grile+administrativ+an1+sem2

8/10/2019 Grile+administrativ+an1+sem2

http://slidepdf.com/reader/full/grileadministrativan1sem2 1/11

1. În doctrina actuală, noţiunile de administraţie publică şi administraţie de stat sunt :a. echivalente

b. noţiunea de administraţie publică este inclusă în noţiunea de administraţie de statc. noţiunea de administraţie de stat este inclusăjn noţiunea de administraţie publică

2. În sens funcţional, material, administraţia publică reprezintă :a. activitatea de oranizare a e!ecutării si e!ecutare în concret a leii

b. un ansamblu de autorităţi publice prin care. în reim de putere publică, se aduc la îndeplinire leile sau în limiteleleii, se prestează servicii publicec. un colectiv oranizai de oameni care e!ercită preroative de putere publică, la nivel statal sau local

". În sens oranic, administraţia publică reprezintă :a. activitatea de oranizare a e!ecutării şi e!ecutare în concret a leii

b. un ansamblu de autorităţi publice prin care, în reim de putere publică, se aduc la îndeplinire leile sau în limiteleleii, se prestează servicii publicec. instrumentul prin care puterea politica aflată la conducerea unei ţări stabileşte decizii obliatorii pentru cetăţenii săi

#.$oţiunea de autoritate publică poate fi definită ca reprezent%nd :a. o structură oraniatorică ce acţionează în reim de putere publică, pentru realizarea unui interes public

b. o activitate apreciată de puterea politică ca fiind de interes public

c. o activitate de oranizare a e!ecutării şi de e!ecutare în concret a leii

&. $oţiunea de putere publică prezintă următoarea semnificaţie pentru dreptul administrativ :a. o activitate cu caracter continuu şi reulat

b. drepturile speciale, e!orbitante de care dispune orice autoritate publicării vederea e!ercitării atribuţiilor sale şi pentru satisfacerea interesului publicc. o activitate apreciată de puterea politică ca fiind de interes public

'. $oţiunea de interes public prezintă următoarea semnificaţie pentru dreptul administrativ :a. necesităţile materiale şi spirituale ale cetăţenilor, la un moment dat

b. o activitate cu caracter continuu şi reulatc. instrumentul prin care puterea politică aliată la conducerea unei fări stabileşte decizii obliatorii pentru cetăţenii săi.

(. $oţiunea de serviciu public prezintă următoarea semnificaţie pentru dreptul administrativ :a. activitatea cu caracter continuu si reulat oranizată sjiu autorizată de o autoritate a administraţiei publice in vedereasatisfacerii unor necesităţi de interes public

b. structură subordonată unei autorităţi a administraţiei publicec. structură subordonată unei autorităţi publice

). *alitatea în faţa serviciului public presupune :a. că serviciul public esle o activitate neîntreruptă, datorită caracterului permanent al nevoilor sociale ce trebuiesatisfăcute

b. că serviciul public este o activitate supusă unui reim juridic de drept publicc. ajustarea constantă a acestuia în funcţie de evoluţia nevoilor sociale şi proresul societăţii în ansamblud. că toţi cetăţenii, în mod nediferentiat. au acces la serviciul public şi sunt îndreptăţiţi la prestaţiile pe care acesta leoferă

+. structură înfiinţată de către stat care desfăşoară preponderent o activitate de serviciu public este ca natură :a. o autoritate publică

b. o instituţie publicăc. o instituţie de utilitate publicăd. o instituţie de interes public

1-. persoană juridică privată, autorizată să desfăşoare o activitate de serviciu public este, ca natură :a. o autoritate publică

b. o instituţie de utilitate publicăc. o instituţie publicăd. un stabiliment public.



