ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 36 (5852) 9 septembrie 2015

LUNI — ZI A CONTROLULUIlor din Moldova, a relatat despreactivitatea de informare a anga-ja\ilor magistralei. Pe 10 septem-brie curent se va ]ntruni Comisiade conciliere a CFM pentru lichi-darea restan\elor salariale. Dincomponen\a acesteia fac parte re-prezentan\i ai tuturor subdiviziuni-lor CFM — pre[edin\ii comitetelorsindicale ale nodurilor feroviare ]nfrunte cu Petru Cerne\chi, vice-pre[edinte al Federa\iei sindica-tului de profil. Din partea admi-nistra\iei CFM ]n comisie se reg=-sesc: Miron Gagauz (pre[edinteal comisiei), Serghei Tom[a, Ev-ghenii Axentiev, Vitalie Manole,Victor C=ldare, Roman S]rbu, Vita-lie Furtuna, Veaceslav P]rlog, Vi-talie Bujor, Alina Diacenco. Prima[edin\= a comisiei de conciliere aavut loc pe 3 septembrie 2015.

Irina KRAEVSKAIA

]ntrebat despre situa\ia la zi ]nleg=tur= cu achitarea salariilor.Potrivit lui Roman S]rbu, toatefluxurile financiare ]n numerar s]ntdirec\ionate spre achitarea sala-riilor.

Miron Gagauz, vicedirectorgeneral, responsabil de deservi-re tehnic= [i repara\ii, a informatdespre exploatarea trenurilor die-sel modernizate care circul= perutele Chi[in=u—Ocni\a [i Chi-[in=u—Ungheni. Actualmente sedepun eforturile necesare pentrupunerea ]n func\iune a unui trendiesel modernizat ordinar, carenecesit= eliminarea mai multordefec\iuni tehnice. D]nsul [i-a ex-primat ]ncrederea c= ]n cur]nd pelinie va fi pus urm=torul tren die-sel modernizat, care va circula peruta Chi[in=u—Bender.

Ion Zaporojan, pre[edinte alFedera\iei sindicatului feroviari-

urii TOPALA, directorgeneral interimar al }n-treprinderii de Stat «Ca-lea Ferat= din Moldova»,

a organizat luni, 7 septembrie2015, tradi\ionala Zi a controlului.{eful serviciului mi[care, IgorMunteanu, a raportat conduc=to-rului magistralei despre activita-tea de ]nc=rcare-desc=rcare, des-f=[urat= ]n weekend ]n sectoare-le din sudul, nordul [i centrul Ma-gistralei moldovene[ti.

Ilie |urcan, [ef al serviciuluisecuritatea circula\iei [i lichida-rea consecin\elor avariilor, a re-latat despre un accident recent —deraierea unei locomotive la sta-\ia Basarabeasca. {efilor servici-ilor locomotive [i linii li s-a dispuss= investigheze cazul ]n detalii [is= expedieze materialele pe mar-ginea acestui caz serviciului se-curitate a circulatiei.

Serghei Tom[a, vicedirectorgeneral, responsabil de infra-structur= [i material rulant de

IIIIItrac\iune, f=c]nd lumin= asupracazului, a adresat o ]ntrebare reto-ric= serviciilor implicate: de ce timpde dou= ore [i jum=tate conduc=-torului magistralei nu i s-a rapor-tat despre accidentul respectiv?De altfel, acesta nu este uniculcaz de acest fel ]n sectorul dat.

S=pt=m]na trecut= la locurilede munc= nu au fost ]nregistratetraumatisme. Gheorghe Zaharia,angajat al sectiei linii nr.3, a fosttransferat pentru a continua inves-tiga\iile medicale ]n sec\ia neuro-logie a Spitalului clinic central alsta\iei Chi[in=u pentru a prevenicomplica\iile dup= c=derea pe [inepe care a suferit-o.

Problema achit=rii salariilor seafl= ]n aten\ia permanent= a con-duc=torului magistralei Iurii Topa-la. Vicedirectorul general interi-mar, responsabil de activitatefinanciar=, Roman S]rbu, a fost

Printr-un ordin al directo-rului general interimar al }S«Calea Ferat= din Moldova»au fost DESEMNA|I:

S}RBU Roman — vicedi-rector general interimar, res-ponsabil de activitate finan-ciar=;

OBOR Iurie Valeriu — vi-cedirector general, responsa-bil de institu\ii sociale [i ad-ministrare;

BRICEAC Ion — director alDirec\iei juridice;

SPATARI Alexandr — [efal g=rii Chi[in=u.

DESEMN+RI}N FUNC|IE

Angaja\ii sec\iei marf=a sta\iei Cimi[lia reu[escs= construiasc= [i s= men-\in= frumoase rela\ii de co-laborare cu agen\ii econo-mici din sectorul agroindu-strial. Iar beneficiile ace-stei colabor=ri s]nt eviden-te.

}n anul curent ]ntreprin-derile comerciale «Cimi-[lia» [i «Albastrele wines»au expediat c]teva loturi devin ]mbuteliat c=tre consu-matorii din Kazahstan [iK]rg]zstan. De asemenea,s]nt exportate cereale ]ndirec\ia portului Reni. DinFedera\ia Rus= sosesc va-goane cu ]ngr=[=minte mi-nerale, extrem de necesa-re pentru a spori recoltaculturilor de c]mp.

Cu c]t mai mult,cu at]t mai bine

}n sec\ia marf= a sta\iei activeaz= treispeciali[ti: casierul superior de marf= Ele-na Iure\kaia cu un stagiu de munc= depeste trei decenii, recep\ionerul superior

de marf= Ivan Ceavdari (stagiu de munc=— 43 de ani) [i t]n=ra recep\ioner= de marf=Olga Tucicova, angajat= de cur]nd, dar carecu ajutorul ]ndrum=torilor s-a «aclimatizat»deja ]n colectivul de mi[c=ri[ti. Angaja\iiperfecteaz= cu str=duin\= actele ]nso\itoarede marf=, colecteaz= taxele prev=zute pen-tru serviciile prestate de calea ferat=, \in]n vizor respectarea normelor de greutatela ]nc=rcarea marfei.

