fitotehnie - tutunul

Download Fitotehnie - Tutunul

Post on 07-Aug-2018

230 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    1/29

    CAPITOLUL 8

    TUTUNUL

    8.1. IMPORTANŢA. BIOLOGIE. ECOLOGIE

    8.1.1. Importanţă

    Tutunul se cultivă pentru frunzele sale utilizate în obţinerea produselor de fumat şi prizat: ţigarete, tutun de pipă, ţigări de foi, tutun pentru prizat, tutun

     pentru mestecat etc.Din frunzele bogate în nicotină se prepară praful de tutun şi apoi soluţia

    de tutun folosită ca insecticid, sau, se extrage acidul nicotinic (vitamina PPutilizat în industria farmaceutică, pentru tratamentul unor afecţiuni, printre care

    şi pelagra. Tot din frunze se extrage acidul citric, care la !ma"orcă## se găseşteîn proporţie mare ($% &$'.)eminţele de tutun conţin *' & +' ulei semisicativ, care poate fi extras

    şi folosit în alimentaţia oamenilor sau în industria vopselelor.alorific-nd economic unele soluri cu potenţial productiv mai redus

    (soluri nisipoase, erodate, tutunul asigură venituri deosebit de mari, ceea ce îimăreşte importanţa agrofitote"nică.

    Deşi, în mod ustificat, se desfăşoară o campanie împotriva fumatului,deoarece nicotină şi substanţele care rezultă în procesul arderii aduce mari

     preudicii sănătăţii oamenilor, p-nă în prezent nu s&au înregistrat scăderi

    semnificative ale numărului fumătorilor. Pentru a reduce din efectele negativeale fumatului asupra organismului uman, se încearcă obţinerea de soiuri detutun şi ţigarete al căror efect asupra fumătorilor să fie redus la minimum sauani"ilat complet.

    /ultura, industrializarea şi comercializarea tutunului înlesnescmiloacele de trai a multe milioane de oameni.

    8.1.2. Compoziţia !imiă a "r#nz$%or &$ t#t#n

    0ceasta determină calitatea produselor, fiind influenţată de însuşirile

    soiului, de factorii de mediu (climă şi sol, v-rsta plantei, poziţia frunzei petulpină etc. şi poate fi îmbunătăţită pe diferite căi.)ubstanţa uscată a frunzelor de tutun este formată din 1' & 23 compuşi

    organici şi 4 & 3' compuşi minerali.Comp#'ii or(anii sunt alcătuiţi din "idraţi de carbon solubili şi

    insolubili, compuşi azotaţi, acizi organici, răşini şi uleiuri eterice, iar ceiminerali din compuşii calciului şi potasiului.

     Hidraţii de carbon solubili reprezintă 3 & 31 din substanţele organice,în funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie şi influenţează în mod deosebitînsuşirile fumative ale tutunului. 5n conţinut, ridicat în "idraţi de carbon

    solubili se găseşte în tipul de tutun irginia (31, milociu la tipul oriental ($2& 3% şi redus la tipul de mare consum (3 & *. Prin arderea "idraţilor de

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    2/29

    carbon solubili se formează acizi organici, alde"ide, fenoli şi alte substanţe careîmbunătăţesc aroma şi gustul tutunului. /eluloza (1 & 4 are rol principal înîntreţinerea arderii.

    Substanţele organice cu azot oscilează între l & 6 din substanţa uscată7conţinut mai redus se înregistrează 8a soiurile cu frunze de culoare galbenă ($&3, moderat fa cele cu frunze roşii (3 & * şi conţinut ridicat la cele cufrunze de culoare înc"isă (peste *.

    Substanţele albuminoide, în cantitate mare, influenţează negativ calitateatutunului7 prin ardere, ele imprimă gust şi miros neplăcute. Tutunurile pentruţigarete din tara noastră conţin 6 & $% substanţe albuminoide, iar cele pentruţigări de foi între $$ şi $1 albumine din substanţa uscată.

    Pentru calitatea tutunului prezintă o deosebită importanţă raportul între"idraţii de carbon solubili şi substanţele albuminoide, exprimat în valori

     procentuale din substanţa uscată, raport denumit coeficientul Smuk. /u c-tacest coeficient este mai mare, cu at-t calitatea tutunului este mai bună. 9asoiurile de calitate superioară coeficientul )mu: este de $,4 - *, pe c-nd la celede calitate inferioară se situează sub cifra $.