11. reptul reprezintă :a. instrumentul prin care puterea politică aflată la conducerea unei ţări stabileşte decizii obliatorii pentru cetăţenii săi

b. un ansamblu de norme juridice aplicabil administraţiei publicec. un instrument prin care /uvernul acţionează asupra 0arlamentului

12. e se înţelee prin dreptul de apreciere smipuferea discreţionară a administraţiei a. depăşirea limitelor competenţei oranului administraţiei publice

b. abuzul de puterec. marja de libertate lăsată la aprecierea celui chemat să aplice leea, pentru a ajune la scopul indicat de leiuitor

1". 3ctivitatea de administrare este o activitate :a. subordonată

b. supraordonatăc. de soluţionare a unor conflicte

1#. 4aptul administrativ în sens lar reprezintă :a. o activitate de oranizare, dirijare, combinare a unor mijloace, resurse, în vederea înfăptuirii. p%nă la faptelemateriale concrete, a unor obiective, valori, stabilite de structuri oranizatorice

b. o activitate ce are ca finalitate realizarea unor valori politicec. o activitate ce presupune adoptarea unor decizii esenţiale de politică internă şi e!ternă

5 (. 6este de autoevaluare 7cu caracter e!emplificativ81. 9n doctrina interbelică, administraţia publică era privită ca :a. întreaa activitate a statului, care nu este nicijeislatiesi nici justiţie

b. o formă fundamentală de activitate a statului, numită administraţie de statc. activitatea de soluţionare a conflictelor

2. între noţiunea de administraţie publică şi puterea e!ecutivă e!istă :a. echivalenţă

b. un raport de subordonarec. un raport de la între la parte, sfera administraţiei publice fiind mai lară, dar aceasta afl%nduse sub controlul

puterii e!ecutive

". 9n onstituţia ;om%niei republicată, principiul separaţiei puterilor în stat este :a. suerat implicit b. consacrat e!presc. inorat

#. 3vocatul 0oporului reprezintă :a. o autoritate publică cu atribuţii de control

b. o instituţie de utilitate publică care realizează un serviciu publicc. o componentă a autorităţii judecătoreşti

&. urtea de onturi reprezintă :a. o autoritate publică cu atribuţii de control privind estiunea banului public

b. o autoritate administrativă autonomă cu atribuţii jurisdicţionale

c. un oran politicojurisdicţional'. urtea onstituţională reprezintă :a. o autoritate a administraţiei publice centrale

b. o componentă a autorităţii judecătoreştic. o jurisdicţie constituţională

(. 9n ce constă distincţia leislativ e!ecutiv în dreptul public contemporan a. între puterea de a face leea şi puterea de a o e!ecuta

b. între puterea e!ecutivului de a conduce politica naţională, utiliz%nd administraţia şi libertatea leislativului deacontrola acţiunea e!ecutivuluic. între activitatea de elaborare a leii şi activitatea de aplicare a ei



). 0rin ce mijloace poale fi realizată limitarea puterilor în reimurile constituţionale actuale a. asiurarea independenţei autorităţii judecătoreşti, respectarea ierarhiei normelor juridice.înfiinţarea unor autorităţi cu atribuţii de control

b. asiurarea rolului 0arlamentului de oran reprezentativ suprem al poporuluic. asiurarea rolului /uvernului de conducere enerală a administraţiei publice

+. 0otrivit onstituţiei ;om%niei care autorităţi publice pot fi privite în sens restr%ns :a. 0arlamentul, 0reşedintele, /uvernul. 3dministraţia publicai,instanţele judecătoreşti

b. urtea de onturi, urtea onstituţionalăc. 3vocatul 0oporului, onsiliul *conomic şi <ocial

1-. 3rt.&2 din onstituţia republicată consacra :a. dreptul persoanei vătămate de o instituţie publică

b. dreptul persoanei vătămate de o autoritate a administraţiei publicec. dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

11. are sunt cele trei tipuri de acte administrative care pot fi atacate în contencios administrativ potrivit art. &2 din onstituţia republicată a. actele de autoritate, actele de estiune, actele administrative cu caracter intern

b. actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice, actele administrative ale altor autorităţi publice ce

desfăşoară o activitate administrativă subsecventă activităţii lor principale, actele administrative ale unor persoane juridice de drept privat autorizate să realizeze servicii publicec. actele administrative ale /uvernului, ale administraţiei ministeriate şi ale administraţiei e!traministeriale

