiv cu contribuţia

UDMR. Minoritatea maghiară are astăzi un cuvânt de spus în

- 32 -

deciziile politice şi economice luate în ţară, în Guvern în Parlament,

în administraţiile locale şi este bine că este aşa, doar că liderii

politici, cetăţeni români de etnie maghiară au şi responsabilităţi,

unii, cei cu rang de ministru în Guvernul României şi faţă de

cetăţenii români de etnie română din Harghita şi Covasna şi trebuie

să respecte aceste responsabilităţi. Asta înseamnă, în primul rând,

deschidere, dialog şi respectarea Constituţiei.

Un ultim cuvânt despre legile importante aflate pe agenda

Parlamentului în chestiunile legate de regionalizare: Statutul

minorităţilor naţionale. Poziţia PSD-ului este foarte clară: nimic din

cea ce este neconstituţional nu va trece în Parlament. Încă ceva; „În

România limba oficială este limba română” spune Constituţia, şi tot

Constituţia spune la art.152 alin (1) că nu poate forma obiectul

revizuirii, între altele, limba oficială.

Înainte de a face declaraţii publice, unii lideri politici ar trebui

să recitească legea fundamentală pentru reîmprospătare, asta nu

înseamnă că limba minorităţii nu poate fi folosită corect şi în

avantajul celor direct interesaţi. Tot legea română spune foarte clar

acest lucru. Important este să avem bună-credinţă şi raţiune, în ceea

ce discutăm şi decidem împreună maghiari aflaţi la guvernare în

România şi români aflaţi în opoziţie politică în aceeaşi ţară. Vă

mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator Corlăţean.

- 33 -

Dau cuvântul domnului senator Mario-Ovidiu Oprea, din

partea Grupului parlamentar al PNL. Urmează domnul senator

Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Mi-am intitulat declaraţia politică „Iadul este pavat cu bune

intenţii”. Am ales acest titlu pentru declaraţia politică deoarece mi s-a

părut că ilustrează sugestiv aşa-numitul raport anticriză, prezentat de

prim-ministrul Emil Boc, zilele trecute în faţa Camerei Deputaţilor.

Într-o Românie care, potrivit ultimelor date Eurostat, ocupă

locul cinci în clasamentul ţărilor Uniunii Europene, din punctul de

vedere al ritmului de creştere a şomajului, şi în care conform

aceleiaşi surse, unul din trei şomeri români nu are loc de muncă, în

care 6 dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării sunt printre cele

mai sărace din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare fiind la

nici jumătate din media europeană, domnul premier ne linişteşte. În

opinia Domniei Sale nu avem motive de îngrijorare, pentru că, iată,

după un an şi jumătate de bâlbâieli, inconsecvenţă şi erori

legislative s-au găsit 28 de măsuri anticriză. Îngăduiţi-mi să fac o

scurtă recapitulare a „succesurilor” Guvernului Boc de până acum:

o Lege a salarizării unice aplicată haotic cu urmări directe asupra

nivelului de trai al românilor, o Lege a pensiilor care în termeni reali

le va reduce, intrarea în insolvenţă şi în faliment a tot mai multor

întreprinderi, un sistem de sănătate ce se apropie cu paşi mici, dar

sigur, de colaps.

- 34 -

Ar fi de precizat faptul că, potrivit unor date recente, ritmul

falimentelor a ajuns la 70 în fiecare zi, în timp ce creditele pentru

cele 32 000 de companii intrate în faliment anul trecut însumează

2,5 miliarde de euro. Iată cifre care dau frisoane chiar şi unui

nespecialist.

Faţă de problemele cronice care copleşesc România, premierul

persistă în eroare şi ne prezintă o listă de bune intenţii, care, la o

analiză atentă, arată că este vorba de o abordare superficială,

nerealistă, ba chiar o deformare a realităţii, pentru că nu poţi afirma

că avem o rată a şomajului cu 2% mai mică decât media europeană,

când, în fapt, perspectiva este ca aceasta să crească de la 8% la 10%.

Nu poţi vorbi de program de creştere a investiţiilor străine fără

infrastructura adecvată, în condiţiile în care piaţa cimentului a

crescut cu 30%, a utilajelor de construcţii cu 70%, iar reabilitarea a

10 000 de km de drumuri reprezintă, şi aceasta, doar o intenţie.

În ceea ce priveşte schemele de garantare pentru firme prin

„CEC Bank” şi „EximBank”, nu există nicio informaţie privind

numărul firmelor sau impactul în economie în timp ce majoritatea

firmelor nu fac faţă fiscalităţii excesive şi lucrează la negru.

A pretinde că stimulezi mediul de afaceri prin neimpozitarea

profitului reinvestit este cel puţin o naivitate, întrucât acestea

neavând profit, nu au cum să fie, astfel, ajutate.

Alte măsuri ca cea privind, „Prima Casă” sau „10 case pentru

specialiştii din mediul rural” rămân tot la capitolul intenţii, întrucât

o evaluare reală a Programului „Prima Casă” se va putea face abia

după ce se va afla câte garanţii trebuie plătite.

- 35 -

Pe de altă parte, cota redusă de TVA de 5% pentru cumpărarea

de locuinţe noi a fost introdusă de Guvernul Tăriceanu.

Simplificarea sistemului fiscal, respectiv, reducerea birocraţiei, a

evaziunii fiscale, nu în ultimul rând a corupţiei, dar, în paralel,

creşterea investiţiilor publice reale ar trebui să fie urgenţele

Guvernului Boc.

Eu nu mi-am propus aici o analiză exhaustivă a măsurilor

prezentate cu emfază de prim-ministrul în faţa Parlamentului ca să

rămân în aceeaşi notă a titlului declaraţiei mele, nu aceasta a fost

intenţia mea, dar faptul că domnul Boc ne asigură că România este

pe drumul cel bun şi că anul 2010 va însemna ieşirea din recesiunea

economică mi se pare, cel puţin, stupefiant.

România continuă să rămână o ţară în care toate deciziile

importante emană de la administraţia centrală. Poate tocmai de aici

derivă şi dificultatea de a aborda cu realism problemele sociale care,

iată, devin tot mai acute.

Cele 28 de măsuri prezentate de premier, aşa-zise măsuri luate,

şi celelalte 7 pe cale de a fi luate nu reprezintă în realitate decât

expresia cea mai pură a unei abordări lipsite de seriozitate a crizei în

toată complexitatea sa.

A-i îndemna pe români să lase de o parte demagogia şi

populismul echivalează cu expresia: „Hoţul strigă hoţii”. Cum altfel

ar putea fi numită nonşalanţa ipocrită cu care premierul se

adresează românilor, adică, tocmai acelora care suportă în mod

direct şi nefast consecinţele crizei, îndemnându-i – culmea! – să nu

fie demagogi şi asigurându-i că anul acesta vom ieşi din recesiune.

- 36 -

Stimaţi colegi, aş încheia cu un citat al unui autor italian, pe

numele său Ignazio Silone, care sună astfel: „Orice Guvern are două

braţe: unul lung, cu care ia de la toată lumea, şi unul scurt, cu care

dăruieşte celor apropiaţi”.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare pe domnul senator Nicolae Dobra, din

partea Grupului parlamentar al PD-L, şi se pregăteşte, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul senator

Valer Marian.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Nicolae Dobra:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Sigur, declaraţia politică a domnului senator mi-a amintit de

faptul că dânşii nu au guvernat niciodată şi premierul lor n-a avut un

braţ lung, ci probabil unul foarte scurt, pe care dânşii l-au văzut. Dar

asta e regula: când uiţi repede, vorbeşti mult.

Prin declaraţia mea politică, intitulată ,,Unire-n cuget şi-n

simţiri – 190 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza”, doresc

să mă refer la un eveniment care s-a întâmplat la sfârşitul acestei

săptămâni. Săptămâna trecută, deci pe 20 martie, s-au împlinit 190

de ani de la naşterea unui mare român. Este vorba de Alexandru

Ioan Cuza.

- 37 -

Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a

fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional

România.

Personalitate puternică, Alexandru Ioan Cuza a fost apreciat

atât de colegii lui, cei favorabili unirii, cât şi de conservatori. Din

această cauză a şi fost ales în 5 ianuarie 1859, la Iaşi, şi în 24

ianuarie 1859, la Bucureşti.

Pentru acţiunile sale energice în folosul naţiei române, a fost

cunoscut şi apreciat şi peste hotare. Cuza a participat activ la

mişcarea revoluţionară din 1848 din Moldova şi a luptat pentru

unirea principatelor, fiind reprezentantul zonei Galaţi în Divanul

ad-hoc de la Iaşi, care reprezenta corpul legiuitor pentru realizarea

unirii celor două principate.

La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la

24 ianuarie, a fost ales domn al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se

astfel unirea celor două ţări române, lucru care, într-o anumită

măsură, încălca convenţiile internaţionale cu privire la România.

Practic, 24 ianuarie 1859, dată la care s-au unit Moldova şi

Ţara Românească sub Alexandru Ioan Cuza, a provocat largi

dezbateri în rândul politicienilor epocii, dar a finalizat un proces

istoric îndelungat. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută

activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către

puterea suverană şi puterile garante. Demersurile acestuia de la

Paris şi Berlin, precum şi de la Istanbul au făcut posibil ca actul

unirii, expresia voinţei corpurilor legiuitoare din cele două

principate, să fie recunoscut şi pe plan internaţional.

- 38 -

Sub conducerea sa, s-a desăvârşit Unirea Principatelor Române, pe

calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat

în ianuarie 1872, când Moldova şi Ţara Românească au format un

stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala

la Bucureşti, cu o singură adunare legiuitoare şi un singur Guvern.

Cuza a fost obligat să abdice în 1866, de către o largă coaliţie,

numită „monstruoasa coaliţie”. El putea să ceară sprijinul Apusului

pentru a rămâne, dar a refuzat acest lucru şi a plecat în exil.

Cuza este cunoscut în istorie şi pentru reformele sale. După

realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul

său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu, au iniţiat reforme

importante privind secularizarea averilor, reforma agrară, Codul

penal, Legea obligativităţii învăţământului primar. Au fost elaborate

Codul civil şi Codul penal, s-au înfiinţat universităţi, Universitatea

din Iaşi, pe care domnul profesor o cunoaşte foarte bine, şi cea din

Bucureşti şi a fost constituită armata naţională, ca un garant al

existenţei statului român.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator, pentru acest reper istoric.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian. Din partea

Grupului parlamentar al PNL, se pregăteşte doamna senator

Minerva Boitan.

Domnul Valer Marian:

Declaraţia mea politică este intitulată „Bolşevism portocaliu”.

- 39 -

Actuala guvernare portocalie recurge tot mai frecvent la

metode de sorginte bolşevică pentru a acapara toată puterea în

România. Parlamentarii şi, implicit, Parlamentul, ca reprezentant

suprem al poporului şi simbol al democraţiei, sunt continuu

demonizaţi şi discreditaţi printr-o propagandă populistă şi deşănţată,

susţinută îndeosebi de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul

Emil Boc, culminând cu demersurile declanşate pentru desfiinţarea

Camerei superioare, Senatul.

Ca paranteză şi ca dovadă că istoria se poate repeta, după

câştigarea prin fraudă a alegerilor parlamentare din noiembrie 1946,

şi bolşevicii români au desfiinţat Senatul din ordinul comisarului

sovietic Andrei Vîşinski.

Administraţia publică – îndeosebi ministerele, agenţiile şi

instituţiile deconcentrate – a fost politizată ca niciodată în istoria

post-comunistă a României, fără să se ţină cont de atât de clamatele

criterii de competenţă şi experienţă. Societatea civilă, de la sindicate

şi organizaţii de pensionari, până la organizaţii ecologiste, nu este

consultată în principalele probleme de pe agenda legislativă. Presa a

fost înjunghiată pe la spate, în contextul actual de criză economică,

soldat, ca urmare a reducerii drastice a publicităţii comerciale, cu

închiderea unor publicaţii sau reduceri de tiraje, de formate şi de

personal, prin interzicerea publicităţii de stat printr-un memorandum

recent adoptat de Guvernul Boc.

Ce este mai grav, pentru a-şi atinge obiectivele, actuala putere

portocalie asmute categorii socio-profesionale unele împotriva altora:

angajaţii împotriva pensionarilor, tinerii împotriva vârstnicilor,

- 40 -

angajaţii din mediul privat împotriva angajaţilor bugetari, săracii

împotriva bogaţilor.

În ultimele săptămâni, principalul obiectiv al puterii portocalii

din România a devenit obţinerea celei de-a doua funcţii în stat prin

schimbarea domnului Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al

Senatului. Pentru atingerea acestui obiectiv, reprezentanţii puterii

portocalii nu se dau în lături de la nimic, începând de la încălcarea

brutală a Constituţiei şi interpretarea forţat neconstituţională a

Regulamentului Senatului, până la uzul minciunii sfruntate şi apelul

la violenţă fizică. Dovedind un spirit juridic rudimentar şi încurcând

capra cu varza, reprezentanţii PD-L au solicitat mai întâi

suspendarea şi apoi revocarea preşedintelui Senatului din motive

inventate şi forţate. Ulterior, un senator PD-L cu studii juridice, om

al legii, ca fost procuror şi actual avocat, rector universitar la o

facultate de drept şi secretar al Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, a făcut o declaraţie publică

terifiantă, în scop de intimidare, preluată de posturi TV, jurnale şi

portaluri de ştiri online: „Dacă Geoană refuză să introducă cererea

noastră de revocare pe ordinea de zi, chemăm chestorul şi îl scoatem

afară din sală.”

Apelul la forţă a fost reiterat după o săptămână de un alt

senator PD-L care deţine funcţia de secretar al Senatului, prin

următoarea declaraţie făcută la un post naţional de televiziune:

„Până la urmă, o să ajungem să punem chestorul să-l scoată afară

din sală pe Mircea Geoană.” Asemenea declaraţii constituie, în mod

- 41 -

evident, un apel la forţă, un abandon al dialogului şi al argumentelor

juridice, o sfidare a democraţiei şi a bunului-simţ.

Iar un alt senator PD-L, cu rang de vicepreşedinte al Senatului,

ne-a spus cu nonşalanţă, în plen, că Mircea Geoană a fost propus în

funcţia de preşedinte al Senatului nu numai de Grupul parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, ci şi de cel al PD-L, dând astfel de înţeles

că, în baza principiului simetriei actelor juridice, şi Grupul

parlamentar al PD-L ar avea dreptul să solicite revocarea din funcţie

a actualului preşedinte al Senatului. Numai că în stenograma şedinţei

de constituire a Senatului României, din 19 decembrie 2008, scrie

negru pe alb că Grupul senatorilor PD-L nu are nici o propunere

pentru funcţia de preşedinte al Senatului, acest grup votând doar

propunerea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Stimaţi colegi, un act de o gravitate deosebită s-a produs sub

ochii întregii ţări când, asaltat şi speriat de scandările şi de atacul cu

zăpadă al sindicaliştilor de la Cartel Alfa, care pichetau Guvernul în

Piaţa Victoriei, premierul Emil Boc s-a apărat, afirmând că nu sunt

bani pentru a fi mărite salariile şi pensiile mici, întrucât

parlamentarii nu adoptă Legea privind sistemul unitar de pensii

publice pentru a nu-şi pierde pensiile speciale.

Pe de o parte, această afirmaţie constituie o minciună

sfruntată, din cel puţin trei puncte de vedere:

În primul rând, Senatul României a aprobat cererea Guvernului

privind dezbaterea în regim de urgenţă a Legii unitare a pensiilor şi

proiectul de lege a fost analizat în majoritatea comisiilor permanente,

dar coaliţia majoritară de guvernare, constituită de PD-L, UDMR şi

- 42 -

parlamentarii independenţi, nu s-a mobilizat în vederea dezbaterii şi

aprobării acestei legi în plenul Senatului, ci s-a concentrat şi concertat

pe schimbarea din funcţie a preşedintelui Camerei superioare a

Parlamentului.

Devine tot mai plauzibil că prin blocarea activităţii legislative

a Senatului, reprezentanţii PD-L au urmărit şi urmăresc adoptarea

tacită a Legii privind sistemul unitar de pensii publice, temându-se,

probabil, că nu va trece la vot ori că proiectul Guvernului va fi

modificat substanţial.

În al doilea rând, conform unei situaţii statistice furnizate de

Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, la

finele lunii ianuarie 2010 erau în plată 8 236 de beneficiari de pensii

speciale, din care 519 erau parlamentari pensionari. Pensia medie

lunară a acestor parlamentari se cifrează la 3 645 de lei, iar

cuantumul anual al pensiilor parlamentarilor reprezintă o milionime

din PIB-ul României, fiind deci evident că nu cu aceşti bani se pot

majora salariile şi pensiile mici ale românilor.

În al treilea rând, toate partidele parlamentare, nu numai PD-L,

ci şi PSD, PNL şi UDMR, au depus în cursul anului trecut proiecte

legislative pentru anularea pensiilor speciale ale parlamentarilor,

existând deci o unanimitate politică în acest sens.

Pe de altă parte, afirmaţia premierului Boc constituie un

atentat grav la democraţie, o instigare a maselor împotriva

parlamentarilor şi a Parlamentului, intrând sub incidenţa infracţiunii

de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Stimaţi colegi,

- 43 -

După asemenea atacuri grave împotriva democraţiei, orice este

posibil şi nu este exclus şi exagerat să ne aşteptăm la o lovitură de stat

de genul celei date de generalul Napoleon Bonaparte în 18 brumar

1799, prin care să fim alungaţi cu forţa din Parlament, mai ales că

actuala coaliţie majoritară are la îndemână o astfel de strânsură a

generalului Gabriel Oprea, despre care am aflat de la un parlamentar

independent că este pe cale de a dezerta din nou, că în postura de

ministru al apărării naţionale i-ar fi avansat pe parlamentarii săi

independenţi la grad de colonei, de la sergenţi şi locotenenţi, şi ar fi

pus un croitor să le ia măsura pentru uniforme militare. Aşa că păzea

şi la o dictatură a coloneilor, ca în Grecia, în perioada 1967 – 1973!

Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator

Minerva Boitan, iar din partea Grupului parlamentar al PD-L se

pregăteşte ultimul pe lista senatorilor PD-L, domnul senator Gabriel

Mutu.

Doamna senator, aveţi cuvântul.

Doamna Minerva Boitan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a-mi prezenta declaraţia politică, vreau să-i

amintesc colegului de la PD-L care l-a comemorat pe domnitorul

Cuza, domnitorul reformelor, cum îmi place mie să-i spun, că el este

cel care a înfiinţat Senatul, dar partidul Domniei Sale este cel care

doreşte desfiinţarea Senatului. (Aplauze)

- 44 -

Sau poate că doriţi să schimbaţi istoria? Nu ştiu. Rămâne de

văzut.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la inconsecvenţa

de pe scena politică şi la evoluţia clasei politice în mandatul

Băsescu II.

Nu doresc să fac afirmaţii despre defectele sau calităţile

preşedintelui Băsescu, nici ale partidului său, eu mă voi referi doar

la inconsecvenţele politice ale celor care, din adversari, au devenit

parteneri într-o anumită conjunctură. Chiar preşedintele Băsescu

afirma că este împotriva migraţiei politice a parlamentarilor,

bineînţeles, rememorând perioada de guvernare a lui Adrian

Năstase, dar se pare că acum susţine Grupul independenţilor, foşti

dependenţi şi apropiaţi ai lui Năstase. Deci tocmai cei care îl

denigrau politic pe Traian Băsescu în 2004 acum îi sunt aliaţi.

În toamna lui 2004, o serie de lideri marcanţi ai actualului

Grup al independenţilor, atunci membri de marcă ai PSD-ului,

declarau că îl vor susţine pe Traian Băsescu şi PD-L-ul când îşi vor

vedea ceafa. Bănuiesc că o parte din senatorii independenţi şi-au

văzut ceafa, că altă explicaţie nu am privind efervescenţa susţinerii

puterii actuale.

Ce mă surprinde foarte mult este că un anumit partid politic,

care se consideră de dreapta, sprijină prin orice mijloace, am văzut,

chiar parlamentare, înfiinţarea unui partid socialist, un partid de

stânga, contrar aşa-ziselor sale principii de dreapta, de unificare a

dreptei, de adversar al stângii sau poate că acest partid consideră că

reunificarea dreptei se poate face numai prin sprijinirea şi

- 45 -

consolidarea stângii. Şi, apropo de inconsecvenţă, o să-l citez pe

domnul Mircea Cărtărescu, un susţinător al preşedintelui, care şi-a

schimbat opiniile în ultima vreme.

Citez: „Oricâte idei generoase ai vedea, oricât de mult ai dori

binele naţiunii, nu poţi face nimic încredinţând puterea unei clici

crescute în jurul unui om, unor profitori ai vremurilor bune şi ai

vremurilor proaste, unor oameni teribil de competenţi când e să-şi

sporească averea şi total derutaţi când e să ia măsuri ca România să

nu se trezească în situaţia Greciei, bunăoară.

Din păcate, PD-L a ajuns imaginea în oglindă a PSD-ului. Ce

reformă morală, economică, financiară sau de orice alt fel vrei să

faci când ai voinţa şi curajul să scapi de baronii din propriul partid?”

Am încheiat citatul.

Având în vedere acest citat şi ţinând cont, bineînţeles, de unele

declaraţii pe care le face PD-L acum, se pare că PD-L va avea totuşi

un mod de abordare socialist, probabil, undeva la dreapta PSD-ului,

pentru că, altfel, nu înţelege sprijinirea înfiinţării unui partid de stânga.

Ce regret eu foarte mult este că în acest joc au intrat şi foşti

colegi naţional liberali care credeam că au mentalitate de dreapta

onorabilă şi nu compromisă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Circul care a fost în Senatul României, timp de două

săptămâni, şi care sper ca astăzi să nu mai continue într-o altă

formă, a pus în evidenţă două aspecte.

Pe de o parte, am văzut, pentru prima dată, că a apărut un nou

sentiment în politica românească, şi anume ura politică. Ura

- 46 -

politică la adresa unui om, indiferent de poziţia sa în stat. Şi al

doilea aspect, este imaginea pe care au oferit-o tineri parlamentari,

care copiază modele de oratorie, modele de la sfârşitul anilor 40 şi

începutul anilor 50 şi, dacă nu mă credeţi, vă rog să vă întrebaţi

bunicii sau să căutaţi în arhivele naţionale despre aşa-zisele

dezbateri parlamentare şi despre manifestele publice, de fapt,

monologurile politice ale liderilor din acea vreme, din anii 40-46

sau instigările la ură de clasă manifestată în anii 47-55.

Şi ca o reîntoarcere în timp, la fel cum în 46 exista o criză

economică şi financiară rezultat al celui de-al Doilea Război

Mondial, o secetă şi o sărăcie socială, care au conţinut pretextul

impunerii măsurilor politice de noua putere comunistă, şi acum, prin

lupte de culise politice, scandalurile de corupţie dictate de diferite

interese, se încearcă să se impună un nou regim şi nu definit de

doctrine, ci de anumite culori.

Din dorinţa de a avea puterea totală, poate iluzorie,

parlamentarii PD-L şi aliaţii lor, în acest moment, la fel, probabil, ca

şi preşedintele Băsescu, au uitat că nu noi, naţional liberalii, şi

probabil nici PSD-ul nu suntem adversarii lor. Criza economică,

situaţia financiară a bugetului statului, lipsa investiţiilor în

economie, lipsa locurilor de muncă, inflaţia simţită crunt în

buzunarele românilor, sărăcia care se răspândeşte mai repede decât

orice pandemie, sunt adevăraţii adversari ai puterii.

Dar, ştiu eu, poate din indiferenţă, poate lipsă de inspiraţie în

actul guvernării, faptul că nu se pune interesul naţiunii deasupra

interesului personal, puterea actuală uită o situaţie foarte pragmatică

- 47 -

şi actuală. În primă eră a globalizării, a concurenţei acerbe între

naţiuni, există un nou război. Al comerţului, al industriilor, al

marketingului turistic, al cererii şi ofertei produselor economice

oferite de fiecare ţară a lumii. iar România, doamnelor şi domnilor

senatori, nu oferă nimic din acest mecanism al afacerilor globale.

Atunci, lansez şi eu o întrebare de dezbatere parlamentară. Cu ce

atragem interesul altor naţiuni asupra oportunităţilor geo-economice

la care se referă această ţară?

Vă rog să reflectaţi la aceasta şi, dacă vă gândiţi să blocaţi din

nou lucrările Senatului, cred că ar fi mai bine să adoptăm o politică

constructivă, să găsim metode de dezvoltare reală a acestei naţiuni.