     Aminoacizii ocupă %,3' & %,'4 din substanţa uscată şi au acţiune pozitivă asupra fumatului, îndeosebi la tutunul pentru ţigări de foi.

     Nicotină (/$%;$+ 

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    3/29

    frunzei în substanţe minerale este influenţat de conţinutul acestor substanţe înmediul nutritiv, cu implicaţii la stabilirea fertilizării.

    Potasiul are influenţă pozitivă asupra arderii, urmat de calciu7 clorurile şisulfaţii influenţează negativ arderea.

    /ompoziţia c"imică prezentată se referă la frunzele recoltate la ma&turitatea te"nică a tutunului (stadiu în care se recoltează.

    8.1.,. Ră+p-n&ir$

    En prezent tutunul se cultivă pe toate continentele, în unele ţări pe marisuprafeţe, în altele pe suprafeţe mici.

    @aţă de perioada $212 & $24$, c-nd se cultivau în lume +,%3 milioane "acu tutun, în perioada $244 & $22% s&a auns la o suprafaţă de +,42 milioane "a,cu o producţie medie de $.+%1 :gF"a, suprafaţă care a fost şi în anul 3%%$ de+,3$ mii. "a, cu o producţie medie de $.'$1 :gF"a.

    ?ări mari cultivatoare de tutun sunt> /"ina cu peste $,'3 milioane "a,8ndia cu peste %,+' milioane "a, )50 cu peste %,$13 milioane "a şi cu

     producţia medie cea mai mare (3.'2* :gF"a.En Aom-nia, suprafeţele şi producţiile medii se prezintă în tabelul 4.$.

    /ele mai mari suprafeţe, cultivate cu tutun sunt înt-lnite în udeţele din sudulţării, unde se află circa 6% din suprafaţa totală7 în =oldova se cultivă circa3%, iar în /-mpia de est şi Transilvania, circa 3%.

    /a produs industrial, tutunul a fost cunoscut în Buropa numai dupădescoperirea 0mericii de către /ristofor /olumb ($+23, iar ca plantă cultivată

    a fost descoperit în =exic, în anul $'$2, cu ocazia explorării acestei zone.En Buropa primele seminţe de tutun se presupune că au fost aduse decălugărul Aamon Pane în )pania ($'$4, iar mai t-rziu de @rancesco ;ernandezde Toledo, la întoarcerea din 0merica în anul $''2, sub numele de GTabacoG(după numele instrumentului cu care se fuma în insulele /araibe.

    Tabelul 8.1.)#pra"aţa 'i proţia &$ t#t#n n Rom-nia

    )p$i"iar$ Anii

    1/,01/,8 1/3 1/43 1/53 1/83 1//3 1//4 1//5 2331

    )uprafaţa (mii "a $%,' 32,$ 3$,6 **,6 '$,3 $6,4 2,' $3,4 $$,*

    Producţia (:gF"a 14% +1% 13% 61% 23% 4+* $311 $'+' 26+

    En @ranţa seminţele de tutun au fost aduse de călugărul 0ndre Tevet, înanul $''6 din Hrazilia. Tutunul a primit numele ştiinţific de Nicotiana înonoarea lui Iean

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    4/29

    asupra culturii şi fabricării tutunului, iar în anul $232 ia fiinţă /asa 0utonomă a=onopolului (/.0,=., în prezent, peste 2% din suprafaţa cultivată cu tutuneste contractată de )ocietatea  Nicotiana tabacum 9. & tutunul cu frunze sesile sau scurt

     peţiolate şi Nicotiana rustica 9. & !ma"orcăJ, cu frunze peţiolate, ambele specii(fig. 4.$ fiind anuale, polimorfe şi cu acelaşi număr de cromozomi (n K 3+. EnAom-nia se cultivă N. tabacum în exclusivitate, !ma"orcăJ fiind cultivată în/.).8. şi Polonia pe suprafeţe mai mari.

    După constatările lui 089C, tutunul (

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    5/29

    /orola este infundibuliformă, cu v-rful petalelor ascuţit, de culoare rozăsau roşie, seminţele sunt mici, reticulate, brune&roşiatice, cu ==H 1% & $$%mg. /onţinutul plantei în nicotină oscilează între %,* şi ',%.

    )pecia N. tabacum cuprinde varietăţile> fruticosa, lancifolia, $irginica,brasiliensis, %a$anensis şi macrop%&lla.

