www.po l i t i a r omana . r o / r e v i s t a _po l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X I I I

2015

IANUARIEFEBRUARIE

36pagini

S`rb`toareaUnirii

Revista

2

Recenta evaluare a activităţii PoliţieiRomâne a scos, încă o dată, în evidenţăfaptul că această importantă instituţie astatului de drept îşi îndeplineşte în per-manenţă atribuţiile stabilite prin lege,situându-se, şi în acest fel, acolo unde so-cietatea o doreşte: în serviciul cetăţenilor.Rezultatele foarte bune obţinute, statisti-cile care relevă creşteri la marea majori-tate a indicatorilor, semnificativul saltprocentual în ceea ce priveşte nivelul în-crederii populaţiei în instituţie situeazăPoliţia Română pe un loc important şideo sebit de onorabil între poliţiile stateloreuropene.

Toate acestea nu ar fi fost, însă, posi-bile fără eforturi. Eforturi deosebite, de-puse de majoritatea covârşitoare apoliţiştilor, de la agent la chestor.

Eforturi rămase, de cele mai multeori, anonime, după cum anonimi sunt, înmodestia şi profesionalismul lor, toţi ceicare îşi duc la bun sfârşit misiunile, îşi în-deplinesc sarcinile şi contribuie lamenţinerea instituţiei la un sporit nivel deeficienţă, având deplina satisfacţie că îşifac meseria. Una grea şi complexă. Unaspecială căreia mulţi i-au dedicat şi îidedică ştiinţă, eforturi, pricepere, tenaci-tate şi multă onestitate. Poliţişti integri,

demni care se delimitează şi participăla eliminarea a tot ceea ce, la un momentdat, poate fi dăunător unei instituţii cuatribuţii dintre cele mai importanteîntr-un stat de drept.

S-a mai încheiat un an, 2014. PoliţiaRomână şi-a evaluat rezultatele. Perfor-mante.

Instituţia şi-a consolidat poziţiile înlupta continuă şi profesionistă împotrivainfracţionalităţii.

Poliţia Română se situează pe unpalier ridicat şi în aprecierile oamenilor.

Ca o binemeritată recunoaştere arezultatelor şi, implicit, a eforturilorfiecărui poliţist. Acel poliţist onest,corect, aflat continuu acolo unde îi estemenirea: la datorie în mijlocul şi în ser-viciul aproapelui.

Nicuşor DULGHERU

Eforturi [i rezultate

Director Onorific

Chestor general Petre Tob`

Director C.I.R.P.

Comisar Ramona Georgiana Dabija

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor);

Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l` a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi l a l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 021.311.15.75, 021.311.27.45,021.311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 021.311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 021.303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M. NR. R23925/2005; ISSN 1223 - 2823 Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: George Georgescu nr. 1, Sector 4, Bucureşti.

Responsabil de numărLena MITROI

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

3

„Legea fără un organism destinatsă-i vegheze aplicarea este un trupfără suflet", afinna Platon definindastfel, acum mai bine de douămilenii, necesitatea ideatică a fi-inţării oricărei poliţii.

Or, existenta şi modul defuncţionare ale acestui mecanism,ca proiecţie a legii şi, totodată, cainstrument de apărare şi exercitarea ei, ca expresie a protecţiei pe carestatul - instituţie socială- trebuie săo asigure atât sieşi, cât şi l ib-ertăţilor şi drepturilor fie -căruia dintre indivizii care îlcompun, trebuia cunoscutede colectivitate, de în-treaga naţiune.

Poliţia română, cainstituţie învestită cugarantarea exercităriidrepturilor şi l ib-ertăţilor democratice, aaplicării legilor, nu areşi nu poate avea nimicocult, nimic de ascuns.

În interesul buneisale funcţionări, ea arenevoie de sprijinul direct şiconştient al întregii populaţii -sprijin la care nu poate accede decâtpe calea cunoaşterii de către aceastaa ţelurilor şi obiectivelor sale, amodului său de lucru, a problemelorcu care se confruntă şi a rezul-tatelor pe care le obţine.

În aceste condiţii, într-o lume încare puterea cuvântului şi, mai ales,a cuvântului scris, este determi-nantă pentru conturarea şi afirmareaadevărului, existenţa unui organ depresă al politiei române, organ depresă destinat informării publiculuilarg, nu este numai o chestiune deetică, ci chiar o necesitate garantatăa funcţionării sale eficiente.

Iată, aşadar, de ce „Politiaromână"! Un organ de presă al unei

instituţii a polarului, iar nu al unuipartid sau grupări politice, fie elede guvernământ sau de opoziţie.Publicaţia noastră îşi exprimă, chiarla acest început de drum, o opţiunepolitică fundamentală: Adevărul,sin¬gurul criteriu pentru a puteasluji afirmarea societăţii româneştilibere, democrate şi demne, creznobil sfinţit de sângele martirilor

din de-cembrie.

Vrem să fim o fereastră princare, în lumina limpede a adevăru-lui, ochiul opiniei publice săcunoască realitatea intimă a insti-tuţiei noastre, preocupările noastre- oameni a căror veghe şi undă asig-ură liniştea necesară pentru ca naţi-unea română să-şi poată afirmanestingherită uriașele-i potențe demuncă, inteligenţă şi creativitate.

Nu vom fi un săptămânal de spe-cialitate, după cum nu vom fi nicio-dată un săptămânal de senzaţie,deşi, prin natura lucrurilor multe

din aspectele activităţii instituţieinoastre sunt dincolo de limita fires-cului.

Vrem să fim un aparat de înreg-istrare a gradului de educaţie civicăa naţiunii noastre de fineţea unuiseismograf social şi deopotrivă unmijloc concret prin care, făcându-necunoscută activitatea, să permitemexercitarea firească a controluluinaţiunii asupra acesteia, aspect de-terminant pentru încadrarea acestei

activităţi într-un sistem de aut-entică democraţie.

Destinată nu unui gruprestrâns, ci întregii naţi-

uni, publicaţia noastrăse vrea, totodată, unmijloc de valorificarea tradiţiei româneştispecifice, aşa depuțin cunoscută citi-torilor şi , de aseme-nea, una din por ţ i le

deschise că t re in te-grarea , pr in cu -

noaş tere ş i cooperarereciprocă , în c i rcui tu l

european şi mondial , în di-f ic i la dar nobi la mis iune de

asanare d in socie ta tea contem-porană a to t ceea ce înseamnă,în t r-o formă sau a l ta , poluare ,mizer ie , de l incventă , f ie e lemorale sau materiale.

Cu aces te gândur i porneş teas tăz i la drum „Pol i ț ia Română" ,săptămânal de informare publ icăeditat de Inspectoratul General alPoli ţ iei colect ivul de redacţie nu-trind speranţa câ fiecare întâlnire săfie aşteptată de dumneavoastră, sti-maţi cititori, cu o nerăbdare mereuîndreptăţită.

■POLIȚIA ROMÂNĂ”

Publicat în Almanahul “Poliția Română” - martie 2005

Argument1 martie 1990 - editorial la început de drum

Unirea Principatelor, înfăptuită prin dublaalegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza la24 ianuarie 1859, a reprezentat încă din primajumătate a secolului al XIX-lea, cunoscut înistoriografie ca fiind „secolul naţiunilor“, unideal pentru românii de la est şi sud deCarpaţi.

Realizată sub semnul ideilor Revoluţieipaşoptiste, Unirea Moldovei şi a ŢăriiRomâneşti a reprezentat un prim obiectivcomun îndeplinit al elitei de pe ambele maluriale Milcovului.

Declanşarea războiului Crimeii în anul1853 a contribuit la sporirea preocupărilorma ri lor cancelarii occidentale pentru ceea cese petrecea în răsăritul continentului euro-pean, mişcarea unionistă din Modova şi ŢaraRomânească profitând de cadrul favorizantdeterminat de interesul marilor puteri refor-matoare europene pentru aspiraţiile est-eu-ropenilor pentru constituirea unor statenaţionale.

Tratatul de pace de la Paris din 1856, carea pus capăt războiului Crimeii, a înlăturatprotectoratul exclusiv al Rusiei asupra ŢăriiRomâneşti şi Moldovei, înlocuindu-l pringaranţia colectivă a marilor puteri europene.

Cu acest prilej, Congresul unionist alromânilor din emigraţie a prezentat marilorputeri (Franţa, Marea Britanie, Austria,Rusia, Imperiul Otoman, Prusia şi RegatulSardiniei), un memoriu însoţit de 119 sem-nături, prin care se exprima dorinţa de unirea românilor. În ceea ce priveşte PrincipateleRomâne, tratatul prevedea crearea uneicomisii europene care să cerceteze situaţiadin principate, înlăturarea protectoratului rusşi instituirea garanţiei colective a MarilorPu teri, menţinându-se însă su zeranitateaotomană. Poarta se obliga să res pecte admi -nistraţia independentă şi naţională a Princi-patelor, precum şi deplina libertate religioasă,a legislaţiei, a comerţului şi na vi gaţiei. S-ahotărât convocarea Adunărilor ad-hoc careurmau să decidă organizarea viitoare aMoldovei şi Ţării Româneşti, potrivit dor-inţelor românilor. Tratatul încheiat în capitalaFranţei stabilea retrocedarea de către Rusia asudului Basarabiei (judeţele Cahul, Ismail şiBolgrad).

În acel context de la jumătatea secoluluial XIX-lea Franţa era sprijinitoarea cea maiferventă a unirii Principatelor Române, elitaunionistă de la sud şi est de Carpaţi profitândde puternica susţinere oferită de amintitapu te re europeană.

Astfel, în februarie 1857 s-a constituit laIaşi „Comitetul Electoral al Unirii“, al căruiprogram avea ca obiective primordiale unireaPrincipatelor, obţinerea neutralităţii nouluistat şi respectarea autonomiei sale.

O lună mai târziu s-a format la Bucureşti„Comitetul Central al Unirii“, organ de con-ducere al Partidei naţionale muntene. Pro-

gramul era asemănător celui din Moldova,având ca obiective unirea, autonomia şi neu-tralitatea Principatelor.

În calitatea sa de putere suzerană, Im-periul Otoman a prezentat pe 11 martie 1857firmanul (decretul) pentru convocareaAdunărilor ad-hoc. În aceeaşi zi, unioniştiimunteni au trimis o scrisoare unioniştilor dedincolo de Milcov, în care enunţau că “ideeaprincipală, ideea care predomină în fiecare şicare ne însufleţeşte pe toţi, este aceea a uniriicu fraţii noştri de peste Milcov”.

Vara anului 1857 a reprezentat momentuldesfăşurării în Moldova a alegerilor pentruAdunarea ad-hoc, acestea fiind falsificate decaimacamul Nicolae Vogoride, ostil uniriiMoldovei cu Ţara Românească. Acesta a în-tocmit în mod abuziv listele electorale, ex-cluzând pe unii dintre cei mai importanţi li - de ri unionişti.

Falsificarea alegerilor din 19 iulie 1857 adeterminat protestul reprezentanţilor diplo-matici ai Franţei, Rusiei, Regatului Sardinieişi Prusiei, adresat Porţii otomane, marile pu- teri europene solicitând imperativ anulareascrutinului. În urma refuzului Porţii de aanula alegerile falsificate, Franţa, Rusia, Pru-sia şi Regatul Sardiniei au hotărât ruperealegăturilor diplomatice cu Imperiul Otoman.

Sub presiunea diplomatică a celor-lalte puteri europene. PoartaOtomană a ordonat anulareaalegerilor pentruAdunarea ad-hoc aMoldovei şi organi-zarea de noi alegeri.Listele electoraleau fost refăcute,pe acestea fiindadăugate foartemulte nume noi.Din totalul dep-utaţilor aleşi,doar şase eraudin rândul sepa-ratiştilor, restulfiind unioniştisau simpatizanţiai unirii, des -chizându-se astfelcalea spre înfăp-tuirea idealului ro -mânilor de pe maluriale Milcovului.

Toamna anului 1857 areprezentat un nou moment înprocesul de unificare al Principatelor,pe 7 septembrie fiind organizate ale ge rilepentru Adu narea ad-hoc a Ţării Ro mâ neşti,câştigate de unionişti.

În Moldova, în urma organizării noilorale geri, în ziua de 22 septembrie 1857 s-audeschis lucrările Adunării ad-hoc, cu partici-parea a 34 de mari proprietari, 17 mici pro-

prietari, 31 de deputaţi orăşeni şi 17 deputaţiţărani. Preşedinţia era încredinţată mitropo-litului, vicepreşe dinte fiind ales CostacheNegri, în timp ce secretariatul era format dinAtanase Panu, Constantin Hurmuzaki,Costache Rolla, Dimitrie Rallet şi PetreMavrogheni. Cu acest prilej Mihail Kogăl-niceanu a prezentat un proiect de rezoluţiecare cuprindea “dorinţele fundamentale” aleromânilor moldoveni, arătând că “dorinţacea mai mare, cea mai generală, aceeahrănită de toate generaţiile trecute, aceeacare este sufletul generaţiei actuale, aceeacare, împlinită, va face fericirea generaţiilorviitoare, este Unirea Principatelor într-unsingur stat, o unire care este firească, legiuităşi neapărată, pentru că în Moldova şi înValahia suntem acelaşi popor, omogen, iden-tic ca nici unul altul, pentru că avem acelaşiînceput, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşireligie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie,aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri,aceleaşi temeri şi aceleaşi spe ran ţe, aceleaşitrebuinţe de în destulat, aceleaşi ho tare depăzit, aceleaşi du reri în trecut, acelaşi viitorde asigurat şi, în sfârşit, a ceeaşi misie de îm-plinit”. Singurul care a ţinut un discurs îm-potriva unirii a fost boierul Alecu Balş, darintervenţia sa nu a avut nici un efect. Re-

zoluţia, care a fost votată cu 81 de vo-turi pentru şi doar două contra, a

cerut unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de

România, autonomia şineutralitatea acestora,

neutralitatea şi invio-labilitatea statuluinou format, guvernreprezentativ şiconstituţional,prinţ străin, eredi-tar, dintr-o fami-lie domnitoareeuropeană, încre -dinţarea puteriile- gislative uneiAdunări Obşteşti.Adunarea ad-hoc a

Moldovei a votat şio rezoluţie prin care

Pu te rile garante eraurugate să prevadă şi să

stabilească “calea princare Principatele Unite, la

orice călcare a drepturilor lor,de orice parte ar proveni, să

poată cere şi dobândi puternicul spri-jin al marelui Areopagiu”.

În paralel, pe 30 septembrie 1857 au fostinaugurate lucrările Adu nării ad-hoc a ŢăriiRomâneşti, cu participarea a 28 de mari pro-prietari, 14 mici proprietari, 20 de de pu taţiorăşeni şi 15 de- putaţi ţărani. Ca şi în Mol -dova, pre şedinţia a fost încredinţată mitro-

24 Ianuarie 1859Unirea Principatelor Româ4

politului, vicepreşe dinte devenind NicolaeGolescu, iar secretari Constantin A. Rosetti,Ștefan Golescu, Dimitrie Brătianu, Con-stantin A. Creţulescu şi Scarlat Turnavitu. Pe8 octombrie, Constantin A. Creţulescu aprezentat o rezoluţie care cuprindea cereriasemănătoare rezoluţiei moldovene. Re-zoluţia a fost votată a doua zi în unanimitate,iar în raportul comisiei se spunea: “Aceastădorinţă a unirii, ce în timpii trecuţi numai lu-minele o insuflau românilor, a devenit astăzi,prin lungile sufe rinţe, un simţământ tare, caredomneşte în inimile tuturor, fără deosebire declasă, de vârstă sau de sex”.

Anul 1858 a însemnat noi paşi înfăptuiţipe drumul desăvârşirii Unirii Principatelor.

Între 10 mai şi 7 august 1858 s-a des-făşurat Conferinţa reprezentanţilor celorşapte pu teri (Marea Britanie, Franţa, Austria,Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, ImperiulOtoman) de la Paris pri vind organizarea Prin-cipatelor. Alexander Florian Io seph, duce deColonna Wa lew ski, ministrul de externe alFran ţei, a depus raportul Comisiei de infor-mare, declarându-se pentru unirea Princi-patelor sub un prinţ străin, ca şi delegaţiiPrusiei şi Sardiniei. Delegatul englez a soli -citat să fie ascultate Imperiul Otoman şi pu- te rile vecine, de le gaţii otoman şi a us triacopu nându-se categoric unirii. După discuţiiprelungite, după ce s-au ţinut 19 şedinţe, afost elaborată Convenţia de la Paris, cuprivire la organizarea definitivă a Princi-patelor. Convenţia hotăra că cele două ţări vorpurta numele de “Principatele Unite aleMoldovei şi Valahiei”. Acestea urmau sărămână sub suzeranitatea Imperiului Otomanşi sub garanţia colectivă a celor şapte mariputeri. Se stabilea înfiinţarea la Focşani a uneiComisii Centrale pentru elaborarea legilor deinteres comun şi a unei Curţi de casaţie co-mune; cele două armate urmau a fi coman-date de un şef suprem, desemnat pe rând din-tre moldoveni şi munteni. În acelaşi timpînsă, domnia, reprezentanţa naţională,rămâneau separate. Convenţia mai stabileaegalitatea în faţa legilor, dreptul fiecăruicetăţean de a fi ales în funcţii publice, desfi-inţarea privilegiilor şi monopolurilor şi reco-manda revizuirea legii privind relaţiile dintreproprietari şi ţărani. Convenţia de la Paris de-

venea legea fundamentală a ţării (rămânândîn vigoare până în 1864), în timp ce Regula-mentele Organice îşi încetau, pe plan juridic,valabilitatea.

Convenţia de la Paris din 7 august 1858a puterilor garante nu a satisfăcut decât înparte dorinţele românilor. Celor două state lis-a dat denumirea “unificatoare” de Princi-patele Unite, dar separaţia lor a fost menţin-ută, neţinându-se seama nici de dorinţa ex-primată de cei consultaţi pentru venirea lacârma noului stat a unui principestrăin. În această situaţie a revenitromânilor înşişi misiunea îm-plinirii idealului de unire acelor două Principate.

În octombrie 1858au fost numiţi câte treicaimacani în fiecarePrincipat: în Mol -dova, Ştefan Catar -giu (înlocuit apoi cuIoan A. Can-tacuzino), VasileSturdza şi AnastasePanu, iar în ŢaraRomânească, EmanoilBăleanu, Ion Manu şiIoan Al. Filipescu.Căimăcămia moldoveanăa numit în guvern şi în ad-ministraţie susţinători ai unirii:Vasile Alecsandri, Panait Donici,Alexandru Ioan Cuza şi a restabilit liber-tatea presei.

Debutul anului 1859 avea să aducă îm-plinirea idealului românilor de pe cele douămaluri ale Milcovului. Încă din 3 ianuarie1859, deputaţii Partidei Naţionale dinMoldova s-au întrunit şi au luat hotărâreaunanimă a susţinerii candidaturii colonelu-lui Alexandru Ioan Cuza la tronul Principat-ului Moldova, acesta devenind domn douăzile mai târziu.

În şedinţa Adunării Elective a Moldoveinoul domnitor a rostit următorul jurământ:„Jur în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţe-nie drepturile şi interesele patriei, că voi ficre dincios Constituţiei în textul şi spiritul ei,că toată domnia mea voi priveghea la res -pectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitândtoată prigonirea şi toată ura, iubind

deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei cem-au urât, neavând înaintea ochilor meidecât binele şi fericirea naţiei române“.

Reacţia opiniei publice a fost impresio -nantă, aspect evocat de Vasile Alecsandriîntr-o scri soare adresată fratelui său: „Îmi ecu neputinţă să-ţi redau entuziasmul pe carel-a stârnit această alegere. Mulţimi de oa-meni, purtând torţe şi pancarte alegorice,străbăteau străzile strigând: Trăiască dom n-itorul! Tră iască deputaţii!“.

