histologie subiecte rezolvate sem2

of 80 /80
1 1.Stratigrafia peretelui vascular Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco- elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici. Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat, mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele corespunzatoare. A. TUNICA INTIMA Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol de shimb si este netrombogenica. B. TUNICA MEDIE Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin. C. ADVENTITIA Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte tunici si nutritiv. 2. Artera de tip elastic Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic, subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de straturi),

Author: anca

Post on 15-Jan-2016

88 views

Category:

Documents


10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Histo Sub Rez Sem2 umf

TRANSCRIPT

1

1.Stratigrafia peretelui vascularIntreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat, mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele corespunzatoare.A. TUNICA INTIMAEste formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol de shimb si este netrombogenica.B. TUNICA MEDIEAre fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.C. ADVENTITIAAre tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte tunici si nutritiv.2. Artera de tip elasticSunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic, subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata3. Artera de tip muscularSpre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.4. Arteriola metaarteriolaARTERIOLADiametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna (arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de fibre au fibrele dispuse continuu.METAARTERIOLAEste o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste complet fluxul sangvin.Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.5. VeneleVENULELE POSTCAPILAREAu un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie.Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in tunica medie si intima).b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane, neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate sanguine-celula endoteliala propriu-zisa-membrana bazala capilaraPh-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.6. Tipuri de capilare sanguineCAPILARULExista mai multe tipuri de capilarizare:- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se intalneste la nivelul ficatului - sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului renal, pancreasuluiIn rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.TIPURI DE CAPILARE-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10 micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc. -capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine, tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza anterioara.7. Organizarea histologic a lobulului timicLobulul timic - are form cu margini neregulate- are 2 zone: corticala i medularaLobulul are reea de susinere cu dubl origine: - epitelial pentru c organul se dezvolt din pungile 3 i 4 branhiale (din endoderm)- conjunctiv ce deriv din mezodermReeaua de susinerea) celulele epiteliale i modific forma, au prelungiri ce se ramific i vin n contact unele cu altele citoreticul(celulele au form asemntoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar citoplasma celulelor epiteliale conine tonofilamente i tonofibrile.b) exist i citoreticul format de celule reticularec) reeaua reticular este alctuit din fibre de reticulin(citoreticulul este o pseudoreea celular)1. Corticala la periferie, nconjoar medulara, apare ntunecat- conine multe limfocite mature n special T(sosesc din mduv pe cale sanguin)- poate fi socotit centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T i multe limfocite T mor pe loc(foarte puine limfocite T trec n medular i pe cale sanguin ajung s populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice)- prezint foarte multe capilare sanguine: ntre snge i limfaticele din jur se formeaz bariera snge-timus cu urmtoarele straturi(dispre lumen spre populaia de celule limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu2. membrana bazal conjunctiv a vasului sanguin3. lam subire de esut conjunctiv n care se afl o plac deas de fibre de reticulin4. membrana bazal a celulelor epiteliale din afar5. 1-2 rnduri de celule epiteliale situate pe aceast membran bazalAstfel se formeaz o barier de neptruns ntre snge i celulele limfatice T pentru ca limfocitele T s fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge.

2. Medulara - pe reeaua de susinere dubl sunt mai puine celule : macrofage, limfoblati i limfocite mature n numr mai mare (ce trec din cortical).- corpusculii Hassall : n numr variabil n fiecare lobul (cresc cu vrsta) , au form rotunjit, ovalar, celule epiteliale ce i-au ncheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt inerte) celulele se aeaz unele peste altele ca foile ntr-o ceap.Unii corpusculi Hassall pot conine n mijlocul lor o substan hialin sau lichid sau depuneri de calciu.Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fr activitate - prezena lor pune diagnosticul de organFuncii : 1. organ limfopoietic formeaz limfocitele T pentru organism2. intervine n procesul imun al organismului, n special n imunitatea celular3. funcia endocrin : secret timina, timozina cu rol de hormoni

Involuia timic : se dezvolt cel mai mult la pubertate apoi involueaz. esutul timic e nlocuit cu esut adipos. La btrni exist insule timice nconjurate de adipocite.

8.Proliferarea,diferenierea i selecia limfocitelor timice9. Splina, pulpa albaPulpa alb prezint: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi.Tecile au strom obinit(citoreticul i reea de reticulin). Pe strom sunt aezate limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependent a splinei.Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din :- zona cortical ntunecat- zona medular (centrul germinativ)- capilare sanguine- e populat cu limfocite B i reprezint zona timo-independent din splin- conin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splin : folicul limfatic cu arteriol).Splina

- este situat pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatic- are o capsul conjunctiv groas ce conine multe fibre de colagen, puine fibroblaste i substan fundamental- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramific la ntmplare necompartimentnd complet splina i formnd teritorii inegale ca mrime i ca form.- septurile formeaz trabecule sau travee- splina prezint o suprafa convex i un hil, are 3 sectoare: - pulpa roie(cea mai bine reprezentat) - pulpa alb(e mai redus) - zona marginal ntre pulpa alb i pulpa roie- pulpa alb e reprezentat de mici puncte albe diseminate n pulpa roie

10. Splina, pulpa roiePulpa roie prezint : cordoane celulare Billroth i sinusuri venoase.Cordoanele celulare au aceeai strom pe care se afl foarte multe tipuri de celule: granulocite, agranulocite(limfocite/monocite), trombocite , macrofage, plasmocite, foarte rare megacariocite.Sinusurile venoase au calibru neregulat, traiect helicoidal i perete cu endoteliu discontinuu: celule endoteliale la distan ntre ele, cu axul mare paralel cu axul lung al vasului; pentru a fi meninute pe loc, n jurul lor se afl un cerc cu ulte fibre de reticulin(circulare) ce solidarizeaz celulele.Splina- este situat pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatic- are o capsul conjunctiv groas ce conine multe fibre de colagen, puine fibroblaste i substan fundamental- din capsul pleac septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramific la ntmplare necompartimentnd complet splina i formnd teritorii inegale ca mrime i ca form.- septurile formeaz trabecule sau travee- splina prezint o suprafa convex i un hil, are 3 sectoare: - pulpa roie(cea mai bine reprezentat) - pulpa alb(e mai redus) - zona marginal ntre pulpa alb i pulpa roie- pulpa alb e reprezentat de mici puncte albe diseminate n pulpa roieFuncii :1. organ limfopoietic ce formeaz limfocite pentru organism2. intervine n aprarea organismului n procesul umoral i celular prin limfocitele B i T 3. este locul principal de distrugere a hematiilor mbtrnite . Hematiile sunt reinute aici i fagocitate de macrofage. Prin aceast degradare se elibereaz fier din hematii. Fierul trece n snge i la nivelul mduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii.11. Circulaia intrasplenic a sngeluiCirculatia la nivelul splineiArterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului. Aceste ramuri se inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe. Din acestea se desprind ramuri - arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. Ramurile terminale ale a. centrale sunt arteriolele penicilate (au forma de pensula - scurte si drepte) care conduc sangele spre sinusurile venoase ale pulpei rosii.Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Prima sustine ca exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase, circulatia fiind de tip inchis si sangele neparasind arborele circulator. A doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se termina printre cordoanele de celule ale pulpei rosii. Sangele strabate spatiul dintre aceste celule pana la capilarele sinusoide ale pulpei rosii. Aceaasta circulatie este deschisa deoarece sangele paraseste arborele circulator. Din sinusoidele pulpei rosii iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si formeaza venele trabeculare ce nu prezinta un perete muscular propriu. Acestea vor forma in final venele splenice ce parasesc splina prin hil.Splina nu are circulatie limfatica.12. Ganglionul limfaticSe gasesc raspanditi in tot organismul. Sunt o statie de filtrare a limfei, aflandu-se pe traseul vaselor limfatice. Sunt organe incapsulate, avand o capsula conlucntiva care trimite septuri (trabecule) ce nu compartimenteaza complet organul.Un ganglion are o fata convexa si un hil. La nivelul fetei convexe intra vasele aferente caare ies pe la nivelul hilului sub forma unui singur vas eferent. La nivelul hilului se afla si arterele si venele ce vascularizeaza ganglionul.Ganglionul limfatic are o regiune periferica (corticala) si una centrala (medulara). Intre cele doua regiuni exista zona paracorticala. Corticala contine tesut limfoid organizat in foliculi limfoizi. Acesti foliculi limfoizi sunt formatiuni rotund-ovalare cu aspect caracteristic. La nivelul lor exista limfocite T in diferite stadii de diferentiere. Foliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la culoare. Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica, mai inchisa la culoare care se numeste manta si una centrala, mai palida, care se numeste centru germinativ. De asemenea, la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Zona intunecata este alcatuita din centroblaste, care au dimensiuni mai mari, citoplasma bazofila si nuclei palizi, eucromatici. In zona clara se gasesc centrocite, care au un aspect caracteristic, cu nuclei clivati.Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare. Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. In zona paracorticala se gasesc predominant lifocite T. In medulara, celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare.Circulatia sangelui si limfei din ganglionLimfa patrunde prin vasele aferente care prezinta valve ce asigura curgerea unidirectionala catre sinusul subcapsular sinusurile intermediare (strabat corticala) sinusurile medulare si iese din ganglion prin vasul eferent, prin hil. Circulatia sangelui se face printr-o artera care patrunde prin hil, da ramuri pentru septuri care vor da ramuri pentru foliculi. Sangele se aduna apoi in venule care conflueaza si formeaza venele de la nivelul septurilor, ce formeaza prin unire venele ce parasesc ganglionul pe la nivelul hilului. La nivelul venulelor postcapilare, celulele endoteliale au o particularitate: au forma inalta, sunt cubice sau chiar cilindrice. Ele se numesc venule cu endoteliu inalt (HEV - high endothelium venules)Alte tipuri de celule in ganglionul limfatic:in foliculi: celule dendritice foliculare - APCregiunea paracorticala - celule interdigitatein sinusuri, in cordoanelel celulare ale medularei si la nivelul tesutului limfoid propriu-zis din corticala exista si macrofage.in sinusuri sunt mai putine limfocite decat in restul parendchimului si prin urmare aici pot fi observate mai usor celulele reticulate prin MO. Rolul ganglionilor limfatici: produc doua tipuri de limfocite B efectorii: plasmocitelimfocite B cu memorie13. Foliculul limfatic - structur, funcieFoliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la culoare. Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica, mai inchisa la culoare care se numeste manta si una centrala, mai palida, care se numeste centru germinativ. De asemenea, la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Zona intunecata este alcatuita din centroblaste, care au dimensiuni mai mari, citoplasma bazofila si nuclei palizi, eucromatici. In zona clara se gasesc centrocite, care au un aspect caracteristic, cu nuclei clivati.Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare. Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. In zona paracorticala se gasesc predominant lifocite T. In medulara, celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare14. Mucoasa cavitatii bucale: tipuri, localizare, structura, functieStructur histologic general1. Mucoasa alctuit din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, keratinizat sau parakeratinizat (are strat cornos iar celulele cornoase, dei au keratin, i pstreaz nucleii)- lamina propria alctuit din esut conjunctiv lax2. Submucoasa - esut conjunctiv lax- conine glande salivare mici3. Musculara - muchi striai4. Raport cu pielea i epiteliul respiratorMucoasa1. Masticatorie acoper palatul dur i gingia2. De cptuire - acoper pereii vestibulului (buze i obraji)- e reprezentat i de mucoasa alveolar- acoper podeaua cavitii bucale, faainferioar a limbii, palatul moale3. Specializat (gustativ) faa superioar a limbii1. Mucoasa masticatorie din palatul dur - inextensibil, legat ferm de os - epiteliu pavimentos stratificat keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat - lamina propria alctuit din esut conjunctiv lax cu: strat papilar cu multe papile, capilare sanguine, fibre nervoase, corpusculi Meissner; strat reticular (profund) alctuit din esut dens semiordonat - fibrile de ancorare cu epiteliul Submucoasa palatului dur - nu exist pe rafeul median i pe gingie - e aezat pe osul palatin - acolo unde exist, n partea anterioar are esut adipos i n partea posterioar are multe glande salivare mici2. Mucoasa de cptuire - este extensibil i elastic i se adapteaz - este alctuit din epiteliu pavimentos nekeratinizat cu trei straturi : bazal, spinos, superficial, i celule din urmtoarele tipuri: keratinocite, Langerhans, melanocite, celule Merkel (receptori mecanici). - este alctuit i din epiteliu parakeratinizat - lamina propria este alctuit din esut conjunctiv lax cu papile, conine fibre nervoase TNL ce ptrund n epiteliu i corpi Meissner Submucoasa - este alctuit din esut conjunctiv lax - este prezent cu excepia feei inferioare a limbii - are benzi de colagen ceea ce implic o rezisten crescut - are fibre elastice elasticitate necesar mai ales la obraji (pentru ca ei s nu fie mestecai) - este legat de muchi sau de os - conine glande salivare mici, ce se extind n muchi, vase sanguine, limfatice, nerviRaporturi: cu mucoasa respiratorie, pielea, osul, arcadele dentare.- Pe faa intern a obrajlor, n apropierea comisurii labiale, exist glande sebacee de culoare galben (granulele Cordance)- Mucoasa de cptuire prezint zone de trecere ntre mucoasa bucal i cea respiratorie (pe faa posterioar a palatului moale) i ntre mucoasa bucal i cea digestiv (n faringe)- orice zon de trecere ntre tipuri diferite de epitelii prezint o rat mai mare de diviziune a celulelor, aceste zone avnd un risc mai mare de apariie a cancerelor (D.E. canalul cervical al colului uterin i epiteliul extern al vaginului cancerul de col uterin3. Mucoasa specializat - se afl pe faa superioar a limbii - este alctuit din epiteliu stratificat pavimentos - lamina propria este un esut conjunctiv lax 1/3 posterioar corespunde bazei limbii- este alctuit din esut pavimentos stratificat nekeratinizat cu cripte (invaginri adnci)- lamina propria conine amigdalele linguale (aglomerri de foliculi limfatici) i glande salivare mici 1/3 posterioar i 2/3 anterioare sunt separate de V-ul lingual anul terminal (vestigiu al ductului tiro-glos) 2/3 anterioare corespund corpului i vrfului limbii

