s t e n o g r a m a s u m a r - senatul româniei · 2010-10-28 · s t e n o g r a m a şedinţei...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 octombrie 2010

S U M A R

1. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2010 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea

şi controlul integrat al poluării;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2010 privind

trecerea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. din subordinea Guvernului

în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului;

- Lege privind modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi

exercitarea profesiunii de medic veterinar;

- Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a

cetăţenilor români în străinătate;

- Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind

organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară;

- Lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Roman a

unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei

Naţionale „Apele Române”, prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, în vederea

realizării obiectivului de investiţii „Microhidrocentrală pe râul Moldova, în

municipiul Roman – judeţul Neamţ”;

- Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de reţele de transport

şi distribuţie a energiei electrice;

- Lege privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

- Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2010 privind modificarea

termenului pentru înfiinţarea secţiilor de insolvenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

- Lege privind modificarea părţii introductive a alin. (2¹) al art. 140 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

11

- 2 -

- Lege pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 200/2004 privind

recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile

reglementate din România;

- Lege pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară

activităţi de asistenţă sanitar-veterinară;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea,

prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializării seminţelor şi a

materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;

- Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul şi acvacultura;

- Lege privind modificarea şi completarea Legii organizării şi funcţionării statisticii

oficiale în România nr. 226/2009;

- Lege privind ratificarea Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi,

adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13

decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România

la 26 septembrie 2007;

- Lege pentru aderarea României la Convenţia privind vămuirea centralizată,

referitoare la distribuirea costurilor de colectare naţionale care sunt reţinute atunci

când resursele proprii tradiţionale sunt puse la dispoziţia bugetului U.E., semnată

la Bruxelles la 10 martie 2009;

- Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind simplificarea şi

armonizarea regimurilor vamale, adoptată la Kyoto la 18 mai 1973 şi la Protocolul

de modificare a acesteia, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 13

3. Domnul Borbély László, ministrul mediului şi pădurilor, informează plenul Senatului

asupra accidentului ecologic din Ungaria.

14

4. Declaraţii politice prezentate de doamnele şi domnii senatori:

- Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată de domnul senator Nicolae

Dobra, având ca titlu „Armata României – la aniversare. Tradiţii şi actualitate”;

- Elena Mitrea (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Onoare şi respect

militarilor români!”;

- Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică având ca subiect personalităţi istorice, la

ceas aniversar – Majestatea Sa Regele Mihai I al României;

24

- 3 -

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Provocarea urii nu ţine

loc de legi economice”;

- Dorel Jurcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „25 Octombrie – Ziua

Armatei Române”;

- Alexandru Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Pentru Omar

Hayssam, urmează staţia «Rahova», cu peronul pe dreapta!”;

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Asigurarea locuinţelor”;

- Alexandru Pereş (PDL) – declaraţie politică având ca temă implementarea

proiectului intitulat „Promovarea antreprenoriatului pentru creşterea gradului de

ocupare în mediul rural”;

- Valentin-Gigel Calcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Fondurile

europene – o şansă reală pentru agricultura românească!”;

- Mircea-Marius Banias (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Programul de

guvernare «care este», dar care nu va fi aplicat niciodată”;

- Toader Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Ipocrizia PSD nu

salvează România”;

- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Armata Română, moment

aniversar”;

- Mihai Niţă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „România – între criza

economică şi isteria politică”;

- Ioan Mang (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Asumarea răspunderii

guvernamentale pe Legea educaţiei prin încălcarea Regulamentului Senatului”;

- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Europeană a

Justiţiei Civile, Ziua Armatei – reconectarea guvernanţilor la realitatea

românească”;

- Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Aleşii portocalii, între

sublim şi ridicol”;

- Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Legea pensiilor –

o miză importantă pentru redefinirea rolului Parlamentului”;

- Nicolae-Dănuţ Prunea (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu

„Comportamentul parlamentar şi responsabilitatea politică”;

- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „PDL – încă o pată

neagră pe instituţia Parlamentului”;

- Şerban Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Acei

roboţi cu integratele defectate”;

- 4 -

- Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Osteoporoza, o

maladie tăcută, dar periculoasă”;

- Florin Constantinescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Accesul la

dosarele privatizărilor este mai mult decât necesar”;

- Gabriel Mutu (independent afiliat Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Moţiunea de cenzură sau despre

incoerenţa instituţională de pe Dâmboviţa”;

- Dan Voiculescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Arieratele au

devenit o formă de sabotaj macroeconomic”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca temă Ziua Armatei Române;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul fără

voturi”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Şantajul, una dintre armele

preferate de putere”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul Boc

este «Mr. Bean – o comedie dezastru»!”;

- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie

politică având ca titlu „Cinste eroilor de ieri, de azi şi de mâine ai României!”.

5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 21 octombrie a.c., a

următoarelor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2010

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri

necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar; (L512/2010)


privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996; (L502/2010)


pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu

caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în

perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 şi pentru suspendarea aplicării unor

dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile

proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente; (L501/2010)


pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor

explozive; (L503/2010)

68

- 5 -

- Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010

privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. (L505/2010)

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului adiţional

dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, semnat la Bucureşti la 30

aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României şi

Guvernul Republicii Croaţia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor,

semnat la Zagreb la 8 iunie 1994. (L662/2010)

70

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre

Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010. (L668/2010)

71

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului

din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. (412/2010)

72

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind Camerele pentru agricultură,

silvicultură şi dezvoltare rurală. (L112/2009)

(Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.)

73

10, Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii. (L601/2010)

75

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 din Legea

nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi

trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. (L162/2010)

77

12. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 din Legea

nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine

publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de

serviciu pe care acestea le au în administrare. (L416/2010)

78

13. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au

constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., în vederea

achiziţionării de autoturisme. (L419/2010)

80-84

şi

84-89

14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996 – Legea Arhivelor Naţionale. (L418/2010)

89

- 6 -

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative

asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

(L417/2010)

90

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. (L449/2010)

91

17. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de doamnele şi domnii senatori:

Mihail Hărdău, Viorel Arcaş, Emilian-Valentin Frâncu, Gheorghe David, Ioan Mang,

Titus Corlăţean, Doina Silistru, Ion Rotaru, Liviu-Titus Paşca, Gheorghe Pop, Valer

Marian, Cornel Popa, Florin Constantinescu, Minerva Boitan.

92

- 7 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 octombrie 2010

Şedinţa a început la ora 15.45.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele

Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David şi Adrian Ţuţuianu, secretari ai

Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îl invit pe domnul secretar Adrian Ţuţuianu să dea citire listei senatorilor pentru a

accelera mobilizarea tuturor colegilor către sala de plen.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Albert Álmos delegaţie

2. Andrei Florin-Mircea prezent

3. Andronescu Ecaterina absentă

4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

5. Arcaş Viorel prezent

6. Ariton Ion Guvern

7. Badea Viorel-Riceard absent

8. Banias Mircea-Marius prezent

9. Bara Ion prezent

10. Başa Petru absent

11. Bădescu Iulian prezent

12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent

13. Belacurencu Trifon prezent

14. Berca Gabriel prezent

15. Berceanu Radu-Mircea absent

16. Bîgiu Marian-Cristinel absent

17. Bîrlea Gheorghe prezent

18. Blaga Vasile absent

- 8 -

19. Boagiu Anca-Daniela Guvern

20. Boitan Minerva prezentă

21. Bokor Tiberiu absent

22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent

23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

24. Calcan Valentin-Gigel prezent

25. Câmpanu Liviu absent

26. Chelaru Ioan absent

27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent

28. Chivu Sorin-Serioja prezent

29. Cibu Constantin-Sever prezent

30. Cinteză Mircea absent

31. Coca Laurenţiu Florian prezent

32. Constantinescu Florin prezent

33. Constantinescu Viorel prezent

34. Cordoş Alexandru prezent

35. Corlăţean Titus absent

36. Crăciun Avram prezent

37. Cseke Attila-Zoltán Guvern

38. Daea Petre absent

39. David Cristian absent

40. David Gheorghe prezent

41. Diaconescu Cristian absent

42. Diaconu Mircea absent

43. Dobra Nicolae prezent

44. Dumitru Constantin absent

45. Fekete-Szabó András-Levente prezent

46. Feldman Radu-Alexandru prezent

47. Filip Petru absent

48. Fodoreanu Sorin prezent

49. Frâncu Emilian-Valentin prezent

50. Frunda György absent

- 9 -

51. Găină Mihăiţă prezent

52. Geoană Mircea-Dan prezent

53. Ghişe Ioan prezent

54. Greblă Toni prezent

55. Grosu Corneliu absent

56. Günthner Tiberiu absent

57. Gyerkó László prezent

58. Haşotti Puiu prezent

59. Hărdău Mihail prezent

60. Humelnicu Augustin-Daniel absent

61. Ichim Paul absent

62. Igaş Traian-Constantin Guvern

63. Ion Vasile absent

64. Iordănescu Anghel prezent

65. Jurcan Dorel absent

66. Lazăr Sorin-Constantin prezent

67. Luca Raymond absent

68. Mang Ioan prezent

69. Marcu Gheorghe prezent

70 Mardare Radu-Cătălin prezent

71. Marian Ovidiu prezent

72. Marian Valer prezent

73. Markó Béla Guvern

74. Mazăre Alexandru absent

75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent

76. Mărcuţianu Ovidius absent

77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent

78. Mihăilescu Petru-Şerban absent

79. Mitrea Elena prezentă

80. Mitrea Miron-Tudor prezent

81. Mîrza Gavril prezent

82. Mocanu Alexandru prezent

- 10 -

83. Mocanu Toader prezent

84. Moga Nicolae absent

85. Mustăţea Vasile prezent

86. Mutu Gabriel prezent

87. Necula Marius-Gerard absent

88. Nedelcu Vasile absent

89. Nicoară Marius-Petre prezent

90. Nicoară Romeo-Florin prezent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent

92. Nicula Vasile-Cosmin prezent

93. Nistor Vasile absent

94. Niţă Mihai prezent

95. Onofrei Orest absent

96. Oprea Dumitru absent

97. Oprea Mario-Ovidiu prezent

98. Panţuru Tudor prezent

99. Paşca Liviu-Titus prezent

100. Păran Dorin prezent

101. Pereş Alexandru prezent

102. Pintilie Vasile absent

103. Plăcintă Sorina-Luminiţa absentă

104. Pop Gheorghe prezent

104. Popa Cornel prezent

106. Popa Mihaela absentă

107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent

108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent

109. Rasaliu Marian-Iulian absent

110. Rădulescu Cristian absent

111. Rădulescu Şerban prezent

112. Robu Nicolae prezent

113. Rotaru Ion absent

114. Ruşanu Dan-Radu absent

- 11 -

115. Ruşeţ Ion prezent

116. Saghian Gheorghe absent

117. Savu Daniel prezent

118. Sârbu Ilie prezent

119. Sbîrciu Ioan prezent

120. Secăşan Iosif prezent

121. Severin Georgică absent

122. Silistru Doina prezentă

123. Staicu Dumitru-Florian absent

124. Stănişoară Mihai absent

125. Şova Dan-Coman prezent

126. Tămagă Constantin prezent

127. Toma Ion prezent

128. Ţopescu Cristian-George prezent

129. Ţuţuianu Adrian prezent

130. Udriştoiu Tudor învoire

131. Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban Constantin absent

133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă

134. Verestóy Attila absent

135. Voicu Cătălin absent

136. Voiculescu Dan absent

137. Vosganian Varujan prezent


Vă mulţumesc, domnule senator Ţuţuianu.

Stimaţi colegi, suntem în cvorum.

Daţi-mi voie să vă aduc la cunoştinţă nota cu privire la exercitarea de către senatori

a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale pentru următoarele legi:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2010 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării;

- 12 -

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2010 privind

trecerea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. din subordinea Guvernului în

subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului;

- Lege privind modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi

exercitarea profesiunii de medic veterinar;

- Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a

cetăţenilor români în străinătate;

- Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind

organizarea activităţii de expertiză şi tehnică judiciară şi extrajudiciară;

- Lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Roman a

unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale

„Apele Române”, prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, în vederea realizării

obiectivului de investiţii „Microhidrocentrală pe râul Moldova, în municipiul Roman –

judeţul Neamţ”;

- Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de reţele de

transport şi distribuţie a energiei electrice;

- Lege privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

- Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2010 privind modificarea

termenului pentru înfiinţarea secţiilor de insolvenţă;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

- Lege privind modificarea părţii introductive a alin. (2¹) al art. 140 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

- Lege pentru modificarea Anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 200/2004 privind

recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din

România;

- Lege pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi

de asistenţă sanitar-veterinară;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea,

prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializării seminţelor şi a materialului

săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;

- Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul şi acvacultura;

- 13 -

- Lege privind modificarea şi completarea Legii organizării şi funcţionării statisticii

oficiale în România nr. 226/2009;

- Lege privind ratificarea Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi,

adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13

decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26

septembrie 2007;

- Lege pentru aderarea României la Convenţia privind vămuirea centralizată,

referitoare la distribuirea costurilor de colectare naţionale, care sunt reţinute atunci când

resursele proprii tradiţionale sunt puse la dispoziţia bugetului Uniunii Europene, semnată la

Bruxelles la 10 martie 2009;

- Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind simplificarea

şi armonizarea regimurilor vamale, adoptată la Kyoto la 18 mai 1973 şi la Protocolul de

modificare a acesteia, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999.

*

Stimaţi colegi, voi fi asistat în conducerea şedinţei noastre de domnii senatori

Gheorghe David şi Adrian Ţuţuianu, secretari ai Senatului.

Cu privire la ordinea de zi, am următoarele sugestii avansate de Biroul permanent al

Senatului României, ca, imediat după ce vom aproba ordinea de zi, să-l avem ca invitat pe

domnul ministru Borbély László. Este o solicitare avansată de senatorii României cu

privire la subiectul mult discutat al incidentului şi accidentului sever din Ungaria pe

probleme de mediu, dar poate şi pentru alte elemente de interes pe care domnul ministru va

dori să ni le prezinte sau pe care veţi dori să le aflaţi de la Domnia Sa.

De asemenea, supun atenţiei dumneavoastră ordinea de zi cu două modificări făcute

de Biroul permanent şi pe care plenul le va aproba, dacă veţi decide în acest sens, ca

punctul 20 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind Camerele pentru agricultură,

silvicultură şi dezvoltare rurală, să devină punctul 5 din ordinea de zi, iar punctul 12 din

ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii să

devină punctul 6 din ordinea de zi, imediat după cele două Convenţii internaţionale pe care

sper că le vom putea adopta fără dificultăţi.

Cu aceste modificări, vă rog să vă pregătiţi pentru votul privind ordinea de zi. Rog

toţi colegii să-şi ocupe locurile în sală. Vă rog să votaţi ordinea de zi de astăzi.

Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost

aprobată.

- 14 -

Programul de lucru pentru astăzi. Aşa cum v-am spus, începem cu prezentarea

domnului ministru Borbély, urmată de declaraţii politice şi programul obişnuit pentru o zi

de luni. Întrebările, interpelările şi răspunsurile de la ora 18.00 sunt radiodifuzate în această

zi a săptămânii.

Vă rog să votaţi programul de lucru de astăzi.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost

aprobat.

*

Daţi-mi voie să-l invit la microfonul Senatului pe domnul ministru Borbély László,

care a răspuns cu promptitudine şi amabilitate invitaţiei noastre. Sunt convins că, după

prezentare, Domnia Sa va fi la dispoziţia dumneavoastră pentru eventuale întrebări pe teme

legate de domeniul pe care-l reprezintă în Guvernul României.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Borbély László – ministrul mediului şi pădurilor:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie. Cred că aşa este bine, să vii în

Senatul României sau la Camera Deputaţilor şi să informezi exact, concret despre această

tragedie, catastrofă ecologică, care s-a întâmplat în Ungaria la data de 4 octombrie 2010.

Este cea mai mare catastrofă ecologică din istoria modernă a Ungariei. În primul rând, vă

dau totuşi, deşi, probabil, aţi aflat din presă, din comunicatele noastre, câteva detalii în

legătură cu acest accident din data de 4 octombrie 2010 la iazul de decantare a reziduurilor

din extragerea aluminiului de la Ajka, Ungaria.

În data de 4 octombrie 2010, în urma ruperii digului de protecţie, s-au deversat

circa 600 de mii – 700 de mii de metri cubi de noroi roşiatic amestecat cu apă. Au fost

valuri de 2 metri, 2 metri şi jumătate, care, practic, au afectat mai multe localităţi: 40 de

gospodării din Kolontár, respectiv 230 de gospodării din Devecser. Suprafaţa afectată este

de 3 hectare în Kolontár, 7 hectare în Devecser şi 1 016 hectare de terenuri agricole.

Pe durata evenimentului au decedat nouă persoane, luate de ape, deci de acest noroi

de fapt, care s-a abătut asupra localităţii. Serviciul de ambulanţă a tratat 250 de persoane,

din care 109 persoane au fost spitalizate. Şi în momentul de faţă sunt foarte multe persoane

sub tratament. În momentul de faţă sunt încă 40 de persoane spitalizate.

Circa 7 000 de locuitori au fost afectaţi în urma acestui eveniment. Au rămas

nelocuibile 20 de case. Acestea vor fi complet demolate.

Din informaţiile pe care le-am primit de la Centrul Internaţional Principal de

Alarmare de pe fluviul Dunărea, acest şlam este rezultat din prelucrare industrială a

- 15 -

aluminiului, produs secundar din prelucrarea bauxitei şi conţine, printre altele, şi elemente

metale periculoase, cum sunt: plumbul, mercurul şi arseniul.

De fapt, „norocul” României a fost că acest val de reziduuri s-a scurs mai întâi într-

un pârâu foarte mic – Torna, după aceea, în râul Marcal, după aceea, în Raba şi numai după

aceea, a ajuns în Dunăre. Deci colegii din Ungaria au putut să intervină cu acele măsuri de

urgenţă, care au diluat, de fapt, pH-ul care înseamnă o alcalinitate foarte ridicată în

momentul deversării, pH 12 – 13, iar pH-ul normal este sub 8,5.

Ce măsuri au luat colegii din Ungaria? Au deversat în râul Torna şi în râul Marcal

400 de tone de nitrat de calciu şi nitrat de magneziu, precum şi o mie de tone de ipsos,

pentru a preveni contaminarea Dunării şi pentru a reduce caracterul bazic al apei.

PH-ul a fost diminuat şi au fost construite şase praguri de fund. Deci, deja, când a

ajuns această apă contaminată în Dunăre, pe râul Raba valoarea pH-ului a fost de 9. Apa a

intrat în Dunăre doar după acest proces de diluare şi nu au fost înregistrate probleme

majore de calitate sau efecte dăunătoare sănătăţii când apa deja a ajuns în Dunăre.

În ziua de 4 octombrie 2010, noi am luat legătura imediat cu colegii din Ungaria.

Am vorbit personal, cred că aproape zilnic, de două, trei ori cu ministrul omolog mie, am

ştiut de toate acele decizii luate de partea ungară şi deja în ziua de joi am putut prognostica,

aproape cu siguranţă, că nu va fi afectată România. De ce? Pentru că debitul Dunării era de

2 200 de metri cubi pe secundă în zona în care râul Raba a intrat în Dunăre. La noi, debitul

apei era în momentul deversării şi după aceea, între 6 400 şi 6 600 de metri cubi, deci de

trei ori mai mare. Conform calculelor făcute de specialiştii de la ANAR, deja în ziua de joi,

vineri ştiam când va ajunge valul în România, care nici nu s-a simţit. Să nu credeţi că,

atunci când a ajuns în România, era un val roşiatic sau ceva de genul acesta. Ştiam numai

că atunci ajunge acest val la Baziaş, în România. Noi am luat toate măsurile care se

impuneau, în primul rând, pentru a informa, evident, populaţia şi instituţiile abilitate de la

început şi sper că v-aţi dat seama că nu s-a creat panică. Am avut informări zilnice de trei

ori de la specialiştii noştri şi am putut aprecia – v-am spus, de joi. vineri – că valul acesta

va intra începând de luni, pe 11 sau 12 octombrie 2010 în România, conform măsurătorilor

care s-au făcut din patru în patru ore. Când valul a intrat în România, deja pH-ul a fost sub

8,5. Practic, măsurătorile în acea perioadă au fost între 7,7 şi 7,9. Deci erau în prevederi

normale atât în ceea ce priveşte pH-ul, cât şi în ceea ce priveşte prezenţa metalelor grele.

Noi am convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă atât la nivel naţional, cât şi la

nivelul ministerului. Am avut două informări în Guvern şi ieri, la şedinţa de Guvern, am

aprobat să acordăm colegilor din Ungaria un ajutor de 250 000 de măşti de protecţie din

rezerva de stat. Şi la inundaţiile din primăvara acestui an i-am ajutat pe colegii din Ungaria. Şi

ei ne-au ajutat atunci când au fost inundaţiile la noi, cu pompe şi cu alte solicitări.

- 16 -

O echipă de la Administraţia Naţională „Apele Române” s-a deplasat acolo

săptămâna trecută. A petrecut trei zile la faţa locului. Au venit cu toate informaţiile. Ceea

ce este clar pentru toată lumea este faptul că terenurile acelea sunt compromise pentru mult

timp. Va trebui să se facă o decontaminare a acelor terenuri. Se lucrează cu mii de oameni,

dar în ceea ce priveşte, vă repet, aspectul transfrontalier, nu au existat pagube.

Deci celor care ne-au întrebat ce facem, ce pagube s-au înregistrat şi de ce nu cerem

de la partea ungară despăgubiri le spunem că nu a fost cazul, pentru că accidentul nu a avut

efect transfrontalier.

În ceea ce priveşte atitudinea noastră, am avut la Bruxelles, acum o săptămână,

Consiliul de Mediu al miniştrilor pe mediu din Uniunea Europeană şi am avut o intervenţie

prin care am spus două lucruri pe care România le cere Uniunii Europene:

În primul rând, trebuie analizată această substanţă, care trebuie, să ştiţi, conform

Seveso II, nu este pe lista substanţelor periculoase, este foarte interesant, din cauza

prezenţei metalelor grele. Din moment ce există acea sodă caustică care a fost într-o

cantitate mare şi care a cauzat, de fapt, arsuri – de aceea, au fost 120 de răniţi – am solicitat

să fie inclusă pe lista substanţelor periculoase.

Al doilea lucru pe care l-am cerut şi a fost acceptat – doamna comisar Gheorghieva

a fost săptămâna trecută în Ungaria – a fost ca intervenţia Uniunii Europene să fie mai

eficace, mai promptă, pentru că s-a demonstrat şi aici că, deşi au trimis o echipă de

specialişti după cinci zile, considerăm că se poate modifica la nivelul Uniunii Europene

această capacitate de intervenţie a Comisiei Uniunii Europene.

Cred că, în momentul de faţă, în ceea ce priveşte ţara noastră, nu avem de ce să fim

îngrijoraţi. Trebuie să spun foarte răspicat că în România, în momentul de faţă, sunt peste o

mie de situri contaminate. Pe baza unei strategii finalizate cu o anumită întârziere, dar

finalizate la nivelul ministerului, vom avea un program care înseamnă mai mulţi bani şi de

la bugetul de stat, dar mai ales din Fondul pentru mediu şi din fonduri de la Uniunea

Europeană. Noi, de fapt, am planificat, nu am aşteptat să vină această catastrofă ecologică

din Ungaria. Înainte de a veni această catastrofă, am alocat printr-o hotărâre de Guvern,

pentru prima oară, pentru patru iazuri – închiderea a patru iazuri, patru batale – 120 de

milioane de lei din Fondul pentru mediu şi am alocat, prin POS-ul Mediu, în 2008-2009, o

sută de milioane de euro pentru decontaminarea acestor situri contaminate.

În urma analizei, şi anul viitor, şi în anul 2012, prin Fondul pentru mediu, probabil,

va trebui să alocăm în jur de 200 000 000 - 250 000 000 de lei în fiecare an, pentru că sunt

foarte multe situri care au fost privatizate. Acele companii intră în insolvenţă, nu mai ai ce

să faci, pentru că nu sunt ale statului. Eu consider că, aici, statul nu trebuie să stea şi să se

- 17 -

ascundă după o legislaţie care este cum este. Deci, vom schimba şi legislaţia. În acest caz,

trebuie să găsim modalitatea prin care statul să devină partener şi atunci, probabil, acele

firme, acele companii, care, de exemplu, ar cumpăra un sit contaminat, pentru că sunt şi

avantaje: se pot extrage, de exemplu, metale grele în anumite situaţii – vor fi mai interesate

ca să preia aceste situri.

În continuare, evident, vă stau la dispoziţie. Sigur veţi avea întrebări şi ceea ce pot

să confirm în legătură cu această catastrofă este că, autorităţile române au făcut toate

demersurile şi s-au luat toate deciziile care au însemnat o pregătire a României în cazul

unui efect transfrontalier. Nu a fost cazul în acest moment. Vă mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumim, domnule ministru.

Aş dori să rog senatorii, grupurile parlamentare să adreseze întrebări domnului ministru.

Îl văd pe domnul senator Trifon Belacurencu pe care-l invit să facă acest lucru.

Urmează domnul vicepreşedinte Pereş. Vă rog să semnalaţi interesul dumneavoastră.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 4, vă rog

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să-i mulţumesc şi eu domnului ministru. Reprezint în Senat o zonă

preocupată faţă de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, dar mai ales de consecinţele pe care le

poate avea catastrofa din Ungaria într-o zonă importantă, nu numai pentru noi, ci, şi pentru

întreaga Europă. Mă refer la Delta Dunării.

Domnule ministru,

Am urmărit cu mare îngrijorare tot ceea ce s-a întâmplat de la data catastrofei şi,

mă bucură faptul că autorităţile române au percutat prompt încă din prima zi a necazului,

şi atenţia continuă să fie îndreptată şi în acest moment, inclusiv asupra Dunării de Jos –

mă refer aici la zona Brăilei, la cele trei braţe ale Dunării de vărsare în Marea Neagră, dar

mai ales la Delta Dunării.

Am apreciat faptul că prima măsură luată a fost aceea de a scădea, cât se poate pH-ul

prin măsurile ce au fost adoptate atât de vecinii din Ungaria cât şi prin măsura luată de ai

noştri, aceea de a măsura permanent pH-ul apei. Aici cred că stăm foarte bine.

Ceea ce îngrijorează însă zona pe care au o reprezint, domnule ministru, este faptul

că nu se poate avea – din punctul nostru de vedere – un control asupra sedimentelor şi

asupra metalelor rare, care pot să apară în sedimente.

Legat de sedimente şi pentru colegii din Senat şi pentru cei cărora le place peştele,

ştim foarte bine că, în general, peştele se hrăneşte şi pe fundul albiei Dunării, în lacurilor

- 18 -

şi râurile din Delta Dunării şi în orice moment o cantitate suplimentară faţă de procentul

normal de metale grele poate apărea după necazul din Ungaria.

Întrebarea mea este următoarea: Problema metalelor grele, despre care dumneavoastră

aţi amintit doar în câteva propoziţii, constituie o preocupare în continuare a Ministerului

Mediului şi Pădurilor din România. Există posibilitatea şi aţi dispus, domnule ministru, ca

în zona inferioară a Dunării, mă refer la cea de după Portul Brăila, braţele Dunării, şi mai

ales la Delta Dunării, să se facă măsurători la metale grele în sedimentele de pe albia

Dunării, a lacurilor şi a râurilor din Delta Dunării, cunoscând faptul că avem în ţară

institute care pot să facă acest lucru şi din subordinea celor de la Administraţia Naţională

„Apele Române”, dar şi din subordinea directă a ministerului? Mă refer aici la Institutul

Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, pe care, în paranteză fie zis, am reuşit

să-l desfiinţăm la un moment dat. Aş vrea să vă mulţumesc că măcar le-aţi dat posibilitatea

să funcţioneze ca persoană juridică să poată să ţină steagul sus, în continuare, pe plan

naţional şi internaţional. Vă mulţumesc, domnule ministru.


Mulţumesc şi eu.

Am rugămintea să încercăm să concentrăm intervenţiile la întrebări cât mai concise

pentru a putea da ocazia tuturor colegilor să ia cuvântul. Am deja 7 colegi înscrişi la cuvânt.

Domnul senator Haşotti, pe procedură. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:


Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să votăm astăzi dacă mai facem şi altceva decât să-i punem întrebări

domnului ministru.


Este ceva mai important decât aceasta?


Da. Poate fi...


Retoric am întrebat.


Chiar totul este mai important şi ştiţi de ce? Închei cu această ocazie solicitarea de a

prezenta un punct de vedere. Vreau să-l felicit pe domnul ministru pentru prezentarea pe

care a făcut-o, pentru că a venit aici cu ceea ce a făcut Ministerul Mediului şi Pădurilor.

- 19 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule lider.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Alexandru Pereş. Microfonul 2.

Domnul Alexandru Pereş:


Îi mulţumesc şi domnului ministru pentru această scurtă, dar cred, eficientă

informare a noastră, şi pentru faptul că a încercat să ne liniştească în temerile noastre că

într-adevăr, pericolul de astăzi sau, mă rog, din luna octombrie din Ungaria nu va fi

preambulul unui conflict între cele două ţări vecine, cum a fost accidentul, tot sever, din

2000 sau 2001 – mi se pare de la Baia Mare.

Am venit la microfon, domnule ministru, pentru că eu nu o să vă pun neapărat o

întrebare, pentru că întrebarea asta am pus-o de fapt, în scris, săptămâna trecută, şi aştept

răspuns de la dumneavoastră şi de la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Vreau să vă spun că

reprezint un colegiu, că – aşa se întâmplă vin dintr-o zonă în care mineritul în zona

neferoaselor a avut o activitate puternică, din judeţul Alba, din Munţii Apuseni unde

avem 18 asemenea iazuri de decantare pe teritoriul judeţului, care Doamne fereşte! – în

orice moment nefast ar putea duce la o catastrofă de mărimea celei din Ungaria. Vreau doar

să-mi spuneţi dacă din sumele pe care dumneavoastră le-aţi amintit de la microfonul

central al Senatului, vor fi dirijate şi spre judeţul Alba, spre aceste iazuri de decantare.

Pe de altă parte, o scurtă întrebare cu privire la aceste situri cu poluare maximă.

Ştiţi că a început un program pe şapte proiecte privind depoluarea oraşului şi a zonei

Zlatna. Am avut posibilitatea să avem din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor sume

destul de importante pentru a putea face aceste lucrări. Momentan, suntem în situaţia de a

abandona câteva dintre aceste proiecte. Rugămintea mea este să reanalizaţi puţin şi dacă

este posibil să-mi daţi şi un răspuns, dacă anul acesta, anul viitor sau peste doi ani să

încheiem acest program de reconversie şi de ecologizare, de fapt, a acestei zone poluate

din România. Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Senatului.

Domnul senator Gheorghe Bîrlea. Se pregăteşte domnul senator Daea. Microfonul 2,

domnule senator. Vă rog.

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Distinşi colegi,

- 20 -

În anul 2000 eram prefectul judeţului Maramureş şi mi-a fost dat să gestionez o

gravă criză ecologică în urma accidentului de la Societatea Comercială „Aurul” din Baia

Mare. Este greu să vă spun acum, în câteva cuvinte, ce consecinţe deosebite a produs acel

accident pe plan naţional, dar mai ales printr-o exploatare mediatică cu totul excepţională.

