JOHN MAYNARD KEYNES i keynesismulJohn Maynard Keynes este, cu siguran, unul dintre cei mai mari economiti din ntreaga istorie economic. Cu The General Theory of Employment, Interest and Money (1936), Keynes a revoluionat tiina economiei. O nou paradigm se afirm n aceast lucrare, care a exercitat o mare influen n secolul al XX-lea, deoarece a schimbat modalitatea n care lumea considera economia i rolul guvernului n societate. Multi economisti il considera unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei moderne .Ideile sale suntfundamentul keynesianismului de astazi si au fostdezvoltate in decursul timpului de economisti aiscolii keynesiene. Este cunoscut inmod special pentru pledoaria sa in favoarea politicilor guvernamentale interventioniste, prin care guvernul ar folosi masuri fiscale simonetarein scopul temperarii efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice si boom-urilor economice.Populara expresie lui Keynes Pe termen foarte lung suntem toti mortiPrintre operele sale se numara:1.The Economic Consequences of the Peace2.Treatise on Probability3.Tract on Monetary Reform4.Treatise on Money5.The General Theory of Employment, Interestand Money. Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobinzii si a banilor. A revolutionat stiinta economica sustinand finantarea prin deficit bugetar ca pe o cale de a pune capat Marii Crize. El ofera solutii sub forma cresterii cheltuielilor publice.4.Soluiile lui Keynes pentrunlturarea omajului Preocuparea fundamentala a lui Keynes afost aceea de a stabilio corelatie intre dezvoltarea economica a societatii si anivelul ocuparii resurselor de munca disponibile, de aoferi solutii pentru inlaturarea somajului.Pentru aceasta el a folosit un model economico-matematic descriptiv compus din trei categorii de elemente: Variabile: endogene (determinate), indicatori globali care caracterizeaza nivelul activitatiii economice la scara economiei nationale (cea mai importanta fiind cererea efectiva de marfuri exogene (determinante), rate cu privire la comportamentul agentiloreconomici (Inclinatia spreconsum, eficienta marginala a capitalului,rata dobinzii. Relaiile dintre variabile Relatiile dintre variabile au fost redate cu ajutorul unor ecuatii si inegalitati, precum si interdependenta dintre ele, redate cu ajutorul unor functii (functia ocuparii, a ofertei, a cererii) etc. Parametrul multiplicator investiional 'K Parametrul multiplicator investitional (K6) cu ajutorul caruia se exprima gradul de intensitate al unei variabile, a fostfolosit de Keynes pentru aexprima interdependenta dintre fluctuatiile investitiilor,ocuparii siveniturilor.Keynesismul, att ca doctrin, ct i ca politic economic, a avut o influen fundamental n lumea noncomunist de dup 1945, dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, i a reprezentat un trend dominant pn la sfritul anilor 1960, cnd unele evenimente au nceput s pun sub semnul ndoielii validitatea practic a keynesismului i, n acelai timp, fundamentul su teoretic. Principalul atac a venit din partea monetarismului, o doctrin a crui leader a fost Milton Friedman, i din partea membrilor colii de la Chicago. Politicile keynesiste au cutat s atenueze efectele negative ale fluctuaiilor ciclice prin creterea cheltuielilor publice n timpul recesiunilor. De exemplu, n concepia lor, creterea cheltuielilor din sectorul public ar duce la creterea cererii, ar stimula investiiile i ar crea noi slujbe, reducnd astfel din severitatea unei depresiuni economice. Astfel de politici au funcionat iniial, dar cererea stimulat de cheltuielile publice nu era una real. Trimitea false semnale i determina industriile s suprainvesteasc, n special n producerea de bunuri. Cnd guvernul nu mai stimula economia prin cheltuieli sau cheltuia mai puin, industriile se trezeau n faa unui surplus i era necesar disponibilizarea. Aceast cheltuial s-a dovedit a fi inflaionist, cci era, n general, finanat prin mprumuturi sau prin emiterea de moned ori prin recurgerea la credite. Mai mult, acest fel de intervenie era folosit de guverne pentru a atenua efectele fluctuaiilor ciclice asupra sferei politice, mai degrab dect asupra cele economice i se recurgea la acest tip.