12. <e dă următorul enunţ : 3dministraţia publică desemnează ansamblul activităţilor 0reşedintelui ;om%niei,/uvernului, autorităţilor administrative autonome centrale, autorităţilor administrative autonome locale şi, după caz,structurilor subordonate acestora, prin care, în reim de putere publică, se aduc 9a îndeplinire leile sau, în limiteleleii, se prestează servicii publice. 3ceastă definiţie are în vedere :a. noţiunea de administraţie publică în sens material

b. noţiunea de administraţie publică in sens oranicc. noţiunea de administraţie publică în sens lobal

1". 0otrivit art. &2 din onstituţia republicată pot emite acte administrative :

a. numai autorităţile administraţiei publice b. numai autorităţile administraţiei publice, precum şi orice alte autorităţi publice, cu e!cluderea structurilor nestatalecare asiură satisfacerea unui interes publicc. numai autorităţile administraţiei publice, precum şi anumite structuri nestatale care asiură satisfacerea unui interes

publicd. at%t autorităţile administraţiei publice, c%t şi orice alte autorităţi publice

1#. 0otrivit =eii nr.&&#>2--# privind contenciosul administrativ noţiunea de autoritate publică include :a. autorităţile publice care e!ercită clasicele funcţii ale statului

b. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, celelalte autorităţi publice care acţionează în reim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public si persoanele juridice de drept privat autorizate să presteze un serviciu publicc. autorităţile locale alese autonome d. autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale alese autonome

5 +. 6este de autoevaluare 7cu caracter e!emplificativ81. are sunt cele trei teorii dezvoltate în doctrina postbelică cu privire la sfera de întindere a dreptului administrativ a. teoria unicităţii, teoria dublei naturi juridice si teoria subsidiarităţii

b. teoria pluralităţii, teoria dublei naturi juridice şi teoria subsidiarităţiic. teoria unicităţii, teoria triplei naturi juridice şi teoria subsidiarităţii

2. 0rin teza dublei naturi juridice se înţelee că :a. dreptul administrativ se aplică administraţiei publice alături de ştiinţa administraţiei

b. dreptul administrativ se aplică administraţiei publice alături de norme aparţin%nd altor ramuri de dreptc.dreptul administrativ este sinura ramură de drept aplicabilă administraţiei publice

". reptul administrativ poate fi definit ca reprezent%nd :



a. ramura dreptului public care relementează relaţiile sociale din sfera administraţiei publice precum şi pe cele denatură conflictuală dintre autorităţile publice şi cei vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative

b. ramura dreptului public care relementează relaţiile sociale din sfera administraţiei publicec. ramura dreptului public care relementează relaţiile de natură conflictual% dintre autorităţile publice şi cei vătămaţiîn drepturile lor prin acte administrative

#. 9zvoarele formale ale dreptului reprezintă :a. condiţiile sociale care determină adoptarea unor norme juridice

b. realităţi e!terioare ale dreptuluic. actele normative adoptate sau emise de către autorităţile publice competente

&. 9zvoarele scrise ale dreptului administrativ sunt :a. onstituţia, leile, decretelelei. ordonanţele /uvernului, hotăr%rile /uvernului, actele administraţiei ministeriale şie!traministeriale. actele autorităţilor autonome centrale, ordinele prefecţilor si autorităţilor adminisiraţiei publicelocale

b. onstituţia, leile, ordonanţele /uvernului, hotăr%rile /uvernului, actele administraţiei ministeriale şi e!traministeriale, actele autorităţilor autonome centralec. onstituţia, leile, ordonanţele /uvernului, actele administraţiei ministeriale şi e!traministeriale, actele autorităţilor autonome centrale, ordinele prefecţilor si ale autorităţilor administraţiei publice locale

'. e condiţii trebuie să îndeplinească tratatul internaţional pentru a fi izvor al dreptului administrativ a. să fie de aplicaţie directă, nemijlocită ? să conţină norme de drept administrativ

b. să fie de aplicaţie directă, nemijlocită ? să fie ratificat conform dispoziţiilor constituţionale, să conţină norme dedrept administrativc. să fie de aplicaţie directă, nemijlocită ? să fie ratificat conform dispoziţiilor constituţionale