Eu îi sunt recunoscător domnului ministru pentru faptul că a venit şi ne-a informat

cu privire la problemele acestui accident, aşa cum este el acum în analiza Ministerului

Mediului şi Pădurilor şi a Guvernului României. Salut şi ajutorul pe care îl oferim, dar în

acelaşi timp, aş propune pentru liniştirea cel puţin a populaţiei din zonele cu potenţial

afectate, ca Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin biroul de presă, să scoată câte un buletin,

care să fie difuzat în presă de fiecare dată, cu concluziile pe care le formulează autorităţile

calificate în acest domeniu. Ar fi un foarte bun exemplu că noi gestionăm cu multă atenţie

şi monitorizăm efectele asupra mediului, aşa cum se privesc şi la nivelul Comisiei

Europene, dar şi în ceea ce priveşte zonele limitrofe sau posibil afectate din România.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Daea. Microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.



Domnule ministru,

Vreau să vă informez de unde vi se trage faptul că sunteţi astăzi în Senatul

României.

Cel ce vă vorbeşte a solicitat săptămâna trecută, în plenul Senatului, o informare în

detaliu, o informate tehnică, cu elementele concrete ale situaţiei, pentru că interesul pe care

îl manifest pentru zona unde trăiesc şi pentru ţara românească, m-a determinat să pun o

serie întreagă de întrebări şi să nu găsesc răspunsuri. Mi-am pus întrebări căutând în

zâmbetul dumneavoastră acum, starea de satisfacţie că lucrurile stau bine, căutând în

cărţile de chimie, căutând prieteni, colegi, care nu s-au îndepărtat de ştiinţă şi au rămas în

zona cunoaşterii şi analizei zilnice a eprubetelor, dacă ele mai pot fi astăzi recipiente pentru

amestec sau numai pentru culori bine-definite, într-un context pe care îl înţelegem cu toţii

destul de greu, pentru ţările noastre, înţelegând prin ţările noastre, deopotrivă România şi

vecinii, care sunt alături de fluviu, consumatorii necazurilor pe care întâmplarea a reuşit să-i

aducă la ordinea zilei.

Domnule ministru, câteva întrebări punctuale.

- 21 -

1. România a trimis specialişti români în echipe mixte cu prietenii noştri unguri

pentru a determina concentraţia acolo unde fenomenul a apărut? Aţi spus aici de confluenţa

râului Marcal cu Raba, dacă specialişti români din instituţii specializate ale României au

fost acolo?

2. Am avut echipe comune cu vecinii şi prietenii noştri sârbi în determinarea

conţinutului apei din Dunăre, înţelegând aici metalele grele?

3. Autorităţile române – mă refer aici la cele administrative din zona Dunării – au

ştiut de accident şi când?

4. S-a restricţionat consumul de apă din Dunăre pentru municipiul Drobeta-Turnu

Severin, ştiindu-se foarte bine de către dumneavoastră şi de către toţi din sală, că este

singurul oraş care se alimentează cu apă din Dunăre?

Am pus aceste întrebări pentru că în ziarul „România Liberă” din 11 octombrie

2010, cei din Mehedinţi spun că nu au fost anunţaţi. Am ziarul, pentru că a fost singura

mea sursă de informare în acea perioadă şi îmi pare rău că nu v-am dat un telefon, că sunt

convins că dumneavoastră îmi răspundeaţi – nu ca ceilalţi miniştri – având în vedere faptul

că domnul lider al Grupului parlamentar al PNL v-a lăudat îndeajuns ca să vă ruşinaţi

pentru că suntem atenţi cu dumneavoastră.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi spunea că „atenţie la apa din Dunăre, că este

posibil să fie restricţionată”. De aceea, vă întreb pe dumneavoastră: ce s-a întâmplat şi cum

aţi acţionat?

Aştept răspunsul dumneavoastră şi apoi, dacă îmi este permis, revin la microfon.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc. Domnul senator Corlăţean, cu rugămintea insistentă de a încerca să

nu transformăm acest moment în declaraţii politice sau interpelări care pot fi făcute într-un

alt moment al zilei, microfonul 4, domnule senator.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu este o declaraţie politică, ci este un

comentariu politic pe care aş vrea să-l fac. Dacă se poate, şi în dreapta sălii, să putem

desfăşura activitatea…

Comentariul meu politic este foarte simplu şi trebuia făcut, însă, înainte de acest

lucru, aş vrea să salut prezenţa ministrului mediului la o dezbatere care este şi necesară, şi

este bine să avem astfel de dezbateri la momente importante şi utile. Eu iau notă şi salut

faptul că nu ar exista, din ce ne spunea ministrul mediului şi pădurilor consecinţe negative.

Este un lucru bun dacă s-a intervenit în timp util.

- 22 -

În acelaşi timp – aceasta este altă parte a problemei – eu aş solicita totuşi domnului

ministru să asigure continuarea monitorizării, în special asupra aspectelor pe care colegii

mei le-au semnalat anterior, nu doar asupra cursului de apă, ci şi asupra sedimentelor, şi

asupra consecinţelor potenţiale pe termen mediu şi lung. Din acest punct de vedere, trebuie

să ne păstrăm deschisă o eventuală opţiune – sperăm să nu fie cazul – dacă lucrurile nu

merg în direcţia cea bună.

Comentariul meu politic concis este următorul. Eu cred că România a procedat

corect prin modalitatea în care a acţionat. A preferat o modalitate deschisă de cooperare, de

sprijin acordat Ungariei într-o situaţie de catastrofă, de intervenţie şi un spirit care

subliniază dorinţa unei bune vecinătăţi cu o ţară importantă şi un partener important. Spun

asta – şi o spun retroactiv – pentru a sublinia în Parlamentul României că, dacă poziţia

României într-un moment important şi delicat a fost cea corectă, nu apreciez, peste ani,

modalitatea în care Guvernul de la Budapesta a înţeles să reacţioneze într-o situaţie, nu aş

spune similară, dar într-o situaţie în care s-a întâmplat ceva – şi vorbim de un accident, de

asemenea, cu impact ecologic –, în care s-a preferat o altă modalitate politică de acţiune. O

spun foarte transparent, foarte corect, am simţit-o pe propria piele fiind în misiune la

Strasbourg atunci când Ungaria a preferat o altă modalitate de acţiune, o dezbatere de

urgenţă cu propuneri de monitorizare a României la nivel european, cu propuneri de

sancţionare a României, şi nu într-un spirit de cooperare şi de sprijin, aşa cum a preferat

România în această situaţie.

Cred că asta este modalitatea şi aceasta este direcţia de acţiune. Eu felicit

autorităţile competente pentru maniera în care au acţionat şi cred că – politic o putem

spune – este bine să ne gândim în fiecare moment că s-ar putea, la un moment dat, roata să

se învârtă şi acela care acuză la un moment dat să se găsească în situaţia de a fi acuzat. Este

o poziţie corectă a României şi vreau să o aplaud! Vă mulţumesc. (Aplauze)


Vă mulţumesc pentru această intervenţie. Domnule ministru, dacă doriţi să reveniţi

la microfonul central al Senatului pentru a răspunde şi a comenta.

Domnul Borbély László:

Chiar aş vrea să vă mulţumesc sincer pentru întrebările competente care

demonstrează preocuparea dumneavoastră faţă de catastrofa ecologică. Iată de ce este bine

că am venit să vă dau, sper, informaţii utile.

În legătură cu metalele grele. Noi nu numai că am măsurat în zona aceea şi

măsurăm în continuare, evident, pe lângă pH şi la sedimentare, şi la dizolvare. Vă pot da

informarea din care am prezentat o parte. De fapt, ca să nu lungesc foarte mult expunerea,

- 23 -

domnule senator Daea, o să vă dau şi dumneavoastră, vă dau un exemplar din informare şi

chiar o dau şi preşedintelui Senatului ca, eventual, să o multiplice şi să vă dea toate

detaliile tehnice, iar eu vă stau la dispoziţie cu toate celelalte detalii.

În ceea ce priveşte specialiştii. Da. Nu numai că noi am avut o relaţie continuă şi,

de fapt, facem parte din ICPDR, care înseamnă că monitorizăm, împreună cu celelalte ţări,

ceea ce se întâmplă în Ungaria. Nu se poate altfel. Săptămâna trecută, sub conducerea

directorului general de la Administraţia Naţională „Apele Române”, a fost o echipă de

specialişti acolo, care a mers la faţa locului şi a luat toate detaliile şi în ceea ce priveşte râul

Marcal, şi în ceea ce priveşte Raba, pe care le aveam deja, dar este bine că s-au dus acolo.

În ceea ce priveşte iazurile de decantare. Totuşi trebuie să clarificăm un lucru: noi

dăm bani din Fondul pentru mediu, din POS Mediu, dar totuşi cel care finalizează şi

propune aceste iazuri de decantare este Ministerul economiei, comerţului şi mediului de

afaceri. Ministerul economiei, comerţului şi mediului de afaceri are responsabilitatea de a

avea o viziune asupra acestor iazuri de decantare şi, împreună cu noi, care monitorizăm şi

controlăm, să pregătească. Deci am notat în legătură cu cele 18 iazuri de decantare şi fiţi

convinşi că în anii viitori, ca şi în anul acesta, vom da sume mult mai mari.

În legătură cu Zlatna. Ştiu, este vorba despre o investiţie mare. Colegii care au fost

în perioada 2006-2009 s-au angajat la 2,9 miliarde de lei la aceste programe multianuale şi

am avut posibilitatea să dăm până acum 500 de milioane. Este clar că la aceste câteva

investiţii mari de 130-150 de milioane de lei va trebui să găsim o modalitate să le trecem

pe POS Mediu. Şi acum colegii lucrează deja şi vor fi trecute pe POS Mediu şi le vom

plăti din bani europeni.

În ceea ce priveşte informarea. E o idee bună. Vom mai da o notă şi un buletin al

ministerului, dar să ştiţi că în perioada trecută am dat zilnic 4 comunicate sau cel puţin

două în care am precizat toate detaliile tehnice ca să fie toată lumea informată din timp.

În legătură cu restricţionarea la Drobeta-Turnu Severin. Nu a fost cazul. Slavă

Domnului, nu a fost cazul! Am comunicat. Dânşii de la Drobeta-Turnu Severin, din zona

aceea, au ştiut din după-amiaza zilei de 4 octombrie 2010, evident, când a fost catastrofa în

Ungaria. Am ţinut legătura cu ei şi vreau să felicit toate instituţiile – şi locale, şi centrale –

care au luat parte. Eu cred că am avut şi o atitudine fermă – trebuie să vă spun – şi ne-am

exprimat îngrijorarea şi la Uniunea Europeană. Deci să nu credeţi că nu am avut o atitudine

fermă, dar totodată trebuie să întindem mâna atunci când este o catastrofă ecologică şi să

demonstrăm – aşa cum a spus domnul senator Corlăţean – că suntem, evident, două ţări

vecine care se ajută una pe cealaltă, dar dacă este ceva trebuie să analizăm. Diferenţa a fost

că în 2000, din păcate, a avut totuşi conotaţii transfrontaliere. Atunci, ştiţi foarte bine că nu

- 24 -

am avut victime omeneşti – slavă Domnului! – dar accidentul a avut urmări

transfrontaliere. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru prezenţa în Senatul României. Aş dori să

vă informez că, în cursul întâlnirii oficiale, pe care am avut-o împreună cu câţiva colegi cu

preşedintele Ungariei, s-a degajat ideea ca, în condiţiile în care întâlnirea comună a celor

două guverne nu va avea loc datorită pregătirii preşedinţiei Uniunii Europene de către

Ungaria, poate, la nivelul celor două comisii permanente pe probleme de mediu, pe

probleme de administraţie, să fie o întâlnire comună. Evident, deşi nimeni nu a rostit

cuvântul „Roşia Montană”, undeva, în dezbaterea publică naţională şi europeană, acest

subiect este în continuare foarte activ şi sunt convins că se va „bucura” de o atenţie

deosebită şi aici în ţară, şi în străinătate.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Borbély László:

Vreau să vă informez că pe 28 şi 29 octombrie 2010 voi fi la Budapesta în vizită

oficială. Mă voi deplasa şi eu la Kolontár să văd şi eu cum se derulează lucrurile acolo.

Comisiile mixte la nivelul celor două ministere care – în luna august a fost deja ministrul

omolog din Ungaria la Bucureşti – au lucrat şi chiar mâine discută şi problema „Roşia

Montană” şi celelalte probleme care sunt ca să putem interveni, evident la acest nivel. În

rest, sunt bine-venite, dacă vor fi asemenea întâlniri la nivelul comisiilor Senatului.


Vă mulţumesc şi eu.

Mulţumesc pentru acest material. Îl voi transmite colegilor noştri. Mulţumim,

domnule ministru.

*

Revenim la agenda noastră la un capitol, probabil mai comprimat, declaraţii politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Dobra, din partea Grupului

parlamentar al PDL. Urmează doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Am rugămintea să încercăm să respectăm votul pe legile organice şi programul de

întrebări şi interpelări de astăzi, în măsura posibilităţilor.

Vă rog, domnule senator Dobra.

Domnul Nicolae Dobra:


Stimaţi colegi,

- 25 -

„Armata României – La aniversare. Tradiţii şi actualitate”.

Declaraţia mea politică se referă la sărbătorirea Zilei Armatei Române,astăzi.

Prin declaraţia mea politică de astăzi, Grupul parlamentar al PDL aduce un pios şi

binemeritat omagiu Armatei Române.

La 25 octombrie se sărbătoreşte Ziua Armatei Române, moment semnificativ din

lungul şir de date istorice, care ar fi putut fi sărbătorite ca zile ale oştirii, dar aleasă pentru

semnificaţia ei de referinţă în asigurarea întregirii ţării în graniţele sale vestice, ziua cea

mai de preţ a sa, o zi de suflet pentru români, în care, cu mic, cu mare, cinstim atât eroii

neamului, cât şi faptele lor de glorie.

În istoria zbuciumată a acestor meleaguri, oştirea a reprezentat temelia menţinerii

unităţii şi neatârnării neamului, a reprezentat liantul care a unit energiile unei naţii mici şi

aşezată la răscruce de interese ale marilor imperii pentru a rezista tuturor vicisitudinilor.

Milioanele de soldaţi care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie de la Rovine,

Călugăreni, Podul Înalt, Şelimbăr, Plevna, Mărăşeşti, Oituz, Nistru, Sfântu Gheorghe,

Carei şi multe altele au asigurat dăinuirea românilor pe aceste meleaguri, au ajutat la

plămădirea acestei naţii în fostele sau actualele sale fruntarii. Armata României a fost în

toate momentele grele în primele rânduri pentru apărarea şi propăşirea ţării, militarii fiind

parte integrantă a poporului ai cărui fii erau sau sunt.

În 1968, poziţia hotărâtă a militarilor a descurajat o intervenţie militară străină,

permiţând României să aibă o atitudine diferită faţă de a altor state din estul Europei.

Desigur, ce s-a întâmplat pe urmă nu este vina oştirii, membrii ei fiind victimele unui

regim despotic şi antinaţional. Anul 1989 a dovedit din nou că armata este acolo unde

trebuie, adică alături de popor, strigătul „Armata este cu noi!” fiind o realitate istorică de

necontestat.

Înscrisă pe traiectoria europeană, România are în armata sa un ambasador credibil

care face toate reformele necesare pentru integrarea României în NATO. În ţară sau în

teatrele de operaţii, militarii românii se comportă admirabil, iar aliaţii noştri văd în ei

camarazi de nădejde şi loiali cauzei apărării păcii în diverse zone ale lumii. În state majore

sau în teren, militarii noştri dau dovadă de abnegaţie şi eroism, iar numărul victimelor din

zonele de conflict dovedesc că patria este mai presus decât viaţa lor.

Acum facem parte dintr-un sistem de apărare internaţional, pe care România se

poate baza când este vorba despre o reală securitate externă. Prin acţiunile lor, militarii

români fac ca această apartenenţă să fie una adevărată şi sigură. De aceea, astăzi, de ziua

lor, trebuie să manifestăm întreaga recunoştinţă faţă de oştirea ţării, faţă de cei care, secole

la rând, au asigurat dăinuirea noastră în graniţele actuale.

- 26 -

Ne aplecăm cu pioşenie în faţa milioanelor de militari care, prin sacrificiul vieţii

lor, au dat dimensiune europeană acestui popor şi i-au asigurat viitorul. Dacă trecutul a fost

străbătut ca un fir roşu şi de acţiunile armatei române, tot aşa şi viitorul va fi legat şi de

modul în care militarii îşi vor îndeplini misiunile de pregătire şi de apărare a intereselor

României oriunde în lume.

Vom fi mai vizibili şi mai credibili pe arena internaţională dacă vom avea o armată

modernă bine echipată, capabilă să-şi facă datoria oriunde o cer interesele fundamentale

ale ţării. Astăzi, de ziua lor, permiteţi-mi să urez tuturor militarilor Armatei României

multă sănătate, spor în pregătire şi succese în teatrele de operaţii.

Închei prin a saluta şi mulţumi încă o dată la acest ceas aniversar glorioasei Armate

Române pentru acţiunile sale în folosul ţării! Dumnezeu să-i ocrotească pe ostaşii români,

aşa cum au făcut-o şi ei de atâtea ori pentru România!


Vă mulţumesc, domnule senator, pentru această declaraţie. Doamna senator Elena

Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Urmează domnul

senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Doamna senator Elena Mitrea.

Doamna Elena Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu potrivit acestei zile: „Onoare şi respect

militarilor români!”.

Astăzi, 25 octombrie, sărbătorim „Ziua Armatei”, zi de glorie şi de cinstire pentru

eroismul şi jertfele prin care Armata Română şi-a îndeplinit misiunea nobilă de a apăra

unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.

Această zi, încă de la instituirea ei, a devenit un simbol al recunoştinţei faţă de

neamul românesc, fiind întipărită în sufletele românilor ca ziua în care ţara sărbătoreşte

armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.

Mă înclin cu recunoştinţă în faţa memoriei celor care s-au jertfit pentru eliberarea

ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupaţie străină şi vreau să aduc un sincer

omagiu tuturor veteranilor de război pentru care credinţa, responsabilitatea şi onoarea în

slujirea idealurilor nobile de libertate şi independenţă au reprezentat crezul suprem.

Armata Română a reprezentat şi reprezintă în conştiinţa românilor o forţă capabilă să

menţină pacea, unitatea şi stabilitatea în ţară, pentru care poporul şi-a păstrat şi îşi păstrează

constant încrederea. Acest fapt creează o obligaţie în plus Parlamentului şi Guvernului

României, aceea de a-i acorda tot sprijinul necesar parcurgerii acestei perioade tulburi.

- 27 -

Armata Română, în calitate de armată membră a Alianţei Nord-Atlantice, este şi

trebuie să rămână o armată de profesionişti, capabilă să îndeplinească misiunile în care este

sau va fi solicitată de către ceilalţi parteneri.

Folosesc acest prilej pentru a face un apel actualei guvernări de a acorda respectul

cuvenit cadrelor militare care s-au jertfit pentru pământul şi neamul românesc, apărând şi

respectând drepturile cuvenite militarilor. Trebuie să ne gândim cu pioşenie la dispariţia

unor oameni tineri, aflaţi în misiuni speciale, esenţiale pentru apărarea naţională. Militarii

pleacă la pregătire sau în misiuni asumându-şi privaţiunile şi riscul pierderii vieţii lor.

Merită aceşti bravi oameni diminuarea salariilor cu 25%? Eu cred că nu! Pentru a

recunoaşte adevărata vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale amintesc înzestrarea

militară – o altă realitate ruşinoasă, recunoscută chiar într-un document oficial, conform

căruia 85% din tehnica militară românească este depăşită fizic şi moral.

De asemenea, amintesc că în demersurile pentru păstrarea dreptului câştigat,

militarii nu au cerut „pensii nesimţite”, ci doar respectarea principiilor cu care România s-

a aliniat la standardele internaţionale de compatibilitate şi interoperabilitate.

Societatea noastră trebuie să înveţe să omagieze Armata Română şi pe eroii

neamului într-o manieră a sincerităţii, a respectului, a recompensei şi a recunoaşterii

drepturilor pe deplin meritate.

Cu respectul cuvenit, aduc omagiile mele Armatei Române, în această zi solemnă.

Fie ca Dumnezeu să-i ocrotească pe cei care îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, pe

tinerii noştri, dintre care, astăzi, unii luptă în alte ţări din lume, reprezentând cu cinste

România, iar pe cei care s-au jertfit pentru ţară, Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumim, doamna senator.

Domnul senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.



Vă mulţumesc.


Stimaţi colegi,

În primul rând, să nu uităm că armata română eliberase, practic, tot teritoriul

României pe 23 octombrie. A mai aşteptat încă două zile pentru ultimele gloanţe ce urmau

a fi trase, pentru că pe 25 octombrie era ziua de naştere a Majestăţii Sale Regele.


- 28 -

Doamnelor şi domnilor,

O afirmaţie cinică şi amară, care, din nefericire, este perfect îndreptăţită din unghiul

de vedere al desfăşurării faptelor din trecut, ne spune că istoria, citez: „reprezintă

palmaresul crimelor, al neghiobiilor şi al mizeriilor omenirii”.

Nu trebuie să fii cine ştie ce specialist în materie pentru a accepta că fraza de

dinainte ni se potriveşte şi nouă, românilor, dar şi istoriei noastre naţionale. Confruntaţi cu

această realitate, mângâierea sufletească ne poate veni însă – situaţie valabilă, de altfel,

pentru oricare altă naţiune care îşi investighează propria-i devenire – ne poate veni, aşadar,

din reflecţia cumpătată, aşezată, raţională, senină – aş zice – asupra momentelor de istorie

şi asupra personalităţilor istorice, multe, puţine, câte or fi fost acestea, care ne dau

certitudinea că şi noi am avut orele astrale, că am făcut şi noi, în felul nostru specific,

istorie. În acele momente şi acele personalităţi istorice fără de care nu am fi ceea ce suntem

şi mai ales fără de care nu am putea să ne întrezărim viitorul, ca ţară şi ca naţiune, merită

din partea noastră, a tuturor, mult mai mult decât ocazionale lăcrimări la comemorări de tot

felul sau la aniversări ţinute cu sau fără temei.


În ceea ce mă priveşte, doresc să vă aduc astăzi în atenţie, fără patetism şi fără

partizanat, o personalitate de prim rang a istoriei noastre, aflată chiar azi la ceas aniversar,

şi care, cu multe decenii în urmă, a fost, prin voinţă şi acţiune proprii, la întâlnirea cu una

din orele astrale ale istoriei românilor.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României, fostul suveran al ţării din 1927 până în

1930 şi, apoi, din 1940 până în 1947, împlineşte astăzi 89 de ani.

Cu profundul respect datorat unui veritabil făuritor de istorie, dar şi unui om pentru

care patria a fost şi rămâne suprema valoare pentru care niciun sacrificiu nu este îndeajuns,

îmi iau îngăduinţa de a-i adresa de aici, de la înalta tribună a Senatului României, în nume

personal şi, sper, în numele dumneavoastră, simplu, direct şi româneşte: La mulţi ani, cu

sănătate, Majestatea Voastră! (Aplauze)

Mulţumesc.

Regele Mihai este – abia dacă mai este necesară precizarea – pildă vie că şi noi,

români, putem depăşi crimele, neghiobiile şi mizeriile trecutului. Le-a fost, în egală

măsură, martor şi victimă, dar se poate spune apăsat că, prin întreaga sa conduită, inclusiv

în anii amari ai îndelungatului său exil silit, s-a ridicat peste un destin potrivnic, căruia nu

ştiu câţi dintre semenii săi au avut demnitatea şi tăria de a înfrânge ostilitatea vremurilor

cumplite ce le-a fost dat să le străbată.

Onorat Senat,

- 29 -

Închei făcând o propunere care, nădăjduiesc, îşi va găsi înţelegerea cuvenită în

mintea şi sufletul corpului nostru legiuitor al României republicane, democratice şi

europene. De astăzi într-un an, pe 25 octombrie 2011, când Majestatea Sa Regele Mihai I

al României va împlini 90 de ani, Parlamentul ar fi nimerit să se reunească în plen pentru a

omagia pe un făuritor de istorie (de altfel, ultimul supravieţuitor din lume dintre

conducătorii de stat din anii celui de-al Doilea Război Mondial) care merită necondiţionat

respectul şi recunoştinţa ţării pe care o iubeşte din străfundul nobilului, curatului şi

românescului său suflet.

Încă o dată, La mulţi ani, Majestate! (Aplauze)


Mulţumim, domnule senator, pentru acest mesaj. Sunt convins că în anul viitor, un

astfel de moment va fi marcat inclusiv în Parlamentul României, pe măsura contribuţiei pe

care Regele Mihai a adus-o la istoria României.

Vă propun să sistăm aici momentul legat de declaraţiile politice, în condiţiile în

care ne apropiem de ora 17.00, când avem programat şi votul pe anumite legi, inclusiv

asupra celor sugerate de dumneavoastră, anunţându-vă că un număr important de colegi au

depus în scris aceste declaraţii:

- din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Dumitru Oprea, Dorel

Jurcan, Alexandru Mocanu, Gheorghe David, Alexandru Pereş, Valentin-Gigel Calcan,

Mircea-Marius Banias, Toader Mocanu, Dorin Păran şi Mihai Niţă;

- din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnii senatori Ioan

Mang, Gheorghe Pop, Valer Marian, Alexandru Cordoş, Nicolae-Dănuţ Prunea, Adrian

Ţuţuianu, Şerban Constantin Valeca, doamna senator Doina Silistru, domnul senator

Florin Constantinescu, domnul senator Gabriel Mutu şi domnul senator Dan Voiculescu.

Dacă există un coleg care are un lucru absolut important de comunicat prin

declaraţie politică, în următoarele câteva minute, fără niciun fel de dificultate, putem să

permitem acest lucru, dacă mai există un astfel de interes. Dacă nu...

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus în scris declaraţiile politice domnii

senatori Mario-Ovidiu Oprea, Marius-Petre Nicoară, Cornel Popa, Emilian-Valentin Frâncu,

iar din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi, domnul senator Sorin-Serioja

Chivu.

Sper ca acest moment să aibă timpul necesar în perioada următoare, deoarece este

un moment important pe agenda noastră săptămânală.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către

senatori:

- 30 -

Domnul Dumitru Oprea:

Declaraţia politică se intitulează „Provocarea urii nu ţine loc de legi economice”.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Nu s-au stins încă ecourile scandalului legat de mărirea salariilor profesorilor cu

50%. Inconştienţa unor politicieni a dus la iluzionarea a mii de oameni care sperau la o

viaţă mai bună. Alegerile au trecut şi realitatea a arătat ridicolul acestei promisiuni.

Cunoaştem cu toţii zona din care au venit presiunile pentru o asemenea păcăleală. Celelalte

partide au cedat la şantajul PSD într-un joc nebunesc al populismului din care pierdem cu

toţii. Pe lângă profesori, au mai fost minţiţi pensionarii, restul bugetarilor, la fel ca oricine

a aplecat urechea la maşinăria de basme politice. Tuturor li s-a spus că vor avea venituri

mult mai mari. Şi asta, peste noapte. Printr-un simplu gest al PSD.

Era de aşteptat ca măcar acum, când spectrul falimentului încă bântuie finanţele

ţării, aceşti inconştienţi să se oprească. Sau măcar să-şi amâne sarabanda de falsuri. Din

nefericire, promisiunile deşănţate par a fi un dat congenital al stângii. PSD vrea să dărâme

Guvernul fluturând un program halucinant. Bugetarilor li s-ar da înapoi toate tăierile de

salarii, pensiile militarilor nu s-ar mai recalcula, iar pensiile mici nu ar mai fi impozitate.

Se prevăd investiţii enorme de stat, ar apărea sute de mii de locuri de muncă şi s-ar îngheţa

preţul la energie. Pe scurt, se promit cheltuieli pentru toată lumea, într-o interminabilă

înşiruire de aberaţii economice.

Pentru a fi însă completă, propaganda PSD are şi o explicaţie pentru miracolele sale

sociale: ia de la bogaţi şi dă la săraci. Chiar dacă bogaţii sunt câţiva, iar clasa de mijloc e o

specie aproape pe cale de dispariţie. Omul de rând este minţit că cineva poate plăti toate

facturile, că sacrificiile lui sunt inutile. Că se vor muta nişte bani dintr-un buzunar în altul

şi totul va fi minunat. Indiferent de deficitul bugetar, de acordul cu FMI.

Sper ca raţiunea să primeze în al doisprezecelea ceas şi să nu pornim într-o astfel de

aventură nebunească. Când toate guvernele lumii încearcă din răsputeri să-şi asaneze

deficitele, să-şi restructureze sistemele financiare, ar fi complet iresponsabil să cădem în

capcana demagogiei socialiste. Este adevărat că lumea o duce greu, că există o nerăbdare

în a depăşi criza. Totuşi, dacă politica vorbelor goale va triumfa din nou, legile dure ale

economiei nu ne vor mai ierta. Iar atunci s-ar putea ca jocul acesta de-a ura să se întoarcă

împotriva noastră, a tuturor. Vă mulţumesc.

Domnul Dorel Jurcan:

Declaraţia politică este intitulată „25 Octombrie – Ziua Armatei Române”.

- 31 -

Stimaţi colegi,

Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor

noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Române, o zi de glorie şi de

cinstire pentru eroii neamului.

Toamna anului 1944 a îmbogăţit istoria poporului român cu o nouă filă a vitejiei,

curajului şi puterii de sacrificiu a armatei noastre, o filă scrisă cu suferinţele şi chiar vieţile

celor mai bravi ostaşi ai ei. În cursul nopţii de 24/25 octombrie, trupele române participante la

luptele de eliberare de sub dominaţia horthysto-hitleristă a părţii de nord-vest a României au

luat cu asalt oraşul Cărei, reuşind să zdrobească rezistenţa forţelor fasciste şi să ajungă, în

dimineaţa zilei de 25 octombrie, în jurul orei 9.30, pe frontiera româno-ungară, în raionul

localităţii Urziceni.

Se consfinţea astfel împlinirea uneia din cele mai arzătoare dorinţe ale poporului

român: readucerea pentru totdeauna între frontierele de drept ale ţării a teritoriului

transilvan, înstrăinat prin „Diktatul” de la 30 august 1940. Eliberarea oraşului Cărei, deşi

nu este cunoscută ca o victorie militară de mari proporţii, prin semnificaţia sa istorică a

devenit un simbol al tuturor bătăliilor purtate de armata noastră de-a lungul vremii pentru

reîntregirea şi eliberarea naţională. Ziua de 25 octombrie 1944 a conturat în faţa opiniei

publice naţionale, dar şi a celei mondiale, imaginea unei oştiri hotărâte să apere, chiar cu

sacrificiul vieţii, dreptul inalienabil la integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea

României, fixându-se în conştiinţa românilor ca dată aniversară a armatei noastre.

Armata Română merită o astfel de zi, aşa cum au şi armatele altor ţări. Ostaşii

români nu au fost niciodată mai prejos decât alţii, cu toate că de-a lungul existenţei sale

condiţiile de dotare şi de pregătire pe care le-a avut Armata nu au fost din cele mai bune.

Stau mărturie acestei afirmaţii pilduitoarele fapte de arme de la Posada, Rovine, Podul

Înalt, Călugăreni, Plevna, Mărăşeşti, Chişinău, Oarba de Mureş, Cărei, Munţii Tatra Mare,

dar şi calitatea ireproşabilă a misiunilor de supraveghere şi protecţie îndeplinite, alături de

aliaţii noştri de azi, în Angola, Bosnia, Afganistan şi Irak, precum şi a activităţilor comune

executate în cadrul NATO.

