ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 7 (5823) 25 februarie 2015

naliz]nd indicatorii ob\inu\i, conduc=torul ma-gistralei s-a referit ]n primul r]nd la asigura-rea pe parcursul lunii trecute a securit=\iicircula\iei trenurilor de marf= [i c=l=tori. Ex-primat= ]n cifre, situa\ia la acest capitol esteurm=toarea: ]n ianuarie curent au avut loc 8accidente de transport comparativ cu cele10 din perioada similar= 2014. Nu toate s-au

produs din cauza ie[irii din func\iune a tehnicii [i uti-lajelor, care [i-au iepuizat capacit=\ile tehnologice. Exist=destule exemple de impact negativ a factorului umanasupra asigur=rii securit=\ii circula\iei trenurilor, ceea cedemonstreaz=, c= ]n teritoriu nu se ]ntreprind toate ac\i-unile posibile pentru prevenirea accidentelor.

C]t prive[te protec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii,]n ianuarie curent la filialele }S «Calea Ferat= din Moldo-va» nu s-au ]nregistrat cazuri de traumatism de munc=.Serghei Tom[a a men\ionat ]n luarea sa de cuv]nt nece-sitatea desf=[ur=rii permanente ]n colective a muncii deexplicare [i informare, pentru a exclude cazurile de]nc=lcare a regulilor [i normelor de protec\ie a s=n=t=\ii[i securitate a muncii. {efii ]ntreprinderilor din teritoriutrebuie s= supravegheze personal munca ]n acest sens.Sarcina cea mai important= [i principal= este vigilen\a,asigurarea necondi\ionat= a securit=\ii circula\iei trenu-rilor [i securit=\ii muncii. Fiecare feroviar, indiferent defunc\ia ocupat=, trebuie s= con[tientizeze acest adev=r.Numai cu eforturi comune vom reu[i s= p=str=m poten\ia-lul c=ii ferate ]n situa\ia actual= extrem de grea, orien-t]ndu-ne eforturile la sporirea randamentului utiliz=rii for\eide munc=, economisirea fondului de salarizare, a con-sumurilor de exploatare.

Serghei Tom[a s-a referit ]n detalii la indicatorii acti-vit=\ii economico-financiare a magistralei. Pe parcursullunii ianuarie volumul de munc= a constituit 100,1 mln.tono-kilometri, adic= cu 4,5 la sut= mai pu\in dec]t seplanificase [i cu 13,8 la sut= mai pu\in dec]t ]n ianuarie2014. Circuitul tarifar al ]nc=rc=turilor a alc=tuit 82,2 mln.tono-kilometri ori 2,7 mln. tono-kilometri zilnic, astfel cifraplanificat= a fost devansat= cu 3,6 la sut=, iar indicelelunii ianuarie al anului trecut — cu 11,1 la sut=.

}n perioada examinat= planul la circuitul pasagerilora fost realizat ]n propor\ie de 91,8 la sut= ori 17,9 mln.pasageri-kilometri, iar comparativ cu ianuarie 2014 — 75,8la sut=, cauza fiind diminuarea fluxului de c=l=tori lacursele interna\ionale.

Planul de expediere a ]nc=rc=turilor ]n prima lun= aanului a fost ]ndeplinit cu 54,9 la sut=: 67,2 mii tone ]nloc de 122,5 mii tone, iar comparativ cu luna ianuarie2014 au fost expediate cu 55,8 la sut= (84,8 mii tone)mai pu\ine m=rfuri. Din cele 265 vagoane planificate a firecep\ionate zilnic ]n ianuarie curent au fost desc=rcatedoar 229, adic= cu 36 vagoane mai pu\in.

Predarea fluxului de marf= a constituit zilnic ]n medie215 vagoane, planul fiind 285 vagoane, adic= cu 70 va-goane mai pu\in.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului curent indicatoriicalitativi de utilizare a vagoanelor [i locomotivelor aufost ]ndeplini\i ]n felul urm=tor:

}n prima lun= a anului curent s-au ob\inut venituri dintrafic ]n sum= de 68,8 mln. lei — cu 995 mii lei mai multdec]t prevede planul. Inclusiv din traficul de marf= — 49,8mln. lei, adic= cu 570 mii lei mai mult dec]t se planifica-se, iar din traficul de c=l=tori — 19 mln. lei, planul fiinddep=[it cu 425 mii lei. Consumurile de trafic constituie96,5 mln. lei, ceea ce e cu 1,0 mln. lei mai pu\in dec]t seplanificase. Ree[ind din venituri [i cheltuieli, ]n ianuariese vor ]nregistra pierderi ]n sum= de 23,2 mln. lei, cifraplanificat= fiind 24,3 mln. lei. Inclusiv pierderile din traficvor constitui 27,7 mln. lei, planul fiind 29,7 mln. lei. Ve-niturile din activitatea auxiliar= vor alc=tui 9 milioane lei,planul fiind 10,5 milioane; ]n activitatea opera\ional= s]ntposibile pierderi ]n sum= de 5 mln. lei, cele planificatefiind 5,6 mln. lei.