Îndreptându-se atenţia la sud deCarpaţi, menţionam că situaţia era

oarecum diferită. În urmaalegerilor desfăşurate, ad-

versarii Unirii, benefici-ind de sprijinulcăimăcămiei, deţineaumajoritatea man-datelor.

LucrărileAdunării Elective aŢării Româneşti auînceput în ziua de 22ianuarie 1859, clădi-rea în care se des-făşura şedinţa fiind

înconjurată, în urmaapelului unio niş tilor, de

câteva mii de oamenisusţinători ai înfăptuirii

Unirii Principatelor.Pe 23 ianuarie 1859 situaţia

politică era extrem de tensionată. În-truniţi la hotelul „Concordia“ - pe actualastradă Smârdan din centrul istoric al Bu-cureştiului - deputaţii unionişti au hotărât săsusţină alegerea domnitorului Moldovei petronul Ţării Româneşti. Astfel, în după-amiaza zilei de 24 ianuarie 1859 domnitorulMoldovei, Alexandru Ioan Cuza, a fost alesde către Adunarea Electivă a ŢăriiRomâneşti cu unanimitatea voturilor caprincipe, dubla sa alegere semnificând îm-plinirea unui ideal care se regăsise în docu-mentele programatice ale re vo luţionarilorpaşoptişti din Moldova şi Ţara Românească.

Florin GEORGESCUPagini asigurate de

Roxana GHEORGHIU PAP

âne - \mplinirea unui ideal5

Manifestări publiceÎn ziua de 24 ianuarie 2014 şi premergător, în municipiile

Iaşi şi Focşani precum şi în alte localităţi din ţară s-au desfăşu-rat activităţi cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la Unirea Prin-cipatelor Române din 1859.

Manifestări publice de amploare specifice acestui eveni-ment s-au desfăşurat pe raza a 26 de judeţe şi în municipiul Bu-cureşti, în 39 de locaţii. Peste 11.300 de poliţişti, dintre care1.549 rutieri, 6.754 de ordine publică, 931 de la transporturi,

983 de investigaţii criminale şi 402 poliţişti din cadrul altorstructuri au acţionat pentru menţinerea ordinii şi liniştii publiceîn localităţile unde au fost organizate manifestări cultural artis-tice. 3.829 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.357pedestre şi 2.472 auto, au acţionat pentru prevenirea şi combat-erea faptelor antisociale. De asemenea, poliţiştii din cadrulstructurilor de poliţie transporturi au asigurat patrularea pe 468de trenuri de călători, precum şi în 406 staţii şi triaje de cale fe rată. La aceste activităţi au participat aproximativ 44.600 de per-soane, înalţi demnitari şi personalităţi ale vieţii publice.

6

În anul 2014, ca urmare a măsurilordispuse pe DN1, tronsonul Comarnic-Azuga-Bușteni, numărul accidentelorgrave și al consecințelor acestora a fostredus semnificativ. Nicio persoană nuși-a pierdut viața în accidente rutiere, înzonele sistematizate.

Din analiza efectuată de Poliţia Ru-tieră cu privire la siguranța traficului ru-tier în zona pasarelelor pietonale am-plasate pe DN 1, în staţiunile turisticeComarnic, Azuga, Bușteni, a reieșit fap-tul că, în anul 2014, numărul acciden-telor grave și al consecințelor acestoraa fost redus semnificativ.

Astfel, dacă în anul 2013 au fost în-registrate 2 accidente rutiere soldate cudecesul unei persoane și rănirea gravă aalteia, pe fondul traversării neregula-mentare, în anul 2014 nu au avut locevenimente rutiere. Datorită sistemuluitehnic implementat a fost eliminată unadin principalele cauze de producere a

accidentelor, respectiv nerespectareapriorității de trecere a pietonilor de cătreconducătorii de vehicule.

Totodată, fluenţa traficului rutier peDN1 a crescut considerabil, timpul deparcurgere a tronsonului Co-marnic – Sinaia – Buşteni –Azuga reducându-se, înmedie, de la 120 de minute,la 40-60 de minute, în week-end şi sărbători legale.

Un rol important în sal-varea de vieți, l-a avut supli-mentarea numărului depolițiști care au acționat înspecial la sfârșit de săp-tămână și de sărbătorilelegale.

Reamintim faptul că, vi-ceprim-mi nistrul pentru securitatenaţională, mi nis trul afacerilor interne,domnul Gabriel Oprea a dispus în cur-sul lunii august 2013 implementarea

unor soluţii tehnice, provizorii, pentrureducerea accidentelor cu victime. Ast-fel, pentru creșterea siguranței rutiere șifluidizarea traficului rutier pe DN1, înzona staţiunilor turistice, la data de 17august 2013, au fost instalate patrupasarele pietonale, una în Comarnic,două în Buşteni şi una în Azuga, care aupermis desfiinţarea a şapte treceri depietoni din cele trei staţiuni, fiind mon-tate şi separatoare de sens în centrulstaţiunii Buşteni. De asemenea, au fostsemaforizate principalele intersecții depe DN1, în stațiunea Bușteni, precum șitrecerile pentru pietoni, iar în localitateaSinaia, au fost amenajate două sistemegiratorii.

Fluenţa traficului rutier şi reducereaevenimentelor grave reprezintă o per-manentă preocupare a Poliției Române.

Ramona Dabija

Conform normativelor tehnice, capacitatea de circulaţie a unui drumnaţional, clasa I, categorie în care este încadrat şi Drumul Naţional 1, estede 800 de autovehicule pe sens de circulaţie pe oră.

Aceste valori scad proporţional cu numărul conflictelor de trafic ge -nerate de trecerile pentru pietoni, relaţii de stânga, obiective cu acces ladrum sau traversarea localităţiilor.

Depăşirea capacităţii de circulaţie a unui drum generează scădereavitezei de circulaţie a autovehiculelor şi implicit formarea coloanelor şiambuteiajelor.

Din anul 1999 şi până în 2013, în localităţile Comarnic, Buşteni şiAzuga au avut loc 323 de accidente în urma cărora au rezultat 465 de vic-time, dintre care 51 de persoane decedate.

De asemenea, în perioada amintită, în cele trei localităţi s-au produs3.483 de tamponări.

M`suri pentru cre[terea siguran]ei rutiere [i fluidizarea traficului pe DN1

În 2014, Poliţia Română a desfăşuratmai multe acţiuni naţionale pentru asigu-rarea unui mediu concurenţial corect. Ast-fel, în urma acţiunilor pentru combatereailegalităţilor, ce se comit în domeniul o pe -raţiunilor economice cu produse cerealiereşi de panificatie, au fost întocmite peste1.900 de dosare penale, au fost aplicatepeste 58.500 de sancţiuni contravenţionaleşi au fost indisponibilizate bunuri în va -loare de aproape 31.000.000 de lei. Deasemenea, în urma acţiunilor pentru veri-ficarea operaţiunilor comerciale în PortulConstanţa, au fost controlate peste 78.600de transporturi de mărfuri şi 36.200 defirme, situate la nivel național.

Acţiunile desfăşurate de poliţişti îndomeniul morăritului şi panificaţiei auavut ca efect reducerea evaziunii fiscale cu20%, pe acest segment, iar cele desfăşu-rate în Portul Constanţa și la nivelnațional, au dus la creşterea cu 20% a ex-porturilor fiscalizate, faţă de perioadelesimilare ale anului trecut.

Combaterea evaziunii fiscale, în toateformele în care aceasta se manifestă şi pro-tejarea intereselor economice ale statuluişi ale cetăţenilor reprezintă priorităţi deacţiune pentru Poliţia Română.

Din ordinul viceprim-ministrului pen-tru securitate națională, ministrul afacer-ilor interne, Gabriel Oprea, PoliţiaRomână a continuat controale demarate, lanivel naţional, pentru combaterea evaziu-nii fiscale în domeniul panificaţiei. Deasemenea, a fost declanşată o amplă acţi-une de verificare a legalităţii mărfurilortransportate în Portul Constanţa, în scopulprevenirii activităţilor ilicite ce afecteazăatât veniturile bugetare, cât şi mediul con-

curenţial.Astfel, în perioada 1 februarie – 23 de-

cembrie 2014, din dispoziţia şefuluiPoliţiei Române, chestor general de poliţiePetre Tobă, poliţiştii au efectuat controaleatât la producătorii de produse de panifi-caţie, cât şi la cei care comercializeazăprodusul finit către populaţie, fiind vizateinclusiv zonele în care se exportă cereale.

Echipele de poliţişti au efectuat183.762 de controale, dintre care 2.172 ladepozite de cereale, 1.267 la unităţi demorărit, 5.116 la unităţi de panificaţie,3.012 la unităţi de patiserie, 4.132 la dis-tribuitori, 29.681 la comercianţi, 307 laimportatori, 25.580 la persoane fizice. Aufost verificate şi 112.495 de mijloace detransport.

Poliţiştii au întocmit 1.903 dosare pe-nale, dintre care 1.387 la Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combatereaevaziunii fiscale şi 140 la Legea nr.8/1996privind dreptul de autor şi drepturileconexe. În cadrul dosarelor penale sunt bă-nuite 1.106 persoane.

De asemenea, au fost aplicate 58.665de sancţiuni contravenţionale, dintre care14.331 la Legea 12/1990 privind prote-jarea populaţiei împotriva unor activităţicomerciale ilicite, 380 la O.U.G. 12/2006privind reglementarea pieţei pe filiera ce-realelor şi a produselor procesate din ce-reale modificată de O.U.G. 93/2009 şi43.954 la alte acte normative. Valoarea to-tală a sancţiunilor contravenţionale apli-cate este de 32.569.474 de lei.

În urma verificărilor efectuate au fostanulate/suspendate 20 de autorizaţii deantrepozit fiscal, iar în urma neregulilorconstatate, a fost suspendată/oprită activi-

tatea la 57 de unităţi de morărit şi panifi-caţie. Au fost indisponibilizate sau con-fiscate bunuri în valoare de 30.925.502 delei, aceeaşi măsură fiind luată şi faţă de 71de mijloace de transport, în valoare de1.066.450 de lei.

La acţiune au participat poliţişti dincadrul structurilor de investigare a crimi-nalităţii economice, de ordine publică,poliţie rutieră şi poliţie transporturi ale in-spectoratelor de poliţie judeţene, DirecţieiGenerale de Poliţie a Municipiului Bu-cureşti şi Secţiilor Regionale de PoliţieTransporturi. De asemenea, într-o serie deactivităţi au fost angrenaţi şi reprezentanţiai organismelor de inspecţie şi control dincadrul M.A.D.R., A.N.A.F. şi I.S.C.T.R..

De asemenea, începând cu data de 24iulie a.c., poliţiştii au acţionat în sistemintegrat pentru verificarea şi controlul le-ga lităţii transportului de mărfuri efectuatcătre Portul Constanţa pe cale rutieră, fe ro -viară şi navală.

Poliţiştii au acţionat în microfiltre pen-tru a verifica legalitatea documentelor şi amărfurilor transportate. Documentele în-soţitoare de transport al mărfurilor cepărăsesc incinta portuară au fost scanate,datele obţinute fiind diseminate poliţiştilorspecializaţi în investigarea criminalităţiieconomice care au verificat operativ soci-etăţile implicate în circuitul comercial.

Totodată, în baza analizelor de risc, aufost efectuate verificări directe pentru a sestabili legalitatea operaţiunilor comercialeînscrise în documentele verificate şi amodului de evidenţiere şi declarare a ve -ni turilor realizate.

Până la data de 23 decembrie a.c.,poliţiştii au verificat peste 78.600 de trans-porturi de mărfuri (cereale, lemn, deşeurimetalice şi nemetalice, produse alimentareşi nealimentare) şi peste 36.200 de firmedestinatare ale transporturilor.

Acţiunile desfăşurate de PoliţiaRomână, împreună cu celelalte instituţii cuatribuţii în domeniu, au avut ca efect re-ducerea evaziunii fiscale în domeniulmorăritului şi panificaţiei cu 20%, con-form datelor Patronatului Român deMorărit Panificaţie şi Produse Făinoase –ROMPAN.

De asemenea, în urma acţiunilor des-făşurate pentru verificarea operaţiunilorcomerciale desfăşurate în Portul Con-stanţa, s-a constatat o creştere de 20% aexporturilor fiscalizate, faţă de perioadasimilară a anului trecut.

Cătălin Simion

7

Acţiuni naţionale pentru prevenirea evaziunii fiscale

La trecerea dintre ani şi laîncepul lunii ianuarie, viscolul,abătut asupra României, a izo-lat localităţi, a surprins în cap-tivitatea gheţii semeni vulnera-bili, activând forţele de inter-venţie şi de asigurare a ordiniipublice.

Pe un ger cumplit, într-o mo-bilizare fără precedent, mii depoliţişti au smuls din capcanaurgiei albe 306 persoane. Erau,de fapt, oameni ai străzii care aufost duşi în centrele sociale. Înmisiunile de salvare au fost an-grenaţi şi lucrători de la Servi-ciul de Ambulanţă, cărora li s-asolicitat sprijinul în 202 cazuri,pentru acordarea de îngrijirimedicale, precum şi cadre de laInspectoratul pentru Situaţii deUrgenţă, care au intervenit în 19situaţii, alături de oamenii legii.

Dincolo de statistici saucifre, care demonstrează efortul,fără echivoc, al efectivelorpoliţieneşti, se regăsesc, însă,poveşti cutremurătoare, destine

trăite la graniţa fragilă a existenţei,acolo unde orice sprijin face diferenţadintre viaţă şi moarte.

În perioada 1-3 ianuarie a.c, în mu-nicipiul Oradea, opt persoane fără adăpostau fost ajutate de către poliţişti să-şigăsească un acoperiş deasupra capului. “Încontextul acţiunilor desfăşurate pentru li -niştea şi siguranţa comunităţii locale -ne-a spus comisarul Sorin Toldaş, de la

Biroul Ordine Publică din Poliţia munici-pală - pentru prevenirea şi combatereafaptelor antisociale, am avut în vedere,

între altele,verificarea imobilelor abando-nate, a terenurilor virane.

În cele din urmă, i-am găsit pe oameniistrăzii, care, din cauza condiţiilor meteonefavorabile, cu temperaturi carescăzuseră până la minus 15 grade C, seaflau într-un pericol evident. Le-am oferit

ceai fierbinte şi i-am condus la CentrulSocial de Urgenţă şi Adăpost deNoapte. Aici aveau ocazia să locuiascăo perioadă limitată de timp.

Două cazuri deosebite ne-au impre-sionat pe mine şi pe colegii mei,subins pectorul Florentina Sime şi agen-tul şef adjunct Ionel Beizi.

La data de 2 ianuarie a.c., la ora10.00, ne aflam în incinta unei clădiripărăsite, de pe strada Chimiei, unde amdescoperit o femeie de 29 de ani şi unbărbat de 32 de ani. Am intrat în vorbăcu ei şi am aflat că provin din familiinumeroase, fără posibilităţi materiale şiau rămas de la vârste fragede fărăpărinţi. Ea, cu probleme de sănătate, cuun soţ decedat şi cu doi copii aflaţi, înprezent, în grija unor asistenţi mater-nali.

Acum formează un cuplu şi, din pă-cate, neavând o locuinţă, în timpul verii

îşi duc traiul pe câmp, pe malul râuluiCrişul Repede, iar iarna, în canalele de dis-tribuţie a agentului termic, precum şi în lo-

8

caţia unde i-am descoperit noi.Am mers împreună la sediul Poliţiei

Municipiului Oradea, unde le-am oferitcelor doi o masă caldă, iar apoi, pentru si -guranţa lor, i-am condus la Centrul Socialde Urgenţă şi Adăpost de Noapte din Mu-nicipiul Oradea.

Din păcate, capacitatea acestuiaşezământ este de doar 96 de locuri şioferă adăpost pentru o perioadă limitată detimp.”

În cheia solidarităţiiumane

Gerul de minus 12 grade i-a prins pecomisarul Sorin Toldaş, subinspectorulFlorentina Sime şi agentul şef adjunctIonel Beizi în adăpostul de pe stradaChimiei, încercând să afle poveştile teri-bile ale celor doi oameni ai străzii. La cei29 de ani ai săi, Ecaterina Mihaela a strânsexperienţe dramatice cât pentru o viaţă.Ea şi cei patru fraţi au trăit o vreme larude, măcinate, la rândul lor, de sărăcie şialcool. La vârsta de 17 ani, n-a mai supor-tat, luându-şi destinul pe cont propriu, dru-murile celor cinci copii despărţindu-seabrupt.

Starea precară de sănătate a tinerei nus-a îmbunătăţit nici în urma intervenţiilorchirurgicale, suferite pe parcursul timpu-lui, iar decesul partenerului ei a frânt opoveste de iubire din care au rezultat doicopii aflaţi acum în grija asistenţilor ma-ternali. A continuat să trăiască pe malulrâului Crişul Repede şi sub magistrala detransport a agentului termic. Apoi, l-a în-tâlnit pe Imre, un tânăr care până la vârstade 21 de ani avusese o casă. Absolvisechiar o şcoală profesională cu spe-cializarea constructor finisor, precum şistagiul militar. După decesul părinţilor săi,în anul 2003, apartamentul în care locuia afost vândut de către cele două surori alelui, care l-au aruncat în stradă. A încercatcu disperare să supravieţuiască. Lucraocazional ca spălător auto, montator deşeminee, încărcător-descărcător, dar baniinu-i ajungeau de pe-o zi pe alta. Din anul2008, Ecaterina şi Imre trăiesc în bătaiasorţii.

“Centrul social nu constituia decâto soluţie de moment, adaugă comi sa -rul Toldaş. Îmi doream să schimbcumva destinul celor doi tineri. Mi-amamintit de un gospodar, din comunaHidişelu de Sus, care avea nevoie deun cioban la fermă.

N-am stat pe gânduri şi am vorbitcu acesta, iar omul n-a ezitat. În ge ne -rozitatea sa, le-a oferit celor doi loc demuncă şi un acoperiş deasupra capu-lui. Abia atunci am realizat că misi-unea mea se încheiase, că, atât cât mi-astat în putere, am adus speranţă şi, tot -odată, şansa reală la o viaţă decentă încazul a doi tineri care credeau că vorsfârşi inevitabil în stradă.”

La temperaturi extreme

Pentru oamenii legii, sărbătorile,oricare ar fi acestea, se petrec de celemai multe ori cu gândul la familie, darcu fapta în sprijinul celor aflaţi la greu.În cea de-a doua zi a Crăciunului, depildă, cei peste 10.500 de poliţişti audepus un efort consistent pentru a in-terveni la aproape 2.700 de solicităriprimite din partea cetăţenilor, circa2.200 dintre acestea fiind apeluri prinserviciul de urgenţă 112. S-au aplicat3.845 de sancţiuni contravenţionale,în valoare de peste 820.352 de lei,identificându-se aproximativ 300 deinfracţiuni. Din totalul acestora, 124au fost constatate în flagrant delict.

În urma neregulilor înregistrate întrafic, poliţiştii au aplicat 2.573 desancţiuni contravenţionale, 857 dintreacestea fiind pentru depăşirea limitelorlegale de viteză, una pentru lipsa an-velopelor de iarnă şi 47 pentru con-ducere sub influenţa băuturilor alcoo-lice.Totodată, poliţiştii au retras 33 decertificate de înmatriculare şi aureţinut 175 de permise de conducere învederea suspendării exercitării dreptu-lui de a conduce autovehicule pe dru-murile publice, 59 pentru conduceresub influenţa băuturilor alcoolice şi 38pentru conducere cu viteză excesivă,

9

restul fiind pentru alte abateri.Ofiţerii şi agenţii aflaţi în teren au

aplanat 283 de stări conflictuale, au de-pistat nouă persoane urmărite în temeiullegii şi 171 de persoane bănuite decomiterea unor infracţiuni, cinci dintreacestea fiind reţinute şi patru arestate.

