Ziarul aparedin 1 mai 1941Ziarul aparedin 1 mai 1941

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

N 31 (5901) 27 octombrie 2016

rea parteneriatului social.Or, discu\ia, ce a avut loc la

plenar=, a dep=[it, fire[te, subiec-tul propus. Pre[edintele confede-ra\iei a vorbit despre situa\ia po-litic= [i economic= grav= a \=rii.

}n acest context principalaprioritate a sindicatului na\ionalr=m`ne grija pentru omul muncii,asigurarea cu locuri de munc= [isalarii decente. La capitolul res-pectiv exist= numeroase proble-me, agravate [i mai mult de in-stabilitatea economic= din Mol-dova, ceea ce necesit= concursulsindicatelor. Pe ele s-a pus ac-centul ]n timpul recentei ]ntreve-deri a conducerii CNSM cu prim-ministrul RM Pavel Filip. S-a f=cutreferire la atragerea investi\iilor,crearea de noi locuri de munc=[i ridicarea nivelului de ocuparea for\ei de munc= ]n Moldova.

a ea a fost invitat OlegBUDZA, pre[edinte alConfedera\iei Na\ionalea Sindicatelor din Mol-dova. Subiectul alocu-\iunii sale s-a axat pecondi\iile principale, ne-cesare pentru asigura-

}n opinia lui Oleg Budza, ple-carea masiv= a oamenilor din \ar=a dat na[tere unor probleme se-rioase pe pia\a muncii, care seconfrunt= cu un deficit acut despeciali[ti califica\i. Tot mai multepersoane tinere r=m`n dezam=-gite de posibilit=\ile, pe care leofer= Moldova, [i pleac= pestehotare. Iat= de ce este foarte im-portant= atragerea investi\i i lor,crearea locurilor de munc= [i asi-

gurarea cet=\enilor cu salarii de-cente. Liderul sindicalist a spe-cificat, c= f=r= investi\ii semni-ficative, ]mprumuturi bancare [irate a dob`nzilor accesibile, sta-tul nu are nici cea mai mic= [ans=de a se dezvolta.

“Noi ]n\elegem, c= guvernula trebuit s=-[i asume responsa-bilitatea pentru cele [apte legi,necesare pentru ]ncheierea me-morandumului cu FMI [i relua-

rea finan\=rii externe, oferite deUE [i Banca Mondial=. Totu[i, noicerem ca povara datoriilor s= nufie pus= pe umerii popula\iei. Gu-vernul trebuie s= fac= tot posibi-lul pentrru ca ]n situa\ia creat=s= nu sufere cet=\enii” — a sub-liniat Oleg Budza.

}n cadrul discu\iei s-a aten-\ionat [i asupra necesit=\ii lichi-d=rii restan\elor salariale ]n cre[-tere pe \ar=. La ora actual= ele

ating 180 milioane lei. }n listarespectiv= se afl= [i }S “CaleaFerat= din Moldova”. Oleg Bud-za a f=cut apel c=tre sindicatulferoviarilor din Moldova s= fieunit, solidar, s= ac\ioneze ]nstrict= conformitate cu legea, s=depun= eforturi comune pentruscoaterea transportului feroviardin criza economic= profund=, ]ncare s-a pomenit. Administra\ia]ntreprinderii a fost ]ndemnat= s=implice mai activ liderii sindica-li[ti ]n solu\ionarea problemelorimportante pentru calea ferat=.Parteneriatul social trebuie s= fieconving=tor [i eficient.

Iurii Topala, director generalal }S "CFM", [i-a axat alocu\iu-nea la plenar= pe discutarea cuauditoriul a planului de regle-mentare a situa\iei economicegrave la ]ntreprindere. Discu\iaa fost nu doar sincer=, dar [i des-tul de aprins=, judec`nd dup=emo\iile, cu care ambele p=r\i —[i conduc=torul magistralei, [ireprezentan\ii colectivului demunc= al CFM — au vorbit des-pre ceea ce-i doare.

Unul din subiecte sunt salari-ile [i restan\ele acumulate. {efulC=ii Ferate a Moldovei Iurii To-pala a explicat participan\ilor fo-rului sindicalist, ce ]mpiedic= as-t=zi lichidarea restan\elor la sa-larii. Actuala administra\ie a pre-luat conducerea c=ii ferate ]n lunaaugust 2015, c`nd existau dejarestan\e salariale de trei luni. {iimediat din aceea[i lun= a ]nce-put achitarea regulat= a salariilor

Continuare ]n pag.2

Iurii Topala, director general al }S "CFM", r=spunde la ]ntreb=rile liderilor sindicali[ti

}MPREUN+

Joi, 20 octombrie 2016, IuriiTOPALA, director general al}S "Calea Ferat= din Moldo-va", a participat la lucr=rilecelei de-a IV-a plenare aFedera\iei sindicale a fero-viarilor din Moldova. Plenaraa fost condus= de Ion ZAPO-ROJAN, pre[edinte al Fede-ra\iei sindicale a feroviarilordin Moldova.

suntem mai puternici

Imagini: Iurie KOZLOV

Feroviarul Moldovei27 octombrie 2016, N 312

vagoane cu 1780 traverse au sosit [i peadresa sec\iei linii nr.5 B=l\i.