Cifrele de mai sus caracterizeaz= cel mai bine situa\iaeconomico-financiar= nefavorabil= a transportului fero-viar din Moldova ]n condi\iile lipsei volumului suficient de]nc=rc=turi [i a diminu=rii semnificative a fluxului de c=l=-tori. Un impact negativ are [i instabilitatea valutei na\io-nale. To\i ace[ti factori au lovit dur economia c=ii ferate,plas]nd-o ]ntr-un punct critic, dup= care pot urma ]nt]rzierila plata salariilor. Pentru a evita aceasta [i a proteja caleaferat= de un colaps financiar conduc=torul magistralei a]ndemnat colectivul de feroviari s= con[tientizeze situa\iacritic= creat= la calea ferat=, a rugat s= fie sus\inut= de-cizia administra\iei privind trecerea la s=pt=m]na de munc=de patru zile ]ncep]nd cu luna martie curent.

Dup= cum a demonstrat practica, repaosul tehnic apli-cat anterior n-a ]ndrept=\it a[tept=rile, n-a permis eco-nomisirea sumei de bani planificate. Par\ial [i din cauz=c= nu to\i feroviarii au acceptat dispozi\ia administra\ieic=ii ferate de a aplica repaosul tehnic. Adres]ndu-se tu-turor participan\ilor audioconferin\ei, Serghei Tom[a arugat [i liderii sindicali[ti s= se implice ]n munca de expli-care. Trebuie s= se discute cu oamenii, s= li se explicesitua\ia economic= grav= a transportului feroviar al Mol-dovei, s= fie convin[i de necesitatea execut=rii ]ntocmaia dispozi\iilor administra\iei magistralei privind regimulde func\ionare al ]ntreprinderii.

Conform calculelor preliminare ale economi[tilor, im-plementarea s=pt=m]nii de munc= de patru zile va per-mite economisirea a circa 5-6 mln. lei. Al doilea pas pla-nificat este modificarea orarului circula\iei trenurilor decurs= lung= [i a celor suburbane, care de asemenea seva solda cu o economie de 3-4 milioane lei. Mijloaceleeconomisite vor fi folosite la stabilizarea economiei ma-gistralei.

}n cadrul audioconferin\ei conduc=torul magistralei aoferit cuv]ntul [efilor nodurilor feroviare. De pretutindenis-au f=cut auzite mesaje de sus\inere [i con[tientizare asitua\iei create, ]n care ][i desf=[oar= ]n prezent activi-tatea Magistrala moldoveneasc=.

Luna martie va ]ncepe peste c]teva zile. Colectivul demii de angaja\i al c=ii ferate urmeaz= s=-[i spun= cuv]ntul.Anume el va decide: s-o salveze ori prin pasivitate [inecon[tientizarea situa\iei economice dificile a ]ntreprin-derii s= admit= falimentul ei financiar.

Irina KRAEVSKAIA

Luni, 23 februarie curent, Serghei TOM{A, director general interimar al }S «Calea Ferat= din Moldova», adesf=[urat audioconferin\a ordinar=, ]n cadrul c=reia a f=cut bilan\urile activit=\ii de producere, financiare [ide exploatare a ]ntreprinderilor magistralei ]n luna ianuarie 2015. Rezultatele ]nregistrate oblig= a evaluacritic activitatea CFM [i a subdiviziunilor sale, a trasa calea de dezvoltare ]n continuare.

S= p=streze poten\ialul}S «Calea Ferat= din Mol-dova» sau prin pasivitate[i necon[tientizarea situa-\iei economice dificile aCFM s= admit= falimen-tul ei financiar — urmea-z= s= decid= feroviarii.

— circuitul vagonului de marf=: planul 7,88 zile, ]nrealitate — 9,70 zile, adic= mai lent cu 1,82 zile;

— randamentul mediu diurn al vagonului de marf=:planul 918 tono-kilometri, ]n realitate — 1069 tono-kilo-metri;

— viteza de sector a circula\iei marfarelor: planul 33km/or=, ]n realitate — 33,9 km/or=;

— viteza tehnic= a circula\iei marfarelor: planul 37,5km/or=, ]n realitate — 37,4 km/or=;

— solicitarea static= medie a unui vagon: planul 60,76tone, ]n realitate — 57,09 tone;

— tonajul mediu al marfarului: planul 2450 tone, ]nrealitate — 2480 tone;

— parcursul mediu diurn al locomotivei: planul 415km, ]n realitate — 434,3 km;

— randamentul mediu diurn al locomotivei: planul 820mii tkm brutto, ]n realitate — 789,1 mii tono-kilometribrutto.

}n luna ianuarie contingentul de angaja\i num=ra 9887feroviari ori cu 156 persoane mai pu\in dec]t prevedeplanul [i cu 470 mai pu\in dec]t ]n ianuarie 2014. 507salaria\i s-au aflat ]n concedii f=r= plat=, ceea ce dep=-[e[te cu 53 nivelul lunii decembrie [i cu 138 nivelul luniiianuarie 2014. Volumul sta\ion=rii tehnice ]n ianuarie 2015a alc=tuit 9735 om-zile, adic= cu 2144 om-zile mai multdec]t ]n decembrie [i cu 6517 om-zile mai mult dec]t ]nianuarie 2014. Astfel, ]n repaos tehnic s-au aflat ]n me-die 345 persoane. Suma economisit= a atins 631,7 miilei — cu mult mai mic= dec]t cea planificat=.