Scoşi din nămeţi

Şi în judeţul Ialomiţa, a fost prăpăd.În condiţii extreme, poliţiştii au reuşit să

pună alte vieţi la adăpost. 29 decembrie 2014, în jurul orei

06:00, lucrătorii Secţiei Rurale “IonRoată”, împreună cu autorităţile publicelocale, au reuşit deblocarea a cinci auto-turisme, situate în afara DrumuluiNaţional 2 A, între comunele Broşteni şiAlexeni. Autovehiculele, în care se aflaunouă persoane, derapaseră din cauzazăpezii abundente, viscolite şi a şoseleiacoperite cu gheaţă.

În sprijinul cetăţenilor, alături depoliţişti au intervenit autorităţile publice

locale, reuşindu-se scoaterea acestora dinzăpadă, pentru a-şi putea continua dru-mul.

O oră mai târziu, un alt autoturism,aflat între localităţile Maia şi Fierbinţiide Jos, a fost deblocat cu ajutorul unuiutilaj, şoferul fiind transportat la domi-ciliul său.

Intervenţiile au fost prompte, astfelîncât niciuna dintre persoanele implicatenu a necesitat îngrijiri medicale.

Întrucât la nivelul judeţului Ialomiţa

Agenţia Naţională de Meteorologie pro g -nozase fenomene periculoase, cu tem-peraturi foarte scăzute, patrulele au por-nit în căutarea oamenilor fără adăpost.Cei identificaţi au fost transportaţi înspaţiile special amenajate de primării.

Strigăte de ajutor, misiuni îndeplinite

La data de 29 decembrie 2014, în pe-rioada codului portocaliu de viscol şi

ninsori, peste 120 poliţişti tulceni au par-ticipat în situaţiile de urgenţă. Efectiveleau intervenit la mai mult de 200 deapeluri. Sinistraţii strigau după ajutor şiastfel erau reperaţi de către agenţii careluau nămeţii la picior ca să ajungă la ceiaflaţi în pericol.

În acea după-amiază, circulaţia a fostînchisă pe toate drumurile din judeţulTulcea, Poliţia Rutieră punând în apli-care această decizie.

Efectivele Poliţiei Oraşului Măcin auacţionat, în zona Chervant, unde au oferitsprijin în cazul a trei pesoane, blocate înautoturisme timp de câteva ore.

Poliţiştii Postului Cerna au intervenit,de asemenea, cu un utilaj al primăriei,între localităţile Cerna şi Traian, underămăseseră înzăpezite alte patru autotu -risme. Cu toate că vizibilitatea eraaproape zero, persoanele au fost salvate.

Lucrătorii Postului de PoliţieTopolog, împreună cu colegi de la altestructuri, au smuls din capcana gheţurilor22 de persoane, care rămăseseră blocateîntre Topolog şi Saraiu. Întreaga opera ţiu -ne de salvare a durat aproximativ două ore.

Salvat de la îngheţ

La data de 6 ianuarie a.c., într-un can-ton părăsit şi neîncălzit din Defileul Jiu-lui, la aproximativ 3 km de staţia C.F.R.Pietre Albe, la limita cu judeţul Hune-doara, poliţiştii Biroului Judeţean dePoliţie Transporturi Gorj au descoperitun bărbat îmbrăcat sumar.

Din primele verificări efectuate areieşit că victima găsită are 28 de ani şieste din Cernavodă, judeţul Constanţa.Omul a fost internat la Spitalul orăşenescBumbeşti Jiu, pentru supraveghere me di -cală.

Lena MITROI

10

Vineri, 9 ianuarie a.c., la sediul Ministeru-lui Afacerilor Interne, în prezența viceprim-ministrului pentru securitate națională, mi nis -trul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a fostpredat, către Poliția Capitalei, primul lot de au-toturisme Dacia Logan achiziționate în cadrulcelei de a doua etape a procesului de reînnoirea parcului auto al M.A.I.

La eveniment au participat secretarii destat și conducătorii direcțiilor centrale dinM.A.I., șeful Poliției Române, chestor generalde poliție Petre Tobă, adjuncții domniei sale șicomanda Poliției Ca pi talei.

Vicepremierul Gabriel Oprea a subliniatcă, în contextul tragicelor evenimente din

Franța, orice investiție în sistemul de siguranțăși securitate este justificată și mai necesară caoricând, iar îmbunătățirea logisticii forțelor deordine este un obiectiv prioritar pentru Minis-terul Afacerilor Interne.

În alocuțiunea rostită cu acest prilej, dom-nul Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentrusecuritate națională, ministrul Afacerilor In-terne a arătat, printre altele, că procesul dedotare a Poliției Române este la început, și încontinuare această activitate deosebit de im-portantă va rămâne o prioritate a conduceriiministerului. În continuare, domnia sa a re-liefat: ”Vreau să mulțumesc tuturor polițiștilor,tuturor celor care lucrează în Ministerul Afa -cerilor Interne și care în aceste săptămâni aufost de serviciu și și-au făcut datoria așa cumse cuvine, fie în misiuni de ordine publică cuprilejul Crăciunului, Revelionului, fie când auacționat în stradă pentru ajutorarea cetățe-nilor și pentru a preveni situațiile de urgență.

Știu că a fost o perioadă grea pentru noitoți, plină de misiuni, dar la Ministerul Afa ce -rilor Interne asta înseamnă normalitatea – săfii permanent în serviciul public, să munceștizi de zi pentru siguranța și securitatea cetățe-nilor.

De aceea, am vrut să vă mulțumesc astăziși să vă pun la dispoziție un lot de autospecialecare să vă ajute în munca dumneavoastrăo pe rativă.

Odată cu recepționarea acestor autotu -risme Dacia Logan, începem, practic, etapa adoua a procesului de reînnoire a parcului autoal Ministerului Afacerilor Interne, unul dintrecele mai ambițioase proiecte pe care împre-

ună le-am propus ca obiectiv al acestui an.Așa cum spuneam și cu alte ocazii, este o

mândrie că am reușit - împreună cu dum-neavoastră, colegii mei, și cu sprijinul Guver-nului României și al Primului ministru VictorPonta - să ducem mai departe acest proiectatât de necesar pentru Ministerul AfacerilorInterne și dumneavoastră știți cel mai bine,pentru că dumneavoastră sunteți în stradă.

Prima etapă a reînnoirii parcului auto s-aîncheiat în luna noiembrie a anului 2014, cândam predat cele 450 de autospeciale DaciaDuster destinate muncii operative.

Acum suntem deja în etapa a doua, astaînseamnă alte 2.879 de autoturisme, dintrecare 2.341 destinate Poliției Române.

Astăzi, aceste autospeciale sunt destinatePoliției Capitalei – cea mai mare unitate aPoliției Române, care supraveghează, ajută șiasigură siguranța celor peste 2 milioane debucureșteni.

Începând de acum, în fiecare lună, pânăîn luna aprilie, vom recepționa în etape, întreglotul de peste 2.800 de autospeciale, care vorfi destinate tuturor structurilor MinisteruluiAfacerilor Interne – Jandarmerie, Poliție șiPompieri.

Totodată, în această lună vom începe pro-cedurile de achiziție pentru alte mijloace demobilitate în valoare de 20 de milioane deeuro, din veniturile proprii ale ministerului.

Cer inspectorului general al PolițieiRomâne și șefului Poliției Capitalei - ca înscurt timp - aceste autoturisme dedicatemuncii operative să se găsească în stradă, înpatrulare, în misiuni de ordine publică sau decombatere a criminalității.

Mă aștept, și cred că sunt în asentimentultuturor românilor, al bucureștenilor, ca efi-ciența muncii de poliție să se simtă, să creascăsimțitor și, astfel, și nivelul de siguranță alcetățenilor Capitalei. (...)

Autospecialele pe care le recepționațiastăzi sunt Logan Ambiance, iar prețul deachiziție este de aproximativ 7.800 de euro bu-cata. Fiecare mașină are anvelope de iarnă,astfel încât pot fi utilizate chiar de astăzi, chiarde acum în munca operativă de poliție.

Ultimele evenimente tragice din Franța audemonstrat că orice investiție în sistemul desiguranță și securitate este justificată și estemai necesară ca oricând.

Exacerbarea riscurilor la adresa secu-rității cetățenilor impune un răspuns ca ataredin partea instituțiilor statului cu atribuții înordinea și siguranța publică.

De la tragicul eveniment de miercuri,fiecare dintre noi trebuie să privim cu maimultă responsabilitate prioritățile pe care leavem, iar îmbunătățirea logisticii forțelor deordine din România este pentru mine unobiectiv important al acestui an.

Am toată considerația pentru cei care suntresponsabili pentru siguranța și securitatearomânilor și, de aceea, vom face împreună totceea ce depinde de noi pentru ca militarii șipolițiștii să aibă tot ceea ce le este necesarpentru îndeplinirea misiunilor.

Anul trecut am făcut împreună lucruri im-portante. A fost, însă, doar un început pentrua trece la normalitate a ceea ce înseamnă în-tărirea statului de drept, a instituțiilor dindomeniul siguranței și securității naționale.

Iar acest obiectiv rămâne prioritar pentruMinisterul Afacerilor Interne. Stimați colegi,vreau să vă urez la început de nou an La MulțiAni și mult succes în misiunile dumneavoastră.”

Marius POPESCU

Noi autoturisme pentru Poliția Capitalei

11

Recent, am avut ocazia unei con-vorbiri cu directorul Direcţiei dePoliţie Transporturi, dl. chestor MirceaMotoc, întâlnire prilejuită deîncheierea bilanţului anual al Direcţieidar şi de evenimentele planificate aavea loc, la nivel naţional dar şi cu par-ticipare internaţională, în lunile ce vorurma. Chestorul Mircea Motoc şi-a în-ceput cariera din Poliţie în anul 1991,ca specialist la Brigada Rutieră, unde alucrat până în anul 2009, când a ocupatfuncţia de director adjunct al DirecţieiPoliţiei Rutiere, până în anul 2013. Dinluna aprilie a acelui an, este şeful Di-recţiei Transporturi.

Imediat după preluarea funcţiei,

principala sa preocupare a constituit-opregătirea profesională a structurilordin subordine, a poliţiştilor, în docu-mentarea furturilor de motoare şi deambarcaţiuni, în depistarea de către pa-

trulele din trenuri a celor ce transportăsau consumă droguri sau în investi-garea fraudelor, dar şi interesul perma-nent pentru realizarea de schimburi de

bune practici saupentru identifi-carea proble -melor reale cucare se confruntăstructurile Di-recţiei. Practic,aproape toatăgama de acti -vităţi ale PoliţieiRomâne se re -găseşte în activi-

tatea Poliţiei Transporturi, ceea ce im-pune o bună şi permanentă coordonarede la nivel central. Pentru aceasta, serealizează teleconferinţe periodice cuşefii structurilor teritoriale subordo-

nate, cele opt Secţii de Poliţie Trans-porturi şi un Serviciu Transporturi PortMaritim.

Au fost identificate disfuncţiona -

lităţi care au fost rezolvate într-un ritmalert, în acelaşi timp în care a fost cres-cută şi eficienţa controalelor. Sinte-tizând, a afirmat şeful Direcţiei "unmanager trebuie să fie un bun vânătorde probleme, nu de oameni, deoarecesuntem legaţi de resursele umane şimateriale, este necesar să identifice lu-crătorii cu potenţial managerial pentrucompletarea funcţiilor de conducere;rolul planificării personale şi a struc-turilor este foarte important în proce-sul de management şi în cel executiv".

În viitor, vor mai avea loc con-vocări cu toţi cei peste 80 de ofiţeri cufuncţii de comandă din cadrul PoliţieiTransporturi, asemănător celei organi-

Manager pentru oameni,12

zate la Braşov, în acelaşi timp cu pre-ocuparea pentru reflectarea imaginiiproprii, prin intervenţii ale purtătorilorde cuvânt, mai ales deoarece cadreleDirecţiei au fost şi sunt prezente latoate manifestările Poliţiei.

Trebuie amintit şi faptul că în acestan, în data de 15 octombrie, se vormplini 34 de ani de la înfiinţarea struc-turii dar şi că, în luna aprilie, va avealoc Conferinţa Railpol, la Palatul Par-lamentului, la solicitarea părţii române.

Cooperarea internaţională, în dome-

niul de activitate al Poliţiei, în particu-lar a celei de Transporturi, se rea -lizează pe trei direcţii, rutieră, cuTISPOL, pe domeniul feroviar, cuREIPOL şi pe domeniul fluvial, cuAQUAPOL.

Poliţia Transporturi este invitată laComisia Europeană, la întâlnirile bianu -ale ale Landsec. În acelaşi timp, ungrup de cinci ofiţeri participă la diversegrupuri de lucru, pentru discutareaproblemelor la nivel european, pentrua fi identificate şi trimise soluţii şipropuneri structurilor europene deci-dente: Aquapol, Railpol, Landsec şiRailex. Poliţia Transporturi mai are co-laborări cu specialişti pentru realizareade statistici necesare creşterii perfor-manţei profesionale, pentru uni-formizarea practicilor poliţieneşti înspaţiul european. Chestorul MirceaMotoc a mai precizat că "strategiile îndomeniul transporturilor sunt conectatela cele ale altor ţări, ca priorităţi aleU.E., chiar dacă sunt diferenţe în ceeace priveşte legislaţia sau dotarea".

În cea ce priveşte cooperarea, actu-ala conducere este preocupată de o co-laborare cu alte instituţii naţionale, detip MACO (multi agency control ope -

ration), pentru creşterea randamentuluiacţiunilor Poliţiei Transporturi. Un bunexemplu este relaţia cu MinisterulTransporturilor, pentru combaterea fur-turilor, a licitaţiilor trucate, călătoriilorfrauduloase sau a furturilor de bagaje.

Pentru acest an, câteva dintre prio -rităţile Direcţiei sunt creşterea sigu-ranţei publice în spaţiile şi în zoneleunde există atribuţii, accesarea de fon-duri europene prin proiecte realizatedar şi îmbunătăţirea dotării structurilorşi personalului propriu.

Pagini realizate deMarius TOMA

vânător de probleme

Recent, reprezentanţii Poliţiei Române s-au întâlnit cu reprezentanţi aiAutorităţii Navale Române, Autorităţii Naţionale a Vămilor, GărziiNaţionale de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi aiAdministraţiei Naţionale „Apele Române”, în baza planului cadru de co-operare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii din transporturilenavale, pe Dunăre şi în porturile româneşti.

Întâlnirea a fost organizată pentru a analiza activităţile desfăşurate şi arezultatelor obţinute pe linia prevenirii şi combaterii pescuitului ilegal. Înurma analizei a rezultat că, în cursul anului trecut, împreună cu instituţiileabilitate pe linia prevenirii şi combateii pescuitului ilegal, au fost efectuatepeste 1.000 de acţiuni şi controale, fiind constatate 243 infracţiuni privindpescuitul şi acvacultura şi au fost aplicate peste 1.600 de amenzi în valoarede aproape 420.000 de lei. Totodată, au fost confiscate şi peste 1.300 dekilograme de peşte, 1.036 de unelte de pescuit, opt ambarcaţiuni, patru mo-toare de ambarcaţiuni şi două autoturisme folosite la realizarea infracţiu-nilor.

La finalul întâlnirii, reprezentanţii Direcţiei de Poliţie Transporturi aupropus lansarea unor campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilorpentru reducerea criminalităţii şi faptelor antisociale din domeniul trans-porturilor navale.

13

Siguranţa rutieră pe drumurile publicereprezintă o prioritate a Poliţiei Române, îngeneral, şi a Poliţiei sucevene care a circum-scris această problematică reperelor de eva lu-

are a calităţii actului poliţienesc la niveljudeţean. Se ştie că reuşita oricărui proiecteste implicit conexatăidentificării corecte acauzelor determinante şia realităţilor din terenconstatate.

În acest context, lipsaunor elemente de infra-structură, minusurileapărute la semnalizări şi

marcaje rutiere, precum şi carenţe evidenteîn cunoaşterea legislaţiei de profil au consti-

tuit adevărate resorturi în demararea unormăsuri de prevenire şi limitare a inciden-telor în trafic.

Judeţul Suceava, deţinător al locului aldoilea, la nivel naţional, ca suprafaţăşi cu o însemnată reţea de drumurinaţionale şi europene - înregistreazăanual zeci de accidente cu impli-carea conducătorilor de vehicule cutracţiune animală, semnalizareanecorespunzătoare a acestorareprezentând una dintre principalelecauze.

Prin urmare, specialiştii Com-partimentului de Analiză şi Pre-venire a Criminalităţii, împreună cucei ai Serviciului Rutier, din cadrulInspectoratului judeţean, au efectuatstudii de caz, precum şi o amplă do -cumentaţie ce a stat la baza unuiproiect de finanţare, adresat organis-melor financiare europene în care se

solicitau fonduri pentru realizarea elementelorreflectorizante necesare atelajelor hipo.

Demersul po li -ţiştilor suceveni aavut efectul scontat,Organizaţia Inter-naţională “SPANA”susţinând iniţiativacu o investiţie de40.000 euro.

Proiectul SafetyRoads, selecţionat definanţatorul euro-pean, a adus, lasediul I.P.J. Suceava,

reprezentanţi din Olanda şiMarea Britanie, pentru derulareaformalităţilor financiare privindachiziţiile şi executarea materia -lelor reflectorizante. De aseme-nea, în cadrul unei conferinţe depresă au fost expuse principalelecauze ale evenimetelor rutiere cuimplicarea conducătorilor de ate-laje hipo, particularităţile fe -

nomenului, dar şi propuneri pentru redu cereariscului de accident.

Activitate intensă în teren

În satele bucovinene, de pildă, sezonulrece aduce cu sine, între altele, căruţele plineochi cu lemne pentru zilele şi nopţile geroase,activităţile gospodarilor locului stânjenind,

adesea, traficul rutier.Lipsa unor amenajări specjale, ce deter-

mină apariţia acestor mijloace de transport pedrumurile publice naţionale şi europene, con-stituie un factor de risc semnificativ în trafic.

Prin urmare, poliţiştii au desfăşurat zecide acţiuni preventive pe drumurile judeţene,comunale, în târguri, oboare, pentru a-şitransmite mesajele de gen prin distribuire depliante, materiale şi veste reflectorizante. To-todată, au fost montate 6000 de plăcuţe re-flectorizante pentru căruţe.

Succesul activităţilor proiectului şi im-pactul asupra grupului ţintă, în opinia oame-nilor legii, are la bază modul de acţiune în sis-tem integrat, poliţiştii de la Compartimentulde Analiză şi Prevenire a Criminalităţii şi ceide la structurile rutiere reunindu-şi eforturileşi competenţele în slujba unui dezideratcomun: ,,Un trafic mai sigur pe drumurilesucevene” .

Ionuţ EPUREANULena MITROI

UUnn ttrraaffiicc mmaaii ssiigguurr!!14

15

Tot sub coordonarea de specialitate a Direcţiei Rutieredin cadrul I.G.P.R., poliţiştii de la rutieră, împreună cuinspectori din cadrul Registrului Auto Român, au acţionatîn trafic, în perioada 4 decembrie 2014 – 5 ianuarie 2015pentru verificarea stării tehnice a autovehiculelor. Acți-unea a vizat depistarea, identificarea şi tragerea la

răspundere a celor care încalcă prevederile legale laregimul circulaţiei, accentul fiind pus pe controlul stăriitehnice a autovehiculelor care circulă pe drumurile pu -blice.

Echipele de control au verificat, în special, bunafuncţionare a mecanismului de frânare şi a sistemului dedirecţie, a instalaţiei de iluminare și semnalizare, precumşi a reglajul acesteia, legalitatea montării şi utilizării lu-minilor de altă culoare sau intensitate, a dispozitivelorori accesoriilor de avertizare, altele decât cele omologate.

