efa - sinteza sem2

16
Renasterea in Italia Renasterea timpurie italiana este de fapt o continuare a acestei arhitecturi denumita Proto-Renastere. Arhitectura medieval italiana a negat in esenta goticul, i-a negat tipul de spatialitate, verticalitatea, structura. Renasterea in Italia pare o evolutie fireasca a unui stil permanent Italian. Noua arhitectura se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorative al antichitatii. Este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului, organizat pe baza “unor relatii matematice elementare”. Din punct de vedere al solutillor constructive nu se poate afirma ca Renasterea ar fi facut progrese, revenind la formele constructive anterioare: bolti simple sau intersectate, cupole, arce semicircular, tavane drepte cu grinzi transversal sau casetate. Incepe sa se practice bolta cu penetratii si boltirea “a vella”. Zidaria portanta isi recastiga importanta. Stalpul sau coloana, adesea angajate masei de zidarie – capata din ce in ce mai mult rol decorativ. Se manifesta o constanta preocupare pentru rezolvarea solutiilor spatiale de tip central, mai aproape de idealul umanist. Pietele isi pastreaza caracterul medieval de ansambluri urbane inchise, construite pe contur in care primeaza – in perioada Renasterii – ordinea si simetria. In perioada timpurie a Renasterii, cladirile – perimetral dispuse intr-un cadru de plan dreptunghiular de preferinta – se deschid catre piata prin portice primitoare. Porticul – element unificator – da posibilitatea de asemanare a pietei cu curtile interioare ale manastirilor medieval sau ale palatelor. Solutia urbanistica de tratare a fatadelor cu portice spre strada sau piata o continua pe cea din perioada medievala. Modul de rezolvare a pietelor in Renastere reprezinta o insemnata veriga in evolutia arhitecturii urbane si in acelasi timp un important al constantei tendinte a arhitecturii europene de legare a spatiului construit interior de cel exterior (piata Santissima Annunziata – Florenta; piata San marco din Venetia; pietele din Vigevano, Ascoli etc.) In ultima faza a Renasterii timpurii sau in perioada Renasterii tarzii, s-au construit piete mai dinamice in care constructiile sunt dispuse pe un plan trapezoidal (ansamblul de la Pienza realizat de arhitectul Rossalino si Piata Capitoliului datorata lui Michelangelo si terminate in Baroc). Se remarca deasemenea interesul pentru proiectarea de “cetati ideale” bazata pe idelie umaniste si in acord cu preocuparae pentru obtinerea unui spatiu central degajat. Cetatile au planuri de forme poligonale regulate, cu axe de simetrie si piete centrale in care sunt amplasate principalele dotari urbane. Palatul renascentist italian este simbolul resedintei urbane a marelui burghez. Pornind de la tipul de plan medieval cu curte interioara, evolutia partiului conduce la constructia deschisa pe doua laturi din perioada baroca. Dimensiunile impresionante ale palatelor italiene, cu o importanta masa construita, genereaza o noua structura urbana prin aparitia “strazii coridor”. Cornisa puternica si braiele de separatie dintre nivele marcheaza ritmul orizontal al fatadei (Florenta – palatele Medici-Ricardi, Strozzi etc.) cu amintita importanta a masei construite, cu cornisa care decupeaza net volumul in spatiu, este tipic … ??

Upload: rares-pencea

Post on 05-Nov-2015

129 views

Category:

Documents


17 download

DESCRIPTION

efa sinteza semestru 2

TRANSCRIPT

Renasterea in Italia

Renasterea timpurie italiana este de fapt o continuare a acestei arhitecturi denumita Proto-Renastere.Arhitectura medieval italiana a negat in esenta goticul, i-a negat tipul de spatialitate, verticalitatea, structura. Renasterea in Italia pare o evolutie fireasca a unui stil permanent Italian.Noua arhitectura se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorative al antichitatii. Este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului, organizat pe baza unor relatii matematice elementare.Din punct de vedere al solutillor constructive nu se poate afirma ca Renasterea ar fi facut progrese, revenind la formele constructive anterioare: bolti simple sau intersectate, cupole, arce semicircular, tavane drepte cu grinzi transversal sau casetate. Incepe sa se practice bolta cu penetratii si boltirea a vella. Zidaria portanta isi recastiga importanta. Stalpul sau coloana, adesea angajate masei de zidarie capata din ce in ce mai mult rol decorativ. Se manifesta o constanta preocupare pentru rezolvarea solutiilor spatiale de tip central, mai aproape de idealul umanist.Pietele isi pastreaza caracterul medieval de ansambluri urbane inchise, construite pe contur in care primeaza in perioada Renasterii ordinea si simetria. In perioada timpurie a Renasterii, cladirile perimetral dispuse intr-un cadru de plan dreptunghiular de preferinta se deschid catre piata prin portice primitoare. Porticul element unificator da posibilitatea de asemanare a pietei cu curtile interioare ale manastirilor medieval sau ale palatelor.Solutia urbanistica de tratare a fatadelor cu portice spre strada sau piata o continua pe cea din perioada medievala. Modul de rezolvare a pietelor in Renastere reprezinta o insemnata veriga in evolutia arhitecturii urbane si in acelasi timp un important al constantei tendinte a arhitecturii europene de legare a spatiului construit interior de cel exterior (piata Santissima Annunziata Florenta; piata San marco din Venetia; pietele din Vigevano, Ascoli etc.)

In ultima faza a Renasterii timpurii sau in perioada Renasterii tarzii, s-au construit piete mai dinamice in care constructiile sunt dispuse pe un plan trapezoidal (ansamblul de la Pienza realizat de arhitectul Rossalino si Piata Capitoliului datorata lui Michelangelo si terminate in Baroc).Se remarca deasemenea interesul pentru proiectarea de cetati ideale bazata pe idelie umaniste si in acord cu preocuparae pentru obtinerea unui spatiu central degajat. Cetatile au planuri de forme poligonale regulate, cu axe de simetrie si piete centrale in care sunt amplasate principalele dotari urbane.

Palatul renascentist italian este simbolul resedintei urbane a marelui burghez. Pornind de la tipul de plan medieval cu curte interioara, evolutia partiului conduce la constructia deschisa pe doua laturi din perioada baroca. Dimensiunile impresionante ale palatelor italiene, cu o importanta masa construita, genereaza o noua structura urbana prin aparitia strazii coridor. Cornisa puternica si braiele de separatie dintre nivele marcheaza ritmul orizontal al fatadei (Florenta palatele Medici-Ricardi, Strozzi etc.) cu amintita importanta a masei construite, cu cornisa care decupeaza net volumul in spatiu, este tipic ??Palatele renascentiste din Italia difera de cele gotice, care par a urmari o difuza contopire cu inaltul cerului. Aceste doua orientari volumetrice ilustreaza cele doua directii ce au marcat Evul Mediu occidental: cea gotica ca arhetip nordic si cea protorenascentista ca arhetip mediteraneean.Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii italiene, pe langa marcarea pe orizontala a fatadelor se realizaeaza si ritmarea pe verticala prin pilastri sau coloane angajate (exemple pt renasterea timpurie: palatul Rucellai Florenta si palatul Vendramin-Calergi la Venetia).Fatadele palatelor sunt tratate cu bosaje cu relief gradat, menite sa dea senzatia de usurare a masei construite catre ultimele etaje.Plastica arhitecturala o reia pe cea antica si este urmarita cu o riguroasa proportionare. Tratarea in bifore a ferestrelor forma specific medievala este caracteristica la multe palate din Renasterea timpurie, marcand tocmai punctul de legatura dintre cele doua etape stilistice. Palatele italiene prezinta o corespunzatoare distributie functionala. Planul de tip medieval cuprinde curtea nterioara care are o forma regulata si unde constructia se deschide prin portice. Nivelele constructiei au o importanta gradata, cel mai insemnat fiind etajul I piano nobile in care se regasesc salile de aparat, spatioase, dispuse in anfilada, degajate de stalpi interiori si acoperite de obicei cu bolti. Acest tip de sala va fi transpus ulterior in restul Europei, in Franta generand o suita evolutiva initiata de mesterii italieni care au introdus Renasterea in palatele franceze.In solutionarea partiurilor, simetria este cautata, insa apare si preocuparea pentru obtinerea unei locuiri confortabile, facilitata si de disparitia necesitatii de fortificare. Parterul in care sunt dispuse spatiile utilitare, are fatada cu ferestre mici si asigurate. Solutia este explicabila pentru ca in special in prima parte a Renasterii luptele intre factiuni politice erau curente si strada nu prezenta siguranta. Ferestrele etajelor dispuse ordonat au dimensiuni relativ reduse, dar sunt suficiente pentru asigurarea unei bune iluminari in conditiile climatice mediteraneene, contrastul dintre plin si gol.Alt program de locuinte specific Renasterii italiene sunt vilele, asezate in afara orasului. Vilele sunt compuse in corelatie cu gradinile ce le inconjoara si cu spatiile utilitare ale fermei.Rezolvarea scarilor are aceeasi formula, ce persista si in Renastere, in Franta, Germania, Italia (scara in rampa realizata de Bramante la Vatican) pana in perioada Renasterii la Apogeu. Tipul de scara specific Renasterii este cel deschis cu rampele drepte si libere. Acest tip apare din Renasterea timpurile (la Scala Dei Giganti din Palatul Dogilor de la Venetia).Renasterea nu inseamna o intoarcere in trecut. Arhitectura departe de a prezenta o involutie are un permanent curs ascendent. Se continua principii aparute din perioada medievala, mutatia facandu-se simtita treptat in special in domeniul urbanizarii, a conceptiilor spatiale, al preocuparii de a lega mediul construit cu cel inconjurator.