Salariul mediu lunar ]n ianuarie curent la calea ferat=a constituit 3820,67 lei, adic= cu 12,6 la sut= mai maredec]t ]n ianuarie 2014. }n domeniul trafic — 3996,55 lei oricu 14,8 la sut= mai mult dec]t ]n ianuarie trecut.

A

Toate eforturile — spre binele magistralei,pentru ob\inerea rezultatelor stabile

DE LA AUDIOCONFERIN|+

Feroviarul Moldovei25 februarie 2015, N 72

ractica [i statistica sa trist= con-stat=, c= toate accidentele decircula\ie la pasajele de nivel aleC=ii Ferate a Moldovei se ]nt]m-

pl= din cauza comportamentului irespon-sabil al [oferilor. Mul\i dintre ei nu con-[tientizeaz=, c= trenul nu e la fel ca ma[ina[i nu poate fi oprit brusc. Calea de fr]narea unei garnituri de sute de tone consti-tuie peste 800 metri.

Sarcina comun= a feroviarilor este dea-i face pe automobili[ti s= ]n\eleag= acestadev=r [i s= nu admit= accidente pe sec-toarele periculoase ale magistralei. Or,numai eforturile angaja\ilor c=ii ferate s]ntinsuficiente. Este necesar ca participan\iila trafic s= con[tientizeze clar consecin-\ele nefaste ale neglij=rii iresponsabile dec=tre ace[tea a regulilor circula\iei rutie-re. }n acest sens situa\ia nu este delocbun=.

Pe parcursul ultimilor trei ani, inclusiv]nceputul lui 2015, la Calea Ferat= a Mol-dovei au avut loc 112 accidente rutiere lapasajele de nivel. }n urma lor [i-au pier-dut via\a 33 de persoane, iar 43 s-au alescu diverse traume. Statistica e foarte trist=.

Cauza tragediilor produse la bariereeste incapacita-tea conduc=tori-lor auto de a eva-lua corect si-tua\ia rutier=drept urmare aneaten\iei, ne-p=s=rii, grabei,neglijen\ei. Celemai grave prob-leme privind asi-gurarea securi-t=\ii circula\ieiapar la pasajelede nivel f=r= paz-nic. Anume aco-lo s-au produstoate accidente-le rutiere la ba-riere. Apropiindu-se de ele, vitezomaniiignor= semnalul ro[u al semaforului [i,convin[i c= nu vor fi pedepsi\i, iau deciziafatal= de a se strecura prin fa\a trenului,care se apropie ]n plin= vitez=. Pentruaceast= decizie nes=buit= mul\i pl=tesccu s=n=tatea [i chiar cu via\a. }n iunie2013, ]n urma accidentului produs la ba-riera f=r= paznic de pe linia curent= T]r-nova—Dondu[eni au decedat 3 persoa-ne. Trenul nr.342 s-a ciocnit cu o ma[in=.A fost deteriorat un segment de linie de50 metri [i un pichet de cablu. Cre]nd si-tua\ii periculoase la traversarea c=ii fera-te, vitezomania afecteaz= nu numai [oferii[i pasagerii acestora. Este pus= ]n pericolsecuritatea trenurilor de marf= [i c=l=tori.La aceasta se mai adaug= cheltuielilemateriale semnificative suportate de ca-lea ferat= pentru ]nl=turarea consecin\eloraccidentelor, c]nd s]nt deteriorate cutiilecu baterii [i relee, pilonii de curent electric,semafoarele, locomotivele, suprastructu-ra liniei etc.

}n discu\ia cu Petru Saracu\a, [ef alserviciului linii al }S «Calea Ferat= dinMoldova», d]nsul a reiterat:

— }n scopul instaur=rii ordinii [i asi-gur=rii securit=\ii circula\iei trenurilor la

ATEN|IE: BARIERA!

Conduc=tori auto,ap=sa\i fr]na c]t nu e t]rziu

Pasajul de nivel al c=ii ferate este unul din locurilecele mai periculoase [i, dup= cum demonstreaz= sta-tistica, securitatea lui depinde ]n mare parte de gra-dul de disciplin= al conduc=torilor auto.

PPPPP pasajele de nivel sec\iile linii au expediat]n repetate r]nduri scrisori prim=riilor curug=mintea de a explica popula\iei din lo-calit=\i gravitatea pericolelor. La fel, ]n fie-care an ]n lunile mai-iunie comisii condu-se de [efii sec\iilor linii, din care fac parteconduc=torii sec\iilor semnalizare [i comu-nica\ii, alimentare cu energie electric=, rep-

rezentan\i ai poli\iei rutiere a MAI din Re-publica Moldova, ]ntreprinderilor de tran-sport auto [i de exploatare a drumurilor,agen\i economici, ]n subordinea c=rora seafl= linii de acces ce intersecteaz= [ose-le, inspecteaz= pasajele de nivel. Pe par-cursul reviziilor se ]ntocmesc procese-ver-bale cu indicarea lacunelor depistate, fixa-rea termenelor [i persoanelor responsa-bile de ]nl=turarea lor.