Vladimir DOBREANSCHI

Colaborarefructuoas=

Un suport considerabil ]n acest sens ]lconstituie colaborarea fructuoas= cu omo-logii de la sta\iile vecine Reni [i Gala\i, cuadministra\ia Portului Liber Interna\ionalGiurgiule[ti, care efectueaz= lucr=ri de tran-sbordare, ]n special, a containerelor demare tonaj. Printre agen\ii economici cucare colabor=m un rol important ]i revinecompaniei «Trans Oil Group», care livrea-z= cereale [i ulei de floarea-soarelui pentruexportarea ulterioar= cu transportul mari-tim. Situat= ]n apropierea sta\iei [i a por-tului, terminalul modern al acestei impor-tante companii are capacitatea de a sto-ca [i procesa p]n= la 500 mii tone de ce-reale pe an.

Un interes sporit fa\= de colaborarea

Asigurarea tranzitului pentru traficulde marf= [i organizarea traficului localde marf= — acestea s]nt cele dou= com-ponente principale ale activit=\ii statieiferoviare Giurgiule[ti. Echipa sta\iei esteformat= din speciali[ti cu experien\=, care]ndeplinesc toate lucr=rile necesare pen-tru a-[i atinge scopul propus.

cu CFM manifest= [i agen\ii economici depeste Prut.

}n pofida dificult=\ilor financiare, con-ducerea }ntreprinderii de Stat «Calea Fera-t= din Moldova» depune eforturi pentru adezvolta ]n continuare infrastructura sta-\iei. Au fost create condi\ii pentru tran-sbordarea rapid= a vagoanelor de pe ecar-tamentul ]ngust, vest-european pe cel lat,al nostru [i viceversa. }n viitor se preconi-zeaz= realizarea mai multor proiecte petermen lung, construc\ia unui nou edificiupentru postul CE, biroul transmisiuni, alteservicii.

Importan\a sta\iei feroviare dun=renepentru consolidarea economiei [i ]mbun=-t=\irea profitabilit=\ii magistralei a fost ar-gumentat= prin cifre concrete de c=tre di-rectorul general interimar Iurii Topala, cares-a aflat recent aici ]ntr-o vizit=, ]nso\itde Miron Gagauz, vicedirector general, res-ponsabil de deservire tehnic= [i repara\ii.

Conduc=torii au avut ]ntrevederi cu an-gaja\ii nodului feroviar local, au vizitat ter-minalul cerealier al companiei «Trans OilGroup», au purtat negocieri cu agen\ii eco-nomici din regiune cu scopul de a identi-fica solu\ii optime de sporire a traficuluiferoviar de marf=.

Vladimir DOBREANSCHI

Era o perioad= c]nd activitatea cum=rfurile la sta\ia V=lcine\ \inea ]n spe-cial de acordarea serviciilor de transpor-tare a produc\iei agricole cultivate ]n re-giunea adiacent=. Rela\iile de partene-riat formate atunci nu s]nt neglijate nici]n prezent, dar deja de c]\iva ani partealeului din volumul de ]nc=rcare o formea-z= nisipul de cuar\. Acesta este extras prin]mprejurimi [i dup= separarea impurit=-\ilor se ]ncarc= ]n vagoanele societ=\ii peac\iuni «Tezeu-Lux».

— Acest agent economic este o adev=-rat= comoar= pentru sta\ia noastr=, deoa-rece asigur= un tonaj mare, deci, [i veni-turi pe m=sur= ]n bugetul c=ii ferate, —conchide [efa sta\iei Valentina Zabavnaia.— Nisipul este expediat ]n mod regulat la]ntreprinderile de sticl= din capital=. Nestr=duim s= nu existe probleme privind

Calea ferat= transport= nisip de cuar\ avansarea vagoanelor preg=tite ]n modulcorespunz=tor la rampa de ]nc=rcare, per-fectarea documentelor de ]nso\ire.

}n prima jum=tate a anului SRL «Agro-floris-Nord» a expediat prin intermediulsta\iei cereale, iar al\i doi agen\i econo-mici au primit gaz lichefiat, ceea ce a asi-gurat ]ndeplinirea planului.

Colectivul sectorului trafic de marf=,din care fac parte casierul de marf= su-perior Zinaida Scripnic, casierii de marf=Galina Reabco [i Ludmila Filipciuc, recep-\ionerul Ghenadie Cu[nir, este gata [i deacum ]ncolo s= depun= eforturi pentru amen\ine rela\iile de afaceri cu clientela.Factorul principal ]n acest sens este cali-tatea serviciilor oferite.

O alt= direc\ie responsabil= de activi-tate este respectarea orarului circula\ieitrenurilor de marf= [i c=l=tori la jonc\iuneacu Calea ferat= Sud-Vest.

Vladimir DOBREANSCHI}N IMAGINE: terenul de ]nc=rcare a ni-

sipului de cuar\

OFICIAL

Imagine: Iurie KOZLOV

}N IMAGINE: recep\ionerul superior demarf= Ivan Ceavdari [i casierul superiorde marf= Elena Iure\kaiaImagine: Iurie KOZLOV

agistrala moldoveneasc=MLa

Feroviarul Moldovei9 septembrie 2015, N 362

— Dac= declara\iile noii conduceri vorfi ]n concordan\= cu faptele sale, diver-gen\ele salariale vor disp=rea deja ]n acestan, — au specificat ei. — E un aspect fo-arte important, pentru c= fiecare dintre noiare o familie, pe care trebuie s= o ]ntre\in=]n actualele condi\ii de majorare a pre-\urilor la alimente, utilit=\i [i alte necesit=\ivitale.

