ziarul apare din 1 mai 1941 m [tiri,...

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 35 (5797) 20 august 2014

iclul tehnologic asigurat alterna-tiv de cele patru echipe despeciali[ti cu experien\= se des-f=[oar= f=r= ]ntrerupere. Dup=

cum arat= testele de laborator, la momen-tul livr=rii, rezisten\a traverselor din betonde marca 550 este satisf=c=toare [i cores-punde tuturor cerin\elor de calitate.

Traverse foarte solicitate

La aceasta contribuie ]n mare m=sur=dozarea mai precis= dec]t ]nainte a ames-tecurilor de substan\e utilizate pentru pre-pararea materialelor inerte sub form= denisip [i pietri[. Dup= reconstruc\ia sec\ieide malaxare a betonului realizat= cu sus-\inerea financiar= a CFM, se utilizeaz= dis-pozitive de dozare suplimentar=, un nou

schip — bunc=r pentru recep\ionarea ma-terialelor c]nt=rite. Fiecare lot c]nt=rit esteverificat cu ajutorul unei programe com-puterizate speciale. Datele s]nt afi[ate pemonitoarele instalate ]n ]nc=perile opera-torilor [i ]n laborator.

}n continuare se preconizeaz= imple-mentarea unui nou tip de tije ]n locul ce-lor cu pivot, ceea ce va oferi noi posibilit=\ipentru prelungirea termenului de exploa-tare a traverselor pe calea ferat=.

Vladimir SEVERN}I}N IMAGINE:1. Controlul asupra preg=tirii ameste-

curilor din beton pentru producerea tra-verselor din beton [i-l asum= operatorulVictor Glavaciuc, categoria a 5-a

2. L=c=tu[ul-instalator Nicolae Ha-rapcenco, directorul de produc\ie SergheiBarbaneagr= [i operatorul sec\iei de ma-laxare a betonului Valeriu Bod]lo

3. Traverse finisate4. Pe teritoriul uzinei de traverse din

beton armat

Dup= o pauz= tehnic=, legat= de modernizarea par\ial= a utilajelor, uzina de tra-verse din beton armat din B=l\i [i-a reluat activitatea. Potrivit [efului de produc\ie al]ntreprinderii, Serghei Barbaneagr=, zilnic aici se produc 240 de traverse din beton.Volumul lunar al produc\iei, at]t de solicitat= ]n districtele de picheri ale magistraleinoastre, se estimeaz= la 7200 traverse.

Imagini: Iurie KOZLOVSectorul linii ]ngrijit de colectivul di-

strictului nr.1 — maistru-picher Sidor Po-pescu — al sec\iei linii Bender se ]ntinde]ntre kilometrii 1495 [i 1503 ai direc\ieiVarni\a. Lun= de lun= aici se men\ine unpunctaj bun pentru circula\ia trenurilor,care constituie ]n prezent circa 50 unit=\i.Echipele lui Petru |]ca [i Nicolae Merjie-vskii efectueaz= la timp repara\iile curen-te, imediat ce primesc materialele nece-sare purced la lichidarea focarelor de pu-tregai al traverselor. Este organizat deasemenea controlul strict al st=rii gospo-d=riei linii, ce permite ]nl=turarea opera-tiv= a devierilor de la standarde. Atitudi-ne con[tiincioas= fa\= de munc= [i ]nde-m]nare demonstreaz= montatorii linii OlegMelnic, Pavel R]pca, Petru S]rbu, Vasile{]pitco [i al\ii.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINE: maistrul-picher Sidor Po-pescu

Operativitate [i]ngrijire corect=

Imagine: Iurie KOZLOV1

3

4

2

olectivul repar= dispoziti-vele de autocuplare, bri-gadier Gheorghe Pentelei[i defectoscopist Svetla-

na Batovskaia, elemente ale cutiei

}n ritm constructiv

La ]ndeplinirea sarcinilor deproduc\ie, ce \in de preg=tireavagoanelor de marf= ]n cadrulremizei vagoane nr.3 B=l\i, unvolum de munc= destul de ma-re revine sec\iei auxiliare, con-duse de maistrul Ghenadie Ko-neaghin.

ceputul anului au fost desmembrateastfel vreo 50 de vagoane.

Func\ioneaz= ritmic [i alte sec\iiale ]ntreprinderii. De r]nd cu celelal-te lucr=ri, se desf=[oar= preg=tirilede iarn=. Un grup provizoriu de con-structori, din care fac parte, printreal\ii, muncitorul sec\iei auxiliare Du-mitru Zaharov [i l=c=tu[ul sec\iei ro\i-role Valeriu L]sac, a montat ]n bloculde producere principal 17 termopa-ne noi pentru conservarea c=ldurii ]nperioada de iarn=. Muncitorii sec\ieiauxiliare au schimbat jum=tate din

geamurile cl=dirii ]n reconstruc\ie asec\iei u[i, aplic]nd o tehnologie ori-ginal=. Confec\ion]nd ramele dinmetal, speciali[tii au montat pe elesticl= sustras= din trenurile diesel re-butate, astfel economisind mijloace.