    )oi#ri. )oiurile de tutun au rezultat din "ibridarea a două sau mai multevarietăţi, av-nd particularităţi morfologice, biologice şi calitative care legrupează în tipuri de tutun: oriental, semioriental, 'irginia, de mare consum,

     (urle&, pentru ţigări de foi.)ipul oriental se caracterizează prin frunze mici (lungimea frunzelor la

    etaul milociu, 3% & 3' cm, precocitate mare (de la plantare & înflorire, '% & 6'zile, ţesutul frunzelor catifelat şi elastic7 conţinutul în nicotină scăzut7conţinutul în "idraţi de carbon solubili ridicat7 aromă şi gust plăcute la fumat.După uscare predomină culorile galbenă, galben&portocalie şi roşie&desc"isă./apacitatea de producţie este mică ($.$%% & $.+%% :g frunze uscate la "a, dar calitatea este superioară. )unt recomandate în cultură soiurile> Debel A.P. $3*,=olovata 2+, =olovata $14, Debel 3$3, Debel 3'3, Debel $+*.

    )ipul semioriental are frunzele mai mari (lungimea frunzelor la etaulmilociu, 3' & *3 cm, perioada de vegetaţie mai lungă (de la plantat la înflorit1' &4% zile, ţesut foliar elastic, conţinut în nicotină mai ridicat, conţinutul în"idraţi de carbon solubili mai scăzut, dec-t la tipul oriental. Prin uscarefrunzele se colorează roşcat, asigur-nd ţigarete de calitate milocie şi consummare. /apacitatea de producţie este mai ridicată ($.'%% L 3.%%% :gF"a frunzeuscate, av-nd şi o mare plasticitate ecologică. )e cultivă soiul M"impaţi AP '',

    M"impaţi $$$.)ipul 'irginia se caracterizează prin frunze mult mai mari (lungimeafrunzelor la etaul milociu, +% & '% cm, perioada de vegetaţie milocie (de la

     plantat la înflorit 6% & 4' zile, conţinut milociu de nicotină, conţinut înalbumine scăzut. Prin uscare artificială se obţin frunze galbene de diferitenuanţe, cu aromă fină, gust plăcut. 0sigură producţii mari şi constante defrunze uscate ($.4%% &3.+%% :gF"a, soiurile av-nd mare plasticitate ecologică[email protected] acestor soiuri se folosesc pentru obţinerea de ţigarete de calitatesuperioară, în Aom-nia sunt recomandate soiurile irginia $.$1*, irginia $26,irginia AP 3%1, irginia $4%.

    )ipul (urle& se caracterizează prin plante cu frunze mari, perioada devegetaţie lungă (de la plantat la înflorit, 4' & 2% zile7, conturul plantei conic,capacitate de producţie ridicată (peste 3.%%% :gF"a frunze uscate. @runza estefină, elastică, cu capacitate mare de absorbţie şi reţinere a sosurilor, pretabilă laobţinerea ţigărilor de foi. )e cultivă soiurile> HurleN $$+ şi HurleN 3*' HurleN33+, Tenessee 46.

    )ipul de mare consum grupează soiuri cu frunzele mari, perioada devegetaţie lungă, conţinut ridicat în nicotină (l & ', dar redus în "idraţi decarbon solubili. @runzele uscate produc un tutun de culoare roşie p-nă lacastanie&brună. /apacitatea de producţie este mare ($.4%% & 3.+%% :gF"a frunze

    uscate. )e obţin ţigarete de calitate milocie şi inferioară. )e cultivă soiurileHanat & $*, Hanat AP $3', Hărăgan& $*3, Hărăgan $**, Hărăgan $4', Hanat 2'.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    6/29

    )ipul pentru ţigări de foi este caracterizat prin soiuri cu frunze mari,elastice, nefragile, potrivite pentru confecţionarea ţigărilor de foi. )unt folositesoiurile ;avana şi )ătmărean.