Pentru că obţinerea unei puteri politice absolute într-o ţară sărăcită şi

cu un legislativ slăbit şi compromis generează doar o iluzie de putere.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamna senator.

Ultimul înscris pe lista de vorbitori, domnul senator Gheorghe

Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul senator Gabriel Mutu a depus declaraţia politică.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi am denumit-o „Guvernul Boc

se joacă cu cartea ţării noastre”.

Domnule ministru Adriean Videanu, apreciez sincer corectitudinea

informaţiilor prezentate de dumneavoastră, dar, într-adevăr, profitul

- 48 -

absolut în industria energetică a crescut substanţial, mai ales în ultimele

patru luni, în lunile de iarnă. Repet, apreciez, în mod deosebit, faptul că

ne-aţi adus la cunoştinţă aceste aspecte prezentate atât de corect şi

coerent, aspecte pe care, de altfel, le cunoaştem şi noi, cu precădere

pensionarii sau profesorii, când vin facturile la energie şi gaze, dar, mai

ales, când le plătesc, dacă mai au cu ce.

Optimismul aflat la Ministerul Economiei, Comerţului şi

Mediului de Afaceri şi la domnul ministru în ceea ce priveşte

relansarea economiei româneşti în următoarea perioadă întăreşte

disperarea românului. Este evident că vor urma scumpiri mult

aducătoare de profit absolut. Sunt convins că toţi cetăţenii acestei ţări

sunt mândri de aceste creşteri economice în rândul societăţilor de

profil, ţinând cont de aspectul cel mai important, că fiecare

consumator a contribuit cu vârf şi îndesat la aceste profituri fabuloase.

Tot ce nu înţeleg din această euforie generalizată, lansată de

domnul Adriean Videanu, de ce nu au şi consumatorii plătitorii

direcţi cotă parte din profitul absolut al acestor societăţi. Da. De ce?

Gazul ne este vândut sau livrat la preţ de import, deşi mai mult de

jumătate din consum este din resurse proprii sau doar pentru faptul

că un grup de interese face bani pe spatele românilor? Suntem

cumva mai proşti decât alţii sau mai săraci în resurse naţionale sau

instituţiile care verifică cotaţiile şi avizează preţurile ne vând pe noi,

pe toţi, ca naţiune, ca ţară?

Nu suferim de bariere psihologice de neîncredere în economia

românească. Ne este necesar să vină Adriean să ne elimine nimic,

pentru că atâta timp cât pensionarii, profesorii, educatorii, şomerii

- 49 -

etc. plătesc cu greu, cu foarte greu facturile la energie electrică şi

gaze, din venituri personale mult mai mici decât ale grecilor, nu

cred că suferă nimeni şi de niciun fel de labilitate de credinţă, ba

este vorba de prea multă credulitate şi încredere.

Suntem bătaia de joc a unora de-ai noştri, români de-ai noştri

care ne vând.

Oare pionieratul şi incursiunile iniţiate de TransGaz şi

RomGaz - vezi exploatarea unor câmpuri din Kurdistan, susţinute

de de Adriean Videanu, cel care riscă şi investeşte - nu vor fi

susţinute cu sârg de buzunarele noastre sau, de fapt, noi suntem cei

care riscăm şi alţii încasează potul cel mare, jucat pe cartea ţării

noastre. Da, cartea aceea în trei culori, jucată de fiecare dată de

orice politician cu dare de mână. Şi ca să nu uităm de tot tabloul

creşterilor economice, e bine să amintim de creşterea preţurilor la

pompă în România, una din cele mai mari creşteri din Uniunea

Europeană, potrivit datelor prezentate de Departamentul energetic al

Comisiei Europene. Şi aici s-a mers pe cartea noastră, pe banul din

buzunarul nostru, buzunarul personal al românului, în felul acesta,

poate, cetăţeanul român nu o să mai ceară autostrăzi, nu o să mai

poată să-şi ducă copiii la şcoală, deci, nu va mai fi nevoie de

educaţie şi nu o să mai poată să ajungă la serviciu şi va cere să stea

în şomaj, şi uite-aşa, Guvernul Boc a scăpat de toată grija de zi cu

zi. Amin!

Şi cartea în trei culori, roşu, galben şi albastru, se joacă iar şi

iar. Să nu uitaţi! Cartea asta câştigătoare, la un moment dat, îşi va

- 50 -

cere tributul şi nimic şi nimeni nu vă va mai investi cu încredere,

nici aliaţii şi nici prietenii.

Guvernul Boc, cartea în trei culori poate fi cel mai mare

prieten, dar poate fi şi cel mai mare duşman.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Daţi-mi voie să vă informez că doamnele şi domnii senatori au

depus declaraţiile politice, care vor face parte din stenograma

şedinţei noastre: doamna senator Mihaela Popa, domnii senatori

Petru Başa, Ion Ruşeţ, Gheorghe David, Valentin Calcan, Iulian

Urban, Gabriel Mutu, Dorel Borza, Ion Ariton, Mihai Niţă şi Mihail

Hărdău – din partea Grupului parlamentar al PDL; doamna senator

Doina Silistru, domnii senatori Adrian Ţuţuianu, Mihăiţă Găină şi

Dan Voiculescu – din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC; domnii senatori Cornel Popa şi Emilian-Valentin

Frâncu – din partea Grupului parlamentar al PNL şi domnii senatori

Sorin-Serioja Chivu şi Corneliu Grosu – Grupul parlamentar al

senatorilor independenţi.

Declaraţii politice neprezentate în plenul Senatului:

Doamna Mihaela Popa:

Declaraţia politică se intitulează ,,21 martie – Ziua

Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”.

Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

este celebrată în fiecare an pe 21 martie. În această zi, în 1960,

poliţia a deschis focul şi a omorât 69 de persoane, participanţi la o

- 51 -

demonstraţie paşnică din Sharpeville, Africa de Sud. Aceste

evenimente tragice au condus la adoptarea Convenţiei Naţiunilor

Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

Proclamând această zi în 1966, Adunarea Generală a

Naţiunilor Unite a invitat comunitatea internaţională să-şi dubleze

eforturile pentru a elimina toate formele de discriminare rasială.

În România, ziua de 21 martie a fost declarată „Ziua împotriva

discriminării rasiale” încă din 1966, iar ţara noastră este semnatară a

celor mai importante documente în materie de drepturile omului şi

discriminare.

Această zi are rolul de conştientizare în rândul opiniei

publice cu privire la pericolele pe care le reprezintă rasismul,

xenofobia şi intoleranţa, precum şi cu privire la importanţa protejării

şi promovării drepturilor omului.

România se confruntă cu probleme generate de discriminarea

bazată pe gen, etnie, dizabilităţi, statut social, situaţia devenind

alarmantă din punct de vedre al respectării drepturilor copiilor romi.

Deşi există cadru legislativ, unele legi discriminează, indirect, prin

neaplicarea lor, prin aplicare selectivă sau prin lipsa normelor de

aplicare.

Principalele situaţii discriminatorii au legătură cu accesul la

diferite servicii şi implică cel mai adesea reprezentanţi ai

autorităţilor publice locale. Se remarcă un tratament discreţionar în

ce priveşte acordarea ajutorului social, accesul la servicii de

asistenţă sanitară, dar şi socială, dreptul la obţinerea unei locuinţe,

dar şi dreptul la educaţie. În acest sens, o educaţie de calitate,

- 52 -

obligatorie şi accesibilă pentru toţi, în egală măsură, este esenţială

pentru a lupta împotriva rasismului şi discriminării rasiale în

societatea noastră.

Incidentele cu caracter rasist dintre tineri se multiplică în

întreaga Europă. Şcoala este locul unde eforturile noastre pentru

încetarea acestei tendinţe reuşesc sau eşuează. Comisia Europeană

împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) a Consiliului Europei a

publicat o „Recomandare”, care cuprinde o listă de măsuri specifice

care pot fi uşor puse în aplicare şi care încurajează guvernele să

întreprindă o acţiune imediată.

Recomandarea privind lupta împotriva rasismului şi

discriminării rasiale în cadrul şi prin intermediul educaţiei şcolare

cere guvernelor să efectueze studii cu privire la situaţia copiilor

aparţinând grupurilor minoritare în sistemul şcolar şi să pună în

aplicare politici coerente pentru rezolvarea problemelor cu care se

confruntă aceşti copii.

Recomandarea propune, în egală măsură, crearea unui sistem

care să permită observarea şi sancţionarea incidentelor cu caracter

rasist şi o sensibilizare pe scară largă în ceea ce priveşte această

problemă. Întregul personal didactic trebuie să fie pregătit să lucreze

într-un mediu multicultural şi să răspundă necesităţilor elevilor

proveniţi din medii diferite.

Într-o eră în care globalizarea şi tehnologia au contribuit

considerabil la apropierea dintre oameni, avem datoria să

materializăm noţiunea de familie umană bazată pe egalitate,

demnitate şi solidaritate şi să facem secolul al XXI-lea un secol al

- 53 -

drepturilor omului, al eradicării rasismului, discriminării rasiale şi al

realizării unei reale egalităţi de şanse şi de tratament pentru toţi

indivizii şi popoarele.

Domnul Petru Başa:

Declaraţia politică este intitulată ,,Problema lipsei de

eficacitate în gestionarea şi managementul recuperării şi colectării

amenzilor contravenţionale”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Declaraţia politică de astăzi va face referire la o problemă

importantă a administraţiilor publice româneşti: cea a recuperării

creanţelor din sancţiunile contravenţionale.

Nu este doar o problemă pentru care ar trebui să se găsească o

soluţionare în vederea atragerii sumelor cuvenite la buget, ci şi o

problemă de percepţie a măsurii punitive în rândul celor care comit

astfel de fapte, o problemă care odată soluţionată ar putea descuraja

factorul infracţional.

Problema lipsei de eficacitate în gestionarea şi managementul

fenomenului care vizează colectarea şi recuperarea la bugetele

locale ale localităţilor din România a amenzilor contravenţionale

aplicate de organele abilitate a dus la un veritabil blocaj financiar,

care se ridică, la nivel naţional, la milioane de euro.

Amenda contravenţională, că este dată pentru încălcarea unei

reguli de circulaţie, pentru nerespectarea legii în domeniul protecţiei

mediului sau a consumatorului, ajunge la administraţia locală unde

contravenientul îşi are domiciliul. Aici ar trebui să se încaseze. Însă

- 54 -

în multe situaţii contravenientul nu vine să o achite aşa cum ar fi

normal. Dacă acele persoane nu au nici bunuri pe numele lor pentru

a se realiza executarea silită, amenda rămâne neîncasată, iar după

cinic ani se prescrie.

Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede posibilitatea ca, în

termen de 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului-

verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, persoana în

cauză să formuleze o plângere contravenţională împotriva acestuia,

plângere ce urmează a fi înaintată instanţei de judecată.

În cazul în care contravenientul nu şi-a exercitat acest drept

sau dacă plângerea formulată a fost respinsă, în condiţiile în care

acesta nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la data

rămânerii definitive a sancţiunii şi în imposibilitatea unei executări

silite, organul din care face parte agentul constatator este obligat să

sesizeze instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit

contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu prestarea unei

activităţi în folosul comunităţii. Totuşi, dacă contravenientul nu este

de acord să execute munca în folosul comunităţii, el nu poate fi

obligat, astfel încât amenda se prescrie după cinci ani.

Astfel, se pierd şi fonduri la bugetele locale, fonduri atât de

necesare pentru realizarea unor lucrări de dezvoltare şi totodată

contravenientul este încurajat în continuarea comiterii unor fapte

infracţionale.

Semnalul de alarmă, dragi colegi, pentru soluţionarea acestei

probleme ne-a fost transmis de către organele constatatoare din

colegiul senatorial pe care îl reprezint, organe care îşi văd munca de

- 55 -

cercetare şi sancţionare zădărnicită de lipsa unor măsuri clare

punitive.

Aceştia acuză acum Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108

din 24 octombrie 2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale,

chiar dacă aceasta a fost emisă în baza art. 23 alin. (13) din

Constituţia României, care prevede că pedeapsa privativă de

libertate nu poate fi decât de natură penală.

Există legislaţii europene care prevăd că, în funcţie de

gravitatea faptelor, de pericolul social ridicat al unor contravenţii şi

impactul pe care îl au asupra publicului, dar şi ţinând cont de

repetabilitatea lor, se impune ca aceste fapte să fie încadrate ca

sancţionabile cu o măsură privativă de libertate luată de către

judecător, la propunerea organelor constatare.

Poate este o măsură extremă, dragi colegi, dar trebuie totuşi

găsită soluţia de mijloc pentru descurajarea infracţionalităţii. Până

când o măsură de sancţionare nu este dusă la impunerea efectivă, nu

vom putea vorbi de rezultate în lupta cu fenomenul infracţional.

În vederea obţinerii de rezultate convingătoare în acest sens,

fără îndoială va fi nevoie de o voinţă politică clară având în centrul

atenţiei siguranţa şi protecţia cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Ruşeţ:

Declaraţia politică se intitulează ,,Gorjul, un judeţ

condamnat?”.

Stimaţi colegi,

- 56 -

Considerat, pe vremuri, capitala energetică a României

datorită resurselor naturale şi a celor două Termocentrale, de la

Rovinari şi Turceni, judeţul Gorj se confruntă în ultima perioadă cu

o criză economică fără precedent. Aderarea la Uniunea Europeană,

cererea tot mai redusă de cărbune, precum şi scăderea preţului la

energie au determinat aplicarea unei strategii de restructurare a

sectorului minier.

Din păcate, costul social ridicat al restructurării s-a răsfrânt

direct asupra populaţiei locale, şomajul a atins cote alarmante, iar

spectrul sărăciei şi subdezvoltării este vizibil cu ochiul liber. Marii

investitori, care trebuiau să salveze economic această zonă, au

întârziat să apară. Turismul se dezvoltă prea lent, iar soluţiile

alternative la minerit continuă să fie inexistente. Aici ar trebui

acţionat mai mult de la centru, prin măsuri legislative şi fiscale, prin

programe realiste, cu finanţare certă.

Toate statele Uniunii Europene, conştiente de dimensiunea şi

importanţa fenomenului de restructurare, ca şi de efectele acestuia

pe termen mediu şi lung, au ridicat problema reconversiei

profesionale la nivel de politică de stat. Strategia constă într-un

complex de măsuri de dezvoltare a unei zone afectate de un proces

de restructurare de orice natură (politică, strategică etc.) prin

utilizarea altor oportunităţi economice, concomitent cu instituirea

măsurilor de reconversie profesională corespunzătoare.

În România, complexul de strategii dezvoltat de toate

guvernele constă în închiderea minelor şi acordarea unor plăţi

compensatorii celor disponibilizaţi, acţiuni care conduc cu

- 57 -

repeziciune către crearea unei noi pături sociale, cea a asistaţilor

sociali.

În lipsa unor astfel de programe, situaţia economică a Gorjului

se agravează din ce în ce mai mult, rata şomajului atingând cota

alarmantă de 11, 67%, urmând ca în următoarele luni un număr de

724 de angajaţi să fie disponibilizaţi.

Revitalizarea economică a unui judeţ monoindustrial, cum este

Gorjul, impune luarea unor măsuri de susţinere a autorităţilor locale

pentru dezvoltarea unor noi ramuri industriale şi redresarea celei

deja existente. Realizarea acestui deziderat implică alocarea unor

fonduri necesare pentru atragerea investitorilor în aceste localităţi,

dezvoltarea turismului şi a infrastructurii. În caz contrar, din

nefericire, judeţul Gorj va fi condamnat să revină la situaţia din

perioada interbelică, adică locul unde nu era nevoie de închisori

pentru a aduce suferinţă oamenilor.

Domnul Gheorghe David:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Am prezentat în câteva declaraţii probleme, spun eu, deosebit

de importante despre Recensământul General Agricol din România.

Cu declaraţia de azi, „Atribuţiile secretariatelor tehnice ale

comisiilor judeţene şi comisiei municipiului Bucureşti”, am să mă

opresc aici, deocamdată, însă voi reveni asupra acestui subiect,

probabil cu unele comentarii, mai puţin tehnice, faţă de cele

prezentate în aceste materiale.

Secretariatele tehnice:

- 58 -

- elaborează graficul lucrărilor de pregătire, organizare,

coordonare şi efectuare a recensământului;

- informează comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti în

legătură cu stadiul de realizare şi calitatea lucrărilor efectuate în

cadrul acţiunilor recensământului, pe baza informaţiilor primite de

la comisiile teritoriale şi a constatărilor din deplasările pe teren;

- definitivează împărţirea în sectoare şi secţii de recensământ

pe baza planului unităţilor administrativ-teritoriale din raza lor de

activitate;

- definitivează tabelele cu personalul propus de către comisiile

teritoriale la efectuarea lucrărilor recensământului şi le supun spre

aprobare comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- elaborează programul de organizare şi desfăşurare a

instructajelor şi stabilesc termenele de realizare;

- organizează instructaje pe serii şi informează comisiile

judeţene şi a municipiului Bucureşti despre modul de desfăşurare a

instructajelor şi prezintă spre soluţionare, după caz, problemele

deosebite sesizate;

- elaborează planul acţiunilor pentru popularizarea

recensământului (prin presa locală, posturi locale de radio şi

televiziune, conferinţe, expuneri, convorbiri etc.) şi îl supun spre

aprobare comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti şi

informează aceste comisii în legătură cu modul de desfăşurare a

acţiunilor de popularizare;

- 59 -

- primesc instrumentarul statistic şi materialele auxiliare şi le

repartizează comisiilor municipale şi ale sectoarelor municipiului

Bucureşti, orăşeneşti şi comunale;

- elaborează şi propun spre aprobare graficele cu durată şi

termenele la care prefecturile vor pune la dispoziţia comisiilor

pentru recensământ mijloacele de transport necesare pentru

pregătirea şi efectuarea lucrărilor recensământului;

- informează comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti cu

privire la modul de asigurare de către prefecturi şi primării a

spaţiilor necesare desfăşurării activităţilor comisiilor municipale şi

ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale,

precum şi asupra repartizării spaţiilor pentru depozitare, în condiţii

corespunzătoare, a materialelor de recensământ;

- elaborează programul de monitorizare a stadiului lucrărilor

pregătitoare efectuării recensământului şi stabilesc măsurile pentru

remedierea lipsurilor constatate la nivelul municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor;

- îndrumă, verifică şi controlează activitatea personalului de

recensământ, în cadrul vizitelor preliminare;

- îndrumă, verifică şi controlează, prin deplasări pe teren,

modul de desfăşurare a lucrărilor de pregătire, înregistrare şi

centralizare a datelor recensământului;

- informează comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti în

legătură cu stadiul culegerii datelor şi eventualelor probleme

deosebite (metodologice şi organizatorice) privind efectuarea

recensământului;

- 60 -

- acordă asistenţă tehnică recenzorilor la culegerea datelor;

- soluţionează, clarifică şi acordă asistenţă de specialitate cu

privire la efectuarea anchetei de control;

- verifică datele provizorii ale recensământului primite de la

comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti,

orăşeneşti şi comunale şi asigură centralizarea datelor;

- asigură confidenţialitatea datelor şi utilizarea rezultatelor

recensământului numai în scopuri statistice;

- organizează recuperarea instrumentarului statistic şi a

materialelor auxiliare aflate la comisiile teritoriale şi cele existente

la personalul de recensământ, în vederea predării acestora, în

conformitate cu instrucţiunile Comisiei Centrale pentru RGA;

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat ale comisiilor

judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- îndeplinesc şi alte sarcini pentru pregătirea şi efectuarea

recensământului.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Declaraţia politică se intitulează ,,Strategia Uniunii Europene

pentru regiunea Dunării”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

România este implicată activ în diferite formate de cooperare

regională, de la Iniţiativa Central Europeană până la Organizaţia de

Cooperare Economică la Marea Neagră.

În calitatea sa de stat membru al structurilor europene şi

euroatlantice, România este implicată în consolidarea stabilităţii şi

dezvoltării durabile a regiunii dunărene. În acest context, obiectivele

- 61 -

României sunt definite pe plan economic de ţintele de dezvoltare

durabilă şi de asigurare a echilibrului şi coeziunii teritoriale, iar pe

plan social de ţintele de reducere a decalajelor sociale şi de

stimulare a competitivităţii pe piaţa forţei de muncă. Astfel, în

spaţiul dunărean, România promovează o politică de susţinere a

iniţiativelor de dezvoltare regională şi participă activ la programele

de cooperare transfrontalieră.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este un

proiect nou de cooperare regională, după modelul Strategiei pentru

Marea Baltică, care va corela eforturile statelor riverane şi ale

instituţiilor Uniunii Europene în egală măsură, în vederea atingerii

unor obiective comunitare în domeniul politicilor de coeziune şi de

dezvoltare regională.

Ideea acestui proiect a fost promovată de România şi Austria,

la nivelul Uniunii Europene şi statelor terţe din bazinul Dunării, şi a

fost susţinută de Comisia Europeană, Consiliul European şi

Parlamentul European.

Consultarea publică a instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor

la nivel central, regional şi local va avea ca rezultat, până la sfârşitul

anului 2010, elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea

în parteneriat cu statele riverane a unei comunicări pe tema

strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi a unui plan

de acţiune. Strategia va fi implementată începând din prima

jumătate a anului 2011 şi ar putea să stea la baza unui nou

instrument de finanţare dedicat bazinului Dunării, în perioada de

programare post 2013.

- 62 -

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării face parte

din cadrul Strategiei Uniunii Europene 2020, care urmează să fie

adoptat în cadrul Consiliului European de primăvară. În plus, se află

pe aceeaşi linie cu Tratatul de la Lisabona, care a fost adoptat şi care

afirmă că Uniunea Europeană va promova coeziunea economică,

socială şi teritorială, precum şi solidaritatea între statele membre, în

vederea reducerii disparităţilor existente între diferite regiuni.

Strategia va consolida cooperarea Uniunii Europene cu statele terţe

din bazinul Dunării, va facilita conectarea acesteia cu zona extinsă a

Mării Negre şi cu regiunea Asiei Centrale şi va îmbunătăţi

capacitatea frontierei sale externe.

Cei trei piloni ai strategiei propuşi de Comisia Europeană sunt

conectivitatea, cu accent pe transport, energie şi telecomunicaţii,

protecţia mediului şi gestiunea apei şi dezvoltarea socio-economică,

cu accent pe cultură, educaţie, turism şi dezvoltare rurală.

Strategia Dunării va reprezenta pentru România asumarea

rolului de promotor şi iniţiator al unui nou format de cooperare, care

va contribui la asigurarea vizibilităţii în spaţiul sud-est-european şi

va permite relansarea economică a judeţelor din zona Dunării.

România consideră toţi cei trei piloni ai strategiei ca fiind de

importanţă egală şi îşi doreşte o strategie durabilă, verde, bazată pe

noi tehnologii şi pe inovare, care să conducă într-un final la crearea

de noi locuri de muncă.

În ceea ce priveşte implicarea statelor riverane şi din bazin

care nu sunt membre ale Uniunii Europene, acest lucru poate fi

- 63 -

făcut prin revitalizarea Procesului de Cooperare Dunăreană, lansat

de România şi Austria în anul 2002.

Strategia va propune noi soluţii pentru problemele din zonă şi

va oferi oportunităţi de dezvoltare în domenii precum transportul,

inovarea şi cercetarea în beneficiul dezvoltării durabile şi protecţia

mediului.

Cele patru mari direcţii pe care poate fi dezvoltată regiunea

dunăreană românească sunt: crearea condiţiilor de dezvoltare socio-

economică, dezvoltarea spaţială axată pe facilităţi şi accesibilitatea

regiunilor, dezvoltarea sistemului policentric de reţele de localităţi,

precum şi asigurarea şi monitorizarea protecţiei mediului.

Valoarea adăugată a strategiei va consta în consolidarea

cooperării interregionale, transfrontaliere şi transnaţionale în

regiunea Dunării şi în capitalizarea iniţiativelor şi proiectelor

existente în această regiune.

Mulţumesc.

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică este intitulată ,,Ce scrie în dosarul trimis de

DNA către Senat, în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu?”.

Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat, în care se cere

arestarea senatorului PSD Voicu? O întrebare care cred că mi-a fost

pusă de 1 000 de ori. O întrebare la care nu pot răspunde atâta timp

cât această fază a urmăririi penale este una guvernată de

confidenţialitate, conform Codului de procedură penală.