Armata Română a reprezentat şi reprezintă în conştiinţa românilor o forţă capabilă

să menţină pacea, unitatea şi stabilitatea în ţară, pentru care poporul şi-a păstrat şi îşi

păstrează constant încrederea. Acest fapt creează o obligaţie în plus Parlamentului şi

Guvernului României să-i acorde tot sprijinul necesar pentru a fi capabilă să

îndeplinească misiunile în care este sau va fi solicitată de către ceilalţi parteneri.

Trebuie ca tot ce se întreprinde în acest important domeniu să fie făcut cu

seriozitate, cu responsabilitate şi cu inteligenţă, pentru că, în fond, sunt chestiuni care ţin

- 32 -

de imaginea României în lume, de prestanţa militarilor români şi a Armatei Române şi, nu

în ultimul rând, de securitatea naţională.

La ceas aniversar, cu gândul la sutele de mii de eroi ai Armatei Române care s-au

înnobilat cu sacrificiul suprem pentru dreptul nostru de a trai liberi într-un stat democratic,

cu gândul la veteranii de război şi urmaşii celor căzuţi pe câmpurile de luptă, se cuvine să-i

omagiem, iar pe cei care astăzi servesc cu cinste patria, militarii români aflaţi la datorie sub

faldurile drapelului naţional, în ţară sau în misiuni externe, să-i felicităm, să le urăm multă

sănătate, împliniri şi să le dorim succese în activităţile pe care le desfăşoară.

Dumnezeu să binecuvânteze şi să ocrotească Armata Română!

Domnul Alexandru Mocanu:

Declaraţia politică se intitulează „Pentru Omar Hayssam, urmează staţia «Rahova»,

cu peronul pe dreapta!”.

Pe 6 septembrie, la încheierea vizitei efectuate în Siria, ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi, a declarat: „Preşedintele sirian Bashar al-Assad va face o vizită în

România în acest an, ocazie cu care vor fi semnate mai multe acorduri bilaterale pe justiţie

şi afaceri interne.” Înţeleg că din setul de documente ce vor fi semnate de cei doi preşedinţi

nu va lipsi acordul de extrădare care-1 priveşte pe Omar Hayssam.

Începute în 2008, cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu în Siria, negocierile româno-

siriene pe acest subiect au intrat, aşadar, în linie dreaptă. Dând la o parte limbajul

diplomatic, mie îmi e clar că pentru Omar Hayssam… urmează staţia „Rahova”, cu

peronul pe dreapta!

De aceea, vă propun să recitim împreună câteva declaraţii făcute cu ceva timp în urmă

de către Traian Băsescu, ca să înţelegem de ce doreşte opoziţia suspendarea/demiterea

preşedintelui, pentru vina de a nu interveni acolo unde nu are dreptul să intervină.

Anul trecut, preşedintele a afirmat că este preocupat de recuperarea şi aducerea în

ţară a doi fugari celebri, Nicolae Popa şi Omar Hayssam, precizând: „Este un caz

excepţional în care statul este tras pe sfoară, condamnă un om care a păgubit 350 de mii de

familii şi el pleacă din ţară. Tot mandatul am avut în atenţie recuperarea lui Nicolae Popa,

cum am şi recuperarea lui Omar Hayssam, şi pot să vă garantez că Omar Hayssam va sfârşi

prin a face puşcărie în România. Cred că puţini sunt interesaţi de Nicolae Popa, dar pentru

statul român este foarte importantă recuperarea lui. Trebuie să aflăm cine l-a sprijinit să

plece şi cine l-a finanţat de când a plecat şi până acum, pentru că nu a trăit cu aer.”

Declaraţia privind recuperarea lui Nicolae Popa şi identificarea „întreţinătorului”

său ilegal, Sorin Ovidiu Vîntu, a fost confirmată integral luna trecută. În paralel s-au făcut

paşi importanţi şi pentru recuperarea celuilalt infractor, Omar Hayssam, sprijinit să fugă

- 33 -

din ţară de mafioţii PSD. De altfel, conform declaraţiei de presă a lui Teodor Baconschi,

făcută zilele trecute la Damasc, „extrădarea lui Hayssam va deveni certitudine până la

sfârşitul acestui an.”

Tot anul trecut, într-o altă declaraţie, Traian Băsescu spunea: „În cazul Hayssam există

o mare realitate pentru care eu îmi dau cuvântul de onoare. Trei jurnalişti români au fost răpiţi,

mai întâi într-un scenariu, care ulterior a scăpat de sub control şi a devenit serios. Aşa cum am

spus şi în conferinţa de presă, răpirea a fost organizată de Omar Hayssam, care şi-a oferit

serviciile să îi ducă, să îi aducă. Intraseră organele statului pe el şi voia să facă un serviciu

puterii care venise în decembrie 2004, preşedintelui, în speranţa că i se opresc dosarele. A

scăpat de sub control jocul pe care l-a făcut şi vă asigur că, în momentul în care l-a scăpat de

sub control, organismele statului au şi hotărât arestarea lui. (…) Şefii de Servicii erau încă cei

numiţi de Ion Iliescu şi am spus că trebuie să lucrez cu ei direct, informaţiile să se adune în

faţa mea. Atunci când am fost informat că Hayssam este suspect de organizarea răpirii, am

cerut toată documentaţia despre el. S-ar putea, dacă va fi nevoie, să mergem la desecretizarea

acestei documentaţii, pentru că nu o să mai rabd mult intoxicările pe care le fac

televiziunile lui Vîntu şi Voiculescu.”

Rezolvarea cazului Hayssam este de o importanţă covârşitoare pentru demantelarea

mafiei politico-financiare a PSD-PNL, teroristul fiind eliberat şi scos din ţară de membri ai

acesteia. Dacă deschiderea cazului Nicolae Popa a atras, la ordinul lui Sorin Ovidiu Vîntu,

cele mai dure atacuri mediatice asupra preşedintelui Băsescu, extrădarea lui Hayssam va

declanşa atacuri şi mai înverşunate, în acelaşi stil cu care ne-au obişnuit sclavii de pe

plantaţiile lui Vîntu şi Voiculescu. Tema Hayssam a fost, în ultimii patru ani, o temă

fundamentală de atac împotriva lui Băsescu, trusturile media ale mogulilor folosind toate

metodele de manipulare posibile pentru a induce ideea că teroristul PSD ar fi fost scos din

ţară de către Băsescu, în cârdăşie cu şefii serviciilor secrete.

Acuzat că a făcut o înţelegere cu Hayssam, preşedintele a spus că, dimpotrivă, cei

care l-au protejat pe terorist au fost chiar şefii PSD, cărora anul trecut le-a spus: „Dacă aţi

fi căutat, aţi fi găsit că, între 2000-2004, peste 50 de informări au fost trimise premierului

Adrian Năstase, ministrului de interne Ioan Rus, preşedintelui Senatului Nicolae Văcăroiu

cu privire la ilegalităţi comise de Omar Hayssam. Aţi fi găsit tot atâtea informări care

arătau oamenii din PSD cu care domnul Hayssam avea legături strânse. Acum, aceşti

oameni ies şi spun că preşedintele (nota autorului – Traian Băsescu) a făcut nu ştiu ce cu

Omar Hayssam. După ce trece campania (nota autorului – campania electorală

prezidenţială), cred că este necesar să fac publică această bază de date, pentru a stopa

mârşăvia pe care televiziunile lui Vîntu şi Voiculescu o fac.”

- 34 -

Acum citim într-o altă cheie zbaterea opoziţiei de acum două-trei săptămâni pentru

suspendarea, cu orice preţ, a preşedintelui. În fapt, era (şi este încă) vorba de disperarea

mogulilor, aflaţi în imense dificultăţi penale; de aceea au sponsorizat fără zgârcenie pe

oricine este gata să pună umărul la această mare debarasare. Oameni politici, sindicalişti şi

lideri de opinie s-au pus în slujba celor doi foşti turnători ai Securităţii, care şi-au făcut

televiziuni pentru a-şi consolida puterea economică şi de influenţă. Spectacolul prin care

preşedintele era împins de pe soclu şi ameninţat cu distrugerea s-a dorit a fi urmărit zi şi

noapte de mulţimea celor sărăciţi de criză, care, la rândul lor, aşteaptă să fie răzbunaţi.

Vîntu a dat comanda suspendării, la oră de vârf, pe propriul post de televiziune: „În

trei luni Traian Băsescu trebuie să devină amintire în istoria politică a României.” Printr-o

coincidenţă interesantă, în aceeaşi zi, şeful PSD, Victor Ponta, a declarat că va propune

„tuturor grupurilor parlamentare să voteze suspendarea dacă Traian Băsescu va promulga

Legea pensiilor, adoptată prin fraudă”, după ce opoziţia părăsise Parlamentul. Liderul PNL,

Crin Antonescu, le-a reamintit colegilor social-democraţi că el miza pe suspendare încă

înainte să aibă vreun pretext „cât de cât constituţional”, iar Dan Voiculescu, fondatorul

„Antenelor”, s-a repezit să facă un calendar care să satisfacă termenul propus de Vîntu şi

care prevede data de 19 decembrie pentru demiterea definitivă a preşedintelui Băsescu. De

altfel, recentele transcrieri ale unor convorbiri telefonice ale lui Vîntu cu ciracii săi au

arătat tuturor că şi suspendarea preşedintelui din 2007 a fost orchestrată tot de mogul(i)!

Şi pentru că, pe zi ce trece, funia li se strânge cu repeziciune în jurul gâtului, toată

circoteca orchestrată la adoptarea Legii pensiilor a fost motivul invocat pentru suspendare.

Vîntu şi Voiculescu – mici delatori ai Securităţii deveniţi mari oameni de afaceri cu

ajutorul vechiului sistem – se luptă în continuare să-l scoată de la Cotroceni pe Traian

Băsescu pentru a putea reveni în fruntea bucatelor, sub pretextul că-i salvează pe săracii

tranziţiei autohtone, săraci care am văzut cu toţii în sus-numitele transcrieri cum sunt

alintaţi de către mogul.

Între timp, pretextul a devenit însă un motiv serios, fiindcă opoziţia şi mogulii au

fost somaţi să salveze pensiile mari ale vechilor colegi de arme, dar mai cu seamă ale

judecătorilor de la Înalta Curte, unde, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge dosarele

penale ale celor doi.

Traian Băsescu a trimis înapoi, în Parlament, Legea pensiilor, invocând argumente

de oportunitate greu de contracarat, fără a da satisfacţie opoziţiei. Este o mişcare tactică

inteligentă a preşedintelui, prin care readuce în dezbaterea Parlamentului o cerere cu mare

suport popular, dar care a şi dejucat planurile opoziţiei şi a stins toată dezbaterea sterilă pe

marginea votării acestei legi. A mai rămas doar încercarea disperată a opoziţiei de a

- 35 -

reexamina Legea sistemului unitar de pensii publice în mai multe puncte, nu doar pe acela

indicat de preşedinte.

Aşa cum am mai afirmat, cererea opoziţiei este neconstituţională, şi asta se va

confirma cât de curând. Până atunci avem în faţă moţiunea de cenzură a opoziţiei din 27

octombrie, care nu va fi adoptată în Parlament, dar care se doreşte să fie adoptată… în

stradă, cu trupe de asalt din organizaţiile judeţene ale PSD, dacă se poate, cu violenţă.

Iresponsabilitate, aceasta este definiţia corectă a celor ce se urzesc pentru ziua de

miercuri, 27 octombrie.

În loc de încheiere, amintesc doar că avocatul lui Hayssam este Ionel Haşotti, nimeni

altul decât… fratele lui Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL din Senat.

Domnul Gheorghe David:

Declaraţia politică este intitulată „Asigurarea locuinţelor”.



Calamităţile naturale din ultimii ani – şi nu au fost puţine, din păcate – readuc în

actualitate componenta asigurărilor şi, în primul rând, a locuinţelor. Din motive umanitare, în

primul rând, cel care, într-o foarte mare măsură, a suportat plata despăgubirilor a fost statul.

Faţă de realităţile similare din ţările comunitare, în primul rând, în România

numărul celor care au înţeles să-şi asigure avutul (proprietăţile, terenul, animalele,

culturile, utilajele etc.) este printre cele mai scăzute din Europa. Cred că nu greşesc prea

mult dacă spun că este vorba despre 10 – 20%.

Explicaţia o pun pe seama deprinderilor formate în anii comunismului, perioadă în

care statul era gestionarul suprem al avuţiei naţionale.

În ultima instanţă este vorba despre o cultură a responsabilităţii individului. Acum,

când proprietatea individuală şi colectivă cu statut privat şi-au redobândit dreptul de

decizie asupra avutului, transferul responsabilităţii asupra bunurilor deţinute se cere a fi

recunoscut în întregimea sa, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi este obligat să

„cotizeze” la crearea fondurilor necesare plăţii despăgubirilor.

A invoca faptul că proprietatea mea, situată într-o zonă mai puţin expusă riscurilor

calamităţilor naturale (viituri, alunecări de teren, cutremure), înseamnă – la urma urmelor –

un refuz al solidarităţii în conservarea şi menţinerea avuţiei naţionale. Sunt însă de acord

ca participarea la crearea acestui fond – gestionat de societăţile de asigurări – să fie

diferenţiată în funcţie de riscul de expunere la respectivii factori meteo-climatici sau

seismici.

- 36 -

Este şi motivul care m-a determinat ca în textul legii supuse dezbaterii şi, mai apoi,

adoptării să fie prevăzute aceste diferenţieri la stabilirea nivelului maxim al despăgubirii şi

al plăţii poliţei de asigurare.

Câteva cuvinte despre societăţile de asigurări înregistrate în România. Nu ştiu exact

care este numărul acestora, dar cred că nu sunt puţine dintre ele încă firave pentru a-şi

asuma riscuri majore. De aceea, consider ca un lucru foarte important ca ele, atunci când se

prezintă la potenţialii clienţi, să documenteze că, în spate, se află societăţi de reasigurare

(recunoscute pe plan mondial), capabile să le asigure plata despăgubirilor în situaţiile de

risc extrem. Această prevedere să fie inclusă în textul legii aflate în dezbatere.

Închei prin a mă adresa populaţiei că „asigurarea obligatorie” nu mai este de mult

„obligatorie” în ţările comunitare, ea fiind de la sine înţeleasă. Dacă ai o casă, fermă sau

altfel de acareturi situate pe povârnişul unui deal ori în lunca unei gârle capricioase şi eşti

despăgubit, a doua oară societatea – conform noilor legislaţii – va refuza să mai încheie cu

tine un act asigurător.



Stimate colege şi stimaţi colegi,

Doresc să aduc la cunoştinţă onoratului Senat faptul că săptămâna trecută a avut loc

la sediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Alba prima întâlnire a

membrilor echipelor de implementare a proiectului „Promovarea antreprenoriatului pentru

creşterea gradului de ocupare în mediul rural”.

Acesta este primul proiect de acest gen din România, reunind trei camere de comerţ,

din trei judeţe ale ţării, care fac parte din trei regiuni de dezvoltare diferite. Proiectul, cofinanţat

din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013, va fi implementat în judeţele Alba, Caraş-Severin şi Vâlcea şi este în

valoare totală de 9 091 560 de lei.

Acest proiect a fost posibil graţie unui parteneriat solid între Camera de Comerţ,

Industrie şi Agricultură (CCIA) Alba, CCIA Caraş-Severin, CCIA Vâlcea, care gestionează

aproximativ 70% din fondurile totale ale acestui proiect. Alături de aceste trei instituţii sunt

şi alţi parteneri, din România şi din Italia (ţară în care vor fi făcute nu mai puţin de şase

vizite în schimb de experienţă în cadrul acestui proiect pe perioada implementării): INFOR

Consorzio Interaziendale – Lombardia, care a fost reprezentată de domnul Carlo Colomba;

SAA – Universita degli Studi di Torino, care a fost reprezentată de domnul director Franco

Panzarino; SC B'Art Consulting SRL; Asociaţia TIMIX, Asociaţia „Tradition Group”,

Asociaţia „Ţara Vinului”.

- 37 -

Proiectul îşi propune să dezvolte spiritul antreprenorial în mediul rural, acolo unde

oamenii preferă să muncească doar pentru producţia proprie, în gospodăriile mici de

subzistenţă, şi unde spiritul de întreprinzător nu este dezvoltat aproape deloc.

Prin acest proiect se încearcă dezvoltarea zonei rurale din cele trei judeţe, prin

implicarea şi găsirea de soluţii pentru dezvoltarea unor afaceri aici, unde din nefericire

acest spirit antreprenorial nu este dezvoltat. Se doreşte motivarea oamenilor, ca să fie

pregătiţi să deschidă o afacere, şi ajutorarea acestora în scopul de a detecta tipul de afacere

cel mai propice, în funcţie de nevoia de pe piaţă.

„Eu am vreo 10 000 de idei de afaceri în mediul rural. Este adevărat că ai nevoie de

o resursă financiară, dar degeaba ai bani dacă nu ştii unde să investeşti în mediul rural.

Asta încercăm să facem prin acest proiect. Să detectăm acele sectoare şi acele tipuri de

afaceri pentru oamenii din acest mediu. În ultimii 20 de ani, în mediul rural am fost

obişnuiţi să distrugem. Noi vrem să îi învăţăm pe oameni să construiască, să facă ceva în

folosul lor şi al comunităţilor în care trăiesc”, a declarat Petru Buzzi, preşedintele CCIA

Caraş-Severin.

Cele trei camere vor aplica în perioada următoare circa 3 000 de chestionare

destinate administraţiilor publice, oamenilor de afaceri din mediul rural şi oamenilor fără

ocupaţie din lumea satului pentru a identifica nevoile şi oportunităţile. Probabil la sfârşitul

primului trimestru al anului viitor vor fi înfiinţate câte trei centre de informare şi consiliere

în trei localităţi din mediul rural (câte trei în fiecare judeţ), unde se vor ţine cursurile şi

unde persoanele selectate vor primi toate informaţiile necesare. Din cadrul lor, cei care vor

pune în aplicare ideile de afaceri şi îşi vor deschide o firmă vor fi selectaţi şi vor merge

gratuit în Italia, unde vor vedea exemple de bune practici în domeniul în care vor activa.

Tot acest proiect se va întinde pe o perioada de trei ani, iar cei care vor urma aceste

cursuri de pregătire profesională vor primi şi diplome acreditate de Guvernul României şi

recunoscute în Uniunea Europeană.

A fost totuşi şi o mare nemulţumire din partea preşedintelui CCIA Alba, Corneliu

Orzea, care s-a arătat profund nemulţumit de faptul că un proiect de o asemenea importanţă

pentru judeţul nostru nu a atras atenţia presei judeţene, la conferinţă nefiind prezenţi

reprezentanţii mass-mediei contactaţi anterior.

Astfel, pe lângă activitatea de dezvoltare urbană, se conturează la nivel judeţean şi

activitatea de dezvoltare rurală, fiind un pas înainte în demersurile pe care oficialităţile

locale şi judeţene le fac în legătură cu înflorirea judeţului pe care îl reprezint.

În acest context, având în vedere situaţia economică actuală, sunt încântat de faptul

că o instituţie importantă din judeţ încearcă şi iată că reuşeşte să aducă bani importanţi în

judeţul nostru prin astfel de proiecte.

- 38 -

Am convingerea că vor mai fi şi alte proiecte care, în timp, vor avea efecte economice

vizibile în ceea ce priveşte dezvoltarea municipiului Alba Iulia şi a judeţului Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Declaraţia politică se intitulează „Fondurile europene – o şansă reală pentru

agricultura românească!”.



După 1989, în agricultura României s-au produs schimbări mai puţin spectaculoase

decât în alte ramuri din punct de vedere al structurării şi volumului producţiei. Am asistat

însă la schimbări majore în ceea ce priveşte forma de proprietate şi evoluţia relaţiilor de

import-export.

Anul 2007 a marcat intrarea într-o nouă etapă a economiei agricole şi de dezvoltare

rurală a ţării noastre. România a fost nevoită să se adapteze rapid pentru a se putea integra

în piaţa internă a Uniunii Europene şi pentru a adopta în totalitate Politica Agricolă

Comună (PAC).

Dacă până în 2006 România a beneficiat de sprijin comunitar prin intermediul

programului SAPARD, între anii 2007 şi 2013 o mare parte din măsurile prevăzute în acest

program sunt continuate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. PNDR aduce însă

o ţintire mult mai precisă, mai clară, prin care, pe termen lung, se va realiza o selecţie a

obiectivelor de investiţii de natură structurală şi teritorială în vederea unei utilizări eficiente

a fondurilor. Pentru dezvoltarea rurală, România beneficiază în prezent de sprijin financiar

din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în valoare de 8,02

miliarde de euro, la care se adaugă două miliarde de euro din bugetul naţional.

Prin PNDR se contractaseră până în octombrie 2010 mai mult de 13 000 de

proiecte, cu o valoare publică de 3,16 miliarde de euro. Astfel, în acest moment, când

România se află la jumătatea implementării PNDR, au fost angajate, conform Agenţiei de

Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aproape 50% din totalul de 6,67 miliarde de euro

fonduri alocate pentru investiţii în perioada 2007 – 2013.

Directorul general al APDRP, domnul Mihai Vădan, afirma cu puţin timp în urma

că procesul de selecţie este în plină desfăşurare şi că se preconizează ca la sfârşitul

perioadei de implementare a PNDR-ului, în anul 2013, gradul de absorbţie să fie cât mai

aproape de 100%.

Un puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei

rurale româneşti a fost aderarea la UE, dată fiind necesitatea integrării cu succes în

- 39 -

economia rurală europeană. Producătorul român trebuie să acţioneze în concordanţă cu

realitatea economică existentă pe plan mondial şi naţional, să aplice metode care să îi ofere

stabilitate şi eficienţă economică. Producătorul este nevoit să răspundă la ceea ce se cere pe

piaţa internă şi internaţională, să reacţioneze cu promptitudine la nevoile consumatorului.

Fondurile europene reprezintă o şansă pentru agricultura românească! Investiţiile

realizate cu sprijinul acestor fonduri au reuşit să crească eficienţa şi competitivitatea

fermierilor români. Ne ajută să evităm depopularea zonelor rurale şi să menţinem

specificitatea tradiţiilor locale prin relansarea agriculturii româneşti, dezvoltarea social-

economică a spaţiului rural şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Marius Banias:

Declaraţia politică este intitulată „Programul de guvernare «care este», dar care nu

va fi aplicat niciodată”.


Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Programul de guvernare pe care Partidul Social Democrat l-a prezentat este un

mesaj electoral, fără niciun fel de acoperire şi relevanţă economică. Este o înşiruire de

promisiuni cu rezonanţă în urechile fiecărei categorii sociale a electoratului.

Programul PSD pare a fi creat pentru cei care nu au auzit nicio frază despre

economie. Măsurile nu au nicio legătură cu realitatea şi nicio corelare. Oficialii BNR ne-au

avertizat de mult asupra periculozităţii acestui gen de promisiuni populiste.

Efectul implementării acestui program ar fi creşterea deficitului bugetar la peste 10

procente din PIB. În acest caz, România nu se va mai putea împrumuta nici de la FMI, nici

de la UE şi nici de la Banca Mondială, iar inflaţia şi cursul valutar nu vor mai putea fi

controlate.

Toate facilităţile promise sunt imposibile în condiţiile în care nu dispunem de

resursele financiare. Nu sunt o dovadă de generozitate, ci una de iresponsabilitate.

O parte din măsurile cuprinse în program se repetă sau au fost enumerate doar

pentru a ieşi la număr. Altele au fost deja implementate de Guvern, respectiv scutirea

impozitării profitului reinvestit şi reducerea de taxe parafiscale.

De asemenea, unele măsuri nu respectă legislaţia sau obligaţiile pe care le avem ca

stat membru UE. Există în program şi măsuri contradictorii, care, implicit, nu se pot aplica.

Conform specialiştilor în economie, programul ar avea ca efect rigidizarea pieţei

muncii, fapt care va conduce la un nivel al şomajului mai ridicat, performanţe economice

- 40 -

slabe şi un standard de viaţă mai scăzut. Un investitor se va gândi mai mult până va angaja

o persoană, iar acest lucru va afecta tinerii, femeile şi persoanele cu o calificare mai slabă.

Creşterea pensiilor este o promisiune electorală, menită a mângâia urechile

pensionarilor, ştiut fiind faptul că sunt mai mulţi votanţi pensionari decât contribuabili.

Punctul de pensie la 45% din salariul mediu ar avea ca efect un deficit de 1,3% din PIB.

Toţi experţii din economie au căzut de acord asupra faptului că sistemul actual de pensii

este nesustenabil pe termen mediu şi lung. În anul 2004, Banca Mondială a avertizat

Guvernul că nu vom putea plăti pensiile pe care le promiteau legile de atunci. În 2008, fără

a ţine cont de acest lucru, noi le-am mai mărit. Era evident că urma să avem probleme.

Generaţia care susţine astăzi sistemul de pensii de stat nu va mai putea beneficia de un

sistem comparabil.

Măsura revenirii salariilor la nivelul de dinaintea diminuării lor cu 25% ar aduce,

conform Programului PSD, un deficit de 1,1%. De fapt, măsura se referă la majorarea

salariului de bază şi doar a acestuia cu 25%. Dar, pentru ca salariile să revină la cele de dinainte

de reducere, ele ar trebui să crească cu 33-34%, 25% nefiind suficient. Şi ar trebui să crească

nu doar salariul de bază, ci tot ce a presupus acea reducere ca procent în venitul salarial.

Nicăieri în Europa nu au crescut pensiile şi salariile cu 50% în mai puţin de doi ani.

Chiar dacă economia ar fi continuat să crească după 2008, tot nu ar fi putut fi susţinute

aceste majorări de pensii şi salarii.

Măsura referitoare la impozitarea diferenţiată a veniturilor din muncă sună bine în

faţa electoratului. Însă, conform cifrelor statistice, introducerea cotei unice a reprezentat un

real ajutor pentru bugetul statului. Cota progresivă ar însemna pierderi de 0,5% din PIB în

cazul celei în patru trepte şi 0,7% la cea în trei trepte. În plus, cota progresivă sancţionează

munca şi niciun stat care a adoptat cota unică nu a mai revenit la impozitarea progresivă.

De asemenea, eliminarea obligaţiilor de a plăti contribuţii pentru cei cu drepturi de

autor îi linişteşte pe cei din mass-media, însă aceasta ar aduce un minus 1,1% din PIB.

Cu ce ne ajută să ieşim din criză cartea neagră a guvernării? Se mai cheltuiesc bani

publici cu redactarea, tipărirea şi distribuirea.

În timp ce în alte ţări europene în ultimii 20 de ani s-au luat decizii de ajustare a

sectorului bugetar şi de majorare a vârstei de pensionare, noi în România le-am amânat

permanent. România este unul dintre puţinele state europene şi mondiale unde salariul

mediu al bugetarilor este semnificativ mai mare decât salariul mediu din sectorul privat (în

2009, salariul mediu brut în sistemul de stat era de aproape 2 400 de lei, iar în sistemul

privat era în jur de 1 400 de lei).

- 41 -

România are 80 de angajaţi în sistemul public raportat la mia de locuitori, cu 19 mai

mult decât în Italia, cu 15 mai mult faţă de Spania şi cu 11 mai mulţi salariaţi decât în

Germania. Vârsta efectivă de pensionare e una dintre cele mai scăzute din Europa, asta în

condiţiile în care raportul dintre cei care contribuie la bugetul de asigurări sociale şi

beneficiari este de 0,8 la unu (în 1990 era 1,2 la unu).

Statul are cheltuieli uriaşe, iar acestea sunt susţinute doar de cele trei milioane de

angajaţi din sectorul privat.

Trebuie să încercăm să corectăm greşelile din trecut, nu să le perpetuăm.


Haideţi să recunoaştem: oricine ar fi fost la guvernare în aceste momente ar fi fost

obligat să facă aceleaşi lucruri pe care Guvernul Boc le-a făcut! Efectele pozitive ale

măsurilor Executivului se vor vedea în 2011. În acest moment ne aflăm pe o traiectorie

bună, astfel încât anul 2011 va fi unul de creştere economică, va fi anul ieşirii din criză.

În încheiere aş vrea să-mi exprim convingerea că PSD nu va avea ocazia să pună în

aplicare acest program!

Vă mulţumesc.

Domnul Toader Mocanu:



Stimaţi invitaţi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Ipocrizia PSD nu salvează România”.

Cu toţii ştim că pe scena politică fiecare partid îşi joacă rolurile democratice:

puterea îşi pune în aplicare programele politico-economice, iar opoziţia face tot posibilul

să boicoteze acţiunile puterii, pentru a oferi motive electoratului să-i fie favorabil la

următoarele alegeri. Până la un punct, acest proces este unul sănătos, democratic. Problema

apare însă atunci când partidul, ori coaliţia partidelor de la guvernare, face tot posibilul să

scoată ţara din criză, cu programe şi politici raţionale, reformatoare şi totodată

indispensabile, în timp ce opoziţia „pune beţe-n roate” doar de dragul ratingului la

televiziunile unor patroni de presă, mai mult sau mai puţin controversaţi. Iar ceea ce se

întâmplă pe scena politică românească, în ultimii doi ani, este exemplificarea aproape

perfectă a speţei de mai sus. Mă refer în special la PSD, care practică o ipocrizie mai mare

decât tupeul sau chiar averile unora dintre liderii săi, ce n-au împărtăşit deloc din doctrina

de stânga „sărac şi cinstit” propovăduită de mentorul Ion Iliescu.

Debutul acestei forme agravante de parazitism politic poate fi descoperit încă din

anul 2008. Atunci, cu ajutorul parlamentar al PSD, nerecunoscut transparent de liderii săi,

- 42 -

dar practicat cu succes la moţiunile de cenzură, Guvernul Tăriceanu şi-a asigurat liniştea

risipirii banilor publici, deşi era minoritar. Atât noi, Partidul Democrat Liberal, cât şi

preşedintele Traian Băsescu am atras mereu atenţia asupra nesustenabilităţii pe termen lung

a politicilor Guvernului PNL, în timp ce PSD-ul avea alte interese, mai mult proprii decât

pentru binele ţării. Iar când previziunile noastre s-au adeverit, iar deficitele structurale şi-au

arătat adevăratele diformităţi, PSD-ul nu şi-a recunoscut niciodată complicitatea, ci,

culmea, a arătat tot spre noi, colegii lor de opoziţie de-atunci.

Revenind în prezent, năravul PSD mai sus precizat nu s-a schimbat, fiind accentuat

prin lansarea Programului de guvernare de stânga. În primul rând, acesta, deşi a fost

prezentat şi asumat la congresul partidului, are slabe şanse de a fi pus în practică până la

viitoarele alegeri, dat fiind faptul că PSD n-ar putea face acum o majoritate de guvernare

decât cu PNL, partid autodeclarat de dreapta. Deşi, fie vorba între noi, toţi analiştii

economici au recunoscut că guvernarea Tăriceanu din ultimul an numai de dreapta n-a fost!

În al doilea rând, lecturând, la început cu interes, acest Program economic al PSD,

am descoperit pe parcurs că e mai mult un roman horror, care descrie perfect paşii prin care

România ar putea fi aruncată în haos în cazul în care, Doamne fereşte, sunt puşi în aplicare.

Păi cum să nu te sperii când afli cu ajutorul indicatorilor şi simulărilor economice că

deficitul bugetar consolidat în 2011 ar ajunge între 10,5% şi 10,7% din PIB dacă aceste

măsuri PSD ar fi puse în practică.