De aceea[i p=rere s]nt [i angaja\ii al-tor ]ntreprinderi [i sectoare ale nodurilorferoviare B=l\i [i Ocni\a, unde am reu[its= m= deplasez. Unii feroviari au copii dev]rst= [colar= sau studen\i, care necesit=sus\inere permanent= din partea p=rin\ilor.Al\ii ]ns= trebuie s= onoreze ni[te creditebancare, care de asemenea nu pot fi ter-giversate.

}n cadrul discu\iilor oamenii au evi-den\iat [i alte aspecte foarte actuale: li-chidarea restan\elor la salarii va reduce[i nivelul fluctua\iei cadrelor, situa\ie cares-a agravat enorm ]n aceast= perioad=de instabilitate.

Dezam=gi\i de lipsa unei remuner=ridecente [i la timp pentru munca ]ndepli-nit=, mul\i oameni, ]n special tineri, ][icaut= rostul ]n alt= parte. De[i avem [inoi mare nevoie de speciali[ti califica\ipentru ]ntre\inerea liniei [i a gospod=rieisemnalizare [i comunica\ii, pentru condu-cerea trenurilor [i repara\ia materialuluirulant etc. De exemplu, doar ]n sectia sem-nalizare si comunicatii nr.3 exist= 52 lo-curi vacante. La depoul de locomotive nr.4la lucr=rile de exploatare [i repara\ii s]ntimplica\i ]n mare parte speciali[ti de v]rst=prepensionar=, ]n timp ce tinerii, absol-ven\i ai Colegiul tehnic feroviar, nu se re\inpe aici.

Feroviarii au men\ionat c= este impor-tant= nu numai achitarea la timp a salari-ilor, dar [i majorarea acestora. Anume ]nasta, ]n opinia lor, const= cheia reforme-lor eficiente la magistral=, despre care sevorbe[te at]t de mult ]n ultimul timp. C=cioric]t am include ]n planurile de viitor as-pectele tehnice, f=r= con[tientizarea de

PERIOAD+ A DECIZIILOR DIFICILELa }S «CFM» a demarat lichidarea restan\elor la salarii

Putem aduce multiple exemple ]n care angaja\ii magistralei, ]n pofidadificult=\ilor grave de ordin economic [i tehnic, reu[esc s= \in= ]n continuaresitua\ia sub control, asigur]nd la un nivel acceptabil traficul [i securitateacircula\iei. Activitatea astfel desf=[urat= treze[te admira\ie [i respect. Cu toateacestea, orice munc=, chiar [i cea ]ndeplinit= cu devotament [i neprecupe\ire,trebuie s= fie remunerat= decent [i la timp. Din fericire, actualul directorgeneral interimar al CFM Iurii TOPALA, care a mo[tenit restan\e salariale detrei luni a reu[it s= st=vileasc= acest declin. Mai mult. A fost efectuat= plataintegral= pentru luna mai [i par\ial – pentru luna iunie, ceea ce, desigur, acalmat spiritele [i acum angaja\ii se a[teapt= [i la alte ac\iuni eficiente ]nacest sens. O anumit= doz= de optimism a insuflat [i publicarea acum dou=s=pt=m]ni a unui interviu ]n ziarul «Feroviarul Moldovei», ]n care directorul ge-neral interimar Iurii Topala a men\ionat printre principalele priorit=\i ale activit=\iisale grija fa\= de oameni. Am reu[it s= discut ]n aceast= ordine de idei cu ungrup de feroviari din sectorul de nord al magistralei.

— Aici a muncit bunicul — la construc\ia[i ]ngrijirea podurilor, tat=l meu, care afost paznic de barier=, — ][i deap=n=amintirile veteranul. — Dup= absolvirea aopt clase eu mi-am continuat studiile la[coala profesional= din Jmerinca. Am fostrepartizat ca brigadier ]n sec\ia linii Darni\a.A urmat serviciul ]n armat=. Apropo, tot ]nunit=\ile feroviare: am participat la const-ruc\ia liniei de cale ferat= dintre localit=\ileMonino [i Freazino din Federa\ia Rus=.Dar mereu mi-a fost dor de cas=. Dup=demobilizare, la ]nceputul lunii ianuarie1970 mi-am legat pentru totdeauna des-tinul de magistrala noastr=. Ini\ial ammuncit ]n calitate de brigadier de linii, apoi

Pivotul vie\ii lui Nicolae

maistru-picher ]n zona sta\iei Colbasna,p]n= c]nd a ap=rut un loc vacant ]n aceea[ifunc\ie aproape de casa p=rinteasc= dinsatul V=lcine\.

Districtul V=lcine\, care ]n prezent seafl= ]n compone\a sec\iei linii Ocni\a, a [idevenit piatra de c=p=t]i ]n via\a sa. Anu-me sub conducerea lui Nicolae Kucer aicis-au produs cele mai importante schimb=ri]n bine: repara\ia capital= a liniilor, const-ruc\ia blocului administrativ-habitual cudou= etaje, cu ateliere [i garaje, ]mbun=-t=\irea semnificativ= a condi\iilor de munc=[i habituale. Colectivul districtului a ]nce-put s= ob\in= rezultate de munc= mai bu-ne. Toate acestea — pentru c= maistrul a

reu[it s= creeze o atmosfer= bazat= pe]ncredere reciproc=, dar [i pe exigen\=,principialitate.