Desigur, e vorba de un volum de munc=mig=los [i responsabil, care trebuie s=aduc= rezultate. }n urma unor controale at]tde serioase cu participarea organiza\iilordin afar=, ]n anul 2014 la calea ferat= aufost depistate 484 obiec\ii. Din ele doar 95\in de activitatea c=ii ferate [i practic toateau fost solu\ionate. C]t prive[te celelalteorganiza\ii din afara magistralei, abia 25la sut= din lacunele ce \in de competen\alor, constatate ]n timpul reviziilor, au fost]nl=turate. O asemenea «activitate» lent=c]nd e vorba de o problem= at]t de impor-tant= precum securitatea circula\iei la pa-sajele de nivel ale Magistralei moldovene[tise repet= an de an.

A[a dar, iresponsabilitatea unora [icre[terea cu fiecare an a num=rului mijloa-celor de transport ]n republic=, disciplina

sc=zut= a [oferilor p=streaz= posibilita-tea ]nalt= de apari\ie a riscurilor de acci-dente la barierele noastre.

}n toat= lumea pasajele de nivel alec=ii ferate s]nt considerate zone cu riscsporit. Problema securit=\ii automobili[tilor[i feroviarilor la intersec\iile respective esteuna actual=.

Deloc ]nt]mpl=tor la ini\iativa Asocia\ieiinterna\ionale a c=ilor ferate, Forului euro-pean al pasajelor de nivel, Comunit=\iieuropene a c=ilor ferate [i companiilor deinfrastructur=, Consiliului european pentrusecuritate ]n transport ]n 2009 a fost insti-tuit= pentru prima oar= Ziua interna\ional=

a securit=\ii la pasajele de nivel. De atunciea este marcat= vara ]n fiecare an pe ]ntregspa\iul feroviar european.

Scopul principal al acestei ac\iuni esteaten\ionarea opiniei publice asupra solu-\ion=rii problemelor sporirii securit=\ii circu-la\iei la bariere, precum [i a prevenirii ac-cidentelor ]n zonele acestora. La traver-sarea liniei de cale ferat= prin pasajelede nivel participan\ii la traficul rutier s]ntdatori s= respecte cu stricte\e Regulilecircula\iei rutiere, iar organiza\iile respon-sabile de starea tehnic= a pasajelor — s=creeze condi\ii pentru circula\ia sigur= atrenurilor [i transportului auto.

Administra\ia }ntreprinderii de Stat «Ca-lea Ferat= din Moldova» acord= aten\iemaxim= asigur=rii securit=\ii circula\iei labariere. Pe linie s]nt pozate pardoseli spe-

ciale, care faciliteaz= traversarea sigur=peste [ine, pasajele s]nt dotate cu dis-pozitive automatizate de ]ngr=dire a dru-mului, cu sisteme de semnalizare auto-mat=, semafoarele au diozi luminiscen\i.

Totu[i, oric]t de mul\i bani ar cheltuiferoviarii pentru asigurarea securit=\ii cir-cula\iei, decisiv este comportamentul con-duc=torului auto ]n momentul apropierii depasajul de nivel. De el depinde s=n=tateasa [i via\a participan\ilor la trafic de peambele p=r\i ale barierei. Indicatorul ru-tier ]n form= de triunghi cu imaginea tre-nului trebuie s= fie pentru [ofer un sem-nal de alarm=: «Aten\ie: pericol!». El nu

trebuie s= ]ncerce a stabili viteza, cu caretrenul se apropie de pasaj, pentru a luadecizia de «]naintare».

Conduc=torii auto nu pot stabili vitezaori distan\a dintre trenul ]n mi[care [i pa-sajul de nivel dup= silueta locomotivei orilumina acesteia. Nimeni nu trebuie s=uite: via\a e doar una [i ea nu trebuiecurmat= tragic la bariera de cale ferat=,pun]nd ]n pericol imens [i via\a altor oa-meni. Respect]nd cu stricte\e regulile decircula\ie pasajul pe lumea cealalt= nu epentru noi!..

Irina KRAEVSKAIA

}N IMAGINI: la asemenea consecin\efatale duce iresponsabilitatea unor vite-zomani-conduc=tori ai mijloacelor de tran-sport auto, ajun[i la pasajele de nivel

Feroviarul Moldovei 325 februarie 2015, N 7

OAMENI T+I, MAGISTRAL+!

e poate spune c=dintr-o ]nt]mplaredestinul i-a purtatpa[ii spre calea fera-

t= ]n luna ianuarie a anului2001, deoarece p]n= atunci aavut o alt= voca\ie ]n via\=.Pe parcursul unei perioade]ndelungate d]nsul a prelucratlemnul la strung ]n cadrul com-binatului de mobil= din B=l\i,produc\ia c=ruia era vestit=departe de hotarele Moldovei.