(. 9zvoarele nescrise ale dreptului administrativ sunt :a. obiceiul, jurisprudenta. principiile enerale ale dreptului

b. obiceiul şi jurisprudentac. obiceiul şi principiile enerale ale dreptului

). $ormele de drept administrativ sunt :a. normele ce relementează relaţiile sociale ce apar între autorităţile administraţiei publice

b. normele ce relementează raporturile sociale care apar între autorităţi jc administraţiei publice în realizareasarcinilor e!ecutive, între acestea şi particularic. normele ce relementează raporturile sociale ce apar între autorităţile administraţiei publice şi restul autorităţilor

publice

+. <ub aspectul structurii loicojuridice, norma de drept administrativ conţine următoarele elemente :a. ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea

b. ipoteza si dispoziţiac. dispoziţia şi sancţiunea

1-.ispoziţia normei de drept administrativ indică :a. împrejurările, condiţiile în care urmează să se aplice conţinutul normei

b. subiectele la care se referă norma

c. conduita pe care trebuie să o urmeze subiectele, la care se referă, ce trebuie să facă sau să nu facă acestea11. upă criteriul sferei de cuprindere, normele de drept administrativ se clasifică în :a. norme enerale, norme speciale şi norme e!cepţionale

b. norme constituţionale, norme oranice şi norme ordinarec. norme imperative, norme prohibitive şi norme permisive

12. ;aporturile de drept administrativ reprezintă :a. relaţiile sociale relementate de norme ale dreptului public

b. relaţiile sociale relementate de norme ale ştiinţei administraţieic. relaţiile sociale relementate, direct sau indirect, adică prin intervenjiajjnor fapte juridice de normele dreptuluiadministrativ



1". 9n cazul raportului de drept administrativ :a. ambele subiecte sunt@întotdeauna, autorităţi ale administraţiei publice

b. unul dintre subiecte este întotdeauna un purtător al autorităţii publicec. ambele subiecte sunt întotdeauna, persoane juridice de drept public

5 ". 6este de autoevaluare 7cu caracter e!emplificativ8l. upă criteriul modului de formare, oranele administraţiei publice se clasifică în :a. orane alese şi orane numite

b. orane de conducere coleiale şi orane de conducere unipersonalăc. orane centrale şi orane locale

2. upă criteriul naturii lor, oranele administraţiei publice se clasifică în :a. orane alese şi orane numite

b. orane de conducere coleiale şi orane de conducere unipersonală .c. orane centrale şi orane locale

". upă criteriul competentei lor materiale, oranele administraţiei publice se clasifică în :a. orane ale administraţiei publice centrale şi orane ale administraţiei publice locale

b. orane ale administraţiei publice alese şi orane ale administraţiei publice numitec. orane ale administraţiei publice cu competenţă enerală şi orane ale administraţiei publice cu competenţa specială

#. upă criteriul competenţei lor teritoriale, oranele administraţiei publice se clasifică în :a. orane ale administraţiei publice centrale şi orane ale administraţiei publice locale

b. orane ale administraţiei publice alese şi orane ale administraţiei publice numitec. orane ale administraţiei publice cu competenţă enerală şi orane ale administraţiei publice cu competenţă specială

&. 3dministraţia publică locală se compune din :a. administraţia de stat în teritoriu şi administraţia intermediară

b. administraţia locală de bază şi administraţia locală intermediarac. administraţia centrală şi administraţia locală

'. 3tribuţiile unui oran al administraţiei publice reprezintă :a. mijloacele juridice de realizare a sarcinilor

b. ansamblul necesităţilor sociale, obiectiv determinate, evaluate politic şi consacrate prin norme juridicec. ansamblul drepturilor, obliaţilor corelative şi responsabilităţilor

(. ompetenţa desemnează :a. capacitatea unui oran al administraţiei publice de a sta injustiţie

b. aptitudinea unui oran al administraţiei publice de a fi subiect de dreptc. ansamblul atribuţiilor stabilite de onstituţie sau lee ce conferă drepturi si obliaţii pentru a desfăşura în nume

propriu şi în realizarea puterii publice o anumită activitate admimstrativă

). ompetenţa are următoarele caractere :a. leal, obliatoriu şi autonom

b. material, teritorial şi temporalc. temporal şi personal.