Vlad DOBROV

}N IMAGINE: angaja\ii sec\iei auxi-liare Gheorghe {colinik, l=c=tu[, ca-tegoria a IV-a; Grigore |]b]rn], su-dor; Ilie Sormulatov, brigadier; Tu-dor Romaniuc, sudor

(u[i, trape, axe etc.),restaureaz= locul cra-podinei traversei por-tante. La sectorul me-canic se confec\io-neaz= diferite detalii.Exist= o ghilotin= me-canic= pentru t=iereametalului nou [i vechi.Se efectueaz= de ase-menea desmembra-rea vagoanelor trecu-te la rebut, unde mun-cesc cu s]rg sudoriiArtiom Chiorescu, Tu-dor Romaniuc [i Gri-gore |]b]rn]. Ei depo-ziteaz= separat meta-lul uzat [i detaliile ]nstare bun=, care vor fifolosite la repara\iavagoanelor. De la ]n-

Imagine: Iurie KOZLOV

agistrala

evenimente actuale,[tiri, fapteM

CCCCC

CCCCC

Feroviarul Moldovei20 august 2014, N 352

OAMENII T+

I, MAGISTR

AL+

!

in to\i cei 40 de ani demunc= ]n depou, doar ]n ul-timele cinci luni NicolaeGrigori\a nu mai remorchea-

z= trenuri, ci tot viseaz= calea ferat=,mai exact — deplas=rile sale. P]n=atunci mecanicul de locomotiv=, cate-goria I, a tot condus pe cale ferat= tre-nuri de pasageri. {i-a ]nceput activi-

motorin=, asigura securitatea circula\ieitrenurilor [i cultura ]nalt= a deserviriipasagerilor, ]mp=rt=[ea experien\a satinerilor mecanici-secunzi. Are o atitu-dine onest= [i con[tiincioas= fa\= demunc=, n-a comis rebut [i nu i-au fostaplicate pedepse. Este disciplinat,s]rguincios, poart= r=spundere pentrusectorul de munc= ]ncredin\at.

Pentru activitate de munc= ]ndelun-gat=, impecabil= a fost stimulat deAdministra\ia c=ii ferate [i a depouluimai bine de 30 de ori. Cu ocazias=rb=torii profesionale din anul trecutNicolae Grigori\a a fost decorat cu in-signa «Feroviar de onoare» — cea mai]nalt= distinc\ie ]n domeniul transpor-tului feroviar. }n calitate de inginer alsectorului exploatare el supravegheaz=chestiunile ce \in de economisirea mo-torinei de c=tre echipajele locomotive-lor.

De[i ]n noua func\ie grijile s]nt mari,Nicolae Grigori\a continu= s= duc= do-rul c=l=toriilor cu trenul, pentru c= ]nsuflet a r=mas acela[i mecanic...

Liliana NICHIFOROV


tatea de munc= la Magistrala moldove-neasc= dup= absolvirea [colii tehnice nr.1din Chi[in=u ]n calitate de mecanic-se-cund, apoi — mecanic de tren diesel. Acum23 de ani a devenit mecanic tren diesel,categoria I.

Pe parcursul anilor de munc= ]n acea-st= calitate Nicolae Grigori\a a demonstratcalit=\i de specialist competent, [i-aperfec\ionat m=iestria profesional=:aplic]nd metode avansate de remorcare atrenurilor, economisea ]n mod regulat

DDDDD

P. 4.1.; 4.1.3; 4.1.4; 4.1.5 a se uni-fica [i expune ]n urm=toarea redac\ie:

P. 4.1. Sindicatul se formeaz= pe bazaunor criterii stabilite de comun acord ]ntrecompanie [i sindicat [i ][i organizeaz=activitatea pe baza principiilor democrati-ce: unificarea mi[c=rii sindicaliste la nivelde ramur=; aderarea voluntar= [i ie[irealiber= din r]ndurile organiza\iei; eligibili-tatea organelor sindicale de jos ]n sus,responsabilitatea acestora fa\= de mem-brii de sindicat [i organelor sindicale su-perioare; colegialitate ]n activitatea orga-nelor alese ale sindicatelor, responsabili-tatea personal= pentru deciziile [i ordi-nele adoptate; realizarea obligatorie adeciziilor organelor superioare ale sindi-catelor pentru organele inferioare [i mem-brii de sindicat; anularea, suspendarea dec=tre organele [i organiza\iile sindicalesuperioare, adoptate cu ]nc=lcarea Sta-tutului sindicatului; promovarea unei po-litici financiare unice.

P. 4.12.1 a se completa astfel:— ]n cazul ]n care alegerea organelor

elective [i a pre[edin\ilor de toate nivelu-rile s-a efectuat ]n afara perioadei de darede seam= [i alegeri, atunci termenelemandatului acestora se ]ncheie ]n perioa-da de dare de seam= [i alegeri stabilit=pentru structura sindical= respectiv=. Pre-lungirea mandatului unor organiza\ii sin-dicale primare, organelor elective ale aces-tora p]n= la alegerea noilor organe electi-ve ale sindicatului ]n baza deciziei Prezi-diului Consiliului sindicatului.

P. 4.12.1 a se expune ]n urm=toarearedac\ie:

— adunarea sindical= alege membriicomitetului sindical [i membrii comisiei decenzori, care s]nt delega\i din oficiu laadun=ri (conferin\e); alege (sau deleag=dreptul de a alege comitetului sindical)pre[edintele comitetului sindical, care estedelegat din oficiu la adun=ri (conferin\e)[i congresul sindicatului, iar la propune-rea pre[edintelui alege vicepre[edin\iicomitetului sindical, audiaz= rapoarteleacestora, ]nainteaz= candidaturi ]n com-ponen\a organului sindical ierarhic supe-rior, aprob= devizele bugetul sindical [irapoartele privind executarea acestuia:

— aprob= decizii privind declan[areaac\iunilor colective etc.