Trecut-au anii... Ei au adus cu sine nudoar momente fericite, dar [i o mare tra-gedie, pe care i-a fost dat s-o tr=iasc=.Acum c]\iva ani i-a decedat ]n mod tragicfeciorul, care muncea la acela[i district.Pentru Nicolae Kucer a fost cea mai marelovitur= a vie\ii. Ast=zi munca este unicaalinare, care nu-i permite s= se lase prad=disper=rii.

Districtul, unde muncesc mul\i tineri,este unul din cele mai bune ]n cadrul sec\ieilinii, dar [i la ]ntreaga magistral=. A confir-mat-o [i ultima revizie cu comisia. Iar [efullui se bucur= de mare respect ]n mediulmuncitorilor. }n opinia lor, d]nsul este mai-stru cu liter= mare: lui ]i cer sfatul, de el aunevoie. Este ceea ce constituie pivotul vie\iisale.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINE: maistrul-picher NicolaeKucer

Imagine: Iurie KOZLOV

c=tre fiecare angajat a sco-purilor [i sarcinilor serioasetrasate, nu vom putea avan-sa. Iar aceast= con[tien-tizare trebuie s= se bizuieneap=rat pe o remunerarecorespunz=toare a muncii.}n cazul ]n care angajatorulob\ine dreptul juridic de pro-prietate, ceea ce se preco-nizeaz= ]n viitorul apropiatla CFM, atunci angaja\ii, lar]ndul lor, trebuie s= ob\in=echivalentul acestui intereseconomic — un loc de munc=atractiv [i un salariu ade-cvat, propice pentru satisfa-cerea necesit=\ilor vitale.

Dar una e s= afirmi de-spre lichidarea restan\elor[i majorarea salariilor [i cutotul altceva e s= o faci.Banii nu cad din cer.

Magistrala trebuie s=-ic][tige din prestarea serviciilor de tran-sport, ceea ce nu e deloc u[or. Angaja\ii]n\eleg acest adev=r [i nu se las= prad=declara\iilor [i apelurilor populiste ale unorpoliticieni. Tendin\a e urm=toarea: ]n con-di\iile unei conjuncturi de pia\= nefavora-bile, a situa\iei economice de ansambluprecare, cre[terii concuren\ei ]ntre diferi-tele tipuri de transporturi supravie\uireaeconomic= devine tot mai dificil=. Un de-clin puternic al traficului feroviar se ]nre-gistreaz= nu numai la noi, dar [i ]n altep=r\i. Trebuie s= rec][tig=m transporturilede ]nalt= rentabilitate, pe care [i le-auatribuit concuren\ii no[tri. Iar ]n acest scoptrebuie s= extindem semnificativ gama deservicii conexe, s= ]mbun=t=\im aspectultehnologic. Aceasta necesit= timp [iinvesti\ii considerabile.

Exist= ]ns= [i un [ir de rezerve carenecesit= a fi realizate f=r= am]nare. Dez-v=luiri ]n acest sens a f=cut recent, ]n-tr-un interviu acordat Agen\iei de [tiri In-fotag ministrul Transporturilor [i Infrastruc-

turii Drumurilor al RM Iurie CHIRINCIUC.D]nsul a men\ionat, ]ntre altele, c= «pro-blemele existente p]n= acum ]n traficul demarf= erau cauzate de monopolul creatde trei-patru companii. Acum revenim lacondi\iile egale pentru to\i transportatorii[i expeditorii. Sarcina noastr= este de arecupera clien\ii pe care i-am pierdut ]naceast= perioad=». Nu a fost trecut cu ve-derea [i un alt moment extrem de impor-tant: CFM ][i propune crearea Departa-mentului logistic=, care va monitoriza si-tua\ia [i conjuncturile de pe pia\=, va pres-

rirea rentabilit=\ii ramurii. Cu at]t mai multcu c]t aceasta este una dintre condi\iilede ob\inere a creditelor pentru moderni-zare, impus= CFM de c=tre institu\iile ban-care str=ine [i Guvernul RM. Cu toate ace-stea, temerile pentru eventualitatea unorconcedieri se fac resim\ite.

Tocmai de aceea explica\ia conduc=-torului magistralei ]n interviul respectivdespre situa\ia, c= nu este vorba desprereduceri masive, a fost primit= pozitiv.Optimiz=rile vor fi operate ]n principal dincontul posturilor vacante, precum [i a ce-

ta servicii din perspectiva beneficiilor eco-nomice ]ntreprinderii.

Un factor important este [i reducereaconsumurilor nejustificate. Poate c= sis-tarea unor curse ale trenurilor diesel nueste destul de popular= ]n ochii cet=\e-nilor, dup= cum arat= discu\iile sus\inutela fa\a locului, dar aceste ac\iuni au fostinevitabile, deoarece ]n lipsa unei sus\ineridin partea statului pierderile ]n urma tra-ficului intern de pasageri se estimeaz= laaproximativ 160 milioane de lei anual! Multdepinde de modul ]n care se pune prob-lema economiei carburan\ilor costisitori,achizi\ion=rii materialelor la pre\uri rezo-nabile, transparente. Feroviarii au ]nain-tat mai multe propuneri constructive, care,bine]n\eles, merit= aten\ie [i sus\inere ]nimplementare.

O alt= problem= care ]ngrijoreaz= \inede optimiz=rile de personal preconizate]n viitorul apropiat la magistral=. Nimeninu pune la ]ndoial= necesitatea acestorapentru asigurarea activit=\ii ritmice [i spo-

lor ocupate de angaja\i afla\i ]n concediif=r= plat= pe perioade lungi, activ]nd ]nacest timp ]n str=in=tate. La balan\a Mi-nisterului s=n=t=\ii vor fi transferate insti-tu\iile medicale departamentale, ceea ceva permite personalului medical s=-[i p=s-treze locurile de munc=. Nu vor r=m]nef=r= aten\ie nici angaja\ii sta\iilor care ur-meaz= a fi ]nchise.