Pot spune, după analiza actelor, că există judecători şi

procurori pentru care merită să lupţi ca parlamentar. Sunt judecătorii

- 64 -

care nu se lasă corupţi, nu se lasă intimidaţi, care nu se lasă

antrenaţi în jocurile perverse ale politicienilor şi care ne

demonstrează faptul că, dacă magistratul refuză să dea curs unor

cereri de trafic de influenţă, nimeni şi nimic nu au cum să îi

influenţeze în luarea unor decizii. Dedic toate laudele pe care le pot

găsi judecătorilor de la ICCJ care au refuzat să dea curs unor

mârşave cereri de intervenţie care trebuiau făcute asupra lor de către

unii… colegi. Pentru aceşti judecători merită să obţinem pensii

speciale şi toate onorurile din lume, pentru că ei reprezintă speranţa

pentru o justiţie demnă, corectă şi aflată în slujba adevărului, şi nu a

şpăgii sau traficării funcţiilor vremelnic ocupate în statul român.

Pe de altă parte, acest dosar scoate în evidenţă putreziciunea

care a cuprins la vârf politica, Poliţia şi justiţia română. Magistraţi

de o înaltă demnitate, care s-au coborât până la cel mai de jos nivel

al profesionalismului, moralităţii şi demnităţii lor, ajungând nişte

unelte manevrate financiar în mâinile unor politicieni care pur şi

simplu nu au niciun fel de activitate politică meritorie, ci doar

orientată spre traficarea influenţei pentru obţinerea de foloase

materiale. Se afirmă faptul că în momentul în care dosarul Voicu va

fi trimis în instanţă şi va deveni public întreaga societatea

românească va avea ocazia să vadă unde a ajuns în acest moment

nimicnicia unora din cei pe care românii i-au votat şi trimis în

Parlament. S-ar putea chiar să asistăm la dezintegrarea unui întreg

partid politic, care va trebui să facă faţă presiunii fantastice care se

va revărsa din conţinutul acestui dosar. Pentru că trebuie să ne

înţelegem: nu domnul senator Voicu este cel protejat în acest

- 65 -

moment. Nici pe departe. Să fim serioşi, că domnul senator Voicu

nu este atât de important acum pentru PSD.

Important este însă impactul pe care îl va avea asupra

românilor şi în plan internaţional dezvăluirea unui modus operandi

care va demonstra că în acest moment justiţia şi politica românească

la vârf au nevoie de o asanare urgentă. De aceea se va face un zid al

PSD şi PNL în jurul acestui dosar, şi nu al persoanei Voicu. Şi dacă

acest lucru înseamnă ca 100 de parlamentari şi 1 000 de primari să

meargă la închisoare, atunci preţul trebuie plătit pentru a salva

societatea românească.

Nu trebuie ocolită nici problema Poliţiei Române. Rămâi şocat

să vezi cum capi ai Poliţiei îşi pleacă coloana, îşi subordonează

statutul pentru care sunt plătiţi din bani publici, ca să facă jocul

corupător dictat de nişte politicieni veroşi.

Teama celor din PSD sau chiar PNL este imensă, pentru că vor

fi mistuiţi de adevărul crunt degajat din acest dosar.

În egală măsură, ei se vor apăra vorbind de comandă politică şi

alte bazaconii, pentru că în fapt vom vedea cum, atunci când un

judecător care refuză să se lase corupt, este imediat catalogat ca fiind

supus lui Băsescu. Discuţii de toată jena, liste de „execuţii” ce

trebuiau făcute după alegerile prezidenţiale… Pentru că adevărul este

că aceşti oameni nu s-au gândit niciun moment că PSD va pierde

alegerile prezidenţiale, astfel încât, deşi ştiau/bănuiau că sunt

interceptaţi, totuşi spuneau nonşalant că vor rezolva ei aceste dosare…

după alegerile prezidenţiale! Având de partea lor cea mai mare coaliţie

de partide, aproape toată mass-media, aproape toate instituţiile

- 66 -

statului, nu se gândeau că aveau cum să piardă alegerile! Şi de aceea

erau atât de nonşalanţi şi siguri atunci când încălcau legea.

Consider că justiţia română are încă o şansă imensă. Să se

reconstruiască în jurul judecătorilor care refuză să se lase corupţi.

Poliţia are o şansă imensă. Să scape urgent de corupţi, de cei

care îşi pun serviciile în sarcina unor politicieni sau oameni de

afaceri. Consider că politica românească are o şansă imensă. Dacă

cererea DNA nu va primi un vot al Senatului, atunci cu adevărat

corupţia a învins în România şi ne merităm soarta, aşa cum o spun

de multe ori. Şi… oamenii de afaceri români au o şansă imensă. Să

nu se mai lase induşi în eroare de balivernele flasce ale celor care le

promit că pot cumpăra judecători, procurori, poliţişti, pentru că îşi

aruncă banii şi libertatea pe fereastră.

P.S. 1 – Abia aştept să ajungă dosarul în instanţă, pentru că,

dincolo de alte amănunte spumoase, eu voi milita ca judecătorii

ICCJ care au ales să îşi păstreze verticalitatea, independenţa şi

demnitatea să fie decoraţi, să fie scoşi în faţă, să fie daţi drept

exemplu şi să fie cei în jurul cărora să construim justiţia românească

pe care o aşteptăm. Alături de procurorii care nu se lasă intimidaţi

de persoana anchetată şi aleg să îşi facă treaba.

P.S. 2 – Câteva consideraţiuni asupra procedurii:

Eu m-am împotrivit cererii formulate de colegii PSD şi PNL

ca domnul senator Voicu să fie audiat la Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări. Pentru că nu avem ce să audiem.

Pentru că nu avem voie, ca senatori, să ne substituim judecătorilor

care vor delibera asupra cererii procurorilor.

- 67 -

Colegii de la PSD au spus: „Dacă l-am audiat pe Şerban

Mihăilescu, atunci trebuie să respectăm cutuma şi să-l audiem şi pe

Voicu.” Nu ştiu ce cutumă este aia care presupune un singur

precedent… Am înţeles însă că se tem ca de foc ca să iasă în public

conţinutul dosarului, lucru care, până la urmă, nu se va putea evita.

Însă atunci am cerut, ca în cazul domnului senator Mihăilescu, presa

să aibă acces la audierile domnului Voicu, ca să respectăm integral

cutuma invocată de PSD. „Vai, nu, nu se poate…”, a venit reacţia

imediată a colegilor PSD şi PNL.

Am mai cerut ca, dată fiind importanţa votului şi faptul că este

prima oară în istorie când se cere arestarea unui senator, iar dosarul

mi se pare de departe cel mai „promiţător” în materie de „şoc şi

groază” din România ultimilor 20 de ani, ca fiecare din cei 137 de

senatori ce vor vota să aibă acces să-l citească, pentru a putea da

votul conform propriei convingeri, şi nu luându-se după un raport al

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, unde,

pentru că domină senatori de la PSD şi PNL, acesta va merge la

plen cu propunere de… respingere a cererii DNA.

Am cerut, de asemenea, ca marţi, 23 martie 2010, raportul să

fie depus la Biroul permanent al Senatului, pentru ca în plenul de

miercuri, 24 martie 2010, să se dea votul.

Numai că aceste cereri au o şansă mică să fie respectate tocmai

pentru că, prin lipsa independenţilor din comisii sau din Biroul

permanent, PSD şi PNL vor avea voturile necesare care să le

permită întârzierea sau chiar blocarea acestor proceduri. Iar în

- 68 -

plenul Senatului, acolo unde votul majoritar îl au PD-L, UDMR şi

independenţii, este posibil ca să nu se ajungă prea curând.

P.S. 3 – Nu ştiu dacă ţineţi minte cazul Ridzi. Atunci, deşi era

vorba tot de o urmărire penală făcută de DNA, totuşi, cu mult

înainte ca dosarul să ajungă la Parlament, probele din dosar s-au

„scurs” în presă via blogul unui ziarist. Acum, acest lucru nu s-a mai

întâmplat. Şi nici eu sau alt coleg nu putem da detalii despre dosar,

având permisiunea să vorbim doar în termeni generali despre

conţinutul exploziv al dosarului Voicu. Pentru că în dosarul Voicu,

spre deosebire de dosarul Ridzi, mai aflăm şi faptul că şantajul de

presă era parte a unor înţelegeri în care intrau şi ziarişti care au pus

umărul la campania PSD dusă împotriva lui Băsescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Mutu:

Declaraţia politică se intitulează „«Europa Liberă» sau despre

necesitatea de a nu uita”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această săptămână reprezintă mai

degrabă un apel către dumneavoastră. În ultimele două luni s-a

discutat despre posibilitatea aducerii în ţară a arhivei digitale a

secţiei române a „Europei Libere”. Proiectul, fără îndoială, este unul

ce trebuie salutat şi sprijinit.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, postul de radio „Europa

Liberă” a însemnat în perioada comunistă singura punte de legătură

cu Occidentul. Singura legătură cu normalitatea, cu un spaţiu în care

- 69 -

democraţia şi libertatea se exprimau în plenitudinea lor a

constituit-o pentru noi, cei aflaţi în spatele Cortinei de fier, relaţia cu

acest post de radio. Încăpăţânarea cu care se ambiţiona să transmită

acest post de radio în ţară, în pofida tuturor piedicilor pe care le-a

întâmpinat de-a lungul acestei perioade, a reprezentat pentru noi

garanţia că mai putem respira o gură de oxigen în marea de praf a

regimului comunist.

Este evident pentru oricine că strângerea sumei necesare

pentru aducerea acestei arhive poate părea destul de mare, mai ales

în momentul actualei crize economice pe care o traversăm. Pe de

altă parte, nu trebuie să neglijăm nici criza morală în care ne aflăm

în ultimii 20 de ani. Lipsa unor modele, lipsa unor proiecte, lipsa

principiilor pot însă afecta pe termen lung mai mult decât criza

financiară.

Fără a cunoaşte ce s-a petrecut în intervalul de timp cât

România a trăit sub comunism poate reprezenta un pericol pentru

generaţiile care vin din urmă. Fără a cunoaşte cum se manifestă în

plenitudinea sa un sistem politic totalitar, care este înfăţişarea

cotidiană a unui asemenea regim, ne oferă un motiv în plus să ne

implicăm în această campanie.

„Europa Liberă” este indubitabil un reper de moralitate şi de

verticalitate pentru toţi dintre noi. Nu cred că poate pune cineva la

îndoială principiile şi valorile pe care le clama acest post de radio.

În condiţiile actuale, cred că ar fi foarte util pentru întreaga

clasă politică românească aducerea în ţară a acestor arhive.

- 70 -

În primul rând, poate în viitor nu vom mai avea preşedinţi de

partide politice care, de dragul oratoriei, vor clama ca modele

oameni precum Che Guevara sau Fidel Castro.

Pe de altă parte, poate că prin înţelegerea mai exactă a unui

sistem totalitar cei care în ultimii ani şi-au construit discursul politic

plecând de premisa că actualul preşedinte doreşte instaurarea unui

regim autoritar şi că se poartă arbitrar sau că Partidul Democrat

Liberal se comportă precum un partid stat vor putea înţelege mai

bine diferenţele existente în acest sens.

Aşadar, stimaţi colegi, fac un apel la dumneavoastră, la

memoria dumneavoastră şi la conştiinţa dumneavoastră că fiecare

dintre noi datorează ceva acestui post de radio. Nu trebuie să uităm

că datorăm în parte „Europei Libere” minimumul de noţiuni despre

democraţie pe care le-am avut la începutul anilor 90. Tocmai din

acest motiv, vă îndemn să sprijiniţi această campanie, pentru că a

venit momentul ca după 50 de ani în care „Europa Liberă” a făcut

multe pentru noi să îi întoarcem măcar un pic din recunoştinţa

noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:

Declaraţia politică este intitulată ,,Guvernul pregăteşte ieşirea

din recesiunea economică”.

În ultima perioadă s-a vorbit şi se tot vorbeşte foarte mult, de pe

poziţii politicianiste, că România nu are un program anticriză, că

Guvernul condus de prim-ministrul Emil Boc nu a luat nicio măsură

pentru a preîntâmpina efectele nedorite ale crizei economice mondiale.

- 71 -

Nimic mai fals în acest clişeu extrem de vehiculat. Încă de

anul trecut premierul Emil Boc a demarat mai multe programe

anticriză, ale căror rezultate pot fi observate de toţi oamenii. Dar

pentru a fi observate aceste lucruri reale, trebuie să ai un minimum

de bun-simţ, trebuie lăsate la o parte demagogia şi populismul.

Săptămâna trecută, în Camera Deputaţilor, domnul prim-ministru

a prezentat nu mai puţin de 28 de măsuri care s-au aplicat sau care

se aplică în acest moment. Şi este vorba de măsuri care au produs

efecte benefice pentru români, într-o perioadă extrem de grea la

nivel internaţional.

Astfel, din start trebuie remarcat totuşi faptul că România are

un şomaj cu 2% mai mic decât media din Uniunea Europeană.

România este încă la un şomaj cu o singură cifră, ceea ce nu e puţin.

Şi alte semne încep să apară: producţia industrială şi exporturile au

început să crească, cursul euro-leu a rămas stabil, inflaţia nu mai

este o sperietoare. Emisiunea de eurobonduri a avut succes, lucru

posibil doar pentru o economie stabilă. Şi toate acestea în condiţiile

în care fostul Guvern liberal, susţinut de către PSD, nu a fost deloc

cumpătat cu fondurile publice, într-o perioadă în care criza bătea la

uşă sau chiar intrase în casă.

Evident, situaţia României este, în continuare, destul de

dificilă. Şi ştiţi bine că nu numai în România.

Alte ţări care, într-adevăr, nu au luat măsurile corecte se află

acum într-un derapaj economic extrem de sever. Avem destul de

aproape de România exemplul Greciei. În aceeaşi situaţie putea

- 72 -

ajunge şi România dacă Guvernul ar fi luat măsurile populiste

clamate de către opoziţie.

Dar premierul Emil Boc a dat dovadă de mare responsabilitate

pentru viitorul României. Prin toate măsurile întreprinse, unele

drastice, Guvernul a reuşit anul trecut să limiteze efectele negative

ale crizei mondiale. Aceste măsuri, împreună cu altele care vor fi

adoptate în acest an, pregătesc ieşirea României din recesiunea

economică încă din 2010.

În toată această perioadă, aşa cum a afirmat de mai multe ori

prim-ministrul Emil Boc, marile priorităţi ale Guvernului vor fi

păstrarea locurilor de muncă, crearea unor locuri noi şi sprijinirea

mediului de afaceri. În acest an vor continua investiţiile în

infrastructură, în autostrăzi, în drumuri. Va începe aplicarea

programului „10 case pentru specialiştii din mediul rural”, care va

aduce beneficii medicilor, profesorilor, inginerilor din mediul rural.

Toate acestea şi alte măsuri vor avea un rol foarte important

pentru ieşirea din criză şi pentru ameliorarea traiului românilor. Cu

toate sunt măsuri anticriză, pe care unii nu le pot vedea, din păcate,

sau nu vor să le vadă.

Domnul Ion Ariton:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această săptămână se intitulează „PD-L

nu face un pas înapoi, ci unul lateral”, pentru că Partidul Democrat

Liberal nu a renunţat la ideea de revocare a preşedintelui unei Camere

a Parlamentului, în condiţiile în care acesta încalcă Regulamentul.

- 73 -

În momentul în care am depus jurământul de credinţă, la

preluarea mandatului de senator, fiecare dintre noi am jurat că vom

respecta legile ţării. Iată că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută

ne dovedeşte că respectul faţă de Regulament şi faţă de lege, în

general, nu poate trece dincolo de nivelul pur declarativ.

Ceea ce a făcut preşedintele Senatului, domnul Mircea Geoană,

refuzând să supună la vot solicitarea membrilor Grupului parlamentar

al senatorilor independenţi de a-şi păstra locurile în comisiile de

specialitate, ne-a dovedit faptul că, în România, percepţia unor

politicieni că se află deasupra legii este o realitate care, din păcate, se

perpetuează la infinit şi la cele mai înalte niveluri.

Din păcate, acesta nu a fost decât primul pas dintr-o serie

lungă de abateri pe care le-a comis domnul Geoană. Abaterile

comise de preşedintele Senatului ne dau o imagine clară asupra

modului în care persoana care ocupă a doua funcţie în stat înţelege

să se raporteze la lege: într-un mod abuziv şi discreţionar.

Faptul că Geoană a boicotat introducerea pe ordinea de zi din

data de 10 martie a solicitării de revocare din funcţie a preşedintelui

Senatului, solicitare făcută de un număr deloc neglijabil de senatori,

ne arată o dată în plus că este în zadar orice dorinţă a noastră de

reformare instituţională, atâta vreme cât oamenii care conduc aceste

instituţii nu au puterea de a recunoaşte atunci când au greşit.

Dar nu trebuie să ne mai mirăm de acest lucru, de care nu se

mai arată surprinşi nici măcar colegii domnului Geoană. Poate că

dumnealor îşi aduc aminte mai bine decât noi faptul că, deşi

- 74 -

promisese că, dacă va pierde cursa prezidenţială, nu va mai candida

la funcţia de preşedinte al PSD, acesta nu a încetat să o facă.

De asemenea, vedem cum cei care îl susţin pe domnul Geoană

invocă din Regulament numai părţile care consideră că îi

avantajează. Dar, stimaţi colegi, cu tot respectul, nu putem spune că

Regulamentul Senatului este aplicabil numai parţial.

Domnul Geoană a încălcat inclusiv Regulamentul Senatului

atunci când a insistat să conducă şedinţa Biroului permanent care

avea pe ordinea de zi cererea de revocare a preşedintelui Senatului.

Este inadmisibil să acceptăm o astfel de sfidare la adresa legii. În

aceste condiţii, dorinţa senatorilor care au cerut în şedinţa din data

de 10 martie supunerea la vot a prelungirii programului de lucru

până la epuizarea ordinii de zi, urmată de refuzul nejustificat al

domnului Geoană, apare deja ca o problemă minoră.

Privind retrospectiv, domnule Geoană, ne-am amintit de faptul

că senatorii Grupului parlamentar al PD-L au refuzat să vă acuze,

din principiu, de faptul că timp de două luni aţi boicotat şi blocat

şedinţele Birourilor permanente reunite ale celor două Camere şi

plenul reunit al Parlamentului, cu scopul de a opri dezbaterile

programului şi prezentarea listei Guvernului propuse de candidatul

la funcţia de prim-ministru, Liviu Negoiţă. Ca urmare, aţi

împiedicat Parlamentul să-şi exercite un drept fundamental prevăzut

de Constituţie. Am refuzat la acel moment să punem această

problemă pe tapetul discuţiilor publice din dorinţa de a nu fi acuzaţi

că vrem cu orice preţ să-l acuzăm pe contracandidatul lui Traian

Băsescu la funcţia supremă în stat.

- 75 -

Noi, senatorii Partidului Democrat Liberal, am înţeles că este

nevoie să deblocăm această situaţie pe care domnul Geoană a

preferat să o menţină doar de frica pierderii unei demnităţi în stat.

Cu părere de rău însă, domnule Geoană, trebuie să vă spun că

funcţia aţi păstrat-o, dar demnitatea nu!

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică este intitulată ,,Ziua Internaţională pentru

Eliminarea Discriminării Rasiale”.

În această zi, în 1960, poliţia regimului de apartheid din Africa

de Sud a deschis focul în cadrul unei demonstraţii paşnice în

Sharpeville, omorând 69 de persoane. Ziua de 21 martie

comemorează acest fapt, precum şi ratificarea Convenţiei ONU

pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, precum

atacurile violente împotriva celor ce caută azil, împotriva

imigranţilor sau romilor, fenomene care sunt în creştere. Atacurile

verbale, tensiunile rasiale, etnice sau religioase au loc în fiecare zi.

În fiecare an, diverse organizaţii internaţionale şi naţionale

organizează evenimente în preajma zilei de 21 martie pentru a creşte

gradul de conştientizare în rândul opiniei publice cu privire la

pericolele pe care le reprezintă rasismul, xenofobia şi intoleranţa,

precum şi cu privire la importanţa protejării şi promovării

drepturilor omului.

UNITED – Reţeaua europeană împotriva naţionalismului,

rasismului, fascismului, care sprijină emigranţii şi refugiaţii, şi

membrii Reţelei Europene împotriva Rasismului (ENAR) sunt

- 76 -

implicaţi în mod activ în organizarea de evenimente care fac parte

dintr-o serie de activităţi de combatere a rasismului. Aceste

evenimente cuprind expoziţii, proiecţii de filme, teatru, dezbateri,

spectacole de animaţie şi muzică.

Deşi trăim în mileniul trei, România nu este scutită de flagelul

discriminării. Este o realitate constatată oficial de către institutele

specializate în sondarea opiniei publice şi de Consiliul Naţional

pentru Combaterea Discriminării. Printre cazurile semnalate, chiar

dacă nu se poate vorbi de o amploare a fenomenului, s-au constatat

cazuri de discriminare pe motive etnice, de vârstă, de stare socială,

de sex, de orientare sexuală, de stare a sănătăţii şi chiar de profesie,

indiferent dacă sunt cazuri de segregaţie negativă sau pozitivă.

Cu toate acestea, pe plan european şi internaţional, România nu

poate fi caracterizată ca fiind o ţară cu grad ridicat al discriminării. În

privinţa respectării drepturilor omului, statul român constituie un

exemplu pozitiv între statele Europei. Cu toate acestea, CEDO încă

mai înregistrează unele cazuri nedorite, condamnabile în raport cu

normele de civilizaţie care stabilesc, prin legea fundamentală,

drepturile şi îndatoririle tuturor cetăţenilor din ţara noastră.

Problemele sunt sensibile în privinţa unei părţi a românilor aflaţi

în străinătate şi care, în repetate rânduri, au devenit ţinta unor atacuri

xenofobe, autorii fiind cel mai adesea extremişti din ţările respective.

Vehemenţa acelor elemente intransigente, radicale, din ţările în care s-

au înregistrat asemenea evenimente regretabile, trebuie temperată

printr-o abordare mai realistă, mai practică, a fenomenului de care sunt

răspunzătoare autorităţile fiecărui stat. O armonizare a legislaţiei

- 77 -

europene în privinţa discriminării rămâne, încă, subiect de actualitate,

motiv pentru care aducem încă o dată în atenţie europarlamentarilor

noştri abordarea acestei teme prioritare în forul pe care îl reprezintă în

numele electoratului român care i-a mandatat.

Nu trebuie să uităm că, în vremuri de criză economică, precum

aceasta pe care o traversăm, criza socială riscă să revigoreze forţele

malefice care au produs tragedii incomensurabile în veacul trecut.

Trebuie să manifestăm un minimum de vigilenţă politică şi de

responsabilitate civică, pentru a evita repetarea erorilor trecutului.

Domnul Mihail Hărdău:

Declaraţia politică se intitulează ,,Senatul şi cei 36 de farisei”.

Activitatea de legiferare a Senatului este blocată de două

săptămâni cu efecte devastatoare asupra imaginii instituţiei din care

fac parte. Toate momentele care s-au succedat au pus în evidenţă

funcţionarea de tip conjunctural a activităţilor de legiferare, încurajată

de mult politicianism, care se bazează pe un Regulament – intenţionat

conceput – cu prevederi lipsite de claritate, interpretabile.

La fel ca mulţi dintre dumneavoastră, am crezut sincer că

alegerea mea în Senatul României va însemna activitate într-un

mediu al elitelor intelectuale, morale şi politice, o şcoală a

rafinamentului, a dezbaterilor puse în serviciul celor pe care îi

reprezentăm.

Am sentimentul unei mari dezamăgiri. Am percepţia că

particip la o mare fraudă în care actorii, de cele mai multe ori, se fac

că nu pricep sau nu înţeleg ce se întâmplă, un fel de politică a

struţului, din punctul meu de vedere, condamnabilă.

- 78 -

Am găsit aici, la Senat, într-adevăr, inteligenţe autentice,

personalităţi recunoscute, nume sonore după mandate multiple, dar

şi multă, multă duplicitate, ipocrizie, interese meschine travestite în

argumentaţie logică, neruşinare tupeistă servită drept „obligaţie a

alesului”. Persoane care, pitite laş sub platoşa nemeritată a

invulnerabilităţii parlamentare, proferează nestingherite neadevăruri

şi obrăznicii pentru care un părinte şi-ar pălmui serios copilul, iar un

profesor l-ar aduce pe elev în discuţia consiliului profesoral.

Iertaţi-mă, dar aceasta este percepţia mea, pe care o exemplific cu

maximum de eleganţă sau politeţe posibilă.