DISCUT+M STATUTUL SINDICATULUIFEROVIARILOR DIN MOLDOVA

PROPUNERIP. 4.12.1 a se include ]n alineatul trei

sau ca un punct separat:— revoc= pre[edintele, vicepre[edin\ii

comitetului sindical, pre[edintele [i mem-brii Comisiei de cenzori, ]n cazul neres-pect=rii prevederilor Statutului sindicatului,admiterea unor abateri care ar putead=una intereselor [i imaginii Sindicatului,motivate din punct de vedere juridic.

P. 4.12.3 periodicitatea alegerilor:— pentru toate subdiviziunile primare

a se stabili o dat= la 5 ani.}n cazul ]n care apare necesitatea sub-

stituirii unui membru de sindicat exclus.}n componen\a comitetului sindical se ale-ge un membru de sindicat aflat la eviden\=]n organiza\ia primar= respectiv=. Prero-gativele noului ales la adunarea organuluiprimar se aprob= ]n [edin\a comitetuluisindical.

P. 4.12.3 la sf]r[itul alineatului trei seadaug=:

— ]n termen de 30 de zile calendaris-tice, cu excep\ia zilelor de week-end [ide s=rb=tori.

A se include ]n alineatul patru sau caun punct separat:

— ]n perioada dintre adun=rile (con-ferin\ele) sindicale elibereaz= din func\iepre[edintele comitetului sindical, adjunc\iiacestuia, pre[edintele [i membrii Comi-siei de cenzori, ]n cazul demision=rii,schimb=rii locului de munc=, boal= pe ter-men lung sau deces, prin votul a dou=treimi ai membrilor comitetului sindicalprezen\i, ]n condi\iile asigur=rii cvorumului.

A se include ]n alineatul cinci sau caun punct separat:

— alege ]n cazul func\iei vacante apre[edintelui, vicepre[edin\ilor comitetuluisindical, pre[edintelui [i membrilor comi-siei de cenzori, ]n termen de cel mult 30de zile calendaristice, cu excep\ia zilelorde week-end [i de s=rb=tori, care vor re-aliza ]n continuare mandatul de func\ie alpredecesorului(rilor) s=u (s=i), prin votula dou= treimi ai membrilor comitetului sin-dical prezen\i, ]n condi\iile asigur=rii cvo-rumului.

A se include ]n alineatul [ase sau caun punct separat:

— aprob= prerogativele noilor membriai comitetului sindical [i membrilor Comi-siei de cenzori.

}n cadrul recentei audioconferin\e ]ndomeniul s=n=t=\ii [i securit=\ii ]n munc=,condus= de [eful serviciului protec\ie [iprevenire al }S «CFM», Dumitru Durnescu,a fost elucidat un accident de munc= cuimplicarea electricianului sec\iei Basara-beasca alimentare cu energie electric=,A.Vistovskii.

Au fost expuse [i cauzele care au pro-vocat accidentul, acesta fiind o urmare agravelor ]nc=lc=ri organizatorice [i tehni-ce comise ]n timpul lucr=rilor de repara\iela liniile electrice de ]nalt= tensiune.

Electricianul a ]nceput munca f=r= a ve-rifica prezen\a tensiunii ]n fire [i f=r= a in-stala o priz= de p=m]nt. }n consecin\=, s-aformat un arc electric [i d]nsul a suferit oarsur= termic= de gradul 3-4 pe parteast]ng= a capului [i pe m]na st]ng=.

}n luna curent= acesta este singurul

DE LA AUDIOCONFERIN|A }N DOMENIULS+N+T+|II {I SECURIT+|II }N MUNC+

Bilan\ul unor grave ]nc=lc=riaccident, ]ns=… unul deosebit de tragic. Deaici [i atmosfera trist= ce a dominat ]n cad-rul audioconferin\ei. Bine]n\eles, sarcinilepuse de [eful serviciului ]n fa\a responsa-bililor pentru s=n=tatea [i securitatea mun-cii prev=d: familiarizarea tuturor angaja\ilorCFM cu circumstan\ele cauzei; desf=[urareaunor instructaje pentru persoanele impli-cate; efectuarea tuturor activit=\ilor orga-nizatorice [i tehnice ]n volum deplin ]n tim-pul desf=[ur=rii lucr=rilor de repara\ie la li-niile de ]nalt= tensiune.

Aceast= cerin\= din Instruc\iunea privinddesf=[urarea lucr=rilor respective nu estedeloc una nou=, aceasta urmeaz= a fi cu-noscut= [i respectat= ]ntocmai de c=tre or-ganizatorii lucr=rilor de repara\ie pe liniilede ]nalt= tensiune. Dar...

De la audioconferin\= —Alexandru NICHIFOROV

O cale comun= pentru to\i — cea ferat=Nicolae GRIGORI|A, inginer la

sectorul exploatare al depoului de lo-comotive Chi[in=u, decorat cu insigna«Feroviar de onoare», munce[te dejapatru decenii ]n depou, iar vechimeade munc= total= este de 45 de ani. }nacela[i colectiv ][i desf=[oar= activita-tea de munc= pe parcursul a 41 de ani[i so\ia dumnealui, dna Margareta,care ]n ultimii 28 de ani este [ef= aCentrului de eviden\= tehnic= opera-tiv=. }mpreun= ei au crescut [i educatdou= fiici minunate — Ela [i Alina, am-bele specialiste ]n domeniul finan\elor.Ginerele Anatolie Hotinskii este ingi-ner-coordonator al serviciului aprovi-zionare tehnico-material=, de zece aniangajat la calea ferat=. Nepo\elul Da-niil, elev ]n clasa a cincea, ]i bucur= peto\i cu reu[ita la ]nv=\=tur=.