— Am a[teptat cu mare ner=bdare tra-versele noi, — poveste[te Gheorghe Gro-su, [ef-adjunct al sec\iei. — }n sf`r[it aap=rut posibilitatea de a relua lupta cunumeroasele focare de putregai. Chiar [ir=rirea par\ial= a celor mai vulnerabilesegmente va contribui nu doar la cre[tereanivelului securit=\ii, dar [i a vitezei decircula\ie a trenurilor pe sector, aceastaconstituind una din cerin\ele principale ladesf=[urarea traficului de marf= [ic=l=tori.

S-a pus problema consolid=rii liniei decale ferat= de la B=l\i, ]n special pedirec\ia Ungheni, unde se constat= un tra-fic mai intens. La data de 12 iulie curentau pornit ]ncolo primele c`teva platforme]nc=rcate cu traverse. La R=u\el a fost

Traverse noi — spre beneficiul liniilorSitua\ia grav= a gospod=riei linii a impus implicarea operativ= a directo-

rului general al }S “Calea Ferat= din Moldova” Iurii TOPALA ]n solu\ionareaproblemelor din acest domeniu. Anume la ini\iativa sa, de[i starea econo-mico-financiar= este extrem de grav=, au fos alocate mijloace pentruachizi\ionarea ]n Ukraina a unui lot de traverse noi din beton armat.

efectuat= pozarea de prob= a 16 traver-se noi cu prinderi speciale de produc\iegerman=. }n prezent [i celelalte districteexecut= lucr=ri de r=rire a focarelor deputregai. Apreciat= vizual, calitatea ma-terialului din suprastructura liniei, la con-fec\ionarea c=ruia s-au folosit 24 fire des`rm= ]n corp de beton, este destul debun=, ]n opinia picherilor. Or, doar timpulva demonstra tr=inicia lui.

La sediul central al sec\iei am surprinsun grup de picheri ]n frunte cu maistrul-picher Eduard Vidmidi desc=rc`nd un va-gon cu traverse. Brigadierul Nicolae Cer-vaniuc, montatorii de linii Dumitru Nicu-riuc, Valeriu Lis`i, Vlad Eftemi\a [i IonFrunza demonstrau mult= s`rguin\=. Dar[i acurate\e.

Paralel cu desc=rcarea avea loc [i trie-rea. Mi s-a explicat de ce: ]n acelea[i lo-turi, sosite de la uzina din Kremenciug,traversele aveau [ablon diferit. Trebuiastabilit din timp, ce travers= [i ]n ce locconcret va fi pozat= ]n dependen\= destarea liniei.

Traverse noi au primit [i alte sec\ii li-nii, conform listei de distribu\ie. {i acolo

materialele sunt folosite pe segmentelecele mai problematice. E nevoie de ele ]nspecial pe sectorul de sud al magistralei,care transport= o bun= parte a m=rfurilor

Grupul de picheri al districtului R=u\el din cadrul sec\iei linii nr.5 B=l\i

Imagine de autor

aterialele at`t de solicitate ladistrictele de picheri au ]nce-put s= soseasc= la destina\iela ]nceputul verii. Dup= de-vamarea la sta\ia nodului fe-roviar Ocni\a, ele au fost di-stribuite sec\iilor linii. C`teva

de tranzit [i aduce cel mai mare venit ]nbugetul C=ii Ferate a Moldovei.

Vladimir DOBREANSCHI

Sf]r[it. Continuare din pag.1

]n fiecare lun=. Iurii Topala era ne-dumerit: cum a putut s= se ad-mit= neachitarea salariilor colec-tivului ori achitarea cu ]nt`rziere?Au trecut c`teva luni [i la [edin\acomisiei speciale cu participareasindicatului de profil directorulgeneral al }ntreprinderii de Stat“Calea Ferat= din Moldova” IuriiTopala a promis angaja\ilor ma-gistralei, c= restan\ele la salariivor fi achitate. Colectivul a r=suflatoarecum u[urat [i, mobiliz`ndu-[ifor\ele morale [i posibilit=\ile ma-teriale, a ]nceput s= a[tepte cuner=bdare salariile, ce i se cuvin.

De ce n-a reu[it administra\iaCFM s= achite datoriile salaria-le? Iurii Topala a r=spuns laaceast= ]ntrebare ]n alocu\iuneasa din cadrul plenarei, ]n speran\ac= va fi auzit [i ]n\eles de miilede angaja\i ai magistralei.

Prima cauz= [i cea principal=este sc=derea catastrofal= ]n anul2016 a volumului de trafic com-parativ cu 2015 (cu 30-40%).Deci, s-au diminuat [i veniturile.}n lunile ianuarie, februarie, mar-tie, bun=oar=, calea ferat= c`[-tiga din toate tipurile de activit=\icirca 42 milioane lei, iar fondulde salarizare constituia 48 milioa-ne lei. Or, de r`nd cu achitareasalariilor mai trebuia achizi\ionatcombustibil pentru desf=[urareaprocesului de trafic — 14-15 mi-lioane de lei lunar, achitate pl=-\ile pentru consumul de energieelectric=, gaze etc. }n total seadunau cheltuieli de 60-65 mi-lioane lei, ]n timp ce veniturile al-c=tuiau doar 42 milioane lei...