Nu e cazul să repet aici cifrele şi calculele făcute de specialiştii PDL şi prezentate

într-o conferinţă de presă de prim-vicepreşedintele Adriean Videanu, material ce poate fi

consultat oricând pe internet. E de notat însă faptul că înşişi membrii marcanţi ai PSD

recunosc acest lucru, referindu-mă aici în special la deputatul Viorel Ştefan, preşedintele

Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. Domnia Sa, mai deunăzi,

nu a respins analiza critică a domnului Videanu, preferând în schimb să se plângă de faptul

că aceasta a fost prezentată prompt, în termen foarte scurt, explicând reacţia rapidă a PDL

prin apelarea la specialiştii Ministerului Finanţelor Publice.

Partidul Democrat Liberal reaminteşte, şi de la această tribună, PSD-ului că programul

bugetarilor se desfăşoară pe parcursul a cinci zile lucrătoare, respectiv de luni până vineri. Iar

pentru demontarea unui program de guvernare făcut pe genunchi a fost suficientă, pentru

experţii PDL, o singură zi de analiză. PSD şi-a făcut public programul sâmbătă, 16 octombrie,

iar PDL l-a devoalat, printr-o analiză fundamentată, duminică, 17 octombrie.

Eficienţa cu care Programul de guvernare al PSD a fost demontat în 24 de ore se

explică şi prin faptul că PDL este singura formaţiune politică din România care are

capacitatea de a realiza, în timp real, un modul macroeconomic de modelare. De asemenea,

- 43 -

Partidul Democrat Liberal deţine un corp de experţi economici de marcă, ceea ce PSD-ului

i-a lipsit dintotdeauna. Din păcate pentru ei, se bazează doar pe un teleprocuror, care a

recunoscut public faptul că nu are cunoştinţe economice.

Revenind la vestitul Program economic al PSD-ului, în buna sa tradiţie, acesta

conţine şi o serie de măsuri realiste, furate însă de la PDL. Multe dintre aceste măsuri au

fost deja implementate de Guvern, cum ar fi scutirea de impozitare a profitului reinvestit,

implementarea standardelor de cost şi a normativelor de personal sau reducerea numărului

de taxe parafiscale. Pe lângă acestea, alte măsuri sunt pur şi simplu „preluate” ca atare

dintre propunerile PDL care au „transpirat” public în ultimele săptămâni, de când Comisia

naţională de strategie a PDL lucrează la următorul pachet de măsuri de ieşire din recesiune.

De exemplu, reducerea cu trei puncte procentuale a ratei contribuţiilor sociale la angajator,

prioritizarea investiţiilor publice sau centrele de colectare a produselor agricole.

În altă ordine de idei, are rost să mai amintesc acum şi că Legea salarizării unitare a

fost rodul promovării în Guvern de către PSD, în momentul în care eram împreună la

guvernare?

Guvernul şi-a asumat atunci răspunderea în Parlament pe grila de salarizare propusă

de reprezentanţii PSD, care în momentul de faţă, evident, nu-şi mai recunosc contribuţia la

acest lucru.

Concluzia acestei înşiruiri de exemple nu ne relevă decât adevărul despre PSD, şi

anume ipocrizia transformată în program politic. Din păcate, lipsa de profesionalism şi de

seriozitate a PSD face ca multe dintre măsurile pe care le-a propus de-a lungul timpului să

nu facă nimic altceva decât să arunce România într-un haos. În schimb, România este în

momentul de faţă stabilizată din punct de vedere fiscal şi are toate premisele pe toate

componentele relevante în ceea ce înseamnă macroeconomia, ceea ce ne determină să fim

pe un trend bun, astfel încât în 2011 ţara să iasă din criză.

Oare chiar are nevoie România acum să rateze aceste ţinte pozitive doar pentru că

PSD practică cu succes ipocrizia la televiziunile „tonomate”?

Domnul Dorin Păran:

Declaraţia politică este intitulată „Armata Română, moment aniversar”.



În 1944, pe 25 octombrie, ultima palmă de pământ românesc era eliberată de

Armata Română la Carei şi Satu Mare. Armata Română şi-a continuat drumul eliberator

până în Munţii Tatra.

- 44 -

În 1877, când România şi-a declarat şi câştigat independenţa, Armata a fost forţa

momentului.

În timpul Primului Război Mondial, fără jertfa Armatei Române nu am fi avut 1

decembrie 1918, iar statul naţional unitar român nu ar fi fost desăvârşit, „rotunjit” şi falnic.

Fără jertfa Armatei Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Dictatul

de la Viena nu ar fi fost înlăturat, iar România nu ar fi fost întregită. În 1989, tot Armata a

adus victoria Revoluţiei din decembrie.

Pentru toate acestea, şi nu numai, astăzi aducem un omagiu de recunoştinţă pentru

toţi cei care au slujit ţara. Nu putem să vorbim doar de trecut în omagierea Armatei

Române, pentru că soldatul român cinsteşte şi astăzi România în teatrele de operaţiuni,

acolo unde, alături de aliaţi, depune eforturi pentru menţinerea păcii şi stabilităţii.

În urmă cu un an, vicepreşedintele american Joe Biden, într-o vizită făcută în ţara

noastră, aprecia în termeni extrem de pozitivi activitatea Armatei Române, spunând că

aceasta dă dovada încrederii şi a profesionalismului faţă de parteneri.

Ne respectăm angajamentele internaţionale, suntem credibili în faţa partenerilor

noştri şi merităm pe deplin locul ocupat în NATO.

Onorabilitatea armatei noastre este cu atât mai importantă cu cât, trebuie să o

recunoaştem, mai ales în contextul actual de criză, nimic nu e simplu.

Nimic nu este mai important în planul relaţiilor internaţionale decât respectarea

angajamentelor.

Apreciez munca şi sacrificiul celor care poartă haina militară şi cred că Armata

Română poate fi, în continuare, la acelaşi standard al profesionalismului.

Sper că vom reuşi să trecem peste greutăţile care, uneori, există şi în domeniul armelor.

Urez un sincer şi călduros „La mulţi ani!” Armatei Române.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică se intitulează „România – între criza economică şi isteria

politică”.

Situaţia actuală a României nu este una de natură să provoace optimism pentru

românul de rând. Nici măcar pesimism. Aparenţele pot fi interpretate mai degrabă ca

aspect al indiferenţei, al lipsei de viziune şi realism din partea clasei politice. Normele unei

civilizaţii moderne par sensibil extrapolate dinspre democraţie către anarhie. Tot natul se

pricepe la toate şi comentează orice. Comentatul la colţ de stradă sau la televiziuni a

devenit un fel de sport naţional, în care jucătorii nu mai au loc în arenă din cauza chibiţilor.

- 45 -

Între timp economia se degradează, populaţia este instigată la revoltă după modelul

anilor ’90, antrenând unele sindicate în lipsa minerilor, iar soluţiile constructive ale

specialiştilor sunt considerate caduce şi desuete. Autoritatea statului este privită ca un

surogat, iar statul de drept este recunoscut, sau nu, după cheremul unor potentaţi, cunoscuţi

îndeobşte ca îmbogăţiţi ai Revoluţiei. Interesul naţional a fost sufocat de interesele unor

grupuri a căror prestaţie are o alură adesea penală sau aflată la limita legii.

Sunt printre noi demnitari ce se consideră urmaşi ai marilor politicieni de odinioară,

însă dumnealor n-au nimic comun cu valoarea şi demnitatea celor invocaţi. Sunt personaje

care, în mod narcisist, se cred mult mai importante decât instituţiile pe care le reprezintă.

Fariseismul politic a intrat în cotidian. Se atentează fără preget la conştiinţa cetăţeanului

onest, la viitorul românului harnic, răbdător şi talentat, garantul permanent al identităţii

naţiunii noastre. Politicieni de ocazie siluiesc voinţa de emancipare a majorităţii românilor.

O asemenea stare de lucruri este intolerabilă şi nu mai poate continua. Simpla vrere

arbitrară a unor demnitari nu mai poate fi impusă cu putere de lege asupra populaţiei.

Raţiunea trebuie să-şi spună cuvântul. Astăzi, prin inconştienţa şi prin incompetenţa unor

dregători de ocazie, România suferă profund, iar preţul este plătit de oamenii nevinovaţi.

Se vorbeşte în băşcălie despre etica profesională.

În Parlamentul României băşcălia a devenit un mod de exprimare, fiind confundată,

în mod ridicol, cu ironia fină. Dar atenţie, stimaţi colegi, „de la sublim la ridicol nu e decât

un pas”, după cum observa genialul Bonaparte. Se petrec chiar în cadrul acestei înalte

instituţii scene de calitate suburbană. Unde mai este respectul de sine, fără de care nu mai

putem avea pretenţia să impunem respect celor pe care-i reprezentăm? Vocabularul

pestilenţial a luat prea adesea locul elocinţei retorice care se impune unor deţinători ai

demnităţilor publice. Putem uita cu atâta lejeritate cine suntem, de unde am venit şi pentru

ce fapte de arme ne plăteşte statul? Cu siguranţă nu suntem supraoameni; suntem doar

demnitari ai statului.

Beatitudinea succesului personal nu rezolvă problemele românilor şi nici nu

justifică privilegiile pe care le avem. Trebuie să demonstrăm că suntem cu adevărat serioşi,

dacă ne permite forţa conştiinţei. În caz contrar, vom primi riposta votului, când va veni

vremea bilanţului. Şi nu mai e mult până atunci.

Între timp, aplicarea reformelor necesare şi veritabile ale statului este obstrucţionată

în favoarea intereselor partinice. Timpul inexorabil şi regulile de funcţionare ale Europei

moderne, din care facem parte, ne obligă să trecem la schimbări radicale în legislaţie, în

administraţie, în economie. Şi asta ne avantajează pe toţi, ca naţiune. S-a dus vremea

- 46 -

şmecheriilor şi a tunurilor financiare. Este exact ceea ce doresc şi românii de rând după

atâta aşteptare păguboasă, în care prestidigitatorii politici au pus ţara pe butuci.

Recent, cancelarul Germaniei şi-a făcut publică intenţia de a propune Parlamentului

European un proiect de lege prin care statele europene cu economie falimentară să treacă

sub administrarea directă a autorităţii de la Bruxelles. România nu se află deocamdată

printre ţările vizate de acest proiect, dar nici nu trebuie să ajungă în situaţia amintită. Şansa

mai este, încă, de partea noastră.

Pe lângă faptul că nu trebuie să tratăm superfluu acest risc, ci dimpotrivă, eu fac

apel, ca om de stat şi ca român, la toţi colegii politicieni, să ne abţinem de la manifestările

dictate de rivalitatea politică, până când ţara se va afla în deplină siguranţă privind

autoadministrarea. Nu e un efort prea mare. Este vorba numai de renunţarea temporară la

orgoliile inutile; dacă nu din convingere politică, măcar de dragul acestei ţări. Avem motive

să ne îndoim că politicienii români îşi mai iubesc poporul?

Fac apel, în ultimă instanţă, la colegele noastre care sunt mame sau bunici. Vă

tulbură sufletul să aflaţi că în România mileniului al treilea există copii şi bătrâni care mor

de inaniţie sau de frig, în timp ce noi, în Parlament, pierdem timp preţios cu răfuieli

politice neproductive? Se justifică în vreun fel exacerbarea luptei politice, dacă rezultatele

nu aduc avantaje majorităţii populaţiei?

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Să nu uităm că românii nu sunt „mase de manevră”, nici „electorat” şi nici

respondenţi pentru sondajele de opinie. În România concretă trăiesc oameni reali, cu

suferinţe şi bucurii, cu împliniri şi cu drame, cu dezamăgiri şi cu speranţe. Acestor oameni

le datorăm cinstea de a fi noi azi aici. Iar onoarea pe care ne-au făcut-o trebuie răsplătită cu

onoare. Dacă suntem convinşi că avem onoare, avem şi dreptul să-i privim în ochi. Numai

în privirea lor se reflectă adevărata noastră imagine. Altfel, totul devine o himeră, iar

himerele nu au nevoie de bani de la buget.

Viitorul României nu se consolidează prin isterie politică, ci prin acţiuni bine

chibzuite, printre care se numără şi adoptarea legilor. Aceste legi trebuie să favorizeze

statul, iar statul suntem noi toţi, adică naţiunea română. Cine gândeşte altfel e liber s-o

facă, dar s-o spună public, univoc, fără să se ascundă în spatele vreunui partid. Sper ca o

relaţie mai deschisă în cadrul acestei instituţii să conducă şi la o funcţionare adecvată, fără

sincope, să răspundem, prin atitudinea noastră, aşteptărilor majorităţii populaţiei, să

înlăturăm în acest fel neajunsurile din această perioadă, care apasă greu pe umerii

populaţiei.

- 47 -

Domnul Ioan Mang:

Declaraţia politică este intitulată „Asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea

educaţiei prin încălcarea Regulamentului Senatului”.

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori,

În ultimele mele declaraţii politice făcute de aici, de la tribuna Senatului României,

am arătat de ce Guvernul nu ar trebui să-şi asume răspunderea pe Legea educaţiei. Am

argumentat că avem de-a face nu doar cu un gest politic iresponsabil şi inacceptabil al

Cabinetului Boc-Băsescu, dar şi cu o acţiune neconstituţională. Am arătat, de asemenea,

gravele erori de conţinut şi de redactare ce apar în textul pe care se doreşte asumarea

răspunderii guvernamentale.

Astăzi aş dori să mai aduc un argument. Un argument de ordin procedural.

Permiteţi-mi, vă rog, să vă citez din Regulamentul Senatului, adică din legea care

reglementează şi organizează activitatea noastră, a tuturor celor care am fost aleşi să

reprezentăm interesele cetăţenilor în Senatul României.

La articolul 93 alineatul (1), Regulamentul Senatului arată că „iniţiatorul

proiectului de lege sau al propunerii legislative” – în cazul de faţă Guvernul României, prin

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – „poate să-şi retragă proiectul sau

propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului”.

Alineatul (2) precizează că „în cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a

fost adoptată de către Camera Deputaţilor” – este şi cazul Legii educaţiei – „retragerea nu

mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului”.

Ce înseamnă acest lucru din punctul meu de vedere? Înseamnă că Guvernul nu-şi

poate asuma răspunderea pe Legea educaţiei aflată în dezbaterea Senatului!

Boc şi Funeriu îşi pot asuma răspunderea, eventual, pe o altă lege a educaţiei, dar

nu pe cea aflată în dezbaterea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Iar noi,

membrii comisiei, avem datoria să continuăm dezbaterea parlamentară şi să prezentăm un

raport, conform procedurilor parlamentare, astfel încât plenul Senatului să se pronunţe prin

vot asupra formei finale a legii.

Chiar şi în varianta în care Guvernul Boc va rămâne în funcţie – prin limitarea

dreptului parlamentarilor puterii de a-şi exercita votul la moţiunea de cenzură –, mi-aş dori

ca noi să ne continuăm dezbaterea din comisie, astfel încât, în luna decembrie, legea pe

care o vom adopta să înlocuiască legea pe care Guvernul doreşte, joi, să-şi asume

răspunderea. Împreună cu colegii mei din PSD – şi sunt sigur că ni se vor alătura şi

partenerii noştri din PNL – suntem decişi să ne continuăm activitatea din comisie indiferent

de modul în care va acţiona Guvernul.

- 48 -

Aş dori să închei intervenţia mea de astăzi cu un apel – de bun-simţ, aş zice eu –

către colegii din PDL şi UDMR membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi

sport. Vreau să vă rog să vă alăturaţi demersului nostru. Avem nu doar o obligaţie legală,

dar şi morală să ne continuăm munca pe articolele Legii educaţiei.

Stimaţi colegi,

Ar fi păcat să pierdem lucrurile bune şi folositoare învăţământului românesc pe care

le-am obţinut până acum prin consens politic. Ar fi păcat ca efortul nostru să fi fost în

zadar doar pentru că aşa vrea un ministru sau altul. Nu trebuie să lăsăm pe nimeni să-şi

bată joc nici de munca noastră şi nici de regulile după care ne desfăşurăm activitatea.

Trebuie să ne facem datoria de senatori, conform Regulamentului Senatului!

Va mulţumesc.

Domnul Gheorghe Pop:

Declaraţia politică se intitulează „Ziua Europeană a Justiţiei Civile, Ziua Armatei –

reconectarea guvernanţilor la realitatea românească”.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Personajul central al statului de drept este cetăţeanul, indiferent care ar fi ipostaza

în care vine în contact cu autorităţile sau instituţiile publice: alegător, contribuabil, soldat

de rând sau gradat, justiţiabil etc.

Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au stabilit aniversarea în fiecare an, pe

data de 25 octombrie, a Zilei Europene a Justiţiei Civile, cu scopul de a aduce modul de

funcţionarea a justiţiei în atenţia publicului european şi de a sprijini dezvoltarea unui spaţiu

juridic comun european.

Baza pentru o bună parte a instituţiilor din România, care nu funcţionează nici

măcar în ziua de azi, a fost pusă acum 150 de ani, instanţele şi justiţia erau bine definite.

Sinistră perspectivă dacă după un secol şi jumătate ai noştri guvernanţi nu au fost în stare

să facă să meargă principalele funcţii ale unui stat modern.

Democrat-liberalii au pierdut orice contact cu realitatea românească, denotând o

maximă lipsă a bunului-simţ prin ignorarea totală a justiţiei, prin neexecutarea întru totul şi

în termen a sentinţelor civile, decât cele comandate de ei, pe când „ilustrul” nostru

preşedinte este preocupat în cea mai mare parte a timpului cu provocarea scandalurilor

politice.

Traian Băsescu va rămâne în istorie ca un conducător care de atâta amar de vreme

deţine puterea totală, dar nu a fost lăsat să facă nimic. În funcţie de interese şi avantaje, cei

care nu l-au lăsat să facă au fost pe rând ba opoziţia, ba mogulii, ba femeile ziariste, ba

justiţia, ba prea rapida aplicare a legii, ba prea întârziata aplicare a legii, ba agenturile

- 49 -

străine, ba Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cu o legislaţie mult prea decentă şi care

respecta principiul egalităţii şanselor cetăţenilor, ba însuşi poporul roman. În curând, dacă

cetăţenii, care şi-au câştigat dreptul obţinut cu mari eforturi financiare, stres, fiind în

posesia sentinţelor definitive, irevocabile şi executorii, când vor realiza că nu le foloseşte

la nimic dreptatea câştigată, îşi vor îndrepta furtunos frustrarea exact spre sursa care

generează această stare de lucruri, spre iubiţii noştri guvernanţi şi spre inestimabilul şi

irecuperabilul nostru preşedinte.

Dacă încrederea în justiţie scade, dacă modernizarea statului şi reformarea

sistemului bugetar înseamnă să tai de la toţi 25% şi mai mult chiar din salariu, indiferent de

competenţe, de studii şi de valoarea în sine a funcţionarului, a judecătorului, a celor din

Armata Română, când şi aşa salariile lor erau cele mai mici din Uniunea Europeană, atunci

înseamnă că acest Inestimabil al prezentului îşi depăşeşte istoria şi o reinventează.

Ironic şi relevant este faptul că în doi ani de putere absolută Traian Băsescu şi Emil

Boc nu au reuşit să ducă la bun sfârşit nicio lege, niciun proiect, cu excepţia tăierilor

bugetare în masă, a neexecutării sentinţelor judecătoreşti. Altfel, totul încă se discută, se

dezbate şi se modifică continuu.

Crima elitelor portocalii româneşti constă în pierderea instinctului statal, a celui

legal, a celui justiţiabil şi în înfiorătoarea lor inconştienţă, în încăpăţânarea cu care îşi apără

„puterea”. Clasa PDL-iştilor politico-justiţiabili, departe de a izbăvi ţara de prezenţa lor,

într-un ceas atât de tragic pentru istoria acestei ţări, fac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi

prelungi puterea. Ei nu se pot gândi la altceva decât la milioanele pe care le pot agonisi, la

ambiţiile pe care şi le mai pot satisface, la orgoliile pe care le mai pot repeta. Şi nu în

aceste câteva miliarde risipite şi câteva mii de conştiinţe ucise stă marea lor crimă, ci în

faptul că măcar acum, când încă mai este timp, nu înţeleg să se resemneze.

Fac un apel la mila publică: haideţi să-i ajutăm să aibă conştiinţă justiţiară şi

demnitatea soldatului şi… miercuri să le întindem fiecare cetăţean, fiecare parlamentar o

mâna de ajutor, mâna perfect vizibilă a votului pentru moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Marian:

Declaraţia politică este intitulată „Aleşii portocalii, între sublim şi ridicol”.

Deputaţii PDL au dat marţea trecută o probă de trecere de la sublim la ridicol după

ce au votat alături de opoziţie în Camera Deputaţilor, cu rol de Cameră decizională,

proiectele de lege privind reducerea TVA la alimentele de bază la 5% şi neimpozitarea

pensiilor de până la 2 000 de lei.

- 50 -

După ce marţi, în jurul prânzului, preşedintele de şedinţă Ioan Oltean,

vicepreşedinte al PDL şi al Camerei Deputaţilor, a anunţat cu satisfacţie votarea acestor

legi cu unanimitate de voturi, ca la Marea Adunare Naţională, parlamentarii PDL au

început să se dezmeticească a doua zi că au votat împotriva propriului Guvern şi au căutat

tot felul de scuze. Liderul deputaţilor PDL, care îi stimulase în ziua precedentă cu degetul

ridicat, a motivat că legile respective au fost votate din greşeală de liberal-democraţi,

întrucât au crezut că votează rapoartele de respingere. Un deputat portocaliu mai gureş,

care a învăţat parlamentarismul ca şofer al unui senator cu vechi state de serviciu, a lansat

o motivaţie mai sentenţioasă: „eroare de tehnică legislativă”.

Parteneri de guvernare, liderii şi deputaţii UDMR au declarat însă că au votat în

cunoştinţă de cauză, întrucât formaţiunea lor a susţinut, inclusiv în cadrul coaliţiei,

reducerea TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea pensiilor de până la 1 000 de lei.

Liderii şi parlamentarii UNPR au evitat să se pronunţe dacă au votat şi de data acesta

pentru interesul naţional şi pentru stabilitatea ţării.

Culmea ironiei este că au votat împotriva propriului Guvern nu mai puţin de şapte

miniştri din Cabinetul Boc: Gheorghe Ialomiţianu – de la Ministerul Finanţelor Publice,

Ioan Botiş – de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Elena Udrea – de la

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Valeriu Tabără – de la Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valerian Vreme – de la Ministerul Comunicaţiilor şi

Societăţii Informaţionale, Gabriel Oprea – de la Ministerul Apărării Naţionale şi László

Borbély – de la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Mai mult, proaspătul ministru al muncii,

familiei şi protecţiei sociale a afirmat că, dacă Legislativul s-a pronunţat, Executivul

trebuie să aplice legile adoptate.

Într-o asemenea situaţie penibilă, unii lideri din PDL au încercat să dreagă

busuiocul angajându-se că vor remedia situaţia prin depunerea imediată a două proiecte de

lege prin care să fie abrogate, în procedură de urgenţă, legile adoptate în ziua precedentă.

Până în prezent nu au fost înregistrate însă astfel de proiecte la Parlament. Alţi lideri ai

PDL şi-au pus speranţa în preşedintele Traian Băsescu, care ar putea refuza promulgarea

celor două legi şi care ar putea să le întoarcă Parlamentului pentru reexaminare. Până

acum, şeful statului a evitat însă să exprime vreo poziţie în acest sens.

Zile la rând, analiştii politici, dar şi oamenii simpli s-au întrebat dacă parlamentarii

portocalii au votat cele două legi din prostie sau cu premeditare. Am putea spune că a fost

vorba de prostie dacă avem în vedere impactul bugetar estimat la circa un miliard de euro şi

faptul că legile respective au fost votate exact în ziua în care a venit la Bucureşti delegaţia

FMI pentru negocieri în vederea acordării unui nou împrumut României. Am putea spune că

- 51 -

a fost vorba de premeditare, din calcule de imagine şi de autoprotecţie, dacă avem în vedere

că legile în cauză au fost votate a doua zi după depunerea moţiunii de cenzură de către

opoziţie şi cu o săptămână înainte de dezbaterea şi votarea acesteia, perioadă în care

parlamentarii puterii se aşteaptă la presiuni puternice din partea alegătorilor, a populaţiei tot

mai disperate. În zilele ce urmează vom ieşi din această dilemă.

Domnul Alexandru Cordoş:

Declaraţia politică se intitulează „Legea pensiilor – o miză importantă pentru

redefinirea rolului Parlamentului”.

Se spune că până nu faci zgomot nu eşti vizibil, că până nu îţi revendici dreptul cu

voce tare poţi fi ignorat şi lăsat în umbră de cei care fac jocurile deloc curate ale unei părţi

ale scenei politice. Noi, PSD-ul, am atras atenţia asupra modului fraudulos în care s-a

încercat adoptarea „pe sub masă” a uneia dintre cele mai importante legi, care afectează

acum şase milioane de oameni, dar care pe viitor ne va afecta pe toţi deopotrivă – Legea

sistemului unitar de pensii publice.

Cunoaşteţi cu toţii traseul obscur pe care l-a avut această lege, cu adoptarea tacită în

Senat, în ciuda eforturilor Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, pe care o

reprezint în calitate de secretar, cu adoptarea ei, prin fraudă, în Camera Deputaţilor, în

stilul Pristanda, „cu steagurile numărate de câte două ori” de preşedintele Camerei

Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, cu sesizarea noastră de neconstituţionalitate a legii

şi declararea ei, totuşi, drept constituţională de cei nouă reprezentanţi ai Curţii, cu

nepromulgarea ei de către preşedintele Băsescu şi, în fine, cu întoarcerea legii la noi, în

Parlament.

Să vedem ce ne spune Constituţia despre promulgarea legii în articolul 77 alineatul (3):

„Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea

constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii

adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a

confirmat constituţionalitatea.”

Aşadar preşedintele Băsescu, retrimiţând legea în Parlament, a jucat o carte

importantă. Fie că s-a simţit ameninţat cu suspendarea şi a înţeles că nu e de glumit cu

acest aspect, cu care s-a mai confruntat o dată, refuzând astfel să intre într-un război de

uzură cu noi, război care i-ar fi adus o scădere în sondajele de opinie chiar mai mare decât

acum, fie că a fost sfătuit să mizeze totul pe cartea populismului şi să pară că „ţine cu

poporul”, cert este că, în ciuda propriului Guvern şi partid, domnul Băsescu ne-a făcut un

cadou nesperat: ne-a trimis spre reexaminare Legea pensiilor.

- 52 -

E drept că a încercat să ne propună doar rediscutarea şi reanalizarea vârstei de

pensionare a femeilor, dar nimic din Constituţie sau din Regulamentul Senatului nu ne

interzice să rediscutăm legea în ansamblul ei. Opinie confirmată şi de colegii jurişti care

ne-au trimis un punct de vedere în acest sens tuturor comisiilor implicate în raport şi avize

în această privinţă.

Dincolo de efectele politice ale demersului preşedintelui, retrimiterea legii în

Parlament obligă Guvernul la o noua negociere cu FMI, în urma căreia să obţină un nou

termen de adoptare a actului normativ.

Motivele găsite de preşedinte pentru nepromulgarea legii sunt totuşi uşor

surprinzătoare, întrucât pe 21 septembrie el susţinea cu emfază în faţa Parlamentului exact

contrariul. Suntem însă familiarizaţi cu schimbarea macazului de către preşedinte. Cu

promisiuni neonorate sau neonorante. Schimbarea de atitudine poate avea însă o posibilă

explicaţie în faptul că Traian Băsescu a încercat să se delimiteze de scandalul iscat în

Camera Deputaţilor între noi, cei din opoziţie, şi cei de la putere pe marginea modului de

adoptare a legii, considerat în unanimitate de către PSD şi PNL „fraudulos”.

În acelaşi timp însă, şeful statului nu se sfieşte să dea o palmă pe obrazul propriului

partid şi al Guvernului, cei care s-au luptat, primind instrucţiuni telefonice sau pe bileţele

misterioase, pentru adoptarea legii în această formă, respectiv pentru principiul egalizării

vârstei de pensionare. Să vedem ce s-a încercat să se treacă pe şest, în dispreţ faţă de

efortul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat:

- până în 2030 creşte treptat vârsta de pensionare: 65 de ani pentru bărbaţi şi femei,

în forma iniţială, şi asta în timp ce în Franţa se prefigurează un adevărat scandal pentru

vârsta de pensionare adusă la 62 de ani;

- valoarea punctului de pensie să fie mai mică de 45%, prin nerespectarea Legii

nr. 19/2000, respectiv la 1 ianuarie 2011 va fi tot de 732,8 lei, fiind indexată doar cu rata

inflaţiei, nu raportat la salariul mediu brut pe economie, aşa cum a trecut proiectul de

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat;

- creşte penalizarea pentru pensionare anticipată, ducându-se la un prag de 45%

pentru o cerere de pensionare anticipată de cinci ani înainte de vârsta standard de retragere

din activitate;

- se prevede recalcularea pensiilor diplomaţilor, personalului aeronautic civil

navigant, funcţionarilor publici parlamentari, angajaţilor Curţii de Conturi şi ale celor din

domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

- 53 -

Vă daţi seama ce şansă avem acum, stimaţi colegi, de a interveni în toate aceste

puncte sensibile, asupra cărora nu am fost lăsaţi, printr-o conspiraţie partinică foarte bine

pusă la punct, să ne spunem opinia.

Ştiţi foarte bine că în opinia Consiliului Legislativ, încă înainte de retrimiterea legii

în Parlament, multe articole vizând chiar aceste aspecte considerate un triumf al puterii

asupra părerilor noastre, ale opoziţiei, au fost apreciate drept neconstituţionale. Este vorba

despre articolul 47 alineatele (1) şi (2), referitoare la dreptul la un trai decent şi la pensie,

articolul 20 şi, mai ales, articolul 15, care garantează neretroactivitatea legii.

Având în vedere toate aceste aspecte, care ne dau nu numai dreptul, dar ne trasează

obligaţia de a rediscuta legea în ansamblul ei, vă solicităm depunerea de amendamente la

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi reanalizarea acestui document

legislativ în toate punctele sensibile, în privinţa nu numai a vârstei de pensie, dar şi a

duratei stagiului de cotizare, a valorii punctului de pensie şi a situaţiei grupelor de muncă.

Nu uitaţi că de noi depinde să dăm sau să nu dăm girul unei legi care ne va afecta

pe noi şi pe copiii noştri în viitor şi, dacă acum vorbim despre soarta doar a celor 6

milioane de pensionari, putem spune, fără să fim patetici sau să greşim, că toţi cei peste 22

de milioane de locuitori ai acestei ţări vom culege, mai devreme sau mai târziu, roadele a

ceea ce semănăm acum.

Domnul Nicolae-Dănuţ Prunea:

Declaraţia politică este intitulată „Comportamentul parlamentar şi responsabilitatea

politică”.



Procedeul folosit în alegerea membrilor Parlamentului României în anul 2008,

numit „uninominal”, a avut un efect contrar celui susţinut de promotorul lui. Acest efect

negativ este tot mai mult recunoscut în cercurile celor care urmăresc evoluţia vieţii politice

din ţara noastră. El se relevă mai ales prin faptul că parlamentarii din alianţa aflată la

guvernare, în loc să promoveze în Parlament nevoile şi voinţa oamenilor din circumscripţia

în care au fost aleşi, susţin orbeşte punctele de vedere ale unui individ, care, chipurile, ar fi

ale partidului aflat la putere.