15. Structura general i inervaia limbiiPapilele linguale - sunt ridicturi ale epiteliulu i ale laminei propria de dedesupt - axul lor conine esut conjunctiv lax, iar epiteliul lor este stratificat pavimentos - sunt de patru tipuri: filiforme, fungiforme, circumvalate (nconjurate de un an la baz), foliate (numai la sugari)Papilele Filiforme - sunt cele mai multe (pe toat suprafaa limbii), au form conic - conin epiteliu stratificat pavimentos keratinizat - nu au muguri gustativi, au rol mecanicPapilele Fungiforme - sunt mai rare pe suprafa, dar mai frecvente pe margini - sunt formate din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - au muguri gustativiPapilele Circumvalate - sunt n numr de 8-12 situate anterior de V-ul lingual - sunt alctuite din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - au muguri gustativi - au glande salivare mici (von Elmer) n lamina propriaMugurii gustativi - se gsesc n epiteliul palpilelor fungiforme, foliate i circumvalate, precum i n epiteliul faringian - au un corp palid ovoidal, cu trei tipuriMuchii limbii Sunt muchi striai extrinseci i intrinseci aezai pe 3 planuri : longitudinal, orizontal, longitudinal, oblic. Inervaia limbii - motorie prin nervul XII - senzorial : 2/3 anterioare prin nervul VII, iar 1/3 posterioar prin nervul IX - senzitiv (tact, durere, cald, rece) : 2/3 anterioare prin nervul V, iar 1/3 posterioar prin nervul IX - vegetativ simpatic i parasimpatic pentru vase i glande salivare - neuronii postganglionari simpatici se afl n ganglionul cervical simpatic, iar cei postganglionari parasimpatici sunt intramurali16. Mugurii gustativi; localizare, structur, ultrastructur, funcieMugurii gustativi - se gsesc n epiteliul palpilelor fungiforme, foliate i circumvalate, precum i n epiteliul faringian - au un corp palid ovoidal, cu trei tipuri de celule la MICROSCOPUL OPTIC :- de susinere (nalte)- neuroepiteliale senzoriale (nalte)- bazale (mici, scunde) - celulele nalte converg spre suprafa i delimiteaz un por gustativ - la fiecare por vin fibre nervoase senzoriale din nervii VII sau IX.La MICROSCOPUL ELECTRONIC : - celule de susinere ce conin granule de secreie (proteoglicani) - neuroepiteliu ce prezint microvili spre por i unul singur e lung i gros (spre por)Din celulele bazale (generatoare) apar celulele de susinere apoi celulele neuroepiteliale cu microvili muli i celulele neuroepiteliale cu un microvil mareCelulele cu un microvil mare elibereaz la polul bazal (spre fibra nervoas) osubstan cu rol de madiator atunci cnd exist substane sapide.- gustul acru e dat de substane acide (acioneaz prin canalul de K deschidere depolarizare)- substanele srate se presupune c ar aciona prin canale de Na deschidere depolarizare- substanele dulci i amare se pare c ar avea receptorii n membrana celulelor neuroepiteliale17. Dintele: structura, compozitie moleculara, functie- exist dou tipuri de dini : - dinii deciduali : (2 incisivi, 1 canin, 2 premolari)x4, - dinii permaneni : (2 incisivi, 1 canin, 2 pemolari, 3 molari)x2- sunt formai din - perete dur : dentina acoperit de smal (acoper dentina la nivelul coroanei) i cement (acoper dentina la nivelul rdcinii)- cavitatea pulpar ce se continu cu canalul apical ce se deschide prin foramen apical (la vrful rdcinii) conine pulpa dentar, vase i nerviSmalul - este un material extracelular foarte mult mineralizat, coninnd: 96% mineral de hidroxi-apatit, 4% materie organic + ap - e format din prisme adamantine + substan interprismatic - ia natere numai n timpul vieii intrauterine de ameloblati - prezint: - linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafaa smalului)- tufele(?) smalului, care sunt neregulariti ntre smal i dentin - liniile Retzius sunt de mai joas mineralizare (reprezint etape n depunerea calciului) - matricea organic este alctuit din enameline i are rol n protejarea tufelorDentina - este alctuit din 70% apatit - prezint: - linii incrementale (de cretere) von Ebner (una e mai groas i se numete linia Owen)- tubuli dentinali (Tomes) : adpostesc 1 prelungire apical a unui odontoblast (celul ce secret dentina)- strat granulos (Tomes)- lacune (Czermak) - 30% materie organic cu 90% colagen I i 10% glicoz-amino-glicani i fosfo-proteineCelulele - sunt odontoblati cu: - corp cilindric ce conine retiul endoplasmatic rugos, aparat Golgi, granule de secreie (secret colagenul,GLICOZ-AMINO-GLICANI, fosfoproteine), mitocondrii i corpusculii abac- odontoblatii particip la mineralizare- prelungire (Tomes) n tubulii dentinali, microtubuli, microfilamente, granule de secreie, mitocondrii- complexe joncionale apico-laterale- spaiile intercelulare sunt strbtute de fibre de colagen (von Korf) i fibre nervoasePulpa dentar

- celulele sunt odontoblati la periferie, fibroblati, macrofage, mastocite, leucocite migrate - matricea este format din fascicule mici de fibre de colagen, proteoglicani sulfatai i nu are fibre elasticeInervaie - fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase) - fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul i prelungirea apical a odontoblastuluiVascularizaia - reea capilar subodontoblastic din care pornesc anse capilare n stratul odontoblatilor = capilare fenestrate, aezate pe o membran bazal - prelungirile odontoblatilorvce sunt senzori de durereCementul - este un esut similar cu osul - realizeaz ataarea dintelui de osul alveolar - este alctuit din 45-50% apatit, 50-55% colagen I i proteoglicani - are zone acelulare i zone celulare reprezentate de cementocite - nu este vascularizat i se hrnete prin difuziune de la nivelul alveolei dentareLigamentul periodontal - este echivalent cu periostul osului alveolar - are 3 componente: 1. esut conjunctiv dens alctuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement, traverseaz spaiul dintre rdcin i os i ajung n os; fibre de oxytalan logitudinale (confer elasticitate); fibroblati (secret sau resorb colagenul)2. esut conjunctiv lax alctuit din fibroblati i vase sanguine, terminaii nervoase (vasele au rol de hrnire prin difuzie a cimentului)3. epiteliu alctuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltrii ligamentului - are urmtoarele funcii: de ataare, suport, mobilitate, transmite forele mecanice de la dinte la osul alveolar, n remodelarea osului, n nutriia cementului, n propriocepie, n erupia dinteluiAlveola dentar - este alctuit din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (inseia ligamentului periodontal) i un strat lamelar - osul de susinere alctuit dintr-un strat lamelarGingia - conine mucoas masticatorie alctuit din epiteliu stratificat pavimentos (keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat) - epiteliul este ataat prin hemidesmozomi de o membran bazal ce ader de smal alctuind acest dispozitiv de ataare epitelial (Gottlieb) - lamina propria ce conine foarte multe papile conjunctive ce o ataeaz de epiteliu i fibre de colagen ce o ataeaz de osul alveolar