De asemenea, poliţiştii au verificat autenticitatea seri-

ilor de identificare a vehiculelor, concordanţa datelor în-scrise în certificatul de înmatriculare cu caracteristiciletehnice, deţinerea inspecţiei tehnice periodice şi valabi -litatea acesteia, precum şi utilizarea anvelopelor de iarnăşi uzura acestora. Au fost verificate peste 51.000 de au-tovehicule, de marfă, autoturisme personale şi taxiuri.

În urma controalelor asupra au-tovehiculelor de marfă, au fost con-statate 43 de infracţiuni, dintre care32 la regimul circulaţiei rutiere, fiinddate peste 4.500 de amenzi pentru de-fecţiuni la sistemul de frânare, de di-recţie, de iluminare, pentru emitere denoxe peste limita legală, pentru nee-fectuarea inspecţiei tehnice periodiceşi pentru lipsa anvelopelor de iarnă.Au fost reţinute 184 de permise deconducere și retrase 418 certificate deînmatriculare.

Și verificărilor autoturismelor per-sonale au avut ca rezultat depistarea a328 de infracţiuni, majoritatea laregimul circulaţiei rutiere şi acordareaa aproape 20.000 de amenzi, pentruaceleași tipuri de defecțiuni, fiindreţinute 1.319 permise de conducere,

retrase 1.373 de certificate de înmatriculare, imobilizate38 de autovehicule şi suspendat dreptul de utilizare pen-tru alte două.

Taximetriștii au "beneficiat" de aproape 2.000 deamenzi, fiind depistate șase infracțiuni ale acestora, 26rămânând și fără permisul de conducere.

Partea bună a lucrurilor este că acest tip de acțiuni vacontinua pe parcursul întregului an.

Pagină realizată deMarius TOMA

Sunt foarte puține ocaziile, într-o viață de om, când ne putem bu-cura de un astfel de eveniment. Știr-ile de la ora cinci ne invadează zil-nic cu accidente mortale, mare partedin acestea având loc în traficul dince în ce mai infernal, mai nervos.Scăderea numărului acestora a fostpermanent o preocupare a poliţiştiirutieri. Sub coordonarea DirecţieiRutiere din cadrul I.G.P.R., au fostrealizate în perioada sărbătorilor deiarna, continuând chiar și în primadecadă a lunii ianuarie a.c., acțiunipentru prevenirea şi comba tereaprincipalelor cauze generatoare de

accidente rutiere grave.Astfel, timp de o

săptămână, în luna ian-uarie, datorită pre zenţeiintense a po liţiştilor înstradă, a scăzut numărulaccidentelor, faţă deaceeaşi săptămână a an-ului trecut. Este primasăptămână din anul 2015 în care nuau fost înregistrate pierderi de vieţiomeneşti ca urmare a unor acci-dente de circulaţie.

Peste 20.000 de poliţişti au acţionat,numai în ziua de Bobotează, în stradă, lanivel naţional, pentru siguranța cetăţenilor.

Dintre aceştia, peste 10.000 de poliţiştide la ordine publică, de la rutieră şi dela alte structuri, au fost angrenaţi în ac-ti vităţile desfăşurate, în sistem integrat,suplimentar faţă de dispozitivul curentde ordine şi siguranţă publică.

Săptămâna fără doliu pe șosele

Autoturisme necorespunzătoareîn atenția polițiștilor

Sărbătorile de iarnă dar și vacanțaprelungită de după acestea au fost în-soțite de căderi mari de zăpadă și de vis-col, pe o suprafață importantă a țării. Miide oameni au fost în situații grele, fărăajutor sau prea multe provizii și chiar îndificultate din cauza problemelor me di -cale. În majoritatea cazurilor, instituțiileMinisterului Afacerilor Interne au inter-venit pentru rezolvarea acestora. Alăturide cadrele I.S.U. și polițiștii au fost la da-torie, în echipaje proprii sau mixte.Unele au avut în componență chiar șicâini de urmă, special antrenați. Astfel,prin Sistemul Național Unic pentruApeluri de Urgenţă 112, o femeie aapelat Poliţia Capitalei, cerând ajutor,precizând că se află undeva în zonaBăneasa – Otopeni şi că are probleme,fără a putea oferi alte informații.

Imediat au fost mobilizaţi poliţiştiidin cadrul Poliției Sectorului 1. Ținândcont de condiţiile meteo şi de oră, a fostsolicitat şi un echipaj canin, cu un câinede urmă și un câine de salvare urbană,care să ajute la găsirea cât mai rapidă aacesteia. De asemenea, la căutări au fostangrenați și jandarmi, forţele implicateperiind zona împădurită din apropiere.

După aproximativ două ore şi jumă-tate de la primirea apelului, într-o clădireruinată, femeia a fost găsită. Aceasta afost consultată de echipajul S.M.U.R.D.şi transportată de urgenţă la spital,deoarece prezenta o stare fizică precarăşi posibile degerături ale membrelor.

Într-un alt caz, la primele ore aledimineţii, într-o zi la fel de grea, cucondiții meteo ce au răvășit Moldova,

estul și sudul României, poliţiştii SecţieiRurale Ion Roată din cadrul I.P.J.Ialomița, au reuşit deblocarea a cinci au-toturisme ce se aflau în afara DrumuluiNaţional 2A, între localităţile Broşteni şiAlexeni. Autoturismele, în care se aflaunouă persoane, au derapat în afara părţiicarosabile, pe fondul zăpezii abundente,viscolite şi a şoselei acoperite cu gheaţă.În urma intervenţiei s-a reuşit scoatereaacestora din zăpadă, pentru a-şi puteacontinua deplasarea.

O oră mai târziu, un alt autoturismblocat între localităţile Maia şi Fierbinţiide Jos, în care se afla o persoană, a fostdeblocat, cu ajutorul unui utilaj. Per-soana a fost transportată la domiciliulsău din comuna Maia.

Intervenţiile efectuate de polițiști, cusprijijul autorităţilor publice locale, aufost prompte, astfel încât niciuna dintrepersoanele implicate nu a necesitat în-

grijiri medicale.De asemenea, în seara zilei de 28 de-

cembrie, din cauza vântului puternic cea depus pe partea carosabilă zăpada vis-colită de pe camp, pe D.N. 22D, înjudețul Tulcea, între localitățile Cerna şiTurcoaia, s-a format un blocaj pe o porţi-une de drum de aproximativ un kilo-metru.

Pentru siguranța traficului și pre-venirea unor evenimente nedorite,echipajele de poliţie rutieră au oprit ac-cesul în zona de interventie a trei au-tovehicule - două microbuze cu 23 per-soane și un autoturism de transport marfă-, traficul fiind reluat dupa aproximativ40 minute, în condiţii de siguranţă, dupăintervenția echipajeleor de deszăpezire.

Pagină realizată deMarius TOMA

Echipaje salvatoare de polițiști și câini

16

Gazde... binevoitoarePoliţiştii Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimina -

lităţii Organizate Constanţa şi procurorii locali D.I.I.C.O.T. au destructurat o gru-pare infracţională formată din patru persoane, cu vârste cuprinse între 22 şi 27 deani, din municipiul Constanţa, bănuite de trafic de droguri de risc şi mare risc.

În perioada 2012 - 2014, cei patru au vândut cannabis şi ecstasy, în modrepetat, iar doi dintre aceştia chiar au făcut pe gazdele, în propriile locuinţe, pen-tru consumul de droguri.

Traficanții sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri derisc şi deţinere fără drept de droguri de risc pentru consumul propriu, respectivtrafic de droguri de mare risc şi punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, a locuinţei pen-tru consum ilicit de droguri. Aceștia au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior fiindprezentaţi magistraţilor, care au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile faţăde trei dintre aceştia, cel de al patrulea fiind arestat la domiciliu.

Primul pol i ţ i s t român care apar t ic ipat la o mis iune in ter -naţ ională sub egida N.A.T.O. , înAfganis tan - ISAF (Internaţ ionalSecuri ty Assistence Force), s-a în-tors în ţară, după 8 luni de act ivi-ta te în tea t re le de opera ţ iuni d inKabul.

Pol i ţ i s tu l român a pr imi t ca l i -f icat ivul „Excepţional” din parteareprezentanţi lor N.A.T.O. şi a fostrecompensat cu d is t incţ ia de ser-vic iu pentru mis iuni in ter-naţionale.

Agent-şef adjunct de pol i ţ ieVicol Alexandru, în vârs tă de 29de ani , a ocupat funcţ ia de con-s i l ier cr iminal is t , începând culuna iu l ie 2014, în cadrul Minis-terului de In terne Afgan, des-făşurând act iv i tă ţ i complexe ş iproceduri specif ice în domeniuluicriminalis t ic .

Pol i ţ i s tu l român a obţ inutrezul ta te spectaculoase în urmaproiectăr i i ş i implementăr i i unor

procedur i de lucru c lare ,concise ş i per t inente , îndomeniul cr iminal is t ic , pr i -vind colectarea, exploatareaş i păs t rarea in tegr i tă ţ i i mi-j locelor mater iale de probă,colectate în urma diferi teloract ivi tăţ i poli ţ ieneşt i .

Procedur i le ş i proiec te ledezvol ta te vor avea efectebenef ice pe termen lung, înceea ce pr iveş te ac t iv i ta teacr iminal is t ică , în cadrulM i n i s t e r u l u i d e I n t e r n eAfgan.

Act iv i ta tea pol i ţ i s tu lu iromân, pe domeniul de compe-tenţă, a fost una performantă şi re-cunoscută ş i de că t re şef i i s t ruc-tur i lor corespondente , aces ta pr i -mind cal i f ica t ivul „Excepţ ional”d i n p a r t e a r e p r e z e n t a n ţ i l o rN.A.T.O..

Pentru ac t iv i ta tea de excepţ iedesfăşura tă în mis iune, VicolAlexandru a fos t recompensat cu

dist incţ ia de serviciu pentru misi-uni internaţionale.

„Misiunea a fos t una de va lo -r izare , de performanţă , care m-aantrenat ş i mi-a confirmat, încă odată , faptul că pol i ţ i ş t i i românireprezintă cu onoare ş i profes io -nal ism ţara şi inst i tuţ ia”.

C.I .R.P.

17

Misiune internaţională,încheiată cu succes

18

În f iecare an, pe data de 15 ia -n uarie, aniversăm Ziua Culturii şiZiua de naşterea a „Luceafăruluipoeziei româneşti" - Mihai Emi-nescu, anul acesta împlinindu-se 165

de ani de la naştere.Venind în întâmpinarea măreţului

eveniment, Centrul de Formare şiPerfecţionare a Poliţiştiilor “NicolaeGolescu” – Slatina a organizat însala de festivităţi “Eugen Ionescu”,în ziua de 15 ianuarie 2015, împre-ună cu Biblioteca Judeţeană “IonMinulescu” Olt, o serie de activităţicultural-educative dedicate poetuluinepereche al neamului românesc.

Simpozionul “Mihai Eminescu -Luceafărului poeziei româneşti”, afost prezentat de profesoara CeciliaRomaniuc care, prin modul în care aexpus viaţa şi opera eminesciană, astârnit curiozităţi din partea cadrelorşi cursanţilor aflaţi în Centru. Iatăcâteva din ideile expuse de către in-vitată: “...15 ianuarie ar trebui să fiepentru românii de pretutindeni adoua zi naţională, alături de 1 De-cembrie, căci este vorba despre cevamai mult decât o zi a culturiinaţionale, al cărei nucleu se consi -deră a fi Mihai Eminescu; s-a pussub semnul unui imperativ moral ab-solut necesitatea cunoşterii opereieminesciene ca sinteză a gândirii şisimţirii româneşti, pentru o mai bunăînţelegere a locului şi rostuluiromânilor în lume.

Subliniind actualitatea creaţieieminesciene propunem studierea in-tegrală a acesteia, adică inclusiv a

publicisticii. Căci cine vrea săcunoască adevarata istorie a celeide-a doua jumătăţi a secolului alXIX – lea trebuie să–l citească peEminescu. Istoria acestei perioade a

fost cea care a fost, cu toate cele releşi cele bune ale sale şi ea nu maipoate fi întoarsă. Trebuie însăcunoscut adevărul, dar nu cel scrisde învingătorii epocii. Căci tocmaiaceşti învigători au avut (şi au) in-teresul de a restrânge locul lui Emi-

nescu în cultura şi istoria naţională,vorbind doar de creaţia lui artistică,rezumată şi acesta la un romantismdeja deşuet în ultimile decenii alesecolului al XIX–lea.

Or Eminescu s-a pronunţat întoate marile probleme ale tânăruluistat român: raţiunea de a fi a aces-tuia continuitatea şi drepturileromânilor pe teritoriile pe care lelocuiesc, răpirea Bucovinei, necesi-tatea indistrualizării, a unui în-

văţământ eficient şia unui sistem sani-tar performant.Poetul şi analistulpolitic, am spunenoi azi a vorbit şidespre respon sa -bilitatea în pu bli - cistică, despre par-tidele politice, despreierarhia me ritelor, de-spre instituţiile şi legislaţiaunei ţării în acord deplin cu istoria,tradiţiile şi spiritul acelui popor etc.

Ar fi oare prea mult să spunem căapărându-l pe Eminescu ne apărămidentitatea naţională?”.

Biblioteca Judeţeană “Ion Mi nu -lescu” Olt, a prezentat filmul docu-mentar - "Eminescu călătorie virtu-ală în absolut”, realizat de Minis-terul Culturii şi Cultelor. Tot în co-laborare cu Biblioteca Judeţeană a

fost realizată și o expoziţie foto-do -cumentară şi de carte, surprinzând înmod plăcut momente din viaţa şiopera eminesciană.

În încheierea activităţilor dedi-cate poetului nepereche al limbiiromâne a fost prezentat un momentmuzical şi poezie din lirica emines-ciană.

Victor IONM. TOMA

Mihai Eminescu trebuie cunoscut ca poet si ziarist,

19

Recent, la Camera de Comerţ şiIndustrie a avut loc lansareavolumului "Dimensiunea crim-

inologică a terorismului". Autorul,Viorel Gheorghe, absolvent, în anul1996, al Facultăţii deŞtiinţe Juridice, spe-cializarea Drept, dincadrul Academiei dePoliţie Alexandru IoanCuza este un specialistcu competenţe de-osebite în menţinereasecurităţii naţionale, in-teresat de cultura, isto-ria, specificul şi com-plexitatea spaţiuluiarabo-islamic, implicatîn cercetarea şi de-scifrarea mecanismelorde difuzie a terorismu-lui precum şi altor

forme de ameninţare asimetrică. Amai absolvit cursul postuniversitar deŞtiinţe penale - Criminologie organi-zat de Facultatea de Drept a Univer-sităţii Bucureşti şi masterul „OrientulMijlociu. Culturi în contact”, încadrul Facultăţii de Limbi şi Litera-turi Străine a aceleaşi universităţi. Adesfăşurat activităţi de reprezentare

naţională şi insti-tuţională, în ţară,spaţii europene şiasiatice, cu rezul-tate foarte bune, încadrul diverselorformate, pe teme

circumscrise unor domenii de interes,precum: drept, informaţii şi ştiinţemilitare, cooperare internaţionalăpentru prevenirea şi combaterea teror-ismului.

Participă, în calitate de expert, încadrul formatelor de cooperarenaţională şi internaţională în dome-niul prevenirii şi combaterii teroris-

mului, precum şi la elaborarea şi ar-monizarea legislaţiei unor state can-didate la forme de asociere inter-naţională. Autorul este vizibil înspaţiul publicistic prin publicareaunor articole, în diverse publicaţii despecialitate.

Lansarea volumului a prilejuit, înacelaşi timp, şi întâlnirea cursanţilorCentrului de strategii aplicate cu doispecialişti ai diplomaţiei şifenomenului terorist, Excelenţa Sa,dl. ambasador prof. univ. dr. ŞtefanGlăvan şi dl. col. dr. Dan LaurenţiuGhiţă, specialist al Serviciului deProtecţie şi Pază.

Pe parcursul a câţiva ani de cere-cetare, dar şi prin intermediul unorinterviuri cu subiecţi activi ai teror-ismului, Viorel Gheorghe a investi-gat şi a căutat să afle mecanismulfenomenului terorist, mai ales di-mensiunea sa criminologică.

Profesorul universitar doctorGheorghe Toma, fost rector alAcademiei Nationale de Informaţii"Mihai Viteazul", a apreciat carteaca fiind "riguroasă, lucrareascoţând în evidenţă şi evoluţiacercetării criminologice legată depersonalitatea teroristului, marcatede teorii şi puncte de vedere care auavut ca obiect de studiu teroristul,văzut în ipostaze diferite. Autorulpune în lumină adevărul potrivitcăruia personalitatea orientată anti-social se formează în aceleaşi cir-cumstanţe ale vieţii sociale (fami-lie, şcoală, medii de producţie etc.)similar personalităţilor non-delincvente, diferenţa constând înpercepţia informaţiei şi valoareadată acesteia."

Pagină realizată deMarius TOMA

Lansare de carte

20

Obiective Siguranţa cetăţeanului şi securitatea

naţională au constituit principalele repereîn jurul cărora s-a desfăşurat activitateaPoliţiei Române, care se regăsesc în cele 4obiective majore, respectiv:

• Creşterea gradului de siguranţă şiprotecţie pentru cetăţeni;

• Prevenirea şi combaterea in-fracţionalităţii organizate şi transfronta -liere, destructurarea grupărilor in-fracţionale;

• Asigurarea climatului de legali-tate a mediului de afaceri prin combatereaevaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei,şi asigurarea resurselor necesare menţineriişi dezvoltării capacităţii operaţionale aPoliţiei Române.

Resurse generalePentru îndeplinirea obiectivelor şi pri-

orităţilor asumate, Poliţia Română a dispusde resurse în limita bugetului alocat.

Bugetul anului 2014 a înregistrat aldoilea an consecutiv de creştere, de apro xi-mativ 2%, trend ce ne dorim să fie păstratîn continuare.

Astfel, s-a reuşit îmbunătăţirea condiţi-ilor de muncă şi dotarea poliţiştilor şi s-audemarat programe menite să asigurePoliţiei Române un nivel de dotare similarcu al celorlalte poliţii europene.

Mai sunt probleme de rezolvat, darsituaţia s-a îmbunătăţit şi sunt perspectivepozitive pentru viitor.

Toate acestea nu ar fi fost posibile fărăsprijinul domnului viceprim ministru, mi -nistrul Afacerilor Interne, domnul GabrielOprea.

Printre acestea se evidenţiază:- achitarea drepturilor de echipament

restante pentru anul 2013 şi plata la zi acelor pentru anul 2014;

- încadrarea promoţiilor de agenţi şiofiţeri de poliţie la termen;

- posibilitatea, menţinerii în activitatesau a reîncadrării poliţiştilor care au fostrăniţi în misiune sau au fost încadraţi cu unanumit grad de invaliditate;

- posibilitatea pentru soţul supra -vieţuitor sau copiii poliţistului decedat înmisiune de a se angaja sau urma o instituţiede învăţământ din Ministerului AfacerilorInterne;

- dotarea Poliţiei Române cu 257 demijloace auto destinate muncii operative,urmând ca în prima parte a acestui an să fierepartizate alte 2.386 autospeciale, cea maimare achiziţie din ultimii 9 ani.

Resurse umanePrincipala resursă a oricărei organiza-

ţii este resursa umană, iar în cazul PoliţieiRomâne – POLIŢISTUL.

În Poliţia Română, la finele anului2014, din totalul de 59.500 de funcţii pre-văzute, aproximativ 55.000 erau ocupate,procentul de încadrare fiind de 92,5%.

Poliţia Română are un personal tânăr,vârsta medie a poliţiştilor fiind de 38 deani, iar cea a personalului cu funcţii de con-ducere, de 45 de ani.