}n atare condi\ii au ]nceput s=creasc= datoriile ]ntreprinderii: lasalarii — circa 116 milioane lei,

combustibil — cel pu\in 100 mi-l ioane lei, piese de schimb —40-50 milioane lei. La ele se ada-ug= [i datoriile de milioane c=treagen\ii economici.

F=r= a beneficia de carevasubven\ion=ri din partea statului,calea ferat= mai [i transport=pasageri ]n detrimentul propriu. }nanul 2015 pierderile din traficulde c=l=tori au constituit circa 180milioane lei. }n 2016 este preco-nizat= o diminuare a acestora.}ns=, din p=cate, nu pentru c=acest tip de activitate a devenitmai rentabil. Pur [i simplu a tre-buit s= fie anulate c`teva cursede tren ]n traficul local [i subur-ban. Totu[i, pierderile vor fi sem-nificative: circa 140 milioane lei.

Ce ]ntreprinde administra\iapentru ameliorarea situa\iei lacalea ferat=? S-au purtat nego-cieri cu reprezentan\ii regiunii dinst`nga Nistrului, ]n urma c=roraa fost anulat= cre[terea tarifelorcu 0,61 cen\i/ton=, anun\at= deace[tea anterior. Cifra nu pare s=fie mare (12 lei), dar pentru agen\iieconomici de la noi ea s-ar fi tran-sformat ]n milioane de lei [i i-arfi determinat s= nu mai expedie-ze produc\ia pe calea ferat= ]nMoldova [i peste hotarele ei.Drept consecin\=, ]ntreprindereaa resim\it imediat beneficiile:dac= luna trecut= prin aceast=zon= s-au transportat 40 mii tonede ]nc=rc=turi, apoi ]n prezentcifra este de circa 160 mii tone.Se expediaz= tranzit minereuspre Reni [i portul Gala\i.

Situa\ia la calea ferat= parc=a ]nceput s= se schimbe sprebine, dar veniturile nu sunt sufici-ente ]nc= pentru achitarea dato-riilor. Trebuie s= ne mi[c=m ]nain-te, major`nd volumul de munc=.

Numai atunci se va putea discu-ta despre posibilitatea achit=riiprincipalelor datorii ale CFM, [ia salariilor ]n primul r`nd.

Conduc=torul magistralei apromis s= depun= [i de acum]nainte eforturi cu echipa sa pen-tru a majora volumul de trafic. }ntimpul unei reuniuni interna\io-nale Iurii Topala a discutat posi-bilitatea ob\inerii unui tranzit deun milion de tone spre Bulgaria.Este vorba de un volum impre-sionant, care, tranzit`nd Moldo-va, ar putea aduce c=ii ferate unvenit de 400 milioane lei.

La ]ntreprindere sunt supra-vegheate cu stricte\e toate pro-cedurile de achizi\ie. Oric`t degreu ar fi ast=zi sus\inerea sub-diviziunilor structurale, aceastase face ]n m=sura posibilit=\ilor.}n gospod=ria linii, bun=oar=, aufost schimbate toate grinzile po-durilor, au fost anulate circa 30limite de vitez=. Astfel trenurilese vor deplasa mai repede [i con-sumurile vor fi mai mici. La oraactual= este stringent= problemaasigur=rii feroviarilor cu echipa-ment special. Aceasta va fi so-lu\ionat= pe etape [i, dup= cumpromite Iurii Topala, p`n= la mijlo-cul lunii noiembrie va fi scoas=de pe ordinea de zi.

Liderii sindicali[ti de la Magi-strala moldoveneasc= s-au inte-resat de planul dezvolt=rii CFM.Directorul general a venit cu unr=spuns prompt: un asemeneaplan exist= [i a fost ]ntocmit ]ncomun cu structurile europene pediverse direc\ii. E vorba de mo-dernizarea [i restructurarea c=iiferate. }n scopul realiz=rii lui CFMva beneficia de 110 milioane euro(c`te 52,5 milioane euro de laBERD [i BEI, precum [i un grant

de 5 milioane euro din parteaUniunii Europene). Banii vor fiutiliza\i la procurarea locomotive-lor, reabilitarea infrastructurii, op-timizarea listelor de personal.

Participan\ii la plenar= i-au totadresat directorului general petot parcursul [edin\ei ]ntreb=ri,pe care le aud zilnic de la fero-viari. Cele mai multe au vizat, de-sigur, plata salariilor. Iurii Topa-la a oferit r=spunsuri sincere, ]nsperan\a de a fi ]n\eles.

Decizia adoptat= de plenar=stabile[te s= se ia act de informa-\iile prezentate de Oleg Budza,pre[edinte al CNSM, Iurii Topala,director general al CFM, [i IonZaporojan, pre[edinte al Fede-ra\iei sindicale a feroviarilor dinMoldova. Consiliul Federa\iei sin-dicale a feroviarilor, prezidiulacestuia s= considere dreptobiectiv principal al activit=\ii ]nperioada urm=toare p=strareaunit=\ii sindicatului feroviarilor dinMoldova. }n perioada reorgani-z=rii ]ntreprinderii a continua co-laborarea constructiv= ]n bazaprincipiilor parteneriatului socialcu administra\ia ]n cadrul comi-siilor bilaterale pentru men\ine-rea nivelului deja atins al garan-\iilor [i ]nlesnirilor. A cere admini-stra\iei ]ntreprinderii s= respectelegisla\ia muncii [i prevederileContractului colectiv de munc=,pentru a evita examinarea litigi-ilor ]n instan\ele de judecat=. Ac-tivul sindicalist de toate niveluri-le s= supravegheze creareacondi\iilor de munc= sigure [i s=controleze asigurarea feroviari-lor cu ]mbr=c=minte [i ]nc=l\=-minte special= calitativ=, precum[i cu alte mijloace de protec\ieindividual=. }n comun cu admini-stra\ia s= se elaboreze graficul