— a introduce cu ]ncepere din15.08.2014 pe perioada unei luni un re-gim special de munc= cu scopul ocroti-rii s=n=t=\ii [i a securit=\ii muncii la no-dul feroviar Basarabeasca, ]n subdivi-ziunile acestuia — sta\ia, remiza vago-ane nr.2, remiza vagoane nr.4, sec\ialinii nr.3, sec\ia semnalizare [i co-munica\ii nr.2, SAEE-2, depoul de loco-motive nr.3, TCM-740, SML-130;

— a introduce cu ]ncepere din15.08.2014 pe o perioad= de trei luniun regim special de munc= cu scopulocrotirii s=n=t=\ii [i a securit=\ii munciila SAEE-2, depoul de locomotive;

— [efii serviciilor D, V, SC, AEE, Lc,L — vor dispune transferul subdiviziu-nilor nodului feroviar Basarabeasca laun regim special de munc=, ]n temeiulDispozi\iei privind introducerea unuiregim special de munc= ]n scopul ocro-tirii s=n=t=\ii [i a securit=\ii muncii la}S «Calea Ferat= din Moldova»;

— activitatea subdiviziunilor nodului

La nodul feroviar Basarabeasca a fostintrodus un regim special de munc=}n leg=tur= cu cre[terea num=rului accidentelor de munc= ]n subdiviziunile

nodului feroviar Basarabeasca al }S «Calea Ferat= din Moldova», deteriorareast=rii s=n=t=\ii angaja\ilor [i a securit=\ii muncii, efectuarea insuficient= a unuicontrol adecvat asupra respect=rii normelor [i regulilor privind ocrotirea s=n=t=\ii[i a securit=\ii muncii din partea conducerii nodului feroviar [i a subdiviziuniloracestuia, Administra\ia }S «Calea Ferat= din Moldova» [i Prezidiul Sindicatuluiferoviarilor din Moldova au adoptat urm=toarea Rezolu\ie:

feroviar Basarabeasca ]n perioada res-pectiv= se va conforma prevederilorDispozi\iei privind instituirea unui re-gim special de munc= ]n scopul ocroti-rii s=n=t=\ii [i a securit=\ii muncii la }S«Calea Ferat= din Moldova»;

— pe durata regimului special demunc=, [efii serviciilor CFM vor ]ntre-prinde s=pt=m]nal controale pe terito-riul subdiviziunilor pe care le conduc,cu ]ntocmirea protocoalelor de verifica-re a respect=rii regimului special demunc= la nodul feroviar Basarabeasca[i prezentarea, ]n ziua controlului, araportului respectiv ]n fa\a directoruluigeneral al }S «CFM»;

— responsabili de executarea res-pectivei Dispozi\ii s]nt desemna\i [efiituturor serviciilor, dar, ]n primul r]nd,[eful serviciului securitatea [i s=n=-tatea ]n munc= al }S «Calea Ferat= dinMoldova» [i cel al Inspec\iei tehnice amuncii a Sindicatului feroviarilor dinMoldova.

Feroviarul Moldovei 320 august 2014, N 35

Atitudine fa\= de munc= — complex=O particularitate a ]ntreprinderii

mi[care de la Ungheni \ine de structurasa, care este reprezentat= de trei sta\ii,]n afar= de cele liniare, form]nd, ]nesen\=, un sistem tehnologic continuu.Fiecare, ]ns=, cu specificul s=u. La Be-re[ti, bun=oar=, are loc compunereamarfarelor pentru cele trei direc\ii. Totaici se efectueaz= revizia tehnic= [i co-mercial= a vagoanelor, exist= o zon= cumacara. La sta\ia Ungheni, activitateac=reia \ine mai mult de asigurarea cir-cula\iei pe traseul de frontier= peste r]ulPrut, se afl= biroul predare, postul tran-sbordare a materialului rulant de pe ecar-tament european pe cel lat [i invers.Aici mai exist= [i o ramp= de transbor-dare a m=rfurilor ambalate.

Activitatea sta\iei Un\e[ti este axat=]n special pe asigurarea circula\iei tre-nurilor. Oricare ar fi preocup=rile de mun-c= ale speciali[tilor de la cele trei sta\ii,au cu to\ii un scop comun: asigurareadesf=[ur=rii operative a procesului detrafic [i a securit=\ii circula\iei pe sectoruldin subordine.

}n condi\iile rela\iilor comerciale deo-camdat= fragile dintre Uniunea Europe-an= [i statele CSI, ale crizei economico-financiare ]n derulare, care au un impactserios asupra fluxului de ]nc=rc=turi, fe-roviarilor din Ungheni nu le este delocu[or s= asigure un ritm stabil activit=\ii

de munc=, pe care o desf=[oar=. Mereutrebuie s= fie gata de orice surprize, ascen-siuni ori declinuri, reac\ion]nd cu iscusin\=la conjunctura instabil=. Totu[i, colectivulcondus de [eful sta\iei Serghei Dimitrachireu[e[te s= realizeze multe. Func\ioneaz=]n regim cuvenit postul transbordare a va-goanelor. Din Turcia [i Bulgaria sosesc noiloturi de vagoane cu ]nc=rc=turi pentruKazahstan [i Rusia, iar pe rampa spa\ioas=de transbordare mi[un= auto]nc=rc=toa-rele, mut]nd cutiile grele. Sta\ia asigur=transportarea produselor petroliere, a ma-terialelor de construc\ie. Se acord= aten\iemaxim= securit=\ii circula\iei.