Din nefericire, în anul 2014, au dece-dat 53 de colegi - 51 de poliţişti şi 2 anga-jaţi civili.

Pentru protecţia reală a familiilorpoliţiştilor decedaţi la datorie, o premieră areprezentat-o încadrarea în Poliţia Românăa 5 membri de familie.

Evoluţia stării şi practicii disciplinare afost influenţată de Decizia Curţii Consti-tuţionale privind neconstituţionalitateaunor prevederi din Statutul poliţistului.

Totuşi, starea şi practica disciplinară s-a îmbunătăţit, drept dovadă fiind creştereacu 33% a recompenselor acordate şi, dintreacestea, menţionez avansarea înainte determen a 7.896 de poliţişti.

Vreau să reiterez faptul că, prevenireaşi combaterea corupţiei în rândulpoliţiştilor este o prioritate a conduceriiPoliţiei Române. Am manifestat „toleranţăzero” faţă de orice faptă de acest gen şi amintensificat cooperarea cu instituţiile abili-tate, crescând schimbul de date şi infor-maţii.

Faptele de corupţie comise de poliţişticunosc o scădere cu 20% şi, raportat lanumărul total de personal, procentul estede doar 0,2%.

Totodată, a crescut cu 28% numărulcazurilor în care poliţiştii au sesizat or-ganele abilitate, refuzând să comită faptede corupţie.

Resurse logisticeFaţă de necesarul prevăzut în tabela de

înzestrare, gradul de dotare al PoliţieiRomâne cu mijloace de transport este de49,7%, însă, după finalizarea procedurilorde achiziţie, acesta se va ridica la 65%.

Pe linia patrimoniului imobiliar, val-oarea totală a lucrărilor rămase de executat,pentru perioada 2015 – 2018, este de 450de milioane lei.

Resurse itPoliţia Română administrează una din-

tre cele mai mari şi complexe reţele de cal-culatoare din România, deţinând 569 deservere şi 30 de baze de date, cu peste40.000 de utilizatori din instituţiile de apli-care a legii.

Atragerea fondurilor europenePentru completarea resurselor necesare

dezvoltării, atragerea de fonduri europenenerambursabile constituie o prioritate per-

Evaluarea activităţii PoliţiPoliţia Română este cea mai importantă structură a Ministerului Afa -

cerilor Interne cu atribuţii în realizarea siguranţei cetăţeanului şi una din-tre cele mai solide şi complexe instituţii din România.

Poliţia Română are o structură piramidală, construită pe 5 piloni de ac-tivitate, ce cuprind peste 44 de linii specifice de muncă în domeniul pre-venirii şi combaterii criminalităţii, fiind prezentă în toate unităţile admi -nistrativ-teritoriale.

21

manentă.În anul trecut, la nivelul Poliţiei

Române au fost implementate 32 deproiecte, în valoare de 23 milioane euro, şiau fost elaborate 58 de propuneri deproiecte, în valoare de peste 72 de milioaneeuro.

Principalele acţiuni şi rezultateAnul 2014 a fost marcat de o reformă

fără precedent a sistemului judiciar penalromânesc. Implementarea noilor coduri,penal şi procesual penal, a fost o provocareatât pentru Poliţia Română, cât şi pentrucelelalte instituţii de aplicare a legii.

Măsurile dispuse au asigurat o tranziţienormală, fără disfuncţionalităţi sau sincopemajore.

S-a pus un accent deosebit pepregătirea personalului, s-au înfiinţat noistructuri, s-au elaborat noi metodologii delucru şi s-a beneficiat de sprijinul Minis-

terului Justiţiei, Ministerului Public şi Con-siliului Superior al Magistraturii.

Totodată, în planul ordinii şi siguranţeipublice, Poliţia Română a gestionat cu pro-fesionalism:

- situaţia operativă, misiunile curente,precum şi evenimente de amploare, uneledintre acestea deosebit de importante pen-tru funcţionarea statului român, precumAlegerile pentru Parlamentul European şiPreşedintele Românei.

Servirea comunitățiiPoliţia Română este prima instituţie la

care cetăţenii apelează atunci când au oproblemă şi răspunde cu promptitudine lasolicitări 24 de ore din 24.

Volumul de muncă este impresionant:1.370.000 apeluri de urgenţă, 730.000 in-tervenţii la 112, 150.000 acţiuni cu efectivemărite, 170.000 stări conflictuale aplanateşi multe altele.

Un aspect deosebit de important, ce tre-buie menţionat, este faptul că peste 8.800de persoane aflate în pericol au fost salvatede poliţişti.

Trebuie menţinut faptul că, în spatelefiecărei cifre, stau multe ore de muncă şide efort din partea poliţiştilor.

Ordine şi siguranţă publicăÎn sfera preocupărilor cotidiene,

menţinerea ordinii publice la nivel naţionals-a desfăşurat sub coordonarea şi conduc-erea directă a Poliţiei Române.

Abordarea unitară a măsurilor de or-dine publică şi repartizarea judicioasă aefectivelor, având la bază conceptul con-ducerii muncii de poliţie pe bază de infor-maţii, au dus la creşterea eficienţei dispoz-itivelor de menţinere a ordinii publice.

Astfel, 69% dintre cetăţeni apreciază cabună sau foarte bună funcţionarea sis-temului de ordine publică.

iei Române din anul 2014

22

Rezultatele obţinute de PoliţiaRomână, cu sprijinul acordat de celelalteinstituţii cu responsabilităţi în domeniu,arată faptul că siguranţa cetăţeanului aajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 6ani, astfel:

Criminalitatea sesizată scade, la nivelnaţional, pentru al treilea an consecutiv şiînregistrează cea mai mică valoare din ul-timii 6 ani;

Criminalitatea stradală este în scădereşi înregistrează cea mai mică valoare dinultimii 9 ani;

Criminalitatea în mediul rural înreg-istrează al treilea an de scădere şi cunoaştecele mai mici valori din ultimii 6 ani, dupăce în anul 2012 s-a reuşit stoparea creşteriiinfracţionalităţii prin revenirea poliţiştilorîn mijlocul comunităţii, la posturile depoliţie comunale.

Siguranţa în şcoli s-a îmbunătăţit, dar91% dintre faptele penale s-au comis în in-cinta şcolilor, astfel încât este necesară omai mare implicare a personalului didac-tic, a părinţilor şi autorităţile publice locale.

S-a înregistrat al cincilea an de scăderea riscului rutier, cel mai important indica-tor, numărul persoanelor decedate, a scăzutcu 41% comparativ cu valorile înregistrateîn anul 2009.

Infracţionalitatea în domeniul transpor-turilor feroviare, navale şi aeriene înreg-istrează cele mai mici valori din ultimii 5ani.

Investigarea criminalitățiiCriminalitatea judiciară de mare vio-

lenţă s-a diminuat semnificativ şi înreg-istrează cele mai mici valori din ultimii 7ani;

Infracţiunile de tâlhărie continuă tren-dul de scădere şi înregistrează cea maimică valoare din ultimii 11 ani;

Furtul rămâne principala infracţiunesăvârşită în România, dar prezintă oscădere faţă de anul 2013, înregistrând ceamai mică valoare din ultimii 4 ani.

În cauzele economice, prejudiciul re-cuperat pe parcursul urmăririi penale acrescut cu 170%, iar în domeniul panifi-caţiei şi operaţiunilor cu cereale, evaziuneafiscală a scăzut cu 20%.

Contribuţia Poliţiei Române la com-baterea corupţiei s-a concretizat prin efec-tuarea de cercetări în 1.160 de dosare pe-nale, declinate parchetului competent, din-

tre care 414 au fost declinate către DirecţiaNaţională Anticorupţie.

Ca urmare a acţiunilor naţionale pelinia armelor şi explozibilor numărulcazurilor de utilizare ilegală a scăzut cu45%.

În acest context, s-a înregistrat dimin-uarea infracţiunilor grave comise cu armede foc care, în România, prezintă doarcazuri izolate.

Combaterea criminalităţii organizateSub coordonarea procurorilor DIICOT,

structurile de combatere a criminalităţii or-ganizate au reuşit destructurarea a 237 degrupuri infracţionale organizate.

În urma acţiunilor desfăşurate, poliţiştiiau ridicat în vederea confiscării importantesume de bani, aur, droguri şi altele şi aufost instituite sechestre asiguratorii pentru262 de imobile şi 345 de autoturisme.

Structurile de suport operativToate aceste rezultate nu puteau fi

obţinute fără contribuţia formaţiunilor desuport operativ ale Poliţiei Române, struc-turi de elită ale sistemului de apărare, or-dine publică şi siguranţă naţională.

Activitatea acestora a cunoscut ocreştere semnificativă, confirmând faptulcă sunt pe picior de egalitate cu cele simi-lare din statele membre, fie că este vorbade structurile de operaţiuni speciale, crim-inalistică, intervenţii speciale, analiza in-formaţiilor, cooperare poliţienească sauprotecţia martorilor.

Suportul misiunilor şi activităţilorSunt de remarcat complexitatea

atribuţiilor şi diversitatea competenţelorexercitate de structurile ce asigură bunafuncţionare a unei organizaţii ce cuprindeaproximativ 60.000 de posturi.

Raportat la numărul de personal, aces-tea sunt unele dintre cele mai eficiente dinMinisterul Afacerilor Interne, referindu-neaici la formaţiunile de resurse umane, lo-gistică, financiar, asistenţa juridică, relaţiipublice, comunicaţii şi informatică, anal-iză şi planificare strategică, registratură,petiţii şi audienţe, control, securitatea doc-umentelor şi multe alte linii de muncă.

Cooperarea interinstituţionalăPoliţia Română are o foarte bună co-

laborare cu partenerii tradiţionali în dome-

niul combaterii infracţionalităţii, atât dincadrul Ministerului Afacerilor Interne, câtşi din: Ministerul Public, MinisterulJustiţiei, Ministerul Finanţelor Publice,Ministerul Apărării Naţionale, ServiciulRomân de Informaţii, Serviciul de Infor-maţii Externe, Serviciul de Protecţie şiPază şi Serviciul de Telecomunicaţii Spe-ciale.

În sectorul de ordine şi siguranţă pub-lică, Poliţia Română rămâne unul dintreprincipalii furnizori de date şi informaţii,bazele de date ale poliţiei înregistrând 12milioane de interogări.

Totodată, doar de la nivelul structurilorcentrale ale Poliţiei Române, în bazadatelor şi informaţiilor proprii, au fosttransmise instituţiilor de aplicare a legiipeste 1.500 de informări operative.

De asemenea, 38% din suportul analiticrealizat de structurile de analiză a infor-maţiilor este acordat structurilor partenerePoliţiei Române.

Cooperarea internaţionalăPoliţia Română a dezvoltat, şi în anul 2014,

colaborarea foarte bună cu instituţiile de apli-care a legii din Europa, precum cele din Ger-mania, Franţa, Italia, Spania, Austria, MareaBritanie şi Norvegia.

În acest context trebuie menţionată foartebuna colaborare dintre Poliţia Română şi Cor-pul Ataşaţilor de Afaceri Interne şi a ofiţerilorde legătură acreditaţi la Bucureşti.

Un reper aparte în activitatea de cooperare,pe parcursul anului anterior, l-a reprezentatparteneriatul cu agenţiile de aplicare a legii dinSUA, facilitat de birourile de legătură FBI,DEA, Secret Service de la Bucureşti, atât pecomponenta operativă, cât şi pe segmentul deformare profesională continuă şi schimb debune practici.

Misiuni în străinătatePoliţia Română a demonstrat că este un

partener de încredere şi un furnizor de securi-tate şi stabilitate atât în plan european, cât şi in-ternaţional.

La solicitarea partenerilor Poliţiei Românes-au desfăşurat misiuni de succes pe teritoriul a12 state europene: Franţa, Marea Britanie,Italia, Austria, Germania, Olanda, Danemarca,Suedia, Belgia, Elveţia, Ungaria şi Bulgaria.

Totodată, pentru asigurarea păcii şi secu-rităţii internaţionale, Poliţia Română esteprezentă cu efective în cadrul acţiunilor des-făşurate de Uniunea Europeană, Organizaţia

23

Naţiunilor Unite şi OSCE, pe 4 continente în13 misiuni de menţinere a păcii în: Haiti,Congo, Afganistan, Mali, Libia, Georgia,Ucraina, Sudanul de Sud, Cipru şi Liberia.

Informare şi relaţii publicePoliţia Română rămâne principalul vector

de imagine al Ministerului Afacerilor Interneşi una dintre cele mai transparente instituţiipublice, la nivel naţional fiind acreditaţi peste1.400 jurnalişti.

Suntem permanent prezenţi în spaţiul pub-lic prin intermediul mass-media.

Percepţia cetăţeanuluiUnul dintre principalele rezultate pozitive

ale Poliţiei Române în acest an este faptul căîmbunătăţirea gradului de siguranţă se reflectă

şi în percepţia cetăţenilor, cel mai importantbarometru de evaluare a activităţii.

Astfel, imaginea instituţiei a cunoscut ocreştere semnificativă de încredere, înreg-istrând cel mai ridicat nivel de apreciere din ul-timii ani, respectiv 59%.

Creşterea încrederii cetăţenilor este confir-

mată şi de Eurobarometru care plasează PoliţiaRomână între primele 3 poliţii din statele eu-ropene care cunosc astfel un trend ascendent,cu o creştere de 14 procente între anii 2010 şi2014.

Principalele riscuri şi vulnerabilităţi iden-tificate pentru anul 2015

Din analizele strategice efectuate la nivelulPoliţiei Române, pentru anul 2015 au fost iden-tificate unele riscuri şi vulnerabilităţi, printre

care:Riscul creşterii criminalităţii şi apariţia unor

tipuri de infracţiuni atipice spaţiului românescdin cauza instabilităţii situaţiei geopolitice ac-tuale, ce cunoaşte o accentuare a conflictelor şia ameninţărilor asimetrice cu consecinţe înplanul evoluţiei fenomenului infracţionaltransnaţional.

Prin concentrarea interesului grupărilor or-ganizate şi a fluxurilor migratoare de diferitenaţionalităţi, pe teritoriul ţării noastre, se es-timează noi mutaţii şi forme de manifestare afenomenului infracţional şi apariţia unor noimoduri de operare.

Riscul creşterii economiei subterane avânddrept principali factori favorizanţi corupţia,evaziunea fiscală şi contrabanda, precum şi di-versificarea formelor de manifestare şi propa-gare a macrocriminalităţii economico-finan-ciare poate avea efecte negative directe asuprabugetului, asupra funcţionării instituţiilor stat-ului, dar şi a stabilităţii şi competitivităţii medi-ului de afaceri.

Creşterea fraudelor şi a atacurilor infor-matice în diverse domenii de activitate, pro-duse inclusiv de către unele grupuri sau orga-nizaţii extremiste, poate genera modificări aleclimatului de ordine şi siguranţă publică.

Ineficacitatea sau lipsa unor prevederi leg-islative care să asigure instrumente necesareprevenirii şi combaterii infracţionalităţii deter-mină dificultăţi în activitatea poliţiei şi a celor-lalte instituţii de aplicare a legii.

Toate acestea impun o nouă abordare deprevenire şi contracarare a fenomenului in-fracţional pe termen scurt, mediu şi lung, în-trucât întărirea securităţii naţionale presupuneun ansamblu conjugat de măsuri şi acţiuni.

Concluzia Anul 2014 a fost anul examenului de pro-

fesionalism al Poliţiei Române şi al creşterii în-crederii cetăţenilor în instituţie şi în poliţişti.

Împreună cu celelalte instituţii din sistemulde apărare, ordine publică şi siguranţă naţio na -lă Poliţia Română a reuşit nu doar să ţină in-fracţionalitatea sub control, ci să realizeze celmai ridicat nivel al siguranţei cetăţeanului dinultimii ani, fapt ce se regăseşte şi în percepţiacomunităţii.

Poliţia Română a dovedit şi în anul 2014că este principalul furnizor de ordine şi sigu-ranţă publică, cu o contribuţie semnificativă lafaptul că, în present, România este o ţară sigură,în care criminalitatea este ţinută sub control.

Poliţia Română a finalizat acţiuneanaţională „FOC DE ARTIFICII”, de-clanşată din dispoziţia şefului PoliţieiRomâne, chestor general de poliţie PetreTobă, pentru verificarea legalităţii opera -

ţiu nilor cu articole pirotehnice desfăşuratede persoanele fizice şi juridice.

Polițiștii au ridicat peste 5.000.000 dearticole pirotehnice şi au constatat peste1.300 de infracţiuni.

Sub coordonarea Direcţiei Arme, Ex-plozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul

I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de OrdinePublică din I.G.P.R., poliţiştii au efectuat,în perioada 17 noiembrie 2014 – 4 ianuarie2015, controale la societăţile comercialeautorizate să desfăşoare operaţiuni cu arti-

cole pirotehnice. De asemenea, echipele de control au

acționat în zona pieţelor, târgurilor saucentrelor comerciale pentru descoperireacelor care încalcă prevederile legale dinacest domeniu.

Astfel, în perioada de derulare a acţiu-

nii „FOC DE ARTIFICII”, pentru pre-venirea oricăror evenimente negative ge -nerate de nerespectarea legislaţiei privindobiectele pirotehnice, poliţiştii au partici-pat la 1.750 de activităţi de control, înurma cărora au fost constatate 1.356 de in-fracţiuni, de comiterea cărora sunt bănuite1.300 de persoane.

Poliţiştii au confiscat, în timpul celoraproape două luni de acţiuni, 5.209.325 dearticole pirotehnice, masa acestora fiind deaproape 25 de tone. De asemenea, au apli-cat 39 de sancţiuni contravenţionale, învaloare de 65.100 de lei.

Activităţile de verificare şi controlprivind deţinerea, comercializarea, depo -zitarea şi folosirea articolelor pirotehnice,atât de persoanele fizice, cât şi de per-soanele juridice, în perioada sărbătorilorde iarnă, au fost declanşate din dispoziţiaşefului Poliţiei Române, chestor - generalde poliţie Petre Tobă.

În perioada 15 noiembrie–24 decem-brie a.c., în urma unei acţiuni coordonatela nivel naţional de Direcţia de OrdinePublică, peste 10.000 de poliţişti au con-fiscat aproximativ 13.500 de pomi de Cră-ciun, aproape 12 tone de cetină şi peste3.100 de m.c. de material lemnos.

În perioada 15 noiembrie – 24 decem-brie a.c., sub coordonarea Direcţiei de Or-dine Publică din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poliţiei Române, poliţiştii auorganizat, la nivel naţional, 5.579 de acţi-uni, pentru prevenirea şi combatereadelictelor silvice săvârşite în perioada săr-bătorilor de iarnă.

Echipele de control au instituit, pe dru-murile publice şi forestiere, peste 3.800 defiltre, acţionând, de asemenea, şi în zoneleîmpădurite cu răşinoase, în pieţe, târguri,oboare sau alte locuri special amenajatepentru comercializarea pomilor de Cră-ciun.

Astfel, în urma acţiunilor pentru com-baterea activităţilor ilegale din acestdomeniu, poliţiştii au constatat 547 de in-fracţiuni, dintre care 318 prevăzute deCodul Silvic şi au aplicat 2.088 de sancţi-

uni contravenţionale, în valoare totală de2.705.280 de lei.

Ca măsură complementară, poliţiştii auconfiscat 3.104,2 m.c. de material lemnos,în valoare de 968.995 de lei, 13.581 depomi de Crăciun, tăiaţi ilegal din fondulforestier naţional, în valoare de 503.190 delei, 11.911 kg. de cetină, în valoare de20.615 lei şi 9.102 coroniţe de brad, în va -

loare de 15.844 de lei.La activităţi au participat, alături de cei

10.364 de poliţişti, specialişti silvici aiMinisterului Mediului şi Schimbărilor Cli-matice – Departamentul pentru Ape, Pă-duri şi Piscicultură şi ai Regiei Naţionale aPădurilor – Romsilva.