vizit=rii nodurilor feroviare ale }S“Calea Ferat= din Moldova” dec=tre directorul general [i pre[e-dintele Federa\iei sindicale a fe-roviarilor ]n scopul ]nt`lnirii cuangaja\ii [i activul sindicalist. Arecomanda pre[edin\ilor organi-za\iilor sindicale s= desf=[oareadun=ri ]n colective pentru a ex-plica [i a adopta decizii vizavi dechestiunea ]naint=rii ac\iunilor ]ninstan\ele de judecat= privindachitarea restan\elor salariale. Lapropunerea comitetului sindicalal SML-130 [i Consiliului pre[e-din\ilor comitetelor sindicale dela nodul feroviar Basarabeasca a-l aproba pe E.Gnilozub ]n calitatede membru al Consiliului Fede-ra\iei sindicale a feroviarilor dinMoldova.

...{i-a ]ncheiat lucr=rile plena-ra ordinar= a sindicatului de pro-fil. }n cadrul ei a avut loc un dia-log sincer ]ntre administra\ia }S“Calea Ferat= din Moldova” ]npersoana directorului general IuriiTopala [i reprezentan\ii colecti-vului de mii de angaja\i al Magi-stralei moldovene[ti ]n persoanaliderilor sindicali[ti. Dup= cum amen\ionat Iurii Topala ]n luareasa de cuv`nt, sarcinile privinddep=[irea situa\iei de criz= [i asi-gurarea dezvolt=rii ]n continuarea poten\ialului economico-finan-ciar al C=ii Ferate a Moldovei potfi realizate cu succes doar cueforturile conjugate ale Admini-stra\iei CFM [i sindicatului ]n cad-rul parteneriatului social ]n dome-niul muncii, cu suportul Guver-nului RM [i a partenerilor euro-peni, care propun ]ntreprinderiinoastre o cale modern= de dez-voltare a transportului feroviardin \ar=.

Irina KRAEVSKAIA

}MPREUN+suntem mai puternici

Feroviarul Moldovei 327 octombrie 2016, N 31

cauza secetei instalate ]n nordul republi-cii, nivelul apei ]n f`nt`na de pe teritoriulsta\iei a sc=zut semnificativ [i nu puteasatisface necesit=\ile.

}n scopul solu\ion=rii acestei proble-me a fost examinat= varianta construc\ieiunui apeduct de la alt= f`nt`n=, conser-vat= acum c`teva decenii, aflat= la vreosut= de metri distan\= de cl=direa admi-nistrativ=. }ns= dup= calcularea minu\ioas=a cheltuielilor solu\ia s-a dovedit a fi ne-rentabil= [i costisitoare ]n aspect econo-mic. De aceea s-a renun\at la ea. Dar nicivarianta a doua, adic= organizarea adu-cerii apei de la B=l\i [i pomparea ei ]ntr-un rezervor cu capacitatea de 700 metri

Gra\ie eforturilorTemperaturile tot mai sc=zute ale luniioctombrie amintesc iar=[i [i iar=[i despreapropierea iernii, care, conform prono-sticurilor sinopticienilor, va fi una aspr=.La sta\ia R=u\el se depun eforturi consi-derabile pentru a o dep=[i ]n condi\ii sa-nitar-habituale decente. Aceasta estefoarte important pentru s=n=tatea [i con-fortul moral al angaja\ilor.

cubi (suficient pentru circa o lun=) nu eraprea reu[it=.

— Fiecare litru de ap= costa cel pu\inun leu, — reitereaz= [eful sta\iei AnatolieBurlacu. — De aceea ]n vara curent= amdiscutat ]n colectiv situa\ia creat= [i amdecis s= ad`ncim f`nt`na. }n mod benevola fost colectat= o anumit= sum= de bani,am g=sit ]n satul vecin P`rli\a o echip= def`nt`nari. Iar atunci c`nd a ap=rut necesi-tatea procur=rii a trei inele din beton ar-mat (dou= cu diametrul de 1 metru, iar unul— cu diametrul de 40 cm), [i-a oferit con-cursul [eful nodului feroviar B=l\i VictorCojocari. El a adus la cuno[tin\a directo-rului general Iurii Topala problema noastr=[i ne-au fost alocate mijloacele necesarepentru cump=rarea inelelor din beton.

}n august a.c. lucr=rile de ad`ncire aufost efectuate [i, spre bucuria feroviarilorde la R=u\el, f`nt`na s-a umplut cu ap=.Vine ap= de calitate, ceea ce se ]nt`mpl=rar prin partea locului, unde apele subte-rane au un con\inut sporit de fier.