5 ). 6este de autoevaluare 7cu caracter e!emplificativ8l. 0otrivit onstituţiei, 0reşedintele ;om%niei e!ercită :a.funcţia de mediere între puterile stalului, precum si între stat şi societate

b.funcţia de mediere între 0arlament şi /uvernc.funcţia de mediere între autorităţile administraţiei publiced. funcţia de mediere între /uvem şi autorităţile publice

2. 0otrivit onstituţiei, 0reşedintele ;om%niei are rolul :a. de a fi oranul reprezentativ suprem al poporului rom%n

b. de a e!ercita conducerea enerală a administraţiei publicec. de a reprezenta statul rom%n si de a fi arantul independentei naţionale, al unităţii şi al interităţii teritoriale a tării d.de a avea iniţiativă leislativă



". 9n procedura de învestitură a /uvernului, 0reşedintele ;om%niei are rolul de a :a. numi candidatul la funcţia de primministru

b. desemna în calitate de primministru, pe preşedintele partidului majoritar în 0arlamentc. desemna candidatul la funcţia de primministru şi de a numi /uvernul pe baza votului de încredere acordat de0arlament

#. 0reşedintele ;om%niei poate adresa 0arlamentului un mesaj cu privire la :a. probleme urente şi de importanţă deosebită

b. principalele probleme politice ale naţiuniic. intenţia de adoptare a unei lei

&. amerele se întrunesc în şedinţă comună pentru :a. primirea şi dezbaterea mesajului 0reşedintelui

b. primirea mesajului 0reşedinteluic. aprobarea mesajului 0reşedintelui

'. amera eputaţilor şi <enatul se întrunesc şi în sesiuni e!traordinare la cererea :a. 0reşedintelui ;om%niei, a biroului permanerit al fiecărei amere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor saual senatorilor

b. 0reşedintelui ;om%niei sau a cel puţin unei pătrimi din numărul deputaţilor sau al senatorilor

c. 0rim uiuiministru

(. reptul de convocare a amerei eputaţilor în sesiune e!traordinară aparţine :a. 0reşedintelui ;om%niei

b. Airoului permanent al amerei eputaţilor c. 0reşedintelui amereid. unei treimi din numărul deputaţilor

). în situaţia în care a cerut ree!aminarea unei lei de către 0arlament, 0reşedintele este obliai să o promule :a. în termen de 1- zile de la primirea leii adoptate după ree!aminare

b. în termen de 2- zile de la primirea leii adoptate după ree!aminarec. în termen de 1- zile de la data la care a solicitat ree!aminaread. în termen de 1- zile de la data la care a primit decizia urţii onstituţionale, prin care i sa confirmat

constituţionalitatea leii+. 0otrivit onstituţiei, 0reşedintele ;om%niei este obliat să promule leea în termen de cel mult :a. 1- zile de la primire

b. 1& zile de la primirec. 2- de zile de la primire

1-. 0reşedintele ;om%niei poale consulta /uvernul cu privire la :a. problemele urente şi de importanţă deosebită

b. principalele probleme politice ale naţiuniic. intenţia de adoptare a unei lei

11. În domeniul politicii e!terne, preşedintele ;om%niei are drept atribuţie :a. acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai ;om%niei, la propunerea /uvernului

b. ratificarea tratatelor internaţionale, neociate de /uvernc. numirea ministrului de e!terne din proprie iniţiativă

12. întruc%t 0reşedintele ;om%niei prezidează şedinţele onsiliului <uperior al Baistraturii la care participă, reiese căacesta :a. este şi 0reşedintele .<.B.

b. este membru al .<.B.c. participă la adoptarea hotăr%rilor .<.B.d. poate doar să participe la şedinţele .<.B.