- periodoniumul este format din urmtoarele elemente: cement, os alveolar, ligament periodontal, gingie- boala periodontal (paradontoza) afecteaz toate aceste componenete ce sunt interdependente18. Stratigrafia peretelui tubului digestiv caractere generale.Mucoasa - Este format din :1. epiteliu de acoperire - ce vine n contact direct cu lumenul i este de dou tipuri stratificat pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric. De-a lungul tubului digestiv exist i zone unde tranziia nu se face brusc.2. corion (lamina propria) - alctuit din esut conjunctiv lax, coninnd: celule imuno-competente cu activitate imunologic, capilare sanguine i limfatice ce preiau moleculele absorbite, terminaii nervoase, glande.3. musculara mucoasei - ce apare ca o ptur subire de musculatur neted. Este dispus pe dou straturi : unul circular - intern i altul longitudinal extern; prin contracie d posibilitatea realizrii unor micri ale mucoasei. - Acioneaz ca o barier, protejnd organismul de migrarea unor celule neoplazice. - Dintre componentele sale, epiteliul de acoperire difer de la un segment la altul. - La anumite nivele mucoasa formeaz evaginri sau invaginri: evaginrile sunt formate de viloziti (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa i submucoasa), cu rol n creterea suprafeei de contact al mucoasei cu coninutul lumenului invaginrile formeaz: a) glande: - ptrunde spre corion fr a depi musculara mucoasei i formeaz glande mucoase - depete musculara mucoasei i ptrunde pn n submucoas formnd glande submucoase - au rol n creterea suprafeei de secreieb) canale de excreie ce strbat toat grosimea peretelui digestiv i ajung la ficat i pancreasTunica submucoasDin punct de vedere structural e format din esut conjunctiv moderat dens la nivelul cruia numrul de celule e sczut fa de corion. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen i cteva fibre de elastin. - apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv i vase limfatice; apare esut limfoid ca noduli ; gsim plexul intrinsec Meissner, iar la nivelul esofagului i duodenului glandeTunica muscular - cu excepia prii superioare a esofagului i a sfincterului anal extern, este alctuit din esut muscular neted - se organizeaz n dou straturi : unul circularintern i altul longitudinal extern - contraciile musculaturii circulare asigur micorarea lumenului tubului digestiv, comprimnd coninutul i amestecndu-l cu sucurile digestive - contraciile musculaturii longitudinale genereaz undele peristaltice ce asigur progresia coninutului - prin ngroarea musculaturii circulare se formeaz sfinctere digestive (sfincterul faringo-esofagian este striat) - ntre cele dou straturi de musculatur se afl esut conjunctiv lax ce conine vase i plexul nervos AuerbachTunica extern - este format din esut conjunctiv cu vase i nervi - poate fi adventice sau seroas - adventice este dac este alctuit din esut conjunctiv lax ce nconjur structura i o ancoreaz de organele vecine: esofagul toracic, rectul, duodenul, colonul ascendent, colonul descendent au adventice; n rest organele tubului digestiv au seroas - seroasa este esut conjunctiv acoperit de mezoteliu (esut epitelial simplu pavimentos)-foia visceral a peritoneului19. Plexurile intramuraleInervaia - este asigurat de sistemul nervos vegetativ i de plexurile intramurale Plexurile intramurale: - se ntind de la esofag pn la sfincterul anal intern pe toat lungimea tubului digestiv - au un numr mare de neuroni aproximativ 100 de milioane de neuroni - neuroni sunt asemntori din punct de vedere funcional cu cei din sistemul nervos central i pot aciona independent de aciunea SNC constituie creierul tubului digestiv - iniial s-a considerat c ele reprezint eferena vegetativ, ulterior demonstrndu-se c muli neuroni de aici nu sunt conectai cu fibrele preganglionare - reprezint partea componenet a SNC migrat n peretele tubului digestiv cu capacitatea de a funciona independent - plexurile menin legtura cu SNC, legtur prin fibre vegetative - realizeaz un control local al activitii tublui digestiv, control ce poate fi influenat de centrii din nevrax - asigur: controlul secreiei exo i endocrine al mucoasei digestive, controlul microcirculaiei din tubul digestiv, controlul motilitii tubului digestiv, reglarea rspunsului imun - e alctuit din ganglioni mici ce conin 3 pn la 50 de neuroni, neuroni ce pot fi din punct de vedere funcional de mai multe tipuri, conin fibre nervoase amielinice ce stabilesc conexiuni cu ganglionii i formeaz o reea, conin celule gliale n numr mai mare dect neuronii, asemntoare unor astrocite fibroase, cu rol n desfurarea rspunsului imun din peretele tubului digestiv, secretnd interleukine i unele exprim antigeni din clasa 2 de histocompatibilitate - neuronii sunt : afereni intrinseci, interneuroni, motori se ofer posibilitatea realizrii unor reflexe scurte locale - neuronii afereni intrinseci vor forma componenta aferent a reflexului local - interneuronii fac legtura dintre cei afereni i cei locali - neuronii motori sunt excitatori sau inhibitori - axonii neuronilor motori se pot distribui direct la efectori sau indirect folosind o celul intermediar din tubul digestiv, o celul endocrin, celul din sistemul imun (mastocit), celul intermediar Cajal (nu sunt neuroni, dar au capacitatea de pace-maker i susin activitatea spontan a tubului digestiv) - conexiunile plexurilor se realizeaz prin : fibre senzitive, n cazul parasimpaticului, prin fibre vagale cu originea n ganglionul nodal al vagului; duc informaiile de la organele digestive n nevrax, sunt stimuli de distensie, variaie de compoziie chimic fibre senzitive simpatice ce au originea n ganglionul spinal, sunt stimulate de durere, informaiile ajung n nevrax, de unde prin eferen influeneaz neuronii din plexul intramural fibre parasimpatice cu efect excitator pe neuroni motori din plex fibre simpatice ce sunt fibre postganglionare adrenergice i se distribuie direct la neuronii secretori, direct spre efector (musculatura sau vase sanguine)Patologie