— Vreau s=-mi exprim marea recuno-[tin\= administra\iei magistralei [i noduluiferoviar, colectivului sta\iei pentru apor-tul lor, — a declarat [eful sta\iei. — Nu-mai datorit= eforturilor comune am reu[itsolu\ionarea unei probleme at`t de im-portante pentru noi, menite ]n primul r`nds= protejeze s=n=tatea angaja\ilor, s= pre-vin= ]mboln=virile.

Totu[i, trebuie remarcat, c= s-a f=cutabia primul pas ]n solu\ionarea acesteiprobleme. F`nt`na a fost ad`ncit= deo-camdat= cu un singur metru. Dar secetaar putea s= se repete. Or, pentru a spori]n continuare siguran\a aprovizion=rii cuap=, ]n eventualitatea mont=rii unei pom-pe, ar fi bine s= se mai sape cel pu\in1,5-2 metri.

Feroviarii de la R=u\el sper= c= admi-nistra\ia magistralei, care ]n pofida situa\ieifinanciare dificile ]ncearc= s= manifestegrij= fa\= de oamenii muncii, le va oferiajutorul necesar.

}n perioada rece a anului colectivulsta\iei nu va avea probleme la ]nc=lzire.Cele dou= centrale autonome pe baz= degaze naturale [i elementele sistemului ter-mic au fost verificate de speciali[tii ]ntre-prinderii de deservire, cu care s-a ]nche-iat contractul respectiv. Dou= persoaneau fost instruite cum s= foloseasc= cen-tralele. La toate etajele cl=dirii administra-tive au fost sp=late geamurile. La sta\iese termin= deja etan[area fisurilor dintrerame [i pere\i. Aceasta va preveni p=trun-derea aerului rece ]n ]nc=peri [i va contri-bui nu doar la p=strarea temperaturii nor-male ]n interior, dar [i la economisirea ga-zelor naturale costisitoare.

}n colectiv nu este neglijat nici aspec-tul estetic al locurilor de munc=. Este men-\inut= ordinea [i cur=\enia ]n ]nc=peri, pe

teritoriu a fost cosit= vegeta\ia. Al=turi deodaia impiegatului de mi[care se afl= ca-mera de pr`nz, dotat= cu aragaz, frigi-der, lavoar. Cl=direa a fost verificat= lasecuritatea antiincendiar=.

Recent ]n zona sta\iei s-a desf=[uratrevizia lunar= ordinar= cu comisia. {efulsta\iei Anatolie Burlacu ]mpreun= cu mai-strul-picher interimar al districtului nr.2 alsec\iei linii B=l\i Nicolae Cervaniuc [ielectromecanicul Vadim Juncu din sec\iaB=l\i semnalizare [i comunica\ii au veri-ficat starea liniilor, macazurilor [i instala-\iilor SCB.

Defectele depistate au fost notate ]nregistrul reviziei cu comisia, indic`ndu-se termenul concret de ]nl=turare. Merit=a fi remarcat=, ]n particular, munca pi-cherilor din localitate. Dup= ce au primitun lot de traverse noi din beton armat eiau continuat [i mai activ repara\iile cu-rente, r=rirea focarelor de putregai pe li-niile nr.2 [i nr.17. Toate lucr=rile au dreptscop asigurarea ]n continuare a securit=\iicircula\iei trenurilor [i efectu=rii opera-\iunilor de manevr=.

Angaja\ii echipei de pu[ca[i B=l\i aserviciului paz= paramilitar= organizeaz=la sta\ie paza vagoanelor de marf=, sta-\ionate aici dintr-un motiv sau altul pen-tru o perioad= ]ndelungat=.

Vladimir DOBREANSCHI

— Ne str=duim s= proces=m operativ[i calitativ tot ce vine la sta\ie, — reiterea-z= [eful sta\iei Nicolae Dimov. — Nicio-dat= nu se ]nt`mpl= re\ineri din vina noas-tr=, deoarece colectivul este orientat foar-te serios la procesul de produc\ie.

La baza activit=\ii ]ntreprinderii se afl=asemenea principii precum ]mbinarea ma-xim= a lucr=rilor de procesare a fluxurilorde vagoane, asigurarea interac\iuniistr`nse ]ntre diferite verigi ale procesuluitehnologic unic, respectarea normative-lor [i planurilor de compunere ]n confor-mitate cu dispozi\iile ]n vigoare. Unul dinelementele determinante ale dirij=rii ope-rative a traficului este planificarea com-petent=, care const= ]n stabilirea unorsarcini concrete la ]nceputul fiec=rei ture.Sarcinile depind de volumul de transpor-tare preconizat pentru o perioad= concret=de timp, de informa\ia privind sosirea tre-nurilor.

Se acord= aten\ie sporit= nu doar ]nde-plinirii indicatorilor cantitativi, ci [i g=siriisolu\iilor eficiente, menite s= reduc= con-sumurile de exploatare. }n condi\iile eco-nomiei de pia\= altfel nu se poate activa.O perioad= ]ndelungat= la Basarabeasca

}n c=utarea solu\iilor eficienteIndiscutabil, sta\ia nodului feroviar Basarabeasca a cunoscut diferite perioade de

dezvoltare. Au existat urcu[uri ]n activitatea ei, dar [i declin. Totu[i, ]ntreprinderea ajucat mereu [i continu= s= aib= un rol important ]n ce prive[te organizarea procesuluide trafic pe sectorul de sud al magistralei. Explica\ia const=, mai ]nt`i de toate, ]nsitua\ia, c= aici se adun= ca ]ntr-un m=nunchi toate fluxurile ]nc=rc=turilor de tranzitspre cele trei porturi de pe Dun=re, iar necesitatea trierii intermediare este dictat= denormele specifice de greutate ale garniturilor de tren pentru anumite direc\ii. {i aceastadin cauza st=rii gospod=riei linii, care necesit= ]mbun=t=\ire radical=.