— Poate c= [i p]n= acuma[i fi muncit la acel combinat,dac= n-ar fi fost ]nchis, — spu-ne dumnealui. — Dar trebuies= recunosc, c= ast=zi nu reg-

}n cadrul echipei depu[ca[i-pompieri a

serviciului paz= paramili-tar=, amplasat= ]n zona

sta\iei nodului feroviarB=l\i-Slobozia, activeaz=

mul\i oameni, devota\i cutrup [i suflet profesiei

]mbr=\i[ate. Unul dintreei este pu[ca[ul-pompier

Iulian Deliu.

SSSSS

ret deloc acea ]ntors=tur= a vie\ii, carem-a f=cut s=-mi schimb profesia. Mun-cind deja ]n componen\a echipei depompieri-pu[ca[i, am aflat cu uimire,c= ]n perioada grea a r=zboiului tat=lmeu, Grigore Deliu, a fost pu[ca[ ]npaza militarizat= a sta\iei noastre. Elvenea la serviciu din satul natal Cubol-ta, situat nu departe. Aceast= circum-stan\= ]mi permite s= consider actualamea profesie drept continuarea uneicauze familiale.

}n prezent Iulian Deliu [i colegii s=iasigur= monitorizarea video [i pazaedificiilor nodului feroviar. Ei mai ajut=la verificarea biletelor c=l=torilor, care

Profesia, care captiveaz=se deplaseaz= diminea\a [i seara cutrenurile diesel ]n cele trei direc\ii.

O ]nalt= apreciere merit= activitatea]ntregului colectiv al echipei de pom-pieri-pu[ca[i, condus= de Valeriu Ro-tari. Organiz]nd paza parcului, dar [i]nso\ind vagoanele cu marf=, pu[ca[iidau dovad= de vigilen\=, disciplin=,capacitate de a ac\iona ]n condi\ii ex-treme, depun]ndu-[i aportul la preve-nirea unor posibile furturi pe sectorulde nord al magistralei.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINE: pu[ca[ul-pompier IulianDeliu

n prima lun= a anului curent a]ndeplinit cu succes sarcina pla-nificat= de verificare [i reglarea aparatajului SCB sectorul apa-rate de control [i m=sur= sub con-

ducerea electromecanicului superior A.Cu-le[a. Colectivul acestuia este alc=tuit ]nmajoritate din femei. E vorba de specialistecalificate, cu experien\=, care muncesc ]nsec\ie o perioad= ]ndelungat=. Printre elese num=r= electromecanicii I.Guleaeva,N.Gheoca, M.Petri\kaia, L.Kusturova. }nsec\ie mai activeaz= [i alte dou= colecti-ve de femei: cel al s=lii cu aparataj [i cen-tralei telefonice automatizate sub condu-cerea electromecanicului superior ]ncomunica\ii N.Bazulina [i al sectorului te-lefon-telegraf ]n frunte cu E.Romanenco,care de asemenea ]ndeplinesc cu succesobiectivele trasate.

Colectivul sec\iei Basarabeasca sem-nalizare [i comunica\ii a ]ncheiat [i anultrecut cu indicatori economici destul debuni. }n 2014 s-au ]nregistrat urm=toarelerezultate: un consum de gaze naturale de19026 metri cubi, limita stabilit= fiind20000 metri cubi, astfel economisindu-se974 metri cubi (5683 lei); ap= — s-au con-sumat 423 metri cubi, limita fiind 465 metricubi, iar volumul economisit — 42 metricubi (1512 lei); energie electric= — ]ncondi\iile limitei de 999000 kVt s-au con-sumat 883908 kVt, economiile constituind115092 kVt (161129 lei).

Pe parcursul anului 2014 speciali[tiisec\iei nr.2 semnalizare [i comunica\ii aurealizat urm=torul volum din «Programulde intensificare a securit=\ii circula\iei tre-nurilor»: au fost reparate 10 mecanismede ac\ionare a macazurilor la sta\ii leC=inari [i Basarabeasca; au fost schim-bate 65 motoare electrice de macaz lasta\ii le Basarabeasca, Taraclia, Zaim,Giurgiule[ti, Greceni, Chiriutnea, Vulc=-ne[ti [i Hagimus; au fost ]nlocuite 133acumulatoare ale instala\ii lor SCB [icomunica\ii la sta\iile Greceni, Abaclia,Vulc=ne[ti, pe liniile curente Zaim—C=inari, Comrat—Iargara, Greceni—Bol-grad, precum [i la sta\ii le Giurgiule[ti,Cimi[lia, Coliba[, Ciad]r-Lunga, Zaim.

Au fost repara\i capital 1135 metri decablu semnalizare-blocare pe liniile curen-te Zaim—C=inari, Abaclia—Comrat, C=u-[eni—Zaim, Iargara—Prut-1, la sta\ii leGiurgiule[ti, Chiriutnea, Basarabeasca,Prut-2, C=inari.