La volante speciali[tii ]ntreprinderiicoordoneaz= planurile de ac\iuni pentrufiecare zi. Aceasta ajut= la abordarea ]ncomplex a problemelor ap=rute [i solu\io-narea lor. La sta\ie activeaz= o echip=puternic=, experimentat= de conducere:[efii-adjunc\i Svetlana Scripnic [i ValeriuBali\kii, responsabili respectiv de sectoa-rele trafic de marf= [i mi[care; [eful bi-roului predare Victor Ciaglei; [efii STV Vea-ceslav Cornei, al reviziei tehnice a va-goanelor Valeriu Moraru; brigadierul revi-ziei comerciale Tudor Nem\an. S-au do-vedit a fi buni dirijori de ture dispecerii demanevr= Victor {andarovskii [i Alexei Vi-for. Fac fa\= cu brio obliga\iunilor impie-ga\ii de serviciu Ana Grivneac [i VictoriaRusu, operatorul de impiegat Galina Co-

zac, [eful de manevr= Simion Vrabie,recep\ionerul reviziei comerciale Ana Ci-bric, l=c=tu[ul pentru repara\ia auto]n-c=rc=toarelor Mihail Lupu, brigadierul latransbordare Ion Pl=cint=, hamalii ValeriuClopot [i Iurie Verdianu, casierul marf=Raisa M]rza, recep\ionerul Ludmila Beje-

nari, operatoarea biroului predare OlgaLiho[a, recep\ionerul Leonid Scorlat [imul\i al\ii.

Vladimir DOBREANSCHI


}N COLECTIVELE DE MUNC+

Un alt serviciu ofer= pasagerului posi-bilitatea de a c=l=tori vara ]n tren cu...propriul automobil. }n acest scop la tre-nurile de c=l=tori, ce pleac= din g=ri, s]ntata[ate vagoane speciale pentru transpor-tarea automobilelor. Persoanelor, care audecis s= beneficieze de serviciul respec-tiv, aceasta le permite s= economiseasc=combustibil, s= evite nepl=cerile legate desecuritatea circula\iei, condi\iile climate-rice [i nivelul sporit al criminalit=\ii pe [o-sele. }n dependen\= de caracteristicile teh-nice, un tren de c=l=tori poate lua c]tevaautoturisme cu greutatea total= de p]n=la 10 tone.

LA VECINII NO{TRI

}n c=utareaveniturilorsuplimentare

Despre experien\aferoviarilor din regiuneaLiviv poveste[te ziarulucrainean «Maghistrali»

}n ultimii ani la c=ile ferate din CSI sedepun eforturi semnificative pentru a sporirentabilitatea traficului de c=l=tori. O expe-rien\= interesant= ]n acest sens a acumu-lat, printre altele, magistrala Liviv. Paralelcu serviciile tradi\ionale aici li se propunpasagerilor [i unele mai pu\in obi[nuite.

Centrul de pres= al ]ntreprinderii comu-nic=, bun=oar=, despre posibilitatea ]nchi-rierii pe termen scurt a unui vagon-salonpentru c=l=torii cu familia ori ]n scop deafaceri at]t prin Ukraina, c]t [i peste hota-re. E vorba ]n fond de o cas= pe ro\i, careinclude dou= dormitoare, un birou cu patde dormit, o sal= de conferin\e pentru ne-gocieri sau organizarea odihnei. Tot aicipoate fi montat= o mas= pentru a lua pr]n-zul, a s=rb=tori vre-un eveniment, astfel de-venind populare nun\ile, anivers=rile ori pe-trecerile corporative pe ro\i. Exist= o buc=-t=rie, personal de serviciu.

umeroasele focare de putregaial traverselor au devenit o ade-v=rat= n=past= pentru picheri.Ele pun ]n pericol securitatea

circula\iei trenurilor, dar mai solicit= [icheltuieli semnificative de mijloace [i vo-lum de munc= pentru lichidarea lor. Pro-cesul deterior=rii traverselor de lemn, ex-ploatate zeci de ani, care din anumite mo-tive obiective n-au fost ]nlocuite la mo-mentul oportun, poate fi considerat unulfiresc. Or, ]n ultima perioad= de timp lac=ile ferate din spa\iul postsovietic se con-stat= uneori [i un asemenea fenomen ne-dorit cum este uzura precoce a acestui ma-terial din suprastructura liniei. O travers=de lemn nou=, pozat= ]n zona joantei acumopt-zece ani, ast=zi trebuie deja ]nlocuit=.Cauza principal= const= ]n aceea, c= odat=cu trecerea la economia de pia\= unii pro-duc=tori de traverse nu respect= tehnolo-gia. Iar pentru cump=r=tori nu este delocsimplu s= aprecieze vizual caracteristicilecalitative ale m=rfii propuse, care se ma-nifest= abia mai t]rziu, ]n procesul de ex-ploatare sub cerul liber.

