Ziarul aparedin 1 mai 1941Ziarul aparedin 1 mai 1941

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

N 23 (5893) 15 iulie 2016

Delega\ia }ntreprinderii de Stat "Calea Ferat= din Mol-dova", condus= de Directorul General al CFM, IuriiTOPALA, a participat recent la cea de-a 88-a AdunareGeneral= a membrilor Uniunii Interna\ionale a C=ilorFerate (UIC), care s-a desf=[urat ]n ora[ul Roma, Italia.

}n cadrul acestei ]ntruniri, Pre[edintele UIC, OlegBELOZIOROV, [i-a prezentat detaliat raportul de acti-vitate, a fost aprobat Procesul Verbal al [edin\ei pre-cedente, au fost desemna\i ]n func\ii mai mul\i oficialiUIC, s-a votat aderarea noilor membri ]n comunitateaUIC, a fost audiat Raportul Platformei pentru Stan-dardizare, precum [i stadiul actual al IRS (standardeinterna\ionale feroviare) etc.

terat, c= UIC desf=[oar= cu succes ]n cad-rul ONU o activitate, orientat= la promo-varea intereselor domeniului feroviar, cafiind unul dintre cele mai avantajoase dinpunct de vedere economic [i al securit=\iimijloc de transport.

Unul dintre principalele subiecte afla-te pe ordinea de zi a [edin\ei a fost g=-sirea unor solu\ii de modernizare a c=ilorferate din \=rile membre ale organiza\iei.

Este necesar s= men\ion=m c=, dup=]ncheierea [edin\ei, Directorul General al}S "Calea Ferat= din Moldova", Iurii TO-PALA, a avut o ]ntrevedere personal= cu

Pre[edintele SAO "Rossiiskie jelezn]e do-roghi" (RJD), Oleg BELOZIOROV.

P=r\ile au discutat despre ]nt=rirea re-la\iilor de colaborare ]ntre CFM [i RJD, pre-cum [i despre atragerea noilor volume dem=rfuri care s= tranziteze Republica Mol-dova.

Cea de-a 89-a Adunare General= a \=ri-lor membre UIC va avea loc la data de 1decembrie 2016, ]n Federa\ia Rus=.

}n baza materialelorserviciului de pres=

al }S "CFM"

Uniunea interna\ional= a C=ilorFerate (Union Internationale desChemins de Fer – UIC) a fost creat=]n anul 1922, conceput= ca oasocia\ie a administra\iilor feroviare,organizat= cu scopul unific=rii [iperfec\ion=rii mijloacelor tehnice [iorganiz=rii expluat=rii c=ilor ferate.

Organiza\ia constituie una din celemai eficiente domenii pentru colabo-rare cu business-ul feroviarinterna\ional.

Uniunea Interna\ional= a C=ilorFerate (Union Internationale desChemis de Fer — UIC) este oorganiza\ie mondial= neguvernamen-tal= interna\ional= de transportferoviar, membri ai c=reia la momen-tul actual sunt 198 companii detransport feroviar din 90 de \=ri alelumii, aflate pe 5 continente. Mem-bri-activi sunt 81 de reprezentan\i,incluz`nd c=i ferate [i companii dinEuropa, Asia Central=, Africa de Sud[i de Nord, India, Pakistan, China,Japonia, Koreia, etc.

}N IMAGINE: Directorul General al }S "Ca-lea Ferat= din Moldova", Iurii TOPALA,]n cadrul discu\iei cu Pre[edintele SAO"Rossiiskie jelezn]e doroghi", Oleg BE-LOZIOROV

e asemenea, a fost analizat Me-morandumul de Cooperare a UICcu OCCF (OSJD) pentru compo-nentele 1520, semnat ]n februa-rie 2016, dar [i Programul delucru pentru anii 2016–2020.