S-au efectuat repara\ii capitale ale sis-temului BA pe tronsoanele feroviareC=inari—Zaim, Basarabeasca—Abaclia,Zlo\i—Cimi[lia—Halta km 111, Bolgrad—Greceni. Pe liniile curente Basarabeasca—Halta km 111, C=inari—Zaim, Prut-2—Cahul, C=inari—Zlo\i, Culma—Ciad]r-Lun-ga—Chiriutnea, Vulc=ne[ti—Etulia s-a exe-cutat repara\ia a 560 metri de cablu ma-gistral; au fost reparate difuzoarele lasta\iile Abaclia [i Basarabeasca, cheltuin-du-se ]n acest scop 17,132 mii lei; au fostreparate capital mijloace de transport auto]n sum= de 29,33 mii lei; la sta\iile Ta-raclia, Chiriutnea, Abaclia [i halta Joltais-au executat lucr=ri de repara\ie capi-tal= a aparatajului telefonic-telegrafic ]nsum= de 19,75 mii lei; la sta\iile Cimi[lia,C=inari, Basarabeasca au fost reparatecapital cablurile re\elelor locale, fiind chel-tuite ]n acest scop 55,86 mii lei; la sta\iileZlo\i, Basarabeasca, Giurgiule[ti [i C=inariau fost reparate capital instala\iile CE; afost efectuat= repara\ia capital= a mijloa-celor de semnalizare la pasajele de nivel.

}n septembrie trecut s-a desf=[urat con-cursul la cea mai bun= cunoa[tere a Re-gulilor de exploatare tehnic=.

PERIOAD+ A BILAN|URILOR {I PERSPECTIVELOR

Asisten\atehnologic= —calitativ=

}n noul an colectivul sec\iei Basarabeasca semnalizare [i comunica\ii]ndepline[te la timp [i calitativ graficul ]ngrijirii tehnologice a instala\iilor SCB,de comunica\ie [i radio. Angaja\ii ]ntreprinderii s]nt speciali[ti de ]nalt= cali-ficare, dar [i gospodari chibzui\i. }n luna ianuarie 2015, bun=oar=, ei aueconomisit 55600 lei din fondul de salarizare, 6600 kVt de energie electric=]n sum= de 9300 lei, 4 metri cubi de ap= ]n valoare de 144 lei.

— Cei mai buni speciali[ti ai sec\ieiBasarabeasca semnalizare [i comunica\ii,— a specificat, printre altele, [eful ]ntre-prinderii Stepan T]rs]nu, — au devenit ]n2014 electromecanicii superiori SCB MihailMisail, Alexandru Ero[cenco, Petru Are-fiev, Alexandru Cerven, electromecaniculsuperior interimar SCB Alexandru Baben-co, electromecanicul SCB Ion M=ciuc=,electromecanicul superior Nina Bazulina,electromecanicul superior aparate de con-trol [i m=sur= ]n comunica\ii Serghei Fio-dorov, electromecanicul superior aparatede control [i m=sur= SCB Anatolie Cule[a.

Pe parcursul anului trecut ]n cadrulsec\iei Basarabeasca semnalizare [i co-munica\ii s-a acordat o aten\ie sus\inut=protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii muncii.Conform planului anual de protec\ie [iprevenire ]n domeniul ocrotirii s=n=t=\ii [isecurit=\ii muncii a fost dotat cu hot= lo-cul de munc= al electromecanicului secto-rului radio (2,0 mii lei); a fost betonat=platforma postului de sudare (15,1 mii lei);au fost reparate acoperi[urile postuluisudare, atelierului cazangeriei (26,0 miilei). Pentru od=ile de pr]nz au fost procu-rate o plit= electric=, 8 ceainice, un vasde ap= (4,45 mii lei). }n s=lile cu relee dela opt sta\ii au fost schimbate draperiile(7,0 mii lei).

}n scopul amelior=rii condi\iilor de mun-c= s-a cheltuit din toate sursele de finan-\are o sum= considerabil=. Important e camijloacele financiare cheltuite s= influen-\eze benefic asupra rezultatelor activit=\iicolectivului ]n anul 2015.

Consemnare:Liliana NICHIFOROV

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

ISTORIA CFM

Muzeul istoriei C=ii Ferate a Moldoveia fost inaugurat cu ocazia anivers=rii a140 de ani ai }S «Calea Ferat= din Moldo-va»: ]n august 2011 el a g=zduit primii vi-zitatori.

Cel care a pus bazele muzeului a fostprimul director al acestuia Alexei Samso-nov, un mare entuziast, care a ]nceputdin proprie ini\iativ= s= adune documente[i materiale. Eforturile sale au fostsus\inute mult de administra\ia, serviciile[i subdiviziunile c=ii ferate.

Standurile muzeului g=zduiesc oexpozi\ie de materiale, ce reflect= istoria

V= invit=m la muzeu!Dup= o pauz= de jum=tate de an din motive tehnice [i-a redeschis ospi-

talier u[ile muzeul Magistralei moldovene[ti.C=ii Ferate a Moldovei din momentul con-struc\iei primei linii, etapele sale de dez-voltare p]n= ]n ziua de azi. De r]nd cu do-cumentele fotografice s]nt expuse mache-te, aparataj, albume.

Muzeul este vizitat cu mult= pl=cerede veterani, care ][i amintesc anii tinere\ii,c]nd s-au angajat la calea ferat= [i mun-ceau cu un entuziasm de nedescris. Une-ori ace[tea ][i aduc ]ncoace [i nepo\ii.