Neadevăruri şi poltronerii însoţite de „zâmbetul pe buze”, un

zâmbet al victoriei efemere de etapă, exersate şi exercitate în şedinţele

noastre parlamentare şi continuate reverberativ în media, au atins

înalte niveluri de virtuozitate: discursuri cu aplomb, şi mă gândesc la

un distins coleg de la malul mării, replică sarcastică, şi mă gândesc

acum la o colegă din Bănie, demonstraţii logico-matematice ale unui

alt coleg veşnic absent, accidental prezent, vecin al Bisericii Negre.

Cât despre chiţibuşăriile preşedintelui Senatului, ce să mai zic, ele l-ar

ruşina pe oricare om cu bună-creştere. Ideea, veche ca tradiţie, că,

dacă cineva este avocat, profesor, inginer, acela este automat şi

practicant al unui cod moral pe măsură: „e om cu carte”, a fost

bulversată, a fost decredibilizată prin prestaţia personajelor politice.

De fapt, zicala: „e om cu carte” s-a transformat în „e om cu limbă”,

acea limbă mincinoasă despre care vorbea Esop. Vă reamintesc, când

sclavul Esop a adus cel mai rău lucru din piaţă, a adus o limbă, şi

citez: „(…) limba e cel mai rău lucru de pe lumea aceasta. Câţi oameni

- 79 -

nevinovaţi nu au murit din cauza unei limbi care nu a stat la locul ei?!

Câte cetăţi şi regate nu s-au prăbuşit, tot din cauza unor limbi

stricate?! Certuri, minciuni, înşelătorii nu tot prin limbă se fac? Cele

mai rele lucruri ce se întâmplă pe lumea aceasta, nu tot din cauza unei

limbi mârşave se întâmplă?”

Avem lideri de opinie, oameni care fac zgomotoase declaraţii de

principii, care vorbesc cu patos despre orice subiect, care se pliază pe

politica de grup, indiferent de compromisurile pe care le implică,

avem colegi cocoţaţi pe furiş pe socluri ale demnităţii, care ne vorbesc

frumos despre lucruri măreţe în care, de fapt, nu cred. Este adevărat,

vorbesc frumos, au ironii subtile, sunt obsedaţi, ca nişte adevăraţi

vânători, să puncteze cu sarcasm eventualele greşeli de informare sau

de exprimare ale colegilor. Totul este o spumă fără valoare, un joc de

scenă improvizat menit să aducă imagine, recunoaştere etc. O boală

care macină clasa politică. În realitate, am constatat multă

ipocrizie/făţărnicie bine disimulată în aşa-zisul interes colectiv,

respectiv am constatat existenţa unor ţinte punctuale clare pentru

realizarea cărora este justificat orice tip de comportament. „Fără jenă,

fără remuşcări!” Acesta este principiul de bază.

Vă veţi întreba, în mod firesc, de ce am definit această

declaraţie „Senatul şi cei 36 de farisei”. Foarte simplu. În ziua de

luni, 15 martie 2010, la ora 18.00, preşedintele Senatului anunţă

încheierea discuţiilor privind ordinea de zi şi invită la microfon pe

senatorii care au de adresat întrebări Guvernului. Senatorii, în marea

lor majoritate, părăsesc sala, fapt obişnuit. La ora 18.15, când în sală

erau prezenţi 29 de senatori PSD, 7 senatori PNL şi 6 senatori PD-L,

- 80 -

domnul senator Mircea Geoană, abuzând de calitatea sa de preşedinte

al Senatului, solicită un vot pentru aprobarea programului de lucru

pentru zilele următoare. Realizând că votul electronic va evidenţia

frauda de proporţii făcută în cel mai înalt for legislativ, preşedintele

anunţă că votul se va face prin ridicarea mâinii, motivând că votul

electronic, tehnic, nu este posibil. Este comportamentul nonşalant al

unui om care se consideră invulnerabil sau, mai rău, un om care îi

consideră proştii naţiunii pe cei din tabăra adversă.

Urmează un episod pe care Caragiale l-a scăpat. Se votează şi

domnul preşedinte stabileşte singur că sunt 55 de voturi pentru,

reducându-i pe cei doi secretari de şedinţă la triste figuri de ceară.

După ce am vociferat, textual i-am spus, cu voce ridicată, pentru a fi

auzit, preşedintelui şi secretarei de şedinţă, citez: „Nu vă este ruşine

să minţiţi?” S-a reluat procedura de vot şi preşedintele a stabilit că

sunt 36 de voturi pentru. Nu a permis secretarului de şedinţă,

senator PD-L, să vorbească. Am asistat stupefiat la o ilegalitate pe

faţă, nedisimulată, însoţită de zâmbetul multor senatori PSD şi PNL

pentru repurtarea acestei „victorii de etapă”.

Eu cred sincer că cei 36 de senatori complici cu preşedintele,

din considerente de moralitate, au la îndemână două posibilităţi:

1. Să recunoască greşeala şi să-şi ceară scuze public, scuze

electoratului român şi, implicit, tuturor senatorilor;

2. În caz de refuz, soluţia de onoare este să plece de bunăvoie

din acest for legislativ suprem.

Să întreb dacă o vor face? Zâmbiţi, vă rog. Asistăm la o

tragi-comedie.

- 81 -

Am vorbit de rău despre utilizarea limbii. În încheiere, doresc

să vă reamintesc şi cuvintele laudative ale aceluiaşi sclav numit

Esop: „Limba e şi cel mai frumos lucru de pe această lume! Câte

cetăţi şi regate nu s-au ridicat datorită unor limbi. Câte legăminte,

vorbe înţelepte, laude, rugăciuni, mântuiri nu s-au făcut şi se mai fac

prin intermediul unor limbi? Muzica şi învăţătura nu prin limbă se

fac? Nu e limba oare lucrul cel mai frumos şi mai minunat de pe

această lume?”

Vă mărturisesc faptul că ziua de luni, 15 martie 2010, a fost

cea mai nefastă zi a Senatului României în actuala legislatură.

Străduiţi-vă să înţelegeţi că aţi acceptat un parcurs greşit, care nu se

justifică nici măcar de dorinţa de salvare de la înec a unei persoane

sau a unui grup de persoane.

Închei cu avertismentul Errare humanum est, perseverare

diabolicum, pronunţat de Seneca, acel filozof ucis pentru

adevărurile spuse.

Vă mulţumesc.

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică este intitulată ,,Evoluţia mişcării sindicale

din România”.

În România, sindicalismul nu inspiră aproape pe nimeni. Banii

par să fie singura motivaţie a românilor de a ieşi în stradă. Potrivit

experţilor în piaţa muncii, din 1991 până în 2005 ar fi avut loc

aproape 3 500 de acţiuni de protest ale sindicatelor. Dintre toate

acestea, doar două greve naţionale. România este una dintre puţinele

ţări în care instituţia sindicală există prin lege, şi nu prin libera

- 82 -

asociere şi recunoaştere reciprocă a reprezentativităţii unor structuri

create prin alegeri libere.

Sindicatele sunt persoane juridice independente, constituite în

scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale,

precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi

sportive ale membrilor lor. Organizaţiile sindicale/reprezentanţii

salariaţilor au dreptul de a fi informaţi şi consultaţi de către

angajatori în procesul concedierii colective, în probleme ce privesc

organizarea muncii etc.

În perioada 1948 – 1989, mişcarea sindicală din România nu a

avut niciun rol major în peisajul economic. Înainte de 1989,

sindicatul din România era conceput ca o formă de organizare

pentru ieşire la munci voluntare.

Faţă de acel moment, astăzi observăm o evoluţie fundamentală

în structura sindicală. O problemă care a marcat construcţia mişcării

sindicale a fost lipsa unui patronat angajator structurat. Nu existau

patronate în 1990 – 1991, ci doar o confederaţie a angajatorilor.

Patronatele au început să se structureze, unele liber, unele mai puţin

liber, din 1991.

În momentul creării sale, la începutul anilor 1990, mişcarea

sindicală din România, în diversele sale forme, a beneficiat de

asistenţa, sprijinul, experienţa şi expertiza mişcării sindicale

europene, internaţionale.

În România există mai multe federaţii sindicale de profil şi

uniuni judeţene sindicale care sunt afiliate la una din marile

confederaţii sindicale din ţară. Cele mai reprezentative confederaţii

- 83 -

sindicale, recunoscute şi la nivelul negocierilor tripartite guvern –

sindicate – patronate, prin organismul C.E.S. (Consiliul Economic şi

Social) sunt: C.N.S.L.R. – Confederaţia Naţională a Sindicatelor

Libere din România – Frăţia (este cea mai mare organizaţie

naţională, independentă faţă de partidele politice, de organele de stat

şi de patronat, constituită exclusiv prin voinţa membrilor săi);

B.N.S. – Blocul Naţional Sindical (este una dintre cele mai active

confederaţii sindicale din România); C.N.S.C.A. – Confederaţia

Naţională Sindicală Cartel Alfa etc.

De la 8 milioane şi ceva de membri de sindicat, în contextul

unei economii care în anii ’90 era formată preponderent din

întreprinderi mari, s-a ajuns la aproximativ 5 milioane de lucrători.

Dintre aceştia, cel puţin 1,7 milioane se găsesc în IMM-uri.

În ultimii ani, relaţiile dintre patronate şi sindicate, în forurile

importante de dialog social, în Consiliul Economic şi Social, chiar şi

în negocierea contractului colectiv la nivel naţional, au fost

constructive. De cele mai multe ori grevele sunt doar expresia unor

revendicări strict economice. Greva se justifică doar ca semnal ultim

al nemulţumirii produse de o salarizare necorespunzătoare. Pentru a

se ajunge la greva generală trebuie parcurse mai multe etape,

începând de la a identifica oficial un diferend între patronat şi

sindicat până la negocieri, mediere, grevă de avertisment şi abia

apoi încetarea completă a lucrului.

Grevele au devenit însă, din ce în ce mai mult, o oglindă a

peisajului socio-economic din fiecare ţară. Survolând motivele care

au stat la baza grevelor postdecembriste, aflăm că din 1992, când

- 84 -

34% din proteste au avut la bază solicitări salariale, până în 2005,

când 60% din mişcări au reclamat salarizarea proastă, problema

banilor a alimentat continuu motorul sindical autohton. Chestiuni

precum organizarea muncii, condiţiile tehnice sau drepturile sociale

au fost în permanenţă secundare pe agenda grevelor din România.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de multitudinea de probleme cu

care se confruntă în actuala conjunctură legislativă, în care se

produc schimbări fundamentale legate de drepturile salariale şi de

asigurarea locurilor de muncă. Potrivit sindicatelor, veniturile

salariale ale angajaţilor din administraţia publică vor scădea cu

25% – 50%, ca urmare a faptului că nu se mai plătesc orele

suplimentare şi nu se mai acordă tichete de masă şi de vacanţă.

Reprezentanţii Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici

(SNFP) vor declanşa protestele la nivel naţional în luna martie,

alături de celelalte sindicate afiliate Cartel Alfa, urmând să fie

pichetate primăriile şi prefecturile din toate judeţele.

În luna aprilie va fi organizat un miting în Bucureşti şi va fi

declanşată grevă generală în prima parte a lunii mai, la care vor

participa aproape 500 000 de bugetari, dacă Guvernul nu va

respecta prevederile contractelor colective de muncă şi continuă cu

măsuri de reducere a salariilor. O paralizare a administraţiei locale

ar avea consecinţe grave asupra economiei ţării.

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Daniel

Funeriu, oferă doar două săptămâni pentru dezbaterea noului proiect

al Legii educaţiei naţionale, motiv pentru care profesorii au anunţat

proteste urmate de greve şi boicotări ale examenelor naţionale,

- 85 -

urmate de blocarea anului şcolar. Printre articolele din proiectul de

lege contestate de sindicalişti se numără pierderea titulaturii în

sistem, blocarea banilor pe care mai multe cadre didactice i-au

câştigat în instanţă, precum şi finanţarea învăţământului privat la

acelaşi nivel cu învăţământul de stat.

Sindicaliştii de la metrou au renunţat la greva anunţată

pentru18 martie, după ce liderii Uniunii Sindicatelor Libere Metrou

au semnat cu administraţia „Metrorex” noul contract colectiv de

muncă. Acesta prevede o majorare a salariului de bază, prin

transferarea unor sporuri în salariul tarifar.

Pe 23, 24 şi 25 martie, traficul în Capitală va fi paralizat de

mitingul de protest al miilor de transportatori care denunţă

evaziunea fiscală ce „macină” acest domeniu.

Nu numai în România sindicaliştii sunt nemulţumiţi. Muncitorii

europeni se împotrivesc încercărilor guvernelor şi companiilor

private de a impune politici de austeritate, de reducere a salariilor şi,

în ultimă instanţă, de salvare a naţiunilor de la un faliment evident.

Acţiuni de protest în masă au avut loc în diferite ţări europene.

Grecia a fost paralizată de o grevă naţională la apelul sindicatelor, ce

a mobilizat zeci de mii de persoane care au protestat faţă de măsurile

de austeritate decise de Guvern pentru a se face faţă crizei financiare.

Măsurile anunţate de Guvernul socialist de la Madrid privind

diminuarea deficitului bugetar (de 11,4%) au adus nemulţumiri în

rândul spaniolilor, mii de persoane au protestat vizavi de iniţiativa

legată de mărirea vârstei de pensionare, cu doi ani, până la 67 de ani.

- 86 -

Sindicaliştii din Marea Britanie protestează faţă de noua

măsură a Guvernului de a reduce la 24 numărul salariilor

compensatorii ale angajaţilor disponibilizaţi şi care câştigau peste

30 000 de lire sterline pe an, în condiţiile în care, până acum, aceştia

primeau salarii compensatorii pentru şase ani.

Franţa a fost lovită de grevele lucrătorilor de la rafinăriile

„Total”, dar şi ale controlorilor de trafic aerian. Dispecerii sunt

revoltaţi de planurile autorităţilor de a înfiinţa împreună cu alte state

UE un sistem unic de control al zborurilor, ceea ce ar duce la

disponibilizări în masă.

Şi Germania a fost afectată recent de o grevă a piloţilor

companiei „Lufthansa”. Timp de patru ore, transportul a fost blocat

în Italia. Într-o grevă de opt ore au fost şi cadrele didactice, dar şi

funcţionarii sistemului administrativ şi sanitar.

În Portugalia, Guvernul socialist al lui José Sócrates este decis

să îngheţe salariile, să relanseze privatizările şi să reducă investiţiile

publice. În faţa acestor măsuri, sindicaliştii portughezi au organizat

deja o grevă generală, care a paralizat ţara complet.

Una dintre problemele majore ale mişcării sindicale din

România ţine de organizarea sindicatelor pe profesie. Sindicatele ar

trebui să-şi schimbe structura de organizare şi să treacă la organizare

profesională. Partenerii de dialog, de cele mai multe ori, nu sunt

credibili sau nu sunt pregătiţi să îşi asume responsabilitatea politică

pe care o au. Percepţia că sindicatele sunt politizate şi antireformiste

este într-o proporţie destul de mare, pentru că acceptă cu mare

greutate orice propunere reformistă care le-ar lua anumite drepturi

- 87 -

deja obţinute. În timp, acest lucru a condus la o scădere treptată a

credibilităţii mişcării sindicale.

Evoluţia mişcării sindicale din România, în ultimii 20 de ani,

este strâns legată de evoluţia patronatelor, de evoluţia statului, de tot

ceea ce înseamnă legislaţie. Mişcarea sindicală există prin prisma

societăţii în ansamblul său şi este evident că, în momentul în care

economia s-a restructurat, şi mişcarea sindicală este obligată să se

restructureze.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Manipularea ca armă a

puterii şi problemele reale ale românilor – sau – Circ. Fără pâine!”.

Stimaţi colegi,

Preşedintele Traian Băsescu şi gaşca sa portocalie sau în curs

de portocalizare (a se vedea grupul dependenţilor) ne-au mai ţinut

săptămâna trecută un curs intensiv de aburire a românilor. Este, de

altfel, un procedeu pe care l-a perfecţionat în cinci ani şi ceva de

mandat. A devenit strategie de stat. S-a folosit de el atunci când a

vrut să acopere un scandal de familie (Ioana Băsescu), aruncând-o

în gura ziariştilor şi a opiniei publice pe mult mai neajutorata Ridzi.

Sau când, asaltat de nemulţumirile sociale, şi-a trimis procurorii în

curtea lui Gigi Becali. Asta ca să dăm numai două exemple din

faptele de arme ale bravului conducător.

Cam acelaşi lucru se întâmplă şi acum. Încercând să dea de

lucru analiştilor şi de mestecat opiniei publice, domnul Băsescu a

mai dat o lecţie de manipulare. După ce şi-a asigurat majoritatea în

Senat, momind cu bani şi promisiuni parlamentari fără coloană

- 88 -

vertebrală, a încercat un puci pe cât de ridicol, pe atât de periculos

pentru democraţie, forţând schimbarea lui Mircea Geoană. N-a mai

contat faptul că se încălca grav Constituţia. Important era să-şi pună

un om obedient în fruntea Senatului. Un fel de Roberta Anastase

sau, dacă doriţi, Emil Boc. Are, slavă Domnului, de unde alege.

Şi pentru că tot am amintit de Constituţie (cărţulia cu care se

fotografia domnul preşedinte acum câţiva ani), nu putem să nu

vedem ceaţa groasă pe care tot Domnia Sa încearcă să o împrăştie

invocând necesitatea reformării acesteia. Coincidenţa face ca

demersul său să se suprapună pe evenimente de-a dreptul

cutremurătoare.

Poate era mai bine, de exemplu, să vorbim despre nivelul

record pe care l-a atins cifra şomajului în România: 800 000 de

oameni nu au un loc de muncă, iar procentul continuă să crească.

Poate era mai bine să vorbim despre faptul că, pornind de la

evidenţa celor care nu se află în plată, şomajul real afectează

1.250.000 de persoane.

Poate era mai bine să vorbim despre evaziunea fiscală la

alcool, care aduce pierderi la buget de 760 de milioane de euro pe

an. Sau despre faptul că 1,5 milioane de angajaţi din sectorul privat

au salariul minim pe economie.

Poate era mai bine să vorbim despre sifonarea banului public

în cazul lucrărilor la Biblioteca Naţională, lucrări care au fost

adjudecate iniţial, prin licitaţie, cu 70 de milioane de euro, pentru ca

ulterior, fără licitaţie, să fie suplimentate cu 35 de milioane de euro.

- 89 -

Poate era mai bine să vorbim despre faptul că se pierd anual

300 de milioane de euro ca urmare a neimpozitării transportatorilor

şi a şcolilor de şoferi fără autorizaţie.

Am fi putut vorbi despre creşterea infracţionalităţii economice

în acest an, cu 210% mai mult faţă de 2008, bugetul de stat suferind

prejudicii de 4,45 miliarde de euro.

Poate că ar fi fost bine dacă am fi vorbit despre faptul că

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale cheltuieşte

peste 500 de milioane de euro pe un site, sumă egală cu reducerile

preconizate prin tăierea pensiilor şi de zeci de ori mai mare decât

bugetul Senatului, pe care onor dom’ preşedinte vrea să-l

desfiinţeze.

În sfârşit, poate că ar fi trebuit să vorbim despre cheltuielile

faraonice ale doamnei Elena Udrea, cea care, pentru a-şi pune în

practică proiectul de case în mediul rural pentru specialişti (care

specialişti, nu ştim), dă peste 77 de milioane de lei pe servicii de

arhitectură şi consultanţă. Suma echivalează cu preţul construirii a

peste 500 de locuinţe noi.

Stimaţi colegi,

Exemplele ar putea continua la nesfârşit, dar cred că aţi înţeles

ce am vrut să demonstrez. Problema românilor este că preşedintele

Traian Băsescu se face că nu înţelege şi ignoră voit adevăratele

probleme ale ţării. În schimb, pozează în reformator neînfricat, doar-

doar o mai păcăli pe cineva. Chipurile, pentru că nu ar mai avea o

miză personală. Vă daţi seama: Traian Băsescu face ceva fără o miză

personală. Este fără doar şi poate cel mai prost banc al ultimilor ani.

- 90 -

Vă mulţumesc.

Domnul Mihăiţă Găină:

Declaraţia politică este intitulată ,,Reţeta ieşirii din criză à la

Boc”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Printre îndelungile dezbateri privind tema siglei partidului

aflat la guvernare, Grupul parlamentar democrat-liberal din Camera

Deputaţilor s-a chinuit să-l aducă pe şeful Executivului în faţa

colegilor pentru a prezenta bilanţul activităţii în lupta cu recesiunea

economică. Tema dezbaterii a fost „Necesitatea creării de noi locuri

de muncă şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România”. Pe cât

de măreaţă ar părea punerea în scenă a unei asemenea dezbateri, pe

atât de lipsită de fond a fost în realitate.

Cu tonul deprins din participarea la emisiuni cu iz de

senzaţional, domnul prim-ministru a rostit răspicat că „oprirea

cursului reformelor ar însemna întoarcerea României pe marginea

prăpastiei”. Ar fi interesant să ştim de unde s-ar întoarce România în

cazul amintit de Domnia Sa. Cumva din hăul în care se află ar

ajunge iarăşi pe marginea lui?... Oricum, pe modelul biblic al lui

Iona, nu ne pierdem speranţa: „Om răzbi noi cumva la lumină!”

În introducerea alocuţiunii, prim-ministrul a subliniat

necesitatea consolidării a ceea ce s-a obţinut, lăsând la o parte

„demagogia şi populismul”.

Şi parcă uitând ceea ce a precizat la începutul discursului,

şeful Executivului începe să enumere deciziile Cabinetului pe care îl

- 91 -

conduce în vederea ieşirii din recesiune. Planul general de izbutire

în lupta cu criza economică nu este câtuşi de puţin nou. Este doar

populist şi demagogic...

Cu glas triumfător, precizează la capitolul „bile albe” în lupta

cu criza: menţinerea TVA la 19%, a cotei unice la 16%, stabilitatea

cursului valutar, menţinerea deficitului bugetar în limite controlabile

şi, bineînţeles, finalizarea a 42 de km de autostradă în 2009.

În privinţa obiectivelor pe 2010, domnul prim-ministru nu a

oferit un alt set de măsuri detaliat, ci a înşirat decizii deja ştiute. Mai

degrabă putem spune că a recitat acest program anticriză, cu

veleităţi demonstrate clar în emisiunile difuzate de „televiziunea

poporului”. Şi astfel, în versurile fără rimă a prezentat faptul că

Guvernul va oferi facilităţi pentru tinerii de până în 35 de ani care

înfiinţează firme, va înlocui impozitul minim cu cel forfetar, va

reduce numărul de declaraţii fiscale ce trebuie completate de

persoanele juridice, va iniţia Legea parteneriatului public-privat, va

compensa TVA-ul de rambursat cu cel recuperat.

În bilanţul pregătit la virgulă de Emil Boc nu au fost amintite

creşterea alarmantă a şomajului, datoriile statului şi intrarea în

faliment a peste 100 000 de firme. Premierul s-a ferit să vorbească

în cifre concrete despre şomaj, rezumându-se doar la a constata că

stăm mai bine comparativ cu alţii, chiar dacă, potrivit datelor

ANOFM, numărul de şomeri a ajuns în februarie la 762 375, nivel

maxim al ultimilor 6 ani şi 11 luni.

De fapt, şomajul pare să fie tot „o bilă albă” trecută în

carneţelul Guvernului dacă analizăm declaraţia preşedintelui român

- 92 -

în vizita sa pe tărâm nipon: „În 2008 România a avut o creştere de

productivitate a muncii de 6,6%, în 2009 am înregistrat o creştere a

productivităţii muncii de 11,2%. Una din modalităţile prin care

patronatul a găsit soluţii de creştere a productivităţii a fost trimiterea

în şomaj.”

Astfel, discursul prim-ministrului a fost atins de kamikaze,

vântul divin adus de Traian Băsescu din Ţara Soarelui Răsare. Printre

cuvintele domnului Boc s-a putut citi un singur mesaj: în lupta cu

criza, Cabinetul actual este singurul care poate aduce victoria de

partea României. Avem premierul perfect – Guvernul Băsescu II!

Domnul Dan Voiculescu:

Declaraţia politică este intitulată ,,Statul interlop”.

La finalul anului 2008, Parlamentul a adoptat, în unanimitate,

o lege care mărea retribuţiile cadrelor didactice cu aproximativ

50%. La acel moment, preşedintele Băsescu a promulgat această

lege, clamându-şi imensul respect faţă de dascăli şi susţinând că

există fondurile necesare pentru o creştere semnificativă de salarii.