1". 9n e!ercitarea atribuţiilor sale, 0reşedintele ;om%niei emite :a. decizii care se publică în Bonitorul ficial sub sancţiunea ine!istenţei

b. decrete care se publică în Bonitorul ficial sub sancţiunea ine!istenţei



c. dispoziţii care se publică în Bonitorul ficial sub sancţiunea ine!istenţei

1#. $u trebuie contrasemnate de către primulministru :a. decretele prin care sunt acreditaţi reprezentanţii diplomatici ai ;om%niei

b. decretele prin care se acordă titluri de onoarec. decretele de numire in funcţie a unor membri ai /uvernuluid. decretele de instituire a stării de urenţă în anumite unităţi administrativteritoriale.

1&. 0ropunerea de suspendare din funcţie a 0reşedintelui ;om%niei se aprobă :a. cu votul unei treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor

b. cu majoritate absolutăc. cu majoritate simplăd. cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor

1'. 0ropunerea de punere sub acuzare a 0reşedintelui ;om%niei poate fi iniţiată :a. de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor

b. de cel puţin jumătate plus unul din numărul deputaţilor şi senatorilor c. de majoritatea deputaţilor sau senatorilor d. de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor

1(. În cazul săv%rşirii unor fapte rave prin care încalcă prevederile onstituţiei, 0reşedintele ;om%niei poate fisuspendat din funcţie cu votul :a. majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi

b. a cel puţin două treimi din totalul parlamentarilor c. majorităţii deputaţilor si senatorilor

5 +. 6este de autoevaluare 7cu caracter c!emplificativ81. /uvernul ;om%niei are un rol :a. politic şi administrativ

b. e!clusiv politicc. e!clusiv administrativ

2. /uvernul, potrivit proramului său de uvernare acceptat de 0arlament :

a. asiură e!clusiv realizarea politicii interne şi e!terne a ţării b. e!ercită e!clusiv conducerea enerală a administraţiei publicec. asiură realizarea politicii interne şi e!terne a ţării şi e!ercită conducerea enerală a administraţiei publice

". 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicată, /uvernul este alcătuit din :a. primministru, miniştrii de stat, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lee oranică

b. primministru, miniştri st alţi membri stabiliţi prin lee oranicac. primministru, miniştri, miniştri deleaţi cu însărcinări speciale pe l%nă primulministru şi alţi membri stabiliţi prinlee oranică

#. 9n procedura de învestitură a /uvernului, 0reşedintele ;om%niei :a. numeşte primulrninistru. după consultarea partidelor parlamentare

b.desemnează candidatul la funcţia de primministru, după consultarea partidelor parlamentare

c.desemnează drept candidat la funcţia de primministru pe preşedintele partidului majoritar &. 3cordarea votului de încredere de către 0arlament presupune :a. votul majorităţii parlamentarilor

b. votul majorităţii parlamentarilor prezenţic. votul a două treimi dintre parlamentari

'. 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicată :a. /uvernul îşi e!ercită mandatul p%nă la data aleerilor parlamentare enerale

b. ./uvernul.îşi e!ercită mandatul p%nă la data validării aleerilor parlamentare eneralec. /uvernul îşi e!ercită mandatul p%nă la oranizarea aleerilor parlamentare enerale

(. alitatea de deputat sau senator este :



a. compatibilă cu calitatea de membrii al /uvernului b. incompatibilă cu calitatea de membru al /uvernuluic. compatibilă cu calitatea de membru al /uvernului, cu e!cepţia calităţii de primministru

). 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicată. /uvernul adoptă :a. hotăr%ri şi ordonanţe

b. hotăr%ri şi reulamentec. hotăr%ri şi decizii

+. 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicata. /uvernul răspunde politic numai în faţa :a. 0reşedintelui

b. 0arlamentuluic. urţii onstituţionale

1-. e reulă, oranizarea şi funcţionarea ministerelor sunt relementate prin :a. lee

b. decizie a primului ministruc. hotăr%re a /uvernuluid. ordin al ministrului de resort.