Calea ferat= trece prin momente di-ficile. Nu se [tie ce obstacole va mai tre-bui s= dep=[easc= pentru a ie[i din im-pasul actual. Cert este ]ns=, c= orice ter-giversare ]n acest sens e inadmisibil=. Pen-tru a reu[i, trebuie s= miz=m nu numai perezolvarea problemelor tehnice, dar [i peconsolidarea rolului for\ei de munc= — unfactor de natur= psihologic= [i social=.Evolu\iile recente care au dus la forma-rea restan\elor salariale denot= ]n modclar c= economiile pe contul oamenilor nuau nici o justificare.

Vladimir DOBREANSCHI

DESTINE DE FEROVIARI

Imediat ce omul se na[te via\a ]ncepe num=r=toarea. Important e s= nuirose[ti timpul, ce-\i este h=r=zit. Nicolae Kucer a trecut de [aizeci. Memo-ria sa p=strez= [i bucuriile, [i necazurile, pe care le-a dep=[it cu demnitate,consacr]ndu-[i de t]n=r via\a muncii la calea ferat=.

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

Feroviarul Moldovei 39 septembrie 2015, N 36

O rezerv= imens= de sporire a efici-en\ei [i rentabilit=\ii traficului const= ]nmodernizarea radical= a instala\iilor SCB]n baza centraliz=rii electrice cu micro-procesori. Dac= aceasta s-ar implementala Magistrala moldoveneasc=, consumu-rile de exploatare s-ar diminua de c]tevaori, iar siguran\a utilajelor ar cre[te. Maimult ca at]t: ar deveni inutile stelajelevoluminoase cu relee, care ocup= lasta\ii ]nc=peri mari, ce trebuie repara-te, ]nc=lzite pe timp de iarn=.

Mai devreme ori mai t]rziu vom avea[i noi parte de progres, f=r= ]ndoial=. Dardeocamdat= — despre experien\a fero-viarilor belaru[i, care au demarat reali-zarea proiectului de implementare a mic-roprocesorilor de tip ESA 11-BC [i auto-bloc=rii ABE-1-BC pe sectorul Osipovi-ci—Jlobin.

Muncind ]n comun, speciali[tii dindomeniul semnalizare [i picherii au de-montat la sta\ia Bobruisk utilajul vechide teren — mecanismele de ac\ionareelectric=, cutiile de linie produse ]nc= ]nanul 1976. Cu ajutorul unor machete [istanduri speciale electromecanicii auverificat circuitele de linii, semafoarele,alte mijloace de informare [i organizarea circula\iei. Paralel avea loc montareasistemului de centralizare cu micropro-cesori, ]n condi\iile c=reia toate circuite-le [i instala\iile complicate s]nt comasa-te ]ntr-un singur organism mare pentrudirijarea ]n baza programelor a proce-sului tehnologic de circula\ie a trenuri-lor.

Noul loc de munc= al impiegatului demi[care la sta\ie este dotat cu dou= cal-culatoare: unul principal [i altul de re-zerv=. Pe monitoarele lor vor fi reflecta-te ]n regim real de timp planul liniilorsta\iei, indicatoarele, posibilele ]ntreru-peri [i defec\iuni ]n func\ionarea siste-mului. Toate ac\iunile impiega\ilor demi[care vor fi ]nregistrate ]n mod auto-mat.

( Ziarul «FEROVIARUL BELARUSIEI»)

R+BOJ AL ZIARELORFEROVIARE

Siguran\= [ivolum compact

ectorul defectoscopie dispunede dou= dispozitive de marcaRDM-2 [i dou= — de marca RD-22, absolut suficiente pentru

examinarea de dou= ori pe lun= a 490 ki-lometri de traseu principal [i linii de sta\ie,precum [i a 276 macazuri. Din cele treidirec\ii aflate ]n subordine mai dificil= estedeplasarea spre Cern=u\i — de la km 61p]n= la sta\ia Lipcani [i mai departe de lahalta Medveja p]n= la halta Vartic=u\i. Deaceea ]n momentul c]nd pleac= ]ncolo mo-trisa nodului feroviar, defectoscopi[tii pro-fit= de ocazie [i, unindu-[i eforturile, ve-rific= acest sector ]ndep=rtat cu toate celepatru c=rucioare cu aparataj ultrasonor,astfel reu[ind s= ]ndeplineasc= ]ntr-o sin-gur= zi un volum de munc= foarte mare.O asemenea ac\iune ra\ional= are dreptrezultat [i diminuarea cheltuielilor. Deoa-rece cu aceea[i motris= se deplaseaz= con-comitent feroviarii diferitor servicii: energe-ticieni, electromecanici SCB [i comunica\iietc.

Anul trecut sectorul defectoscopie a fostdotat cu un calculator. Gra\ie lui a putut fiperfec\ionat procesul tehnologic al deco-dific=rii rezultatelor controalelor defecto-scopice, fixate pe stik-uri speciale.

Colectivul are ]n componen\a sa zecepersoane. Victor Munteanu, bun=oar=,

SECURITATEA CIRCULA|IEI E PRIORITAR+

Pas cu pas ]n c=utarea defectelor

munce[te aici din anul1981. Parcurg]nd pascu pas sute de kilome-tri de linie ]n calitate deoperator al c=rucioruluidefectoscopic, el cu-noa[te fiecare segmentde linie, fiecare indica-tor hectometric, [tie lo-curile exacte, unde arputea s= existe cel maides surprize. Func\ia demaistru o de\ine al [a-selea an. Con[tienti-zeaz= importan\a mun-cii lor pentru asigurareasecurit=\ii circula\iei peacest sector de linie cunumeroase focare deputregai al traverselor [if=r= repara\ii capitaleoperatorii Victor Onofrii-ciuc (munce[te din anul 1974), AnatolieIavorskii (cu vechime de munc= ]n dome-niu din anul 1982), Alexandru Chistruga,tat=l [i fiul Taler, Vladimir Slivciuc, Vladi-mir Cianov [i al\ii.