Neagu Vlad

,,Foc de artificii”, la final

Ac]iunea „Scutul p`durii” - un succes

24

În anul 2014, poliţiştii români, împreunăcu partenerii de pe teritoriul celorlalte statemembre Schengen, au depistat 8.800 de per-soane şi 2.484 de obiecte, ce au fost sem-nalate în Sistemul Informatic Schengen.

În cursul anului 2014, Poliția Română ademonstrat încă o dată că este un partenerde încredere al celorlalte state din SpațiulSchengen.

Autorităţile de aplicare a legii dinRomânia au localizat, pe teritoriul ţării noas-tre, în urma schimbului suplimentar de dateși informaţii prin intermediul BirouluiSIRENE din cadrul Centrului de Cooperare

Poliţienească Internaţională - I.G.P.R.,5.667 de persoane, ce fac obiectul unor sem-nalări în S.I.S. (Sistemul Informatic Schen-gen).

Poliţiştii români au pus în aplicare651de mandate europene de arestare, auidentificat 120 de persoane, ce erau sem-nalate ca fiind dispărute din statele membreşi au depistat alte 2.802 de persoane ce eraucăutate în vederea participării la o procedurăjudiciară.

Totodată, pe teritoriul României, au fostidentificate 2.121 de autoturisme care eraucăutate de partenerii din Spaţiul Schengen,

pentru a fi confiscate sau folosite ca probe încursul procedurilor penale. Polițiștii româniau identificat 10 arme de foc semnalate învederea indisponibilizării, precum și 14documente.

Partenerii străini au identificat, pe teri-toriul lor, 3.133 de persoane căutate de au-torităţile române, în urma schimbului de in-formaţii prin intermediul Biroului SIRENEdin cadrul Centrului de Cooperare Poliţie-nească Internaţională – I.G.P.R. Dintre aces-tea, 1.631 de persoane erau urmărite dePoliţia Română în baza unui mandat euro-pean de arestare, 130 de persoane erau sem-nalate ca fiind dispărute din România, iar619 persoane erau căutate pentru partici-parea la o procedură judiciară.

Totodată, 1.088 de autovehicule și 2documente, semnalate de autorităţileromâne în vederea indisponibilizării saupentru a fi folosite ca probe în cursul proce-durilor penale, au fost identificate în statelemembre.

În anul 2014, Biroul SIRENE a avut unaport esențial în facilitarea schimbului de in-formații cu privire la reținerea și arestareaunor nume sonore din lista celor mai cău-tate persoane la nivel internațional (MostWanted) în baza mandatelor europene dearestare difuzate în Sistemul de InformațiiSchengen.

Tania Maria BOTEZATU

Cooperare Schengen România, din punct de vedere al cooperării poliţieneşti, este membru de facto al

Spaţiului Schengen din 5 noiembrie 2010.Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională

al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010.Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii, Biroul Sirene funcţionează

24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Fron-tieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc..

Sistemul informatic SIRENE este destinat stocării informaţiilor de către au-torităţile române şi schimbului de date între acestea şi sistemul comuneuropean de urmărire poliţienească transfrontalieră, respectiv S.I.S.(Sistemul Informatic Schengen), un element determinant pentru pro-cesul de aderare a României la spaţiul Schengen.

S.I.S. conţine date minime despre persoanele sau bunurile ur-mărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile su-plimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin in-termediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat mem-bru Schengen.

România s-a conectat la SIS în octombrie 2010, prin intermediulSISone4ALL, o soluţie tehnică intermediară dezvoltată de Portugalia.Cu ocazia vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE dindecembrie 2010, experţii europeni au concluzionat că România res -pectă standardele Schengen pentru utilizarea SIS.

În ultimul an, ţara noastră a efectuat cu succes toate testele pre-liminare pentru operaţionalizarea SIS II, alături de celelalte statemembre.

Începând de marţi, 9 aprilie 2013, autorităţile române sunt conectate la Sistemulde Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II). Astfel, acest sistem a devenitfuncţional şi în România la fel ca şi în cele 26 de state membre Schengen, fiind uti-lizat în activitatea zilnică a autorităţilor de aplicare a legii.

SIS II a început să fie dezvoltat în anul 2005, ca o variantă îmbunătăţită a SIS I,lansat în 1995 cu primele state semnatare Schengen.

Noile inovaţii în tehnologia informaţiei şi necesitatea identificării unor modalităţimai eficiente în combaterea criminalităţii organizate şi gestionarea adecvată a mi-graţiei în Europa au determinat autorităţile de aplicare a legii să realizeze o variantăavansată a acestui sistem informatic poliţienesc.

SIS II include noi funcţionalităţi care vor ajuta autorităţile de aplicare a legii sărealizeze un schimb de informaţii mai eficient în vederea asigurării securităţii spa -ţiu lui de justiţie, securitate şi libertate.

25

Unul dintre cele mai interesante studii,realizate, pe parcursul acestui an, în cadru-lui Institutului de Cercetare şi Prevenire aCriminalităţii-I.G.P.R., face trimitere la ati -tudinile şi comportamentele şoferilor.

Despre importanţa şi utilitatea acestuidemers, domnul comisar şef Ion Gheo-rghe Diac ne-a spus: ”Stabilirea măsurilornecesare realizării siguranţei traficului ru-tier, adaptarea permanentă a acestora la re-alitatea impusă de dinamica socială şiproiectarea unor răspunsuri la posibileleevoluţii obiective necesită din parteaPoliţiei Române susţinerea unui efort con-stant de cercetare şi analiză a ansambluluide factori cantitativi şi calitativi care de-termină şi influenţează sistemul circulaţieirutiere naţionale. În realizarea continuă aacestui demers se înscriu studiile referi-toare la complexul de comportamente şiatitudini pe care le adoptă în traficul rutierdiferitele categorii de participanţi. Astfel,în anii 2008, 2010 şi 2014 au fost derulatecercetări care au urmărit să descrie într-omanieră ştiinţifică şi detaliată caracteristi-cile conduitei în trafic a şoferilor dinRomânia şi să obţină rezultate capabile săpoată orienta atât activităţile de educaţierutieră, cât şi pe cele de supraveghere şicontrol al traficului derulate de Poliţia Ru-tieră.

Similar celor anterioare, studiul rea -lizat în anul 2014 a avut ca obiective esti-marea gradului în care sunt respectate re -gulile de circulaţie de către şoferii dinRomânia, identificarea atitudinilor con-ducătorilor auto faţă de măsurile de sigu-ranţă şi reglementările de circulaţie, pre-cum şi a factorilor sociali şi culturali careinfluenţează comportamentul în trafic.Studiul a fost realizat în perioada iulie -septembrie 2014, pe un eşantion de 1202conducători auto activi (care au condus unautovehicul în cel puţin ultimele şase lunianterioare aplicării instrumentului de cerc-etare), reprezentativ la nivel naţional pen-tru conducătorii auto. Datele privind pos-esorii de permise de conducere necesareconstruirii eşantionului au fost furnizate de

către Direcţia Regim Permise de Condu -cere şi Înmatriculare a Vehiculelor dinMinisterul Afacerilor Interne.”

Impudenţa la volan produce îngrijorare

Rezultatele cercetărilor conduc lacâteva concluzii semnificative din per-

spectiva muncii operative, a intervenţiei înteren a poliţiştilor de la structurile de pro-fil. Astfel, pentru conducătorii auto activi,siguranţa rutieră este un domeniu care in-duce mai multă îngrijorare decât cea legatăde locul de muncă, îngrijirea sănătăţii saucalitatea mediului înconjurător. Riscurilecu care se confruntă în traficul rutier leapar acestora mai mari, mai concrete şiprobabile decât cele provenind dinspre altedomenii ale calităţii vieţii.

În intervalul de patru ani, dat de durataparcursă de la precedentul studiu similarla cel prezent, evoluţiile unora dintre fac-torii care concură la consolidarea sigu-ranţei rutiere sunt percepute de cătreşoferii români ca negative. Doi dintreaceştia, aglomeraţia din trafic şi compor-tamentul celorlalţi şoferi, sunt factori careinfluenţează în mai mare măsură negativatitudinile şi conduita conducătorilor autoromâni, precum şi starea de siguranţă per-

cepută în legătură cu traficul rutier. Stareadrumurilor şi calitatea activităţii poliţieirutiere sunt, în schimb, percepute ca avândo evoluţie pozitivă.

Percepţia generală a stării de siguranţăîn traficul rutier pe drumurile din Româ-nia este mai degrabă negativă, cu deose-bire femeile şi conducătorii auto dinmediul urban resimţind un nivel scăzut alacesteia. Cei care se simt în nesiguranţă îşi

motivează această stare, în principal, princomportamentul celorlalţi şoferi - care, de-seori, nu respectă regulile de circulaţie şiconduc imprudent - şi prin starea precară adrumurilor, ca factori externi lor. Ca fac-tori subiectivi, aceşti conducători auto per-cep traficul ca problematic şi dificil şi re -simt deosebit diferenţa dintre modul strictîn care ei respectă regulile de circulaţie întrafic şi ceilalţi şoferi, care nu o fac. Faptulcă nesiguranţa pe drumurile publice estedată pentru cei mai mulţi conducători autoîn primul rând de comportamentul în trafical celorlalţi şoferi, mai înainte de ele mentelemateriale care ţin de infrastructură ori cal-itatea vehiculelor, pune în centrul prob-lematicii siguranţei rutiere factorul umanşi proiectează măsura în care este nevoie săfie dimensionate demersurile preventiveadresate mentalităţilor, modului în care esteconştientizată responsabilitatea personală înconstruirea siguranţei rutiere generale.

Ce cred conducătorii auto despre 26

„Mie nu mi se poate întâmpla”

Pentru cei mai mulţi şoferi starea po -zi tivă de siguranţă pe drumurile publiceeste sprijinită îndeosebi pe faptul de a nu fifost, până în prezent, implicaţi în vreun ac-cident rutier şi, în al doilea rând, pe cali-tatea vehiculului deţinut. Este evident cămotivaţia externă principală a celor careîşi exprimă starea de siguranţă în traficeste una de tipul „mie nu mi se poate în-tâmpla”, în esenţă, o motivaţie fără con-sistenţă, care îl lasă pe deţinătorul ei înafara conştientizării riscurilor posibile şi îldesparte de atitudinea preventivă care stăla baza diminuării acestor riscuri.

Aceşti şoferi îşi bazează destul de multsiguranţa în trafic pe factori obiectivi, ex-teriori lor, întrucât factorii subiectivi pecare îi implică în edificarea unei atare stări- atenţia, experienţa, calmul etc. - suntmenţionaţi într-o proporţie destul de mică.Cel mai reprezentat asemenea factor, re-spectarea regulilor de circulaţie, esteenunţat de doar puţin peste 50% dintre

aceştia.În general, conducătorii auto recunosc

pericolele pe care le implică depăşirea lim-

itelor de viteză, o foartemare parte dintre aceştiaconexând viteza excesivăde riscul producerii unuiaccident şi de faptul că arconstitui, circulând ast-fel, un pericol pentruceilalţi participanţi latrafic.

Cu toate acestea,mare parte dintre ei ex-primă circumstanţial tol-eranţa pentru un aseme-nea comportament ris -cant, fie că o motiveazăprintr-o formă de con-formism, ca acţiune princare se adaptează celor-lalţi şoferi ori asigură flu-enţa traficului, fie ca o acţiune acceptabilăîn anumite condiţii de drum şi trafic. Înpractică, pentru a efectua o depăşire sau încondiţiile în care ziua, drumul este liber,depăşirea limitei de viteză este un com-portament pe care îl manifestă frecventmai mult de jumătate dintre respondenţi.

Inconsistenţadintre opinie, ati -tudine şi com-portament în le -gătură cu de-păşirea limitelorde viteză estemai puternică încazul bărbaţilordecât al femeilor,al persoanelortinere decât alcelor mature,pentru şoferii cuexperienţă micăsau medie faţă decei cu experienţămai îndelungată,pentru posesorii

de maşini cu cilindree peste 2.000 cmc, încazul şoferilor care conduc autovehiculeleinstituţiei unde sunt angajaţi, fără a fişoferi profesionişti şi, surprinzător, al celor

care au mai fost implicaţi în accidente ru-tiere, faţă de cei fără asemenea an-tecedente.

Intransigenţă faţă de cosumul de alcool

Consumul de alcool la volan este unsubiect faţă de care marea majoritateaşoferilor, peste 80% dintre ei, exprimă in-transigenţă la nivel de opinie şi corectitu-dine în practica rutieră. În acelaşi timp,peste 30% dintre şoferii români sunt con-vinşi că ar putea consuma 500 ml de bereînainte de a se angaja în conducerea auto,fără ca aceasta să le diminueze capacitateade a şofa în siguranţă, convingere care per-mite formularea dubiului dacă aceastăopinie reflectă doar o subevaluare aefectelor alcoolului ori este expresia uneiexperienţe concrete.

Bărbaţii, şoferii care conduc autove-hiculele instituţiei unde sunt angajaţi, fărăa fi şoferi profesionişti, cei rezidenţi înmediul urban şi conducătorii auto care aufost implicaţi în ultimii trei ani într-un ac-cident rutier reprezintă categoriile deşoferi cu o mai mare predispoziţie spreconsumul de alcool la volan.

Lena MITROI

respectarea regulilor în trafic27

28

Implicarea tine ri -lor în fapte cu carac-ter penal la vârstedin ce în ce maifragede a impus, înviziunea specialiş -tilor cu atribuţii îndomeniul educaţiei,o reconsiderare a ac-tivităţilor informativ

-preventive. Poliţiştii Compartimen-

tului de Analiză şi Pre-venire a Criminalităţii -IPJ Suceava, de pildă, îm-preună cu reprezentanţi aiInspectoratului JudeţeanŞcolar, au identificat, înurma analizelor efectuate, nevoiasusţinerii activităţii de profil prin ma-teriale de suport atractive

Din această perspectivă, ofiţerii de

prevenire suceveni auconceput primulMa nu al de pregătirejuridică şi an-tivictimală acopiilor, obroşură ce seconstituie într-un material desuport pentruprofesori şicare dezvoltăteme de in-teres pentru

dascăli şi elevi, deopotrivă. Următorul pas în materia -

lizarea acestui demers - b e ne -ficiari fiind peste 15.ooo deelevi ai claselor pregătitoare - a fostidentificarea unei linii de finanţare

care să permită elaborarea broşurii încondiţii tehnice calitative şi ilustrareaconform cerinţelor grupului ţintă,pentru a face lucrarea accesibilă.

În baza convenţiei de parteneriatîncheiată între IPJ Suceava şi RCHFRomânia, s-au realizat peste 15.000de kit-uri educaţionale preventive, învaloare de 45.000 lei.

Manualul de prevenire conţinenouă teme ilustrate pentru copii, pro-fesori şi părinţi, apărute sub semnă-tura doamnei Miriam Charmant - ex-pert olandez în educaţia elevilor dinciclul preşcolar. Subiectele conceputede către poliţiştii de preveniresuceveni fac trimitere la circulaţia pedrumurile publice, violenţa în mediulşcolar, atitudinile discriminatorii, pre-cum şi diverse tipuri de infracţiuni ce

pot fi comise de către minori sau carepot fi săvârşite asupra acestora.

Manualul a fost completat cukit-ul educaţional, distribuit înmod gratuit de poliţişti către toateunităţile de învăţământ şi careconţine un manual de geografie aRomâniei, o carte de poveşti, unmanual de învăţare uşoară,stickere, dar şi caiete de fişe pen-tru profesori. Până în prezent aufost oferite peste 8.000 de kit-urieducaţionale.

Ionuţ EPUREANULena MITROI

Pentru copiii noştri,

Primul Manual de Pregătire Antivictimală

29

Miercuri, 17 decembrie 2014, înlocalitatea Tândava, judeţul Giurgiu,la sediul unui Centru pilot de inclu -ziune socială, în prezenţa poliţiştilor,a avut loc regăsirea dintre o mamă şifiul său, dispărut în urmă cu 24 ani.

Stabilită în Bucureşti, mama învărstă de 70 de ani, a mărturisit că nucredea că va mai apuca ziua când îşiva regăsi fiul şi-şi va reuni familia.

În urmă cu câteva luni, un tânăr învărstă de 34 de ani, care timp de 24de ani a trăit în diferite case de copiiisau centre de integrare şi terapie ocu-paţională, din judeţul Giurgiu, a fostselectat să facă parte dintr-un pro-gram de incluziune socială şi trans-ferat la un Centru pilot (Casă din Co-munitate), coordonat de Asociaţianonguvernamentală Pro Act Suport.

Din discuţiile purtate, timp decăteva săptămâni, cu psihologul Cen-trului a rezultat faptul că tânăruldeţinea anumite informaţii cu privirela familia sa, îşi amintea numele săude familie, al mamei sale şi alte lu-cruri legate de locul unde a copilărit.

Povestea lui Florin începe în anul1990, pe când avea doar 10 ani şi afost declarat dispărut. Acesta a fugitde la şcoala tip internat unde învăţa,

s-a urcat într-un tren şi a ajuns înjudeţul Giurgiu. Timp de câteva orebune copilul a rătăcit pe străzi pânăcând a ajuns într-o pădure, unde afost găsit de un poliţist şi condus lasediul poliţiei din localitate.

La momentul acela copilul se ex-prima cu dificulate, nu a putut săspună de unde este şi nici numele săucomplet, asfel încât acesta a fost in-ternat într-o casă de copii unde i s-aatribuit o nouă identitate şi o vârstăaproximativă.

Timp de 24 de ani, Florin a trăitdeparte de mama sa, de fraţii săi, deprieteni, de casă. A fost în grija unorinstituţii de ocrotire a copiilor înjudeţul Giurgiu.

Mi-era dor de mama şi de fraţiimei, abia aşteptam să văd cum aratămama mea, dacă este frumoasă,voiam să o vad pe sora mea dragă, pefratele mai mare. Ştiu că aveam şi unfrate mai mic, care a murit într-un ac-cident. Îmi era foarte dor de ei toţi.”

Informaţiile privind identitateareală a bărbatului au fost transmisepoliţiştiilor din cadrul Serviciul Ur-măriri - Direcţia de InvestigaţiiCriminale I.G.P.R., care au demaratcăutările, efectuând activităţile pro-

cedurale în astfel de cazuri.În urma activităţilor desfăşurate

de poliţişti, cu privire la rudelecopilului dispărut, a rezultat că nu-mele de familie corespunde cu cel alunei femei care în urmă cu 24 de ania sesizat dispariţia fiului său, penume Florin, în vârstă de aproxima-tiv 10 ani.

Totodată, în urma prelucrării pro-belor tip ADN şi comparării pro-filelor genetice ale tânărului şi rude-lor, de către Institutul de Criminalis-tica din cadrul I.G.P.R., la data de 04decembrie a.c. s-a stabilit că băiatuldispărut în anul 1990 este aceeaşipersoană cu tânărul aflat, astăzi, încentrul pilot de incluziune socială.

Întâlnirea dintre cei trei a fost unaimpresionană, fără multe cuvinte, îm-brăţişări timide, de suflet.

Au fost lacrimi de bucurie şi spe -ranţă în ochii tânărului, care şi-arevăzut mama, sora, familia pierdutăîn urmă cu 24 de ani. Maria, sora luiFlorin ne-a mărturist sincer emoţion-ată, ţinându-l de mână pe acesta, că„este cea mai fericita zi din viaţa sa”.

Cristina GOLIȘ

Reg`sire emo]ionant`, dup` 24 ani

30

Unitatea de implementare a proiectelor– I.G.P.R. a devenit, începând cu 1 decem-brie 2014, structura specializată în domeniulgestionării proiectelor cu finanţare externănerambursabilă, având competenţe generaleşi specifice în materia programelor-proiectelor cu finanţare externă neram-bursabilă de care beneficiază PoliţiaRomână, finanţate de către instituţii sau or-ganizaţii internaţionale.