În această perioadă, procedura la care fac referire a dus ţara pe marginea prăpastiei

politice şi economice, a transformat-o în subiect al anecdotelor în diferite capitale ale lumii,

încât ea trebuie să fie abandonată de urgenţă, deoarece a creat o mulţime de nemulţumiri în

păturile largi ale populaţiei, care s-au acutizat în aşa măsură încât toată ţara are de suferit, nu

numai formaţiile politice care ar trebui să răspundă individual de acest fapt.

- 54 -

Formulez acum acest deziderat fiindcă întreaga clasă politică din România se află

înaintea unor examene date în faţa potenţialilor alegători, ca urmare a mediatizării largi a

modului de comportare al parlamentarilor în marile probleme care preocupă în cel mai

înalt grad toate categoriile sociale. Or, dacă această votare nu va avea un deznodământ

corespunzător, consecinţele ei vor atrage toate formaţiunile politice pe panta ascendentă a

discreditării lor, fără ca vinovăţia să fie a tuturor. Dacă majoritatea factorilor de decizie din

PDL reprezintă o entitate irecuperabilă pentru intrarea în normalitate, ceilalţi parlamentari

ai formaţiunilor din alianţa de guvernământ pot contribui la salvarea ţării, şi a noastră,

printr-un vot dat în acord cu interesele şi voinţa alegătorilor.

Modul în care se va vota moţiunea de cenzură trebuie să reflecte starea de spirit a

majorităţii locuitorilor ţării faţă de un Guvern incapabil şi corupt. Se intuieşte prea bine

care va fi soarta viitoare a celor care nesocotesc voinţa poporului. Acesta nu se va lăsa

cumpărat la nesfârşit. El nu va permite ca unii să se vândă şi să voteze altfel decât au vrut

alegătorii lor.

Ce se va alege de partidul care nesocoteşte hotărârile Curţii Constituţionale şi

intenţionează să-şi asume Legea educaţiei fără dezbaterea acestei legi şi a amendamentelor

acceptate de comisia de specialitate a Senatului interesează prea puţin. În fond, îl priveşte,

până la un punct, doar pe el. Dar mă gândesc cum va fi tratată clasa politică de cele peste

200 000 de cadre didactice după ce acestea vor suporta consecinţele Legii educaţiei,

deoarece ele ştiu că a avea un drept înseamnă a avea şi o responsabilitate. Or, dacă constată

că aceasta nu se manifestă decât ca o promisiune în campania electorală, în cel mai bun caz

va întoarce spatele politicului sau va căuta altă formă de responsabilizare.

Ce se va întâmpla cu milioanele de pensionari dacă dezbaterea din nou a Legii

pensiilor în Parlament se va reduce la un articol al ei, aşa cum a recomandat Preşedintele

României? Care parte a creierului nostru va fi mai afectată? Cea răspunzătoare de frică sau

cea care gestionează compasiunea faţă de înaintaşii noştri? Cu siguranţă că ei, pensionarii,

vor fi foarte atenţi dacă vor mai merge la vot.

Toate aceste trei acte normative oferă trei ocazii pentru ca fiecare parlamentar

român să-şi poată manifesta maturitatea politică, să arate tuturor că responsabilitatea cu

care a fost împuternicit de alegători a fost, în cazul în care s-a întâmplat acest lucru, doar

pentru moment pierdută, că fiecare din ei pune, în momentele cruciale, mai presus

interesele ţării decât cele ale partidului ajuns într-o situaţie mai mult decât delicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Declaraţia politică se intitulează „PDL – încă o pată neagră pe instituţia

Parlamentului”.

- 55 -

Stimaţi colegi,

Dacă n-ar fi trist, ar fi incredibil de amuzant. Dacă n-ar afecta dramatic milioane de

români, toţi s-ar tăvăli pe jos de râs. Dacă nu şi-ar bate joc în asemenea chip de ţara asta,

deputaţii PDL ar apărea în bancuri mai ceva ca Bulă. Pentru că, da, despre ei vorbim de

marţea trecută încoace, încercând să pricepem – care-om mai avea răbdare – ce e în capul

acestor oameni.

De câte ori se face un studiu sociologic, Parlamentul are locul lui rezervat în coada

listei privind încrederea românilor în instituţiile statului. Ultimul sau penultimul. Pe

sistemul „toţi o apă şi-un pământ”, parlamentarii sunt chiulangii, puturoşi, corupţi, hoţi şi

habar n-au de ce ocupă locurile pe care le ocupă. Şi de fiecare dată ne revoltăm, strigând că

nu toţi deputaţii sau senatorii sunt chiulangii, nu toţi sunt puturoşi, hoţi şi aşa mai departe.

Lucru perfect adevărat, de altfel. Numai că ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Camera

Deputaţilor e pe cale să măture pe jos cu toate argumentele de bun-simţ invocate.

Pentru că, stimaţi colegi, să privim lucrurile realist: e dificil să-i convingi pe români

că Parlamentul le apără interesele, când 5,7 milioane dintre ei au fost furaţi în cel mai

ruşinos mod cu putinţă de către Roberta Anastase, Sever Voinescu şi compania. E dificil

să-i convingi că Parlamentul e garantul respectării democraţiei, când nu se respectă nici

aritmetica. E dificil să-i convingi că Parlamentul legiferează în interesul lor, când peste legi

vitale se trece cu buldozerul asumării răspunderii, chit că procedura fusese declarată

neconstituţională cu un an înainte. În fine, e dificil să-i convingi pe români că parlamentarii

au habar de ce sunt puşi acolo, când te faci de râs în asemenea hal cum s-au făcut deputaţii

Partidului Democrat Liberal în ultimele zile.

Nu credeam că se poate ajunge atât de jos. Să votezi ca-n turmă, fără să te uiţi

măcar o secundă pe actul normativ pe care îl votezi… Şi n-au fost doi-trei buimaci

neatenţi, ci 115. 115, incluzându-i aici pe celebrii miniştri Ialomiţianu şi Botiş sau pe şi

mai celebra Elena Udrea. Vă daţi seama cam câte pricep aceste personaje din ce se discută

la Guvern sau în Parlament? 115 parlamentari care au votat nişte legi extrem de utile

pentru milioane de români, pentru ca apoi să iasă care cum mai repede la înaintare şi să-şi

anuleze gestul. Ceva mai cinic de atât nu există. Cât de josnic trebuie să fii ca să umileşti la

modul ăsta o ţară întreagă? O dată în viaţa lor au votat şi pedeliştii ceva util pentru români

şi aia a fost o eroare. Ca să-l citez pe un distins coleg, ăsta e paradoxul moral al PDL: să nu

poţi face bine decât din greşeală.

Stimaţi colegi,

Eu cred că ţine de fiecare dintre noi să ne justificăm prezenţa pe scaunele de

senatori sau deputaţi. Pentru că eu şi foarte mulţi dintre dumneavoastră nu dorim să fim

- 56 -

asociaţi „ştampilelor” puse parlamentarilor în urma unor episoade ruşinoase cum este

furtul pe Legea pensiilor sau invocarea erorii într-un vot pe două legi extrem de utile. Eu

nu sunt nici chiulangiu, nici puturos, nici hoţ şi ştiu exact ce votez atunci când votez. Prin

urmare, acţiunile parlamentarilor PDL din ultima perioadă nu pot decât să mă jignească pe

mine şi sutele de colegi care-şi fac treaba cu seriozitate în Senat sau în Camera Deputaţilor.

Şi din cauza unor asemenea episoade, Parlamentul va ocupa şi la următorul studiu

sociologic unul din locurile codaşe în topul încrederii românilor. Cel mai probabil, ultimul.

Câtă vreme pedelişti şi uneperişti vor da tonul în cele două Camere şi vor hotărî de capul

lor care lege e bună şi care nu, situaţia va rămâne neschimbată. Să sperăm totuşi că nu

suntem atât de blestemaţi şi putem salva ce mai e de salvat. Poimâine, primul pas.

Vă mulţumesc.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Declaraţia politică este intitulată „Acei roboţi cu integratele defectate”.


Aş vrea să vă atrag atenţia că asistăm în aceste zile la o situaţie fără precedent în

istoria postrevoluţionară a Parlamentului României. După ce a măcelărit veniturile

populaţiei, aducând la limita supravieţuirii categorii întregi de oameni, după ce a reuşit să

provoace închiderea a zeci de mii de firme prin măsurile aberante pe care le-a luat, după ce

a minţit şi a păcălit într-un mod nemaiîntâlnit, actuala putere portocalie a reuşit să lovească

în credibilitatea Parlamentului mai rău decât a făcut-o orice alt partid politic până acum.

Aşa cum probabil intuiţi, mă refer aici la mult discutatul vot pe care l-au dat

reprezentanţii puterii săptămâna trecută în Camera Deputaţilor. Niciodată nu s-a mai

întâmplat ca un întreg grup parlamentar să voteze greşit. Această întâmplare ne arată că,

aşa cum spunea chiar preşedintele de şedinţă din acea zi, ei votează ca la Marea Adunare

Naţională. Nu contează părerile şi convingerile lor, nu contează interesul alegătorilor care

i-au votat şi i-au trimis acolo, nu contează cât rău şi câtă suferinţă pot provoca legile pe

care le adoptă. Dacă ordinul şefului e să voteze, votează! Fără analiză, fără

responsabilitate, doar după cum se ridică degetul.

Ar fi hazliu dacă nu ar fi de plâns şi faptul că degetul ridicat a fost interpretat de

unii parlamentari de la putere ca vot „împotrivă”, iar de alţii ca vot „pentru”, adică

defecţiuni pe toată linia.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aceşti „degetari” ne-au arătat clar că sunt doar un „grup” bine dresat şi instruit.

Toate acele fraze frumoase despre democraţie, libertate de exprimare, responsabilizarea

parlamentarilor prin votul uninominal ţin doar până la ridicarea degetului. În acel moment,

reflexul pavlovian se declanşează şi interesul cetăţeanului este uitat.

- 57 -

În aceste condiţii, vă întreb, stimaţi colegi: ce legitimitate şi credibilitate mai poate

avea o asemenea putere? Ce încredere mai pot avea alegătorii că vor fi reprezentaţi corect de

aceşti colegi care s-au comportat ca nişte „roboţi cu integratele defectate” şi care votează de

fapt la comanda unui deget, şi nu conform dorinţelor şi intereselor celor care i-au trimis în

Parlament?

De aceea, vă spun din nou, doamnelor şi domnilor senatori, că avem obligaţia să-i

apărăm pe cei mulţi votând moţiunea de cenzură depusă deja în Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică este intitulată „Osteoporoza, o maladie tăcută, dar periculoasă”.

Ziua Internaţională a Osteoporozei, marcată în fiecare an la 20 octombrie, a fost

instituită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Cu această ocazie, medici şi

organizaţii din întreaga lume îşi propun să atragă viguros atenţia asupra acestei maladii din

ce în ce mai răspândite, care afectează grav sănătatea şi calitatea vieţii a zeci de milioane

de oameni în întreaga lume.

De-a lungul timpului, oasele noastre suferă transformări ce ne predispun la dureri

articulare şi fracturi, transformări cauzate în principal ca urmare a demineralizării oaselor.

În timp, această demineralizare a oaselor duce la apariţia osteoporozei.

Osteoporoza este boala oaselor fragile, care debutează treptat, de la o uşoară

încovoiere a spatelui, până la apariţia unor complicaţii invalidante precum fractura de col

femural. Riscul de fractură creşte pe măsură ce oasele devin din ce în ce mai poroase şi mai

fragile. Boala se instalează ,,silenţios”, fără simptome şi este progresivă. Simptomele sunt

vagi şi constau în dureri de spate, scădere în înălţime şi modificări posturale ale coloanei

vertebrale şi fracturi. Aspectul cel mai nefericit al pierderii osoase ce survine în

osteoporoză este că, o dată ce s-a pierdut, reţeaua structurală a osului nu mai poate fi

refăcută. Din cauza ireversibilităţii acestui proces, strategiile cele mai eficiente pentru

tratarea osteoporozei trebuie să se concentreze asupra menţinerii masei osoase existente şi

a diminuării factorilor ce cresc probabilitatea traumatismelor ce pot duce la fracturi.

Osteoporoza e influenţată de soliditatea structurii osoase obţinute în primele decade

de viaţă şi depinde de factori hormonali (estrogenul şi testosteronul favorizează

construcţia osoasă şi scăderea lor după menopauză amplifică riscul de boală pentru ambele

sexe). Alţi factori de risc sunt: înaintarea în vârstă, moştenirea genetică (prezenţa de cazuri

în familie), aportul insuficient de calciu şi de vitamina D, fumatul, alcoolismul,

sedentarismul (exerciţiul fizic solicită osul şi favorizează construcţia osoasă, întărind

coloana vertebrală şi şoldurile).

- 58 -

Principalele modalităţi de prevenire şi control al osteoporozei: depistarea precoce,

adoptarea unui stil de viaţă sănătos, respectarea tratamentului conform recomandărilor

medicului.

Potrivit statisticilor, osteoporoza este a doua boală ca incidenţă în lume, imediat

după bolile cardiovasculare. Se estimează că peste 200 de milioane de oameni din întreaga

lume sunt afectaţi de osteoporoză, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Conform Fundaţiei Internaţionale a Osteoporozei, una din trei femei şi unu din cinci

bărbaţi cu vârsta peste 50 de ani vor suferi fracturi osteoporotice. După 65-70 de ani,

aproximativ un bărbat din cinci face osteoporoză. Boala poate să apară pe fondul unor

probleme medicale şi al unui stil de viaţă sedentar.

În prezent, în România aproximativ 3 milioane de persoane au risc de osteoporoză,

dintre care un milion prezintă risc de fractură osteoporotică. Îngrijorător este faptul că doar

430 000 de persoane sunt diagnosticate cu osteoporoză, dintre care numai 128 000 respectă

tratamentul recomandat.

Vestea bună este că osteoporoza poate fi diagnosticată simplu, rapid şi nedureros în

timp util şi că poate fi prevenită şi tratată. Osteoporoza trebuie să fie corect diagnosticată

înainte de aplicarea unui tratament adecvat. Doar prin procedeul numit osteodensitometrie,

efectuat la şold şi coloana lombară, se poate observa dacă osteoporoza s-a instalat deja. E

bine ca boala să fie tratată înaintea primelor fracturi osteoporotice, deoarece o primă

fractură va iniţia apariţia altora. Reconstruirea structurii unui os care a fost afectat de

osteoporoză este destul de dificilă, de aceea cel mai bine este să se prevină boala.

Diagnosticată la timp, boala poate fi ţinută sub control cu un aport suplimentar de calciu şi

vitamina D, la care se adaugă exerciţii fizice şi un regim alimentar bogat în minerale.

În lipsa unei depistări precoce, boala evoluează timp îndelungat silenţios, fără

semne clinice, debutând prin apariţia complicaţiilor: fracturi asociate cu dureri cronice,

diformităţi şi impotenţă funcţională (anchilozări).

Ziua Internaţională a Osteoporozei oferă o ocazie importantă de a informa şi educa

publicul larg şi responsabilii de politici sanitare despre prevenţia unei boli care încă suferă

de o conştientizare în general redusă.

Importanţa diagnosticării precoce a osteoporozei de către medicul de familie şi

trimiterea către medicul specialist constituie esenţa pentru combaterea acestei boli.

Domnul Florin Constantinescu:

Declaraţia politică se intitulează „Accesul la dosarele privatizărilor este mai mult

decât necesar”.

Stimaţi colegi,

- 59 -

Accesul la dosarele privatizărilor este mai mult decât necesar. Parlamentarii au

nevoie de informaţii complete în ceea ce priveşte domeniul privatizării şi clauzele din

contractele de privatizare pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii

Guvernului în domeniul privatizării, dar şi pentru a elabora noi acte legislative care

reglementează domeniul privatizării.

Săptămâna trecută în Senat s-a adoptat o propunere legislativă privind accesul

parlamentarilor la documentele privatizărilor. Conform acestei propuneri, preşedinţii

Camerei Deputaţilor, Senatului sau ai comisiilor pot solicita informaţii şi documente

referitoare la privatizări. Revine în obligaţia Guvernului şi a celorlalte organe ale

administraţiei publice să prezinte, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, la

solicitarea scrisă a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Senatului sau al unei comisii

parlamentare, în termen de cinci zile, informaţii şi documente referitoare la privatizare,

urmând ca pentru aceste informaţii şi documente să se asigure securitatea transportului,

necopierea şi păstrarea secretului acestora.

Ştim cu toţii că documentele de privatizare, prin care înţelegem documente

elaborate cu ocazia derulării procedurilor de privatizare, inclusiv cele ulterioare

privatizării, sunt foarte importante pentru societăţile privatizate sau în curs de privatizare.

Importante sunt şi pentru economie, în ansamblul ei, şi pentru muncitorii acelei societăţi.

Privatizarea societăţilor comerciale, proces care a debutat în anul 1990, prin

adoptarea Legii nr. 15/1990, continuă şi astăzi – aş spune – dacă a mai rămas ceva de

privatizat în această ţară, vreo societate care să nu aibă datorii.

De cele mai multe ori privatizările s-au făcut fraudulos, la limita legii sau sub

presiunea achitării datoriilor faţă de stat. Am asistat cu regret, neputincioşi, la satisfacerea

unor interese personale în detrimentul comunităţilor şi al angajaţilor. Nu mică ne-a fost

mirarea când, după o privatizare, am putut constata falimentul societăţii şi intrarea în şomaj

a zeci, sute, mii de angajaţi. Mai mult, fabrica sau societatea respectivă a fost demolată,

vândută la fier vechi. Ceea ce înseamnă că obiectul privatizării nu şi-a atins ţinta.

Societatea respectivă nu a prosperat, plata datoriilor s-a realizat din vânzarea fierului vechi,

iar pe locul respectiv s-au construit birouri sau blocuri.

Nu vreau să nominalizez în acest moment eşecul lamentabil al multor procese de

privatizare. Trag un semnal de alarmă cu privire la necesitatea unei astfel de iniţiative. În

acelaşi timp, afirm cu tărie că ceea ce am votat în Senat trebuie respectat de toate organele

administraţiei centrale şi locale.


- 60 -

Am văzut cum s-a procedat în cazul multor procese de privatizare, cum ar fi

„Electrica” Sud, „Petrom”, „Sidex” Galaţi, „Alro” Slatina şi exemplele ar putea continua.

Eu ştiu că Guvernul nu a fost de acord cu această iniţiativă. Dar Guvernul trebuie

acum să respecte decizia Senatului. Mai ştiu că întocmirea documentaţiei pentru acces la

unele dosare de privatizare va dura un timp. Destul va dura şi până vom reuşi să elaborăm

alte acte pentru a repara ce au stricat alţii sau, cum se zice în popor, „să dregem busuiocul”.

Vă spun foarte sincer şi cu această ocazie îmi anunţ şi intenţia: ceea ce mă

interesează pe mine în acest moment sunt societăţile privatizate sau în curs de privatizare

din judeţul Iaşi. În primul rând, este vorba despre „Nectar” S.A., „Scudas” S.A.,

„Integrata” S.A. Paşcani. Dar nu neg faptul că mă interesează şi Combinatul de fibre

sintetice „Moldoplast” S.A. Iaşi, „Fortus” S.A., S.C. „Mittal Steel” S.A. Iaşi sau

„Nicolina” S.A. Iaşi.

În toate aceste cazuri de privatizare plec de la prezumţia de nevinovăţie a statului.

Pentru că aşa este firesc. Însă pot să vă spun că privatizările de la „Nectar” şi „Scudas” au

lăsat în urmă sute de oameni fără loc de muncă. În mod normal, statul trebuie să ajute

societăţile aflate la ananghie şi să pornească un proces de reconversie profesională pentru

oamenii care intră în şomaj. Ţin să vă anunţ că pe nimeni nu a interesat acest lucru.

Dimpotrivă, procesele de privatizare despre care vă vorbesc s-au realizat fără lipsă de

transparenţă, într-un mod cu totul iresponsabil.

Sper ca accesul la dosarele privatizărilor să reducă numărul semnelor de întrebare

pe care le avem în legătură cu multe procese de privatizare. În calitate de senator al

judeţului Iaşi, nu pot sta cu mâinile în sân, nu pot fi indiferent la multitudinea de probleme

cu care se confruntă ieşenii şi societăţile comerciale din Iaşi. Vânătorii de interese şi cei

care au înşelat statul trebuie să fie traşi la răspundere!

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Mutu:

Declaraţia politică este intitulată „Moţiunea de cenzură sau despre incoerenţa

instituţională de pe Dâmboviţa”.


Stimaţi colegi,

Această sesiune parlamentară a debutat sub semnul unei moţiuni de cenzură. Altfel

spus, începând cu luna septembrie, atunci când s-a invocat Parlamentul, nu s-a discutat nici

de priorităţi legislative, nici de asumarea răspunderii pe Legea educaţiei, ci cu precădere de

momentul pe care opoziţia îl va găsi oportun pentru depunerea moţiunii de cenzură.

- 61 -

În condiţiile în care inclusiv cursurile de drept constituţional care spun că până

acum niciun guvern nu a fost doborât de o moţiune de cenzură sunt depăşite, miza apare ca

fiind una reală, cu atât mai mult cu cât la ultima moţiune de cenzură au lipsit doar câteva

voturi pentru ca istoria de acum un an să se repete.

Miza nu este neapărat căderea Guvernului actual, cât, mai degrabă, necesitatea

înlocuirii acestui Executiv cu unul mai competent, ale cărui principii înscrise în programul

de guvernare să fie baza de la care pornesc politicile publice, şi nu doar idei asumate a

căror neaplicare le videază de conţinut. Aşadar depunerea moţiunii apare ca unică soluţie.

Evident că fiecare partid politic parlamentar din cadrul opoziţiei şi-a făcut o

strategie, a venit pentru prima dată în ultimii 20 de ani cu programe alternative de

guvernare serioase, a susţinut un set de măsuri definitorii în eventualitatea preluării actului

de guvernare, s-au creat cabinete din umbră care, deşi sunt specifice unui sistem bipartizan,

au dat dovada faptului că inclusiv pe palierul ministerial există soluţii. Cu alte cuvinte, a

existat o reală preocupare.

În schimb, reacţia puterii, asumată de cele trei partide din arcul guvernamental, este

una infantilă, deoarece aceştia au decis fără doar şi poate că, deşi parlamentarii vor fi în

sală, nu îşi vor exprima un punct de vedere asupra moţiunii.

În orice democraţie consolidată sau în orice regim politic care evoluează către o

democraţie, momentul unei moţiuni de cenzură este esenţial şi este tratat ca atare. Însă în

România dăm o dată în plus dovadă de indiferenţă faţă de mecanismele fondatoare ale unui

regim deschis, în care existenţa posibilităţii alternanţei la putere este reală, şi nu doar

înscrisă în Constituţie.

Practic, ceea ce părea atât de firesc, şi anume că orice parlamentar are în momentele

cheie, în calitate de reprezentant al naţiunii, dreptul de a-şi exercita dreptul de vot ca un

simbol al exprimării unei libere conştiinţe, este anulat, în fapt, de cei care alcătuiesc

actuala guvernare, dar şi de cei care o susţin.

Stimaţi colegi,

Deşi bagatelizăm aceste aspecte, deşi le trecem uşor cu vederea, raportul de forţe

existent la ora actuală între Parlament şi Guvern a condus treptat la anularea principalelor

funcţii pe care le are în esenţa sa orice for legislativ, în dauna Executivului.

Dacă până acum ponderea actelor emise de Guvern în numărul total al propunerilor

adoptate de Parlament era un indicator clar al creşterii gradului de dependenţă dintre cele

două instituţii, acum, prin asemenea gesturi, reducem şi funcţia de control asupra

Executivului la un simplu concept. Cu alte cuvinte, dacă în cazul legiferării rolurile au fost

- 62 -

oarecum inversate, în cazul controlului Guvernului de către Parlament, acesta a fost

puternic deteriorat prin împiedicarea parlamentarilor să îşi exprime punctul de vedere.

Ceea ce frapează cel mai mult este logica prin care sunt explicate aceste demersuri.

Înţelegerea lor este esenţială, pentru că, nu-i aşa, ne oferă o imagine mai bună în încercarea

noastră de a ne edifica asupra motivaţiei pentru care au fost decise. Aşadar preşedintele

Camerei Deputaţilor spune, nici mai mult, nici mai puţin, că parlamentarii puterii nu

trebuie neapărat să voteze, pentru că o moţiune de cenzură este doar capacitatea opoziţiei

de a aduna numărul necesar de voturi pentru căderea Guvernului.

Urmând această logică, singura întrebare care îmi vine în minte este următoarea:

trecerea unor legi în Camera Deputaţilor, ştiu şi eu, precum Legea pensiilor, lege susţinută

de Guvern şi implicit de parlamentarii puterii, nu era tot despre strângerea numărului de

votanţi necesari pentru adoptare, şi nu despre imaginarea că numărul voturilor este mai

mare ca cel al participanţilor?

Ce s-ar întâmpla de data aceasta dacă cel care conduce şedinţa Camerelor reunite, şi

anume preşedintele Senatului, reprezentant al opoziţiei, ar spune că moţiunea de cenzură a

fost votată de un număr de cel puţin 236 de parlamentari?

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Voiculescu:

Declaraţia politică este intitulată „Arieratele au devenit o formă de sabotaj

macroeconomic”.

Statul român datorează aproximativ două miliarde de euro firmelor private. În mod

evident, o asemenea datorie creează un acut blocaj economic, reduce la zero încrederea în

eficienţa şi responsabilitatea instituţiilor publice şi descurajează disciplina la plată.

De facto, statul român penalizează agenţii economici corecţi, care îşi achită la

termen obligaţiile financiare, şi legitimează, prin propriul exemplu, evaziunea şi economia

subterană. Prin durată şi volum, arieratele au devenit o formă de sabotaj macroeconomic.

În aceste condiţii, consider că se impune o reacţie civică şi politică solidară pentru a

determina Guvernul şi instituţiile publice din subordine să-şi respecte la timp obligaţiile de

plată.

În acest sens, propun tuturor firmelor din România faţă de care statul a acumulat

întârzieri la plată mai mari de 30 de zile să trimită la cabinetul meu (Telefon:

021.460.20.68; Fax: 021.460.05.76; E-mail: [email protected]), până la data de 15

noiembrie 2010, o prezentare a sumelor pe care le au de primit de la statul român şi durata

acestor restanţe.

- 63 -

Totodată, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, responsabil pentru relaţia cu

sindicatele şi patronatele, voi sesiza oficial pe Preşedintele României, prim-ministru şi

ministrul finanţelor publice în legătură cu necesitatea achitării urgente a datoriilor statului

către agenţii economici privaţi, solicitându-le un angajament ferm de plată.

În ipoteza în care instituţiile publice sesizate nu vor răspunde pozitiv solicitărilor

noastre, ne vom continua demersurile cu o acţiune comună în justiţie.

De bunăvoie sau obligat, statul român trebuie să înceapă să-şi plătească datoriile.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:



Acum 70 de ani şi mai bine, în şedinţa Senatului României din 15 martie 1940, în

tragicul context internaţional marcat, din toamna anului precedent, de declanşarea celui de-al

Doilea Război Mondial, generalul Ion Popovici (din 1927, reprezentant al Armatei în Camera

superioară a Parlamentului) pronunţa un discurs cu privire la situaţia din acel moment, foarte

tensionat, a Oştirii Naţionale, exerciţiu oratoric din care am reţinut, pentru frumuseţea

exprimării, dar şi pentru adevărul intrinsec din vorbele ilustrului nostru predecesor, următoarea

definiţie: „oştirea, această pavăză a păcii, această pavăză a apărării permanente a ţării, această

chezăşie supremă pentru independenţa şi integritatea fruntariilor (…), acest instrument special,

anume creat pentru apărarea şi păstrarea patrimoniului naţional”.

Desigur, vremurile s-au schimbat radical faţă de clipa acelui discurs, iar România

de azi, a noastră, nu mai este de mult timp cea a onorabilului general-senator care a spus

acele cuvinte de la tribuna Senatului. În schimb, şi sper că veţi fi de acord cu opinia mea,

caracterizarea făcută acestei instituţii naţionale fundamentale a statului nostru – Oştirea –

rămâne perfect valabilă şi ea merită a fi adusă în atenţia generală tocmai astăzi, de Ziua

Armatei, 25 octombrie.

În paranteză fie spus, reamintesc că la această dată celebrăm o faptă de arme de

neuitat din istoria neamului, anume momentul eliberări oraşelor Carei şi Satu Mare,

operaţiune militară care a desăvârşit eliberarea întregului teritoriu transilvan ce fusese

anexat silnic de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, impus

României de Germania nazistă şi Italia fascistă. Printr-o fericită coincidenţă, evenimentul

din 25 octombrie 1944 a avut loc de ziua de naştere a Regelui Mihai I, suveranul de atunci

al ţării şi, constituţional, capul Oştirii.


Timpul limitat pe care îl am la dispoziţie nu-mi îngăduie să zăbovesc, nici măcar în

treacăt, asupra paginilor de istorie naţională scrise prin jertfa oştenilor noştri. Nu pot însă

- 64 -

să nu remarc faptul că, după constituirea României moderne, la 1859, independenţa noastră

de stat (1877-1878) şi întregirea naţională (1916-1918) s-au făcut şi cu sau în primul rând

cu sângele ostaşilor români, din toate provinciile istorice, ostaşi al căror sacrificiu avea să

se repete şi în alte împrejurări dramatice pe care ţara şi continentul au fost nevoite să le

traverseze la mijlocul secolului al XX-lea. Amintirea, plină de profundă şi de pioasă

recunoştinţă, a acestor eroi, cunoscuţi sau necunoscuţi, de la simpli soldaţi şi până la

generali şi mareşali, va dăinui cât neamul românesc. Totul este ca generaţiile de azi şi cele

ce vor urma să fie la înălţimea acelora care, pentru împlinirea idealurilor naţionale, au făcut

fără ezitare suprema jertfă pe altarul patriei.

Astăzi, cu o Românie membră a NATO (din 2004) şi a Uniunii Europene (din

2007), Armata Româna este într-un intens proces de transformare şi modernizare. Forţele

Terestre, Forţele Aeriene şi Forţele Navale Române, aflate sub comanda Statului Major

General, direct subordonat Ministerului Apărării Naţionale, sunt, mai mult sau mai puţin,

în pas cu vremurile (mă gândesc aici la înzestrare şi planificare, nu în ultimă instanţă la

condiţiile de viaţă cotidiană ale acelor aproximativ 100 000 de militari care formează noua

Armată Română, de profesionişti aflaţi în serviciu sub stindardul naţional). În acord cu

aliaţii noştri, trupe române sunt azi în Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Irak şi Afganistan şi

ele îşi fac datoria cu prisosinţă, loiale şi devotate cauzei pentru care luptă, nu de puţine ori

jertfind vieţi pe care nu le putem regreta îndeajuns.

Stimaţi colegi,

Cred că este superfluu să aduc acum în discuţie răspunderea noastră, a politicienilor

şi a parlamentarilor de la putere sau din opoziţie, faţă de această instituţie de căpătâi a

statului român, pe care o sărbătorim astăzi. Cred însă cu şi mai mare convingere că toţi,

cetăţeni, politicieni şi parlamentari ai acestei ţări, avem obligaţia de a ne pleca frunţile în

faţa Tricolorului, pe care Armata Româna l-a servit, îl serveşte şi îl va servi cu o devoţiune

ce poate fi un exemplu nepreţuit în existenţa unei naţiuni, naţiune care, apreciindu-şi cum

se cuvine trecutul, are capacitatea de a-şi construi în demnitate viitorul.

Din partea Partidului Naţional Liberal, a Grupului său senatorial şi a mea personal,

urez întregii Armate Române, în ceas aniversar: „La mulţi ani!”