Renasterea timpurie TOSCANA

Promotoare a noii arte a fost Florenta prima perioada este marcata de personalitatea lui Cosimo de Medici, protector al artelor si al curentului umanist. Proto-renasterea are o plastica arhitecturala proprie, derivata din ce a Romei imperiale si din arhitectura etrusca. Este folosit arcul in plin cintru, descarcat pe coloane. In fatade, arcadele astfel realizate sunt adosate masei de zidarie si au rol decorativ (Florenta, biserica San Miniato al Monte, Baptisterul Catedralei)Acest tip de arcada are insa un rol structural cand este dispusa in interiorul constructiilor ca element de ritmare al spatiului si de suport al acoperisului sau cand delimiteaza spatiul in curtile interioare. Proto-renasterea se distinge si prin maestria cu care este realizat placajul zidariilor.Filippo Brunelleschi prin introducere amintitelor relatii matematice elementare in proiectare, prin aplicarea modulului spatial, Brunelleschi modeleaza spatiul de la bisericile San Lorenzo si Santo Spirito din Florenta, pe baza traveii ???Celalalt element spatial de mare insemnatate, relatia intre spatiul construit si cel exterior este realizata prin porticul deschis la Ospedale degli Innocenti. Aici continua practica medievala tarzie, continua desideratul permanent al arhitecturii europene de a materializa aceasta legatura spatiala.Constructia de tip central era considerata cea mai adecvata pentru a raspunde idealului lumanist. Brunelleschi incearca pentru prima oara in Renastere rezolvarea unei asemenea cerinte la biserica Santa Maria degli Angeli din Florenta. El utilizeaza sectiunea de aur in proportia fatadelor si urmareste cu rigurozitate modularea in spirt renascentist (Ospedale degli Innocenti, capela Pazii, San Lorenzo si Santo Spirito). Folosirea arcului descarcat direct pe coloane.Prima problema constructiva abordata de Brunelleschi si una de deosebita insemnatate si dificultate a fost construirea cupolei catedralei din Florenta. Solutia ingenioasa adoptata de el este tipica fazei istorice si conformatiei tehnice si artistice a lui Brunelleschi. Dand dovada de un simt perfect echilibrat, el tine seama de planul de factura gotica, panourile curbe dintre nervurile fatadei, realizate dintr-o dubla zidarie de umplutura. Cupola este lestata printr-un lanternou, singurul element care amintesete de plastica arhitecturala antica, in rest constructia fiind gotica.Intreaga sa opera care exceleaza prin eleganta si rafinament exprima in totalitate caracterel Renasterii Timpurii florentine (cupola catedralei Santa Maria del Fiore, Ospedale degli Innocenti, Bazilica si Sacristia veche la San Lorenzo, Bazilica Santo Spirito, capela Pazzi etc.)