11. esfiinţarea unor funcţii din cadrul /uvernului ;om%niei :a. se face de către primulministru, fară alte condiţionări

b. se dispune de către 0reşedintele ;om%niei, la propunerea prim ui uiministru, tară alte condiţionăric. presupune un nou vot de încredere din partea 0arlamentului

12.rdonanţele de urenţă ate /uvernului :a. intervin numai în domeniul leii oranice

b. nu pot afecta drepturile electoralec. intră în vioare numai după ce au fost aprobate, în prealabil, de către 0arlamentd. potrivit onstituţiei, pot fi adoptate at%t în situaţii e!traordinare, c%t şi în situaţii obişnuite

5 1-. 6este de autoevaluare 7cu caracter e!cmplificativ81. <ub aspect administrativ, potrivit onstituţiei, teritoriul ;om%niei este oranizat în :

a. comune, oraşe, judeţe şi reiuni b. comune, oraşe, municipii şi reiunic. comune, oraşe şi judeţe

2. 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicată, administraţia publică locală în ;om%nia se întemeiază pe următoarele principii de bază :a. descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice

b. descentralizarea administrativă şi descentralizarea politicăc. deconcentrarea administrativă şi federalismul

". =eea privind administraţia publică locală adauă următoarele principii aplicabile administraţiei publice locale lacele prevăzute de onstituţie :a. proporţionalitatea şi transparenţa

b. motivarea şi subsidiaritateac. eliibilitatea, lealitatea şi consultarea cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit

#. ;eprezintă fundamentul şi limita activităţii autorităţilor administraţiei publice locale :a. autonomia locală

b. deconcenlrarea serviciilor publicec. lealitatead. consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit

& 3utorităţile administraţiei publice locale sunt :a. primarii şi prefecţii

b. consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consililor judeţenec. primarii şi viceprimarii



'. 9n relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, precum şi între consiliul local şi primar :a. nu e!istă raporturi de subordonare

b. e!istă raporturi de subordonarec. e!istă raporturi de participare

(. onstituirea consiliilor locale are loc în termen de :a. 2- de zile de la data desfăşurării aleerilor

b. "- de zile de la dala desfăşurării aleerilor c. 2& de zile de la data validării mandatelor

). onsiliul local se declară leal constituit :a. după validarea mandatelor tuturor membrilor săi

b. după validarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săic. dacă majoritatea consilerilor locali validaţi au depus jurăm%ntul

+. 0reşedintele consiliului local este ales :a. pentru un mandat de # ani

b, în fiecare şedinţă, prin votul deschis al membrilor săic. pe o perioadă de cel mult " luni, prin votul deschis al membrilor săi

1-. onsiliul local dispune de :a. competenţă materială enerală

b. o competenţă teritorială naţionalăc. o competenţă materială specială

11. onsiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare :a. lunar

b. la două lunic. săptăm%nal

12. Cedinţele consiliului local se desfăşoară leal dacă este prezentă :a. o majoritate de două treimi din totalul consilierilor locali în funcţie

b. majoritatea consilierilor locali în funcţiec. o majoritate calificată de consilieri locali

1". Dotăr%rile consiliului local se adoptă cu votul :a. majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care leea sau reulamentul de oranizare şi funcţionare aconsiliului cerc o altă majoritate

b. majorităţii consilierilor în funcţie, întotdeaunac. a cel puţin două treimi din totalul consilierilor în funcţie

1#. <uspendarea mandatului de consilier intervine de drept numai :a. în cazul în care acesta a fost arestat preventiv

b. dacă acesta a fost condamnatc. dacă acesta a fost acţionat în justiţie

1&. 0rimarul :a. este înalt funcţionar public

b. îndeplineşte o funcţie de autoritate publicăc. este o autoritate deliberativă

1'. $u poate ti aleasă consilier judeţean, persoana fizică care :a. este cetăţean rom%n cu drept de vot

b. a împlinit v%rsta de 2" de anic. se poate asocia în partide politiced. are reşedinţa pe teritoriul unităţii administrativteritoriale în care urmează să fie aleasă