Plus la aceasta, [eful SAO“RJD” Oleg BELOZIOROV a rei-

UIC propune c=i noi de integrare

Feroviarul Moldovei15 iulie 2016, N 232

buit s= fie schimbat [i se p=rea c= p=s=rilevor renun\a s= mai vin= ]ncoace, g=sindu-[iun alt loc mai lini[tit. Dar mare a fost bu-curia oamenilor, c`nd au v=zut ]n luna ap-rilie o pereche de berze albe plan`nd deasupra sta\iei. De parc= nu s-ar fi ]nt`mplatnimic, ele au ]nceput s= construiasc= un cuibnou ]n locul celui distrus de nevoie. Dorin-du-[i stabilitate ]n via\= [i ]n activitatea demunc=, feroviarii de la Etulia au considerataceasta un semn bun. Doar ]n percep\iapopular= barza este pas=rea ce aduce pearipile sale fericirea. Dac= ar avea puteris= treac= peste greut=\ile actuale, cu carese confrunt= zi de zi din cauza situa\ieieconomico-financiare grave a magistralei!

Sta\ia de frontier= Etulia a cunoscutperioade diferite. Feroviarii ]n etate ][iamintesc bine, c`t de intens= era pe tim-puri circula\ia trenurilor pe acest sector [ice eforturi imense necesita procesarea va-goanelor [i m=rfurilor. Volumul actual este,desigur, mult mai mic. Totu[i, zilnic de laEtulia sunt expediate cel pu\in dou= gar-nituri grele spre Reni [i Basarabeasca.

— E o situa\ie binevenit=, deoarece ]n-c=rc=turile de tranzit, pe care le proces=m,constituie una din cele mai importante sur-se de venit pentru magistrala noastr=, —concluzioneaz= [efa sta\iei Ludmila Po-pescu. — Ne str=duim s= facem tot ce de-pinde de noi pentru ca m=rfurile s= ajung=la destina\ie f=r= ]nt`rziere [i ]n volum de-plin. }n ultima perioad= de timp admini-stra\ia magistralei ]ntreprinde ac\iuni, me-nite s= sporeasc= fluxul ]nc=rc=turilor detranzit pe teritoriul Moldovei. Aceasta in-sufl= speran\a c= vom avea parte de unvolum de munc= suplimentar, colectivulsta\iei [i sectoarelor auxiliare de produ-cere fiind gata s=-l ]ndeplineasc=.

Procesul tehnologic la sta\ie include oserie ]ntreag= de lucr=ri legate ]ntre ele. Evorba de recep\ionarea [i expedierea tre-nurilor, revizia tehnic= [i repara\ia f=r= de-ta[are a vagoanelor, revizia comercial= [i]nl=turarea rebutului comercial, procesareadocumentelor tehnice [i comerciale, opera-\iunile de manevr= pentru recompunereagarniturilor, controlul de frontier= [i vamal.Toate acestea necesit= o coordonare la celmai ]nalt nivel. Av`nd un scop comun,reprezentan\ii diferitor servicii formeaz= la

Consolid`nd eforturile ]n scopuri comuneasigur= desf=[urarea procesului tehnologic de procesare [i tranzitare a ]nc=rc=turilor speciali[tii sta\iei de frontier= Etulia a C=ii Ferate a Moldovei

drept vorbind o tur= unic=. Trenurile sositesunt luate ]n primire de o echip=, din carefac parte un agent al biroului predare, unrevizor de vagoane, un recep\ioner, unpu[ca[ al serviciului paz= paramilitar=.Asist= neap=rat [i un reprezentant al sta\ieilimitrofe Reni a C=ii ferate Odesa, ceea cepermite solu\ionarea operativ= a proble-melor ap=rute. Rela\iile dintre feroviariimoldoveni [i cei ucraineni sunt c`t se poatede amicale, dar aceasta nu ]mpiedic= amanifesta ]n caz de necesitate principiali-tate. Pentru c= orice rebut tehnic sau co-mercial admis se poate solda cu pierderifinanciare substan\iale pentru calea ferat=,ceea ce este inadmisibil. Un rol important]n coordonarea eforturilor ]l au volantelezilnice matinale din biroul [efului sta\iei.La ele particip= feroviarii turelor, dar [iconduc=torii sectoarelor, care discut= rezul-tatele muncii ]n ziua precedent=, planific=ac\iunile de mai departe.