    Principalele caracteristici ale soiurilor de tutun sunt date în tabelul 4.3.:onar$a +oi#ri%or &$ t#t#n este făcută cu mare stricteţe. 0stfel, soiul

    Debel este zonat în centrul Clteniei, pe alea Iiului şi afluenţilor lui soiul,=olovata în zona colinară din =oldova, Dobrogea şi /-mpia =unteniei,soiurile M"impaţi sunt propice pentru colinele din =untenia (soiul M"impaţiAP&'' poate fi cultivat şi în zona colinară a =oldovei şi Dobrogei7 soiurileirginia sunt cultivate pe valea =ureşului, T-rnavelor, nisipurile din vestulţării, Cltenia şi =oldova7 soiurile de mare consum găsesc condiţii optime în/-mpia de est şi /-mpia Hărăganului, soiul HurleN este cultivat în /entrul şi

     

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    7/29

    Tabelul 8.2.)oi#ri%$ &$ t#t#n #%ti;at$ n Rom-nia

    Tip#% )oi#%Ta%ia

    p%ant$i7m

    6r#nza <niotină

    R$zi+t$nt %a9P$rio&.=$($t.P%ant.

    r$o%t.

    :on$%$ &$#%t#ră

    Nr. p$p%antă

    L#n(.7m 6orma

    Raport&iam$tra% Mană

    P#tr$z.ră&ăini.

    Criental

    Debel $3* $*% *+&*6 $4&3% eliptică & %,** @.H. H. 4%/entrulClteniei,alea Iiului

    Debel 3 $3 $6%&$1% *3&*+ 3+,$ eliptic&ovală

    & H. 1*&$%3

    Debel 3'3 $'%&$6% & 3*,* eliptic&ovală

    $,1 %,6% H. H. 1'&4' )udul ţării

    =olovata 2+ $%%&$3% *3&*+ 3%&3* eliptic $,2 %,3+ H. H. $%+&$33

    =oldova,Dobrogea,=untenia,

    Oone colin.

    =olovata $14 $%%&$%3 3'&*% $4&3% eliptic $,2 %,'% H. H. 1'&4%=oldova,Dobrogea,=untenia

    )emioriental M"impaţi '' $'%&$1% 36&34 3'&34 eliptic & %,4% @.H. H. 26&$%%

    /olinele di=untenia,=oldova şiDobrogea

    irginia irginia $$1* $4%&$4' 3'&34 +'&'% eliptic 3,$ $&$,' H. H. $%%&$3% /entrul şisudul Clteniei

    irginia $26 $*% $2 +'&'% eliptic 3,% $,$ @.H, =. 22&$%%

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    8/29

    Enflorirea începe cu floarea centrală şi se face eşalonat în 3' & *% de zile,iar de la formarea bobocului floral la desc"iderea florii trec circa $+ zile.

    6r#t#% este o capsulă biloculară, alungit&ovoidală, de culoare cafenie,cu 3.%%%&+.%%% seminţe.

    )ăm-nţa este mică, ovoidală, subreniformă, puţin turtită, cu "il pronunţat şi cu reticulaţii pe întreaga suprafaţă. Bmbrionul este voluminos şiînconurat de albumen. ==H oscilează de la 1% la '%% mg. )ăm-nţa conţine *1& +' ulei.

    8.1.4. C$rinţ$ "aţă &$ %imă 'i +o%

    T$mp$rat#ra. Tutunul este o plantă termofilă, însă de mult timp secultivă în zona temperată, datorită faptului că o parte din perioada de vegetaţieo parcurge în spaţiu proteat (răsadniţă, tunel, solar, seră etc..

    /erinţele mari faţă de căldură fac ca săm-nţa de tutun să germineze 8aminimum $3/ ($% & $4/ la specia  Nicotiana tabacum şi 1 & 4/ la  N.rustica. Temperatura optimă de creştere a plantelor este de 31/, (av-nd limitede 3'/ şi *%/ iar temperaturile de $6 & $1/ înrăutăţesc calitatea tutunului(H5/8

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    9/29

     bolilor criptogamice.)o%#%.  )oiurile prezintă prin însuşirile fizice şi c"imice, o importanţă

    deosebită pentru producţia şi calitatea tutunului. )unt favorabile soiurile uşoareşi lutoase, calde, permeabile, cu p;&ul cuprins între 6,+ & 1,*.