Santa Maria del Fiore- Basilica cu 3 nave + transept + abside- cupola gotica forma ovoida, pe nervuri portante 2 coji de zidarie- sprijinita pe un tambur octogonal- lestata printr-un lanternou

Ospedale degli Innocenti- o constructie la limita dintre laic si religios- raport rafinat intre parterul tratat cu portic (arce descarcate direct pe coloane) si etaj strapuns de goluri distantate si decorate dupa principiul Renasterii. - decoratia fatadei cu medalioane din ceramica, realizate de Andrea Della Robbia- curte inspirata din curtie manastirilor inconjurata de portice- arcade in plin cintru si nava centrala acoperita de plafon drept

San Lorenzo- una din cele mai vechi biserici din Florenta- arcade in plin cintru si nava centrala acoperita de plafon drept- cu accente romanice pe fatada prin tratarea de materiale- ferestre simetrice ce permit o iluminare bogata- inaltimea navei este de 2 ori latimea (arcadele si etajul cu ferestre au inaltimea egala; inaltimea traveelor patrate ale colateralelor este dublul latimii lor

Santo Spirito- centralitate- interior tratat pe toate partile la fel- fatada simpla

Santa Maria degli Angeli- tip central- prima constructie de acest gen- arc >> structural si decorativ

Capela Pazzi- de mici dimensiuni, cu plan central- arcul din fatada oglindeste forma spatiului principal din interior- exprima ax vertical prin cupola poligonala pe nervuri- arhitectura interioara este subliniata prin detalii de inspiratie clasica, realizate intr-o tratare bicroma

Palazzo Pitti- compozitie simetrica a planului- fatada catre strada e foarte apropiata de conceptia medievala- paramentul este executat din piatra al carei relief scade in adancime de la parter catre ultimul etaj- marcarea pe orizontala a volumului construit- raportul dintre plin si gol si preluarea formelor ancadramentelor din antichitatea romana

Palazzo Medici-Ricardi- compunere in plan dupa principii medievale, cu o curte interioara tip patio- fatada cu o tratare gradata a bosajelor de piatra- marcarea pe orizontala a etajelor- goluri mai putin numeroase la parter si cu ancadramente de factura antica- ferestre largi la etaj, de tip bifore, inspirate din formele medievale- cornisa monumentului, ampla, incununeaza intreaga constructie, fiind un element nou

Palazzo Strozzi- exemplu clasic pentru programul de resedinta patriciana din Florenta Renasterii Timpurii- plan compus in jurul unei curti interioare, dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative, generoase

Pallazo Rucellai (Leon Baptisa Alberti)- fatada ritmata prin pilastri suprapusi- este urmarita o interproportionare a tuturor golurilor din fatada- monumentalitatea artei romane

Santa Maria Novella- motivul central al porticului- modul de legare in fatada prin volute a volumului suprainaltat al navei centrale cu colateralele

San Francesco- motivul arcului triumfal roman

Sant Andrea- imbinarea planului de tip central cu cel bazilical- inlocuirea colateralelor prin cupole- pilastrii care cuprin 3 nivele

Regiunea VENETO

Singurul oras medieval italian care nu a existat in antichitatea romana, Venetia isi datoreaza asezarea in mlastinile din laguna, dobandindu-si astfel prestigiul ca republica maritima si comerciala, agonisind enorme avutii din aceste activitati. Caracterul specific arhitecturii venetiene se manifesta prin permanenta intentie de deschidere a cladirilor catre exterior prin permanenta intentie de deschidere a cladirilor catre exterior cu logii si ferestre mari, prin spontaneitatea expresiei arhitecturale, prin decoratia vioaie si colorata.

Palatul Dogilor- deschiderea catre exterior a constructiei prin logii si portice- arce in plin cintru descarcate pe coloane- ritmul de la parter fiind dublat la etaje- curtea interioara exprima trecerea de la faza gotica la cea a Renasterii Timpurii prin ingemanarea formelor arhitecturale

Scala dei Giganti- scara monumentala- decoratie pretioasa- rezolvare ampla- elemente functionale care vor avea rol din ce in ce mai insemnat in economia constructiilor si organizarea spatiului

Santa Maria dei Miracoli- nava unica acoperita cilindric- fatada divizata in doua registre pe orizontala, ritmata printr-o succesiune de travei- arce in plin cintru sprijinite pe coloane

Palatul Corner-Spinelli- fatada reda foarte clar dispozitia din plan a incaperilor- reprezinta trecerea de la gotic la Renastere- raportul plin-gol in formarea golurilor- parterul bosat

LOMBARDIA

Traditia gotica atat de perena in Lombardia, explica si data tarzie pana cand se construiesc marile monumente gotice: Domul din Milano si Manastirea Pavia.Antonio Filarete teoretician si arhitect florentin introdce la Milano principiile compozitionale renascentiste si isi completeaza tratatul de arhitectura -> Orasul Ideal

Capela Ospedale Maggiore (proiect)- accente verticale- puternic legata de traditia medievala- monumente de tip central cu plan patrat

URBINO

Francesco di Giorgio Martini abordeaza in mod practic problematica arhitecturii, se preocupa de rezolvarea constructiilor de tip central si de aplicarea perspectivei in arhitectura si urbanism.