1(. onsiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare :



a. lunar b. trimestrialc. o dată la două luni

1). 0reşedintele consiliului judeţean este ales :a. pe un mandat de # ani, prin vot universal, direct şi secret

b. în fiecare şedinţă, prin votul deschis al membrilor săic. o dată la " luni, prin votul deschis al membrilor săi

5 ". 6este de autoevaluare 7cu caracter c!cmplificativ81. 0otrivit onstituţiei ;om%niei republicate, funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare pot fi ocupate de

persoanele care au :a. numai cetăţenia rom%nă şi domiciliul în ţară

b. cetăţenia rom%nă şi domiciliul în ţarăc. cetăţenia rom%nă şi cel puţin reşedinţa în ţară

2. în cazul funcţionarilor publici, raporturile de serviciu sunt acele raporturi care se nasc şi se e!ercită pe baza :a. actului administrativ de numire, emis în condiţiile leii

b. contractului de muncă, încheiat în condiţiile leislaţiei munciic. acordului de voinţă dintre anajat şi anajator

". 4uncţia publică reprezintă :a. un ansamblu de atribuţii şi responsabilităţi

b. un comple! de drepturic. un comple! de obliaţii

#. 0rintre principiile care se află la baza e!ercitării funcţiei publice menţionăm :a. motivarea şi proporţionalilatea

b. subsidiaritatea şi deconcentrareac. lealitatea, imparţialitatea si obiectivitatea

&. 4uncţionarilor publici din cadrul autorităţilor publice locale :a. li se aplică leislaţia de dreptul muncii

b. beneficiază de un statut propriuc. sunt supuşi unui statut speciald. li se aplică aceiaşi statut ca si funcţionarilor din cadrul autorităţilor si instituţiilor publice centrale

5 #. 6este de autoevaluare 7cu caracter e!emplitlcatîv8l. 0otrivit <tatutului funcţionarilor publici, funcţionarul public reprezintă persoana :a. numită întro funcţie publică

b. numită sau aleasă întro funcţie publicăc. aleasă întro funcţie publică.

2. 0otrivit <tatutului funcţionarilor publici, cadrele didactice :a. intră în cateoria funcţionarilor publici

b. intra în cateoria anaiaţilor cu contract de muncă

c. intră în cateoria liberilor profesionişti". în statele Eniunii *uropene, accesul la funcţia publică respectă principiile :a. lealităţii şi transparenţei

b. motivării şi proporţionalităţiic. ealităţii si meritului

#. 0entru a ocupa o funcţie publică, printre alte condiţii, o persoană trebuie să aibă v%rsta de minimum :a. 1) ani împliniţi

b. 21 de ani împliniţic. 1' ani împliniţi

&. upă nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice distinem :



a. funcţionari de conducere şi funcţionari de e!ecuţie b. înalţi funcţionari publici, funcţionari de conduceresi funcţionari de e!ecuţiec. funcţionari debutanţi şi funcţionari definitivi

'. ;efuzul depunerii jurăm%ntului de credinţă de către funcţionarul public atrae :a. anularea actului de numire în funcţie

b. suspendarea actului de numire în funcţiec. revocarea actului .administrativ de numire în funcţie

(. 3enţia $aţională a 4uncţionarilor 0ublici reprezintă :a. un oran de specialitate al administraţiei publice centrate, cu personalitate juridică

b. o autoritate administrativă autonomăc. un oran subordonat Binisterului 3dministraţiei şi 9nternelor, fără personalitate juridică

). reptul la opinie al funcţionarilor publici este :a. asiurat

b. arantatc. limitat

+. încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrae răspunderea :

a. penală b. civilăc. disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz

1-. <unt înalţi funcţionari publici :a. secretarii enerali adjuncţi din ministere :

b. secretarii municipiilor ?c. directorii enerali adjuncţi din cadrul ministerelor ?d. directorii e!ecutivi ai serviciilor deconcentrate ale ministerelor.

grile+administrativ+an1+sem2

Documents