Totu[i, precau\ia [i experien\a pot aju-ta la alegerea unui furnizor de ]ncredere alacestui produs. Dup= cum demonstreaz=practica, exist= doi factori de baz=, ce in-fluen\eaz= durabilitatea exploat=rii traver-selor [i barelor de lemn: materialul lemnos[i impregnarea cu antiseptic, ce protejeaz=contra putrezirii [i insectelor. Concentr]ndu-se pe ele, cele mai bune ]ntreprinderi deprofil din Rusia, Belarus [i Ukraina nu re-nun\= la vechile tradi\ii [i se str=duie s=asigure un control strict la toate etapeleprocesului de producere. Materialul lem-nos selectat este plasat ]ntr-o autoclav=special= cu vid, unde are loc aspirareasurplusului de umiditate din cr=p=turi. Dup=aceasta autoclava se umple cu creozot fier-binte, ce reprezint= un mastic de huil=.Aflarea traversei timp de c]teva ore ]n acestmediu la o presiune de cel pu\in [ase at-mosfere face ca antisepticul s= penetrezep]n= la ad]ncimea necesar=. Ulterior se cre-

PROBLEM+ COMUN+

Despre traversele«vopsite» [i concuren\af=r= scrupule

az= din nou un mediu cu vid, ]n care restu-rile de antiseptic se scurg din materialullemnos. Pentru impregnarea unui metrucub de traverse se folosesc circa 75-80 kilo-grame de creozot.

Materialele [i eforturile consumate dic-teaz=, desigur, anumite pre\uri. }n acestmoment apare paradoxul de pia\=, capa-bil s= dezorienteze specialistul ]n aprovi-zionare neexperimentat de la o cale fera-t= sau alta, care are sarcina s= achizi-\ioneze traverse ]n cantit=\i mari. Dac= uniiproduc=tori propun traverse la un pre\ de870-900 ruble, bun=oar=, ]n dependen\=de conjunctur=, apoi al\ii s]nt gata s= ce-deze de dou=-trei ori. Ace[tea din urm=nu s]nt nimeni al\ii dec]t ni[te ]ntreprin-deri semiprimitive, care impregneaz= ma-terialul lemnos dup= o tehnologie simpli-ficat= [i respectiv suport= cheltuieli mini-me. Cele mai multe dintre ele s]nt situate]n zonele industriale mari, unde se exploa-teaz= linii feroviare de acces. Vizual tra-versele propuse nu se deosebesc de celeveritabile: au cam aceea[i culoare, aceea[iimpregnare, dar nu degeaba picherii aubotezat aceast= produc\ie cu calificativul«vopsit=». Calitatea se resimte deja dup=felul cum p=trunde ]n lemn cramponul

b=tut. Iar dac= traversa este t=iat=, sepoate vedea c= antisepticul aproape c=n-a penetrat materialul lemnos... Deci,merit= oare a cump=ra asemenea produ-se, chiar [i la pre\uri mici?!

Problema este at]t de serioas= pentruc=ile ferate din statele CSI, ]nc]t un cores-pondent al ziarului ucrainean «Maghistrali»a realizat o investiga\ie jurnalistic= spe-cial=, expun]nd cele aflate ]n articolul ]nti-tulat «Impregn=rile ilegale ori de ce putre-zesc traversele». S-a constatat, c= la une-le ]ntreprinderi semiartizanale, care, apro-po, nu-[i prea afi[eaz= produc\ia, tehno-logia este ]nc=lcat= la toate etapele. Sefolose[te chiar [i material lemnos putred,rebutat. Din cauza porozit=\ii sporite cre-ozotul p=trunde u[or ]n lemn, dar nu subinfluen\a presiunii, ci ]n rezultatul difuzieiobi[nuite. Pentru aceasta este suficient=o [uvi\= de antiseptic ]n vasul, unde s]ntmuiate viitoarele traverse. }n loc de vaspoate fi folosit= o \eav=, ]n care se plase-az= traversa, fiind udat= cu creozot. Usca-rea are loc ]n aer liber. De vid [i ]nc=lzireacreozotului (acesta se ]nc=lze[te doar iar-na ca s= nu ]nghe\e) nici pomin=. Celorce se las= ademeni\i de pre\urile miciconcuren\ii f=r= scrupule le prezint= ni[tecertificate de calitate pe h]rtie, care pot fiob\inute foarte simplu cu ajutorul uneiimprimante, dar chiar [i licen\ele falsifi-cate ale unor produc=tori veritabili, cuautoritate. Totul devine clar abia mai apoi,dar deja e t]rziu. E tocmai cazul, desprecare se spune c= cel zg]rcit pl=te[te dedou= ori.


}N IMAGINE: traverse noi, dar c]t timpvor rezista ele?

NNNNN

La pupitru — impiegatul de mi[care Zinaida Tibrik

Feroviarul Moldovei20 august 2014, N 354

FELICIT+RI!

Anii trec [i-a[a mereu vor trece,Dar nimic nu este ]nzadar.Fiecare clip= o petrecemRup]nd filele u[or din calendar.

C]nd ajungi ]ncet la o etate,Via\a-\i aminte[ti cum a trecut.Are totul mare-nsemn=tateChiar de nu-i a[a cum tu ai vrut.

S= fii fericit ]ntreaga via\=,Cu cei scumpi al=turi la un loc,Orice zi, tr=it= cu dulcea\=,S=n=tate mult= [i noroc!

}\i ur=m g]nd vesel [i curatS= tr=ie[ti c]t mai senine zile,{i s= fii cu sufletu-mp=cat!