Palatul Ducal- remodelare a unui fost sistem defensiv prin introducerea golurilor- logii suprapuse- turnuri elansate- curtea interioara cu portic la parter si etajul plin strapuns de goluri dreptunghiulare

RENASTEREA DE APOGEU

Spatiul arhitectural devine static, dominator, solemn, preocuparea principala este indreptata catre soliditate, volum compact construit, monumental, cu o plastica decorativa viguroasa.

Santa Maria presso San Satiro- nava lunga- Bramante reface cele doua sacristii- aduce o inovatie prin tratarea in falsa perspectiva (trompe-l oeil) cu scopul de a crea senzatia de adancime a corului care din cauze specifice ale terenului nu putea fi realizat

Santa Maria delle Grazie- rezolva zona de est pe aceleasi principii ale spatiului central- abudenta decorativa din exterior, avand influente de la Urbino si puternica traditie lombarda

Pallazo della Cancelleria- aplica in plastica fatadei metoda folosita de Rucellai la Florenta dar ritmul pilastrilor de la etajele superioare este diferit- fiecare nivel are o expresie arhitecturala proprie- curtea interioara reia formele cunoscute la Urbino si prezinta o imagine de echilibru a maselor specifica Renasterii de Apogeu

Tempietto de la San Pietro- primul exemplar al apogeului Renasterii, al Renasterii clasice- o noua etapa a preocuparilor constructive, adopta o solutie perfect centrala interpretand in esenta formele arhitecturii antice

Catedrala San Pietro- solutia centrala in cruce greaca inscrisa, complet simetrica- domul central semisferic flancat de patru domuri mai mici ridicate deasupra capelelor de colt- pile de zidarie masive tratate sculptural ajung la forme care nu ar suporta cupola imensa proiectata

Palatul Fornese (Antonio da Sangalo)- cel mai monumental palat al Renasterii romane compozitie vasta- preocupare pentru ordine si simetrie- in decoratia fatadei sunt introduse ancadramente cu fronton curb care alterneaza cu cele dreptunghiulare si sunt suportate de coloane.- curtea interioara compusa pe trei registre suprapuse, reia traditia lui Bramante- plastica arhitecturala este conforma normelor romane

Renasterea Tarzie in Italia MANIERISMUL

Manierismul se interfereaza si cu celelalte fenomene ale suprastructurii specifice epocii: revolutia imaginii despre univers determinata de teoria astronomica a lui Copernic, Reforma, Contrareforma, Machiavelismul.

Catedrala Sfantul Petru- Michelangelo reia lucrarile, pastrand principiile cladirii de tip central a lui Bramante- plan mai inchegat cu elemente de suport mai masive- renunta la turnurile de colt tip milanez- in tratarea compozitiei respecta schema lui Bramante dar abandoneaza forma total centrala prin directionarea spatiului catre altar si marcarea intrarii cu un portic cu fronton.- modelarea plastica a volumui si accentul vertical sunt caractere ale arhitecturii proto-baroce- cupola cu nervuri de forma avantata, sprijinita pe pilastri, se ridica peste un tambur inalt, ritmat de duble coloane cu rol de contraforti

Biblioteca Laurentiana- compusa din vestibul si sala de lectura- vestibulul de acces, ingust si inalt, persista senzatia de constrangere prin verticalitatea compozitiei caracterul manierist este dat si de tratarea voit stranie neconforma cu normele clasice- sala de lectura, relativ joasa si lunga mai senina ca aspect se diferentiaza de vestibulul cu inaltime accentuata- specific gandirii manieriste este efectul scontat de absorbtie in spatiul construit

Palatul Massimi ale Collone (Baldassare Peruzzi)- edificator exemplu de forme si spatii arhitecturale manieriste- canoanele clasice sunt ignorate total de arhitect- porticul de intrare cu o colonada toscana anunta prin profunzimea sa, legatua vestibulelor si curtilor interioare cu spatiul exterior- profunzimea porticului intunecat este in contrast cu fatada cu relief extrem de plat- forma ancadramentelor ferestrelor de la etaje de contur patrat este caracteristica manierismului- traversarea cu forme arhitecturale marcate a spatiului interior catre exterior exprima calitatea esentiala a arhitecturii manieriste.