Printre vizitatorii muzeului se num=r=elevi ai [colilor, liceeni, studen\i. Astfel,au luat cuno[tin\= cu mare interes deexponatele lui elevi de la Bender, Unghe-

ni, B=l\i. Sosesc ]ncoace vizitatori din toatecol\urile Moldovei. Se organizeaz= ex-cursii, dar [i vizite particulare.

Au p=[it pragul muzeului [i reprezen-tan\ii c=ilor ferate din Rom`nia, Israel,|=rile Baltice, Federa\ia Rus=. De la inau-gurarea lui acesta a fost vizitat de 2697persoane.

Mai s]nt ]nc= multe de f=cut. }n prezentare loc colectarea materialelor pentru stan-dul «Dinastii», precum [i pentru panoul «Ca-lea — de fier, oamenii — de aur».

Vreau s= exprim recuno[tin\a celorce-[i ]mp=rt=[esc amintirile, doneaz= fo-tografii, dar [i celor ce ne ajut=. Rug=mto\i feroviarii, veteranii Magistralei moldo-vene[ti s= expedieze muzeului materialede valoare din arhivele de familie: foto-grafii, documente, amintiri.

Ludmila NOVIC,administrator al muzeului de istorie

al }S «Calea Ferat= din Moldova»

}}}}}

Feroviarul Moldovei25 februarie 2015, N 74

}n Spania au ap=rut bande-graffiti, care atac= trenurile

Ziua interna\ional= a femeii ofer= fiec=ruia posibilitatea de a d=rui bucuriifiin\elor dragi: mamelor, so\iilor, surorilor, iubitelor, iar colegelor de serviciu —deosebite gesturi de aten\ie. Administra\ia PCF felicit= toate angajatele }S «Ca-lea Ferat= din Moldova» cu ocazia s=rb=torii de 8 Martie, le invit= s= ]nt]mpine]mpreun= aceast= zi special= ]ntr-o atmosfer= pl=cut= cu muzic=, dansuri [i unprogram artistic ]ntitulat «S=rut, femeie, m]na ta...»

Evenimentul va avea loc pe 5 martie curent, la orele 15.00, ]n sala mare aPCF din str. Decebal, 2.

V= a[tept=m, stimate doamne [i domni[oare de la calea ferat=!Intrare liber=

Administra\ia Palatuluide cultur= al feroviarilor

Poli\ia spaniol= a arestat un grup degrafiti-pictori de strad=, care opreau cufor\a trenurile pentru a desena pe ele.

C]teva persoane p=trundeau ]n vagon,ac\ionau mecanismul de fr]nare pentrucazurile excep\ionale, iar ]ntre timp com-plicii lor ]ncepeau s= deseneze pe trenurileoprite.

Patru participan\i ai acestui grup auprovocat prin ac\iunile lor o daun= de 250mii euro propriet=\ii statului din Madrid,ora[ele Leone [i Valiadolide de la nord [iportul Valensia de la Marea Mediteran=,se constat= ]n declara\ia poli\iei.

China va construi o linie de caleferat= ]ntre Beijing [i Moskova

Aceast= linie va putea s= facilitezec=l=toria de la Beijing la Moskova [i s=reduc= durata acesteia, au comunicatautorit=\ile municipale din Beijing.

China va construi o linie de mare vite-z= ]ntre Beijing [i Moskova, care va costa1,5 trilioane de iuani (242 miliarde dola-ri), relateaz= aceea[i surs=.

Linia de cale ferat= va avea o lungimetotal= de 7 mii kilometri. Traseul acesteiava trece prin Kazahstan, iar durata c=l=-toriei va fi de dou= zile, transmite agen\iaBlumberg cu trimitere la declara\ia guver-nului pe re\eaua de socializare Weibo.

Calea ferat= va facilita c=l=toria de la Bei-jing la Moskova [i va reduce durata aces-teia, se men\ioneaz= ]n declara\ie.

Noul «Express Oriental»din Ungaria ]n Iran

Un nou «Express Oriental» va uni Eu-ropa [i Asia. Cursa Budapesta—Iran vadura dou= s=pt=m]ni. }nainte de a sosi ladestina\ie trenul va traversa Bulgaria, Ro-m`nia [i Turcia.

Vagoane pentru c=l=torii cu venituri micinu vor exista. Cel mai ieftin bilet va costapeste 14 mii dolari. De altfel, toate bileteleau fost v]ndute: cei 70 pasageri din diferi-te \=ri [i-au ocupat locurile. Pentru ei aufost create condi\ii de lux, inclusiv cabinede du[.

Trenul este deservit de operatorul tu-ristic Golden Eagle. Acesta este sigur desuccesul noii curse.

CURIOZIT+|I

Ele au un aspect ultramodern, sem=-n]nd cu ni[te bule semisferice din betonpe suprafa\a p=m]ntului. }nc= ]n anii 1960arhitectul Dante Bini a ob\inut licen\a deconstruc\ie a cl=dirilor f=r= folosirea mijloa-celor tehnice grele de construc\ie. El ainventat metoda de utilizare a presiuniisc=zute a aerului pentru a «umfla» ]n sen-sul direct al cuv]ntului construc\iile dinbeton umed [i armatur= de o\el. }n bazaacestei metode au fost construite peste1600 cl=diri ]n 23 de \=ri.