* * *Colectivul [i administra\ia sec\iei Ba-

sarabeasca alimentare cu energie elec-tric= ]l felicit= din suflet pe electromeca-nicul SEXAGENAR Ilie LEBEDEV:

De ziua ta noi ]\i dorim fierbinteCa via\a ta s= fie ca un c]ntec.De ziua ta — garoafe prin cuvinte,Un fericit c=min [i un destin din plin!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

TCM-740 Basarabeasca ureaz= mul\i ani!tencuitoarei URSU M. cu prilejul zilei dena[tere.

Azi ]n buchetul vie\ii taleA ]nflorit ]nc= un trandafir.Noi ]\i dorim ]n a ta caleDoar z]mbete [i multe bucurii!


remizei vagoane B=l\i ]i felicit= cu prilejulzilei de na[tere pe Vasile COLI|A — electro-sudor, Alexei BEZGUNOV — l=c=tu[, Vla-dimir EMCIUC — brigadier, Victor RUDEI —l=c=tu[, Vasile SEVASTIANOV — l=c=tu[,Nicolae CHI{LARI — l=c=tu[, Ruslan VET-

Administra\ia [i comitetulsindical ale Trenului poduri

nr.1 Bender le felicit= cordial cu prilejulfrumoaselor JUBILEE pe infirmierele ]ntre-prinderii Ana BURLAC [i Ecaterina BUL-GARI.

Un z]mbet cald v= cad= pe pleoape,Iubirea, fericirea s= fie pe aproape.Un vis frumos povestea vie\ii \ese.A[a v= fie via\a — de prin\ese!


sec\iei B=l\i alimentare cu energieelectric= ]i felicit= cu ocazia zilei dena[tere pe Aurel BOLDESCU — dispecerenergetic superior, Victor S}RBU — dispe-cer energetic, Serghei PASECINIC — [ofer-electromontor al sectorului Lipcani.

Noi v= dorim din suflet s=n=tate,Dragoste, realiz=ri [i bucurii.S-ave\i mereu noroc ]n toate,Mul\i bani ]n pung= [i doar ]mpliniri!

* * *Colectivul SAEE-2 Ungheni dore[te

mul\i ani! ]n prag de JUBILEU electromeca-nicului Ivan CORLOTEAN:

RENIUC — strungar, Ecaterina COROMOC— defectoscopist.

— Dragi colegi! Mul\i ani cu s=n=tate,Domnul s= v= dea de toate: poate-unstrop de fericire, poate unul de iubire,poate unul de noroc, poate toate la unloc!

* * *Colectivul sta\iei F=le[ti o felicit= c=l-

duros cu ocazia JUBILEULUI pe casieri\ade m=rfuri a sta\iei Irina GOLIMBLEVSKA-IA, dorindu-i:

Un cer albastru f=r= nori,}n calea ta s= fie.S= ai ]n via\= numai flori,Noroc [i bucurie!Mul\i ani ferici\i!


serviciului paz= militarizat= ]l felicit= cor-dial cu ocazia SEMICENTENARULUI pe[eful serviciului Iurie G}SC+, dorindu-i unocean de s=n=tate, un munte de noroc,un vagon cu bani [i-un sincer LA MUL|IANI!

De asemenea ureaz= mul\i ani! spe-cialistului superior responsabil de resurseumane Galina |}GANU [i contabilului pemateriale Tatiana |URCAN, dorindu-le cavisele lor s= devin= realitate, speran\ele— mari ]mpliniri, orice c=dere — prilej pen-tru un pas ]nainte, iar g]ndul bun [i ferici-rea s= le ]nso\easc= mereu!

* * *Colectivul sta\iei Bucov=\ o felicit= cu

prilejul zilei de na[tere pe Marina RUSU,impiegat de mi[care.

— }\i dorim de ziua ta, soarele pe locs= stea, s=-\i aduc= fericire [i-un car marede iubire!

* * *Conducerea [i comitetul sindical ale

sta\iei C=l=ra[i felicit= cordial cu ocaziazilei de na[tere impiegatul de mi[careI.CO{CODAN, casieri\ele de bilete M.SCLI-FOS, G.TURUTA [i V.BACALU.

— V= dorim ca anii ce se-adun=-n ca-lendar, s= v= aduc= str=lucirea [i frumu-se\ea stelelor, ]n\elepciunea [i for\a zei-lor, dorin\a de a iubi [i tot ce are lumeaasta mai bun ]n ea! Mul\i ani ferici\i!


{colii tehnice feroviare Basarabeasca ofelicit= c=lduros cu prilejul zilei de na[terepe bibliotecara Nadejda BELOU{CENKO.

— V= dorim ca din calendarul vie\ii s=se [tearg= zilele f=r= culoare, mul\i ani,s=n=tate [i o via\= ]nfloritoare!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical al

depoului de locomotive B=l\i ]l felicit= cor-dial cu prilejul JUBILEULUI pe mecanicul-secund Nicolae GRUB}I.

— V= dorim din toat= inima s=n=tatetrainic=, energie nesecat=, ani lungi [isuccese ]n munc= ]n continuare!

* * *Pe 10 august curent Nicolae FEDCIUC,

maistru superior ]n sec\ia ro\i-role a remi-zei vagoane Chi[in=u, a ]mplinit 62 de ani.Colectivul sec\iei ]l felicit= cu aceast= oca-zie, dorindu-i toate cele bune.