Mecanicii [i mecanicii-secunzi ai loco-motivelor sosite de la Basarabeasca be-neficiaz= de condi\ii de odihn= destul debune la postul depoului locomotive nr.3.Ei au la dispozi\ie o odaie de pr`nz, frigi-der, televizor, paturi curate. Imediat ceapare un lot nou de marf= echipajele delocomotiv= pornesc la drum. }ntre timpmecanicii locomotivei de manevr= VictorSuhin, Haralampie Curdoglo [i EugeniuHiora muncesc nemijlocit ]n zona sta\ieiEtulia, iar dac= p=r=sesc teritoriul aces-teia, apoi numai pentru a remorca vagoa-ne de marf= de la sta\ia vecin= Vulc=ne[ti.Picherii echipei Zinaidei Vlas de la distric-

tul Vulc=ne[ti al sec\iei linii nr.3 se str=duies= men\in= ]n stare bun= traseele princi-pale [i liniile din sta\ii. Asigur= func\io-narea continu= a instala\iilor SCB spe-ciali[tii sub conducerea electromecaniculuisuperior Alexandr Cerven. }n afar= de Etu-lia, ei au ]n grija lor [i posturile centrali-zare electric= de la sta\iile Greceni, Vulc=-ne[ti [i Giurgiule[ti. }n procesul de recep-\ionare-predare [i expediere revizorii devagoane ]n frunte cu Zahar Dragnev su-pravegheaz= cu stricte\e starea tehnic= a

acestora. Paza m=rfurilor este asigurat=de echipa de pu[ca[i din localitate a ser-viciului paz= paramilitar=, condus= de Con-stantin Rumeus.

Constructorii de la calea ferat= au re-parat biroul [efului sta\iei. Acum feroviariia[teapt= ajutorul lor la repara\ia sistemuluide ]nc=lzire, iar mai exact — schimbarea\evilor la postul centralizare electric= [i ]nfosta cl=dire pentru pasageri.

Biroul predare proceseaz= toate docu-mentele cu ajutorul tehnicii de calcul, ceeace asigur= operativitatea. O singur= prob-lem= au speciali[tii de aici. Dup= cum se[tie, pe m=sur= ce se ]nvechesc calcula-toarele func\ioneaz= tot mai lent, mapelese deschid tot mai greu, se mic[oreaz=spa\iul gol pe disc, apare pericolul dispa-ri\iei datelor. Toate acestea ]mpiedic= mun-cii operative. Calculatorul necesit= o cur=-\are profilactic= de c=tre un specialist ]ndomeniu. Dac= ea nu va fi efectuat=, maidevreme ori mai t`rziu, ]n cazul unui flux

}N IMAGINI:1. La sta\ia feroviar= Etulia [i-au f=cut

cuib splendidele berze. Feroviarii con-sider=, c= e un semn bun.

2. Electromecanicul superior SCBAlexandr Cerven [i electromontorul ZaharPeti[

n v`rful st`lpului din preajma zoneide manevre a sta\iei Etulia [i-auf=cut cuib berzele. S-a ]nt`mplataceasta cu mul\i ani ]n urm= [i deatunci ]n fiecare prim=var=, sosinddin \=rile calde, ele poposesc anu-me aici. Zgomotul trenurilor nu lederanjeaz=. Or, recent, pilonul a tre-

1

2

intens de informa\ie calculatoarele ar pu-tea s= cedeze. E necesar ajutorul spe-ciali[tilor.

Vladimir DOBREANSCHI

Imag

ini:

Iuri

e K

OZL

OV

Rolul factorului uman ]n procesulde remorcare sigur= a trenurilor

Locomotivele la drum pornesc...