- lipsa sau distrugerea selectiv a neuronilor motori din plexul mienteric1. Atalazia : - leziune a neuronilor motori din plexurile intramurale ce se afl la nivelul esofagului, leziune de tip inhibitor - ca urmare, sfincterul cardia i musculatura esofagian nu se mai relaxeaz, se produce o dilatare a esofagului terminal prin hipertrofia musculaturii esofagiene ce se vor manifesta prin vrsturi, reflux esofagian etc.2. Boala Hirschprung - leziune inhibitorie a neuronilor motori, leziune congenital, selectiv de la nivelul colonului sigmoid, rect - rmne contractat tot colonul sigmoid i rectul - constipaie rebel care din cnd n cnd, la intervale de zile sau sptmni este urmat de scaune abundente - distensie abundent nsoit uneori de dureri abdominale datorit acumulrii gazelor - megacolon20. esutul limfoid asociat tubului digestivesutul limfoid - poate apare sub dou forme : esut limfatic difuz i esut limfatic n foliculi - apare iniial n structura corionului, ulterior se poate extinde i n submucoas a) esutul limfatic difuz - se afl la nivelul corionului, predomin limfocitele T , conine monocite, plasmocite, eozinofile, mastocite - asigur corionului sediul major n procesele de aprare la nivelul tubului digestivb) esut limfatic n foliculi- apare iniial n mucoas i se poate extinde pn n submucoas- foliculii pot fi izolai (solitari): esofag, stomac-regiune piloric, intestin subire i gros grupai : ileon (plci Peyer), apendice - conin limfocite T i limfocite B - n epiteliul de acoperire ce se afl n dreptul agregatelor nodulare se afl celule M cu rol n iniierea rspunsului imun local - acest esut are la polul apical microfalduri sau microvili n funcie de momentul funcional al celulei; microvilii sunt mai lungi, mai puini ca la celulele absorbante - corpul celulei e adnc invaginat de limfocite migrate sau de pseudopodele unor monocite La apariia n lumenul intestinal a antigenului, celulele M preiau prin endocitoz molecula de antigen i o elimin n spaiul extracelular adiacent unde se afl limfocite migrate i pseudopodele monocitelor. Aici antigenul este preluat de monocite prezentatoare de antigen, care le prezint limfocitelor adiacente . Limfocitele migreaz apoi n nodulii limfatici din corion, apoi prin duct toracic n circulaia sanguin. Limfocitele sunt readuse n corion prin circulaia sanguin. Limfocitele se difereniaz n plasmocite ce secret imunoglobulinele i n special Imunoglobulina A.Imunoglobulina A interacioneaz cu receptorii specifici ce se afl la baza celulei epiteliale, ptrund i traverseaz celula epitelial. n timpul traversrii Imunoglobulina A se completeaz cu o glicoprotein secretoare ce protejeaz Imunoglobulina A de aciunea proteolitic a enzimelor din tubul digestiv. Imunoglobulina A se afl n glicocalix, spre lumen21. Esofagul - este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult - se afl cea mai mare parte n cavitatea toracic, cu un traiect abdominal de 2-4 cm strbtnd diafragmaMucoasa - este mai groas dect n restul tubului digestiv, are un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat alctuit din 1-3 straturi de celule bazale - celulele de deasupra celulelor bazale conin granule de keratohialin - cnd mucoasa esofagian e supus traumelor mecanice granulele de keratohialin pot realiza zone de keratin - mai exist i alte tipuri de celule: 25% din indivizii sntoi au i celule ce aparin sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea apariiei n condiii patologice de carcinoame cu celule mici, originare n mucoasa esofagian 8% din subiecii normali au melanocite, cu posibilitatea producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene - n stratul bazal se afl celule Langerhans - uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viaa embrionar, formaiune numit "Esofag Barret" , cu risc de declanare a inflamaiei i ulceraiei n caz de reflux gastro-esofagian - tranziia spre epiteliul gastric e brusc, realizndu-se la 1-1,5 cm deasupra orificiului cardialCorionul mucoasei - este alctuit din esut conjunctiv formnd spre epiteliu papile conjunctive nalte la contactul cu acestea - esutul conjunctiv este mai srac n celule - apar glande esofagiene mucoase doar n partea inferioar i partea superioar a esofagului - glandele esofagiene sunt glande simple, tubulare ramificate, de tip mucos, produsul mucos eliminndu-se n lumenul esofagului - conine esut limfatic nodular, noduli ce apar n jurul canalelor de excreie ale glandelor i la nivelul jonciunii eso-gastriceMusculara mucoasei - este alctuit n cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale - partea inferioar a esofagului are i strat circular intern - apare mai groas cnd se organizeaz pe dou straturiSubmucoasa - are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului alimentar - esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat - o parte din venele esofagului se deschid n venele gastrice formnd o anastomoz porto-cav, astfel nct o presiune crescut sau sczut n sistemul port exist repercusiuni asupra venelor esofagiene - glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate n superioar a esofagului , sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretnd un mucus acid - canalele lor de excreie se deschid n lumenul esofagului - canalele de excreie au o parte dilatat cnd se deschid n lumen chisturi esofagiene (partea dilatat e obstruat de mucus) - celula mucoas predomin n aceste glande - mai exist celule secretoare de lizozim, pepsinogen i oncocite, care sunt celule epiteliale alterate, exist abia dup vrsta de 50 de ani - oncocitele sunt celule cu citoplasma abundent, granular, eozinofil, mitocondrii, suferind un proces de alterareMusculara - n superioar a esofagului e alctuit din fibre musculare striate - n a doua ptrime apar i fibre musculare netede, proporia lor crescnd pe msur ce se apropie de mijlocul esofagului - n ultimele dou ptrimi musculatura este exclusiv neted - esutul muscular se organizeaz pe cele dou straturi, inclusiv la nivelul musculaturii striate22. Stomacul structura si criteriile morfofunctionale de delimitare a regiunilor gastriceStomacul - este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia i pilor, cu rol de rezervor de alimente, cu o important funcie exocrin (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrin : peptide i amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz - are rol n procesele de digestie i de absorbie: unii ioni, apa, unele medicamenteMucoasaa) Epiteliul - din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardial, regiunea fundic i a corpului, regiunea piloric cu antrum i canal piloric - formeaz cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cnd stomacul se destinde - la suprafa se afl anuri puin adnci ce delimiteaz ariile gastrice - la nivelul fiecrei arii gastrice se afl numeroase orificii cripte(foveole) gastrice, ce sunt invaginri ale epiteliului de acoperire - epitelii simple cilindrice - epitelii de acoperire formate dintr-un rnd de celule celule mucoase de suprafa - acest tip de celule se afl i la nivelul criptelor - celulele mucoase de suprafa : au form cilindric, nucleii uor oval i situat pre polul bazal al celulei; citoplasma are mucin spre polul apical dnd o culoare palid, are apical granule de secreie mici delimitate de membrane golgiene i dense la fluxul de electroni; are reticul endoplasmatic rugos n zona bazal, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afl supranuclear; are microvili scuri; pentru cele ce delimiteaz criptele gastrice numrul de granule de secreie este sczut; au rol n secreia de mucus neutru o parte n sucul gastric, iar alt parte formeaz o pelicul protectoare de mucus ce protejeaz mucoasa de apariia ulcerului gastricb) Corionul - are coninut mare n celule imunocompetente i n foliculi limfocitari solitari n regiunea piloric - are coninut n glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice - valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitar - glandele gastrice sunt simple, tubulare i ramificate, clasificndu-se dup regiunea n care se afl : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice - glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundic i a corpului gastric - ntre criptele gastrice i glandele gastrice se creaz un anumit raportRegiunea cardial - criptele sunt puin adnci, acoper 1 din grosimea mucoasei - glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen largRegiunea piloric - cripta e adnc, acoper 1 din grosimea mucoasei - glanda e scurt, sinuoas cu lumen larg - ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomin celulele mucoase) - ocazional exist : celule parietale ce secret HCl, celule secretoare de lizozim, celule endocrine(n regiunea piloric), celule nedifereniateRegiunea fundic i corpul gastric - cripta e puin adnc, 1 din grosimea mucoasei - glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate n partea profund, cu lumen ngust - aici gsim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale (pepsinogen, zimogene), celule nedifereniate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz - glanda gastric este alctuit din corp, col ce vine n raport cu cripta, bazi) Celulele mucoase ale colului: - Se afl printre celulele parietale n partea superioar a glandei gastrice propriu-zise, seamn foarte bine cu celulele mucoase de suprafa, au nucleul situat spre polul bazal i e rotund - citoplasma din zona nucleului e mai puin intens bazofil, cu coninut crescut n reticul endoplasmatic rugos - granulele de secreie de la polul apical sunt mai puin dense la fluxul de electroni - au rol n secreia mucusului acidii) Celulele parietale: - se afl pe toat lungimea glandei - predomin n partea superioar a glandei - apar izolate sau n grupuri mici - sunt celule sferice sau piramidale cu nucleu mare, rotund, central, pot fi binucleate - citoplasma este intens acidofil - polul bazal e n raport cu membrana bazal - polul apical comunic cu glanda, gnu atinge suprafaa epiteliului - are mitocondrii, reticul endoplasmatic neted bine organizat - reticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi slab reprezentat, sunt situate spre polul bazal - apare un sistem canalicular cu microvili i altul tubulo-vezicular ce are membrane netede ce sintetizeaz rezerve membranoase ce pot fi transferate la nivelul canaliculelor formnd microvili - celula e implicat n sinteza i secreia de HCl - n sintez sistemul canalicular e bogat, cu microvili , iar sistemul tubulo-vezicular e aproape absent - n repaus sistemul canalicular e redus, numrul microvililor e sczut, iar sistemul tubulo-vezicular e intens reprezentat - celulele mai secret i factor intrinsec - conin mult anhidraz carbonic - preia prin difuziune CO2 din snge , formeaz acidul carbonic(H2CO3), disociaz n ioni de hidrogen i de bicarbonat, acesta din urm ntorcndu-se n mediul intern, iar cel de H este pompat activ la nivel apical datorit pompei hidrogen/potasiu (omeprazolul inhib activitatea pompei) - clorul e transportat activ de-a lungul celulei parietale - prin combinarea hidrogenului i clorului se formeaz HCl la suprafaa sistemului canalicular , la nivelul microvililor - celulele au receptori pentru histamin, gastrin - factorul intrinsec este o glico-protein indispensabil absorbiei la nivelul ileonului de vitamin B12 - aclorhidria poate fi provocat de : lipsa celulelor parietale, anemia perinicioas Birmer - n ficat se afl depozite importante de vitamin B1223. Glande fundice - structur, funciiCorionul - are coninut mare n celule imunocompetente i n foliculi limfocitari solitari n regiunea piloric - are coninut n glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice - valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitar - glandele gastrice sunt simple, tubulare i ramificate, clasificndu-se dup regiunea n care se afl : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice - glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundic i a corpului gastric - ntre criptele gastrice i glandele gastrice se creaz un anumit raportRegiunea cardial - criptele sunt puin adnci, acoper 1 din grosimea mucoasei - glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen largRegiunea piloric - cripta e adnc, acoper 1 din grosimea mucoasei - glanda e scurt, sinuoas cu lumen larg - ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomin celulele mucoase) - ocazional exist : celule parietale ce secret HCl, celule secretoare de lizozim, celule endocrine(n regiunea piloric), celule nedifereniateRegiunea fundic i corpul gastric - cripta e puin adnc, 1 din grosimea mucoasei - glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate n partea profund, cu lumen ngust - aici gsim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale (pepsinogen, zimogene), celule nedifereniate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz - glanda gastric este alctuit din corp, col ce vine n raport cu cripta, baz