În aceeaşi perioadă, Traian Băsescu a încheiat, cu maximum

alai mediatic, un Pact pentru educaţie, care sublinia importanţa

decisivă a resursei umane pentru sistemul public de învăţământ. Au

trecut alegerile parlamentare şi preşedintele, prin creaţia sa,

Guvernul Boc, şi-a încălcat senin toate angajamentele. Legea

privind creşterile salariale nu s-a aplicat niciodată, iar profesorii au

devenit, alături de pensionari, principalele ţinte ale reducerilor de

alocaţii bugetare şi de personal.

- 93 -

Prin comportamentul instituţiilor sale fundamentale, în frunte

cu Preşedinţia, statul, acest stat portocaliu, a depăşit flagrant sfera

legalităţii în relaţia sa cu profesorii. Minte, înşală, ameninţă şi

încalcă, după bunul plac, orice lege în vigoare şi orice angajament

asumat.

Însuşind logica imorală a creatorului său, Emil Boc a susţinut

ferm, la finalul anului 2009, că veniturile cadrelor didactice nu se

vor reduce. Şi totuşi, în 2010, aceste venituri au scăzut semnificativ.

Mai mult, acţionând agresiv la intimidare, în stil interlop, Guvernul,

a proiectat şi un program de disponibilizări masive din sistemul

public de învăţământ.

Minţiţi şi uitaţi de preşedinte, înşelaţi de premier şi ignoraţi de

ministerul de resort, profesorii îşi apără drepturile în instanţă şi în

stradă. Însă, în timp ce acţiunile dascălilor rămân decente,

respectând întotdeauna cadrul legal, Emil Boc se pregăteşte să emită

o nouă ordonanţă neconstituţională – a câta?! – prin care să-şi

acopere abuzurile comise împotriva profesorilor. Şi, în tot acest

timp, Traian Băsescu, iniţiatorul şi semnatarul Pactului pentru

educaţie, preşedintele-jucător, a adoptat brusc o rezervă

prezidenţială faţă de subiectele zilei.

Asumându-şi menirea, profesorii oferă conducătorilor statului, în

aceste zile, o importantă lecţie de civism şi decenţă. Şi este o primă

axiomă simplă pe care, cu voie sau fără voie, statul trebuie să o înveţe:

legile publicate în Monitorul Oficial trebuie, fără excepţie, aplicate.

Domnul Cornel Popa: Declaraţia politică se intitulează ,,Deteriorarea accentuată a

drumurilor din judeţul Bihor”.

- 94 -

Mă văd nevoit să vorbesc astăzi despre un subiect pe care l-am

dezbătut în numeroase rânduri: situaţia drumurilor din Bihor,

drumuri judeţene, artere naţionale care sunt intens tranzitate şi care

se află într-o avansată stare de deteriorare.

Sunt cu atât mai interesat de acest subiect, cu cât am contribuit

consistent la aducerea de fonduri în judeţ pentru refacerea

magistralelor, acestea au fost cuprinse în planurile de infrastructură,

iar acum lucrurile stagnează. Amintesc şi faptul că sunt autorul a

multor interpelări, întrebări şi alte demersuri către Ministerul

Transporturilor şi Infrastructurii, la care am primit răspunsuri

ambigue de reeşalonări, amânări sau alte analize şi refaceri de

proiecte de infrastructură. Concret: se lucrează numai pe hârtie, nu

şi în realitate.

Guvernul Tăriceanu a alocat sume importante de bani în acest

sector de drumuri, puternic afectat de traficul greu. Nu uitaţi că

suntem o zonă de graniţă, importurile şi exporturile de produse

făcându-se în majoritatea cazurilor cu ajutorul camioanelor de mare

tonaj, ceea ce a afectat anual structura asfaltică. În prezent, traficul

nu este mai puţin încărcat, din contră. În plus, şoferii se confruntă

cu gropile apărute după fiecare ninsoare sau ploaie puternică şi

alunecări de teren.

Vă mărturisesc că nu înţeleg politica de dimensionare a

efortului financiar pentru fiecare judeţ în parte, la capitolul

reabilitarea drumurilor, observând că în unele judeţe se poate avansa

cu lucrările, iar în altele, unde este nevoie de reparaţii capitale, acest

lucru nu se întâmplă.

- 95 -

Precizez că mă refer la situaţia unor artere care nu pot fi

dublate cu rute ocolitoare sau care pot beneficia de ajutorul unor

drumuri care ar putea prelua o parte din trafic, decât cu mărirea

considerabilă a distanţei pe care ar trebui să o parcurgă şoferii.

Aşadar, situaţia este presantă şi prea bine cunoscută la nivelul

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Nu mai amintesc aici aspectul dezastruos al zonei şi impresia

pe care o ai părăsind drumurile Ungariei şi intrând în România

anului 2010, cu drumuri cu aspect de circuit off-road. Este de înţeles

aşadar nemulţumirea mea şi apelul la o politică raţională de

distribuire a fondurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declaraţia politică este intitulată ,,Proiectul noii legi a

educaţiei – eclectic şi inadaptabil la realităţile româneşti”.

Noul proiect de Lege a Educaţiei Naţionale ne este supus spre

dezbatere publică începând cu 18 martie, pentru o perioadă de două

săptămâni. Trecând peste faptul ca astfel se încalcă Legea privind

transparenţa decizională, potrivit căreia orice propunere de act

normativ trebuie adusă la cunoştinţa publicului larg cu cel puţin 30

de zile înainte, conţinutului proiectului lasă mult de dorit. Lectură

anevoioasă din cauza amalgamului de (re)surse folosite, acesta se

înscrie în direcţia generală a Guvernului Boc de a propune schimbări

complet inutile, care sfârşesc prin a avea doar consecinţe negative.

Pentru sistemul de învăţământ din România, deja îngreunat

- 96 -

semnificativ în urma numeroşilor miniştri care au ţinut să-şi lase

amprenta asupra-i, o noua lege proastă ar însemna un dezastru total.

Printre cele mai radicale modificări aduse se numără: liceul de

trei ani, prin mutarea clasei a IX-a la gimnaziu (măsură propusă şi

în trecut), înfiinţarea unor centre de excelenţă pentru copiii

supradotaţi, bacalaureat scris cu doar două probe, amenzi

usturătoare pentru părinţii ai căror copii chiulesc de la şcoală şi

scoaterea titulaturilor de educator şi învăţător din sistem, toate

cadrele didactice devenind profesori cu o pregătire obligatorie de 6

ani. Scopul principal, acela de concentrare pe un învăţământ bazat

pe competenţe, s-ar putea să nu fie cea mai bună soluţie pentru

România. Mai multe state care au implementat acest model (precum

Canada – în Quebec, Australia sau Africa de Sud) au solicitat

autorităţilor revenirea la metode tradiţionale, întrucât s-a ajuns la

mai multă confuzie decât rezultate. O bulversare adiţională este

exact ceea ce învăţământul românesc trebuie să evite.

O posibilă soluţie ar implica o reformă progresivă, care să

asigure că schimbările sunt implementate numai atunci când se

dispune de resursele umane şi instituţionale necesare.

Partidul Naţional Liberal a elaborat un proiect propriu de Lege

a Educaţiei Naţionale, pe care Guvernul Boc a ales să îl ignore în

2009 şi care în prezent este blocat în Parlament, fără a fi trimis la

comisiile de specialitate. Proiectul PNL ar fi asigurat predictibilitate

şi stabilitate pe o perioadă de 20 de ani (durata unui ciclu

educaţional pentru un copil – de la grădiniţă până la terminarea

studiilor universitare) şi eficienţă. În acelaşi timp, ar fi garantat

- 97 -

faptul că de pe băncile şcolii vor ieşi oameni bine pregătiţi, capabili

să-şi facă un rost în viaţă prin forţe proprii

Domnul Sorin-Serioja Chivu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Opoziţia română – varianta

2010”.

Stimaţi colegi,

În orice stat, opoziţia are rolul sau foarte important pe care

nimeni nu i-l poate contesta. În acelaşi timp, reprezentanţii săi nu ar

trebui să omită faptul că acest rol nu le permite însă totul, ci,

dimpotrivă, îi îndeamnă la o cât mai mare responsabilitate. Este din

ce în ce mai evident că această responsabilitate s-a transformat

într-un joc de interese personale sau de grup şi, mai ales, într-un joc

al nervilor în care cel mai slab este aşteptat să cedeze.

Dacă în perioada de glorie a ţării noastre – perioada interbelică

– membrii Parlamentului îşi înţelegeau complet diferit activitatea,

având ca deziderate cooperarea, spiritul de echipă – indiferent de

partidul din care făceau parte – şi dezbaterile constructive, azi,

prăpastia dintre cei aflaţi la putere şi cei din opoziţie a devenit

insurmontabilă.

Urmărind interesul politic, opoziţia întreprinde tot felul de

acţiuni care conduc spre criza de lucru consensual, prima cauză a

declanşării crizei de imagine şi de credibilitate cu care, din

nefericire, Parlamentul se confruntă azi pentru că reprezentanţii

opoziţiei nu pot sau nu vor să înţeleagă că interesul naţional

primează în faţa celui politic.

- 98 -

Lăsând deoparte luptele fără conţinut pe seama cărora s-ar

putea discuta la nesfârşit, opoziţia a ales metoda boicotului, a

distrugerii cu orice preţ şi a anulării totale a oricărei forme de lucru

pozitiv.

Oare cum se poate crede că interesul cetăţeanului poate fi

asigurat prin aceste forme distructive? Şi oare cum se poate crede că

problemele României pot fi depăşite dacă întotdeauna cineva face

pe „Gică-contra”?

Căci, practic, totul se rezumă la contre, refuzuri păguboase şi

discursuri care au în vedere „duşmanul public numărul 1” : puterea.

A avea o atitudine constructivă nu presupune a accepta orice

măsură sau a face pe placul puterii. Înseamnă bun-simţ, raţiune şi a

nu uita de ce şi de cine ai fost ales în Parlament.

Se uită că cei ce acuză şi boicotează acum sunt exact aceia

care au avut şansa să demonstreze că pot guverna mai bine decât cei

care acum sunt condamnaţi. Dar, demult, memoria selectivă a celor

care fac un titlu de glorie din a face parte din opoziţie nu mai

reprezintă o noutate pentru nimeni. Poate doar stupefacţie că nici în

al doisprezecelea ceas nu se înţelege că o ţară nu are nevoie de lupte

politice inutile, ci de un dialog constructiv şi bunăvoinţă.

La fel cum se uită că, în decembrie 2009, atitudinea noastră

distructivă, a opoziţiei, a mers atât de departe până la un iminent

blocaj total cu consecinţe inimaginabile. În acel moment, după

alegerile prezidenţiale, criza politică a fost suspendată cu ajutorul

unui grup de parlamentari independenţi care şi-au asumat

responsabilitatea faţă de interesul naţional, dând în acelaşi timp

- 99 -

girul lor de încredere şi oferind sprijinul Guvernului pentru

aplicarea măsurilor compatibile situaţiei economice existente şi nu

numai.

Culmea că tot ei au fost şi sunt acuzaţi, după modelul „după

război, mulţi viteji se arată”.

Un scurt bilanţ al „realizărilor” acestei opoziţii machiavelice?

Încălcări de Regulament, încălcarea Constituţiei, blocarea

activităţii de legiferare, culminând cu ceea ce acum se întâmplă în

„cazul Geoană” – un exemplu a ceea ce depăşirea flagrantă a rolului

pe care îl ai şi lipsa oricărei dorinţe de conlucrare pot provoca.

Domnul Corneliu Grosu:

Declaraţia politică este intitulată ,,La 20 de ani după

evenimentele din judeţul Mureş din martie 1990”.

Mă simt obligat de poziţia mea de senator de Mureş, dar, în

acelaşi timp, şi de amintirile puternice pe care încă le păstrez acelei

perioade din viaţa Transilvaniei şi mai cu seama a întregului judeţ

Mureş şi aduc în discuţie în faţa dumneavoastră acel martie

însângerat al începutului de drum democratic al României

postcomuniste.

O serie întreagă de dezbateri publice, manifestări artistice,

lansări de documentare şi filme care promit să „facă lumină asupra

evenimentelor din acel martie întunecat” sunt derulate în această

perioadă în Târgu-Mureş. Diferite poziţii, diferite unghiuri de

vedere asupra vinovaţilor acelor violenţe interetnice ameninţă acum

să iasă la iveală.

- 100 -

Subiectul martie ’90 revine pe agenda diverselor grupuri de

interese în perioade sensibile pentru trăitul împreună în aceste

regiuni cu diversitate etnică accentuată.

Subiectul este folosit în agende electorale în momente

sensibile, este reînviat pentru câştiguri facile electorale care

dăunează comunităţilor, distanţându-le, promovând ura etnică

creând clivaje între „noi” şi „ei”.

Se continuă astfel un proces de segregare, argumentându-se că

doar în acest mod se pot „salva” tradiţiile, istoria, limba şi chiar

apartenenţa religioasă. Ambele comunităţi, şi cea maghiară, şi cea

română, sunt puse faţă în faţă, antitetic, separate de interese politice

meschine care aduc prin discursul revanşard mereu în prim-plan

diferenţele, conflictele.

Observate de cercetători, aceste manevre politice, suplimentate

de un discurs care introduce subliminal ideea superiorităţii unei

comunităţi faţă de cealaltă, indiferent care este acea comunitate,

conduc în timp la segregarea acestor comunităţi, segregare cu

valenţe multiple, culturale, economice, sociale.

Nu este prima dată când aduc în discuţie, în plenul Senatului,

problemele de natură etnică din Transilvania. Nu este prima oară

când observ cum aceste probleme sunt accentuate de folosirea lor ca

monedă electorală fie de Bucureşti, fie de partide şi grupuri politice

locale.

Pentru mine însă, evenimentele din martie 1990 de la Târgu-

Mureş, continuate apoi de situaţii explozive în judeţele Harghita şi

Covasna, nu sunt legate în nicio formă de diferenţele dintre aceste

- 101 -

comunităţi etnice. Nu reflectă imposibilitatea acestor comunităţi de a

trăi împreună. Le discut într-un context mai larg al moştenirii

comunismului, al contextului în care se afla România în perioada

imediat postrevoluţionară, al frământărilor care cuprinseseră estul şi

centrul Europei şi al unor utopii naţionale şi etnice revizioniste care au

supravieţuit perioadei comuniste şi care înflăcărau la acea oră

discursurile unor partide de extremă dreapta recent apărute pe scena

politică est-europeană, îmbrăcate în mantia martirajului anticomunist.

Marii perdanţi au fost oamenii obişnuiţi, folosiţi ca masă de

manevră pentru diverse proiecte şi idealuri fără reflectare practică.

Marii perdanţi au fost cei care s-au păstrat pe marginile acestui

conflict, sperând să se revină la o normalitate precedentă. Primii au

trăit şi încă trăiesc cu acest instinct al pericolului, cu o teamă faţă de

vecin, veşnic alimentată de aceleaşi utopii politice, acum cu

finalitate electorală. Ceilalţi au reconstruit în timp, în durată lungă,

normalitatea de la care plecaseră, dar sunt permanent ameninţaţi de

eşecul acestui normal provizoriu.

Am văzut astfel cum acest conflict a influenţat familii, a rupt

relaţiile dintre soţi de etnii diferite, a afectat vieţi de copii, a distrus

relaţii de bună vecinătate, a dus la alegeri personale drastice, motivate

etnic. În anii dinaintea conflictului nu era o surpriză să auzi români

vorbind limba maghiară. O învăţau pe stradă, la joacă, în relaţiile cu

aproapele lor. Căsătoriile mixte erau un fapt divers. Prieteniile se

închegau pe interese comune, excluzând factorul etnic. Toate aceste

lucruri simple, considerate odată normale, au devenit brusc în decursul

a câteva zile anormale prin absenţa lor. Frica, suspiciunea, măsurarea

- 102 -

patriotismului şi apartenenţei prin evitarea contactelor, uitarea de

prieteni, vecini, rude, separarea în tabere, acestea au înlocuit brusc

normalitatea precedentă. Toată această nouă situaţie a fost exploatată

de diverse grupuri pentru câştiguri imediate.

Acum câteva zile am fost surprins de acţiunile unui înalt

reprezentant al statului, care a decis să folosească maghiara în

înscrisuri oficiale trimise în Transilvania unor reprezentanţi ai statului

român de etnie maghiară. Am fost surprins nu atât de gest, cât de

explicaţia lui. Să fi uitat acei directori de şcoală maghiari limba

română, să se fi ajuns cu segregarea comunităţilor pe bază etnică la un

aşa grad încât angajaţii statului de etnie maghiară să nu mai poată

răspunde unor infograme în limba oficială a statului român?

Nu cred că ne-am întors în anii 1920, după Unire, sau în anii

1950, în timpul alfabetizării. Acest gest al înaltului funcţionar din

Guvernul României continuă o politică a câştigului electoral facil

prin împărţirea în tabere etnice şi prin asmuţirea unuia împotriva

celuilalt. O politică ce nu lasă rana lui martie 1990 să se închidă în

mod natural pentru a reveni noi toţi la normalul trăirii împreună.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aş vrea să salut şi grupul de studenţi care sunt azi aici - sper

să înveţe lucruri bune de la noi astăzi – şi pe care îi salut cu

prietenie.

*

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea

programului de lucru pentru săptămâna în curs.

- 103 -

Aş dori să fiţi puţin atenţi pentru că este o modificare faţă de

programul nostru tradiţional. Săptămâna trecută, v-am informat cu

privire la intenţia de a avea trei şedinţe de plen ale Senatului, în

această săptămână.

Biroul permanent a aprobat, în unanimitate, acest program de

lucru, pe care vi-l propunem votului, în acest moment.

Vom avea o şedinţă de plen şi mâine dimineaţă, începând cu

ora 9.00, până la ora 13.00, iar după-amiază, lucrări în comisiile

permanente.

De asemenea, vreau să vă informez că Birourile permanente

reunite ale celor două Camere au aprobat o şedinţă comună a celor

două Camere ale Parlamentului României, pentru teme care sunt pe

agenda plenului reunit, urmând ca miercuri de la ora 14.00 să avem

şi o şedinţă de plen a Senatului, cu două teme importante, după ce

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, mâine,

va fi decis cu privire la avizul legal în cazul domnului senator

Voicu. Intenţionăm ca miercuri, în şedinţa de plen, începând cu ora

14.00, să discutăm acest subiect pentru a ne încadra în termenul

legal. Şi, dacă mai sunt şi priorităţi legislative asupra cărora trebuie

să ne îndreptăm atenţia, să rezolvăm tot în cursul zilei de miercuri.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru, cu trei

şedinţe de plen, pentru a recupera puţin şi restanţele care s-au

acumulat în ultima perioadă.

Vă rog să votaţi.

Cu 71 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri,

programul de lucru pentru această săptămână a fost aprobat.

- 104 -

Vă rog, domnule senator Igaş. Microfonul 2, vă rog.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Explicaţia votului. Săptămâna trecută noi nu am votat

programul de lucru pentru că ne doream să legiferăm în trei zile.

Astăzi, dumneavoastră aţi propus o ordine de zi şi un program de

lucru pe trei zile, drept dovadă ne-am conformat şi am votat aşa

cum am spus-o încă de săptămâna trecută.

În ceea ce priveşte ordinea de zi, la fel, am spus că încercăm să

deblocăm situaţia din Senat, să votăm ordinea de zi, cu condiţia ca

ordinea de zi şi Regulamentul Senatului să nu fie încălcat.

Constatăm că astăzi aţi fost un bun preşedinte şi până în acest

moment nu aţi încălcat Regulamentul Senatului, dar vă atrag atenţia,

domnule preşedinte, că sunteţi în acea perioadă de graţie în care v-am

permis să vă adresaţi Curţii Constituţionale, să avem un răspuns

formulat în scris dacă solicitarea noastră este sau nu este

constituţională. Încă aşteptăm, domnule preşedinte, şi cred că este

de demnitatea dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi de

preşedinte al Senatului, să faceţi acest demers, cu atât mai mult cu

cât dumneavoastră, de la tribuna Senatului, aţi afirmat că veţi face

apel la Curtea Constituţională, pentru a ni se oferi un răspuns în

ceea ce priveşte demersurile făcute de Grupul parlamentar al PD-L.

Domnule preşedinte,

În condiţiile în care Regulamentul nu va fi încălcat, noi

începem să intrăm pe dezbatere şi să legiferăm astăzi şi în această

săptămână în Senat.

- 105 -

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc şi eu pentru această extrem de rafinată

prezentare a votului dumneavoastră de la punctul precedent.

Într-adevăr, mă simt într-o stare de graţie din momentul în

care, inclusiv cu sprijinul dumneavoastră, am fost ales preşedintele

Senatului şi înţeleg să-mi duc mandatul la bună îndeplinire, cu

bună-credinţă şi imparţialitate, atâta vreme cât Regulamentul şi

Constituţia vor fi respectate.

N-aş vrea să repornim o polemică politică. Suntem astăzi,

într-adevăr, în faţa unei agende extrem de dense şi sper că această

atmosferă mai constructivă să guverneze activitatea noastră, dincolo

de perioadele mai mult sau mai puţin agitate pe care le-am traversat.

*

Înainte de a intra în agenda de legiferare, aş dori să vă lecturez

extrem de rapid Nota pentru exercitarea de către parlamentari a

dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 43/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul

activităţilor desfăşurate pe plajă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative;

- 106 -

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a

cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii

din cadrul Programului SAPARD;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 106/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998

privind mărcile şi indicaţiile geografice;

- Lege privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru

realizarea proiectului „Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului

Internaţional Iaşi”. Sper să avem cât mai repede realizat acest

proiect de dezvoltare a municipiului Iaşi.

- Lege pentru completarea art. 42 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,

raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi

respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul

Monetar Internaţional;

- Lege pentru modificarea alin.(3) al art. 18 din Legea fondului

funciar nr. 18/1991.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea

solicitării de retragere a următoarelor iniţiative legislative. Am

primit la Biroul permanent al Senatului solicitarea iniţiatorilor de

retragere a următoarelor iniţiative legislative:

- 107 -

1. Propunere legislativă pentru completarea şi modificarea

Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al

cultelor.

Supun votului dumneavoastră solicitarea de retragere a acestei

propuneri legislative. Vă rog să votaţi.

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri,

propunerea legislativă a fost retrasă.

2. Propunere legislativă pentru instituirea unor măsuri privind

activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.

Vă rog să votaţi solicitarea de retragere a acestei propuneri

legislative.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri, această

propunere legislativă a fost retrasă de plenul Senatului.

*

Domnule senator Urban, doriţi să interveniţi pe procedură? Vă

rog, microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pe procedură, vreau să discutăm puţin despre un proiect de

lege. Este vorba de Proiectul de lege cu nr. L601 care vizează

insolvenţa particularilor din România, care a fost înregistrat de mine

la Biroul permanent al Senatului la data de 9 septembrie 2009, adică

acum aproape şapte luni de zile. Acest proiect de lege, la care am

cerut şi am şi obţinut procedură de urgenţă, are o problemă. În fapt,

el a fost înscris, în mod oficial, pe traseul Senatului României abia la

data de 9 noiembrie 2009, deşi avizul Consiliului Legislativ sosise de

- 108 -

la începutul lunii octombrie 2009, iar termenul de adoptare tacită a

acestui proiect de lege era stabilit la data de 22 martie 2010, deşi nu-

mi dau seama cum a fost posibil dacă el a fost înregistrat la data de 9

septembrie 2009. În mod normal, el trebuia să figureze pe ordinea de

zi a plenului şedinţei de astăzi. Repet, a fost solicitată şi încuviinţată

procedură de urgenţă. Este înregistrat la Senat la data de 9 septembrie

2009, iar eu aflu acum că el, de fapt, a fost înscris pe ordinea de zi a

plenului nostru de mâine şi termenul de adoptare tacită ar fi fost

decalat cu o zi, pentru că a fost ziua de 15 martie 2010 când a trebuit

să luăm o zi liberă pentru sărbătorirea Zilei maghiarilor. Însă vreau

să vă spun că, din punctul meu de vedere, stabilirea termenului de

adoptare tacită la data de 22 martie 2010 pentru un proiect de lege

care a fost înregistrat la Biroul permanent al Senatului acum aproape

şapte luni de zile, nu este reală, nu este posibil ca acest termen să fi

fost data de 22 martie 2010, iar eu cred că acest proiect de lege – şi

vă rog să dispuneţi personalului de la Biroul permanent să verifice –

fiind înregistrat la data de 9 septembrie 2009, de fapt a fost adoptat

tacit undeva la începutul lunii martie 2010.