}n munca de realizare practic= a sarcinilor, ce \in de asigurarea sectoarelor feroviare cu material rulant detrac\iune, pot fi invocate multe dificult=\i: locomotivele vechi, ce [i-au iepuizat capacit=\ile, deficitul acut alpieselor de schimb, lipsa cadrelor tinere din cauza salariilor mici. {i pe bun= dreptate, deoarece ast=zi domeniullocomotive al c=ii ferate ]ntr-adev=r se afl= ]ntr-o situa\ie extrem de complicat=. Dar este evident [i altceva.Chiar [i cea mai mic= cedare ]n fa\a greut=\ilor ori descurajare ar putea stopa procesul de exploatare, iaraceasta ar spulbera toate speran\ele legate de cre[terea volumului traficului de marf= [i c=l=tori. Or, ]n ultim=instan\=, ar agrava [i mai mult situa\ia economico-financiar= deloc simpl= a magistralei. Cu alte cuvinte, s-arputea produce un fel de reac\ie ]n lan\ negativ=.

n atare condi\ii chestiunea spoririicalit=\ii muncii echipajelor de loco-motiv= ca factor foarte serios ]n pro-cesul de interac\ionare a feroviari-lor de diverse profiluri cap=t= o im-portan\= deosebit=. Analiza ]nc=l-c=rilor, ce se mai ]nregistreaz= ]nprocesul de exploatare a tehnicii

[i asigurare a securit=\ii circula\iei demon-streaz=, c= multe din ele sunt provocatenu doar de starea tehnic= a materialuluirulant de trac\iune, ci [i de factorul uman.

Anul trecut, bun=oar=, s-a ]nt`mplats= dep=[easc= semnalul de interdic\ie nudoar mecanicii ]ncep=tori (pentru careexist= o explica\ie: nu posed= bagajul ne-

cesar de cuno[tin\e, deprinderi practice),ci [i speciali[tii cu vechime de munc=,experimenta\i. }n cazul lor ce explica\iear fi? Una foarte simpl=: ]n urma investiga-\iilor s-a constatat, c= le-a jucat festa ]n-fumurarea, relaxarea excesiv=, neaten\ia.Ba chiar [i ignorarea instruc\iunilor [i al-tor recomand=ri, printre care, de exem-

plu, nerespectarea regulamentului convor-birilor cu impiega\ii de mi[care de la sta-\iile intermediare [i terminus.

Dar ar fi gre[it a considera, c= doar me-canicul de locomotiv= poart= r=spundereapentru remorcarea corect= a trenurilor. }ncurs= el nu merge singur. }n preajm= seafl= mecanicul-secund, rolul c=ruia ]n pro-

Feroviarul Moldovei 315 iulie 2016, N 23

ecartament european. Aceasta permiteefectuarea operativ= a transbord=rii, am-plificarea colabor=rii cu agen\ii economicide pe malul drept al Prutului. Actualmen-te sta\ia dispune de dou= locomotive demanevr=, destinate exploat=rii pe cele dou=tipuri de ecartamente, [i o locomotiv= ma-gistral=, ce remorcheaz= trenuri pe ecar-tament lat spre Reni [i Gala\i. }n plus, con-form unui acord ]ntre cele dou= p=r\i, dinRom`nia aduce marf= pe ecartament ]n-gust o locomotiv= de manevre a companieiCFR “Marf=”. S-au stabilit rela\ii de afaceristr`nse cu administra\ia portului fluvial. Laexpedierea ]nc=rc=turilor clien\ii pot be-neficia de reduceri tarifare, servicii de per-fectare centralizat= a documentelor, scu-tindu-i de contactul cu diverse instan\e.

Cu alte cuvinte, exist= toate condi\iilenecesare pentru recep\ionarea, procesa-rea [i expedierea vagoanelor [i ]nc=rc=-turilor sosite. Iar colectivul sta\iei se str=duies= le foloseasc=.