Proiectul modern al caselor-«binichel-

Cum poate fi construit= o cas= ]n 40 minutela» apar\ine fiului inventatorului acesteimetode, Nicolo Bini, care a perfec\ionattehnologia tat=lui. P=str]nd priorit=\ile deodinioar= — aspectul modern, costul re-dus [i durata mic= a lucr=rilor de construc-\ie — actualele «binichelle» mai s]nt [i des-tul de ecologice, r=spunz]nd astfel cerin-\elor la mod=. Apropo, tehnologia respec-tiv= permite diminuarea consumurilor ma-terialelor de construc\ie cu 80 la sut= (ceeace mai e [i rentabil). }n plus, casele-«bini-chella», sem=n]nd ]n aparen\= cu ni[tejuc=rii, s]nt de fapt ni[te construc\ii foarterezistente, capabile s= ]nfrunte uragane,inunda\ii [i cutremure.

Tehnologia perfec\ionat= permite deasemenea a construi case-«binichella» dediverse forme [i m=rimi pentru diferite sco-puri: [coli, oficii, locuin\e, aeroporturi,l=s]nd spa\iu imens pentru fantezia arhi-tec\ilor [i designerilor.

}n opinia lui Nicolo Bini, «binichella»este ]ntruchiparea celei mai avansate me-tode de construc\ie a cl=dirilor, care apermis ieftinirea semnificativ= a lucr=rilorde construc\ie ]n ansamblu.

Cea mai folositoare legum=Aceast= legum= s-a dovedit a fi conopida. Ea este asimilat= foarte

bine de organism, contribuie la fortificarea sistemului cardiovascu-lar datorit= vitaminei B din componen\a sa. Dup= cum sus\in dieto-logii, doar 50 grame de conopid= con\in norma zilnic= de vitamina C,

Colectivul [i comitetul sindical ale sec-\iei linii Basarabeasca adreseaz= cordia-le felicit=ri cu ocazia JUBILEULUI de 60de ani operatorului sec\iei defectoscopieVasile ORLOV [i la ]mplinirea v]rstei de 30de ani — lui Iurie SAJIN, [ef-adjunct alsec\iei linii nr.3.

Via\= lung=, spor ]n toate,Mult noroc [i s=n=tate.Bani [i tot ce v= dori\i,Mul\i, mul\i ani ferici\i!

* * *De ziua na[terii administra\ia, comite-

tul sindical ale TCM-70 Basarabeasca vincu felicit=ri c=tre Grigore RAEVSKII, mai-stru, Serghei DEM, [ofer.

Natura-ntreag= azi v= felicit=,{i flori, [i soare — toate s= primi\i.Noi v= dorim o via\= fericit={i visurile dragi s= le-mplini\i!

* * *Colectivul sta\iei Bucov=\ ]l felicit= cu

prilejul zilei de na[tere pe [eful sta\iei{tefan RUSU.

Noi v= dorim din suflet s=n=tate,Noroc, fericire, bucurii.S-ave\i mereu succese-n toate,Mul\i bani ]n pung= [i doar ]mpliniri!

* * *Colectivul sta\iei C=l=ra[i profit= de

frumoasa ocazie de a-l felicita pe [eful]ntreprinderii Ion TURUTA cu prilejul JUBI-LEULUI.

— Ne al=tur=m celor ce v= doresc dinad]ncul sufletului s= ave\i parte numai de]mpliniri, mult= s=n=tate, bucurii [i spe-ran\e. S= vi se ]mplineasc= toate dorin\ele,s= reu[i\i a realiza toate planurile. Mul\iani noroco[i!

* * *Colectivul sta\iei F=le[ti o felicit= cor-

dial cu ocazia JUBILEULUI de 50 de anipe Zinaida MAIDANSKAIA, casieri\= biletela halta Sarata Veche.

— Mul\i ani [i mult noroc cu ocazia aces-tei zile speciale. V= dorim s= v= vede\i vi-surile [i dorin\ele ]mplinite. S=n=tate [inumai bucurii!

S-a dovedit c= a[a ceva este posibil!E vorba de casele-«binishella».

FELICIT+RI!

f=r= de care este imposibil= func\ionarea bun= a celulelor [i organelor. Ea con\ine dinabunden\= [i vitamina A, necesar= pentru s=n=tatea pielii [i vederii.

Mai mult ca at]t, conopida este bogat= ]n fosfor, calciu, magneziu [i fier. Toateaceste substan\e ]mpreun= au un impact benefic asupra organismului uman: contribuiela mic[orarea greut=\ii, amelioreaz= procesele metabolice, func\ionarea ficatului, veziciibiliare [i tractului intestinal. Aceast= legum= este asimilat= foarte bine de organism,deoarece con\ine mai pu\in= celuloz= dec]t varza alb=.

PE C+ILE FERATE ALE LUMIIPE C+ILE FERATE ALE LUMII

Din revista «Integrame pentru to\i»

Integrame

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

Invit= Palatul de cultur=al feroviarilor

Vom omagiafemeia ]mpreun=!