În vederea îndeplinirii activităţilor speci-fice privind gestionarea fondurilor externenerambursabile la nivelul Poliţiei Române,- ne precizează comisarul şef Ionuţ CosminStoica, şeful Unităţii de implementare aproiectelor relaţionează atât pe plan interncu structuri din cadrul Ministerului Aface -rilor Interne, cât şi pe plan extern cu struc-turi din cadrul celorlalte ministere, ComisiaEuropeană, organizaţii şi agenţii atât din ţarăcât şi din străinătate, precum şi cu structurilede poliţie din celelalte state europene, peprincipiul reciprocităţii.

I.G.P.R., prin structura de implementarea proiectelor, a gestionat proiecte/parteneri-ate cu finanţare externă nerambursabilă,contribuind astfel la dezvoltarea capacităţiiinstituţionale a Poliţiei Române, prin:* (achiziţie de echipamente (echipamenteIT, videocamere, aparate foto, echipa-mente specifice, un autovehicul Disas-ter Victim Identification - DVI); * studiice pot sprijini fundamentarea deciziilorstrategice ale managementului PoliţieiRomâne; * îmbunătăţirea nivelului depregătire al poliţiştilor români (organi-zarea de seminarii, sesiuni de pregătire,cursuri formare de formatori, vizite destudiu, conferinţe internaţionale, elabo-rare şi multiplicare manual de bunepractici).

Printre proiectele care au avut unimpact deosebit atât asupra imaginiiPoliţiei Române cât şi asupra acti -vităţilor structurilor I.G.P.R. men ţi -onăm:

� Proiectul programul de instruire pen-tru creşterea capacităţii instituţionale şi demanagement ce are drept obiectiv generalîmbunătăţirea capacităţilor manageriale alepersonalului cu funcţii de conducere şi op-timizarea formării în domeniul manage-mentului în instituţiile de învăţământ subor-

donate Inspectoratului General al PoliţieiRomâne.

� Pe parcursul a 21 luni, în perioada deimplementare a proiectului, vor fi instruiţi900 de poliţişti. Astfel, 700 de poliţişti vorbeneficia de pregătire de specialitate îndomeniul managementului general, 80 vorfi certificaţi ca formatori, 100 vor fi certifi-caţi ca manageri de proiect iar 20 vor fi cer-tificaţi în managementul superior alproiectelor.

� Proiectul urmăreşte creşterea randa-mentului activităţilor desfăşurate la nivel demanagement înalt printr-o transmitere efi-cientă a mesajelor, a politicilor şi a strategi-ilor către nivelul de execuţie.

� De asemenea, proiectul are ca obiec-tive sporirea gradului de motivare apoliţiştilor şi reducerea migraţiei de personalde la nivel operativ, dezvoltarea compe-tenţelor în domeniul managementului deproiect şi constituirea unui nucleu de for-matori specializaţi.

Proiectul sistemul electronic integrat demanagement al documentelor urmăreşte îm-bunătăţirea şi eficientizarea la nivel naţionala structurilor şi a proceselor de lucru alePoliţiei Române, atât la nivel operativ, cât şila nivel managerial, prin informatizarea şi

automatizarea activităţilor. Obiectivul general al proiectului constă

în îmbunătăţirea durabilă a activităţii PoliţieiRomâne, în vederea creării unei adminis-traţii publice mai eficiente în beneficiulsocio-economic al societăţii româneşti. Prinintermediul proiectului se implementează o

soluţie centralizată de executare a servici-ilor de captare, prelucrare şi gestionare a in-formaţiei, în interiorul Poliţiei Române,pentru îmbunătăţirea serviciilor publice aleinstituţiei.

Grupul ţintă al proiectului este formatdin 11.000 de poliţişti, de la nivel central şilocal, care vor fi instruiţi în vederea utilizăriiSistemului Electronic Integrat de Manage-ment al Documentelor.

Proiectul urmăreşte creşterea producti -vităţii prin reducerea timpului de căutare adocumentelor, a capacităţii de reutilizare ainformaţiilor (eliminarea uzurii docu-mentelor în urma utilizării frecvente a hâr-tiei), a vitezei de accesare a datelor, oferăposibilitatea procesării automate a infor-maţiilor, precum şi capabilităţi de partajarea informaţiilor şi de lucru colaborativ.

De asemenea, facilitează interacţiuneaonline cu parteneri şi beneficiari prin creareaunui mediu standardizat pentru introducereade conţinut şi prin creşterea vitezei derăspuns. Prin sisteme conexe se poateasigura o vizibilitate sporită a traseuluiurmat de documentele în format fizic sauelectronic în instituţie.

Totodată, se urmăreşte reducerea cos-turilor prin economii de spaţiu (costul impus

de arhivarea docu-mentelor în format fizic)şi riscurile generate deacces neautorizat la do cu -mente, distrugere acci-dentală sau dezastre nat-urale.

� Proiectul Re-spectarea reglemen-tărilor UE în ceea cepriveşte schimbul au-tomat de date dactilo-scopice şi sistemul demanagement al calităţiiîn combaterea terori s -mului şi a criminalităţiitransfrontaliere în Eu-

ropa are ca obiectiv principal întărirea ca-pacităţii operaţionale a Institutului de Cri mi -nalistică în ceea ce priveşte schimbul au-tomat de date dactiloscopice. Principaleleactivităţi care au fost prevăzute în proiectsunt următoarele: * achiziţie de echipament(echipamente hardware/software/aparatură

Unitatea de implementare a proi

31

de laborator pentru schimbul automat dedate; * staţii de lucru pentru schimbul dedate; * staţii portabile tip LSS pentru am-prentarea şi fotografierea suspecţilor, a ca-davrelor neidentificate, şi a persoanelor cuidentitate necunoscută, victime a dezastrelorsau a atacurilor teroriste, sau subiecte a ac-tivităţilor specifice de schimb de date întrestatele member; * o unitate DVI; * up-grade-ul reţelei de comunicaţii de la nivelulINC; * organizarea a două vizite de studiu înElveţia; * organizarea unei conferinţe cuocazia celebrării a 100 de ani de activitatedactiloscopică.

� Proiectul Consolidarea cooperăriipoliţieneşti dintre românia şi norvegia pen-tru combaterea grupărilor criminale itine -

rante şi traficului de persoane are ca obiec-tiv principal îmbunătăţirea cooperării dintrePoliţia Română şi Poliţia Naţională Norve-giană pentru eficientizarea activităţilor decombatere a activităţii grupărilor criminaleitinerante şi a traficului de fiinţe umane.Principalele activităţi din cadrul proiectuluisunt următoarele: * selecţionarea şi trim-iterea în misiune a unor echipe de poliţiştiromâni în Norvegia, pe baza unor evaluăriefectuate împreună cu Poliţia NaţionalăNorvegiană; * achiziţie a 69 de autove-hicule; * echipamente (2 servere, 100 decalculatoare, 100 de laptopuri, 100 de imp-rimante, 50 de videocamere, 200 de re-portofoane digitale); * renovarea şi utilareaunor spaţii de interogatoriu pentru struc-turile beneficiare; * ateliere de lucru orga-nizate în România în parteneriat cu PoliţiaNaţională Norvegiană pe domeniile com-

baterii grupărilor criminale itinerante şi atraficului de persoane; * vizite de studiu şide evaluare ale poliţiştilor români în Norve-gia; * evenimente de informare publică.

Proiectele gestionate la nivelulI.G.P.R. au avut următoarele linii de fi-nanţare:

� Programul de Cooperare Elveţiano-Român

� Mecanismul Financiar Norvegian2009-2014

� Granturi (ISEC, OLAF, CriminalJustice)

Priorităţi de acţiune

Având în vedere activitatea desfăşuratăde către lucrătoriistructurii precumşi după analizaneajunsurilor/de-ficienţelor con-statate în activi-tatea de ges-tionare a fon-durilor externenerambursabile,în vederea creş-terii gradului deabsorbţie, se con-turează urmă-toarele priorităţide acţiune: *

pregătirea personalului propriu atât îndomeniul managementului de proiect, cât şiîn domeniul cunoştinţelor adiacente (legis-laţie internă aplicabilă proiectelor,cunoaşterea competenţelor Poliţiei Române,achiziţii publice, reglementări financiareaplicabile instituţiilor publice, etc); * capi-talizarea cunoştinţelor acumulate în diferiteproiecte prin formarea unui grup de specia -lişti la nivelul unităţii de implementareproiecte şi a I.G.P.R. care să introducă unmod de lucru sustenabil în ceea ce priveşteatragerea fondurilor nerambursabile prin: *consultanţă de specialitate cu privire laetapele de realizare a unui proiect în funcţiede linia de finanţare; * colectarea cerinţelorspecifice ale unităţilor operative şi inte-grarea acestora cu oportunităţile de fi-nanţare; * desemnarea la nivelul structurilorbeneficiare a unor specialişti care să

cunoască în permanenţă necesităţile de dez-voltare ale structurii în contextul posibi -lităţilor oferite de cadrul general al fon-durilor externe nerambursabile; * introdu -cerea unor concepte care să asigure trasabi -litatea şi fluidizarea fluxurilor şi metodelorde lucru de la nivelul I.G.P.R., în vederea re-spectării cerinţelor finanţatorilor şi a evităriisupapunerilor de competenţe ale structurilorimplicate, prin: * stabilirea unor modele dedocumente interne acolo unde este necesar;* actualizarea procedurilor interne de lucruîn cadrul proiectelor; * dezvoltarea uneiaplicaţii informatice dedicate, care să fie ali -mentată permanent cu informaţii şi care săpermită urmărirea fluxurilor şi metodelor delucru precum şi generarea de rapoarte învederea asigurării suportului tehnic de-cizional al factorilor de conducere de lanivelul I.G.P.R./U.I.P.; * în cadrul procesu-lui general de creştere a gradului de ab-sorbţie a fondurilor externe nerambursabile,specializarea lucrătorilor U.I.P. pe etapeledistinctive ale acestui proces şi anume: *specializarea unei părţi a personalului exis-tent pe activităţi de programare/identificarea liniilor de finanţare în cadrul căroraunităţile Poliţiei Române pot fi eligibile pre-cum şi monitorizarea ulterioară a proiectelordepuse/aprobate; * specializarea unei părţia personalului existent pe activităţile de im-plementare a proiectelor aprobate;

Această specializare este absolut nece-sară în contextul noului exerciţiu financiaral Uniunii Europene aferent perioadei 2014– 2020 şi al iminentei lansări a noilor pro-grame operaţionale: * Programul Ope -raţional Capacitate Administrativă; * Pro-gramul Operaţional Competitivitate; * Pro-gramul Operaţional Asistenţă Tehnică; *Programul Operaţional Capital Uman; *Programul Operaţional Regional; * Progra-mul Operaţional de Cooperare Trans-frontalieră România-Bulgaria; * ProgramulOperaţional de Cooperare TransfrontalierăRomânia-Serbia; * Programul Operaţionalde Cooperare România-Ucraina-RepublicaMoldova; * Programul Operaţional de Co-operare Transfrontalieră Ungaria-România;* Programul Operaţional de CooperareTransfrontalieră în bazinul Mării Negre; *Programul transnaţional Dunărea.

Roxana GHEORGHIU PAP

iectelor – punct unic de contact

Necesitatea asigurării integrării verti-cală şi orizontală a managementului strate-gic al organizaţiei şi a managementuluiresurselor umane a declanşat intervenţiiample în structura internă a organizaţieiPoliţiei Române şi, implicit, consecinţe însistemul de planificare strategică şipregătire profesională a resurselor umane.

Validarea şi consolidarea funcţională aresurselor umane la nivelul PoliţieiRomâne se întemeiază pe analizafuncţională riguroasă a oportunităţilor şi apunctelor slabe în acest domeniu, consti-tuind, totodată, substanţa deciziilor strate-gice ale organizaţiei în domeniulresurselor umane.

Dacă din punct de vedere cantitativ

asigurarea cu personal salariat se rezolvăde către fiecare organizaţie în parte, as-pectele calitative sunt mult mai complexe.Ele se referă la pregătirea profesională asalariaţilor, la calificarea şi respectivnivelul calificării acestora şi la per-fecţionarea continuă a pregătirii profe-sionale.

Astăzi, mai mult ca oricând, societatease confruntă cu provocări tot mai com-plexe, structurile de securitate naţionalăaflându-se în prima linie a luptei împotrivainfracţionalităţii. Structurile de securitatenaţională au nevoie de lucrători conectaţi

la tendinţele realităţii, capabili să facă faţăprovocărilor erei tehnologice şi infor-maţionale, în consonanţă cu cerinţelemediilor profesionale de nivel european.

Experienţa învăţământului românescacumulată până în prezent în procesul demodernizare a sistemului de formare şiperfecţionare profesională garantează opţi-unea pentru redefinirea învăţământuluipostliceal şi la nivelul Ministerului Afa ce -rilor Interne, implicit, la nivelul PoliţieiRomâne.

Învăţământul bazat pe standarde depregătire şi competenţe, în maniera în careeste în prezent arbitrat, determină acţiunide dezvoltare a capacităţii instituţionale deelaborare, planificare şi implementare de

programe de studiu, prin care se formeazăîncrederea beneficiarilor că organizaţiafurnizoare de educaţie satisface standar -dele naţionale de calitate.

Ca parte a sistemului naţional de în-văţământ, învăţământul de formare iniţialăa agenţilor de poliţie, susţinut şi realizat înşcolile de agenţi ale Poliţiei Române aasigurat documentelor curriculare noi di-mensiuni şi componentele structurale. Re-forma curriculară realizată în cadrulPoliţiei Române a vizat corelarea stan-dardelor de pregătire profesională ale ca li-ficărilor cu cerinţele profesionale determi-

nate de standardul ocupaţional al primeifuncţii de agent de poliţie şi proiectareacurriculară centrată pe competenţe.

Pentru realizarea pregătirii iniţiale apersonalului în instituţii de formare profe-sională iniţială subordonate Inspectoratu-lui General al Poliţiei sunt avizate şi apro-bate la nivelul Ministerului Afacerilor In-terne şi Ministerului Educaţiei Naţionaledocumente de învăţământ de tip reglator,în cadrul cărora se consemnează datele es-enţiale privind procesele educative şi ex-perienţele de învăţare de tip reglator pecare instituţia de învăţământ le oferăcursan ţilor.

Cu respectarea principiilor didactice şiale managementului pedagogic, în primulsemestru al anului 2007, a fost realizat,pentru prima dată, curriculum-ul asociatstandardelor de pregătire profesională, ac-tivitate ce a presupus atât proiectarea core-curriculum-ului (trunchi comun) tuturorinstituţiilor de învăţământ din cadrulMi nis terului Afacerilor Interne, cât şi a cu -rriculum-ului specializat, propriu fiecăreişcoli postliceale sau arme/specialităţi.

Elementul de noutate absolută îl con-stituie introducerea unităţilor de compe-tenţă generale, specifice domeniului or-dine şi siguranţă publică, competenţe detransfer în cadrul Ministerului AfacerilorInterne. Aceste competenţe împreună cucele cheie reprezintă trunchiul comun deconţinut al învăţământului bazat pe stan-darde de pregătire şi competenţe.

Oferta educaţională a şcolilor deagenţi de poliţie a devenit unitară, struc-turată (prin sistemul ierarhic, unităţi decompetenţă, competenţe, criterii de per-formanţă), funcţională (orientată sprerezultate) şi actualizată, răspunzând ce -rinţelor profesionale şi standardelor deeducaţie naţionale.

În anul 2011, şcolile de agenţi depoliţie din subordinea InspectoratuluiGeneral al Poliţiei Române au fost su-puse activităţii de evaluare externă rea -lizată de corpul evaluatorilor externi aiAgenţiei Române de Asigurare a Ca -lităţii în Învăţământul Preuniversitar, de-mersul urmând a fi reluat din 5 în 5 ani.

Domnul comisar Paul Bălţăţeanu,şeful Serviciului Formare Profesională,

Pregătirea profesional32

Direcţia Management Resurse UmaneI.G.P.R. ne precizează: „Pregătirea pro-fesională reprezintă un proces continuu.Dacă în trecut o meserie se învăţa odatăpentru totdeauna, astăzi, în condiţiileevoluţiei accelerate a situaţiei operative,cunoştinţele profesionale se perimeazăde la o etapă la alta, necesitând o per-manentă împrospătare şi completare cutot ceea ce a apărut nou.

Pregătirea continuă a personaluluiPoliţiei Române, fundamentată pe deter-minarea necesarului de pregătire,cuprinde următoarele:

- pregătirea organizată de cătreunităţi (programe pe categorii depregătire, activităţi de tutelă profesio -nală şi programe de pregătire comple-mentară);

- pregătirea prin cursuri asiguratăde către instituţii de învăţământ specia -lizate;

- pregătirea autoplanificată;- pregătirea asigurară de către

formatori;- pregătirea personalului în

domeniul Schengen.În concordanţă cu prevederile de

linie în vigoare, I.G.P.R. desfăşoară ac-tivităţi specifice pentru:

- instituirea tutelei profesionale

şi sprijinirea integrării socioprofesionalea poliţiştilor, în cadrul perioadei destagiu;

- planificarea participării la se-siuni de pregătire profesională organi-zate de către unităţi/pregătirea asiguratăde către instituţii de învăţământ specia -lizate/programe de pregătire comple-mentară (seminarii pe probleme profe-sionale specifice; convocări tematice peprofiluri de activitate; stagii desfăşurateîn colective de lucru; instruire operativă,aplicaţii şi exerciţii demonstrative etc.).

Axa prioritară o constituie reconfi -gurarea sistemului de pregătire profe-sională în termeni de calitate şi perfor-manţă.

O îmbunătăţire radicală a pregătiriiprofesionale a angajaţilor (inclusiv amanagerilor) pentru activitatea specificăpostului pe care îl ocupă nu se poate facedecât adoptându-se un model modern şieficace al perfecţionării continue a aces-tora.

Necesitatea asigurării unei pregătiriunitare a personalului la nivelul PoliţieiRomâne a impus o restructurare a pro-cesului de pregătire şi la nivelul cen-trelor de perfecţionare, demers reflectatcu precădere în conţinutul documentelorde învăţământ centrate pe competenţe.

Pentru buna desfăşurare a cursurilororganizate şi creşterea eficienţei procesu-lui instructiv-educativ, centrele de per-fecţionare au elaborat şi au supus aprobăriiplanuri de învăţământ, planuri-cadru alecompetenţelor, programe analitice şi pla -nificări tematice, cu respectarea standar -delor de pregătire stabilite la nivelul con-ducerii I.G.P.R. şi de direcţiile de specia -litate.

Instituţiile de formare, în calitate deprestatori de servicii de pregătire, trebuiesă fie în permanentă colaborare cu benefi-ciarii, să îşi arate disponibilitatea înproiectarea programelor de formare con-form nevoilor de pregătire ale acestora.

Rolul cadrelor didactice ar putea fi am-plificat în sensul adaptării şi actualizăriiconţinuturilor învăţării, în concordanţă cumodificările intervenite în conţinutul le gis -laţiei aplicabile în domeniul poliţienesc.

Formarea profesională continuă lalocul de muncă rămâne în continuare înatenţia I.G.P.R., interesul major fiind mo-tivat de importanţa asigurării profesional-ismul personalului, ceea ce duce la dimi -nuarea efectelor negative pe care le poategenera lipsa de pregătire asupra randa-mentului îndeplinirii atribuţiilor şi misiu-nilor”.