Vă rog frumos să facem această modificare, pentru că este

posibil ca mâine să-l discutăm în plen, dar să discutăm pe un proiect

de lege care ar fi trebuit să plece de mult către Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Am verificat între timp, în timp ce dumneavoastră prezentaţi

acest subiect. Este vorba de Legea nr. 601/2009. Termenul de adoptare

- 109 -

tacită este 23 martie 2010, conform legislaţiei în vigoare, datorită

glisării pe care aţi menţionat-o. S-a prezentat raport astăzi, 22 martie

2010, la ora 15.00. Mâine suntem în termenele legale de dezbatere în

plenul Senatului. Deci vom verifica care a fost circuitul din septembrie

sau octombrie până acum, dar suntem în interiorul termenului legal.

Aveţi cuvântul, domnule senator Urban, microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc.

Eu nu înţeleg cum se repartizează aceste termene de împlinire

a termenului de adoptare tacită, pentru că avem la Legea nr.

606/2009 un proiect de lege al altor colegi, care a fost înregistrat în

data de 24 noiembrie 2009. Or, în cel mai rău caz, proiectul de lege

privind insolvenţa particularilor, fiind înregistrat la Senat la data de

9 noiembrie 2009, nu are cum să primească un termen de adoptare

tacită în aceeaşi zi cu un proiect de lege care a fost înregistrat două

săptămâni mai târziu. Cred că aici este o greşeală şi vă rog, pentru

Legea nr. 601/2009 să verificăm.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Am luat notă. Oricum, mâine suntem sesizaţi cu această

iniţiativă şi suntem în termenul legal. Rog să comunicăm domnului

senator Urban toate elementele care stau în spatele acestor decizii.

*

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

- 110 -

Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză

tehnică judiciară şi extrajudiciară.

Iniţiatorii nu sunt prezenţi în sală.

O rog pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici să ne

prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveţi cuvântul,

microfonul 9.

Doamna Rodica Constantinovici – secretar de stat în

Ministerul Justiţiei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost favorabil acestei

propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză

tehnică judiciară şi extrajudiciară.

Observaţiile Guvernului, însoţite de argumente, au fost

exprimat punctual cu privire la fiecare modificare propusă. Aş

aminti modificarea prevederilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului

nr. 2/2000, în sensul înlăturării posibilităţilor specialiştilor de a

efectua expertize tehnice judiciare. Nu este, desigur, susţinută. Ea

este incompatibilă cu dispoziţii de lege lata. Avem în vedere

dispoziţiile Codului de procedură civilă art. 201, cât şi ale Codului

de procedură penală art. 119, potrivit cărora specialiştii pot să

efectueze expertize judiciare atunci când nu există experţi într-o

anumită specialitate.

Astfel de dispoziţii sunt cuprinse şi în proiectele Codurilor de

procedură, care sunt supuse acum dezbaterii parlamentare.

- 111 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, preşedintele

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru

a prezenta raportul. Aveţi cuvântul, microfonul 7.

Domnul Toni Greblă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere a

propunerii legislative. Fără a intra în detaliile care au fost deja

expuse de doamna secretar de stat, vreau doar să adaug faptul că şi

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a

dat un aviz negativ. Guvernul menţine punctul de vedere negativ, iar

Consiliul Legislativ a formulat numeroase observaţii în avizul său,

care, practic, tot un aviz negativ.

Faţă de aceste motive şi în raport cu faptul că propunerea

legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă

Cameră sesizată, vă supune, spre dezbatere şi adoptare, stimaţi colegi,

propunerea legislativă împreună cu raportul de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Sunt intervenţii la dezbateri generale din partea grupurilor

parlamentare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, conform

celor auzite anterior. Vă rog să votaţi.

- 112 -

Cu 67 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 2 abţineri,

raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă de

plenul Senatului.

*

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru abrogarea alin. (2) al art. 94 din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,

prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Iniţiatorii, un număr de deputaţi, nu sunt prezenţi în sală.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe, pentru a

prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul

Administraţiei şi Internelor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative şi

nu susţine, în consecinţă, nici raportul de adoptare prezentat de

comisie, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte motivaţia prezentată de iniţiatori, şi anume

discriminarea faţă de alţi funcţionari publici din sistemul public din

România, având în vedere faptul că legea nu face distincţie între

categoriile de funcţionari publici cărora li se aplică excepţiile, nu

considerăm că există o situaţie discriminatorie.

De asemenea, precizăm că excepţia prevăzută de alin. (2) al

art. 94 a fost introdusă în Legea nr. 161/2003 în anul 2004, tocmai

- 113 -

din perspectiva asigurării funcţionarilor publici a posibilităţii de a

participa, în condiţiile legii, atunci când sunt desemnaţi printr-un act

administrativ emis de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice,

să reprezinte interesele acestei autorităţi sau instituţii publice în

diferite organisme de conducere, tocmai pentru că Guvernul era pus

în situaţia, prin diferite acte normative, de a asigura participarea în

aceste organisme. Deci nu înţelegem care este raţiunea pentru care

acum se solicită eliminarea acestei excepţii.

Dacă textul ar fi abrogat, autorităţile şi instituţiile publice nu ar

mai fi în măsură să desemneze funcţionari publici să le reprezinte

interesele în diferite organisme constituite în temeiul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule preşedinte Greblă, aveţi cuvântul pentru a prezenta

punctul de vedere al comisiei.

Domnul Toni Greblă:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a

hotărât să adopte un raport de admitere cu 5 voturi pentru, 3 voturi

împotrivă, considerând că, în felul acesta, s-ar elimina discriminările

faţă de alţi funcţionari publici din sistemul public din România.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului

şi protecţia mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi

minorităţi au avizat însă negativ propunerea legislativă. Drept

urmare, vă supunem spre dezbatere raportul de admitere împreună

- 114 -

cu propunerea legislativă. Propunerea legislativă are caracter de lege

organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Constat

că nu sunt.

Vă reamintesc faptul că propunerea legislativă are caracter de

lege organică, aşa cum v-a prezentat şi domnul preşedinte Greblă.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi propunerea

legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 20 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă şi 3 abţineri,

propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

*

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind cadastrul

şi publicitatea imobiliară nr. 7/1996.

Propunerea legislativă are ca iniţiatori un grup de colegi

deputaţi, care nu sunt prezenţi pentru a o susţine.

O invit la microfon, pe doamna secretar de stat pentru a

prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative

pentru considerentele pe care şi le-a prezentat în punctul de vedre

exprimat în scris. Suntem de acord cu raportul de respingere propus

de către comisie. Vă mulţumesc.

- 115 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, domnului preşedinte Greblă.

Domnul Toni Greblă:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a

adoptat un raport de respingere pentru mai multe considerente. Unul

esenţial este că prin propunerea legislativă s-ar institui un regim

derogatoriu de la regimul general al proprietăţii asupra părţilor

comune dintr-un imobil. Drept urmare, legislaţia română, fără

această modificare, a fost îndestulătoare pentru cauză, astfel încât,

cu avizul negativ al Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi

Publicitate Imobiliară, al Comisiei pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului, al Guvernului şi

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă

propune spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a

propunerii legislative, cu menţiunea că Senatul este prima Cameră

sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Constat

că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Adoptarea acestui raport de respingere echivalează cu respingerea

propunerii legislative. Vă rog să votaţi.

- 116 -

Cu 63 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi o abţinere,

raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog

să votaţi.

Cu 31 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă şi o abţinere,

nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, propunerea legislativă

fiind respinsă.

*

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru completarea articolului 27 din Legea fondului

funciar nr. 18/1991.

Consult iniţiatorii dacă doresc să-şi prezinte punctul de vedere.

Nu doresc.

Dau cuvântul domnului Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte al

ANRP, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Domnul Sergiu Diacomatu – vicepreşedinte al Autorităţii

Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

În principal, modificarea legislativă se referă la motivul şi

consemnarea în procesele verbale de punere în posesie chiar în lipsa

acordului unuia dintre proprietari.

Punctul de vedere al Guvernului este de nesusţinere a acestei

propuneri legislative, din cauză că, singura îndreptăţită să spună că

- 117 -

terenul este ocupat fără drept, nu poate fi decât instanţa judecătorească

şi nicidecum o comisie locală de fond funciar. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte Greblă.

Domnul Toni Greblă:

În primul rând, un raport de respingere, întrucât se modifică

substanţial prevederile Legii nr. 18/1991, acum când aceasta a

parcurs aproape 20 de ani în punerea ei în aplicare.

În al doilea rând, s-ar modifica modalităţile de dobândire a

dreptului de proprietate. Prin această propunere legislativă se

restrânge competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în materia

proprietăţii în favoarea comisiilor de stabilire a dreptului de

proprietate, ceea ce este de-a dreptul inadmisibil.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi

şi validări vă propune spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere

a propunerii legislative, cu menţiunea că Senatul este prima Cameră

sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Vă rog,

domnule senator Urban. Microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pe fond, vreau să spun că eu consider anormal ca în plenul Senatului

de astăzi 22 martie 2010, să dezbatem Proiectul de lege L 606/24.11.2009,

- 118 -

la care nu s-a cerut procedură de urgenţă şi pe acelaşi rol al plenului

Senatului de astăzi să nu existe Legea nr. 601/9.11.2009, la care s-a

solicitat procedura de urgenţă. Am făcut acest lucru întrucât, vreau să

reiterez faptul că ordinea de zi, aşa cum este stabilită în momentul de

faţă, prezintă grave erori din punct de vedere al succesiunii în timp a

depunerii iniţiativelor legislative. Nu am niciun fel de problemă cu

conţinutul propunerii legislative pe care o discutăm acum. Vă

mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Am luat notă, încă o dată de punctul dumneavoastră de vedere.

Pentru a avea toate detaliile pot spune că Legea nr. 606 figurează în

fişele noastre ca fiind din 09.11.2009.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră

raportul de respingere. Vă reamintesc faptul că propunerea legislativă

are caracter de lege organică. Vă rog să votaţi.

Cu 73 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi 3 abţineri,

raportul de respingere a fost adoptat, pe cale de consecinţă,

propunerea legislativă a fost respinsă.

*

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2009

pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru

autovehicule.

Îl invit pe domnul Gheorghe Popescu să prezinte punctul de

vedere al Guvernului. Microfonul 10.

- 119 -

Domnul Gheorghe Popescu – preşedinte al Administraţiei

Fondului Naţional de Mediu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

În anul 2008 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 50/2008, prin care s-a instituit taxa pe poluare. În

acelaşi an, s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 218/2008 care a aprobat o excepţie de la plata acestei taxe şi, ca

o consecinţă directă a aprobării acestei ordonanţe de urgenţă,

Comisia Europeană a transmis Guvernului României o scrisoare de

punere în întârziere pe motiv de incompatibilitate a legislaţiei din

România cu cea din Uniunea Europeană pe tema poluării auto.

În scrisoarea de răspuns a Guvernului României, Guvernul s-a

angajat să emită un alt act normativ, prin care să producă această

corecţie, fapt care s-a întâmplat prin Ordonanţă de urgenţă a

Guvernului nr. 117/2009 care face obiectul proiectului de lege supus

atenţiei şi dezbaterii dumneavoastră . Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte Filip pentru a prezenta

raportul comun al comisiilor.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru buget, finanţe, activitate

bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului în data de 9 octombrie

- 120 -

2009 au elaborat, în urma unanimităţii votului, un raport de admitere,

existând şi un aviz favorabil din partea Comisiei economice, industrii

şi servicii, respectiv a Consiliului Legislativ. De fapt, actul normativ

pune în realitatea legislativă normele europene privind partea de taxă

de poluare pentru autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4,

respectiv autovehiculele N 1 cu norma de poluare N 4, Euro 4

înmatriculate pentru prima oară într-un stat membru în perioada

15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009.

Ca urmare, nu este nimic deosebit decât acordarea legislaţiei

româneşti la prevederile Tratatului de instituire a comunităţii

europene, respectiv art. 90. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Înţeleg că ceea ce aţi prezentat dumneavoastră este punctul

de vedere comun al celor două comisii, respectiv şi a Comisiei

pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital,

reprezentată de domnul preşedinte Ariton.

Vă consult dacă sunt intervenţii pe fond, cu privire la acest

proiect de lege.

Constat că nu sunt intervenţii.

Vă reamintesc că proiectul de lege are caracter de lege

ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comun şi proiectul de

lege. Vă rog să votaţi.

Cu 65 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi o abţinere,

proiectul de lege a fost adoptat.

- 121 -

*

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de

personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora precum

şi alte măsuri în domeniul bugetar.

Este un punct de vedere al Guvernului care va fi susţinut de

domnul secretar de stat Nicu Cornoiu. Vă rog, microfonul 9.

Domnul Nicu Cornoiu – secretar de stat la Ministerul

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare

obligativitatea menţinerii contractelor colective de muncă până la

data expirării lor, stabilindu-se concret modul de încadrare şi

salarizare a personalului din cadrul sectorului bugetar precum şi alte

aspecte generate de aplicarea Legii unitare de salarizare.

Aceste reglementări vizează următoarele aspecte:

recunoaşterea caracterului obligatoriu al contractelor colective de

muncă legal încheiate; salarizarea pentru viitor după împlinirea

termenelor contractelor şi acordurilor colective de muncă ale

personalului încadrat şi salarizat în prezent în temeiul acestora;

modul de realizare a reîncadrării întregului personal din sectorul

bugetar potrivit prevederilor art. 30 din lege, astfel personalul va fi

reîncadrat corespunzător tranşelor de vechime în muncă şi pe

- 122 -

funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale

avute la 31 decembrie 2009; modul de calcul al salariului şi al

pensiei pentru personalul bugetar începând cu luna ianuarie 2010;

Modalitatea concretă de acordare a sporului de vechime, a

indemnizaţiei de conducere, precum şi a celorlalte sporuri în

cuantumul avut în luna decembrie 2009.

Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale susţine aprobarea acestui proiect de lege. Vă

mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte Filip.

Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi

protecţia mediului a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea unui

raport de admitere cu două amendamente respinse. Vreau să mai fac

două precizări la ceea ce a prezentat domnul secretar de stat, legat de

acest proiect de lege, faptul că în anul 2010 majorarea salariilor, a

soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare se va face numai

pentru cele care au un nivel de 705 lei pe lună, fără ca în mod cumulat,

sporurile şi indemnizaţiile acordate să depăşească această valoare. De

asemenea, un lucru important, în contractele colective şi individuale

de muncă nu se pot stabili salarii sau alte drepturi de natură salarială

care exced prevederile Legii nr. 330/2009. Este vorba de legea-cadru

rezultată în urma discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional,

respectiv cu Comisia Europeană.

- 123 -

Există aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, de la Comisia pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital, de la Comisia pentru egalitatea

de şanse şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport,

respectiv aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Sunt intervenţii pe fond? Există intenţie din partea iniţiatorilor

amendamentelor respinse să le prezinte în plen?

Dacă nu, să ne pronunţăm cu privire la raportul comun

prezentat de domnul preşedinte Filip.

Vă rog să votaţi. Legea este organică.

Cu 58 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 2 abţineri, nu a

fost întrunit numărul necesar de voturi.

Supunem votului transformarea acestui proiect de lege pentru

aprobarea ordonanţei în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei.

Vă rog să vă pronunţaţi. Proiect de lege pentru respingerea

ordonanţei.

Cu 38 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi o abţinere,

nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Urmează să reprogramăm reluarea votului în plen a acestui

proiect de lege.

*

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 927/23 dec. 2003, cu

modificările şi completările ulterioare.

- 124 -

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Graţiela

Iordache.

Vă rog, de la microfonul 9.

Doamna Graţiela Denisa Iordache – secretar de stat în

Ministerul Finanţelor Publice:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect reglementarea

plăţii TVA la 30 de zile de la încasarea facturii.

Menţionăm că această propunere, referitoare la plata TVA în

termen de 30 de zile de la încasarea facturii, se referă, în termeni

tehnici, la data exigibilităţii taxei. Măsura nu poate fi implementată

din următoarele motive.

În primul rând, Directiva 2006/112/CE nu permite aplicarea

unei astfel de prevederi şi ar crea o serie de dezavantaje, printre care

menţionăm:

- diminuarea veniturilor bugetare provenind din TVA, în

contextul în care indisciplina financiară între agenţii economici ar

trebui suportată de stat;

- creşterea sarcinilor administrative, atât pentru organele

fiscale, cât şi pentru operatorii economici, datorată necesităţii

urmăririi încasării facturilor pentru a stabili o dată la care taxa este

exigibilă, datorată;

- apariţia unor fenomene evazioniste, bazate pe înţelegeri între

agenţii economici, iar propunerea are un impact bugetar negativ pentru

- 125 -

a doua jumătate a anului 2010, de minus 2,2 miliarde de lei, iar pentru

anul 2011, un impact negativ de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Faţă de aceste argumente, Ministerul Finanţelor Publice nu

susţine adoptarea actului normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Ariton.

Domnul Ion Ariton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Plenul Senatului, în şedinţa din 24 februarie 2010, a hotărât

retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de

capital a reanalizat această propunere legislativă în şedinţa din

2 martie şi a hotărât, în unanimitate, să-şi menţină punctul de vedere

anterior, respectiv raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia economică,

industrii şi servicii a transmis aviz negativ, Guvernul României, aşa

cum v-a informat şi doamna Iordache, nu susţine adoptarea acestei

propuneri legislative.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind

primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Este vorba de un raport suplimentar, pentru că dezbaterea a

mai avut loc.

- 126 -

Domnul senator Iulian Urban, după aceea, domnul senator

Daea, domnul senator Bota.

Domnule senator Urban, vă rog, microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

N-aş vrea să mai reiau discuţiile pe care le-am avut data

trecută în plenul Senatului însă vreau să vă dau câteva date, ca să

ştim cum vom vota în momentul în care se va trece la vot.

În primul rând, pe rolul instanţelor de judecată din România, al

instanţelor specializate în judecarea cererilor de insolvenţă, în acest

moment, se află 80 000 de societăţi comerciale care au calitatea de

debitor în proceduri de insolvenţă. Asta înseamnă că avem cel puţin

alte 160 000 de companii care au calitatea de creditor, în condiţiile

în care sub 1% din dosarele de insolvenţă din România au doar un

singur creditor.

Vreau să vă mai spun faptul că în peste 60% dintre dosarele în

care statul, prin ANAF, cere deschiderea procedurilor de insolvenţă

împotriva unor persoane juridice, această cerere are ca obiect

neplata TVA-ului, în condiţiile în care acele companii sunt pradă ale

blocajului financiar generalizat, care există la nivelul economiei

naţionale, şi nu-şi plătesc TVA-ul, nu cu rea-credinţă, ci din cauza

faptului că, la rândul lor, nu încasează contravaloarea facturilor

emise în piaţă.

Spunea doamna secretar de stat că s-ar diminua veniturile

bugetare.

- 127 -

Doamnă, dacă, mâine, şi ceilalţi 160 000 de comercianţi vor

intra în insolvenţă, mă tem că n-o să mai avem de la cine să încasăm

aceste venituri bugetare.

Spuneaţi, de asemenea, ceva de evaziune fiscală. Eu cred că,

în acest moment, statul român are capacitatea ca, prin organele sale,

să depisteze şi să trimită în justiţie, parchetului şi instanţelor de

judecată, toate aceste cazuri de evaziune fiscală, iar în ceea ce

priveşte acele venituri care s-ar diminua numai pentru anul acesta cu

2,2 miliarde de lei, reiterez acest lucru: gândiţi-vă că anul acesta,

deja, sunt extraordinar de multe companii care au cerut instanţelor

de judecată să intre în procedura insolvenţei. În condiţiile în care

vom ajunge să vedem că ne dispar comercianţii, adică subiecţii

impozabili, nu vom mai avea cui să cerem să plătească TVA-ul

înainte de încasarea facturii.

Eu consider că acest proiect de lege este un semnal pe care

Parlamentul ar trebui să-l dea, în acest moment, tocmai pentru a

evita ca întreaga economie naţională – şi mă refer la mediul de

afaceri privat – să intre în colaps.

Mediul de afaceri privat, în acest moment, este ca o lămâie din

care au mai rămas foarte puţini stropi de stors. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult, domnule senator.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte,

- 128 -

Doamnelor şi domnilor senatori,

Vreau să-i adresez o întrebare reprezentantului Guvernului,

doamna secretar de stat.

Între motivele invocate de către Guvern mi-a reţinut atenţia

cifra de impact negativ asupra bugetului. Întrebarea este următoarea:

din ce se compun elementele de calcul ale acestei cifre?

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Orest Onofrei, urmat de domnul senator Bota.

Domnul Orest Onofrei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că nu pot vorbi mai tare.

Data trecută, când am avut dezbateri, înainte să aprobăm

retrimiterea la comisie, reprezentantul Guvernului a adus din nou

aceeaşi directivă care nu ne lasă să reglementăm în felul în care s-a

propus în iniţiativa legislativă şi tocmai explicam atunci că

reprezentantul Guvernului nu ne citeşte complet recomandarea

respectivă, pentru că acolo se spune că noi nu putem reglementa

exhaustiv sau în totalitate, dar separat, pe anumite zone... şi noi am

insistat atunci, în special, pe TVA-ul pe care statul îl datorează

agenţilor privaţi. Or, dacă noi suntem de acord cu principiul de

egalitate a părţilor în contracte, dacă statul ne execută, ar trebui să

putem executa şi noi statul din când în când.

- 129 -

Eu cred că iniţiativa este corectă, mai ales că nu poţi să iei

dacă nu ai de unde lua.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult.

Domnul senator Sorin Bota, microfonul 3.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Data trecută spuneam „cu un ochi putem să plângem şi cu

unul putem să zâmbim” când ne uităm la această iniţiativă

legislativă. Sigur, nu zâmbim cu ochii, dar exprimăm un zâmbet.

Eu nu am înţeles dacă reprezentantul iniţiatorilor este la putere

sau este în opoziţie, iar din expunerea de motive am înţeles că

această propunere legislativă ar acţiona, cumva, şi retroactiv pentru

cei care sunt deja în insolvenţă, lucru de care mă îndoiesc. Dar pot

să vă spun că această iniţiativă legislativă vine să bulverseze

sistemul fiscal din România, dar, în acelaşi timp, vine să oblige

Guvernul să-şi bage oarecum minţile în cap şi să nu eludeze legile

ţării, inclusiv cea a contabilităţii, prin care plăţile trebuie să se facă,

în special de ordonatorii principali de credite, în ordinea facturilor.

Şi, din acest punct de vedere, această propunere legislativă, contrar

cutumei prin care noi, cei din opoziţie, ar trebui să respingem

această propunere legislativă, de data aceasta, eu, cel puţin, şi îi rog

pe colegii mei să susţină această propunere legislativă. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă doamna secretar de stat doreşte să comenteze. Vă rog.

- 130 -

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, daţi-mi voie să cităm exact ceea ce priveşte

normele Directivei 2006/112/CE. În această propunere legislativă

este vorba de plata TVA-ului la 30 de zile de la încasarea facturii.

Directiva 2006/112/CE nu vorbeşte decât de plata TVA-ului la

încasarea facturii. Deci, în niciun caz, nu e vorba de încă 30 de zile.

Ca să fim foarte clari în ceea ce priveşte Directiva 2006/112/CE.

În acelaşi timp, Directiva 2006/112CE prevede că acest lucru

este posibil pentru anumite categorii de operaţiuni sau de operatori

economici. Aceasta în ceea ce priveşte Directiva 112.

În ceea ce priveşte argumentul legat de situaţia gravă a

mediului de afaceri, este o realitate situaţia gravă a mediului de

afaceri, dar suntem ferm convinşi că nu este cauzată, în niciun caz,

de respectarea directivelor europene, pentru că aceleaşi directive

europene funcţionează în tot spaţiul european. Cu siguranţă că

putem găsi alte modalităţi prin care să încurajăm aceste aspecte. Aş

fi vrut doar să vă dau, dacă-mi este permis, un exemplu şi vi-l dau

pe cel al Sloveniei, cu care sunt mai familiară, unde a existat o

asemenea prevedere aplicată, unde totul s-a făcut cu derogare,

pentru că s-a cerut şi excepţie pentru deducerea acestui TVA şi, în

plus, o să constataţi că acolo s-a făcut pentru IMM-uri şi s-a făcut

pentru, practic, cam 70% dintre operatorii economici. Acesta era

nivelul IMM-urilor din Slovenia.

Vreau să vă spun că, în interval de doi ani de zile, numai 1,7%

din agenţii economici din Slovenia au apelat la această măsură. De ce?