24. EnterocitulEnterociteleSunt principale celule epiteliale de suprafata. Ele apar in numar mic si in criptele Lieberkuhn.La polul apical prezinta platoul striat. Au citoplasma bazofila. Nucleul este oval, situat la polul bazal. Prezinta un numar mare de microvili (aprox. 3.000 microvili / celula) care sunt acoperiti de un glicocalix gros.La ME se observa ca au foarte multe organite. Exista REN abundent, iar REN si lizozomii se gasesc in zona apicala, imediat sub placa terminala. Mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma, sunt alungite, iar in zona apicala au un ax paralel cu axul celulei. Ele au de asemenea o tendinta de aglomerare in zona bazala a celulei. RER este situat in zona bazala a celulei, aparatul Golgi este supranuclear. Prezinta putine granule de secretie care sunt mici, situate la polul apical si care contin enzime sintetizate de enterocit.Celule sunt unite la nivelul apical prin complexe jonctionale care impiedica trecerea continutului intestinal din lumen in spatiul intercelular. Aceste complexe jontionale sunt responsabile si pentru mentinerea celor doua zone ale membranei eritrocitare. In zona bazala exista spatii intercelulare care se maresc atunci cand se transporta apa, ioni, lipide.Rolul enterocitelor este in procesul de digestie. Ele sintetizeaza enzime care termina digestia glucidelor si proteinelor. Ele secreta aceste enzime prin polul apical dar enzimele nu ajung in lumen ci se fixeaza la glicocalix prin legaturi hidrofobe (sunt adsorbite). Enterocitele intervin in absorbtie, aici avand loc absorbtia tuturor principiilor alimentare, a ionilor si a apei. Enterocitele sintetizeeaza trigliceride la nivelul REN din acizii grasi absorbiti. Se formeaza chilomicroni in aparatul Golgi. 25. Glandele LieberkuhnReprezinta invaginari simple, tubulare, ale epiteliului de acoperire ce nu depasesc musculara mucoasei. Ele se deschid in lumen intre bazele a doua vilozitati intestinale. La nivelul lor se gasesc celule nediferentiate din care se formeaza toate celulele din mucoasa intestinala. O glanda Lieberkuhn da nastere tuturor celulelor din 3-6 vilozitati intestinale.Suprafata totala a mucoasei intestinale este de 200 m2.Epiteliul intestinal este de tip simplu cilindric si are un turn-over crescut. Acesta variaza in functie de specie, la om fiind de 6 zile. In 6 zile se inlocuieste tot epiteliul de suprafata si epiteliul glandelor Lieberkuhn.Corionul mucoasei intestinale este subtire. Sub epiteliu apare o teaca formata din fibroblaste stelate care se numeste teaca subepiteliala (pericriptala). Fibroblastele stabilesc intre ele jonctiuni gap iar in citoplasma prezinta microfilamente de actina si miozina care le confera proprietati contractile. Ele au si proprietati secretorii, realizand sinteza si secretia de colagen. Exista un singur strat de colagen care se organizeaza in fibre de reticulina si proteoglicani. Acest strat este situat sub MB si ele regleaza ritmul de difuzie a moleculelor absorbite. Fiind o mucoasa expusa la actiunea agentilor agresori, corionul contine o cantitate mare de tesut limfoid. Acesta poate fi nodular (in partea distala a ileonului se grupeaza in placile Peyer) sau difuz. Placile Peyer sunt situate in grosimea peretelui intestinal, in partea opusa insertiei mezenterului. In total exista 30-40 placi Peyer, fiecare cu cate 10-70 de noduli limfoizi. Nodulii din corion pot ajunge pana in submucoasa. In dreptul placii Peyer criptele Lieberkuhn sunt scurte sau lipsesc. In dreptul nodulilor, epiteliul contine celule M. Tipuri de celule la nivelul intestinului subtirecelule de suprafata - enterocitecelule caliciformecelule Panethcelule ce apartin sistemului neuroendocrin difuzcelule M (doar la nivelul epiteliului din dreptul placilor Peyer)celule nediferentiatecelule intermediarecelule migrate, sangvine - limfocite T ce se gasesc intre doua celule absorbanteEnterociteleSunt principale celule epiteliale de suprafata. Ele apar in numar mic si in criptele Lieberkuhn.La polul apical prezinta platoul striat. Au citoplasma bazofila. Nucleul este oval, situat la polul bazal. Prezinta un numar mare de microvili (aprox. 3.000 microvili / celula) care sunt acoperiti de un glicocalix gros.La ME se observa ca au foarte multe organite. Exista REN abundent, iar REN si lizozomii se gasesc in zona apicala, imediat sub placa terminala. Mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma, sunt alungite, iar in zona apicala au un ax paralel cu axul celulei. Ele au de asemenea o tendinta de aglomerare in zona bazala a celulei. RER este situat in zona bazala a celulei, aparatul Golgi este supranuclear. Prezinta putine granule de secretie care sunt mici, situate la polul apical si care contin enzime sintetizate de enterocit.Celule sunt unite la nivelul apical prin complexe jonctionale care impiedica trecerea continutului intestinal din lumen in spatiul intercelular. Aceste complexe jontionale sunt responsabile si pentru mentinerea celor doua zone ale membranei eritrocitare. In zona bazala exista spatii intercelulare care se maresc atunci cand se transporta apa, ioni, lipide.Rolul enterocitelor este in procesul de digestie. Ele sintetizeaza enzime care termina digestia glucidelor si proteinelor. Ele secreta aceste enzime prin polul apical dar enzimele nu ajung in lumen ci se fixeaza la glicocalix prin legaturi hidrofobe (sunt adsorbite). Enterocitele intervin in absorbtie, aici avand loc absorbtia tuturor principiilor alimentare, a ionilor si a apei. Enterocitele sintetizeeaza trigliceride la nivelul REN din acizii grasi absorbiti. Se formeaza chilomicroni in aparatul Golgi. Celulele caliciformeSe localizeaza in epiteliu si in cripte. Numarul lor creste dinspre duoden spre ileon. Ele secreta mucus care protejeaa mucoasa intestinala. Ele protejeazi impotriva invaziei bacteriilor din lumen.Celulele PanethSe gasesc doar la baza glandelor intestinale Lieberkuhn. Ele sunt mai numeroase in ileon. Ele se mentin la baza glandei Lieberkuhn aprox. 20 de zile.La MO se observa o polaritate morfologica, citoplasma fiind bazofila la polul bazal si acidofila la polul apical unde exista granule de secretie cu proteine bazice cu arginina.La ME apar ca niste celule producatoare de proteine de export. Ele prezinta si multi lizozomi. Aceste celule au mai multe roluri:secreta lizozim, substanta ce distruge peretele unor bacteriisecreta peptide antibacteriene - criptidineau rol fagocitar asupra bacteriilor si protozoarelor prin care regleaza flora microbiana intestinala.Recent s-a descoperit ca o parte din celulele Paneth contin foarte multe IgA si astfel ele coopereaza cu plasmocitele din corion.Celulele endocrineLa nivelul tubului digestiv exista cea mai mare varietate de celule endocrine. Ele sunt localizate la baza glandelor Lieberkuhn dar nu lipsesc nici in epiteliul vilozitatii. Celulele stem, nediferentiateSe afla la baza glandelor Lieberkuhn. La MO se observa usor daca apar elemente de mitoza. La ME nu se diferentiaza decat daca se foloseste o tehnica speciala - injectarea de timidina tritiata. Timidina tritiata este inglobata de celulele nediferentiate si de celulele intermediare. Dar celulele stem raman la baza glandelor Lieberkuhn timp de 3 saptamani, in timp ce celulele intermediare migreaza spre lumen.Celulele imatureEle sunt o parte din celulele nediferentiate, care apoi se vor diferentia in celulele epiteliului. Celulele imature migreaza mereu spre lumen, cu exceptia cazurilor in care se vor diferentia in celule Paneth. Celulele intermediareAu aspect intermediar intre celula caliciforma si enterocit. La polul apical prezinta microvili si cateva granule cu mucina. Ele se localizeaza in cripte, in 2/3 inferioare ale criptei. Ele se pot divide si se matureaza dand nastere celulei absorbante sau celulei caliciforme.Ele au fost descrise mai recent si au rol important in stabilirea originii cancerului. Daca in tumora exista celule intermediare, atunci tumora are origine intestinala si nu este metastaza.26. Vilozitatea intestinal27. Colonul28. ApendiceleAre patru tunici, cea externa fiind seroasa. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu simplu cilindric in care apar celule absorbante, celule M si mai putine celule caliciforme. Corionul prezinta glande Lieberkuhn si tesut limfoid. Glandele Lieberkuhn sunt mai putine si uneori mai scurte. De obicei sunt grupate, cu o lungime variabila si ocazional la baza lor pot sa apara celule Paneth si celule endocrine.Tesutul limfoid este in special nodular , iar nodulii sunt dispusi ca o coroana si ei se extind si in submucoasa, fapt pentru care musculara mucoasei nu se vede. Tesutul limfoid se organizeaza astfel dupa nastere, in jurul varstei de 10 ani. La 40 de ani acest tesut limfoid se reduce si va fi inlocuit cu tesut conjunctiv care contine in special fibre de colagen.Musculara prezinta doua straturi: circular intern si longitudinal extern care sunt continui si nu exista tenii. Musculara este subtire iar acesta este un element ce favorizeaza trecerea infectiei de la apendice la peritoneu (apendicita este insotita adesea de peritonita).29. Histologia rectuluiRectul - structura histologicaEl are doua componente:segmentul superior - rectul propriu-zis - 12 cm lungimesegmentul inferior - canalul anal - 2-3 cm lungimeRectul continua colonul sigmoid si se situeaza intre planul vertebrei S3 si diafragma pelvina. Ampula rectala reprezinta partea sa inferioara. Canalul anal continua rectul, de la diafragma pelvina pana la orificiul anal externRectul propriu-zisEste captusit de un epiteliu simplu cilindric. Are un corion cu multe glande Lieberkuhn, mai lungi ca la nivelul colonului si cu multi noduli limfatici. Din aceasta cauza exista la suprafata interna a mucoasei niste proeminente determinate de nodulii limfoizi.Musculara are doua straturi, stratul longitudinal redevenind continuuCanalul analAre trei componente:zona columnara (hemoroidala), intre diafragma pelvina si valvele analezona intermediara, intre valvele anale si linia anocutanatazona cutanata, intre linia anocutanata si orificiul analLinia anocutanata reprezinta tranzitia intre epiteliul simplu cilindric si epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat.Zona columnaraLa acest nivel mucoasa formeaza 5-10 pliuri longitudinale care se numesc coloane anale (columne rectale Morgagni). Aceste pliuri sunt mai evidente in copilarie, apoi se sterg. In partea inferioara ele se unesc prin intermediul unor pliuri transversale care se numesc valve anale. In spatele valvelor (pliurilor) anale exista niste depresiuni, ca niste buzunare care se numesc sinusuri anale. Mucoasa, in partea superioara a columnelor are un epiteliu simplu cilindric iar in partea inferioara a columnelor are un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. In sinusuri exista de asemenea epiteliu simplu cilindric. Tranzitia intre cele doua tipuri de epitelii se face dupa o linie dintata, linia pectinata, si se poate face brusc, de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat sau lent de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat cilindric - epiteliu pluristratificat cubic - epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. In final, in ambele cazuri avem epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat.Cand s-a facut trecerea la epiteliul pluristratificat pavimentos nekeratinizat, in corion nu mai exista glande Lieberkuhn. Musculara mucoasei dispare si ea insa inainte de tranzitia intre cele doua epitelii.In sinusurile anale, la nivelul corionului exista glande - glandele anale care pot reprezenta frecvent sediul unor inflamatii. Ele se deschid in criptele anale. Ele sunt glande mucoase, simple tubulare ramificate iar in profunzime pot ajunge in submucoasa si chiar pana in musculara.Zona intermediaraEste acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos. Are un corion care contine:fibre elasticecorpusculi Paciniglande sebacee ce nu sunt asociate firelor de par.Zona terminalaSe intinde de la linia anocutanata pana la nivelul sfincterului anal intern. Este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos moderat keratinizat. La nivelul dermului din aceasta regiune se gasesc:glande sudoriparefoliculi pilosiglande sebaceevene care alcatuiesc plexul hemoroidal externGlandele sudoripare se grupeaza si formeaza glandele circumanale, situate in jurul orificiului anal. Acestea sunt glande apocrine care isi declanseaza activitatea la pubertate, secretia lor fiind controlata de hormonii sexuali.Tunica musculara a canalului anal cuprinde si ea doua straturi musculare: circular intern si longitudinal extern. Stratul circular intern se ingroasa pe toata lungimea canalului anal si formeaza sfincterul anal intern. Patura musculara longitudinala este subtire si se termina in regiunea cutanata intre sfincterul intern si cel extern.Sfincterul anal extern este format din fibre musculare striate.30. Arhitectura ficatului- interpretari