O demonstreaz= conving=tor cifrele, cecaracterizeaz= activitatea de produc\ie ami[c=ri[tilor giurgiule[teni de la ]nceputulanului. Sunt dep=[ite considerabil planuri-le lunare de ]nc=rcare [i desc=rcare, at`tla num=rul de tone, c`t [i la cel al vagoa-nelor. De remarcat, c= ]n anul curent volu-mul de ]nc=rcare este mai mare dec`t ]nperioada respectiv= a anului trecut. La Ga-la\i vagoanele sunt recep\ionate [i preda-te operativ [i calitativ. Toate acestea de-monstreaz=, c= ac\iunile ]ntreprinse la ca-lea ferat= ]n scopul ajust=rii tarifelor de tran-sport dau rezultate pozitive.

}n linii generale, de[i s-a ]nregistrat oanumit= sc=dere a volumului de tranzitpeste hotare, sta\ia ]ndepline[te planuri-le stabilite ree[ind din situa\ia economic=concret= din zon=. Dar aceasta nu poatefi un motiv de relaxare, pentru c= posibi-lit=\ile infrastructurii sunt mult mai mari.{i ele trebuie s= aduc= venituri suplimen-tare. Problema este urm=toarea: cum arputea fi intensificat= activitatea ]n con-

Sta\ia Giurgiule[ti, interesat=de majorarea tranzitului

Nu e u[or a rec`[tiga cele pierdute, dar eposibil.

Feroviarii de la Giurgiule[ti urm=resccu aten\ie pa[ii conduc=torului magistra-lei Iurii Topala, director general al }S"CFM", care ]ncearc=, pe c`t e posibil ]nsitua\ia actual=, s= restabileasc= contacte-le de afaceri ]ntrerupte [i s= stabileasc=altele noi cu clien\ii de peste hotare, ba-rem — agen\ii economici autohtoni.

Activitatea cotidian= a sta\iei are treiaspecte de baz=: men\inerea disciplineifinanciare stricte, asigurarea integrit=\ii m=r-furilor transportate [i a securit=\ii circula\iei.Aici activeaz= speciali[ti ]n contabilitatecon[tiincio[i, care sunt la curent cu toatemodific=rile legisla\iei, inclusiv cea fiscal=,pot asigura ]n mod competent eviden\a,planificarea.

De procesarea documentelor [i integri-tatea ]nc=rc=turilor se ocup= mai multspeciali[tii biroului predare. C`t prive[teasigurarea securit=\ii circula\iei, se puneaccentul pe organizarea corect= a proce-selor de manevr= [i de trafic, pe capacita-tea de a ac\iona ]n situa\ii neordinare.

Mai este [i instruirea, perfec\ionareamuncii de prevenire. O regul= de baz= agestion=rii unei afaceri este economisirea,care devine deosebit de important= anu-me acum. Feroviarii de la Giurgiule[ti suntde p=rerea, c= ]n orice circumstan\e ea tre-buie s= fie rezonabil=, s= nu d=unezeactivit=\ii de baz=. De aceea consum=ra\ional energia electric=, combustibilul,apa, materialele.

Sunt orientate spre fapte mari [i co-lectivele sta\iilor ]nvecinate Etulia, Vulc=-ne[ti, Greceni, Cahul [i Coliba[, care fac

parte din componen\a nodului feroviarGiurgiule[ti [i sunt implicate ]n procesultehnologic comun. La fel ca [i colegii dela Giurgiule[ti, ei nu admit rebut ]n activi-tatea cu trenurile [i cea de manevr=,acord= aten\ie sporit= amenaj=rii teritori-ilor din subordine. Se face [i aici resim\it=cointeresarea de majorare a traficului detranzit.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINI:1. Grija principal= a lui Gheorghe Do-

rojan este nu doar sta\ia Giurgiule[ti, pecare o conduce. }n calitate de conduc=toral nodului feroviar din localitate el se de-plaseaz= deseori pe sectoarele din sub-ordine, dorind s= cunoasc= starea de lu-cruri la fa\a locului. Fotoreporterul nos-tru l-a surprins ]mpreun= cu [eful sta\ieiVulc=ne[ti Octavian Stefoglo (]n imagine— la dreapta)

2. Impiegatul de mi[care Angela Tor-nea este una din speciali[tii, c=rora leeste ]ncredin\at= organizarea procesuluide manevr= [i asigurare a securit=\ii cir-cula\iei