Anii trec [i-a[a mereu vor trece,Dar nimic nu este ]n zadar.Fiecare clip= o petrecemRup]nd filele u[or din calendar.S= fii fericit ]ntreaga via\=,Cu cei scumpi al=turi la un loc.Orice zi — tr=it= cu dulcea\=,S=n=tate mult= [i noroc.S= sim\i [i acum ]nc= iubirea,}\i ur=m g]nd vesel [i curat.S= tr=ie[ti c]t mai senine zile{i s= fii cu sufletu-mp=cat!

de cerb, se folosea plugul de lemn, trasde boi. Gr]ul era secerat cu seceri din si-liciu. Erau dezvoltate ol=ritul [i \esutul.Locuin\ele cu unul [i dou= nivele de tipfamilial erau construite din lozie uns= culut, ]n interior existau vetre pentru prepa-rarea bucatelor [i ]nc=lzirea ]nc=perilor.Casele erau amplasate de regul= ]n cerc,iar ]n centru se afla o construc\ie de cult.Localit=\ile erau create ]n zone greu ac-cesibile, fiind ]nconjurate de valuri deap=rare. Pe Bugul de Mijloc existau chiarun fel de ora[e cu popula\ie de peste 20mii de oameni.

Un detaliu interesant este acela, c=dup= 40-50 de ani localitatea era ars=p]n= la temelie, cu tot cu construc\ii, luc-ruri [i unelte, iar oamenii plecau ]n alt locs-o ia de la cap=t. }n opinia arheologilor,se proceda astfel pentru a evita epidemi-ile.

Triburile aveau credin\ele lor. Ele se]nchinau vitelor cornute — taurului ceresc,ce ]ntruchipa Soarele, precum [i apei,tuturor lucrurilor, ce contribuiau la cre[-

CUNOA{TE ISTORIA PLAIULUI NATAL

Relicve ale uneiciviliza\ii str=vechi

greu de spus, da-c= acum 120 deani cei ce au con-struit linia de cale

ferat= din preajma satuluiRogojeni s-au mai confrun-tat cu a[a ceva. Or, c]ndspeciali[tii, antrena\i ]n pre-zent la construc\ia [oseleiOrhei—Soroca din zon=, ausustras nu demult un stratde sol, c=u[ul excavatoruluis-a ]nfipt pe nea[teptate ]nr=m=[i\ele unei localit=\i ne-cunoscute. Oamenii, adu-na\i pe marginea ad]nciturii,au v=zut cu uimire cioburi devesel= din ceramic= cu de-sene [i simboluri neobi[nui-te, instrumente din siliciu, pietre de moar=,figurine de zei. De altfel, toate acestean-au trezit uimirea savan\ilor Societ=\ii na-\ionale de arheologie, chema\i de urgen\=la locul cu pricina. Arealul p=r\ii de nord arepublicii [i, ]n particular, teritoriile ocu-pate ]n prezent de raioanele Flore[ti [i{old=ne[ti, acum circa [apte mii de animai c= formau centrul culturii neolite Tri-polie-Cucuteni, ce prospera ]n regiuneaCarpato-Niprean=. S-a stabilit, c= vesti-giile descoperite \in anume de acea pe-rioad= str=veche.

Triburile str=str=vechi din acea epoc=nu cuno[teau metalele. Or, au atins unnivel semnificativ de dezvoltare. Ele se]ndeletniceau cu vit=ritul, cultivau gr]u,orz, m=lai, maz=re, c]nep=, struguri. P=-m]ntul era lucrat cu s=p=liga din coarne

terea fertilit=\ii. Ritualurilelegate de ciclurile sezonuluiagricol [i ini\iere erau efec-tuate de preo\ii p=g]ni. Pealtare se puneau ofrande,de regul=, animale [i p=s=ridomestice sacrificate.

}n timpul s=p=turilor ar-heologii g=sesc statuetenude de femei din lut [i pia-tr=, sc=una[e minuscule dinceramic=, vesel= cu imaginicolorate ale [erpilor-de-ca-s=, c]inilor, ploii, cerului. Me-nirea unor obiecte, precummonoclul, binoclul [i trino-clul, n-a fost deocamdat=dezlegat=.

Aceast= civiliza\ie [i-a ]ncetat exis-ten\a cam pe la finele mileniului III ]nain-tea erei noastre. Cel mai cur]nd ea a pie-rit sub presiunea nomazilor s=lbatici, careau n=v=lit dinspre est ]n perioada a[a-numitei «migra\ii a popoarelor» ori s-a con-topit cu ei. }ns= elementele culturii n-audisp=rut f=r= urm=, fiind preluate ulteriorde popula\ia din epoca mai t]rzie a bron-zului [i fierului. Ele se mai reg=sesc [iast=zi ]n ozoarele broderiilor pe prosoape[i costumele na\ionale, ornamentele ou=-lor pascale, unele obiceiuri religioase, asi-milate de biseric=.

Din povestirile oamenilor ]n etate se[tie, c= [i la ]nceputul secolului trecut pemalurile r]ule\ului din preajma satuluiRogojeni, printre tufarii de vi[in puteau fiv=zute cocioabe mici acoperite cu paie,cu pere\i de lut vopsi\i cu ocru, ce se-m=nau foarte mult cu locuin\ele str=vechi.


}N IMAGINE: vestigii ale civiliza\ieistr=vechi

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: [email protected]

Redactor-[ef adjunctLiliana NICHIFOROV

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

EEEEE

ziarul apare din 1 mai 1941 m [tiri,...

Documents