a sta\ionat cocoa[a de descompunere avagoanelor, ceea ce crea dificult=\i sup-limentare ]n munca de manevr=. Admi-nistra\ia sta\iei a rugat de c`teva ori con-ducerea c=ii ferate s= ofere ajutor la pro-curarea a 12 macazuri, necesare pentrupunerea ]n func\iune a cocoa[ei. {i iat=c= acum un an [i ceva mi[c=ri[tii au pri-mit acest ajutor. Rezultatele s-au f=cutresim\ite imediat. Dup= ce picherii sec\ieilinii nr.3 au montat macazurile achizi\io-nate, cocoa[a [i-a reluat activitatea [icheltuielile de pe urma activit=\ii de ma-nevr= s-au diminuat cu mai bine de 35 lasut=. Dac= anterior parcursul mediu al lo-

comotivei de manevr= ]n tur= era de 7-8ore, apoi ]n prezent e de circa 4-5 ore.Plus motorina economisit=, care are [i eaun impact pozitiv asupra pre\ului de costal proces=rii vagoanelor de marf=.

}n opinia [efului sta\iei, rezervele ]nacest sens nu sunt iepuizate. Efectul eco-nomic al organiz=rii corecte a lucr=rilor demanevr= putea fi [i mai mare, dac= n-arexista cele 1200 vagoane de marf= ne-exploatate. Ele ocup= o bun= parte a lini-ilor din sta\ie, ]mpiedic`nd astfel recom-punerea mai ra\ional= a garniturilor.

— De altfel, sta\ia func\ioneaz= la ju-m=tate din capacit=\ile sale reale: adic=noi am putea majora cu cel pu\in 50 lasut= volumul de procesare, fire[te, dac=pe sector va cre[te volumul de tranzit, —consider= Nicolae Dimov.

Siguran\a c= anume a[a va fi vine dela ac\iunile actualului conduc=tor al ma-gistralei Iurii Topala, ]ntreprinse pentru aatrage la o colaborare mai str`ns= agen\iieconomici din \ar= [i de peste hotare. At`t

a celor noi, c`t [i a celor care de-a lungultimpului au recurs cu pl=cere la serviciilec=ii ferate pentru a transporta diverse]nc=rc=turi pe sectorul de sud al magistra-lei. Se constat= o ]nviorare a livr=rilor deproduse petroliere din sudul Rom`nieic=tre Moldova [i Ukraina. Ar fi bine s= re-vin= [i trenurile de containere.

Angaja\ii sta\iei ][i coordoneaz= c`t sepoate de bine ac\iunile. E vorba, ]n parti-cular, de cei ce se afl= ]n primele r`nduri:impiega\ii de mi[care, care organizeaz=cu ]ndem`nare procesul de manevr= [i asi-gur= securitatea circula\iei, [efii de ma-nevr=, revizorii de vagoane, speciali[tiisectorului comercial. Rebutul de munc=este exclus. Biroul tehnic perfecteaz= ]ncuno[tin\= de cauz= documentele referi-toare la trenuri, este efectuat= eviden\anumeric= a prezen\ei [i amplas=rii vagoa-nelor pe liniile de triere, sunt ]ntocmited=rile de seam=. La fel de important= esteverificarea ]ndeplinirii planului de compu-nere, respect=rii cerin\elor RET vizavi denormele privind tonajul [i lungimea garni-turilor expediate.

Astfel tr=ie[te [i munce[te zi de zi co-lectivul sta\iei nodului feroviar Basarabeas-ca. Administra\ia magistralei mizeaz= multpe angaja\ii de aici ]n realizarea traficuluirentabil de tranzit.

Vladimir DOBREANSCHI

ac= vom enumera cele realiza-te concret ]n procesul de pre-g=tire c=tre aceast= perioad=responsabil=, trebuie s= ]nce-pem, probabil, cu cea mai acu-t= problem= a mi[c=ri[tilor dinpartea locului ]n ultimii patruani: aprovizionarea cu ap=. Din

RITMUL DE MUNC+ AL MAGISTRALEI

e r`nd cu recompunerea trenu-rilor, la sta\ia nodului feroviarare loc schimbarea locomotive-lor magistrale [i ]ngrijirea teh-nic= a vagoanelor. }ncoace so-sesc [i vagoanele cu m=rfurilocale de la sta\iile liniare dincomponen\a nodului feroviar.

Instantaneie de la sta\ia Basarabeasca

Cocoa[= de triere

Imagini: Iurie KOZLOV

comune sta\ia are ap=

Printr-un ordin al directorului ge-neral al }S "Calea Ferat= din Moldo-va" ]n func\ie de [ef al Centrului derepara\ie a vagoanelor a fost desem-nat Victor GUTOVSKI.