alternative:lobulul clasic, lobulul portal, acinul hepatic.Lobulul hepatic clasicConform acestei teorii, lobulul hepatic clasic este unitatea morfo-functionala a ficatului. Lobulul clasic reprezinta aria din parenchim a carui sange este drenat de aceeasi vena centrolobulara (venula hepatica terminala). Lobulii sunt in numar de aproximativ 1 mil. Ei au forma poliedrica, fiind frecvent hexagonali. Lobulul are o inaltime de 2 mm si o latime de 0,7 mm. In alcatuirea lobulului intra placile de hepatocite cu dispozitie radiara si anastomozate. Intre placi exista capilarele sinusoide care sunt si ele anastomozate. Pe o sectiune transversala, lobulul are forma de poligon, de regula cu 6 laturi. In colturile sale, la locul de vecinatate cu ceilalti lobuli exista un spatiu interlobular redus care se numeste spatiu portal Kiernan. In sectiunea transversala, placilor celulare le corespund cordoane celulare al caror aspect variaza in functie de varsta individului. La adult grosimea unui cordon este egala cu diametrul unui hepatocit cu exceptia locurilor de anastomoza. Pe sectiune longitudinala fiecare cordon este gros de cel putin 2 randuri de celule, intre celule existand canaliculii biliari. La periferie exista placa terminala care corespunde hepatocitelor de la periferia lobulului. Placa are grosimea unui hepatocit. La periferie, lobulul vine in raport direct cu tesutul conjunctiv din spatiile portale. Hepatocitele din placa terminal vor forma un perete aproape continuu , fiind strabatut doar de vasele sangvine si de ductele biliare.Spatiile interlobulare, portale Kiernana contin 3 elemente care alcatuiesc triada portala:o vena interlobulara, ramura terminala a venei porteo artera interlobulara, ramura terminala a a. hepaticeun canal biliar interlobularPe lang triada portala mai exista si 1 sau mai multe vase limfatice si fibre nervoase amielinice vegetative.Lobulul portal SabourinLobulul portal repreazinta aria din parenchim a carei bila este tributara aceluiasi canalicul biliar interlobular. El are forma de triunghi, avand in cetru spatiul portal si in varfuri trei vene centrolobulare de la trei lobuli clasici diferiti.Acinul hepatic RappaportAcinul hepatic este aria de parenchim ce este tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. El are forma de romb, alcatuit din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor. Axul lung al rombului este dat de doua vene centrolobulare iar axul scurt este dat de 2 spatii portale. In el se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica:in apropiera axului scurtspre a. hepaticaspre vena centrolobularaIn functie de localizarea in cele trei zone, hepatocitele prezinta gradient metabolic, marime, activitatea enzimatica si continutul in organite depinzand si ele de localizarea celulei in acini.In zona 1 se afla hepatocitele care primesc sangele cu cel mai mare procent de oxigen, fiind aproape de artera perilobulara. Aceste hepatocite au mai multe caracteristici:sunt cele mai active metabolicsunt primele care vor depune glicogen postprandialsunt primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogenezasunt primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepaticesunt cele mai aproape de vasul sangvin si prin urmare sunt primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestivin caz de staza biliara sunt primele care sufera modificari.In zona 3 hepatocitele sunt supuse si ele actiunii toxinelor insa in cantitate mai mica. La fel se exercita efectul si in caz de staza biliara. Aici ajunge sangele cu continutul cel mai mic de oxigen. De aceea in ischemie, primele care sufera sunt celulele din zona 3 (celulele din paropierea venei centrolobulare).In zona 2 celulele au caracteristici intermediare celorlelte doua zone.De fapt, toate hepatocitele au d.p.d.v. metabolic acelasi potential insa caracteristicile lor difera doar din cauza alimentarii cu sange cu concentratii diferite de oxigen.31. esutul conjunctiv al ficatului uman.32. Vascularizaia i inervatia ficatului.Vascularizatia sangvinaLa nivelul ficatului ajunge aproximativ 25% din debitul cardiac de repaus.Ficatul beneficiaza de o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala. Circulatia functionala aduce 75% din sangele din ficat si provine din vena porta. Circulatia nutritiva contine 25% din volumul de sange din ficat si provine din artera hepatica.Vena porta aduce:substante absorbite din digestivtoxine care trec de bariera digestivaprodusi de degradare ai hemoglobinei (de la splina)produsi de secretie endocrina a pancreasuluiVascularizatia nutritiva se face prin ramurile a. hepatice proprii.Ultimele ramificatii ale v. porte sunt capilarele sinusoide care se gasesc intre hepatocite in timp ce ultimele ramificatii ale arterei hepatice sunt capilarele a. hepatice ce se gasesc in spatiile portale. Ele se vor deschide in capilarele sinusoide, deci capilarele sinusoide vor contine sange venos amestecat cu sange arterial. Circulatia sangelui in capilarele sinusoide se face de la periferia lobulului spre centru si apoi ale se varsa in vena centrolobularaVascularizatia limfaticaEste foarte bine dezvoltata extralobular. Vasele limfatice se gasesc:in capsula ficatului (foarte multe)in septurile conjunctiveapar pana la periferia lobulului hepaticnu se vad capilare limfatice la nivelul lobulului hepatic.Originea limfei este in spatiile Disse. O parte din substantele de la acest nivel, care nu patrund in capilarele sinusoide trec in spatiul Mall (spatiul dintre hepatocitele din placa limitanta si tesutul conjunctiv portal) si de aici ajung in spatiul Kiernan unde vor forma capilarele limfatice.33. Celulele parenchimului hepatic: hepatocitele structur, ultrastructur, funcii.HepatociteleReprezinta 80% din totalitatea celulelor de la nivelul ficatului. Ele au forma poliedrica si diametru de 20-30 m. Durata de viata este de aprox. 150 de zile.Examinarea la MONucleulHepatocitele pot fi uni- sau binucleate, cele mai multe fiind uninucleate. Nucleul este mare, rotund, situat central, eucromatic, avand 1-2 nucleoli. Frecvent (la 80% din hepatocitele uninucleate) se observa poliploidia, cea mai frecventa fiind diploidia insa. Prin urmare si volumul nucleului variaza. 25% din hepatocite sunt binucleate. Raportul intre celulele uninucleate si binucleate se modifica cu varsta (se mareste o data cu inaintarea in varsta) si in timpul proceselor de reparare dupa agresiuni.La acest nivel se pot observa rare imagini de mitoza. Frecventa mitozelor creste in caz de leziuni sau consecutiv proceselor de reparare. CitoplasmaEste eozinofila, fin granulara cu granule bazofile care alcatuiesc corpii Berg (ce se vad in ME) si care sunt aglomerari de RER.Au un continut mare de incluziuni de glicogen si de lipide, prin urmare, in HE, au un aspect vacuolar.Cu albastru de toluidina citoplasma se coloreaza albastru iar granulele de glicogen se coloreaza metacromatic in grena.Lipidele se gasesc la periferie si se evidentiaza cu osmiu, cand apar negre.Examinarea la MELa ME, hepatocitul apare ca o celula polarizata. Bogatia in organite celulare variaza in functie de gradul de dezvoltare functionala, de activiate si, implicit, cu localizarea hepatocitului la nivelul lobulului.Hepatocitul are trei tipuri de suprafete:suprafata care vine in contact cu capilarul sinusoid, numita suprafata sinusoidala sau pol vascularsuprafata care vine in raport cu alte hepatocite si delimiteaza pe o anumita distanta un spatiu intercelular (canaliculul biliar intralobular), numita suprafata biliara sau pol biliarsuprafata care vine in raport cu celelalte hepatocite dar nu delimiteaza nici un spatiu intre ele, celulele fiind unite prin jonctiuni. Aceasta suprafata se numeste suprafata intercelulara34. Celulele capilare sinusoide hepatice: structur, ultrastructur, funcii:- celulele endoteliale, celulele Kupffer, celulele pit.Capilarele sinusoidePrezinta un endoteliu discontinuu care are raport cu lamina bazala, ce contine fibre de reticulina care formeaza o retea laxa in jurul endoteliului capilar. Peretii capilarului sinusoid nu formeaza o adevarata bariera morfologica intre hepatocit si sange, existand si raporturi directe intre cele doua compartimente, fapt care face ca schimburile sa fie foarte usoare.Capilarele sinusoide au un diametru mare, de 30-40 m. Celulele capilarelor sinusoide sunt:celulele endoteliale - sunt celule alungite, cu nucleu turtit, care proemina spre lumen. Celulele au putine organite insa au fenestre care sunt grupate, neacoperite de diafragme, vezicule de pinocitoza, ceea ce denota o activitate intensa pentru enzimele de transport.celulele Kupffer - deriva din monocitele circulante si apartin astfel SFM (sistemul fagocitar mononuclear). Ele se pot insa divide. Sunt localizate la jonctiunea dintre doua capilare sinusoide si proemina spre lumen. Nu realizeaza jonctiuni cu celulele endoteliale. Au forma stelata, au nucleu eucromatic si prezinta mai multe organite decat celulele endoteliale. Au mai multe caracteristici:Au organite implicate in sinteze (RER, mitocondrii) deoarece aceste celule sintetizeaza o parte din proteinele de export ale ficatuluiContin si organite implicate in degradare: lizozomi, fagolizozomi si corpi reziduali.Celulele Kupffer intervin si in imunitate prin capacitatea lor de a fagocita.Ele fagociteaza pigmenti, eritrocite imbatranite sau denaturate care nu au fost distruse in splina. Daca se face splenectomie, aceste celule devin foarte importante. Au receptori pentru imunoglobuline si complementSecreta citokine: IL-135. Celulele perisinusoidale n ficatul uman celula Ito structur, ultrastructur, funcii.Celulele perisinusoidale sunt:celula Itocelula pit (cu gauri)Ambele celule sunt asemanatoare cu celulele hematopoietice. Ele au acest rol (hematopoietic) in viata fetala si in caz de anemii cronice la adult.Celulele Ito (lipocitele, celulele striate, celulele interstitiale)Se intalnesc relativ rar (o celula Ito la 20-25 hepatocite). Au numeroase picaturi lipidice. Ele au raport strans cu fibrele conjunctive din spatiul Disse. De asemenea, o parte din ele inconjura capilarele sinusoide. Ele vin in contact cu hepatocitelel dar fara sa faca jonctiuni. Pot strabate cordoanele de hepatocite si ............ Ele au mai multe roluri:secreta colagen II care se organizeaza in fibre de reticulina. La nivelul ficatului, daca au loc colagenizari excesive la nivelul spatiului Disse este afectat raportul dintre capilarul sangvin si polul vascular al hepatocitului si apar tulburari de troficitate.secreta factorii de crestere ai hepatocitelordepoziteaza lipide si vitamina A de natura exogenain timpul vietii fetale intervin in hematopoieza.In conditii patologice apar modificari ale fenotipului celulelor Ito: se transforma in fibroblaste, adipocite, celule stem hematopoietice.Celulele pitSe pot identifica doar la ME. Sunt mai rare. Ele sunt asemanatoare cu celulele endocrine: in citoplasma au numeroase granule electronodense cu diametrul de 300 nm. De aceea, initial s-a considerat ca au rol endocrin. Acum sunt considerate o varietate de limfocite circulante, fiind niste limfocite mari, cu granulatii si activitate de killer.Tesutul conjunctivLa un ficat normal, tesutul conjunctiv este in cantitate mica. El se gaseste in capsula organului si in hil de unde trimite prelungiri care insotesc vaselel si ductele biliare pana in spatiile interlobulare Kiernan. Tesutul conjunctiv se continua in lobulul hepatic sub forma fibrelor de reticulina din spatiile Disse. Ele pot forma la nivelul lobulului hepatic stroma conjunctiva care asigura mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide.Ficatul are o mare putere de regenerare. Are loc atat hiperplazia (cresterea in numar) cat si hipertrofia (cresterea in volum) a celulelor restante. La sobolan, ficatul este regenerat in proportie de 75% in decurs de o luna. Daca agresiunea la nivelul ficatului creste, creste si cantitatea de tesut conjunctiv si apare fibroza hepatica care debuteaza la nivelul spatiilor portale. Se vor forma in acest caz noi septuri conjunctive cu o orientare aleatorie fata de componentele parenchimului hepatic care vor impiedica raportul normal al hepatocitelor cu capilarele sinusoide si cu canaliculii biliari. De asemenea, aceste septuri conjunctive vor diminua hiperplazierea hepatocitelor care vor fi comprimate si se vor forma niste pseudonoduli. Cauze ale cresterii cantitatii de tesut conjunctiv pot fi tulburari ale nutritiei hepatocitului. Prin modificarea raportului normal intre hepatocit si capilarul sangvin se produce dezorganizarea parenchimului hepatic.36. Celulele spatiului portal enumerare, funcii.37. Cile biliare intrahepatice structur, funcii.Circulatia bileiLa acest proces participa hepatocitele si celulele Kupffer. Bila circula de la centrul lobulului spre periferie. Canalele prin care circula bile pot fi:intrahepatice:intralobularecanaliculele biliarecanaliculele (pasajele) Heringextralobularecanalele