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică este intitulată „Guvernul fără voturi”.

Stimaţi colegi,

În aşteptarea moţiunii de cenzură, subiectul zilei pe agenda publică, s-au făcut şi s-

au desfăcut planuri, s-au gândit strategii şi s-a pregătit terenul confruntărilor. Dacă mi se

- 65 -

pare firească contracararea argumentelor pe care noi, opoziţia, le-am adus în moţiune, nu la

fel găsesc planul reprezentanţilor puterii de a nu vota miercuri, 26 octombrie.

Înţeleg că fac tot posibilul pentru a-şi asigura poziţia şi a-şi securiza „jucătorii”, dar

în cazul în care moţiunea nu trece, Guvernul lui Emil Boc va fi acel guvern fără niciun vot

„pentru”. Această situaţie va fi o continuare firească a lipsei sprijinului public, confirmat

de sondajele de opinie. Majoritatea românilor s-a exprimat împotriva acestui Guvern.

Direcţia în care merge ţara este considerată greşită şi de aceea în timpul protestelor se cer

demisii.

Ce primim în schimb? Planuri şi strategii de menţinere a oamenilor partidului în

funcţii. Doar acest lucru contează: puterea cu orice preţ. Acum va fi cu preţul demnităţii

Cabinetului Boc, care acceptă să stea la putere fără niciun vot obţinut în Parlament în

favoarea lui, repet, în cazul în care moţiunea de cenzură nu va trece. Este evident jocul

politic practicat, dar este de neînţeles încăpăţânarea cu care puterea vrea să ne dovedească

faptul că lucrează împotriva cetăţenilor, împotriva celor care i-au ales.

S-au întrebat mulţi de ce moţiunea se numeşte „populară”. Tocmai pentru că asta

exprimă: voinţa românilor, preaplinul lor de resentimente faţă de sfidarea reprezentanţilor

puterii, dorinţa lor de a scăpa de guvernanţii care i-au abandonat în favoarea propriilor

interese, i-au pierdut printre propriile griji şi afaceri.

Aşa că nu mă surprinde faptul că s-au anunţat mitinguri în ziua moţiunii, că

oamenii vor să ne fie alături. Mă scandalizează, în schimb, ideea Elenei Udrea de a opri

protestele. Mai nou nu mai avem nici dreptul la manifestări, la a ne exprima nemulţumirea?

Eu cred că trăim încă în România, nu în ţara lui Băsescu şi a partidului său, pe care trebuie

să-l lăudăm cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Popa:

Declaraţia politică se intitulează „Şantajul, una dintre armele preferate de putere”.

De la vorbă la faptă este drum lung şi asta ne-o dovedesc zilnic reprezentanţii

puterii. Am tot auzit în ultima vreme declaraţii care mai de care mai curajoase legate de

moţiune. Toţi au spus că nu au emoţii şi că nu-şi fac probleme. Dar permiteţi-mi să nu cred

aşa ceva din moment ce s-a pregătit un şantaj atât de evident la adresa UDMR. Mă refer la

textul Legii educaţiei, pe care Emil Boc îşi asumă răspunderea pe data de 28 octombrie,

care va fi definitivat miercuri după-amiază, după votarea moţiunii de cenzură.

De ce nu îl definitivează astăzi? De ce nu mâine, aşa cum şi-au propus iniţial? Este

evident că se urmăreşte sprijinul politic acordat în schimbul unor amendamente la lege,

favorabile UDMR.

- 66 -

Da, aici am ajuns: să fim conduşi de un grup şantajist şi arivist, care a luat-o serios

în jos pe toboganul sondajelor de opinie, dar care nu ţine cont decât de propriile scopuri şi

interese. Cu un Guvern de maximum 10% susţinere publică, un preşedinte sub 15% şi un

partid politic la fel de prost clasat, România îşi trăieşte zilele în sărăcie, haos şi paradox.

De ce paradox? Pentru că, în ciuda crizei şi a mult clamatei lipse de bani, guvernanţii se

plimbă cu avioanele instituţiilor pe bani grei, în ţară şi în străinătate, îşi trimit delegaţii

numeroase în America, spre exemplu, pe sute de mii de euro… şi, în general, trăiesc

regeşte pe spinarea celor care îşi prind în piept fluturaşii de salariu şi mărşăluiesc în faţa

sediilor de partid sau ale Guvernului şi Preşedinţiei.

Ei, dar pentru a-şi păstra aceste privilegii, partidul preşedintelui-jucător trebuie să

şantajeze, să promită, să mintă, totul în numele „interesului naţional”. Nu văd acest interes

în afacerile de familie ale liderilor partidului sau în zecile de cazuri în care primarii PDL au

fost favorizaţi la împărţirea banilor de la buget sau în atribuirea de contracte pe bani

publici… şi câte alte exemple. Pentru toate acestea şi pentru multe altele, Emil Boc trebuie

să plece de la Palatul Victoria!

Mulţumesc.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declaraţia politică se intitulează „Guvernul Boc este «Mr. Bean – o comedie

dezastru»!”.

Urmărind cu atenţie tot ce întreprinde Cabinetul Boc în ultimele luni de guvernare,

am făcut fără să vreau paralela cu un film interesant, o comedie care îl are ca protagonist

pe celebrul actor britanic Rowan Atkinson, cunoscut publicului ca Mr. Bean.

Dacă nu aţi văzut filmul, să vă spun pe scurt despre ce este vorba: un englez de la

un muzeu britanic, fiind un angajat cam somnoros, este trimis de conducere, ca să se scape

de el, la o expoziţie obscură dintr-un mărunt oraş american. Acolo trebuia să fie expus un

tablou de valoare.

Personajul dandana tuşeşte din greşeală pe pânza respectivă şi apoi se chinuieşte să

repare micile deficienţe ale tabloului. Dar cu cât intenţia lui pare a fi una bună, cu atât din

rău în mai rău se strică tabloul, iar în final pur şi simplu personajul distruge tabloul

definitiv.

Cam asta este şi povestea Guvernului Boc & Company. Intenţiile lor poate că au

fost onorabile, nu ştim asta, dar ce au făcut zi de zi a semănat perfect cu ce a făcut

personajul din filmul descris. Încercând să scoată România din criză, prin fiecare gest făcut

au redimensionat criza, în loc să ne ridice, ne-au coborât, în loc să trăim bine, trăim prost,

în loc să muncim în România, fugim din ţară.

- 67 -

Peste tot pe lângă noi, statele au ieşit din criza economică, noi suntem chiar în

prăpastie!

Guvernul dandana ia hotărâri contradictorii şi ciudate pe bandă rulantă şi merge din

rău în mai rău, stricând tot.

Fisurile, începute prin declaraţiile băsesciene din acea zi neagră de 6 iunie, sunt

acum gropi adânci în economia României.

Filmul de care vorbeam este doar o comedie, dar la noi „Guvernul Mr. Bean” încă

ne conduce. Doamne fereşte de eternizarea lui! Vor rămâne singurii care să stingă lumina

dintr-o ţară pustie.

Râzi şi plângi totodată de isprăvile lui Toader şi ale PDL cu votul pentru TVA. Şi să

nu spui că este „Guvernul Mr. Bean”?

Stau şi mă întreb de ce îi afectează o măsură activă economică. Până la urmă

diminuarea TVA nu are efecte imediate, dar în timp, stimaţi colegi portocalii, oare nu creşte

puterea de cumpărare a românilor, oare nu se dă un impuls producţiei? La PDL, aşa-zis

partid „liberal”, nu există economişti care să înţeleagă ce este o măsură activă?

Guvernul Boc ori seamănă cu Mr. Bean, ori cu acel croitor care încearcă să egalizeze

mânecile cămăşii şi taie când dintr-o parte, când dintr-alta, niciodată nimerind măsura justă.

Tot tăind mânecile de la cămaşă, o să ajungem să facem din România un tricou.

Nu v-am spus cum se termină pelicula cu Mr. Bean. Personajul dandana, după ce

desfigurează tabloul, desenează un chip urât, cu un nas lung gen Pinocchio, iar în locul

originalului aduce un banal poster.

Dacă vom sta cu mâinile în sân şi nu vom schimba guvernarea portocalie, aici vom

ajunge şi noi, în locul unui tablou original să vedem chipul de Pinocchio al lui Boc &

Company, iar România să ajungă doar un afiş pe scena Europei, o hârtie fără valoare.

Guvernul Boc nu este doar un „Mr. Bean – comedie dezastru”, este, din păcate, o

guvernare dezastru!

Domnul Sorin-Serioja Chivu:

Declaraţia politică este intitulată „Cinste eroilor de ieri, de azi şi de mâine ai

României!”.

Motto: „El nu era un pregătitor de istorie, ci însăşi garanţia ei.” (Nicolae Iorga,

despre Alexandru Averescu, eroul de la Mărăşeşti)

Stimaţi colegi,


Puţine ţări pe lumea asta se pot mândri cu o istorie ca a noastră. Românii au

cunoscut ceea ce înseamnă lupta. Au cunoscut sacrificiul şi ştiu mai bine ca oricine cum

- 68 -

este să lupţi pentru fiecare petic de pământ al ţării tale. Suntem un popor care s-a născut

din luptă, curaj şi îndrăzneală. Cartea istoriei noastre poartă pentru vecie mărturiile acelor

eroi care şi-au pus patria mai presus de orice.

Sacrificiile nenumărate, strânse în mii de ani, sunt dovada incontestabilă a valorii

noastre. Dacă ar fi ca cineva să-mi ceară doar un cuvânt pentru a-mi caracteriza poporul, aş

spune fără să stau o clipă pe gânduri: „Eroic!”

Acum aproape o sută de ani, cotidianul „Times” scria că „apărarea frontului la

Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de români (…)”. Mi-aş

permite să contrazic puţin şi să spun că astfel de fapte strălucite de arme sunt multe în

istoria poporului nostru. Aşa cum, la 25 octombrie 1944, românii au luptat până la unul

pentru apărarea ţării. Aşa cum în 1877 ne-am putut sărbători independenţa. Aşa cum orice

filă de istorie abundă în faptele de arme ale eroilor noştri.

Cunoscuţi sau nu, permiteţi-mi ca în acest moment de cinstire a lor să-mi exprim

întregul meu respect şi întreaga consideraţie faţă de toţi oamenii Armatei Române, aceia

care au purtat şi poartă asupra lor pecetea neînfricării.

Pentru toţi cei care au scris şi scriu zilnic istoria noastră, ducându-şi lupta cot la cot

cu eroismul: „Cinste vouă!”

*


La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin

împlinirea termenului la data de 21 octombrie 2010, a următoarelor iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2010

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în

vederea restabilirii echilibrului bugetar;


privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996;


pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi

măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie

1989 şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind

reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente;


pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;

- 69 -

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010

privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Aceste iniţiative legislative vor fi transmise Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi

adoptare.

La punctul 3...

(Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.)

Domnule senator Mihăilescu, vă rog.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Am ascultat iarăşi o listă de cinci documente – bănuiesc, importante – care au fost în

dezbaterea Senatului şi cărora noi nu am fost în stare – vorbesc direct – să le dăm o soluţie.

Vorbesc despre acest lucru din martie anul acesta. Avem probleme importante din

punct de vedere al procedurii. Dacă vrem să contăm ca Senat, această... îmi cer scuze

pentru „găselniţa” de adoptare tacită, care s-a extins şi asupra lucrărilor Parlamentului, ne

face aproape inutili. Nu se poate să avem un aparat atât de mare, să avem o chestiune şi noi

să nu fim în stare să finalizăm măcar printr-un vot acest lucru!

Rog Biroul permanent să facă ceva din acest punct de vedere. A mai fost

angajamentul acesta. S-a spus că se va găsi o soluţie între cele două decizii ale Curţii

Constituţionale care împiedică, de foarte multe ori, un vot final cu o finalitate oarecare. Nu

putem să fim simpli spectatori! Avem tot felul de chestiuni importante, dar la capitolul

legislativ, noi trecem prin adoptare tacită cinci ordonanţe? Eu nu-mi aduc aminte, în alte

mandate, să fi fost cinci, de o manieră oarecare, pe toată durata de patru ani. Noi abia am

început sesiunea şi avem cinci.

Vă rog foarte mult, domnule preşedinte, şi săptămâna trecută am avut numai

propuneri legislative pe ordinea de zi. Cu tot respectul, nu ştiu cine face, poate vă gândiţi

în Biroul permanent, că noi nu avem acces nicăieri. Nu asta e problema. Poate trebuie un

comitet al ordinii de zi. Avem sute de propuneri legislative... Una... nu vreau să fac

comentarii, ca să nu existe drept la replică, dar documentele importante, care ar trebui să ne

califice şi pe noi într-un fel, trec prin adoptare tacită!

Vă rog foarte mult! Nu am primit nici acum câţi colegi sunt în comisii de câte două

ori... Şapte dintre noi au fost rezolvaţi, mai sunt puţini, dar nu putem continua în această

manieră. Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

- 70 -

Evident, este un subiect care ne preocupă şi pe noi. Magnitudinea nu este chiar atât

de uriaşă, cum o prezintă colegul nostru, dar este un punct de preocupare pentru noi toţi şi,

evident, acest mesaj îl vom prelua şi îl vom discuta, împreună cu liderii de grup, în

principal, şi cu... Evident, de foarte multe ori, din păcate, şi prezenţa, mai ales când este

vorba de legi organice, creează dificultăţi – iertaţi-mă că o spun –, în principal, arcului

majoritar, pentru că, în cele din urmă, sunt ordonanţe ale Guvernului şi cei care susţin acest

Guvern sunt convins că au primit acest mesaj, aşa cum l-am receptat şi noi.

Vă mulţumesc foarte mult.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea

Protocolului adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, semnat la

Bucureşti la 30 aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României

şi Guvernul Republicii Croaţia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor,

semnat la Zagreb la 8 iunie 1994.

Domnule preşedinte Ghizdeanu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al

Guvernului. Microfonul 9.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză:


Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului

adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, semnat la Bucureşti la

30 aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul

Republicii Croaţia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la

Zagreb la 8 iunie 1994.

Principalele amendamente conţinute în document se referă la: posibilitatea

impunerii de restricţii privind transferurile de capital, astfel încât să nu se aducă prejudicii

interesului Uniunii Europene, introducerea clauzei privind protejarea interesului esenţial de

securitate şi posibilitatea amendării Acordului prin consimţământul reciproc al părţilor

contractante.

Prezentul proiect de act normativ nu are impact asupra bugetului de stat.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele

Guvernului, adoptarea Legii de ratificare a Protocolului adiţional dintre Guvernul

României şi Guvernul Republicii Croaţia. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

- 71 -

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:


Adaug doar că suntem în faţa unui proiect de lege din categoria legilor ordinare,

Senatul este Cameră decizională, iar raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Legea este ordinară, Senatul este Cameră decizională.

Vom da un singur vot pe raportul comisiei şi proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat.

*

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea

Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind

promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010.

Vă rog, domnule preşedinte Ghizdeanu, foarte scurt. Microfonul 9.

Domnul Ion Ghizdeanu:


Prezentul act normativ are un obiect asemănător, respectiv ratificarea Acordului

dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010.

Principalele prevederi se referă la acordarea unui tratament just şi echitabil, nu mai

puţin favorabil decât cel acordat de fiecare parte investiţiilor efectuate pe teritoriul statului

său, instituirea mecanismului de consultări, perioade de validitate etc.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele

Guvernului, adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul

României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea şi protejarea reciprocă a

investiţiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Raportul comisie, domnule senator Borza.


Vă mulţumesc,domnule preşedinte.

- 72 -

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră

decizională, iar membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de

admitere, fără amendamente.


Vă mulţumesc.

Intervenţii pe fondul legii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege.


Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat.

Am să-l rog pe domnul vicepreşedinte Meleşcanu să asigure conducerea operativă a

şedinţei pentru următoarele zece minute. Avem o delegaţie a Senatului italian pe care o voi

primi în numele colegilor, şi voi reveni după încheierea întrevederii pentru a continua

lucrările.

(În acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Teodor-Viorel

Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului.)

*

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace,

ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnule preşedinte Ghizdeanu, vă rog.


Vă mulţumesc, domnule preşedinte,


Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.

26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de

apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Schimbările preconizate prin actul normativ menţionat mai sus operează două

modificări:

În primul rând, decontarea hranei asigurate de către unităţile din sistemul

administraţiei penitenciare pentru persoanele private de libertate, aflate în detenţie la

organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, se face nu numai la valoarea alimentelor

care intră în structura normelor de hrană, dar şi la nivelul costurilor efectiv realizate cu

prepararea acesteia.

- 73 -

În doilea rând, proiectul de lege creează cadrul legal pentru facilitarea transferului

produselor agrozootehnice dintre unităţile penitenciare. Vă mulţumesc.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să prezentaţi raportul comisiei, domnule senator Mircea Banias. Microfonul 6.



Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru

elaborarea raportului la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din

sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

În şedinţa din 22 iunie 2010, cu majoritate de voturi, s-a decis adoptarea raportului

de admitere, fără amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată.


Vă mulţumesc.


Supun votului dumneavoastră proiectul de lege şi raportul de admitere, fără

amendamente. Caracterul legii este de lege ordinară.


Cu 54 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a

fost adoptat.

*

Conform deciziei pe care am aprobat-o vă propun să luăm în dezbatere punctul 20

din ordinea de zi.

Am convenit că-l vom discuta cu prioritate.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind Camerele

pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Avem un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Îl invit pe domnul preşedinte Toni Greblă să prezinte raportul.

Microfonul 6.

Domnul Toni Greblă:

Stimaţi colegi,

Cele două comisii au avut în vedere cererea de reexaminare formulată de

Preşedintele României. Dacă este nevoie, intru puţin în detalii, dar consider că nu. Ambele

- 74 -

comisii, în unanimitate, au hotărât să vă propună o solicitare de admitere a cererii de

reexaminare şi, drept urmare, de modificare a textului iniţial adoptat de cele două Camere,

în varianta în care textele sunt trecute în anexa care face parte integrantă din raport.

Ne aflăm în faţa unei cereri de reexaminare pentru o lege organică, iar Senatul este

primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tanczos să prezinte punctul de vedere al

Guvernului.

Domnul Barna Tanczos – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale:


Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare al Camerelor agricole locale, judeţene

şi Camerei agricole naţionale este un element extrem de important, atât din punct de vedere

al reorganizării instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât

şi din punct de vedere al înfiinţării unei noi structuri care să servească în mediul rural atât

ţăranii, cât şi persoanele care doresc să se stabilească în aceste zone.

Punctul de vedere al Guvernului este de susţinere şi rugăm atât Senatul, cât şi

Camera Deputaţilor să susţină proiectul de lege, astfel încât în cel mai scurt timp posibil să

poată intra în vigoare. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.


Supun votului raportul comun al celor două comisii, raport prezentat de domnul

preşedinte Greblă, cu amendamentele pe care le conţine raportul respectiv.


Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, raportul cu

amendamente a fost adoptat.

Un moment, este o problemă…(Discuţii la prezidiu)

Întrucât, pe de o parte, domnul secretar de şedinţă spune că nu mai este nevoie, iar

de la Departamentul juridic se spune că trebuie să dăm un vot şi pe lege, aşa cum a fost

modificată prin cererea de reexaminare, o să supun votului dumneavoastră şi legea

respectivă, aşa cum a fost modificată. Aşa se cere, aşa facem.

Vă rog să votaţi. (Se solicită din sală cuvântul)

În timpul votului nu se poate, luaţi loc şi după ce anunţ rezultatul votului…

- 75 -

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat proiectul

de lege reexaminat, cu amendamente.

Domnul senator Dumitru Constantin. Microfonul 3.

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Adineauri, înaintea acestui vot, am dat un vot pe cererea de reexaminare. Aţi

explicitat clar. Dăm un vot pe cererea de reexaminare, iar noi am aprobat cererea de

reexaminare a preşedintelui.

În consecinţă, legea nu este modificată decât în conformitate cu cererea de

reexaminare a Preşedintelui României.

Îmi pare foarte rău, dar aţi încălcat Regulamentul.


Am o rugăminte, domnule senator Daea…, dacă îmi permiteţi, lăsaţi că… haideţi să

trecem peste… două bătăi nu strică… îmi asum eu asta. Prefer să-mi asum asta decât să ne

trezim după aceea că nu este adoptată. Vă mulţumesc.

*

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice

şi a contractelor de concesiune de servicii.

Din partea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor

Publice (ANRMAP), o rog pe doamna Cristina Trăilă să prezinte, în câteva cuvinte,

punctul de vedere al Guvernului.

Din partea comisiei, domnul senator Borza.

Doamna Cristina Trăilă – preşedintele Autorităţii Naţionale pentru

Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice:


Punctul de vedere al Guvernului cu privire la această iniţiativă legislativă este unul

favorabil. Ea aduce o serie de modificări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,

în primul rând, din punct de vedere al procedurii de achiziţie publică, şi anume în ceea ce

priveşte competenţa şi atribuţiile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor –

acesta devenind organism independent, autonom. În momentul de faţă funcţionează pe

lângă Secretariatul General al Guvernului, iar prin acest amendament şi prin această

modificare, va fi instituţie autonomă.

Prin urmare, susţinem această propunere legislativă, cu toate amendamentele

adoptate în cadrul comisiei. Vă mulţumesc.

- 76 -


Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 6.



Prin natura reglementărilor sale, propunerea legislativă face parte din categoria

legilor organice, iar membrii comisiei au hotărât, cu 9 voturi pentru, întocmirea unui raport

de admitere, cu amendamente.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Mitrea)


Aţi vrut să comentaţi ceva?

Domnule senator Mitrea, microfonul central, vă rog.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:


Scurt, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC va vota împotriva acestei

modificări.

Eu am o problemă de fond însă aici, pe care am vrut s-o ridic. Poate ne gândim cu

toţii. Această instituţie, care a fost creată cu câţiva ani în urmă, nu are alt scop decât de a

face „o nouă strungă”, dacă mi-e permisă această exprimare, pentru că ea nu rezolvă nimic,

ea doar poate opri o licitaţie. Au fost şi cazuri în care a decis ca licitaţia, mă rog, contractul

să treacă la cel de pe locul trei sau patru, ceea ce este absolut stupid, dar s-a întâmplat în

realitate. Până la urmă, cea care va decide, în cazul unui contract care este atacat, este doar

instanţa. Altcineva nu poate decide.

Deci este doar pusă o treaptă între instanţă şi cei care reclamă, sunt nefericiţi, care a

funcţionat în anumite momente, cum ştim cu toţii, în sensul că a atribuit contracte către

altcineva decât cel care a câştigat, dar care, până la urmă, nu face altceva decât să fie o

nouă sursă de corupţie în România, nu o elimină.


Mulţumesc, domnule senator Mitrea.

Sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu sunt, avem sprijin din partea

ANRMAP-ului. Raportul este un raport de admitere, cu amendamente pe care le regăsiţi în

Anexa nr. 1.


Raportul nu a întrunit decât 55 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o

abţinere. (Discuţii la prezidiu)

- 77 -

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, fără amendamente. Vă rog să

votaţi.

Cu 51 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă

a fost respinsă.

*

Ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiect de lege pentru modificarea art. 4

din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar

obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale participă domnul secretar de stat Ozunu.

Microfonul 10, vă rog.

Domnul Mihail-Vasile Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:



După cum ştiţi, Legea nr. 395/2005 suspendă, începând din anul 2007, serviciul

militar obligatoriu, dar menţine obligativitatea prezentării tinerilor la centrele militare

pentru a fi luaţi în evidenţă şi a stabili modalităţile prin care îşi vor îndeplini obligaţiile în

cazul stării de război, de mobilizare sau de asediu. În ultimii ani însă s-a constatat o

prezenţă destul de slabă a acestora şi, drept urmare, prin această iniţiativă legislativă,

propunem sancţiuni pentru cei care nu se prezintă pentru luare în evidenţă. Mulţumesc.


Vă mulţumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Banias, pentru a prezenta raportul comisiei.




În urma analizei proiectului de lege, Comisia pentru apărare, ordine publică şi

siguranţă naţională a hotărât să adopte raport de admitere. În conformitate cu obiectul de

reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este

Cameră decizională.


Mulţumesc foarte mult.

Doreşte să intervină cineva la dezbateri generale? Vă atrag din nou atenţia că este vorba

de un proiect de lege cu caracter de lege organică, aşa că vă rog să vă mobilizaţi la vot.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al comisiei şi proiectul de lege.

Vă rog să votaţi. Un singur vot, vă rog.

- 78 -

Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat.

*

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi – Propunere legislativă pentru modificarea

art. 1 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de

apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele

locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Îl invit întâi la microfon pe domnul senator Dobra, iniţiatorul acestei propuneri

legislative. Vă rog, domnule senator, să ne prezentaţi iniţiativa legislativă de la microfonul 6.

Domnul Nicolae Dobra:


Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă vrem să-i aşezăm pe toţi cei care au avut acces la

aceste locuinţe şi care locuiesc în asemenea locuinţe, în dreptul celor care le-au cumpărat

deja, în baza acestei legi. Deci legea s-a oprit la un moment dat. Prin prevederile ei stabilea

că, în cadrul acestor instituţii publice, cei care locuiau în asemenea tip de locuinţe de

serviciu au dreptul să cumpere numai până la data apariţiei legii.

Sigur că stoparea la un moment dat creează, pentru un anumit număr de oameni, o

frustrare, pentru că în acelaşi sistem, acelaşi tip de locuinţe, ei nu pot şi nu au acces să-şi

cumpere aceste locuinţe.

Ideea este că, prin această iniţiativă legislativă, se încearcă rezolvarea problemei

cadrelor militare care locuiesc în asemenea de locuinţe şi care doresc să le cumpere.

V-aş ruga să fiţi de acord cu această iniţiativă legislativă şi vă mulţumesc mult.


Mulţumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Ozunu pentru a ne spune, pe scurt, dacă

sprijină sau nu. Poate vă referiţi şi la amendamentul care a fost adus.

Domnul Mihail-Vasile Ozunu:

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.


Îi ofer cuvântul domnului senator Banias, din partea comisiei.



Comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, cu un

amendament. Menţionez că există un aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri,

- 79 -

disciplină, imunităţi şi validări şi un aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi. Mai fac menţiunea că Senatul este primă Cameră sesizată, iar

propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.



Doreşte să intervină cineva la dezbateri generale? Dacă nu, supun votului

dumneavoastră raportul comisiei, care este un raport de admitere, cu un amendament. Vă

rog să votaţi.

Cu 76 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul cu un amendament

a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă

pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 562/2004 a fost adoptată.

Domnule senator Corlăţean, aveţi cuvântul.



Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Explicaţia votului. Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a votat în

favoarea acestei propuneri legislative care vine măcar să îndulcească din amarul creat de

actuala guvernare acestui segment important în societatea românească – cadrele militare,

securitate naţională. Trebuie să notăm însă faptul că există o duplicitate a poziţiei şi

mesajului Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale faţă de acest segment, încă o dată,

extrem de important. Guvernul nu a susţinut adoptarea acestei propuneri legislative şi

trebuie să constatăm că de Ziua Armatei este un mesaj extrem de prost pe care Guvernul îl

dă. Noi, cel puţin la nivelul Senatului, ne-am făcut datoria şi am făcut un gest reparatoriu.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Aş vrea să fac o… Doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Verestóy

Attila, microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi,

- 80 -

Sigur că de Ziua Armatei trebuie să apărăm blazonul Parlamentului şi nicidecum să

încercăm să vedem unde şi ce fel de greşeli se mai fac în ţara aceasta, pentru că se fac

suficiente, şi nu numai în Guvern, şi nu numai în partidele care susţin Guvernul.

Consider că noi, parlamentarii, avem totuşi o misiune diferită de a Guvernului şi

este bine aşa. Un parlamentar trebuie să aibă dorinţa, şi, dacă are putinţa, atunci şi votul

pentru a ajuta pe cei care consideră că trebuie să fie ajutaţi. Guvernul nu poate să facă

întotdeauna acest lucru, din păcate.

Domnilor colegi,

Aţi fost de suficiente ori la guvernare şi cine ştie cum se duce viaţa aceasta înainte.

Să ştiţi că totuşi Parlamentul nu este cel care este îndreptăţit întru totul să fie în măsură să

cântărească ce eforturi bugetare, ce eforturi financiare se pot face într-un anumit moment,

dar noi, parlamentarii, trebuie să fim partea de echilibru, care face ca lucrurile să nu se

clatine, să nu cadă într-o dizgraţie totală a elitei politice din România. Mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Nu am înţeles mare lucru, dar am înţeles, în final, că suntem cu toţii de acord să nu

lăsăm lucrurile să se clatine.

*

Stimaţi colegi,

Vă propun să trecem la punctul 8 din ordinea de zi – Propunere legislativă pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor

fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., în

vederea achiziţionării de autoturisme.

Îl rog pe domnul senator David să ne prezinte iniţiativa, din partea iniţiatorilor.


Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ghizdeanu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.



Este o discuţie de câţiva ani de zile referitor la această problemă, încă nerezolvată

în totalitate. Tocmai de aceea, un grup de colegi a iniţiat această propunere legislativă,

pentru că s-a dovedit că, în practică, aplicarea Legii nr. 232/2008, respectiv art. 11, a dat

naştere la interpretări diferite, iar o parte din deponenţii la C.E.C. – S.A. nu au putut să-şi

rezolve problema pe care o au încă şi la această dată.

- 81 -

De fapt, această propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice

care au constituit depozite la C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, în

sensul clarificării situaţiei în care deponenţii C.E.C. – S.A. şi-au transferat banii în vederea

achiziţionării de autoturisme de la C.E.C. – S.A. la B.R.D. – S.A., dat fiind că în Legea nr.

238/2008 nu este menţionat clar cine face calculul despăgubirii pentru cei care şi-au

transferat depozitele.

În propunerea noastră am adăugat încă două alineate la art. 1, şi anume 11 şi 12, care

spun lucrul pe care l-am amintit eu mai înainte. Desigur că la această problemă se vor

referi, probabil, şi alţi colegi iniţiatori de aceea am să mă rezum la atât. Mulţumesc.



Domnule secretar de stat Ghizdeanu, dacă sunteţi împotrivă, vă rog să prezentaţi şi

argumentele. Microfonul 9, vă rog.

Domnul Ioan Ghizdeanu:

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu susţine propunerea legislativă, pentru

că reprezintă o reglementare paralelă cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, dar,

mai ales, pentru că nu se poate reglementa o despăgubire a cărei valoare nu se cunoaşte. În

acest moment, nu se cunoaşte care deponenţi şi ce sumă s-a transferat de la C.E.C. – S.A.

la B.R.D. – S.A.

Aceasta este principala motivare pentru a nu susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.



Mai întâi va fi prezentat raportul comisiei. După aceea, urmează domnul senator

Vosganian, doamna senator Silistru, domnul senator Pereş şi domnul senator Greblă.

Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian, microfonul 7.

Domnul Ovidiu Marian:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au

constituit depozite la C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, cu două

articole care prevăd să se acorde despăgubiri atât pentru perioada depozitului constituit la

C.E.C. – S.A. cât şi pentru perioada depozitului constituit la B.R.D. – S.A..

- 82 -

Propunerea legislativă a întrunit un vot pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, iar, în

consecinţă, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere. Vă mulţumesc.



Vă invit la dezbateri generale, intervenţii şi întrebări.