- 131 -

Tocmai din cauza complicaţiilor şi greutăţilor, să ştiţi, în

administrarea şi de către firme a acestor aspecte.

Pe de altă parte, aş dori să-i răspund domnului senator Daea,

cu rugămintea de a-mi permite să revin mâine cu un calcul detaliat,

în scris, către dânsul, legat de impactul bugetar, ca să vi se arate

exact care au fost premizele de la care s-a pornit şi cum s-a ajuns la

această cifră. Bineînţeles, dacă domnul senator este de acord.

Cred că nu au mai rămas întrebări fără răspuns. Dacă

dumneavoastră consideraţi, vă stau la dispoziţie. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Rotaru cred doreşte să facă, în continuare, un

mic comentariu. Microfonul 4, domnule senator.

Domnul Ion Rotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Discutăm întotdeauna despre directive europene şi eu am două

întrebări pentru doamna secretar de stat.

Prima întrebare: ne raportăm permanent la directive europene,

în condiţiile în care statele Uniunii Europene, de multe ori, nu le

respectă. Şi mă duc spre zona de agricultură. Noi nu mai putem să

acordăm subvenţii. Franţa a putut să introducă în agricultură peste

80 de miliarde de euro, noi nu putem să facem nimic. Dacă vreţi,

întrebarea este retorică.

Următoarea întrebare se referă la acest aspect care vizează

TVA-ul. Dacă ne puteţi spune, doamna secretar de stat, care sunt

cele mai vechi sume de recuperat de către agenţii economici în

- 132 -

materie de TVA, câte societăţi au solicitat şi nu au primit până la

această dată şi la cât se ridică această sumă? Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Graţiela Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă daţi seama că nu am cum, eu, la Ministerul Finanţelor

Publice, să cunosc acum această cifră de la fiscalitate. Eu v-o pot

pune la dispoziţie mâine. Voi solicita de la ANAF, cei care se ocupă

de acest aspect, şi mâine v-o pun la dispoziţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Daea, doriţi să extindeţi?

Domnul senator Rotaru, vă rog, care are o mică completare,

după aceea domnul senator Daea, cu scuzele de rigoare.

Domnul Ion Rotaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să putem lua o decizie în cunoştinţă de cauză, ar trebui să

avem nişte elemente la care să ne raportăm şi am ruga să fim

informaţi cu răspunsurile la aceste întrebări pe care le adresăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Daea.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte al Senatului,

- 133 -

Doamnelor şi domnilor senatori,

Apreciez răspunsul doamnei secretar de stat, care a fost… un

fel de a evita judecata însăşi a Guvernului. Spunea dânsa că, dacă

sunt de acord să primesc mâine răspunsul, în detaliu. Eu spun, în

plenul Senatului, că prima dată puteţi fi protejată, dar a doua oară

trebuie să fiţi exactă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Cred că toate aceste solicitări au fost reţinute de doamna

secretar de stat şi aşteptăm Guvernul cu aceste situaţii.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator

Günthner, care a avut o intervenţie şi la precedenta dezbatere a

acestui proiect de lege.

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi data trecută mi-am exprimat anumite rezerve faţă de această

iniţiativă, mai ales că vine din partea principalului partid de guvernare.

De regulă, asemenea iniţiative lovesc în plin bugetul naţional,

TVA-ul este pilonul central al construcţiei bugetare, practic,

principalele încasări la bugetul naţional vin tocmai din această sursă

şi, indiferent de sumele exacte de care ar trebui să se lipsească

bugetul, sunt totuşi sume mari, sume uriaşe. Şi, dacă, pe de o parte,

cum spunea domnul senator Bota, mediul de afaceri se bucură,

pentru că sunt anumite sume care le vor plăti cu întârziere sau nu le

vor plăti deloc, bugetul naţional va suferi, tocmai din cauza acestor

- 134 -

bani. Dar, având în vedere că această iniţiativă vine din partea

principalului partid de guvernare, care are responsabilitatea

guvernării pe umeri – şi bănuiesc că are la bază un studiu de impact,

are o bază totuşi această iniţiativă – noi vom susţine această

iniţiativă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii şi apropiindu-ne şi de ora 18.00, oră la care

încep întrebările şi interpelările adresate de senatori şi răspunsurile

Executivului, care vor fi radiodifuzate, supun votului dumneavoastră

raportul…

Vă rog să mă iertaţi, domnule senator Oprea. Vă rog,

microfonul 2, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Dumitru Oprea:

Eu am crezut că am fost sesizat de cei doi susţinători ai

dumneavoastră, secretarii de şedinţă.

Eu sunt un pic şocat de ceea ce se întâmplă acum, chiar în

Grupul parlamentar al PD-L. Serios…

(Rumoare, aplauze, hohote de râs, strigăte de bravo)

Sunt nişte reguli financiar-contabile: în timpul exerciţiului

fiscal, unele metode nu se schimbă. Or, intervenţii de acest gen,

populiste, sunt total dăunătoare.

I-aş ruga pe colegii mei să presupună că veniturile lor într-o

lună în care au datorii planificate pe venituri, de asemenea,

planificate, nu se obţin şi că se duc cu nu ştiu câte luni de zile.

- 135 -

Nicăieri, astfel de lucruri nu se întâmplă aşa…, doar că vrem

să ne verificăm dacă avem putere sau nu, mai ales pe o astfel de

vreme. Măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, a

lumii afacerilor, sunt cu duiumul. Asta este una care contravine

bugetului pe care noi l-am votat cu toţii.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Apreciez această mică polemică din partea unui grup

parlamentar, dar, până la urmă, tot votul va putea să ne ajute să

avansăm.

Rog şi colegii care au… Dacă şi domnul ministru Cseke

Attila…Domnule ministru Cseke, este momentul votului, şi sunt

convins că membrii Guvernului vor fi solidari cu politica fiscală a

actualului Guvern.

Stimate colege şi stimaţi colegi, supun votului raportul

suplimentar de respingere, aşa cum v-a fost prezentat de către

domnul preşedinte Ariton.

Vă rog să votaţi.

Cu 38 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi 5 abţineri,

raportul a fost respins.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost adoptată de

plenul Senatului. Suntem primă Cameră sesizată.

Evident, liderii grupurilor parlamentare au solicitat listă.

*

Stimaţi colegi, am următoarea solicitare către liderii de grup şi

către dumneavoastră toţi: în condiţiile în care am decis cu toţii

- 136 -

necesitatea unui plen suplimentar în această săptămână, aş dori să

vă rog ca ziua de plen de mâine să fie dedicată votului pe legile

organice. Cu titlu de excepţie, ceea ce facem în fiecare luni, de la

ora 17.00 la ora 18.00, să fie transferat pentru mâine, 23 martie a.c.

Mâine, la ora 9.00 avem plen, începând cu ora 10.00, rog

mobilizare pentru votul pe legile organice.

De asemenea, am o rugăminte personală către domnul

preşedinte Ariton. Dacă există pentru proiectele … care au fost,

distribuite astăzi, în Biroul permanent, cu termen pentru ziua de

mâine, vă rog să convocaţi comisia şi, dacă aveţi rapoartele gata, am

să rog ca ordinea de zi de mâine să cuprinde aceste proiecte

legislative pentru a putea fi votate de plenul Senatului.

Vă mulţumesc.

*

Ultimul punct din ordinea de zi – întrebări, interpelări,

răspunsuri, sesiune radiodifuzată.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon

pe domnul senator Gheorghe David.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

se pregăteşte domnul senator Ion Toma.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe David:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

Domnule ministru,

- 137 -

Printre sesizările primite la Biroul senatorial din teritoriu sunt

şi cele ale unor absolvenţi ai Facultăţii de Sociologie şi Psihologie

din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, specializarea

Asistenţă Socială, actualmente, urmând cursuri universitare de

masterat, în anul al II-lea, specializarea Managementul în asistenţă

socială, respectiv Asistenţă socială centrată pe valori, în cadrul

aceleiaşi universităţi.

Între pregătirea în domeniul socio-uman, Ştiinţă şi societate –

unde sunt încadraţi profesori în învăţământul primar – şi cea privind

Managementul în asistenţă socială – specializare pe care mulţi

învăţători au urmat-o, dar care nu se regăseşte pe lista centralizatorului

privind disciplinele de învăţământ valabile pentru încadrarea

absolvenţilor de liceu pedagogic ca profesor în învăţământul

primar, anexată la Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului nr. 6052/2009, nu credem că există diferenţe

semnificative – precizează absolvenţii acestei universităţi.

Aceştia menţionează că au competenţe profesionale în lucrul

cu elevi care pot prezenta factori de risc: familii aflate în şomaj,

familii dezorganizate, familii plecate în afara graniţelor ţării, copii

privaţi de dragostea părintească, absenteism, abandon şcolar.

Faţă de cele menţionate, în condiţiile în care instituţia şcolară

trebuie să satisfacă nevoile de educaţiei permanentă ale comunităţii

sociale, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi:

Dacă specializarea Management în Asistenţă Socială, respectiv

Asistenţă socială centrală pe valori a fost omisă din centralizatorul

Ordinului nr. Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului nr. 6052/2009?

- 138 -

Care este soluţia pentru cei care au urmat specializarea

Management în Asistenţa Socială pentru a fi numiţi în funcţia de

profesor?

Dacă absolvenţii care au urmat această specializare pot fi

încadraţi pe funcţia didactică de profesor în învăţământul primar?

Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul senator Ion Toma, liderul Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, din

partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Toma.

Domnul Ion Toma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Între măsurile anticriză cerute de Fondul Monetar Internaţional

se înscrie şi cea de asanare a cheltuielilor din sectorul bugetar. Aţi

decis ca această asanare să fie făcută prin disponibilizări masive,

lăsând pe drumuri zeci de mii de oameni din administraţie şi din

companiile de stat.

În aceste condiţii, singura măsură adoptată de dumneavoastră

este cea a plăţii salariilor compensatorii.

Ca atare, vă rog să-mi spuneţi, domnule prim-ministru, care

sunt măsurile şi care este calendarul aplicării acestora, astfel ca forţa

de muncă disponibilizată din sectorul de stat să fie absorbită în

economie, până la epuizarea plăţilor compensatorii.

- 139 -

Aştept răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Se pregăteşte domnul senator Pereş, din partea Grupului

parlamentar al PD-L.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului, domnului ministru Daniel Funeriu.

Domnule ministru,

Pe fondul lanţului de proteste anunţate în întregul sistem de

învăţământ din România, Uniunea Naţională a Studenţilor a acuzat

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului că a

micşorat fondul pentru bursele studenţeşti şi numărul de locuri în

tabere pentru studenţii cu rezultate deosebite.

Întrucât reprezentanţii ministerului au catalogat acuzaţiile drept

neîntemeiate, fondurile respective rămânând la nivelul anului 2009,

iar studenţii au renunţat, până la urmă, la proteste, în urma discuţiilor

din 16 martie a.c., vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care au

fost angajamentele luate de Guvern pentru a se ajunge la conciliere,

precum şi situaţia comparativă dintre anii 2009 şi 2010 pentru :

- fondurile de burse sociale şi de merit alocate studenţilor;

- numărul locurilor în tabere acordate în sistemul universitar;

- valoarea subvenţiei de cămin.

Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.

- 140 -

Pot să citesc şi a doua întrebare?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului şi

Pădurilor, domnului ministru László Borbély.

Domnule ministru,

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat recent că

intenţionează să propună Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului ca protecţia mediului să devină disciplină

obligatorie pentru cursurile gimnaziale.

Această iniţiativă, cuprinsă în aşa-numitul „Green Package” –

„Pachetul verde” – nu a fost încă înaintată spre dezbatere publică

pentru a putea fi, eventual, îmbunătăţită prin contribuţii ale

societăţii civile.

Ţinând cont de aceasta, vă rog, domnule ministru, să-mi

comunicaţi:

- Care sunt obiectivele, grupul-ţintă şi conţinutul, pe scurt, al

proiectului „Green Package”?

- Dacă ministerul intenţionează să dezbată subiectul înaintea

introducerii sale în unităţile de învăţământ.

Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, are cuvântul domnul

senator Alexandru Pereş.

- 141 -

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Autorităţii Naţionale Sanitare

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, domnului preşedinte

Marian Zlotea.

Aflăm din presa centrală că România se numără printre

primele ţări care vor folosi în agricultură un compus chimic pe bază

de Initium, un ingredient activ din noua clasă a substanţelor chimice

conform „Codex Alimentarius”.

Această substanţă chimică se va regăsi ca fungicid în culturile

de cartofi, roşii, ceapă, castraveţi şi viţă de vie.

Conform cercetătorilor care combat „Codex Alimentarius”,

folosirea produselor cu Initium sporeşte cu până la 65% rata riscului

de cancer de colon, iar această substanţă intră rapid în combinaţii

chimice, devenind reziduală în organism.

De aceea, domnule preşedinte, vă întreb care sunt concluziile

ANSVSA cu privire la folosirea acestei substanţe chimice în

agricultură şi care ar putea fi impactul asupra sănătăţii populaţiei?

Solicit răspuns scris şi verbal.

A doua întrebare, domnule preşedinte, îi este adresată

domnului Borbély László, ministrul mediului şi pădurilor.

Conform celui mai recent raport al EUROSTAT, România a

reciclat doar 1% din deşeurile generate în 2008. Ţara noastră s-a

- 142 -

înscris în categoria ţărilor cu cele mai puţine deşeuri generate în

2008 pe cap de locuitor, sub 400 de kilograme, în condiţiile în care

cantitatea medie de deşeuri generată pe cap de locuitor în Uniunea

Europeană a fost de 534 de kilograme.

Deşi legislaţia în vigoare prevede obligaţia colectării selective

pentru toţi cei care generează deşeuri, numărul celor care au acces la

servicii de specialitate este redus. În plus, România a folosit, ca

metodă de tratare a deşeurilor, depozitarea acestora la groapa de

gunoi, în proporţie de 99%, în condiţiile în care, la nivelul Uniunii

Europene, doar 40% din cantitatea totală de deşeuri a fost tratată în

acest mod.

Având în vedere cele enunţate mai sus, vă întreb, domnule

ministru, care este strategia Ministerului Mediului şi Pădurilor

pentru o mai bună promovare, atât în presă, cât şi în spaţiul public, a

măsurilor de colectare şi reciclare a deşeurilor menajere şi ce acţiuni

vor fi întreprinse concret pentru o desfăşurare bună şi eficientă a

procesului de colectare a deşeurilor?

Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Cordoş, din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Cornel Popa, din partea

Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Alexandru Cordoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 143 -

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán,

ministrul sănătăţii.

Obiectul întrebării: Spitalul Regional de Urgenţă Cluj.

Stimate domnule ministru,

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj este unitatea sanitară care

urma să deservească sute de mii de pacienţi din regiunea de

nord-vest a României, dar, în acest moment, această unitate există

numai pe hârtie. Spitalul regional de urgenţă ar urma să fie amplasat

în comuna Floreşti, judeţul Cluj, pe un teren de aproximativ 8

hectare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale. Acest obiectiv

face parte din planul de dezvoltare a judeţului Cluj pe perioada

2007 – 2013.

Domnule ministru, având în vedere că judeţul Cluj este al

doilea centru medical al ţării, că numărul de bolnavi, care vin din

toate colţurile României să se trateze aici, este foarte mare, vă rog

să-mi comunicaţi dacă Spitalul Regional de Urgenţă Cluj se află în

atenţia Guvernului şi care este termenul preconizat pentru

finalizarea acestui obiectiv.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cornel Popa, din partea

Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 144 -

Prezenta întrebare am ţinut s-o adresez domnului Radu

Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, şi se referă la

deteriorarea DN 76 Oradea – Deva.

Domnule ministru,

În data de 7 septembrie 2009 v-am adresat o interpelare prin

care vă solicitam lămuriri cu privire la intenţiile de reabilitare a

DN76, Oradea – Deva.

În răspunsul dumneavoastră, cu nr. 6380/DRP/29.09.2009, ne-

aţi comunicat faptul că acest drum se află pe lista celor programate

pentru reabilitare şi ne-aţi prezentat un grafic pe tronsoane.

Din păcate, au trecut aproape şase luni de atunci şi situaţia din

teren nu s-a schimbat deloc în bine. Dimpotrivă, gropile s-au

înmulţit atât de mult, încât circulaţia pe DN76 Oradea – Deva este o

adevărată aventură off-road.

Ca urmare, mă văd nevoit să revin şi să vă cer răspunsuri la

următoarele întrebări:

1. Ce date aţi prevăzut pentru începerea efectivă a lucrărilor de

reabilitare în teren a celor patru tronsoane ale DN76 Oradea – Deva?

2. Ce date aţi prevăzut pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare

în teren a celor patru tronsoane ale DN76 Oradea – Deva?

3. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului

de drum Deva – Şoimuş – Vârfurile şi când vor începe efectiv

lucrările în teren?

4. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de

drum Vârfurile – Ştei şi când vor începe efectiv lucrările în teren?

- 145 -

5. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului

de drum Ştei – Beiuş şi când vor începe efectiv lucrările în teren?

6. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de

drum Beiuş – Oradea şi când vor începe efectiv lucrările în teren?

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Îl rog pe domnul senator Ion Vasile să se pregătească pentru

următoarea întrebare adresată Guvernului.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Daniel Petru Funeriu,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Obiectul şi motivarea întrebării: Nemulţumiri în privinţa

modului de alocare a finanţărilor în 2010 pentru proiectele din

cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare II.

Domnule ministru,

Decizia privind fondurile bugetare pentru anul 2010, pe programe

componente ale Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare

din 26 februarie 2010, decizie luată de Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică, a ridicat numeroase nemulţumiri în rândul

cadrelor didactice şi cercetătorilor din învăţământul superior.

Ca urmare, ei au transmis ministerului o solicitare de eliminare

a discriminărilor înregistrate încă din anul 2009, când granturile

- 146 -

„Idei 2007” au fost finanţate din credite bugetare cu peste 50% din

sumele aprobate iniţial, în timp ce granturile „Idei 2008” au fost

finanţate cu doar 26%. Este unul din motivele pentru care mulţi

directori de proiecte „Idei 2008” au fost nevoiţi să acopere din bani

personali sau ai universităţilor zeci sau sute de milioane de lei

pentru a efectua cheltuielile prevăzute a se deconta din credite de

angajament, bani care nu au fost recuperaţi.

În aceste condiţii, domnule ministru, vă rugăm să ne transmiteţi:

1. Criteriile în funcţie de care s-a făcut alocarea bugetară

pentru proiectele aflate în curs de derulare în anul 2010;

2. Motivele pentru care la punctaje total diferite, obţinute în

urma evaluărilor de fază, finanţările pe proiecte nu sunt alocate

proporţional. Uneori, chiar la punctaje mai mari, se constată

suspendarea fondurilor;

3. Măsurile pe care le veţi lua pentru repartizarea echitabilă a

fondurilor bugetare de cercetare pentru proiectele de acelaşi tip,

care să fie evaluate după aceleaşi criterii.

Vă mulţumesc şi aştept răspuns în scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ion Vasile.

Urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnul Vasile Ion: Mulţumesc, domnule preşedinte.

O remarcă, înainte, pentru „frumoasele” întrebări şi interpelări

adresate de reprezentanţii puterii propriului Guvern.

- 147 -

Prima întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Asist cu tristeţe la dispreţul pe care-l manifestă actualul

Guvern, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului faţă

de cadrele din învăţământ, faţă de legile ţării, faţă de beneficiarii

finali ai procesului educaţional – copiii şi tinerii României.

Întreb: în faţa a peste o mie de profesori, educatori, învăţători

care, de mai multe zile, protestează la Buzău şi, cu siguranţă, mult

mai mulţi în toată ţara mâine, ce se întâmplă cu salariile acestor

oameni? De ce trebuie să fie umiliţi şi hărţuiţi, primind 30% din

ceea ce li se cuvine? De ce nu se respectă legile şi hotărârile

judecătoreşti?

A doua întrebare îi este adresată preşedintelui Autorităţii

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Vă informez, domnule preşedinte, că aţi dispus şi alocat

judeţului Buzău, pentru acţiuni sanitar-veterinare, vaccinări,

recoltări de probe de sânge şi teste alergice obligatorii în anul 2010

aproximativ 32 de miliarde de lei. Bugetul pentru judeţul Buzău a

fost în scădere continuă: în anul 2008 – 82 de miliarde de lei; în

anul 2009 – 53 de miliarde de lei şi acum – 32 de miliarde de lei.

Un deficit de 25 de miliarde de lei.

Suma este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor la

capitolul mai-sus menţionat, cu toate că programul strategic a fost

aprobat prin hotărâre de Guvern.

Acest lucru implică obligarea proprietarului să plătească

diferenţa de bani sau diminuarea veniturilor medicilor veterinari

- 148 -

concesionari care au contract de efectuare a acestor acţiuni, aşa cum

se încearcă de către conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi

pentru Siguranţa Alimentelor Buzău.

Mai grav este faptul că se intenţionează, de către conducerea

DSVSA Buzău, ca medicilor veterinari concesionari să li se

plătească diferenţa în funcţie de cum consideră că este mai bine.

În şedinţa de lucru din data de 17 martie 2010, conducerea

acestei direcţii a anunţat că medicii vor fi chemaţi pe rând pentru

negocierea preţurilor la nivel local, în funcţie de bunul lor plac şi

după culoarea politică, cu toate că aceste preţuri sunt stabilite pe

ţară de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor.

Vă rog să faceţi precizări în legătură cu această acţiune.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, din partea

Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul senator Ion Ruşeţ, din partea Grupului

parlamentar al PD-L.

Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă adresez domnului Cseke Attila-Zoltán, ministrul sănătăţii.

Îmi pare rău că a plecat din sală. Poate că ar fi avut răspunsul la

moment.

Este vorba de o acţiune de analizare a spitalelor din România şi

fac referire directă la Spitalul Judeţean Sibiu, unde s-a deplasat o

- 149 -

echipă de la Ministerul Sănătăţii. Această echipă a hotărât desfiinţarea

unei secţii de fizioterapie, şi anume Secţia de Fizioterapie II, secţie a

cărei eficienţă medicală nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

În condiţiile în care, într-adevăr, s-a hotărât desfiinţarea acestei

secţii, îl rog pe domnul ministru să mă informeze care au fost

criteriile – şi mă refer aici la indicatorii de management – care au

stat la baza hotărârii desfiinţării acestei secţii.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, doamnă senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ion Ruşeţ, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Se pregăteşte domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Ion Ruşeţ: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima întrebare este adresată domnului Kelemen Hunor,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional. Patrimoniul cultural imobil al judeţului Gorj are înscrise în

lista monumentelor istorice, aprobată de ministrul culturii şi cultelor

în anul 2004, 511 obiective monument istoric.

Statistic vorbind, aceasta reprezintă a şasea parte din totalul

monumentelor din regiunea sud-vest Oltenia. Printre acestea, o

importanţă deosebită pentru cultura gorjeană o au culele, construcţii

fortificate după modelul celor existente în Balcani, menite să apere

viaţa şi bogăţia boierilor în timpul invaziilor otomane.

- 150 -

Cele mai reprezentative cule au fost construite în judeţul Gorj.

Din 20, câte au existat, la ora actuală se mai regăsesc doar 5.

În ciuda faptul că cea mai mare parte a acestora a dispărut de-a

lungul timpului, nici cele care încă mai există nu primesc atenţia

cuvenită. Două dintre ele: Cula Şiacu şi Cula Crăsnaru se află într-o

avansată stare de degradare, până în prezent negăsindu-se resursele

financiare necesare pentru restaurarea, conservarea şi punerea lor în

valoare, deşi sunt monumente de arhitectură valoroase atât pentru

istoria gorjeană, cât şi pentru cea românească.

Trebuie menţionat că acestea au fost revendicate de către

proprietar, fapt ce a îngreunat orice încercare de restaurare a lor.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi

soluţionarea acestei situaţii şi dacă există posibilitatea identificării

unor soluţii pentru restaurarea acestor monumente istorice.

Solicit răspuns verbal şi scris.

A doua întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Gorj este o

zonă turistică presărată cu locuri pitoreşti, munţi împăduriţi, pante

stâncoase, peşteri şi minunate monumente ale naturii.