biliare perilobularecanalele biliare interlobularecanalele hepatice lobare (drept si stang)Canaliculii biliariReprezinta componenta initiala a sistemului canalicular. Nu au pereti proprii ci sunt delimitate de membranele a doua hepatocite invecinate. La MO apar ca niste mici cavitati. Folosind impregnarea argentica Gomori, se vede ca aceste canalicule alcatuiesc o retea.Pasajele HeringFac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele extralobulare. Reprezinta portiunea de canalicul biliar aflata la nivelul placii limitante. Ele au perete propriu format dintr-un epiteliu simplu cubic inconjurat de fibre de reticulina.Caile biliare extralobulareAu un perete format dintr-un epiteliu asezat pe o MB care este inconjurata de un strat de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice. Epiteliul poate fi simplu38. Cile biliare extrahepatice i vezica biliar structur, funciiextrahepaticecanalul hepatic comuncanalul cisticcanalul coledoc (format din unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic)Caile biliare extrahepaticePrezinta un perete format din mucoasa, musculara si adventice.Mucoasa contine un epiteliu simplu cilindric cu celule secretoare de mucus si un corion in care se gasesc fibre elastice, infiltrat limfoid si glande tubuloacinoase de tip mucos.Canalul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate ale mucoasei care au un ax muscular. Acestea se numesc valvele spiralate Heister. Canalul coledoc prezinta si el cateva particularitati:in epiteliu contine celule care secreta somatostatina. musculara este initial discontinua. Musculara devine apoi continua si se ingroasa pentru a forma sfincterele Boyden si Oddi. Musculara se ingroasa deci inainte de unirea cu canalul Wirsung si formeaza aici sfincterul Boyden. Musculara se ingroasa din nou la varsarea ampulei Vater in duoden si formeaza aici sfincterul Oddi.39. Mucoasa nazala structura, functiiMucoasa este formata din epiteliu si corion. Mucoasa este foarte groasa. Epiteliul este de tip respirator (pseudostratificat cilindric ciliat). Majoritatea celulelor au cili, exista si rare celule caliciforme. Caracteristica este prezenta din loc in loc a unor mici glande endoepiteliale.Corionul este alcatuit din:tesut conjunctiv laxo retea vasculara complexaglandeReteaua vasculara pleaca de la ramurile arteriale din vecinatatea peretelui, atasate la periostul (pericondrul) cavitatii nazale. Ramurile arteriale dau diviziuni ce strabat corionul in intregime pana se impart in capilare fenestrate care vor asigura nutritia celulelor epiteliale. de aici sangele va fi colectat in venule postcapilare care se se aduna in lacunele venoase. Lacunele reprezinta vene modificate, cu diametrul mare si care prezinta din loc in loc ingrosari intimale. Aceste ingrosari contin celule musculare ce functioneaza ca sfinctere vasculare . Ele vor retine o cantitate mare de sange in mucoasa nazala. Spre exemplu, gripa sau alergie determina stocarea sangelui in cavitatea nazala. Din aceasta cauza se administreaza decongestionante care vor face sangele sa treaca mai departe, in ramurile venoase atasate de perioast (pericondru). Printre ochiurile retelei vasculare exista glande compuse, ale caror ducte se deschid la suprafata epiteliului. Per ansamblu, mucoasa are:celule caliciformeglande ce apartin corionuluiglande endotelialeToate aceste formatiuni isi varsa produsii de secretie in lumenul cavitatii nazale si acesta va retine particulele din aer.De asemenea, reteaua vasculara complexa determina incalzirea aerului. Tot aceasta retea complexa explica de ce in caz de epistaxis sangerarea este mare. In cavitatea nazala exista o suprafata de aprox. 500 mm2 acoperita de mucoasa olfactiva, ce are rol senzorial. Componentele mucoasei senzoriale sunt:epiteliu cu celule senzoriale (neuroni bipolari modificati)celule de sustinere (cu cili)din loc in loc exista celule cu microvili la polul apicalcelule stemCelulele senzorialeAu o dendrita ce la suprafata epiteliului este dilatata. Aceasta dilatatie se numeste bulb olfactiv . De aici pleaca 3-4 cili imobili, modificati. Ultrastructura la ME a cililor este diferita de a unui cil obisnuit: in partea proximala este la fel ca un cil dar in partea distala prezinta chemoreceptori.Axonul celulei senzoriale intra in alcatuirea nervuluui olfactiv. Acesti neuroni au o viata scazuta (aprox. 30 de zile). Ei sunt permanent reinnoiti. Ei reprezinta contactul cel mai direct al SNC cu mediul extern.40. Cai respiratorii extrapulmonareLaringeleAre o sstructura complexa. D.p.d.v. histologic prezinta:tunica mucoasaschelet cartilaginosadventitie (tesut de invelislaringele are mai multe roluri:mecanismul fonatieiimpiedica trecerea aerului inspirat spre tubul digestivimpiedica trecerea alimentelor ingerate spre caile respiratoriiMucoasaAre un contur neregulat si determina doua perechi de pliuri (falduri), numite pliuri ventriculare. Intre ele determina spatiul numit reces ventricular. Aceste pliuri se mai numesc si corzi vocale false. Exista insa si corzi vocale adevarate. In majoritate, mucoasa contine epiteliu de tip respirator. La nivelul corzilor vocale adevarate, epiteliul trece brusc in epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Acesta reprezinta o adaptare impotriva efectului abraziv al coloanei de aer. In corzile vocale false, corionul este variabil ca grosime si are:tesut conjunctiv laxglande laringealefoliculi limfoiziDin loc in loc exista pachete de fibre elastice organizate sub forma ligamentului ventricular.In corzile vocale adevarate, corionul este mai scazut ca grosime, se pastreaza insa asocierea de fibre elastice ce determina in acest caz ligemantul vocal. Acesta se insera pe cartilajul tiroid, in 1/3 mijlocie, merge spre cartilajele aritenoide iar spre trahee se prelungeste prin formatiunea numita corn elastic care se va prinde de cartilajul cricoid. Lateral de acest ligament este un m. striat (m. tireoaritenoidian), portionea mediala a sa alcatuind m. vocal. Lig. vocal impreuna cu m. vocal participa in mecanismul fonatiei.Scheletul cartilaginosExista doua tipuri de cartilaj:hialin (spre exterior):cartilajul tiroidcartilajul cricoidelastic (spre exterior)epiglotacartilajele aritenoidieneAdventitiaSe gaseste la periferia laringelui. Ea reprezinta o cale de acces pentru vase si terminatiuni nervoase. De asemenea, ea este un instrument de legatura cu structurile din jur.TraheeaEste un organ tubular, cu lungime de 16-20 cm, cu 16-20 de inele cartilaginoase incomplete alcatuite din cartilaj hialin. Prezzenta inelelor determina doua regiuni:regiunea anterioara - cartilaginoasaregiunea posterioara - membranoasa (contine celule musculare)Stratigrafie:mucoasa (epiteliu si corion)strat cartilaginos (anterior)strat muscula (posterior)tunica externaEpiteliu este de tip respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) cu o MB mai groasa. Corionul are grosimea inegala. El este denumit dupa unii tela submucosa. El contine:tesut conjunctiv laxmulte ramuri vasculareglande traheale (seromucoase)Tunica cartilaginoasa este formata din lame de cartilaj hialin asezate orizontal, solidarizate intre ele prin membrane fibroelastice (spatii prin care trec vase si nervi de la exterior la interior).In regiunea posterioara, capetele sunt solidarizate prin fascicule musculare netede dispuse longitudinal spre adventice si circular spre lumen. Printre fasciculele musculare, la acest nivel exista glande traheale, ale caror ducte excretorii ajung la suprafata epiteliuluiAdventitia este alcatuita din tesut conjunctiv.Bronhiile primareAu aceeasi structura histologica cu traheea.PlamaniiAu trei elemente:un invelis, de tip mezoteliu, pleura. Ea este alcatuita din doua foite, una parietala si alta viscerala.stroma, cu o retea de septuri conjunctive ce compartimenteaza organul in lobi, segmente si lobuliparenchimul pulmonar care contine:caile aeriene intrapulmonare siramificatiile nervoase, vasculare si limfatice ce le insotesc. 41. Cai respiratorii intrapulmonareCaile aeriene intrapulmonareSunt acoperite de epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat. Toate bronhiile intrapulmonare au astfel de epiteliu. Falsa stratificare se datoreaza celulelor se vin in contact cu MB dar nu ajung pana la suprafata epiteliului. Celulele care sunt inalte cat toata grosimea epiteliului prezinta la polul apical cili cu dimensiunea de 7 m si exista cca. 100-200 cili / celula. Ei se misca cu frecventa de 25 deplasari / secunda. Epiteliul mai contine:Celule caliciforme, care sunt glande unicelulare mucoase, fara specializari la polul apical si care prezinta multe granule de mucus in partea supranucleara a celulei.Celule stem care asigura reinnoirea. Ele sunt mici, piramidale, se fixeaza la nivelul MB si cresc treptat in volumCelule endocrine (granulare) - sunt si ele asezate pe MB, intra in contact cu terminatiile nervoase colinergice. La ME se observa multe organite si granule de secretie electronodense care se gasesc in regiunea bazala. D.p.d.v. histochimic exista doua tipuri de celule:care sintetizeaza adrenalina sau noradrenalinacare sintetizeaza hh. peptidiciProdusul de secretie e eliberat la polul bazal iar prin capilare controleaza activitatea contractila a mm. netezi vasculari.Celule senzoriale (rare). Ele au la polul apical micrvili. La polul bazal au conexiiuni cu terminatiile nervoase. Caile aeriene intrapulmonare se divid dicotomic. Din traheerezulta 2 bronhii principale, care determina doua bronhii secundare care determina doua bronhii tertiare etc.Structura histologica nu se modifica esential insa se modifica diametrul cailor aeriene (dioametrul scaade). Elementele caracteristice (care deosebesc caile cu diametru mare fata de caile cu diametru mic) sunt elementele cartilaginoase:cartilajul hialin este prezent la caile cu diametru maretreptat cartilajul hialin este inlocuit cu cartilaj elastic. Lamele cartilaginoase devin fine si acestea se gasesc in bronhiile cu diametru mic. Cand diametrul devine 0,5-2 mm structura cartilaginoasa nu mai exista iar caile devin bronhiole.Bronhiile intrapulmonareTunica mucoasa este formata din epiteliu respirator asezat pe corion destul de putin inalt. Corionul contine o retea de fibre elastice in care fasciculele sunt asezate longitudinal.Tunica musculara este formata din benzi (fascicule) de tesut muscular neted, spiralate, mai aproape unele de altele in bronhiile intrapulmonare cu diametru mare iar pe masura ce diamtrul caii aeriene scade, fasciculele devin mai distantate.Stratul cartilaginos este alcatuit din mai multe piese de cartilaj hialin cu contur foarte neregulat solidarizate prin benzi de tesut conjunctiv dens. Intre muschi si cartilaj exista glandele bronsice.Adventitia ataseaza calea aeriana de calea arterei si venei pulmonare.Bronhiola preterminalaBronhiola preterminala exista aproape de teritoriul de tranzit pentru aer unde acesta se opreste. Structura histologica este diferita. Diametrul este de 0,5-2 mm. Epiteliul este simplu cilindric cu corpi neuroepiteliali si celule Clara. Dincolo de epiteliu exista o lama fina de tesut conjunctiv. Stratul muscular contine celule musculare spiralate. Prezinta si tunica de invelis (adventitie).Mucoasa contine corpi neuroepiteliali. Acestia reprezinta asocieri de 10-80 celule strans atasate, cu proprietati argirofile. La ME se observa ca lapolul apical exista microvili. Au un singur nucleu, uneori indentat si multe organite. Aceste celule au su numeroase granule de secretie, acumulate mai laes la polu bazal. Ele iau contact cu cate o terminatie nervoasa. Aceste celule sunt echivalentele celulelor endocrine din celelalte cai aeriene. Produsii de secretie pot fi de asemenea catecolamine sau hh. polipeptidici. De regula corpi neuroepiteliali sunt inconjurati de celule Clara (asemanatoare cu celulele caliciforme). Aceste celule sunt bombate, fara specializari iar la ME se observa ca au un continut crescut de granule de secretie alcatuite din GAG si colesterol. Produsul de secretie eliberat de aceste celule are rol de protectie a suprafetei epiteliului.Bronhiolele terminaleSunt asemanatoare cu bronhiolele preterminale dar au un diametru mai mic. Fiecare bronhiola terminala determina 2-3 bronhiole respiratorii. Ele reprezinta spatii de schimb. La nivelul lor se deschid primele alveole.Bronhiolele respiratoriiSunt acoperite de epiteliu simplu cubic. De asemenea ele mai contin o lama fina de tesut conjunctiv si celule musculare netede dispuse circular, mai apropiate in portiunea initiala a bronhiolei respiratorii si apoi mai distantate in portiunea distala. La capatul bronhiolei respiratorii, din tunica musculara raman inele incomplete ce unesc orificiile de deschidere ale alveolelor. Fiecare bronhiola respiratorie se imparte in doua ducte alveolare, care nu mai prezita pereti proprii. Aceste ducte iau nasterea datorita asezarii orificiilor de deschidere ale mai multor alveole pe aceeasi circumferinta.