3. }n timpul reviziei cu comisia [efulserviciului linii Petru Saracu\a s-a ]nt`lnitcu maistrul-picher Petru Belal] de la dis-trictul 16 al sec\iei linii nr.3. Discu\ia avizat problemele, ce \in de ]ngrijirea gos-pod=riei linii la sta\ia de frontier=

1 3

2

Imagini: Iurie KOZLOV

Ceea ce ar putea ameliora sem-nificativ situa\ia economico-finan-ciar= a magistralei noastre sunt, ]nprimul r`nd, ]nc=rc=turile de tranzit.}n acest context este firesc interesulsporit fa\= de activitatea sta\iei defrontier= Giurgiule[ti, [ef GheorgheDorojan, care mereu a avut [i conti-nu= s= aib= un rol important ]n pro-cesarea m=rfurilor rentabile de tran-zit pe direc\ia sud.

di\iile impactului negativ al unui [ir defactori externi, printre care criza economi-co-financiar=, ce diminueaz= rela\iile co-merciale, [i restric\iile impuse de Ukrai-na agen\ilor economici din Rusia, care ]nmod tradi\ional transportau m=rfurile prinporturile de la Marea Neagr=. Nu ne r=-m`ne dec`t sa c=ut=m cu migal= oriceposibilitate, inclusiv manevre diplomati-ce flexibile ]n raport cu vecinii, pentru arevigora fluxurile de tranzit de alt=dat=.

A plecat ]n lumea celor drep\i

Alexandra TRETIAKOVA,pedagog, doctor habilitat ]n [tiin\e teh-nice, organizator talentat, fosta [ef= aCentrului consultativ [i de instruire a IITFdin Dnepropetrovsk. Dumneaei a con-dus acest centru mai bine de 35 de ani.

}n comun cu CCI al Colegiului detransport feroviar din Odesa, la Chi[in=ua fost creat un centru didactic de for\=pentru preg=tirea speciali[tilor ]n dome-niul transportului feroviar, care a ajutatmii de angaja\i ai C=ii Ferate din Mol-dova s= ]nsu[easc= diferite profesii, pecare continu= s= le practice [i ]n pre-zent la magistrala noastr= [i la alte c=iferate.

}n via\a cotidian= Alexandra Tretia-kova a fost o persoan= simpl=, modes-t=, singur= a crescut [i educat doi feci-ori. Memoria acestei doamne senine,receptive [i generoase se va p=stramereu ]n inimile noastre.

Din numele colegilor —Jan {EVCIUC

IN MEMORIAM

n ultimii ani s-au ]ntreprins multi-ple ac\iuni pentru perfec\ionareainfrastructurii locale. Procesul teh-nologic aplicat a c=p=tat un noucon\inut, bun=oar=, ]n rezultatulfortific=rii liniilor pentru accesultrenurilor de mare tonaj, al recon-struc\iei [i unirii la terminalele cu

Continuare ]n pag.4

cesul tehnologic este la fel de important.Obliga\iunile sale sunt multiple: asistareamecanicului de locomotiv=, asigurareafunc\ion=rii bune pe parcurs a utilajuluielectric [i diesel. Iar pentru aceasta e ne-voie de vigilen\= [i mobilizare.

}n ce prive[te perfec\ionarea ac\iu-nilor menite s= asigure securitatea cir-cula\iei, aici mecanicii-instructori de ladepourile de locomotive, chema\i s= sup-ravegheze munca mecanicilor [i ajutori-lor acestora, scot ]n eviden\= urm=toriifactori principali. }n primul r`nd, echi-pajele de locomotiv= sunt obligate s= cu-noasc= principalele prevederi ale acte-lor normative juridice, care reglemente-az= asigurarea securit=\ii circula\iei (RET[i alte acte locale), [i modific=rile ope-rate ]n ele. }n al doilea r`nd, ele trebuies= [tie a ac\iona corect ]n cazul unorsitua\ii extraordinare. Oprirea neprev=-zut= a trenului pe linia curent=, defecta-rea dispozitivelor de fr`nare, semnalelede interdic\ie ale semaforului — toateacestea necesit= ac\iuni neordinare pen-tru a evita ]nc=lcarea orarului circula\iei.