Imagine: Iurie KOZLOV

DESEMN+RI }N FUNC|IE

Feroviarul Moldovei27 octombrie 2016, N 314

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,27-14-22, 0692-250-74; redactor-[ef adjunct –83-25-87; secretar responsabil – 83-48-01; sec\iascrisori – 83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22. Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 27-14-22

Indice – 30708

Vladimir Serbinov

Vitalie Manole

FELICIT+RI!

Administra\ia }S “Calea Ferat= din Mol-dova” vine cu felicit=ri de ziua na[terii c=t-re Vladimir SERBINOV, [ef-adjunct al ser-viciului transport marf= al CFM.

— V= dorim din tot sufletul un car des=n=tate, via\= lung=, mult= energie, suc-cese ]n domeniul profesional.

* * *Administra\ia }ntreprinderii de Stat “Ca-

lea Ferat= din Moldova” se bucur= deposibilitatea de a-l felicita cordial cu oca-zia zilei de na[tere pe Vitalie MANOLE,director al Direc\iei resurse umane.

PROTEC|IA S+N+T+|II {I SECURITATEA MUNCII

{tefan Buga din cadrul serviciului securi-tatea [i s=n=tatea ]n munc= al }S “CaleaFerat= din Moldova” — au reu[it s= orga-nizeze procesul instructiv ]ntr-un mod in-teresant, nici pe departe formal. Subiecte-le discutate au vizat actele legislative ]ndomeniul protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\iimuncii, securitatea ]n energetic=, acor-darea primului ajutor, sistemul de dirijarea protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii muncii,particularit=\ile investig=rii accidentelor de

A cunoa[te [i a executaCalea ferat= este o zon= de risc sporit pentru cei care muncesc aici.

Cazurile traumatismului de produc\ie pot fi reduse la minimum ori exclusetotalmente dac= se ]ntreprind ac\iunile necesare de prevenire, posed`nd,desigur, cuno[tin\ele [i deprinderile necesare ]n acest domeniu extrem deimportant. Una din c=ile prioritare de prevenire a traumelor este instruireaconduc=torilor locurilor de munc=, a speciali[tilor [i reprezentan\ilorangaja\ilor ]n domeniul protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii muncii, desf=[urat=]n conformitate cu decizia nr.186 a Guvernului RM. S=pt=m`na trecut= oasemenea ac\iune a avut loc la nodul feroviar Ocni\a.

n sala de festivit=\i a sec\iei liniinr.6 s-au ]ntrunit ]n special ceice au urmat deja acest curs deinstruire acum trei ani, dup= cumo cere legisla\ia, dar erau [i no-vici. Membrii comisiei feroviarede instruire — inginerul-coordo-nator Vladimir Raico [i inginerul

munc=, responsabilitatea administrativ=[i penal= pentru neglijen\=. Or, a avutloc o discu\ie vie, conving=toare despreimportan\a respect=rii regulilor de secu-ritate, cu exemple concrete din activita-tea practic= [i filme video tematice. Toa-te acestea au ajutat asisten\a s= asimi-leze bine cuno[tin\ele oferite, dup= carespeciali[tii din domeniu au fost atesta\icu succes. Se [tie, c= atestarea este unfactor important nu doar pentru consoli-darea cuno[tin\elor, ci [i ]n cazul produ-cerii unor situa\ii juridice, c`nd apare ne-cesitatea stabilirii vinova\ilor concre\i decele ]nt`mplate. Orice gre[eal=, chiar [inoti\ele neglijente din registru, pot fi uti-lizate ]mpotriva conduc=torului ori spe-cialistului.

De remarcat, c= la alte ]ntreprinderi

cu diverse forme de proprietate din re-public= asemenea instruiri sunt efectua-te de regul= de c=tre speciali[tii Inspecto-ratului de stat al muncii [i pentru fiecarepersoan= instruit= se achit= o tax= de600 lei. }n acest context e u[or a calcula,ce economii de mijloace se ob\in dato-rit= organiz=rii procesului de instruire aferoviarilor doar cu eforturile serviciuluinostru de securitate [i s=n=tate ]n munc=.Numai ]n dou= zile de activitate a comi-

siei respective la Ocni\a au fost econo-misi\i, ree[ind din num=rul celor instrui\i,circa 40 mii de lei. Iar acesta e abia ]nce-putul, pentru c= urmeaz= desf=[urareaunor asemenea cursuri la B=l\i, la altenoduri feroviare, unde num=rul ascult=-torilor va fi [i mai mare. Merit= apreciere[i calitatea instruirii, care \ine cont despecificul transportului feroviar. }ns= prin-cipalul avantaj este, desigur, acel bagajde cuno[tin\e, c=p=tat de conduc=toriilocurilor de munc=, speciali[ti [i reprezen-tan\ii angaja\ilor, aplicarea c=ruia ]n ac-tivitatea practic= va avea drept rezultatreducerea semnificativ= a num=rului ac-cidentelor [i cazurilor de traumatism lasectoarele din subordine.

Vladimir DOBREANSCHI

Marf= ecologic pur=Am g=sit ]n supermarket c`teva pro-

duse cu notificarea “ecologic pur”, “ino-fensiv pentru mediul ambiant”. Ce temeiau folosit produc=torii pentru a stabiliasemenea statut m=rfii fabricate?