42. Epiteliul respirator43. Alveola pulmonarAlveoleleSunt spatii de schimb. In organism exista aprox. 150 mil. alveole. Fiecare este ca o sfera cu diametrul de 300 m. Ele sunt separate unele de altele prin septuri alveolare, capilare si celule. Septurile prezinta din loc in loc discontinuitati numite perikohn cce au rolu de a egaliz presiunea intre alveolele invecinate. Celulele ce alcatuiesc alveolele pulmonare sunt de doua feluri:pneumocite de tip I pneumocite de tip IIPneumocitele de tip ISunt cele mai multe, asigura 90% din spatiul de schimb. Sunt celule foarte aplatizate (au doar 70 nm grosime) si au foarte putine organite. U o suprafata mare (4.000 m2) si sunt atasate unele de altele prin jonctiuni stranse. Pe suprafata lor se observa din loc in loc microvezicule. Ele isi au originea din celulele alveolare de tip II.Pneumocitele de tip IISunt mari, globulare, cu diametrul de 10-15 m. Sunt atasate de pneumocitele de tip I si au suprafata membranara libera spre alveole. La ME se observa ca au un singur nucleu rotund, central si contin aproape toate organitele: RER, ribozomi, mitocondrii dar nu contin lizozomi. Spre suprafata libera au doua caracteristici:corpii multilamelaricorpii multiveziculariCorpii multiveziculari se transforma in corpi multilamelari. Corpii au doua roluri:elimina produsul de secretie la suprafata epiteliuluicontin un factor antiatelectatic (atelectaia este procesul de alipire a peretilor alveolari. Acest factor antiatelectatic este surfactantul care este un amestec de substante PC-like, lecitina etc. Acest amestec de substante se aseaza intr-o pelicula ca de film compusa din 3 straturi pe suprafata alveolara. Are grosimea de 30 nm. La suprafata totala pulmonara care este de 150 m2 corespund cateva mg de surfactant. Rolul sau este:modifica tensiunea superficiala la suprafataataseaza particulele de impuritatifaciliteaa deplasarea macrofagelor alveolare pe suprafata alveoleiSub epiteliu exista o retea capilara cu foarte multe anastomoze, formata din capilare nefenestrate. Printre ele exista fibre elastice ce se intind in inspir si protejeaza structurile alveolare de modificari bruste. Exista si o retea de fibre de colagen si celule:celule conjunctive fixe - fibroblaste si fibrocite care produc fibrele elastice si de colagencelule sangvine migrate: neutrofile, limfocite, mastocite.44. Bariera alveolo-capilar aer sangeBariera alveolo-capilaraEste o membrana biologica cu urmatoarele elemente:portiunea aplatizata a celulelor alveolare de tip Io membrana bazala alcatuita prin fuziunea MB a celulelor de tip I cu MB a celulelor endotelialeportiunea aplatizata a celulelor endoteliale (de la nivelul capilarului)Are grosimea de aproximativ 2,2 3 m. Ea este bariera aer-sange iar gazele respiratorii strabat aceasta structura prin difuziune pasiva: oxigenul trece din alveola spre capilar iar dioxidul de carbon trece din capilar spre alveola. Macrofagele alveolareSunt celule cu diametru mare, au multe prelungiri (pseudopode) care le permit sa se deplaseze pe suprafata alveolei si sa fagociteze diverse particule ajunse pana aici: carbune, praf, bacterii etc.La ME se observa ca aceste celule au un singur nucleu foarte plicaturat, au o citoplasma bogata cu multe organite dintre care forte multi lizozomi si fagolizozomi. Acestia ajuta la descompunerea particulelor fagocitate. Uneori aceste macrofage nu digera complet particulele fagocitate. Atunci maceste mecrofage vor evolua in doua feluri:migreaza in sens invers, ajungand in in caile aeriene cu diametru mare, aceasta petrecandu-se datorita secretiilor mucoase si cililor. Macrofagele ajung astfel in spatiul de unde vor fi eliminate prin tuse. migreaza strabatand peretele alveolar, la nivelul pneumocitelor de tip I, ajung in septul alveolar si apoi pe cale limfat