În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane, dintre care şi

două trasee turistice europene; trei zone de alpinism: Căile

Sohodorului în comuna Runcu, Cheile Galbenului, Cheile Olteţului;

cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic

din România; o staţiune de schi, precum şi numeroase perimetre de

vânătoare şi pescuit. De asemenea, nu trebuie uitate nici numeroasele

- 151 -

mânăstiri sau monumente istorice şi de arhitectură, răspândite în

întreaga regiune, care transformă Gorjul într-un veritabil muzeu. Cel

mai important obiectiv turistic al Gorjului rămâne însă Ansamblul

sculptural al marelui artist de renume mondial, Constantin Brâncuşi,

din municipiul Târgu-Jiu, care cuprinde: Coloana Infinitului, Poarta

Sărutului, Masa Tăcerii şi Aleea Scaunelor.

În ciuda celor prezentate mai sus, Gorjul nu a beneficiat

niciodată de o promovare turistică pe măsura resurselor sale, fapt ce

dăunează, în primul rând, situaţiei sale economice. Dezvoltarea

turismului poate reprezenta o alternativă pentru judeţul Gorj, care se

confruntă în prezent cu o criză economică fără precedent şi o rată a

şomajului ce a atins cota alarmantă de 11,6%.

Vă solicit, doamnă ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi

soluţionarea acestei situaţii şi dacă există posibilitatea includerii

judeţului Gorj într-un program de promovare turistică la nivel

internaţional. Solicit răspuns scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule semnator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Mang, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Urmează doamna senator Doina Silistru, reprezentând tot

Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc.

Am o întrebare pentru domnul Vasile Blaga, ministrul

administraţiei şi internelor.

- 152 -

Domnule ministru,

În urmă cu un an, Spitalul Militar de Urgenţă „Avram Iancu”

din Oradea a fost transferat de la Ministerul Apărării Naţionale la

Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cu această ocazie, instituţia

s-a transformat în Spitalul clinic de urgenţă „Avram Iancu” din

Oradea, fiind şi reorganizat.

La începutul anului 2010 a fost luată decizia de a desfiinţa

punctul farmaceutic din cadrul spitalului. Prin acest punct

farmaceutic cadrele militare din Garnizoana Oradea, inclusiv cei

aflaţi în retragere sau rezervă, îşi ridicau medicamentele gratuite,

fiind singura modalitate pe care o au militarii de a primi gratuit

medicamentele. În urma acestei decizii, toţi militarii din Bihor şi din

judeţele Satu Mare şi Maramureş, sunt nevoiţi să se deplaseze la

Cluj-Napoca pentru a li se elibera medicamentele gratuit.

Vă reamintesc, domnule ministru, că între Ministerul Apărării

Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor există un

protocol semnat anul trecut, pentru ca spitalul şi farmacia din cadrul

acestuia să deservească în continuare cadrele militare în rezervă şi

retragere din Bihor, dar cum s-a desfiinţat punctul farmaceutic, s-a

ajuns la situaţia ca toate cadrele militare să fie puse pe drumuri,

către Cluj-Napoca.

Domnule ministru,

Cum credeţi că poate fi rezolvată această problemă şi în cât

timp cadrele militare din Bihor vor putea, din nou, să-şi primească

medicamentele gratuite în Oradea. Aştept răspuns scris.

Cu stimă, senator Ioan Mang.

- 153 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnului senator Ioan Mang.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

Doamnă ministru,

Vă aduc la cunoştinţă situaţia multor localităţi din judeţul

Vaslui, aflate în pericol de a nu mai putea accesa bani din proiecte

europene, de a nu mai putea elibera autorizaţii de construcţii, de a

nu mai putea continua programele de amenajare şi dezvoltare a

teritoriului, din cauza problemelor referitoare la Planurile

Urbanistice Generale. Din cauza unor costuri foarte mari pe care le

presupune un PUG, multe comune nu dispun de bani pentru

întocmirea acestora, altele au unul provizoriu, iar în comunele

nou-înfiinţate primăriile eliberează autorizaţii de construcţii în baza

PUG-ului comunei mamă, de care s-au desprins.

Vă rog să-mi spuneţi, doamnă ministru, care este strategia,

ministerului pe care îl conduceţi, pentru rezolvarea acestei situaţii în

condiţiile în care multor localităţi le expiră în curând Planul

Urbanistic General, principalul instrument de planificare

operaţională, iar în afara problemei financiare există şi problema

termenului lung pentru realizarea acestuia.

Solicit răspuns scris.

Mulţumesc.

- 154 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Daţi-mi voie să vă informez că au depus întrebări în scris,

adresate Guvernului României, următorii colegi: doamna senator

Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul

senator Ilie Sârbu şi domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul senator Sorin-Serioja

Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi.

Trecem acum la interpelările ce vor fi prezentate în şedinţa de

plen a Senatului de astăzi, invitându-l la microfon pe domnul

senator Petru Başa din partea Grupului parlamentar al PD-L pentru a

prezenta interpelarea pe care a pregătit-o.

Urmează domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Petru Başa: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Şeitan,

ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Obiectul interpelării: Problema alocării fondurilor pe proiecte

pentru ONG-uri.

Organizaţiile neguvernamentale scriu proiecte în ideea în care

sunt destui bani care pot fi accesaţi din Fondurile structurale. În

momentul de faţă, tot mai multe ONG-uri reclamă faptul că, odată

câştigate aceste proiecte, înregistrează întârzieri în ceea ce priveşte

obţinerea fondurilor pentru derularea etapelor proiectului.

Un caz exemplificator, este cel al Fundaţiei „Alături de Voi”,

care reclamă că nu a primit sumele necesare pentru a continua

- 155 -

activitatea la cele trei Ateliere Protejate UtilDeco unde lucrează

persoane seropozitive şi nu numai.

Potrivit acestora, era vorba de suma de 70 000 de euro, ultima

tranşă, şi 140 000 de euro – prefinanţare pe anul 2010. În lipsa

acestor fonduri se acumulează întârzieri care, la rândul lor, aduc

penalităţi ce pot duce la un blocaj financiar al fundaţiei, la sincope

în implementarea efectivă a proiectelor.

În cazul acestei fundaţii, am înţeles că există promisiuni de

soluţionare a situaţiei, însă problematica nu este singulară, motiv

pentru care, domnule ministru, vă întreb:

Câte astfel de situaţii de întârzieri a alocării fondurilor există?

Cărui fapt se datorează ele şi ce strategie există pentru a nu se

mai ajunge în astfel de situaţii? Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Urmează domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnul Adrian Ţuţuianu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu-Mircea Berceanu,

ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: Situaţia reabilitării drumului naţional 1A,

care tranzitează şi judeţul Dâmboviţa, pe raza localităţilor Crevedia,

Butimanu şi Corneşti, o arteră deosebit de importantă care preia o parte

însemnată a traficului de pe drumul naţional 1A, în special, cel greu.

- 156 -

Am primit sesizări din partea cetăţenilor din zonă şi am

constatat personal starea deplorabilă a acestei artere, cu gropi foarte

mari şi dese, pe care maşinile de mare tonaj şi autoturismele se

deplasează cu foarte mare greutate şi, uneori, cu riscuri mari.

Transportatorii se declară nemulţumiţi de faptul că, deşi

plătesc zeci de mii, de lei pentru rovinete, sunt obligaţi să meargă

frecvent în service-uri, cheltuind pentru reparaţii şi piese de schimb

alte sume de bani.

Coloane întregi de maşini se formează zilnic pe această

porţiune de drum, a cărei lipsă de funcţionalitate ne plasează mai

degrabă în afara lumii civilizate şi nu în Uniunea Europeană.

Având în vedere importanţa acestui tronson al drumului

naţional 1A, ca şi necesitatea asigurării de condiţii astfel încât

circulaţia să se desfăşoare civilizat, fără ca participanţii la traficul

rutier să fie puşi în pericol şi fără să se producă daune

autovehiculelor, vă rog, domnule ministru, să precizaţi:

Când vor începe lucrările de reabilitare la DN 1A, pe

tronsonul Crevedia-Butimanu-Corneşti ?

Care sunt lucrările de investiţii pentru drumurile naţionale care

tranzitează judeţul Dâmboviţa prevăzute în bugetul de stat al anului 2010?

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, senator Adrian Ţuţuianu.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea

Grupului parlamentar al PNL.

- 157 -

Urmează domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului

parlamentar al senatorilor independenţi.

Domnul Emilian-Valenin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naţionale,

domnului ministru Gabriel Oprea.

Domnule ministru,

Întrucât vă aflaţi la început de mandat în fruntea unui minister

cheie din Guvernul României, vă rog să-mi precizaţi care sunt

principalele obiective ale Programului dumneavoastră de guvernare

pentru anul 2010 şi care dintre aceste obiective au rămas restanţe

din anii trecuţi.

Vă rog, de asemenea, domnule ministru, să-mi comunicaţi,

dacă fregatele achiziţionate de România din Marea Britanie, acum 6

ani, au fost, în sfârşit, modernizate, dacă sunt funcţionale şi ce

cheltuieli incumbă anual întreţinerea lor.

Solicit răspuns în scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu.

Urmează domnul senator Gheorghe David, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

- 158 -

Obiectul interpelării: Măsurile întreprinse în cadrul Grupului

Şcolar „Danubius” Călăraşi.

Domnule ministru,

Printr-o adresă a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Călăraşi,

aţi fost informat de faptul că în cadrul Grupului Şcolar „Danubius”

Călăraşi se petrec mai multe ilegalităţi printre care:

- grave deficienţe în ceea ce priveşte metodologia elaborării,

avizării şi aprobării disciplinelor opţionale;

- fals în înscrisuri prin introducerea de fraze în cadrul

Procesului verbal al Consiliului de administraţie al şcolii, din data

de 22 ianuarie 2009;

- lipsa avizului din partea inspectorului de specialitate pe fişa

disciplinei opţionale;

- sprijinul tacit al conducerii Grupului Şcolar „Danubius”

Călăraşi acordat unui ONG, în speţă „Cescujur” Călăraşi, care a

desfăşurat, încă din anul 2007, în şcoală, mai multe activităţi în mod

absolut ilegal, fără să existe documente oficiale de colaborare între

Grupului Şcolar „Danubius” Călăraşi şi „Cescujur” Călăraşi;

- folosirea elevilor, prin ONG-ul „Cescujur” Călăraşi, la

activităţi private, în interesul membrilor fondatori ai acestui organism;

- existenţa unui conflict de interese, prin faptul că profesorii care

predau orele opţionale de jurnalism sunt membrii fondatori ai

„Cescujur” Călăraşi şi desfăşoară activităţi media prin firme private

proprii;

- elaborarea în fals a unor adeverinţe-atestate, elevilor care au

urmat cursurile organizate de către ONG –ul menţionat.

- 159 -

Ca atare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce

măsuri aţi întreprins pentru clarificarea acestei situaţii din cadrul

Grupului Şcolar „Danubius” Călăraşi şi cum înţelegeţi să rezolvaţi

chestiunile semnalate mai sus.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea

Grupului parlamentar al PD-L.

Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Gheorghe David:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac precizarea că, la sfârşitul acestei săptămâni,

respectiv sâmbătă, am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Asociaţiei

Române de Hemofilie. În acest sens, am o interpelare.

Domnule ministru,

Prin intermediul acestei interpelări doresc să vin în sprijinul

persoanelor cu hemofilie, reprezentaţi de către Asociaţia Română de

Hemofilie, membră acreditată a Consorţiului European de Hemofilie

şi a Federaţiei Internaţionale de Hemofilie, din anul 1994.

Asociaţia Română de Hemofilie a fost reprezentată în

Parlamentul European pe data de 21 ianuarie 2009, unde, cu ocazia

acestui eveniment, cele 10 Principii europene privind îngrijirea

persoanelor bolnave de hemofilie au fost lansate, prezentate,

dezbătute şi semnate de numeroşi eurodeputaţi.

- 160 -

În acelaşi context, Asociaţia Română de Hemofilie supune

atenţiei obiective de îmbunătăţire a asistenţei medico-sociale pentru

pacienţii cu hemofilie din ţara noastră, care, din păcate, ocupă

ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte sumele alocate pentru

achiziţionarea tratamentului cu factor concentrat.

Cu încrederea că împreună vom putea răspunde afirmativ la

solicitările propuse de Asociaţia Română de Hemofilie, vă rog,

domnule ministru al sănătăţii, să-mi comunicaţi posibilitatea punerii

în practică a acestora.

De asemenea, anexez memoriul primit din partea Asociaţiei

Române de Hemofilie.

Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Florin Constantinescu, din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Urmează domnul senator Cezar-Mircea Măgureanu, din partea

Grupului parlamentar al senatorilor independenţi.

Domnul Florin Constantinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh” din

Paşcani, judeţul Iaşi.

Stimate domnule prim-ministru,

Catedrala Pogorârea Sfântului Duh, situată în municipiul

Paşcani, judeţul Iaşi, se află în derulare şi este absolut necesară

- 161 -

terminarea zidurilor şi a bolţii pentru protejarea investiţiei şi

construirea unui paraclis, la demisol, ca un prim lăcaş de închinare.

Menţionez că oprirea lucrărilor în faza actuală – zidurile la 4,2

metri, împreună cu balcoanele, cafastul şi gradenele – ar însemna

degradarea, erodarea cărămizii şi a fierului, la care se adaugă

infiltrarea apei la demisolul catedralei.

Având în vedere cele de mai sus, cu deosebit respect, vă rog,

domnule prim-ministru, să dispuneţi alocarea sumei de 700 000 de

lei în vederea finalizării zidurilor şi a bolţii catedralei.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Cezar-Mircea Măgureanu.

Urmează domnul senator Valer Marian, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Cezar-Mircea Măgureanu: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán,

ministrul sănătăţii.

Obiectul acesteia: Respectarea Ordinului Ministerului

Sănătăţii nr. 536/1997 privind aprobarea normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Domnule ministru,

Într-un memoriu adresat biroului senatorial teritorial, domnul

Lascu Gherase, semnalează situaţia disperată în care se află câteva

familii ce domiciliază într-un cartier de case din municipiul Giurgiu.

- 162 -

Mai precis, din cauza câtorva societăţi care comercializează

materiale de construcţii, respectiv lemne de foc şi fier vechi,

amplasate în imediata vecinătate a locuinţelor respective, locatarii

acestora trebuie să suporte zilnic zgomotele şi vibraţiile produse de

utilajele şi dispozitivele de tăiere a lemnului, dar şi de maşinile care

încarcă sau descarcă această marfă.

Deşi s-au făcut numeroase demersuri, inclusiv la Ministerul

Sănătăţii, iar în răspunsurile primite s-a recunoscut justeţea unor

observaţii, până la această dată nu s-au luat niciun fel de măsuri,

nici de către Ministerul Sănătăţii, nici de către Direcţia de Sănătate

Publică Giurgiu, astfel că, deşi, teoretic, sănătatea le este protejată

de lege, practic, trebuie să trăiască în acest stres permanent, numai

pentru faptul că sunt prea mici pentru a putea să se lupte cu nişte

societăţi comerciale.

Având în vedere această situaţie, vă rog, domnule ministru, să

dispuneţi verificarea respectării normelor legale, respectiv a Ordinului

Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, de către S.C. „Lazarus Impex”

SRL, S.C. „Agronic” SRL şi S.C. „Lidodad” SRL, societăţi care îşi

desfăşoară activitatea în municipiul Giurgiu, Şos. Sloboziei.

Anexez, alăturat, şi memoriul domnului Lascu Gherase.

Solicit răspunsul scris.

Cu stimă, senator Cezar-Mircea Măgureanu.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, urmat de domnul senator

Alexandru Cordoş, reprezentând acelaşi grup parlamentar.

- 163 -

Domnul Valer Marian: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată şefului Serviciului de

Telecomunicaţii Speciale, generalul Marcel Opriş, şi are ca obiect

activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale din Satu Mare.

În cotidianul „Gazeta de Nord-Vest”, din Satu Mare, a fost

publicat, în data de 12 decembrie 2009, un articol intitulat „Frauda

electorală via STS a avut numele de cod «Taurul»”, având

următorul conţinut:

„Conform unor angajaţi ai Serviciului de Telecomunicaţii

Speciale Satu Mare, reiese că, în data de 6 decembrie 2009,

începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoană îl depăşea cu

mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu în exit poll-uri, a fost pus

în aplicare un plan de rezervă, „Planul B”, la ordinul generalului

Marcel Opriş, şeful STS, cu origini sătmărene, şi sub coordonarea

vicepreşedintelui PD-L Adriean Videanu. Concret, STS Satu Mare a

avut o derivaţie secretă din schema STS, conectată la un server din

sediul central al PD-L din Aleea Modrogan, având numele de cod

„Taurul”. Toate judeţele au avut derivaţii din reţeaua principală, mai

puţin municipiul Bucureşti. Potrivit surselor din STS, în noaptea de

6 spre 7 decembrie, la ora 3.15, toate derivaţiile au fost dezafectate

sub directa supraveghere a generalului Marcel Opriş, fiecare judeţ

decuplându-se pe rând, după ce s-au închis şi cheile pe datele finale.

Despre acest fapt ştiu doar şefii judeţeni ai STS şi cadrele tehnice,

respectiv doi subofiţeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile

au fost operaţionale cu data de 6 decembrie 2009, ora 1.30.

- 164 -

Afirmaţia că toate datele au fost transmise prin intermediul

telefoanelor mobile şi a telefonului guvernamental TO este falsă,

deoarece toate datele au fost transmise electronic, simultan cu cele

oficiale. STS a avut inclusiv „spioni” de alarmă care semnalau acustic

şi vizual depăşirea în procente a unuia sau a altuia dintre candidaţi.”

Având în vedere că au trecut peste trei luni de la publicarea

acestui articol şi nu aţi exprimat nicio poziţie oficială, vă solicit să

exprimaţi un punct de vedere în sensul confirmării sau infirmării

aspectelor semnalate în articol.

Totodată, vă solicit să-mi comunicaţi numele şi prenumele

angajaţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale din Satu Mare

care au fost de serviciu în zilele de 6 şi 7 decembrie 2009.

Vă solicit să-mi comunicaţi şi numărul total al angajaţilor

Serviciilor de Telecomunicaţii Speciale din Satu-Mare, cuantumul

lunar al salariilor brute ale acestora, precum şi dacă unii dintre

aceştia sunt şi angajaţi ori colaboratori ai Secţiei judeţene Satu Mare

a Serviciului Român de Informaţii, la sediul căreia sunt văzuţi

aproape zilnic. Solicit răspuns scris şi oral.

Senator PSD de Satu Mare, Valer Marian. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoş, vă rog, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte.

- 165 -

Interpelarea este adresată domnului Adriean Videanu,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri.

Obiectul interpelării: Programe destinate întreprinderilor mici

şi mijlocii.

Stimate domnule ministru,

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor

pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a organizat la Turda, judeţul

Cluj, o întâlnire cu tema „Programe de finanţare a IMM-urilor”.

În acelaşi timp, reprezentanţii societăţilor comerciale şi-au

exprimat nemulţumirile legate de activitatea curentă. Printre

acestea, au fost enumerate: fiscalitatea excesivă, plata TVA-ului la

emiterea facturii, nu la încasare, cum ar fi normal, neaplicarea

compensării în cazul anumitor sume la şi de la bugetul de stat,

nedecontarea unor cheltuieli, de exemplu, cheltuielile cu

carburantul, impozitul forfetar, probleme privind Legea achiziţiilor

publice, lipsa unor măsuri concrete şi viabile pentru sprijinirea

sectorului antreprenorial.

Reprezentanţii IMM-urilor au ridicat o problemă care a

generat numeroase semne de întrebare în ultima perioadă de timp, şi

anume, în momentul în care s-a elaborat documentaţia pentru

finanţare europeană, cursul euro era de 3,4 – 3,5 lei, iar peste

aproximativ un an, dată la care Comunitatea Europeană a virat

banii, cursul a ajuns la 4,2 lei/euro. Statul român a virat suma

corespunzătoare la un curs de 3,4, conform documentaţiei depuse.

Deşi statul român primeşte euro pentru finanţarea respectivă,

spre societatea care solicitase finanţarea se virează lei. Cu alte

cuvinte, din transformarea finanţării din euro, primită de la

- 166 -

Comunitatea Europeană, în lei, la cursul de schimb, rezultă o

diferenţă care, cu ghilimele de rigoare, „dispare”. Ba, mai mult,

finanţarea suportată de către solicitant creşte, ca o consecinţă directă

a devalorizării monedei naţionale. Exemplu concret: dacă la o

solicitare de finanţare de un milion de euro, la cursul de 3,4 lei/euro,

aplicăm noul curs de 4,2 lei/euro, statul român primeşte un milion

de euro de la Comunitatea Europeană. Întrebarea este: ce se

întâmplă cu diferenţa de 190 000 de euro rezultată din cursul de

schimb? Suma este deloc neglijabilă dacă o raportăm la sumele mari

care intră în România sub forma unor finanţări europene.

Drept urmare, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi un

punct de vedere cu privire la această speţă.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, senator de Cluj Alexandru Cordoş.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Daţi-mi voie să completez lista colegilor şi colegelor care au

adresat interpelări Guvernului României, cu doamna senator Doina

Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, pe care o rog să închidă această listă prin intervenţia sa.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Teodor

Gheorghe Vlădescu, ministrul finanţelor publice.

Domnule ministru,

- 167 -

Vă supun atenţiei o serie de probleme cu care se confruntă

ONG-urile în vederea accesării programelor finanţate din fondurile

structurale, printre care:

- întârzieri foarte mari în rambursarea tranşelor, de până la 90 – 150

de zile, depăşindu-se de două sau trei ori timpul-limită legal;

- nevirarea prefinanţării la timp;

- nerambursarea TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile;

- durate lungi între momentul aprobării cererilor de finanţare şi

cel al semnării contractelor;

- lipsa de comunicare a AMPOSDRU cu beneficiarii;

- nu se primesc răspunsuri la adresele oficiale şi nu se răspunde

la telefon;

- precum şi procedurile birocratice excesive, impuse

beneficiarilor pe parcursul contractării sau implementării

proiectelor, din cauza acestor impedimente ajungându-se la blocarea

proiectelor aflate în derulare. Ţinând cont de aceste probleme, vă solicit, domnule ministru,

să-mi comunicaţi dacă există cadru legal de recuperare a TVA-ului

în cazul organizaţiilor nonguvernamentale şi, dacă nu există, ce

măsuri aveţi în vedere pentru reglementarea acestui domeniu.

Solicit răspuns scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Daţi-mi voie să informez plenul Senatului şi să includem în

stenograma şedinţei de astăzi faptul că la secţiunea de întrebări

adresate Guvernului, domnii senatori Ovidiu Marian şi Gabriel

Mutu au depus în scris aceste întrebări, iar la secţiunea de

- 168 -

interpelări, pe care am încheiat-o în urmă cu câteva secunde,

următorii senatori au depus în scris interpelările adresate Guvernului

României: domnii senatori Constantin-Traiaş Igaş, Iulian Urban şi

Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L; domnii

senatori Dan Voiculescu, Ilie Sârbu, Titus Corlăţean, Laurenţiu

Coca, Ion Toma şi doamna senator Elena Mitrea, din partea

Grupului Parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC; domnii senatori

Paul Ichim şi Marius-Petre Nicoară, din partea Grupului

parlamentar al PNL şi domnul senator Sorin-Serioja Chivu, din

partea senatorilor independenţi.

Daţi-mi voie să vă informez, de asemenea, că Guvernul

României, prin Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, a

răspuns unor întrebări adresate de senatorii României.

S-a transmis, din partea Ministerului Transporturilor şi

Infrastructurii, prin domnul secretar de stat Anton Marin, un răspuns

la întrebarea domnului senator Tiberiu Günthner, reprezentând

Grupul parlamentar al UDMR, cu privire la „Varianta de ocolire a

municipiului Satu Mare”.

De asemenea, domnul secretar de stat Barna Tanczos,

reprezentând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a

răspuns la întrebarea adresată de domnul senator Alexandru Pereş,

Grupul parlamentar al PD-L.

De asemenea, am primit în scris, din partea Guvernului,

răspunsul la interpelarea adresată de doamna senator Minerva

Boitan, reprezentând Grupul parlamentar al PNL, cu privire la

- 169 -

„Construirea de locuinţe prin ANL”. Secretarul de stat Barna

Tanczos a răspuns la această interpelare.

Acelaşi secretar de stat a răspuns la interpelarea adresată de

domnul senator Marius-Petre Nicoară, din partea Grupului

parlamentar al PNL, cu privire la „Dezvoltarea de locuinţe în

mediul rural pentru diferite categorii socio-profesionale”.

Cu aceasta, şedinţa de plen a Senatului României de astăzi, 22

martie 2010, s-a încheiat. Proxima şedinţă de plen este mâine, 23

martie, începând cu ora 9.00 dimineaţa.

Vă mulţumesc şi vă urez succes.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.55.