Domnul senator Varujan Vosganian. Nici nu mai trebuie să precizez pentru

stenogramă, se ştie, dânsul vorbeşte de la microfonul central. Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:


Aleg, atunci când este cazul, microfonul central, utilizând această oportunitate pe

care o dă dezbaterea unuia sau altuia dintre proiectele de lege sau propunerile legislative,

când putem redeschide câteva teme importante pentru mersul tranziţiei noastre.

Dragi colegi,

Aţi salutat cu toţii, împreună cu mine, raportul de condamnare a crimelor comunismului.

După opinia mea, un astfel de raport nu este efectiv decât în momentul în care el

lecuieşte cea mai dureroasă dintre răni, şi anume cea care ţine de abuzurile comise de

regimul comunist împotriva integrităţii persoanelor şi integrităţii proprietăţii. De fapt, acest

raport nu îl aprobăm prin aplauzele sau, vă amintiţi, huiduielile pe care Parlamentul le-a

manifestat în clipa lecturării acestui raport, ci abia în momentul în care adoptăm acte

normative care sunt reparatorii.

Sunt mândru să prezint în faţa dumneavoastră bilanţul pe care l-am avut până în

anul 2008, când, într-o perioadă de 2 ani cât am fost ministrul finanţelor, am acordat

reparaţii, care s-au apropiat ca ordin de mărime de 2 miliarde de euro. Este o durere pentru

mine, ca român, ca moştenitor al unei istorii pe care trebuie să o facem – atunci când ea

însăşi nu a avut înţelepciunea să o facă – onorabile în faţa lumii întregi, sunt, aşadar,

întristat ca român, că gestul nostru de a acorda astfel de reparaţii a fost socotit de Guvernul

care ne-a urmat drept „risipă de bani”, „joc la cazinou”, un Guvern care a înglodat ţara în

datorii şi care este cauza crizei economice.

Nimeni, din cei care ne-au urmat la această tribună sau la tribuna Camerei

Deputaţilor, nu a spus că peste un miliard de euro din deficitul anului 2008 se datorează

faptului că am acordat titluri la Fondul Proprietatea în contrapartida caselor care nu au mai

putut fi retrocedate.

În anul 2007 şi anul 2008, în deficitul bugetar au intrat aproape 1,5 miliarde de

euro, acţiuni la Fondul Proprietatea şi bani daţi persoanelor, până în limita a 500 000 de lei,

care nu-şi mai puteau recupera casele. 220 de milioane de euro – proprietarilor de conturi

- 83 -

Dacia care nu şi-au primit automobilul. Peste 100 de milioane de euro din profitul AVAS –

sume de bani pentru persoanele strămutate din Basarabia şi Bucovina ori strămutate din

Cadrilater în urma efectelor tratatelor încheiate de România în preajma sau în timpul celui

de-al doilea război mondial.

Toate acestea, potrivit metodologiei Uniunii Europene, intră pe deficitul bugetar.

În anul 2008 am avut o discuţie cu comisarul european pe buget şi i-am spus aşa:

stimate domnule comisar, nu noi am adus comunismul în România. Comunismul în

România l-au adus aliaţii noştri din vest, împreună cu aliaţii noştri din răsărit. Aşadar, dacă

noi acum reparăm abuzurile regimului comunist, nu trebuie să fim sancţionaţi prin

includerea în deficitul bugetar a acestor sume sau titluri de proprietate convertite în sume.

Vă imaginaţi, că dacă noi eram în Uniunea Europeană în anii ΄90 şi toate cupoanele

la Fondul proprietăţii private intrau în deficitul bugetar, am fi pus România la zid în

Uniunea Europeană, deşi noi nu am făcut altceva decât să creăm o reparaţie istorică.

Să vedeţi de ce, din cauza acestei metodologii, cetăţenii români suferă. Am să vă

dau două cifre: dacă intraţi pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice vedeţi că în anul 2008

numai la Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţilor s-a alocat un miliard de

euro acţiuni, care au intrat toate pe deficitul bugetar.

Dragi colegi, să nu mai spuneţi niciodată că deficitul nostru a fost 4,8 miliarde de

euro, pentru că un miliard de euro sunt numai aceste sume. În anul 2009 şi în anul 2010,

pentru că presiunea bugetară a fost mare, nu s-a alocat, împreună, nici măcar a zecea parte,

deşi potrivit rapoartelor de evaluare trebuie să acordăm titluri de cel puţin 2,5 miliarde de

euro, de frica acestei metodologii.

(În acest moment conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Mircea-Dan

Geoană, preşedintele Senatului.)

Acum suntem în aceeaşi situaţie. În anul 2007, deficitul bugetar a fost încărcat cu

220 de milioane de euro. Am acordat titluri de stat, cu o perioadă de maturitate de 7 ani, în

baza cărora am plătit aceste sume celor aproximativ 36 000 de proprietari de conturi la

C.E.C. pentru automobile Dacia.

Din păcate pentru dânşii, 1 000 dintre ei au ales să-şi mute conturile la Banca

Română de Dezvoltare, motiv pentru care dânşii nu au intrat sub incidenţa acelei legi, noi

neavând, la data respectivă, cunoştinţă de existenţa lor. Ei au apărut ulterior. În opinia mea,

merită la fel de mult ca şi ceilalţi să-şi recupereze banii. Toţi cei care prezintă documente

certificatoare şi care îşi găsesc un corespondent în arhivele B.R.D. – S.A. trebuie să-şi

primească banii.

- 84 -

Este drept, vă previn, că aceste sume vor intra pe deficitul bugetar. În opinia mea, nu

sunt foarte mari. Ele sunt de aproximativ 6 milioane de euro pentru toţi aceşti deponenţi.

Nu accept argumentul Guvernului că nu ştim care sunt aceştia. Trebuia să ştim până

acum, pentru că problema datează de doi ani. Eu vă propun să votăm acest act normativ, iar

colegii noştri de la Camera Deputaţilor să menţioneze în cadrul legii şi un termen până la

care să se procedeze la inventarierea acestor deponenţi – pentru că noi nu mai avem timp

să facem amendamente la lege –, după care să fie un termen de decădere, să nu se mai

poată relua această temă, dar toţi care au documente să le poată prezenta, astfel încât şi

aceşti 1 000 de deponenţi să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi aproximativ 36

000 de deponenţi, după cunoştinţele mele.

Dragi colegi, onoarea unui stat este, după părerea mea, cel mai bun drept pe care îl

avem. Şi nu face parte, poate, din tema noastră de astăzi, dar nu putem, gândindu-ne la

faptul că evocarea domnului senator Puiu Haşotti vorbea despre militarii români care au

aşteptat două zile, după ce au eliberat localitatea Carei, pentru a elibera ultima palmă de

pământ, gândindu-ne că unii dintre aceştia – poate că între timp au ajuns ofiţeri în rezervă

– au ajuns astăzi să ardă portretul preşedintelui, să nu ne gândim că, de fapt, România se

află în faţa unui mare impas istoric: acum câteva decenii ofiţerii suportau martiriu pentru

comandantul lor suprem, iar astăzi ard portretul comandantului suprem.

Haideţi ca noi, în Parlament, să readucem onoarea pe care, uneori, autorităţile

acestea nu au fost suficient de atente să o protejeze. Vă mulţumesc. (Aplauze)

*


Vă mulţumesc, domnule senator.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să salut prezenţa în plenul Senatului a delegaţiei Comisiei extraordinare

pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului din Senatul italian, condusă de preşedintele

Pietro Marcenaro, însoţit de senatorii Salvo Fleres şi Massimo Livi Bacci. (Aplauze)

Sunt convins că vor duce la Roma şi în Italia mesajul nostru de prietenie şi de

dorinţă de a respecta drepturile omului, indiferent de etnie, indiferent de naţionalitate.

*

Invit, în continuare, la cuvânt pe doamna senator Doina Silistru. Microfonul 3.

Urmează domnul senator Pereş.



Eu aş vrea să spun că suntem un grup de senatori care din mandatul trecut ne-am

aplecat asupra acestor probleme sesizate de diferiţi cetăţeni din diferite zone ale ţării.

- 85 -

La momentul respectiv am făcut o iniţiativă legislativă – toţi cei care suntem şi

astăzi iniţiatorii acestei propuneri legislative – şi, în cele din urmă, tot nu a fost pusă în

aplicare pentru cei aproximativ 2 000 de cetăţeni care au avut ghinionul să-şi transfere

depozitele constituite la C.E.C. – S.A. la B.R.D. – S.A.

Ni s-a spus că nu există informaţii, date de la B.R.D. – S.A. către Ministerul

Finanţelor Publice. Eu vă pot spune că, la începutul anului 2009, am făcut o interpelare şi

am primit un răspuns în care mi se spunea că BRD-ul, în cele din urmă, a transmis situaţia

celor care şi-au transferat aceşti bani. Nu ştiu cum, acum, reprezentantul Ministerului

Finanţelor Publice spune că nu există această situaţie.

Eu consider că aceşti cetăţeni, pentru faptul că şi-au transferat banii de la C.E.C. –

S.A. la B.R.D. – S.A., nu trebuie să fie sancţionaţi şi să nu primească aceste despăgubiri,

despăgubiri care să fie calculate şi pentru perioada în care au ţinut banii la C.E.C. – S.A.

nu numai la B.R.D. – S.A.

Deci, din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC

susţine acest demers şi sperăm ca, în cele din urmă, măcar până la sfârşitul acestui mandat,

aceşti cetăţeni să-şi primească aceste despăgubiri, pentru că au trecut deja 20 de ani de la

revoluţie, iar marea majoritate depăşeşte o anumită vârstă. Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamna senator.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Pereş.

Urmează domnul senator Greblă. Microfonul 2.



Voi încerca să fiu scurt. Fac parte din acel grup de iniţiatori care sunt senatori PDL,

PSD, UDMR şi PNL şi cred că lucrurile, în mare, au fost spuse.

Acum, votul Grupului parlamentar al PDL va fi împotriva raportului de respingere

şi „pentru” propunerea legislativă.

Permiteţi-mi, înainte de a încheia, să spun încă o dată faptul că şi în comisie au fost

nişte reţineri privind votul pe această propunere legislativă. Ceea ce s-a întâmplat acolo, un

vot pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, duce, la urma urmei, la ideea că nici comisia nu a

fost lămurită, inclusiv cu punctul de vedere pe care ni l-a dat Guvernul de data asta, în

sensul circulaţiei unui proiect de lege care nu a sosit la Senat, nu este la Camera

Deputaţilor, a fost la Consiliul Legislativ, probabil că este la minister. Această afirmaţie

privind circulaţia acestui proiect de lege, prin care Guvernul vine şi încearcă să corecteze

această deficienţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, a fost o afirmaţie,

hai să spunem, neadevărată. Mulţumesc.

- 86 -


Mulţumesc şi eu.

Domnul preşedinte Greblă. Microfonul 4.



Stimaţi colegi,

Şi eu susţin acest demers, dar aş vrea să-i pun o întrebare reprezentantul

Ministerului Finanţelor Publice, care, astăzi, fie tratează cum nu trebuie Senatul României,

fie este nepregătit.

În răspunsul de la dosarul cauzei atât Ministerul Finanţelor Publice, cât şi Guvernul

României confirmă faptul că lista integrală cu deponenţii care şi-au transferat de la C.E.C. – S.A.

la B.R.D. – S.A. depozitele a fost transmisă de câteva luni la Ministerul Finanţelor Publice.

Este aşa domnule secretar de stat? V-aş ruga să-mi răspundeţi la această întrebare.


Domnul secretar de stat va răspunde la finalul dezbaterii noastre pentru a putea să

preia cât mai multe comentarii din partea dumneavoastră. Am reţinut această întrebare.


Această listă este la Ministerul Finanţelor Publice.

Din acest moment, având în vedere că, în 2008, a fost modificată Ordonanţa

Guvernului nr. 156/2007 tocmai cu aceste prevederi, trebuie să fie extinse prevederile celor

care au beneficiat de măsuri reparatorii şi au avut banii la C.E.C. – S.A. şi asupra

deponenţilor la B.R.D. – S.A. Deci avem temei legal, astfel încât Ministerul Finanţelor

Publice mâine – nu mâine, ci de acum jumătate de an! – să facă plata. Nu vrea să o facă,

probabil din motivul invocat aici de domnul senator Vosganian, şi aşteaptă încă un text de

lege care să-i permită acelaşi lucru.

Eu, dacă aş propune un proiect de lege, aş propune un proiect de lege prin care nişte

penalităţi să fie calculate de la data când au fost efectuate despăgubirile către deponenţii la

C.E.C. până la data când vor fi fost achitate despăgubirile şi către deponenţii de la BRD,

iar aceste sume să fie imputate celor care îşi permit să nu respecte o lege adoptată de

Parlamentul României din anul 2008, iar acum le mai trebuie o lege care să-i întărească, în

ideea că vor găsi sursele de finanţare de unde să plătească aceste despăgubiri.


Domnul preşedinte Ovidiu Marian dorea să intervină cu o clarificare asupra celor

spuse de domnul preşedinte Greblă.

Microfonul 7.

- 87 -

Domnul Ovidiu Marian:

Vă mulţumesc.

În primul rând, trebuie să menţionez că avizul Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări a fost negativ – asta aşa, pentru stenogramă –, iar această

scrisoare, pe care o voi citi acum, v-a fost adresată şi dumneavoastră, domnule preşedinte al

Senatului. Aici scrie foarte clar că „BRD nu deţine aceste informaţii cu privire la perioada

când persoanele vizate au avut contract deschis la C.E.C.”. Nu s-a trimis nicio listă la

Ministerul Finanţelor Publice, ca să ne înţelegem, şi, indiferent cum veţi vota, trebuie să

spunem adevărul până la capăt. Nu există această listă la Ministerul Finanţelor Publice.

Deci Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi făcut vinovat că nu a plătit acei bani.

Dacă nu a plătit acei bani, BRD-ul este vinovat, nu Ministerul Finanţelor Publice.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Frâncu, microfonul 2.



Vă aduc aminte că anul trecut a fost o propunere legislativă similară, iniţiată de Grupul

parlamentar al PNL. Atunci am înţeles justificarea celor din Ministerul Finanţelor Publice care

au spus că sunt în curs de clarificare cu acea listă despre care se face acum vorbire. Eu confirm

cele spuse de colega mea senator, şi anume că, în plenul Senatului, cei de la minister ne-au

asigurat – şi eu am făcut două interpelări pe această temă – că acea listă a sosit.

Din punctul meu de vedere, faptul că, de aproape un an de zile, nu s-a făcut niciun

demers din partea Ministerului Finanţelor Publice pentru lămurirea acestei chestiuni, o

problemă foarte simplă, ar trebui să fie penalizat prin imputarea nu de la momentul în care

s-au dat despăgubiri celor care au fost deponenţi la C.E.C., ci din momentul în care a sosit

primul răspuns al Ministerului Finanţelor Publice către un interpelator – şi vă pot prezenta

răspunsul dumnealor, că au primit acea listă cu informarea de la BRD şi că se fac

demersuri în continuare pentru rezolvarea cazului.

Această perioadă de timp ar trebui considerată ca o perioadă în care a fost delăsare,

neglijenţă sau rea-voinţă şi trebuie penalizată! Grupul parlamentar al PNL, oricum, va vota

împotriva raportului şi pentru această propunere legislativă. Trebuie să trecem odată de

aceste obstacole, fiindcă văd că Guvernul ne dezinformează mereu. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Gheorghe David, un comentariu înainte de vot. Microfonul 6.

- 88 -



Sigur că este o discuţie lungă cu privire la listă. Nu ştiu unde este lista, unde trebuie

să ajungă. Eu chiar am lista, la mine a venit, deoarece am cerut-o pentru judeţul Timiş şi o

am, cu toate cele necesare pentru a putea fi identificaţi cei în cauză.

Acum, cine trebuie să rezolve această problemă, BRD sau Ministerul Finanţelor

Publice…, lucrurile se vor clarifica dacă noi, prin ceea ce am propus, dăm şi reglementarea

respectivă, iar eu cred că trebuie să facem lucrul acesta. Noi suntem primă Cameră

sesizată, merge la Camera Deputaţilor şi, între timp, poate se clarifică dacă există

reglementare. Dar nicio persoană din cele prezentate nu şi-a putut redobândi ceea ce

trebuia. Dacă există reglementare, vor veni cu reglementarea, iar deponenţii îşi vor putea

rezolva problema, iar dacă nu, sigur că trebuie reglementat.

Vă mulţumesc.


Domnule Ghizdeanu, un ultim comentariu. Microfonul 9.


Vă mulţumesc.

Aş vrea doar o precizare legat de imposibilitatea aplicării prevederilor Legii nr. 232/2008.

Într-adevăr, prin Legea nr. 232/2008 s-a aprobat acordarea de despăgubiri băneşti

persoanelor fizice care, după 22 decembrie 1989, deci nu înainte, au decis transferarea

depunerilor existente la C.E.C. – S.A. la Banca Română pentru Dezvoltare. Acordarea

despăgubirilor era condiţionată de valoarea totală, care reprezintă valoarea din momentul

transferului la BRD, calculată şi cu inflaţia din momentul în care au depus la C.E.C. – S.A..

Aşa este legea pentru cei care aveau depuneri la C.E.C. – S.A. Au comunicat anumite liste,

anumite persoane BRD-ului, dar BRD-ul, conform acestei legi, nu şi-a luat responsabilitatea să

comunice pentru fiecare persoană valoarea care urmează să fie despăgubită şi au comunicat în

repetate rânduri că nu mai păstrează evidenţele depozitelor transferate, termenul de arhivare

fiind de 10 ani.

Urmează să se obţină împreună, între BRD şi C.E.C. – S.A., această valoare totală a

fiecărei despăgubiri. Ministerul Finanţelor Publice fără această valoare din sistemul bancar

nu poate să calculeze şi valoarea despăgubirii şi, evident, să transfere banii. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Greblă, vă rog, un comentariu succint. Microfonul 4. Suntem

foarte aproape de terminarea programului de lucru. Vă rog.

- 89 -


Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a dat un raport de

respingere tocmai pentru că avem o reglementare legală. Ministerul Finanţelor Publice nu

vrea să pună în aplicare legea. Vă citesc din punctul de vedere al Guvernului, transmis

pentru această iniţiativă: „Drept urmare, prin Scrisoarea nr. 828/12.10.2002, BRD –

Groupe Société Générale a comunicat Ministerului Finanţelor Publice numărul de conturi

active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, precum şi valoarea

despăgubirilor calculate prin indexarea sumelor existente cu indicii preţurilor de consum,

calculate până la data de 31.07.2009”, astfel încât, de atunci, Ministerul Finanţelor Publice

avea temei legal şi lista completă cu indexarea la zi a acestor sume.

În realitate, Ministerul Finanţelor Publice, neavând bani, pasează răspunderea între

C.E.C. – S.A. şi BRD, nevrând să pună în aplicare o lege deja existentă.


Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter de lege

ordinară. Vă rog să votaţi.

Cu 3 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, raportul de respingere a

fost respins.



Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 9 abţineri, propunerea legislativă a

fost adoptată de plenul Senatului României.

Mai avem câteva minute până la finalul programului de legiferare.

*

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996 – Legea Arhivelor Naţionale.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu.

Doamna Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8. Succint, vă rog.

Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor:


Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul

de respingere formulat de comisie.


Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Necula.

- 90 -

Domnul Marius-Gerard Necula:

Comisia, în unanimitate, propune raport de respingere. Guvernul nu susţine această

propunere legislativă.


Vă mulţumesc.

Intervenţii? Dezbateri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter de lege

ordinară. Vă rog să votaţi.

Cu 63 de voturi pentru, 8 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a

fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

*

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile

administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Punctul de vedere al iniţiatorilor? Nu sunt prezenţi.

Doamna Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului. Nu. Mă scuzaţi. Domnul

Gabriel Tănăsescu, secretar general în Ministerul Justiţiei. Microfonul 9.

Domnul Gabriel Tănăsescu – secretar general în Ministerul Justiţiei:



Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative pentru următoarele

considerente: modificarea art. 5 din Legea nr. 221/2009 produce o adăugare la actualele

dispoziţii prin includerea unor noi categorii de beneficiari, fapt ce nu a fost avut în vedere

la elaborarea legii şi nu sunt indicate, de asemenea, nici efectele financiare asupra

bugetului consolidat al statului.

În al doilea rând, luarea unor astfel de măsuri compensatorii, fără a se ţine seama de

compensaţiile deja acordate prin legislaţia anterioară, ar conduce la o suprapunere a

drepturilor financiare instituite în vederea reparării prejudiciului moral.


Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Greblă.


Cu aceeaşi motivaţie şi pentru faptul că despăgubirile morale nu pot fi

predeterminate, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, împreună cu

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au redactat un raport de

- 91 -

respingere a propunerii legislative. Senatul este primă Cameră sesizată. Ne aflăm în faţa

unei legi cu caracter ordinar.


Este o lege organică.


Organică. Scuzaţi-mă.


Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog atenţie! Vă rog să votaţi.

Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a

fost adoptat, proiectul de lege fiind astfel respins.

*

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea

şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod

abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Punctul de vedere al iniţiatorilor? Nu sunt prezenţi.

Domnul preşedinte Diacomatu. Microfonul 10.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu – vicepreşedintele Autorităţii Naţionale

pentru Restituirea Proprietăţilor:


Voi încerca să fiu cât se poate de scurt. Guvernul nu susţine adoptarea acestei

propuneri legislative.


Vă mulţumesc.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu:

Vă mulţumesc.


Domnul preşedinte Greblă.


Raport de respingere a propunerii legislative, raport comun împreună cu Comisia

pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.


Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt intervenţii, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la raportul de respingere.

Cu 66 de voturi pentru, 13 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul nu a

întrunit numărul necesar de voturi.

- 92 -



Cu 17 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă

nu a întrunit numărul necesar de voturi.

*

Trecem la ultimul text care are termen de adoptare tacită astăzi, punctul 13 de pe

ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii.

Deputatul iniţiator nu este prezent. (Discuţii.)

Domnul secretar de stat Irimie? Guvernul nu este prezent.

Vom relua acest text la proxima noastră şedinţă.

Mulţumesc tuturor colegilor pentru participare.

*

Stimaţi colegi,

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări şi răspunsuri,

transmisie radiodifuzată.

Am să-l invit să adreseze întrebările pregătite pe domnul senator Mihail Hărdău,

preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României.

Se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş.

Domnule preşedinte Hărdău, vă rog, întrebarea dumneavoastră.

Domnul Mihail Hărdău:


Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc, Guvernul României.

Obiectul întrebării: Transfer reţea RoEduNet.

Domnule prim-ministru,

Vă mărturisesc că sunt îngrijorat de efectele nefaste pe care le-ar putea genera

transferul reţelei RoEduNet de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, transfer realizabil prin hotărâre

de Guvern.

În câteva cuvinte vă informez că RoEduNet este o reţea pentru educaţie şi cercetare

din România, reţea care a fost iniţiată, dezvoltată şi susţinută de către cele mai mari

universităţi din România începând cu anul 1991. Perioada 1991 – 1998 a fost o perioadă în

care toate eforturile pentru dezvoltarea reţelei au fost eforturi punctuale şi personale ale

unor cadre didactice sau cercetători din învăţământul superior. Toate contribuţiile

financiare în acest timp au fost din partea universităţilor şi din proiecte internaţionale

- 93 -

câştigate de acestea. În 2001 RoEduNet devine partener în cel mai mare proiect finanţat de

către Comisia Europeană în domeniul comunicaţiilor, proiectul de realizare şi exploatare a

reţelei pentru cercetare şi educaţie europeană GEANT.

Menţionăm că fiecare ţară din Europa are în exploatare o reţea de tipul reţelei

RoEduNet. Acest tip de reţea este denumită NREN (National Research and Education

Network) şi este definită ca reţea de comunicaţii ce asigură servicii pentru comunitatea

academică şi de cercetare. Participarea în continuare în proiectul GEANT este condiţionată

de caracterul pur academic şi de cercetare al reţelei, fără niciun fel de activitate comercială.

În prezent, Agenţia ARNIEC, operatorul RoEduNet, asigură mediului academic şi de

cercetare servicii fără a percepe niciun fel de taxe.

Sunt doar câteva precizări despre reţeaua RoEduNet, dar suficiente pentru a vă

adresa următoarea întrebare:

Sunt sustenabile raţiunile economice ale celor doi miniştri care anulează un proiect

viabil ce deserveşte învăţământul superior românesc?

Solicit răspuns scris.



Domnul senator Viorel Arcaş, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnul Viorel Arcaş:


Întrebarea este adresată domnului Ioan-Nelu Botiş, ministrul muncii, familiei şi

protecţiei sociale.

Obiectul întrebării: Numărul şomerilor la nivelul fiecărui judeţ.

Ştim cu toţii, se discută foarte mult şi este o necunoscută totală la ora actuală, care

este numărul şomerilor la nivelul ţării şi la nivelul fiecărui judeţ. De aceea, întrebarea mea

sună astfel:

Care este numărul şomerilor la nivelul întregii ţări?

Care este procentul de creştere faţă de anul trecut?

Care este numărul şomerilor şi procentul de creştere faţă de anul trecut, la nivelul

fiecărui judeţ?

Cât la sută din populaţia activă este şomeră şi cât la sută din şomerii înregistraţi

anul trecut şi-au găsit loc de muncă anul acesta?

- 94 -

În final, ce măsuri preconizaţi, domnule ministru, să luaţi pentru scăderea şomajului?

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator Arcaş.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.



Prima întrebare este adresată doamnei ministru Anca-Daniela Boagiu.

Obiectul: Stadiul discuţiilor pentru tronsonul de transport Piteşti – Sibiu.

Dată fiind promulgarea recentei Legi a parteneriatului public-privat, al cărei coautor

sunt şi eu, doresc să ştiu, în numele a cel puţin 400 000 de locuitori ai judeţului Vâlcea şi în

numele tuturor celor care tranzitează judeţul Vâlcea, care este stadiul discuţiilor legate de

execuţia „celebrului” Culoar IV, pe tronsonul de transport Piteşti – Sibiu?

Mai mult, toate localităţile care vor fi traversate de această autostradă aşteaptă

„marea minune” promisă de însuşi preşedintele Traian Băsescu pe vremea când era

ministru al transporturilor. Îmi amintesc că era un susţinător înfocat al acestui proiect în

detrimentul autostrăzii Transilvania.

Când vor demara cu exactitate lucrările şi când va fi degrevată Valea Oltului de

traficul infernal care se desfăşoară pe această arteră cu doar două benzi, în multe locuri

bordată de stânci?

Având în vedere că acum există şi două legi pe care toţi le considerau importante –

Legea exproprierilor şi Legea parteneriatului public-privat –, iar lipsa lor genera mari

greutăţi, vă rog să-mi comunicaţi stadiul „negocierilor” în cazul tronsonului Sibiu – Piteşti

şi ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru urgentarea începerii lucrărilor la acest tronson.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Pot s-o citesc şi pe a doua?


Da, vă rog, cât mai succint, domnule senator.


Mulţumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor

Publice.

Obiectul ei: Situaţia hidrocentralei Robeşti.

Domnule ministru,

Această întrebare porneşte de la un articol de presă dintr-un săptămânal regional,

care are ca temă un caz deosebit din Colegiul de nord al judeţului Vâlcea. Este vorba

- 95 -

despre situaţia actuală a complexului hidroenergetic Robeşti, o hidrocentrală de pe râul Olt,

începută în anul 1989 şi care este finalizată în proporţie de 99%, în sensul că sunt montate

toate echipamentele aferente unei astfel de centrale hidroelectrice, echipamente care se

ridică la valori de zeci de milioane de euro.

Din păcate, de mai bine de un an, această hidrocentrală nu poate produce curent

electric, ea neputând fi racordată la Sistemul Naţional Energetic, deoarece nu există în zonă

o linie de înaltă tensiune. Nu poate evacua curent decât legându-se de punctul de

transformare din localitatea Mârşa, din judeţul Sibiu, aflat la peste 50 de km distanţă.

S-au efectuat zeci de proiecte, s-au propus mai multe variante, dar nu s-a făcut

nimic concret până acum.

Care este, în prezent, situaţia, mai ales că acolo sunt foarte mulţi bani investiţi şi

acele echipamente au şi ele un grad de uzură şi de garanţie? Cine se face responsabil pentru

faptul că CHE Robeşti nu funcţionează?

Sunt convins că în această situaţie mai sunt şi alte asemenea amenajări. Numai în

Vâlcea mai este una, CHE Câineni, aflată în aşa-zisă „conservare” şi, de aceea, vă rog să-mi

precizaţi ce măsuri veţi lua pentru ca hidrocentralele „conservate” să devină eficiente,

eventual, prin parteneriat public-privat, şi dacă în ţară mai sunt şi alte cazuri asemănătoare.

Solicit răspuns scris şi verbal. Mulţumesc.



Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregăteşte domnul senator Mang Ioan.

(Domnul senator Gheorghe David, secretarul Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)



Întrebarea mea este adresată Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,

domnului director general Mihai Gavril Bădan.

Domnule director,

Având în vedere că printre numeroasele solicitări care vin la Biroul senatorial din

teritoriu se află şi întrebări care vizează obiectul de activitate al Agenţiei de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală şi Pescuit, vă rog să-mi precizaţi în ce măsură legislaţia specifică din

acest domeniu şi procedurile interne ale agenţiei permit evitarea dublei finanţări pe

proiecte din programe şi măsuri similare. Spre exemplu, în ce măsură un proiect

implementat din Fondul SAPARD, pe o investiţie într-o fermă agricolă, nu se dublează cu

un proiect de acelaşi tip pe ADR?

- 96 -

Mulţumesc. Solicit răspuns scris.

(Domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)



Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Titus Corlăţean.

Domnul Ioan Mang:


Prima întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educaţiei,

cercetării, tineretului şi sportului.

Stimate domnule ministru,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1033 din 13 octombrie 2010 privind unele măsuri în

domeniul finanţării din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

pe anul 2010 a unor cheltuieli de capital pentru unităţi şi instituţii de învăţământ, Guvernul

României a decis alocarea sumei de 80 de milioane de lei în vederea achitării datoriilor

către firme care au executat lucrări de consolidare, reabilitare şi modernizare a unităţilor de

învăţământ, precum şi pentru continuarea lucrărilor aflate în stadiu avansat de execuţie.

În judeţul Bihor, 22 de unităţi şi instituţii de învăţământ au fost incluse pe lista de

finanţare, suma totală alocată fiind de 1 865 000 de lei.

Aş dori să vă întreb, domnule ministru, care au fost criteriile de oportunitate şi de

evaluare pe baza cărora aţi inclus aceste unităţi şi instituţii de învăţământ din Bihor în

Anexa Hotărârii de Guvern nr. 1033/2010.

Vă mulţumesc. Aştept răspuns scris.

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul

dezvoltării regionale şi turismului.

Stimată doamnă ministru,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 977 din 20 septembrie a.c. privind repartizarea pe

proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de

dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural pe anul 2010, instituit prin

Ordonanţa Guvernului nr. 7/2007, privind instituirea Programului de dezvoltare a

infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, Guvernul României a decis alocarea

sumei de 53 339 000 de lei pentru finanţarea a 532 de stadioane şi baze sportive din mediul

rural.

- 97 -

Conform Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 977/2010, repartizarea pe proiecte a

sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de

dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural, în judeţul Bihor vor fi

finanţate stadioane şi baze sportive în 18 unităţi administrativ-teritoriale, la o valoare totală

de 2 360 000 de lei.

În actuala situaţie socio-economică din România şi a dificultăţilor bugetare cu care

se confruntă Guvernul, aş dori să vă întreb, doamnă ministru, cât de oportune sunt aceste

investiţii în stadioane şi baze sportive din mediul rural?

