NEVOILE ENERGETICE BAZALE ALE ORGANISMULUI

METABOLISMUL BAZAL

M.B. este consumul energetic necesar pentru activitatea musculaturii respiratorii şi cardiace în condiţii de repaus, pentru sinteza de substanţe necesare refacerii structurii organismului, pentru menţinerea constantă a temperaturii şi tonusului muscular, pentru activitatea de excreţie şi secreţie.

M.B. se măsoară în condiţii de repaus fizic şi psihic, într-un spaţiu cu temperatură de confort, după o pauză de 12 ore după ultimul prânz.

În timpul somnului de noapte metabolismul este foarte apropiat de metabolismul bazal. La adult ,valoarea M.B. este de 1 Kcal/ kg corp /oră astfel că: de ex. la o persoană de 70 kg, M.B. este de 1x70x24 = 1680 Kcal în 24 de ore

M.B este influenţat de:

a) vârsta – la copil (2-2,5 Kcal/ kg/h); ↓ la adolescenţi la 1,5-1,7Kcal/ kg/h pt. a ajunge la adult la 1 Kcal /kg /h. După 55-60 ani M.B. ↓ cu 15-20 faţă de valoarea anterioară.

b) Starea fiziologică - la gravide întâlnim o ↑de 20-25% faţă de perioada anterioară sarcinii.- în timpul lactaţiei există o creştere de 10-20 %.Un alt factor important în calcularea necesarului energetic este şi menţinerea constantă a compoziţiei

corpului. De ex., o persoană de 65 kg. va avea 11kg proteine, 9 kg grăsime, 1 kg glucide, 40 kg apă, 4 kg săruri minerale. Din cantitate totală de proteine se pot pierde până la 2 kg, fără ca starea de sănătate a organismului să fie afectată. Organismul se poate lipsi de 8 kg din cantitatea totală de lipide , dar 1 kg. este necesar pentru tapetarea organelor interne sau pentru a intra în diferitele structuri ale organismului.

Din organism mai pot să dispară până la 200g glucide, 10% din cantitatea de apă, şi o treime din cantitatea de săruri minerale .

Ingerarea alimentelor solicită o cheltuială suplimentară de energie, numită acţiune dinamică specifică (ADS) şi care variază în funcţie de alimentul consumat. Astfel, prin ardere, proteinele cresc metabolismul cu 20-30%, glucidele cu 6-8%, iar lipidele cu 2-5%. În medie cheltuiala energetică pt. ADS în condiţiile unei alimentaţii echilibrate, depăşeşte cu cca. 10% metabolismul bazal.

c) Activitatea muscularăNecesarul energetic în activitatea musculară depinde de numărul de grupe musculare solicitate, viteza de

contracţie, efortul depus şi raportul dintre perioadele de pauză şi efort. Astfel, după cantitate de energie consumată, profesiile se împart în 4 categorii:

- cu cheltuială mică de energie: profesorii, medicii, funcţionarii de la birou, contabili, avocaţi, (femei = 2400 kcal.; bărbaţi=2800 kcal);

- cu cheltuială medie de energie: industria uşoară, studenţi, gospodinele, unele munci agricole etc., (femei= 2700 kcal, bărbaţi=3300 kcal);

- cu cheltuială mare de energie: strungari, frezori, tractorişti, unele munci agricole, (femei= 3000kcal, bărbaţi=3700 kcal);

- Cu cheltuială energetică foarte mare şi doar la bărbaţi:săpători în pământ, muncitori forestieri, (4100 kcal).Valorile sunt recomandate pentru vârstele cuprinse între 20-40 ani, după care MB înregistrează o scădere de până la 200 kcal la bărbaţi, şi 300 kcal. la femei.

Metabolismul bazal acoperă 60-65% din cheltuiala energetică zilnică, 10% este reprezentată de ADS, iar 25-30% de activitatea musculară.

1

d) ClimatulSe constată că necesarul energetic creşte în condiţii de temperatură scăzută şi scade la temperaturi

ridicate. Necesarul energetic a fost apreciat la o valoare medie de 10 grade celsius; orice scădere sau creştere cu 10 grade ducând la o creştere sau la o scădere a acestuia cu 3%

e) Sarcina şi alăptarea. Per total , în sarcină, se constată un surplus de 80000 de kcal în 9 luni (150 kcal/zi, în primul trimestru şi

350 kcal/zi în al doilea trimestru), necesare pentru dezvoltarea fătului, placentei, creşterea sânilor şi pentru efortul respirator şi cardiac. Pentru producerea a 850 ml lapte, se consumă 650 kcal., iar alte 150 sunt necesare efortului secretor.

Tulburările care apar în condiţiile unui aport energetic dezechilibrat sunt:Obezitatea prin exces de alimente şi subnutriţia prin deficit.

2