Palatul Valmarana- foloseste cu abilitate porticul, ordonanta intotdeauna clasica fiind eliberata de gravitatea arhitecturii romane si in acelasi timp de afectarea manierista- fatada compusa pe principiul ordinului colosal- interpretarea artei clasice romane- relief mai plat sau mai pronuntat

Villa Rotonda- ilustreaza perfect tipul de vila templu

Renasterea de Apogeu si Tarzie in VENETO Programul de palat sau vila, resedinte rurale sau urbane, capata o amploare tot mai mare. Biblioteca San Marco

BAROCUL ITALIAN

Leaganul arhitecturii baroce este Roma. Semnele nascande ale noului stil apar in proto-Baroc, care a caracterizat si o parte din opera lui Michelangelo. Spatialitatea complexa este sustinuta de o plastica arhitecturala extrem de bogata, consistenta, in decorativismul sau. Barocul italian, amplificand la exces, uneori dramatizand, pastreaza mult din grandoarea artei imperiale antice romane sau acelei a Renasterii de Apogeu.

Catedrala Sf. Petru (Carlo Maderna)- construieste nava si fatada baroca alterand principiile renascentiste stabilite de Bramante si Michelangelo dar raspunde unor necesitati functionale.- alungeste nava catre vest si executa fatada principala intr-o arhitectura baroca timpurie

Piata Sf. Petru (Gianlorenzo Bernini)- ansamblul dezvolta in plan o forma de cleste si este materializat de o nesfarsita colonada tratata clasic ce aminteste de porticele vilelor palladiene- compozitia pare a invita accesul la catedrala- forma eliptica a spatiului de intratre este tipic baroca

Palatul Barberini (Gianlorenzo Bernini)- pornin de la partiul de plan al lui Maderna corpul central, larg deschis catre exterior, exprima noi conceptii ale barocului- dezvoltarea scarii centrale de plan oval este caracteristica acelorasi conceptii- fatada tratata printr-o suita de ordine suprapuse realizeaza o accentuata relatie interior-exterior prezentand catre strada elemente care pana atunci erau specifice curtilor interioare romane- fatada desi foloseste un relief accentuat tine de faza clasica a barocului- nisele de la etaj sunt tratate in perspectiva falsa in scopul maririi senzatiei de adancime

Piazza del Popolo (Carlo Rainardi)- reprezentativ pentru tendintele de evolutie ale orasului- poarta cea mai importanta din Roma- trei circulatii importante- doua biserici identice ca expresie plastica- infinitul cuprins in ceva finit atitudine baroca

Urbanismul baroc: folosire a contrastului dintre curb si contracurb/ perspective false -> noi viziuni spatiale/ forma eliptica devine caracteristica.

RENASTEREA IN FRANTA

In prima etapa a Renasterii Timpurii, arhitectura este realizata de maestrii italieni, invitati sa lucreze in Franta. Castelele gotice fortificate de pe Valea Loirei sunt printre primele constructii franceze in care incepand cu arhitectura de interior isi face aparitia Renasterea. Un rol insemnat in organizarea spatiului interior l-a avut saltul din evolutia rezolvarii functionale a salilor de receptie, galerii lungi si relativ joase din care sunt eliminati suportii interiori. Celebrele Sali de la Fointanebleau sunt o prima etapa a acestei evolutii care va conduce la spatiul baroc al Galeriei Oglinzilor de la Versailles.Printre artistii italieni care au introdus Renasterea in Franta sunt mentionati Fra Giocondo si Il Boccadoro care lucreaza la Chambord, realizand la Fontainebleau celebra Galerie Francisc I. Prezenta lui Da Vinci in Franta a influentat si arhitectura, scara in dubla spirala de la chambord fiind inspirata de un studiu al sau.