De asemenea, vă rog să precizaţi care au fost criteriile de valoare pe baza cărora au

fost incluse în Anexa nr. 2 proiectele de investiţii din judeţul Bihor.



Mulţumesc domnului senator Ioan Mang.

Domnul senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă.




Prima întrebare este adresată prim-ministrului Emil Boc şi ministrului educaţiei,

cercetării, tineretului şi sportului, domnul Daniel Petru Funeriu, având ca obiect:

Finalizarea construcţiei grădiniţei cu program prelungit din cartierul Ştefan cel Mare,

Săcele, judeţul Braşov.

Locuitorii municipiului Săcele au solicitat, în mod repetat, sprijinul autorităţilor

locale, Prefecturii Braşov şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

pentru finalizarea construcţiei grădiniţei cu program prelungit din cartierul Ştefan cel

Mare, care va deservi mult mai multe cartiere din municipiul Săcele.

Grădiniţa care funcţionează în acest moment în cartierul Ştefan cel Mare are o

capacitate mică, iar activitatea se desfăşoară într-un spaţiu impropriu, respectiv un

apartament de bloc.

Facem menţiunea că singura grădiniţă cu program prelungit din Săcele se află într-o

zonă îndepărtată, în cartierul Electroprecizia, şi nu poate acoperi, în mod evident,

necesitatea învăţământului preşcolar pentru cartierele învecinate.

În calitate de senator, am depus amendamente la Legea bugetului de stat pe 2010

pentru finalizarea obiectivului de investiţii menţionat. Au fost respinse însă, fără a fi

dezbătute. Mai menţionez că, în cadrul şedinţei extraordinare a Senatului din 24 august a.c.,

am solicitat în plen domnului prim-ministru Emil Boc, aflat în sală, sprijin pentru finalizarea

construcţiei grădiniţei cu program prelungit din cartierul Ştefan cel Mare.

- 98 -

Întrebarea este foarte clară: când intenţionează Guvernul să aloce banii necesari

pentru finalizarea construcţiei grădiniţei cu program prelungit din cartierul Ştefan cel Mare

din municipiul Săcele?

Solicit răspuns scris şi oral.

Iar cea de-a doua intervenţie, este vorba de o interpelare adresată prim-ministrului

Emil Boc şi ministrului transporturilor şi infrastructurii, doamna Anca Boagiu, tema fiind:

Construcţia centurii ocolitoare mari a municipiului Săcele.

În Programul de guvernare, la capitolul 13, privind infrastructura de transport, sunt

menţionate ca obiective de guvernare: reducerea constantă a numărului de victime din

accidentele de circulaţie şi refacerea reţelei de drumuri naţionale.

De asemenea, un alt obiectiv este realizarea Programului naţional centuri ocolitoare.

Municipiul Săcele se află în imediata vecinătate a municipiului Braşov, fiind

străbătut de DN1A şi de DN1. Din cauza faptului că municipiul Săcele nu are centură

ocolitoare mare, care să preia în totalitate traficul autovehiculelor grele, toate aceste

autovehicule circulă în bună măsură prin mijlocul municipiului şi afectează structura de

rezistenţă a clădirilor şi a caselor localnicilor.

Recent, a fost dată în funcţiune o rută ocolitoare, centură ocolitoare mică, care nu

rezolvă problema decât parţial. Traficul greu se desfăşoară în continuare, în bună măsură,

prin centrul localităţii.

Totodată, municipiul Săcele ocupă nefericitul loc I din judeţul Braşov în ceea ce

priveşte numărul accidentelor rutiere mortale.

Menţionez că în luna noiembrie 2008, în cadrul unei campanii publice în Săcele,

coordonată de subsemnatul, au fost strânse 3000 de semnături din partea localnicilor pentru

construirea centurii ocolitoare mari. De asemenea, am depus în cadrul dezbaterilor la

Legea bugetului de stat pentru anul acesta un amendament prin care am solicitat alocarea

sumei de 2 000 mii de lei, amendament care a fost dezbătut în Comisiile reunite pentru

buget şi finanţe, ministrul transporturilor de la acel moment angajându-se să identifice

sursa de finanţare pentru începerea lucrărilor în cursul acestui an, imediat după finalizarea,

în luna martie, a studiului de fezabilitate aflat la acea dată în curs de derulare.

Şi aici fac o ultimă precizare: de-a lungul anilor, Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii a alocat resurse bugetare pentru realizarea a nu mai puţin de trei studii de

prefezabilitate şi fezabilitate, dar nici până la această dată implementarea proiectului nu a

înregistrat progrese.

Solicit prim-ministrului şi ministrului transporturilor şi infrastructurii să precizeze

când intenţionează să aloce banii necesari pentru începerea construcţiei centurii ocolitoare

- 99 -

mari a municipiului Săcele, potrivit angajamentului asumat în plenul Comisiilor

parlamentare reunite pentru buget şi finanţe.

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Florin Constantinescu, urmat de domnul senator Ion

Rotaru.



Întrebarea mea este adresată domnului Ioan-Nelu Botiş, ministrul muncii, familiei

şi protecţiei sociale.

Domnule ministru,

Vă fac cunoscută situaţia azilului pentru bătrâni din Bârlad pentru a cărui construcţie

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu a alocat nicio sumă în acest an, deşi

construirea acestuia a început în anul 2004, iar recepţia trebuia efectuată în anul 2007.

Beneficiarii investiţiei, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor şi Consiliul Local

Bârlad au avansat lucrările în baza fondurilor primite anul trecut, dar acum se lovesc de o

nouă problemă, respectiv falimentul firmei ce câştigase licitaţia.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri va lua ministerul pe care îl conduceţi, astfel

încât construirea Căminului pentru bătrâni din Bârlad să fie finalizată, iar bătrânii ce nu pot

primi îngrijirea familiei să poată beneficia de condiţiile unui trai liniştit.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru să prezinte întrebarea pe care a

pregătit-o.

Domnul senator Florin Constantinescu a prezentat întrebările în scris.

Domnul senator Ion Rotaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică.

Domnul Ion Rotaru:


Întrebarea mea este adresată domnului Traian-Constantin Igaş, ministrul

administraţiei şi internelor, şi are ca obiect: Infracţionalitatea informatică.


- 100 -

Numărul utilizatorilor de Internet va ajunge în acest an la 2 miliarde, aproape o

treime din populaţia de 6,9 miliarde de persoane a planetei, de la 1,75 miliarde anul trecut,

potrivit unei agenţii ONU, citată de Agenţia Reuters.

Această creştere masivă a utilizatorilor de Internet va duce, pe cale de consecinţă, şi

la mărirea numărului de infracţiuni informatice.

După cum bine cunoaştem, criminalitatea informatică este un fenomen în creştere

în România, afectând imaginea ţării peste hotare.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi care este strategia pe

care intenţionaţi să o adoptaţi referitor la diminuarea ratei infracţionalităţii informatice,

câte persoane au fost cercetate pentru acest gen de infracţiuni, câte fraude informatice au

fost constatate până la momentul actual şi câte sancţiuni s-au aplicat.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, am şi o interpelare.


Vă rog.

Domnul Ion Rotaru:

Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,

domnului ministru Ioan-Nelu Botiş.

Obiectul interpelării: Scăderea numărului de asistenţi maternali.


Dreptul copilului de a creşte şi a se dezvolta în mediul familial este foarte des

încălcat. Foarte mulţi copii sunt plasaţi în instituţiile rezidenţiale, chiar dacă majoritatea are

unul sau ambii părinţi în viaţă. Din ce în ce mai multe familii sub pragul sărăciei sunt

nevoite să-şi dea copiii la una din formele de protecţie socială. Multe din aceste cazuri sunt

generate de migraţia părinţilor la muncă peste hotare şi lăsarea copiilor în grija bunicilor

sau altor persoane.

Copiii însă au nevoie, în afară de bani, de comunicare, de afecţiune, de înţelegere şi

multe alte lucruri pe care doar părinţii le pot oferi.

Pe fondul sărăciei din familii, este de aşteptat o creştere a numărului de copii care

urmează să fie instituţionalizaţi.

Având în vedere cele menţionate anterior, vă rog să-mi comunicaţi care este

strategia pe care urmează să o adoptaţi cu privire la reducerea numărului de copii care

urmează să fie instituţionalizaţi.

În acelaşi timp, vă rog să-mi transmiteţi o statistică care să cuprindă numărul

copiilor instituţionalizaţi şi numărul asistenţilor maternali pe judeţe, în perioada 2007 până

în prezent.

- 101 -

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Vă mulţumesc.



Daţi-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris întrebări adresate

Guvernului şi vor fi transmise pentru răspunsurile cuvenite: domnul senator Dumitru

Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnii senatori Dan Voiculescu, Adrian

Ţuţuianu, Alexandru Cordoş, Şerban Constantin Valeca, Mihăiţă Găină, Gabriel Mutu, Ioan

Chelaru şi Florin Constatinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC; domnul senator Sorin-Serioja Chivu, din partea senatorilor independenţi.

Continuăm cu interpelările adresate Executivului de către domnii senatori.

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al

PDL, să prezinte interpelarea.


(Domnul senator Gheorghe David, secretarul Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)



Interpelarea porneşte de la o întrebare pe care am adresat-o în 17 mai 2010 şi la

care răspunsul pe care l-am primit nu este cel care era aşteptat de către persoanele în cauză.

În data de 17 mai a.c., am adresat o întrebare domnului Marian Predoiu, ministrul

justiţiei, privind obţinerea cetăţeniei române de către domnul Alexandru Mutruc – fac

precizarea că în această situaţie sunt şi alţii, eu am prezentat doar un caz – care s-a născut

în Republica Moldova. Solicitantul posedă permis de şedere temporară până la data de 1

noiembrie 2012, locul emiterii şi data începerii fiind 2 noiembrie 2008, în judeţul Timiş.

Toate datele necesare au fost depuse în 18 noiembrie 2009 la Ministerul Justiţiei,

Direcţia Cetăţenie.

Am să citesc din răspunsul dumneavoastră: „Cererea de redobândire a cetăţeniei române,

formulată de numitul Mutruc Alexandru, a fost înregistrată în evidenţa Autorităţii Naţionale

pentru Cetăţenie, în data de 18 noiembrie 2009 şi face obiectul dosarului nr. 21125/Rd/2009.

În conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. (2) din Legea cetăţeniei române

nr. 21/1991, republicată şi modificată, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie a stabilit ca

termen pentru dezbaterea cererii de redobândire a cetăţeniei române, în sensul verificării de

către Comisia pentru cetăţenie a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 101 din lege, data

de 15 martie 2010.

- 102 -

Întrucât la data stabilită nu erau finalizate verificările pe care Autoritatea Naţională

pentru Cetăţenie le efectuează potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din actul normativ mai sus

indicat, urmează ca dosarul menţionat să fie examinat la un termen ce va fi stabilit după

primirea răspunsului de la instituţiile avizatoare.”

Până aici toate bune, numai că termenul pentru dezbaterea redobândirii cetăţeniei a

fost ori uitat, ori prea mult amânat.

Faţă de cele menţionate, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi stadiul

dosarului respectiv şi termenul la care acesta se va rezolva. Vă mulţumesc.

Pentru toate acestea, solicit răspuns în scris şi oral.

(Domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)


Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar

al Alianţei Politice PSD+PC.

Se pregăteşte domnul senator Liviu-Titus Paşca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ioan Mang:


Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Stimate domnule prim-ministru,

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 977 din 20 septembrie 2010 aţi decis

finanţarea unor proiecte incluse în Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze

sportive din spaţiul rural, instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7 din 2006 privind realizarea

Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural.

Conform Anexei nr. 2 acestei hotărâri, în anul 2010, la nivel naţional, vor fi

finanţate 532 de stadioane şi baze sportive, având o valoare totală de 53 339 000 lei.

Aş dori să vă reamintesc, domnule prim-ministru, de Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 77/2010 privind unele măsuri în domeniile tineretului şi sportului prin care

aţi vizat crearea unui cadru legal derogatoriu de la normele generale privind închirierea şi

concesiunea bunurilor aparţinând domeniului public al statului. Mai exact, aţi propus

valorificarea bazei materiale, incluzând taberele şi bazele sportive aflate în administrarea

Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

Aşa cum reiese din expunerea de motive la iniţiativa legislativă, aţi decis să

promovaţi această ordonanţă, „având în vedere situaţia socio-economică actuală din

România, în contextul crizei economice globale, pentru păstrarea echilibrelor bugetare”,

adică nu există posibilităţi financiare de întreţinere a taberelor şi bazelor sportive.

- 103 -

Aş dori să ne explicaţi, domnule prim-ministru, pe baza cărei strategii aţi decis

promovarea acestor două acte normative şi care este politica Guvernului României privind

bazele sportive din România.

De asemenea, aş dori să vă întreb cât de oportune consideraţi că sunt aceste investiţii

în stadioane şi baze sportive în mediul rural, în condiţiile în care Guvernul României nu

poate gestiona eficient nici măcar bazele sportive aflate deja în administrarea sa.




Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu-Titus Paşca, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Liviu-Titus Paşca:


Interpelarea mea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei,

comerţului şi mediului de afaceri.

Obiectul interpelării: Încălcarea dreptului la proprietate de către Societatea

Comercială „Electrica” S.A.

Domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră un caz care demonstrează modul în care S.C.

Electrica S.A. înţelege să „rezolve” sesizările cetăţenilor. Este vorba despre situaţia

domnului Bodnar Balasz din Baia Mare, pe a cărui proprietate au fost îngropate cabluri

electrice în timpul regimului comunist, fără să fie înştiinţat în prealabil asupra acestei

acţiuni.

Proprietar intabulat în 1947, cu impozitele plătite la zi, cetăţeanul sus-menţionat nu

poate să-şi dezvolte o afacere pe proprietatea sa privată şi nici nu-şi poate extinde casa de

locuit din cauza faptului că, în pofida nenumăratelor sesizări adresate, începând cu anul

1993, prefecturii, primăriei şi S.C. Electrica S.A. nu i se rezolvă situaţia favorabil,

invocându-se de către societate lipsa fondurilor.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi:

1. Dacă potrivit legislaţiei în vigoare, S.C. Electrica S.A. are ca atribuţii şi

executarea unor astfel de lucrări.

2. În cazul existenţei bazei legale, care este modalitatea prin care un cetăţean poate

să solicite repararea unui asemenea abuz?

- 104 -

Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop.

Se pregăteşte domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe Pop:


Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc şi are ca obiect

necorelarea legislaţiei specifice comerciale cu realitatea pieţei româneşti.


Prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, prin Legea nr. 169/2010

privind modificarea Legii insolvenţei şi prin Legea nr. 381/2009 privind introducerea

concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc s-a urmărit omorârea şi sufocarea definitivă a

societăţilor comerciale. Consider că au fost gândite concertat.


Prin ridicarea valorii prag la valoarea de 45 000 lei, adică cuantumul minim al

creanţei, pentru a fi introdusă cererea creditorului, stipulată de Legea insolvenţei, ce se

înţelege, în condiţiile în care veniturile per genere au scăzut?

1. Organele statului, în speţă finanţele, să aştepte să curgă penalităţile până la

această sumă sau să aplice amenzi urgent până la atingerea acestui prag?

2. Societatea aflată în incapacitate de plată nu va putea să ceară insolvenţa sau

reorganizarea judiciară până nu aşteaptă să i se acumuleze datorii în valoare minimă de

45 000 de lei? Dacă în urma unei simple analize financiare societatea debitoare nu mai

poate să-şi susţină activitatea, având constituită o datorie mult mai mică decât valoarea

prag, întreg activul fiindu-i, să presupunem, la o valoare de 15 000 de lei, asta însemnând

cu tot cu marfă, ce mai recuperează statul, cine câştigă?

3. Societăţile creditoare să aştepte să li se acumuleze aceeaşi sumă sau să crediteze

pe debitor cu până la minimumul sumei de 45 000 de lei, plătind, în acelaşi timp, TVA-ul şi

impozitul aferent facturilor neîncasate?

4. Societăţile creditoare să încerce să-şi recupereze banii prin metodele uzuale ale

dreptului şi procedurii civile, în condiţiile în care suntem de 20 de ani în capitalism?

5. Societăţile creditoare ar trebui să-şi schimbe profilul de activitate şi să-şi

autorizeze Codul CAEN specific băncilor? S-au desfiinţat băncile comerciale şi românul

nu ştie?

- 105 -

6. Societăţile creditoare ce fac în situaţia în care au 10 clienţi cu datorii de 10 000

de lei fiecare? Să-şi solicite falimentul pentru că fac treaba băncilor?


Prin concordatul preventiv, care este un contract încheiat între debitor şi creditorii

care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, adică

cuantumul minim al creanţei pentru a putea fi deschisă procedura de salvgardare stipulată

de Legea concordatului preventiv, ce se înţelege, în condiţiile în care veniturile per genere

au scăzut?

Societăţile creditoare trebuie să aştepte atingerea deţinerii a două treimi din

valoarea creanţelor acceptate şi necontestate?

În atare condiţii, societăţile comerciale creditoare sau debitoare la ce lege să se

raporteze ca să aibă un rezultat rapid, cât mai puţin costisitor:

1. La mediator, căruia, în raport cu conciliatorul, nu-i mai văd rostul?

2. La conciliere, căreia, în raport cu procedura de reorganizare judiciară nu-i mai,

văd rostul?

3. La recuperatori sau la evaziune?

Suntem în anul de graţie 2010. Suntem de 20 de ani în capitalism. Suntem în criză.

Venitul per persoană este în medie de 750 de lei, exceptând de la acest calcul clientela

politică. Se doreşte oare o întoarcere la totalitarism, comunism? Se urmăreşte distrugerea

pieţei şi aducerea în incapacitate de plată a tuturor societăţilor comerciale?

Aştept răspuns scris. Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar

al PNL. Se pregăteşte domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al




Interpelarea de astăzi este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul

dezvoltării regionale şi turismului.

Obiectul şi conţinutul interpelării: Situaţia Direcţiei de control, verificare şi

monitorizare turistică – Regiunea Sud-Vest Oltenia, Birou Vâlcea.

Doamnă ministru,

Aţi anunţat recent că, în vederea combaterii evaziunii fiscale în domeniul turismului

şi alimentaţiei publice, ministerul pe care-l conduceţi a efectuat mai multe controale prin

- 106 -

reprezentanţele teritoriale ale Direcţiei de control, verificarea şi monitorizare turistică, la

aceste acţiuni participând şi ofiţeri ai serviciilor de investigare a fraudelor din cadrul

inspectoratelor de poliţie judeţene, precum şi lucrători ANAF.

Deoarece informaţiile privind Direcţia de control, verificare şi monitorizare

turistică postate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului se referă

exclusiv la atribuţiile acesteia, aş dori să-mi comunicaţi, doamnă ministru, următoarele:

Câţi angajaţi deservesc Biroul de la Vâlcea al Direcţiei de control, verificare şi

monitorizare turistică Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Care au fost criteriile care au stat la baza angajării acestora?

Ce pregătire profesională au aceşti funcţionari?

Care este perioada de încadrare în muncă a acestora?

Care este indemnizaţia netă a angajaţilor Direcţiei de control, verificare şi

monitorizare turistică Vâlcea? Concret, care sunt sarcinile fiecărui angajat al direcţiei?

Câte controale au efectuat angajaţii direcţiei de la angajare şi până în prezent şi la

care unităţi?

Mai ales, vă rog să-mi răspundeţi câte rapoarte de evaluare au fost întocmite pentru

judeţul Vâlcea şi de ce acestea nu au fost făcute publice niciodată?

Solicit răspuns scris şi verbal. Mulţumesc.



Urmează domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnule senator Valer Marian, aveţi cuvântul.

Domnul Valer Marian:


Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc şi are ca obiect

motivele mutării Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest

de la Satu Mare la Cluj-Napoca.

În data de 4 octombrie 2010, am adresat o interpelare domnului Valeriu Tabără,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, prin care am solicitat să-mi comunice dacă există

intenţia mutării sediului Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6

Nord-Vest de la Satu Mare la Cluj-Napoca, care sunt motivele şi costurile unei asemenea

mutări, precum şi dacă se urmăreşte astăzi plasarea în funcţiile cheie ale acestei instituţii a

unor oameni de încredere, fideli şi obedienţi principalului partid de guvernământ, şi

obţinerea controlului absolut asupra selecţiilor achiziţiilor şi plăţilor.

- 107 -

Am arătat că o asemenea mutare este absolut nejustificată, în condiţiile în care Centrul

Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare, care deserveşte

judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, a fost cel mai performant

dintre cele 8 centre regionale existente, situându-se pe primul loc în privinţa numărului şi

valorii contractelor de finanţare semnate în cadrul PNDR 2007 – 2013.

În urma sesiunilor de depunere selecţii, au fost atrase fonduri de aproape 700 de

milioane de euro pentru proiectele de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală,

reprezentând circa 30% din valoarea contractelor încheiate la nivel naţional.

O asemenea mutare este nejustificată, după ce, de la înfiinţarea sa la Satu Mare în

anul 2006, la Centrul 6 nord-Vest s-a format un colectiv calificat şi performant, cuprinzând

55 de angajaţi, toţi cu studii superioare şi instruire adecvată, care reprezintă resursa cea mai

importantă a instituţiei, necesară şi esenţială pentru volumul şi complexitatea activităţilor.

O asemenea mutare este nejustificată în actualul context de criză economică şi

socială prin prisma costurilor pe care le va angrena pentru amenajarea şi dotarea noului

sediu sau pentru angajarea şi pregătirea personalului necesar, cât şi sub aspectul

problemelor familiale, sociale cu care se vor confrunta actualii angajaţi de la Satu Mare.

O asemenea mutare este nejustificată şi pentru că funcţionarea Centrului 6 Nord-Vest

va fi grav afectată, fiind de natură să genereze derută în rândul beneficiarilor şi blocare în

absorbţia fondurilor europene.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nu mi-a răspuns până în prezent la

interpelare, fiind depăşit termenul prevăzut de art. 163 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Între timp, mi-au parvenit mai multe informaţii care conturează implicarea

dumneavoastră personală, domnule prim-ministru, în mutarea sediului Centrului 6 Nord-Vest

de la Satu Mare la Cluj-Napoca.

În primul rând, în data de 30 septembrie 2010, după ce fostul director a fost demis,

iar postul de director adjunct a fost desfiinţat, pentru că ambii s-au opus mutării sediului, a

fost numit director interimar la Centrul 6 Nord-Vest Satu Mare, domnul Mihai Seucea, care

până atunci a fost angajat consilier la cabinetul dumneavoastră.

În al doilea rând, ca urmare a unei cereri adresate de Agenţia de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Consiliul Local Cluj- Napoca a adoptat în data de 14

octombrie 2010 o hotărâre privind atribuirea unui sediu pentru Centrul 6 Nord-Vest în

municipiul Cluj- Napoca, Calea Baciului nr. 18/A, această cerere fiind susţinută de

consilierii locali ai PDL şi de primarul PDL Sorin Apostu, fost viceprimar în perioada în

care aţi deţinut funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca.

- 108 -

În aceste condiţii, vă solicit să-mi răspundeţi dumneavoastră, domnule prim-

ministru, la întrebările adresate ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, precum şi la

următoarea întrebare:

Vreţi să transformaţi Centrul 6 Nord-Vest într-o puşculiţă a partidului pe care-l

conduceţi?

Aştept răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.



Domnule senator Cornel Popa, aveţi cuvântul. Se pregăteşte domnul senator Florin

Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

(Domnul senator Cornel Popa, secretarul Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulţumesc.


Prezenta interpelare este adresată doamnei Anca-Daniela Boagiu, ministrul

transporturilor şi infrastructurii, iar obiectul şi motivarea interpelării se referă la:

Deteriorarea DN76 Oradea –Deva.

Doamnă ministru,

DN76 Oradea – Deva este unul dintre cele mai tranzitate din zona de vest a ţării,

motiv pentru care deteriorarea acestuia s-a produs în timp şi cu efecte grave asupra

traficului, care este din ce în ce mai îngreunat.

În guvernarea Tăriceanu a fost înscris în planul de modernizare a infrastructurii

zonale şi firesc era ca până la această dată să fi terminat lucrările, iar DN76 să fie unul cum

îi stă bine unei ţări aflate în Uniunea Europeană.

Din păcate, de doi ani, în ciuda celor două interpelări pe care le-am adresat fostului

ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Radu Berceanu a tot amânat lucrurile,

justificându-se cu lipsa de fonduri, iar azi DN76 Oradea – Deva arată tot mai puţin a drum

european şi tot mai mult a drum forestier.

Ca urmare, mă văd nevoit să revin cu această interpelare şi să vă cer răspunsuri la

următoarele întrebări:

1. Ce date sunt prevăzute pentru începerea efectivă a lucrărilor de reabilitare în

teren a celor patru tronsoane ale DN76 Oradea – Deva?

2. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de drum Deva,

respectiv Şoimuş – Vârfurile, şi când vor începe efectiv lucrările în teren?

- 109 -

3. În ce stadiul sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de drum Vârfurile – Ştei

şi când vor începe efectiv lucrările în teren?

4. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de drum Ştei – Beiuş


5. În ce stadiu sunt formalităţile pentru reabilitarea sectorului de drum Beiuş – Oradea


6. Până la ce dată aţi fixat terminarea lucrărilor pe DN76 Oradea – Deva?

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

(Domnul senator Cornel Popa revine la prezidiu.)


Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al


Se pregăteşte doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Florin Constantinescu:


Interpelarea mea este adresată doamnei Anca-Daniela Boagiu, ministrul transporturilor

şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: Şoseaua de centură a municipiului Paşcani.

Stimată doamnă ministru,

Vă informăm că în anul 2006 firma Search Corporation a întocmit documentaţia de

proiectare pentru Proiectul „Şoseaua de centură a municipiului Paşcani”, transmisă la

Primăria municipiului Paşcani prin adresa nr. 3455 din 28 iulie 2006. Această documentaţie

a fost înaintată la CNADNR cu adresa de înaintare nr. 13101 din data de 14 august 2008,

care a înlocuit, pe baza ei, cererea de finanţare pentru actualizarea şi completarea

proiectului tehnic pentru şoseaua de ocolire a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi.

Prin adresa nr. 93/7746 din 22 aprilie 2009, CNADNR comunică faptul că în data

de 23 septembrie 2009 a fost aprobată de AN-POST cererea de finanţare Pregătire pachet

proiecte 3 pentru completarea listelor variantelor de ocolire.

Contractul de finanţare a fost semnat la data de 13 aprilie 2009.

Având în vedere importanţa centurii de ocolire pentru cetăţenii municipiului

Paşcani şi nu numai – în acest moment traficul greu fiind dirijat prin centrul oraşului –, vă

rog, doamnă ministru, să urgentaţi finalizarea acestei investiţii şi să comunicaţi graficul de

realizare a ei.

Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.



- 110 -

Urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL,

ultima înscrisă pe ordinea de luări de cuvânt de astăzi. Vă rog, doamnă senator Boitan.

Doamna Minerva Boitan:


Interpelarea este adresată domnului Traian Igaş, ministrul administraţiei şi

internelor.

Domnule ministru,

Aşa cum se cunoaşte, la începutul anului în curs, Guvernul a decis, printr-o

ordonanţă de urgenţă, completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea

traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al

plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.

Intrată ulterior în vigoare, legea prevede interzicerea consumului unui număr de 36

de plante halucinogene, distribuite prin aşa-numitele „magazine de vise”, şi stabileşte că

punerea în vânzare, distribuirea şi livrarea unor astfel de produse se pedepseşte cu

închisoarea.

Din păcate, în pofida prevederilor legii, asemenea magazine se redeschid, deşi

efectele deosebit de nocive ale acestora, îndeosebi asupra tinerilor, au fost deja constatate.

Un astfel de magazin a fost reactivat chiar în centrul municipiului Sibiu.

La cumpărarea unei substanţe etnobotanice din magazinul sus-amintit, vândută sub

denumirea de „Jamaican Gold”, se poate constata pe etichetă că gramajul este marcat

„aproximativ – 0,2g, aproximativ – 0,5g”, că se vinde ca îngrăşământ agricol, iar la

vânzare din codul fiscal lipseşte o cifră.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi:

1. Aveţi cunoştinţă că magazinele de vise care distribuie plante halucinogene încep

să fie reactivate?

2. Cum se explică lipsa unei cifre din codul fiscal într-un magazin aflat chiar în

centrul municipiului?

3. Există vreo colaborare între ministerul pe care îl coordonaţi şi Autoritatea

Naţională pentru Protecţia Consumatorului în scopul protejării tinerilor, astfel încât să fie

stopat consumul acestor plante cu efecte profund nocive şi chiar letale în special asupra

acestei categorii a populaţiei?

Solicit răspuns în scris.


Vă mulţumesc, doamna senator Boitan.

- 111 -

Vreau să vă informez că următorii colegi senatori au depus în scris interpelări

adresate Guvernului:

Din partea Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnii senatori: Dan

Voiculescu, Adrian Ţuţuianu, Alexandru Cordoş, Titus Corlăţean, Şerban Constantin

Valeca, Mihăiţă Găină, Laurenţiu Florian Coca, doamna senator Elena Mitrea şi doamna

senator Lia-Olguţa Vasilescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius-Petre Nicoară.

Din partea Grupului senatorilor independenţi, domnul senator Sorin-Serioja Chivu.

Doresc să informez plenul Senatului cu privire la stadiul răspunsurilor primite de la

Guvern la întrebările adresate de senatori.

Vor fi transmise răspunsuri în scris din partea Guvernului la întrebările adresate de

următorii colegi:

Domnul senator Adrian Ţuţuianu, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

din partea Ministerului Sănătăţii;

Domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului

Sănătăţii;

Domnul senator Ioan Mang, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, din

partea Ministerului Apărării Naţionale;

Domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

Domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC din partea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;

Domnul senator Marius-Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, din partea

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional;

Pentru întrebarea domnului senator Emilian-Valentin Frâncu, Grupul parlamentar

al PNL, domnul secretar de stat Vasile Timiş solicită amânarea răspunsului.

De asemenea, domnul senator Paul Ichim va primi răspuns în scris din partea

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

La întrebarea adresată de domnul senator Adrian Ţuţuianu, Grupul parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

solicită amânare.

Răspunsurile la interpelări. Daţi-mi voie să vă informez că vor fi trimise răspunsuri

scrise:

La interpelarea domnului senator Ion Ruşeţ, Grupul parlamentar al PDL, din partea

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

- 112 -

La interpelarea domnului senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, din partea Ministerul Mediului şi Pădurilor;

La interpelarea domnului senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, din partea Ministerul Finanţelor Publice;

La interpelarea domnului senator Marius-Petre Nicoară, Grupul parlamentar al

PNL, din partea Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi din partea

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

La interpelarea domnului senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, din

partea Ministerului Sănătăţii;

La interpelarea doamnei senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL, din

partea Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.

Domnul senator Emilian Frâncu a primit o informare conform căreia se solicită o

amânare a termenului pentru răspunsul la întrebarea adresată Guvernului României.

Microfonul 2.


Din discuţiile purtate cu domnul secretar de stat, am convenit că răspunsul poate fi

puţin concretizat faţă de cele cerute de mine şi am hotărât să amânăm cu două săptămâni.

Vă mulţumesc.


Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Acesta a fost ultimul punct de pe ordinea de zi a plenului Senatului României.

Declar încheiată şedinţa noastră de plen, de astăzi, 25 octombrie 2010, Ziua Armatei

Române.

Vă mulţumesc, o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.50.

s t e n o g r a m a s u m a r - senatul româniei · 2010-10-28 · s t e n o g r a m a şedinţei...

Documents