Un alt factor \ine de necesitatea stu-dierii serioase a particularit=\ilor instala-\iilor, ansamblurilor [i dispozitivelor loco-motivei, care garanteaz= remorcarea si-gur=, precum [i a sistemelor de semnali-zare, suprastructurii liniei. Doar cunosc`nd

]n detalii toate acestea, mecanicul de lo-comotiv= poate fi sigur pe sine ]n timpulcurselor, se poate considera un adev=ratprofesionist.

Nivelul ]nalt al preg=tirii teoretice [ipractice permite a selecta regimul optimde remorcare ]n dependen\= de sectorulpe care se deplaseaz= trenul. {i nu e vor-ba doar de respectarea graficului stabilit,ci [i de economisirea combustibilului, uleiu-rilor tehnice, de sporirea duratei de exploa-tare a detaliilor [i ansamblurilor. Fr`narea]ndem`natic=, respectarea regimului de vi-tez= [i punerea ]n func\iune a dispoziti-vului de gresare la curbe, bun=oar=, pre-vine uzura precoce a buzelor de bandajale osiilor montate.

La fel de importante sunt [i ac\iunilecompetente ale mecanicilor-instructori dela depourile de locomotive. Deplas`ndu-se regulat ]n teren, ei au nu doar rolul decontrolori severi ai mecanicilor de loco-motiv= [i ajutorilor acestora, ci [i le ofer=mereu sfaturi ]n caz de necesitate, ]n-f=ptuiesc munc= educativ=, organizeaz=instruirea tehnic= etc. Este foarte bine-venit= studierea experien\ei avansate acelor mai buni mecanici de locomotiv=,analiza minu\ioas= a fiec=rei curse [i a

Feroviarul Moldovei15 iulie 2016, N 234

}MP+RT+{IM DUREREAPOPORULUI ITALIEI

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

cauzelor ]nc=lc=rilor depistate pentru a nufi admise ]n viitor.

{tiu bine, c= la depourile de locomoti-ve ale Magistralei moldovene[ti activeaz=mecanici-instructori experimenta\i, con-

remorcare pentru un sector concret. Ea afost de mare ajutor at`t la asigurareasecurit=\ii necesare, c`t [i pentru respecta-rea graficului de circula\ie cu cheltuieliminime.

Mult depinde de cei ce organizeaz= ]n-grijirea tehnic= a locomotivelor ]nainte deie[irea pe linie, de interac\iunea lor cuechipajele de locomotiv=. {i ]n acest senspot fi prezentate o serie de exemple pozi-tive din trecut. Pe timpuri mecanicii ve-neau ]n depou cu o or=-dou= ]nainte de]nceperea turei [i ]mpreun= cu l=c=tu[ii ve-rificau starea tehnic= [i aspectul estetic allocomotivei, cu care urma s= plece ]ncurs=. Iar la revenirea ]n depou informaureparatorii, cum s-a comportat tehnica peparcurs, ce detalii trebuie examinate ]nmod deosebit ]n timpul ]ngrijirii tehnice.

Locomotivele pleac= ]n curse. Estemare responsabilitatea celor ce le con-duc zi [i noapte pe magistralele de o\elale republicii, transport`nd la destina\iem=rfuri [i pasageri.

Vladimir DOBREANSCHI

al locomotivelor el a pro-cedat astfel. Pe sectorul detrac\iune din subordinea sad`nsul a organizat c`tevadeplas=ri experimentale.La fiecare din ele a invitats= participe at`t mecanicide ]nalt= calificare, c`t [idin cei cu mai pu\in= expe-rien\=. Felul de a remorcatrenul pe anumite sectoa-re de linie al unui sau altuispecialist era urm=rit cuaten\ie. Pe o hart= special=se nota ]nceputul [i sf`r-[itul pozi\iei, durata parcur-sului ]n timp, viteza decircula\ie, particularit=\ilefr`n=rii. Nu erau trecu\i cu

Domnului Renato Mazzoncini,Director General al SA “C=ileFerate ale Italiei”

Stimate dle Director General!