Vladimir OSTAPENCO

}n procesul circula\iei trenurilor pe linia exploatat= deseori apardefecte invizibile, care nu pot fi depistate cu ochiul liber. }n aseme-nea cazuri picherii recurg la aparatajul ultrasonor cu sensibilitatespecial=. }n cadrul sec\iei linii Ocni\a, pe sectorul c=reia exist= nu-meroase curbe, acesta este m]nuit de speciali[tii ]n frunte cu mai-strul Victor Munteanu. Zi de zi operatorii c=rucioarelor defectosco-pice se deplaseaz=, conform unui grafic aprobat de [eful ]ntreprin-derii, la diferite sectoare de linie, la sta\ii pentru verificarea st=rii[inelor. Rezultatele s]nt ]nregistrate ]ntr-un caiet special [i servescdrept temei pentru a ]ntreprinde ac\iunile respective de urgen\=.

}N IMAGINE: [eful serviciului linii PetruSaracu\a (la dreapta) [i [eful sec\iei liniinr.6 Alexandru Brodskii studiaz= caietulcu ]nregistr=ri, prezentat de operatorulc=ruciorului defectoscopic AlexandruSlivciuc, pentru a stabili starea [inelor]n zona sta\iei Grin=u\iImagine: Iurie KOZLOV

ntreruperea spontan= a curen-tului electric chiar [i la cea maimic= sta\ie feroviar= poate creanumeroase probleme imprevizi-bile ]n ce prive[te asigurarea

securit=\ii circula\iei. Barem cazul c]nd arfi lipsite de energie electric= c]teva sta\ii,de mare importan\= pentru transportarea]nc=rc=turilor de tranzit [i formarea flu-xului local de marf=. Cum este, bun=oar=,sectorul de linie de la Ciad]r-Lunga, Ta-raclia p]n= la Etulia, Giurgiule[ti, Coliba[,unde gospod=ria energetic= complicat= seafl= ]n grija colectivului re\elelor electricezonale Vulc=ne[ti ]n frunte cu Vitalie Stan-ciu. Lipsa deja un timp ]ndelungat pe acestsector a unor probleme serioase ]n apro-vizionarea cu energie electric= dovede[te,c= speciali[tii de aici nu-[i precupe\esceforturile de munc=. S]nt ]nf=ptuite ]n ter-menele stabilite ac\iunile planificate deprevenire pe liniile de transmisie electric=[i la substa\iile de transformatoare, e or-

Responsabili de securitatea energetic=ganizat= ]nl=turarea vegeta\iei verzi dinpreajma traseelor, se ]ntreprind alte ope-ra\iuni, inclusiv deplas=rile ]n caz de ava-rii pe linie, care contribuie la cre[tereasiguran\ei energetice a sectorului.

Deja ]n timpul reviziei cu comisia a c=iiferate din luna mai era clar, c= energeti-cienii de la Vulc=ne[ti s-au preg=tit binepentru traficul de var=. Aceasta se r=s-fr]nge pozitiv asupra rezultatelor activit=\iide azi. }[i demonstreaz= profesionalismulprin fapte electromecanicul superior Vla-dimir Grigoriev, electromecanicul PetruAlexeiciuc, electromontorii Andrei Condra-tenco (fost marinar ]n flota de pescuit, care[i-a g=sit voca\ia la ba[tin=), Vasile Do-broslav, Ion G]ra, Serghei Grosu, Alexan-dra Stepanova, controlorul Marina Stan-ciu [i al\ii.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINE: electromontorul VasileDobroslav ]nainte de a se deplasa pe linie

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

Ceea ce a caracterizat ]ntotdeauna sta-\ia R=u\el, situat= ]n preajma zonei indu-striale a ora[ului B=l\i, este activitatea in-tens= cu ]nc=rc=turile. Aceast= stabilitates-a p=strat [i ast=zi, ]n pofida dificult=\ilor,cu care se confrunt= economia republicii.

Dup= cum a relatat [eful sta\iei Anato-lie Burlacu, planul de desc=rcare ]n 7 luniale anului curent a fost ]ndeplinit cu 115,8procente. La fel de bine au muncit mi[-c=ri[tii de la sta\ia R=u\el [i ]n august cu-rent.

— Vom continua s= muncim ]n aceea[imanier= stabil=, cu at]t mai mult c= maidispunem de rezerve nefolosite, — d= asi-gur=ri conduc=torul. — Pe m=sur= ce situa-\ia economic= se va ameliora, sper=m s=l=rgim sfera colabor=rii cu un num=r supli-mentar de agen\i economici ]n persoanastructurilor comerciale.

}n scopul economisirii defocului ]n pe-rioada rece a anului speciali[tii sectoruluitrafic de marf= s-au mutat la etajul unu alcl=dirii postului centralizare electric=. Aici

}n manier=stabil=

exist= toate condi\iile necesare pentru des-f=[urarea muncii cu agen\ii economici [iperfectarea documentelor de ]nso\ire a m=r-fii, ceea ce constituie sfera preocup=rilorcotidiene ale speciali[tilor cu experien\=Galina Chi[lari, casier de marf= superior;Dina Burlacu [i Eugenia Cibota, casieri demarf=; Galina Pu[cari [i Andrei Tripadu[,recep\ioneri.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINE: Andrei Brozni\kii, [ef alsectorului trafic de marf=, Galina Chi[lari,casier superior, [i Eugenia Cibota, casierde marf=

Imagine: Iurie KOZLOV

SSSSS

}}}}}

Feroviarul Moldovei9 septembrie 2015, N 364

FELICIT+RI!Colectivul serviciului audit intern al }S

«Calea Ferat= din Moldova» ]l felicit= cuocazia zilei de na[tere pe revizorul BorisTIMO{CO.