Roxana GHEORGHIU PAP

lă, un proces continuu33

34

Despre Gheorghe Fi l ip pot f ispuse ext raordinar de mul te lu-crur i , da te f i ind mult iple le- i pre-ocupări artist ice şi frumoaselor ra-muri de ta lent ce răsar din perso -nalitatea lui, mereu surprinzătoare.

Cred că poate f i or ice vrea –oricând vrea, fără să depună foartemari efor tur i , to tul vine parcă dela sine: actor, poet, epigramist, ese -ist , scri i tor şi multe al tele, însă aales să fie poliţ ist , iar pentru acestlucru meri tă din pl in apreciereanoastră, a camarazilor de arme, fi-indcă e unul dintre cei mai dedi-caţi profesiei de poliţ ist .

În cal i ta tea sa de purtător decuvânt al Inspectoratului de Poliţieal Judeţului Harghita , agentul șefpr incipal Gheorghe Fi l ip a t rageatenţ ia , într-un mod cu totulinedi t , cu o notă de umor, povaţăsau amărăciune, după caz, asupraevenimentelor înregis t ra te înjudeţul Harghita, cum ar fi :

Un localnic de 38 de ani , dincomuna Frumoasa, a fost depistatde poliţ işt i în t imp ce conducea unautoturism „Lada”, fără să fie po se -sor de permis de conducere

Când i-am spus că-i vinovat,Fără permis că s-a plimbat,A răspuns: „ – N-am nicio vină,Asta-i ladă, nu maşină!”Sau:Minor accidentat uşor la Praid,

pe fondul unei traversări neregula-mentare

În a familiei grădinăCopiii sunt f lori din înalt .Să-i educăm, să nu devinăDoar flori uscate pe asfalt .Iar îndrăgost i tul de viaţă ş i de

frumos, î i scr ie splendide versuriş i soţ ie i , lângă care nu demult adevenit „major în căsnicie”:

Icoanei mele, IsabelDe la-nceput eu te-am iubi t ,

deplin,Dar cred că prea puţ in ţ i -am

arătat ,Mi-a luat ani mulţi să înţeleg, şi

vin

Pentru greşeli , sperând că m-aiiertat .

Tu mă cunoşti acum şi ştii că euMă rog Sfintei Icoane: Dum-

nezeu.Eu, în sfârşit, am înţeles: tu eştiChipul icoanei mele pământeşti.

P e n t r u a g e n t u l ș e f p r i n c i p a lG h e o rg h e F i l i p p r o f e s i a a d e -v e n i t u n m o d p e r m a n e n t d ev ia ţ ă , a s t f e l î ncâ t nu pu tea să nuînch ine o poez ie tocmai „Po l i ţ i s -tu lu i ”

Afa ră - i f r i g ş i n inge înghe ţa tA c e s t u i g e r i - a i s p u n e

„Sfa rmă P ia t r ă” ,Pe e l , dacă î l cau ţ i , e p l eca tŞ i a z i ş i m â i n e , c a ş i a l t ă

da tă…

Î i t r e c i p e l â n g ă c a s ă - n m i e zde noap te ,

Alba zăpadă geme sub că l câ i ;De e ş t i a t en t , auz i murmur de

şoap te :„ – M ă m i c o , t a t a n i c i a c u m a

nu- i ! ”

Nu a re casă , n -a re n i c i od ihnăA t â t a t i m p c â t „ v i n o v a t u l ”

nu- i ,N u a r e s o m n , n u p o a t e s t a î n

t ihnă ,Să l a se s t r ada…nimănu i .

Î l v e z i î n d r u m ş i p o a t e - ţ ispu i : – Degeaba !

Dar de n -a r f i , nu s - a r a f l aDes tu i ne t rebnic i ca să -ş i facă

t r eaba?Ş i v ina to t pe e l am da !

Ex i s t ă , uneor i ş i cazu r i , Să - l acuzăm că „n -a re au to r” ,Î n s ă , a t u n c i c â n d n o i a v e m

necazur i ,To t l u i î i c e rem a ju to r.

De-aceea , s e cuv ine -acum, cumin tea t r ează ,

Când v in aces t e S f in t e Să rbă-to r i ,

Să l e aducem mul ţumi r i că neveghează

Ş i că ne apă ră de in f r ac to r i !

“Dacă Domnul Dumnezeu m-ar trimite ca mde fapt, de mai multe, de oricâte ori

35

De Gigi Filip, ,,Omul potrivit, la locul potrivit…” măleagă o prietenie veche, făurită pe baza unor activităţi pro-fesionale dar şi cultural-literare, pe care le-am desfăşuratîmpreună, de-a lungul timpului, activităţi care au făcut şimai puternică relaţia dintre noi.

Înzestrat cu calităţi extraordinare,dar mai ales cu talent, atât în ceea ce

priveşte scrisul, cât şi referitor la anu-mite înclinaţii actoriceşti, de care dis-pune din abundenţă, prietenul meu, GigiFilip, a impresionat în foarte multe rân-duri, cititorii şi publicul divers, în mul-tele ocazii pe care le-a avut.

Evident că toate acestea aduc un plusimportant de imagine instituţiei din careface parte „cu mândrie”, aşa cum îiplace să spună, iar personal nu pot fidecât bucuros de prezenţa unui aseme-nea om, în viaţa mea.

Fiind membru de bază al CenacluluiLiterar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc, a prezentat diferite personalităţi,oameni de cultură, invitaţi la activităţile noastre, aducândun surplus de vitalitate Cenaclului din care face parte.

Prin locurile prin care a păşit a lăsat întotdeauna o im-presie frumoasă, laudativă, pentru că Gigi Filip este cuadevărat persoana care abundă de daruri pe care le oferăcu generozitate celor care îl întâlnesc.

Am îmbrăţişat mereu scrierile lui, care evadează maimult în sfera umoristică dar şi în cea a unor relatări obiec-tive, despre diverse activităţi profesionale ale colegilor

noştri, poliţişti harghiteni, şi care nu vă sunt cu siguranţăstrăine, ele fiind publicate inclusiv în revista Dumnea -voastră.

Remarcabil întotdeauna, bun profesionist şi mereu dis-pus să ofere, să se ofere, Gigi Filip e o prezenţă minunatăşi agreabilă pentru fiecare dintre noi, dar mai ales pentru

aceia care ştiu să-i citească sufletul. Pentru toate acesteanu pot decât să-i mulţumesc şi să mă bucur de prietenialui, cât timp Dumnezeu ne va îngădui - scrie comisarul.

Ionel Simota, poet, membru în Uniunea Scriitorilordin România – Filiala Braşov

Pagini realizate de Roxana GHEORGHIU PAP

Ales în organismele de condu -cere ale Despărţământului Co vasna– Harghita al Asociaţ iunii ASTRAşi Forumului Civic a l Români lordin Covasna, Harghi ta ş i Mureş ,scr ie adevăra te p ledoar i i pentrucolegi , pentru s iguranţa ru t ieră ,pentru „aurul verde” a l ţă r i i ş ipentru ţara însăş i , fără să-ş i u i teor ig inea , local i ta tea nata lă „unmic o r ă şe l a zvâ r l i t î n t r - o dezo r -

d i n e f r u m o a s ă l a p o a l e l emun ţ i l o r Hăşmaş , s t r ă j u i t de P i -a t r a S i n g u r a t i c ă , … r ă m â n eaces t co l ţ de r a i : Bă l anu l nos t ruce l de toa t e z i l e l e ş i nop ţ i l e – cap r i m a l o c a l i t a t e p r i n c a r e O l t u ls e r o s t o g o l e ş t e p r i n t r e s t â n c i ş is e a g a ţ ă d e m a l u r i , p a j i ş t i l e d eu n i n o c e n t a l b – d e s ă v â r ş i t d eg h i o c e i i c a r e l e î m b r a c ă p r i m ă -v a r a , i z v o a r e l e d e m u n t e – c a r e

r ă m â n p a r c ă d e g h e a ţ ă ş i - nsoa re l e t o r i d a l s cu r t e lo r ve r i ş ip a r c ă p l â n g r ă p o s a t u l d a c , f l o -r i l e d e c o l ţ – t o a m n a , b r a z i i ş i… v i a ţ a !

Ş i î n c ă c e v a : D a c ă D o m n u lDumnezeu m-a r t r im i t e c a mur i -t o r de r ând î n l ume ş i v i a ţ ă î ncăo da t ă , de f ap t , d e ma i mu l t e , deo r i câ t e o r i , l - a ş r uga s ă mă l a s eto t ROMÂN!

muritor de rând în lume şi viaţă încă o dată, i, l-aş ruga să mă lase tot ROMÂN!

Omul potrivit la locul potrivit

Recent, opt poliţişti români au plecatîn Marea Britanie pentru a executa misi-uni operative temporare de cooperarepoliţienească pe lângă Poliţia Metropo -litană din Londra. Ei participă, de doiani, la operaţiunea Nexus, menită să re-ducă numărul de infracţiuni comise deest-europeni.

Opt ofiţeri de poliţie ce provin dinstructurile de investigare a criminalităţiişi de combatere a criminalităţii organi-zate, împreună cu trei poliţişti din Polo-nia, execută misiuni operative temporarede cooperare poliţienească pe lângăPoliţia Metropolitană din Londra.

Obiectivul principal al misiunii con-stă în prevenirea, combaterea şi redu -cerea infracţionalităţii comise decetăţenii români în Londra, crearea unuiparteneriat de lucru, precum şi pro-movarea relaţiilor de colaborare dintreInspectoratul General al Poliţiei Româneşi Poliţia Metropolitană din Londra.

Misiunile operative se desfăşoară încadrul Proiectului Nexus, coordonat dePoliţia Metropolitană din Londra şi cofi-nanţat de Comisia Europeană, la care In-spectoratul General al Poliţiei Româneeste partener şi a debutat în luna oc-tombrie 2013, bugetul fiind de 1.600.000de euro.

Cooperarea poliţienească se întindepe 24 de luni şi a început la data de 2 oc-tombrie 2014, alături de Poliţia Polonă.Proiectul Nexus a fost creat pentru com-baterea criminalităţii organizate şi esteutil pentru îmbunătăţirea în timp real afluxului de informaţii din ţările de ori gi -ne referitoare la persoanele reţinute pen-

tru comiterea de infracţiuni în capitalabritanică.

Cei opt poliţişti, vorbesc foarte binelimba engleză, fac echipă cu poliţiştiilondonezi şi desfăşoară activităţi de spri-jin şi suport operativ pentru prevenirea şicombaterea criminalităţii, respectiv asi -gurarea ordinii şi liniştii publice.

De asemenea, poliţiştii români vorsprijini membrii comunităţii româneştidin Marea Britanie, care sunt victime aleinfracţiunilor.

În misiunile precedente, desfăşurateîn cursul anului 2014, poliţiştii români,împreună cu poliţiştii englezi, au efectuatpatrulări în zonele de competenţă ale maimultor secţii de poliţie din zona metro-politană Londra, în scopul prevenirii şicombaterii furturilor din magazine, dinlocuinţe, din buzunare, a infracţiunilorde prostituţie şi proxenetism, precum şipentru combaterea muncii la negru, înspcial în ceea ce priveşte cetăţenii deorigine română.

Totodată, poliţiştii români au partici-pat în mod direct la legitimarea per-soanelor suspecte, arestarea celor impli-cate în săvârşirea de infracţiuni, condu -cerea acestora la unităţile de detenţie,efectuarea de activităţi de identificare,selectare şi traducere a unor documentenecesare pentru investigaţii.

Un real avantaj pentru colegii englezia fost faptul că s-a reuşit valorificarea întimp real a informaţiilor obţinute prinsimpla ascultare a discuţiilor purtate înlimba română a între persoanele sus-pecte.

Poliţiştii români au facilitat comuni-

carea între colegii britanici şi cetăţeniiromâni anchetaţi, având în vedere faptulcă, în majoritatea cazurilor, persoanelerespective fie nu cunoşteau limba en-gleză, fie pretindeau că nu o cunosc pen-tru a îngreuna ancheta.

O altă componentă importantă a mi si -unii a reprezentat-o, schimbul permanentde informaţii cu Centrul de CooperarePoliţienească Internaţională din cadrulI.G.P.R..

Activitatea poliţiştilor români a fostapreciată în mod pozitiv de cătrereprezentanţii tuturor unităţilor specia -««lizate sau secţiilor de poliţie, în cadrulcărora şi-au desfăşurat activitatea.

Polițiști români la Londra

Şase poliţişti români vor participa în calitate de monitori la Mi-siunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina.

Începând cu data de 25 ianuarie a.c., timp de şase luni, şasepoliţişti români participă la Misiunea Specială de Monitorizare aOSCE în Ucraina.

Misiunea are drept mandat evaluarea şi raportarea asupra situ-aţiei de securitate, stabilirea faptelor legate de incidente specifice,inclusiv cele legate de încălcări ale principiilor fundamentale şi an-gajamentelor OSCE.

De asemenea, împreună cu ceilalţi participanţi la Misiune,poliţiştii români vor fi angrenaţi în activităţi de monitorizare şi spri-jinire a respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Cei şase poliţişti care participă Misiunea Specială de Mo ni -torizare a OSCE în Ucraina au fost dislocaţi în regiunile Doneţk,Lugansk şi Dnipropetrovsk.

Misiune în NorvegiaOpt poliţişti români vor participa, în perioada februarie

– mai, la o misiune de cooperare poliţienească internaţio nalăpe teritoriul Norvegiei.

Începând cu data de 2 februarie a.c., opt poliţişti româniparticipă la o misiune de tip suport operativ, în Oslo şi zonade vest a Norvegiei.

Poliţiştii români vor acorda sprijin şi asistenţă directăcolegilor norvegieni, în scopul îmbunătăţirii cooperării şiexpertizei în domeniul combaterii infracţionalităţii din Re-gatul Norvegiei.

Această misiune face parte din proiectul “Consolidareacooperării poliţieneşti dintre Norvegia şi România, în dome-niul combaterii grupărilor criminale itinerante” , finanţat încadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 -2014.

C.I.R.P.

Monitori OSCE în Ucraina

36

Prima serie de poliţişti români care adesfăşurat activităţi comune de ordine şisiguranţă publică, alături de poliţişti bul-gari şi greci, în staţiunea montană Ban-sko, şi-a încheiat misiunea cu succes.Alţi doi poliţişti vor continua misiuneaîn Bulgaria.

În perioada 14 decembrie 2014 – 9martie 2015, şase poliţişti români, repar-tizaţi în trei serii, a câte doi, toţicunoscători ai limbii bulgare, desfăşoarăactivităţi de siguranţă publică în cadrulunor patrule comune cu poliţiştii bulgarişi greci, în staţiunea turistică Bansko,din Bulgaria.

Poliţiştii români au acordat sprijincolegilor bulgari atât pentru asigurareaordinii şi siguranţei publice, cât şi la in-termedierea relaţionării turiştilor românicu autorităţile bulgare.

La debutul misiunii din Bulgaria,poliţiştii români au relaţionat cuunităţile de cazare din staţiune pentru ale prezenta scopul misiunii lor şi le-aucomunicat datele de contact.

În prima lună a misiunii, poliţiştiiromâni au consiliat 365 de turişti românişi au efectuat 8 verificări în bazele dedate, prin intermediul Biroului de Con-tact Giurgiu.

Poliţiştii români au participat, alăturide cei bulgari şi de cei greci, la 29 de in-tervenţii la evenimente, cele mai multevizând aplanarea unor stări conflictuale,ridicarea de autovehicule parcate ilegalşi solicitări făcute în urma operaţiunilorde schimb valutar, datorită diferenţelordintre cursul afişat şi cel practicat.

Este al patrulea sezon de iarnă încare se organizează asemenea misiuni,activităţile anterioare bucurându-se deapreciere din partea turiştilor din Româ-nia, care au avut astfel posibilitatea de ase adresa direct poliţiştilor români pen-tru soluţionarea unor probleme, deşi seaflau pe teritoriul altui stat.

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu,şeful Poliţiei Române, chestor-generalde poliţie Petre TOBĂ şi secretarul gen-eral al Ministerului de Interne al Repu -blicii Bulgaria au semnat „Regulileprivind realizarea controalelor rutierecomune în zona de frontieră precum şi amisiunilor de patrulare comune a au-torităţilor competente din România şiRepublica Bulgaria în vederea asigurăriiordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două stateacţionează în patrule comune în scopulasigurării ordinii şi liniştii publice. Deasemenea, cooperează şi acordă asis-tenţă în cadrul activităţilor specifice, re-laţionând îndeosebi cu cetăţeni ai pro-priului stat. Activităţile de patrulare încomun au loc, îndeosebi, pe perioada se-zonului turistic (atât vara, cât şi iarna) înzonele în care se deplasează turiştiromâni şi bulgari.

Misiunea continuăPoliţiştii români ai celei de-a doua

serii au continuat tradiţia de a interre-laţiona cu personalul unităţilor hotelieredin staţiunea turistică pentru a leprezenta acestora scopul misiunii în-credinţate, totodată, comunicându-le co-ordonatele lor de contact.

În cadrul activităţilor desfăşurate,poliţiştii români din a doua serie au con-siliat 227 de turişti români şi au efectuattrei verificări în bazele de date, prin in-termediul Biroului de Contact Giurgiu.

Totodată, poliţiştii români au parti -cipat, alături de cei bulgari şi de ceigreci, la 15 intervenţii la evenimente,cele mai multe vizând aplanarea unorstări conflictuale, ridicarea de autove-hicule parcate ilegal sau ca urmare aefectuării unor operaţiuni de schimb va-lutar, unde existau diferenţe între cursulafişat şi cel practicat.

Este al patrulea sezon de iarnă încare se organizează asemenea misiuni,activităţile anterioare bucurându-se deapreciere din partea turiştilor din Româ-nia, care au avut astfel posibilitatea de ase adresa direct poliţiştilor români pen-tru soluţionarea unor probleme, deşi seaflau pe teritoriul altui stat.

�La data de 26 ianuarie a.c., o femeie

din Bucureşti, în timp ce schia, a căzut şişi-a fracturat un picior. Poliţiştii româniau intermediat comunicarea acesteia cucadrele medicale, oferindu-i totodatădate cu privire la modul în carefuncţionează sistemul asigurărilor desănătate în Bulgaria.

�La data de 24 decembrie 2014, o fe-

meie din Bucureşti a sesizat poliţiştiiromâni cu privire la faptul că, în cursulaceleiaşi zile, în timp ce se afla pe pârtiade schi din staţiunea Bansko, şi-a pier-dut portofelul în care avea documentelede identitate.

Poliţiştii români au solicitatvizualizarea imaginilor înregistrate decamerele de supraveghere, constatând căturistei i-a căzut portofelul din buzunar,apoi a fost găsit de un angajat al unuirestaurant din zonă.

A fost identificată persoana respec-tivă, iar portofelul găsit asupra sa a fostrestituit proprietarei.

�La data de 28 decembrie 2014,

poliţiştii români au fost sesizaţi cuprivire la faptul că, în parcarea unuihotel din staţiunea Bansko, doi bărbaţiromâni, unul din Galaţi şi celălalt dinBrăila, au o altercaţie, pentru ocupareaunui loc de parcare.

Împreună cu poliţiştii bulgari,poliţiştii români au aplanat conflictul şiau consiliat persoanele implicate.

C.I.R.P.

Colaborare de succes cu poliţiştii bulgari la Bansko

37

Poem lui Eminescu

Acum, când ninge idealPrin ochii tăi cu poezie,Acum când încă reînviePoetul nostru genial...

Poetul nemuririi, sfânt,Ce ne-a purtat întru iubire,El n-a murit, e-n adormireŞi mai coboară pe pământ...

Să vadă teiul ce-i mai face,Să vadă dacă ne iubim,De El, să afle, ce mai ştimŞi opera pe unde-i zace...

Acum, când ninge idealŞi când ninsoarea-i un suspin,Îi mulţumesc şi Lui mă-nchin,Eu, muritorul cel banal...

Ionel SIMOTA