Cu profund= triste\e am aflat despretragicul eveniment care a avut loc pere\eaua feroviar= din Italia, cu implicareaa dou= trenuri de pasageri ]ntre ora[elede coast= Bari si Barletta.

Din numele conducerii [i a ]ntregii echipede angaja\i ai }ntreprinderii de Stat“Calea Ferat= din Moldova” (CFM),permite\i-mi s= exprim sincerecondolean\e familiilor victimelor.

Manifest=m profund regret [icompasiune pentru ]ntreg poporulItalian.

Cu o deosebit= compasiune —Iurii TOPALA, Director Generalal }S “Calea Ferat= din Moldova”

Tragedia din Italia a f=cut jertfe

Tragedia a avut loc la data de 12 iulie 2016 ]nregiunea sudic= a Italiei Apulia, atunci, c`nd s-au lo-vit frontal dou= trenuri. }n rezultat 27 de persoane[i-au pierdut via\a, inclusiv unul din mecanicii de lo-comotiv=, iar ]nc= 50 de oameni au c=p=tat leziunicorporale de diferite grade.

Coliziunea, pe care mass-media local= a apre-ciat-o deja ca fiind unul dintre cele mai de propor\iiaccidente ]n istoria Italiei, s-a produs ]n apropiereaora[ului Andria (provincia Barletta-Andria-Trani). }nplin= vitez= pe doar o singur= linie de calea ferat=s-au lovit frontal trenul, care a pornit din Andria [i

garnitura, care venea din Corato. }n rezultatul lovitu-rii trei vagoane au fost distruse ]n totalitate.

Accidentul s-a produs ]ntr-o regiune rural=, ]n carelinia de calea ferat= traverseaz= planta\ii de m=slin[i a ajunge la locul coliziunii a fost foarte problema-tic, at`t pentru salvatori, ambulan\e [i pompieri, c`t[i pentru ziari[tii locali. }n opinia exper\ilor locali, celmai probabil cauzele ciocnirii trenurilor ar putea fieroarea mecanicului de locomotiv=, sau deregl=rile]n sistemul automatizat al dirij=rii circula\iei trenuri-lor. }n unele mass-media italiene a ap=rut dejainforma\ia, c= unul din mecanicii de locomotiv= a igno-rat semnalul de interzicere a mi[c=rii. Or, deocamdat=aceast= informa\ie nu [i-a g=sit confirmare oficial=.

Sec\ia administrativ= a }S "CaleaFerat= din Moldova" angajeaz= ]nc`mpul muncii o ]ngrijitoare a ]nc=-perilor de serviciu.

Doritorii se pot adresa:(022) 83-23-88; 068 238 481

Rolul factorului uman ]n procesul de remorcare sigur= a trenurilor

Locomotivele la drum pornesc...

Sf`r[it. }nceputul ]n pag.2

La depoul de locomotive nr.1 Chi[in=u o regul=obligatorie este instruirea ]nainte de a porni la drum

[tiincio[i, principiali, fiecare av`nd o ma-nier= de munc= proprie. Dar merit= aten\ie[i experien\a celor ce au profesat aceast=meserie responsabil= [i deloc u[oar= p`n=la ei. }n anii ‘80 ai secolului trecut la de-poul de locomotive B=l\i activa ]n calitatede mecanic-instructor V.Nevzorov. Cu sco-pul de a ]mbun=t=\i modul de exploatare

vederea parametrii de tempera-tur= [i func\ionarea cu economiea generatorului diesel. }n bazadatelor acumulate, ajustate strictla profilul fiec=rui kilometru [i in-dicator hectometric de linie, cal-cul`ndu-se media, a fost ]ntoc-mit= o fi[= unic= a regimului de

Imagini: Iurie KOZLOV