S= plou=-ncet cu stropi de fericire,{i visele s-ajung= la-mplinire,Povara vie\ii ce o duci ]n spateS= fie doar un car cu s=n=tate,S= ai oric]nd ]n cale un soare z]mbitor,Al=turi — chipuri dragi [i-un ]nger

p=zitor.* * *

Administra\ia [i comitetul sindical aleremizei vagoane frigorifere Basarabeascaadreseaz= cordiale felicit=ri mecanicului detren Alexandru TRICOLICI — cu prilejul ce-lei de-a 45-a anivers=ri; l=c=tu[ului Vladi-mir DIMITROV, mecanicului de tren IurieDOMU{CIU, strungarului Vladimir HOTIN-SCHI — cu ocazia anivers=rii a 55-a dinziua na[terii.

La multi ani cu s=n=tate,Domnul s= v= dea de toate:Viat= lung= p=m]nteasc=,Judecat= ]nteleapt=,Iar de-ave\i un vis anume,Se va ]mplini, pe bune!

* * *Comitetul sindical al serviciului sem-

nalizare si comunicatii Chi[in=u ]i felicit=cordial cu ocazia frumoaselor JUBILEE pe:Alexei BOJENKO, Vladislav GULIC, SergiuREMEZ, Eugenia TRIFAN, Tatiana FIODO-ROVA [i Iurie HEGHEA.

La mul\i ani [i mult noroc,S=n=tate — un tobultocMult mai greu dec]t se pare

C-ar fi gr]ul din hambare,Mai lucios ca steaua-n zare{i mai nalt ca valu-n mare,Fie via\a plin= ochiDe un c]mp imens de flori,De-un c]nt nalt de cioc]rlie{i un lan plin-plin de gr]e.Bucurii s-ave\i aproape,B=tr]ne\ile — departe{i ]n cartea vremii scris:Via\a e un Paradis!

* * *Colectivul sta\iei Sipoteni o felicit= cor-

dial cu ocazia zilei de na[tere pe MariaBRAGOI, impiegat de miscare.

}\i dorim ]n a ta via\=Numai drumul aurit,Flori frumoase, fericireS= r=sar=-n calea ta{i urarea noastr=, drag=,Bucurie s= ]\i dea!

* * *Administra\ia, comitetul sindical [i ]n-

tregul colectiv al sec\iei alimentare cuenergie electric= Chi[in=u ]l felicit= dinsuflet pe dispecerul energetic Victor CE-RENCIUC cu prilejul zilei de na[tere.}nc= un an ]nscrii pe-a vie\ii roat=,Norocu-\i bate-n poart= ]nc=-o dat=,Nu ]l l=sa prea mult pe-afar= s= a[tepte,Mai ai s= urci ale destinului ]nalte trepte.

* * *Administra\ia, comitetul sindical [i ]ntre-

gul colectiv al sec\iei alimentare cu ener-gie electric= Chi[in=u ]l felicit= cordial peIvan SERETINEAN, [ofer al sectorului ener-getic Bender cu ocazia JUBILEULUI de 60de ani din ziua na[terii. Omagiatul-sexa-genar a dedicat un p=trar de veac C=iiFerate din Moldova, aduc]ndu-[i obolul ladezvoltarea sectorului energetic al aces-teia, l=s]nd ]n urm= mai multe genera\ii dediscipoli.

Prive[te-\i anii ca pe mari victorii{i nu admite s= te ia fioriiC]nd ]n buchetul vie\ii iar [i iarDe iasomie flori r=sar tot mai avan.E via\a ta, e darul t=u divin —E[ti obligat s= o tr=ie[ti din plin!

PE C+ILE FERAPE C+ILE FERAPE C+ILE FERAPE C+ILE FERAPE C+ILE FERATTTTTE ALE LUMIIE ALE LUMIIE ALE LUMIIE ALE LUMIIE ALE LUMIIUE investe[te ]n transporturi 13,1 miliarde de euro

Comitetul coordonator al Fondului pentru dezvoltarea infrastructurii transeurope-ne CEF a aprobat planul de investi\ii pentru dezvoltarea sectorului transporturi al UEcu o valoare record de 13,1 miliarde de euro, propus de Comisia European= ]n iunie2015. Acesta este parte a planului global de investi\ii ]n economia european= estimatla 315 miliarde de euro.

Cuantumul aprobat de 13,1 miliarde de euro reprezint= cea mai mare contribu\ie ladezvoltarea sectorului transporturi al UE. Vor fi finan\ate 276 cele mai importante pro-iecte, inclusiv privind implementarea tehnologiilor digitale [i a combustibililor alterna-tivi.

Acordurile de grant pentru proiecte vor fi preg=tite de Agen\ia Executiv= pentruInovare [i Re\ele (INEA). Ulterior, Comisia European= [i INEA vor monitoriza implemen-tarea proiectelor, a c=ror finan\are se preconizeaz= s= demareze ]n ultimul trimestru alanului 2015.

P]n= ]n 2020, din bugetul UE Comitetului CEF vor fi alocate 24,05 miliarde de europentru cofinan\area de proiecte TEN-T ]n statele-membre ale UE. Din aceast= sum=,11,305 miliarde de euro se vor aloca exclusiv statelor cu cele mai reduse nivele dedezvoltare economic=.

Dincolo de transporturi, CEF va aduce beneficii economiei europene ]n ansamblu:implementarea re\elei transeuropene de transport ar putea crea p]n= la 10 milioanelocuri de munc= [i ar putea determina majorarea PIB-ului european cu 1,8 la sut= p]n=]n 2030.