Svetlana PARU{,Vulc=ne[ti

— Depinde cine a acordat produc\ieistatutul respectiv. Conform standarduluiISO, marcajul ecologic este de trei tipuri.Primul se ofer= produc\iei de o a treiaparte, independent=, al doilea — de ]nsu[iproduc=torul, al treilea constituie descrie-rea calit=\ilor ecologice [i se bazeaz= pecerin\ele legisla\iei, fiind verificat= de oparte independent=.

De regul=, dac= nu se indic= supli-mentar cui apar\ine notificarea, inscrip\iilede tipul “inofensiv ecologic”, “favorabilpentru sol”, “nu provoac= poluare”, “be-nefic pentru natur=” sunt calificate dreptdeclara\ii ecologice ale produc=torului,importatorului, distribuitorului ori v`nz=-torilor cu am=nuntul. Marcarea ecologic=corect= trebuie s= reflecte plenar [i veri-dic, ]n ce const= priorit=\ile ecologice aleproduc\iei respective.

Intreba\i — r=spundemTratament cu mirosuri

Se spune c= aromoterapia trateaz=multe boli. Este adev=rat?

Mihail SAKAL},Lipcani

— Aromoterapia constituie o ]mbinarea [tiin\ei despre calit=\ile multiple ale uleiu-rilor eterice [i aplicarea lor ]n practic=. Eapermite ameliorarea st=rii psihologice [ifizice a omului. Uleiurile eterice pe baz=de plante naturale posed= numeroasecalit=\i utile: regenerabile, reconstituien-te, tonifiante, terapeutice, calmante.

Pentru orice boal= exist= un set deplante, din care se poate produce uleieteric. Folosirea dozat= a acestuia ]n ]mbi-nare cu tratamentul tradi\ional favorizea-z= ]ns=n=to[irea. Aromoterapia este efici-ent= [i pentru prevenirea unor boli, pre-cum r=ceala.

Arta retoricii ori afec\iune?Ce prezint= sindromul cert=re\ului?

Valentina PL+CINT+,Revaca

— Se zice c= ]n discu\ie se na[teadev=rul, ]ns= doar ]n cazul c`nd parti-cipan\ii, dovedindu-[i dreptatea, demon-

streaz= arta retoricii, respect= oponen-tul, nu fac polemic= doar de dragul de acontrazice.

Sindromul cert=re\ului este o afec-\iune psihic= u[oar=, dar destul de iri-tant= pentru cei din jur, care const= ]nnecesitatea de a contrazice cu orice pre\.De regul=, persoanele ce sufer= de el,nu au ]ncredere ]n sine, mereu se simt ]npericol [i ]ncearc= s=-[i consolideze po-zi\iile, obiect`ndu-le altora, g=sesc mo-tiv de disput= chiar [i acolo unde nuexist=.

Smartphone-ul ]n m`inilecopiilor

Se afirm= c= utilizarea ]ndelungat= atelefonului mobil are un impact negativasupra s=n=t=\ii oamenilor, ]n special acopiilor. Este adev=rat?

Elena VOICU,Chi[in=u

— Folosirea foarte frecvent= a telefo-nului mobil are consecin\e negative asup-ra s=n=t=\ii copiilor. Insomnia, mole[eala,l=crimarea — toate acestea pot fi obser-vate destul de frecvent la copii, deoarececreierul, auzul [i sistemul nervos nu suntcomplet formate. Telefoanele mobile suntdestinate unor discu\ii de dou=-trei minu-te. Iar diferite jocuri, vizionarea unor pro-duse video etc. la telefonul mobil suntfoarte d=un=toare copiilor.

Imagini: Iurie KOZLOV

? !

— V= adres=m cele mai sincere feli-cit=ri [i ur=ri de s=n=tate, optimism [ienergie nesecat= spre binele Magistraleimoldovene[ti. S= ave\i parte ]n via\= dec`t mai multe momente pozitive [i s= v=]nso\easc= mereu norocul.

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

sec\iei linii Basarabeasca transmit felicit=ricu prilejul zilelor de na[tere angaja\ilor]ntreprinderii: Petru OGLIND+, maistru-pi-cher al districtului 11, Irina CRIVULEA, teh-nician la districtul 4, Ilie CEBANOV, mai-stru-picher la districtul 9, Alexandru CAR-TAVCENCO, maistru-picher la districtul 15,Olga CRUGLENCO, tehnician la districtul13, dorindu-le s=n=tate [i noroc.

* * *Administra\ia sec\iei linii B=l\i, colecti-

vul sec\iei linii nr.5 ]l felicit= cu ocazia]mplinirii a 45 de ani din ziua na[terii [i a25 de ani de munc= la calea ferat= peTudor PLE{CA, operator al c=ruciorului de-fectoscopic, dorindu-i mult= s=n=tate,succese ]n munca sa deloc u[oar=, bu-n=stare [i optimism.

* * *Administra\ia, comitetul sindical [i co-

lectivul sec\iei Chi[in=u alimentare cu ener-gie electric= vin ]mpreun= s-o felicite peTatiana LISOVSKI, electromontor la secto-rul energetic Chi[in=u, cu ocazia JUBI-LEULUI, dar [i pe Oleg DOBROVOLSKI,electromontor la sectorul energetic Ben-der, Oleg CERBARI, dispecer-energetician]n sec\ia nr.1 alimentare cu energieelectric= — ]n leg=tur= cu s=rb=torirea zileide na[tere, dorindu-le s=n=tate [i fericire.