Castelul din Blois- pastreaza traditia medievala si specificul francez imprumutand elemente ale Renasterii italiene- stilul este vioi, policrom, folosind in placajul fatadei caramida aparenta si piatra- acoperisul din ardezie cenusiu-verzuie- preia decoratia italiana prin pilastrii ce articuleaza fatada pe principiul ordonantei suprapuse de la palatul Ruccellai din Florenta

SCOALA RENASTERII FRANCEZE

Renasterea de Apogeu in Franta caracterizata de ORDINUL FRANCEZ -> ordin inventat de arhitectii francezi pentru introducuerea unui stil national.

ORDINUL FRANCEZ (PHILIBERT DE LORME) nu se diferentiaza de celelalte ordine nici prin proportii nici prin capitel, ci prin modul de tratare al fusului coloanei prin tamburi suprapusi de mica inaltime.Arhitectii francezi il citesc si pe Vitruviu.

Tipul de spatiu central cu bolta semisferica (exprima cel mai bine centralitatea). Se vorbeste despre asta numai la nivelul tratatelor de arhitectura , nu se va construi nici o cupola deoarece datorita goticului care s-a manifestat foarte puternic in Franta si-au dat seama ca nu mai stiu sa construiasca cupole semisferice.

La nivelul fatadei reiterarea atat pe orizontala cat si pe verticala (prin ordine suprapuse) cu ajutorul balcoanelor aflate in axul golurilor de la etajele inferioare -> incercare de temperare a pantelor acoperisului - fiind foarte aproape de Renasterea Italiana cu acoperirea in terasa.

BAROCUL IN FRANTAFranta a cedat sporadic tentatiei baroce si intotdeauna intr-o forma clasicizanta. Principiile baroce s-au manifestat din plin in compunerea gradinilor, cunoscute ca ar fi de tip francez si care au influentat majoritatea constructiilor de parcuri princiare sau regale din Europa. Pietele din Nancy sunt printre putinele exemple de baroc preluat integral in Franta.

RENASTEREA IN STATELE GERMANE

In perioada medievala se formeaza puternice centre urbane, intai in zona vestica, apoi in est. Supuse la inceput regelui, seniorilor laici sau ecleziastici, orasele isi cuceresc in timp autonomia. Orasele germane se deschid larg Umanismului, transmiterea sa fiind favorizata si de inventarea tiparului de catre Gutengberg la Strassburg in 1440. Prima constructie renascentista din Germania este capela Fugger din vechea manastire Sf. Anna din Augsburg in Bavaria.Locuintele urbane construite pe loturi de teren dispuse in adancime, caracteristice orasului medieval se compun in jurul unei curti interioare si au fatada ingusta marca prin acoperisuri inalte, cu pinion, orientata spre strada. Elementele medievale: turnuri cu scari, bow-window-uri, boltiri gotice, se imbina cu noile forme de inspiratie italiana.

PRIMARIA DIN KOLN- compozitia delicata este o izbanda a Renasterii timpurii italiene- goticul se manifesta discret prin boltirea din portic- arcele usor frante la primul etaj- acoperisul inalt

Renasterea de Apogeu Biserica St. Michael- adopta formele Renasterii, mult influentata de elemente baroce- arhitectul interpreteaza motivul spatial roman, renuntand insa la cupola- schema compozitionala reprezinta un exemplu adesea reluat in faza baroca a arhitecturii germane.

BAROCUL IN STATELE GERMANE SI IMPERIUL AUSTRIAC

Barocul se manifesta in edificii spectaculoase, atat in statele puternice din punct de vedere politic si economic, cat si in mici state laice sau principate ecleziasticel patrunde si in cladirile simple din orase sau sate.Vigoarea traditiei gotice, influenta mai putin marcata a Renasterii fapt determinat de acest motiv si o anumita afinitate specifica a trasaturilor de stil ale barocului cu cele ale goticului au condus in tarile germane la exprimarea exuberanta si implinita a formelor baroce.

PALATUL SCHONBRUNN- replica vieneza Palatului de la Versailles- legatura armonioasa intre cladire si gradini- fatada vioaie si senina specifica barocului austriac-primeste importante influente rococo, in special in decorarea interioarelor

STILUL ROCOCO Rococo-ul se manifesta in faza tarzie a Barocului si este in mod paradoxal si concomitent in contrast si continuare nuantata cu diferitele aspecte ale acestuia. Constatarea implica dificultatea incadrarii Rococo-ului in categoria de stil sau etapa stilistica. Aparitia rococo-ului decurge dintr-o forma de negatie, de dezabuzare fata de directiile arhitecturale si artistice ale vremii si isi are radacinile in conditiile societatii.