A demarat construc\ia unei noi uzine Vossloh}n Kiel (Germania) au demarat lucr=rile de construc\ie a unei noi uzine de locomo-

tive a companiei Vossloh. Vossloh [i compania de dezvoltare Stargime investesc ]nconstruc\ie 41 milioane de euro. Uzina, suprafa\a spa\iilor de produc\ie ale c=reia estede 18 000 m.p., urmeaz= a fi dat= ]n exploatare la mijlocul anului 2016. Uzina va aveaacces la calea ferat=, ]n acest scop aici fiind prev=zut= [i o linie de cale ferat=.

Trafic de marf= pe linii cu ecartament lat ]n PoloniaIntegrat= pe vertical=, compania feroviar= PKP LHS utilizeaz= unica linie cu ecarta-

ment lat din Polonia – de 1520 mm. Practic]nd ]n special traficul masiv de minereu [ic=rbune, ]n ultimii ani, ][i spore[te constant circula\ia m=rfurilor [i investe[te conside-rabil ]n infrastructur= [i materialul rulant.

Trenuri Intercity ]n Fran\aCompaniile Alstom [i Bombardier [i-au prezentat inova\iile tehnice pentru trenurile

Intercity, care dezvolt= viteze de p]n= la 200 km/h. Aceste trenuri vor substitui materia-lul rulant, care ]n prezent circul= pe liniile interna\ionale ale c=ilor ferate franceze.

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

}n clipele de r=gaz

Din revista «Integrame pentru to\i»

Ne asigur=m cu legume pentru iarn=

CONGELAREALegumele congelate pentru iarn= ][i

p=streaz= practic toate vitaminele [i mi-neralele. Congelarea este o metod= rapid=si totodat= foarte sigur= de p=strare a le-gumelor, necesit]nd doar un congelator]nc=p=tor. Se pot congela cu succes aproa-pe toate legumele, verde\urile [i zarzava-turile, inclusiv: ardei, morcovi, maz=re ver-de, porumb, conopid=, fasole verde, m=cri[,vinete. Pute\i congela chiar [i ro[ii, de do-rit ro[ii-«prun=» (alungite) sau cherry, aces-tea av]nd mai pu\ine semin\e [i mai mult=pulp=.

Preg=tirea legumelor pentru congelareimplic= trei pa[i: op=rire (blan[isare), r=cire[i zv]ntare. Boabele de maz=re [i porumbse desfac din p=st=i [i de pe [tiule\i, iarconopida se separ= ]n buche\ele. Ardeiicur=\a\i de semin\e [i cotor se pot p=strafelii sau ]ntregi, ]n cazul ]n care dori\i s=-iutiliza\i pentru umplutur=.

Legumele preg=tite se aranjeaz= ]n stra-turi pe t=vi la o anumit= distan\= [i se in-troduc ]n congelator. Congelarea dureaz=aproximativ 2 ore, la temperatura de –20grade. Fructele congelate se ]mpachetea-z= apoi ]n pungi de plastic [i din nou seintroduc ]n congelator.

Aten\ie! Nu se recomand= s= decon-gela\i legumele congelate [i apoi s= lecongela\i di nou, deoarece acestea ][i vorpierde propriet=\ile utile [i se vor deterio-ra. Prin urmare, este indicat s= ambala\ilegumele ]n por\ii mici. Legumele congela-te se pot p=stra timp de 8-10 luni.

MUR+TURISe pot pune la murat pentru iarn=

varz=, castrave\i, ardei, vinete, ro[ii. Pentru]nceput preg=ti\i saramura: ad=uga\i sa-rea ]n ap= (1 kg de sare la 10 litri de ap=)[i amesteca\i p]n= la dizolvarea complet=.Pere\ii butoiului pentru mur=turi se freac=cu usturoi; la fund a[eza\i frunze de cire[,coac=z= neagr= [i hrean. Aceasta va ajutala prevenirea mucegaiului.

Legumele sp=late [i tocate se a[eaz=]n butoi, peste ele se toarn= saramur= [ise acoper= cu capac. Butoiul se depozitea-z= ]ntr-o ]nc=pere cu temperatura constant=de 18-20 grade. Peste c]teva zile va de-mara procesul de fermentare, care va dura9-12 zile. Mur=turile se pot p=stra timp dep]n= la doi ani, ]n cazul ]n care se respect=condi\iile respective. }n procesul de fermen-tare [i ]n timpul p=str=rii se verifica dac= lasuprafa\= se formeaz= spum=, aceastaurm]nd a fi ]nl=turat=.

CONSERVAREAConservarea este una dintre cele mai

r=sp]ndite metode de p=strare a legume-lor pentru iarn=. De[i ]n urma conserv=riilegumele ][i pierd o bun= parte din nutrien\i,consumul castrave\ilor sau ro[iilor marina-te ]n timpul iernii este un adev=rat deliciu.Exist= diferite re\ete de conservare a legu-melor: vom men\iona aici doar c]teva prin-cipii generale.

Pentru conservare s]nt selectate legu-me coapte (dar nu r=scoapte), c=rnoase,tari, f=r= deterior=ri. Acestea s]nt sp=late[i ]n caz de necesitate — t=iate [i aranjate]n borcane sterilizate. }mpreun= cu legu-mele s]nt puse de regul= [i diferite condi-mente. Dup= care ]n borcane se toarn=saramur= fierbinte sau marinata.

Ulterior borcanele pline se sterilizeaz=din nou, la dorin\=. Legumele conservatese p=streaz= timp de p]n= la trei ani, ]ncazul ]n care acestea s]nt sterilizate ]n modcorespunz=tor [i ]nchise ermetic.

ACTRI|+