    /erinţele faţă de sol se diferenţiază în funcţie de tipul de tutun astfel>soiurile de tip oriental găsesc condiţii bune pe soluri nisipo&pietroasesuperficiale, slab fertile, pe aluviuni vec"i, calde, permeabile, cu expoziţiesudică, bine însorite7 soiurile de tip semioriental, dau producţii ridicate pesoluri aluviale, brun&roşcate, cernoziomuri puternic levigate, caide, permeabile,cu expoziţie sudică7 pentru soiurile de tip irginia, cele mai potrivite soluri suntcele profunde, uşoare, sărace în substanţe nutritive (cernoziomuri nisipoase şinisipuri eoliene7 soiurile de mare consum reuşesc pe solurile lutoase, fertile,

     profunde, calde, permeabile din seria cernoziomurilor, solurilor brune sau brune lăcoviştite7 soiurile pentru ţigări de foi realizează frunze de calitate pesolurile aluviale, iuto&nisipoase, profundQ, umede, bogate în substanţe nutritiveşi "umus, cum a fi terenurile formate pe sedimente aduse de ape, provenite dindescompunerea recentă a rocilor.

    En Aom-nia s&au identificat peste '6% mii "a de teren cu condiţiifavorabile şi peste *6% mii "a cu condiţii foarte favorabile7 dispunem de un

     potenţial natural extrem de favorabil tutunului, at-t pentru producţii mari c-t şide calitate.

    8.2. T$!no%o(ia &$ #%ti;ar$ a t#t#n#%#i

    8.2.1. Rotaţia

    Tutunul suportă monocultura mai mulţi ani fără să se înregistrezefenomenul de !obosealăJ a solului, dar se distruge structura solului şi seînmulţesc paraziţii specifici (boli, viroze, dăunători. Pe terenuri proaspătdefrişate, după o paişte desţelenită sau după o plantă perenă, tutunul se poatecultiva 3 & * ani la r-nd, întruc-t aceste suprafeţe sunt fertile şi libere de paraziţispecifici, în aceste condiţii se obţin rezultate bune la soiurile de tutun pentruţigări de foi, dar nu şi pentru tipul Criental şi irginia. /ultivarea tutunului înmonocultura se ia în considerare numai în situaţia în care terenurile specificetipului şi soiului ce se cultivă nu sunt suficiente, iar amplasarea pe alte terenuri

    dec-t cele specifice duce la diminuarea calităţii. )pre deosebire demonocultura, asolamentul contribuie la obţinerea unor recolte mari de tutun,superioare calitativ şi rentabile, făc-nd ca soiurile să&şi păstreze însuşirilenormale bio&productive, reduc-ndu&se gradul de infestare a solului cu seminţede buruieni, boli şi dăunători specifici.

    0legerea plantei premergătoare tutunului se face în funcţie de tipul detutun cultivat> pentru soiurile din tipul oriental, semioriental şi irginia,cultivate pentru ţigarete superioare, cele mai bune premergătoare sunt cerealele

     păioase> gr-u, orz, ovăz. 0cestea, recolt-ndu&se timpuriu, permit executarea în bune condiţii a lucrărilor solului, îmbunătăţirea structurii lui, îmbogăţirea în

    substanţe organice7 soiurile tipului de mare consum pentru ţigarete, pot ficultivate după leguminoasele pentru boabe, dacă solurile sunt mai sărace7

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    10/29

    tutunurile mai tari la fumat, destinate ţigărilor de foi sau pentru pipă se cultivădupă leguminoase (borceag, mazăre etc. care lasă solul bogat în azot.

    Porumbul (cel tratat cu erbicide triazinice este interzis ca plantă premergătoare şi bumbacul sunt mai puţin indicate ca premergătoare pentrututun, din cauză că părăsesc t-rziu terenul, se distruge structura solului prin

     praşile, răm-n resturi vegetale care împiedică plantarea tutunului în condiţii bune, se înt-rzie executarea lucrărilor solului. gust. aromă,culoare, ardere şi măreşte conţinutul în "idraţi de carbon solubili.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    11/29

    alciul este important ca element de nutriţie, c-t şi indirect, prinraporturile cu alte elemente din sol, raporturi care influenţează mai multabsorbţia acestora. 8nsuficienţa calciului determină apariţia de frunzedeformate, groase, de calitate inferioară7 excesul de calciu conduce la formareade frunze casante, !rău colorateJ, cu combustibilitate redusă.

    !unoiul de "ra#d. Tutunul valorifică bine gunoiul de grad în doze de 3%& +% tF"a la tipul HurleN, $%&3% tF"a la soiurile din tipul de mare consum şi

     pentru ţigări de foi, '&$% tF"a la soiurile pentru ţigarete superioare, cu excepţiacelor din tipul oriental la care nu se aplică. Pe solurile nisipoase din sudulClteniei şi din vestul tării, la soiurile de tip irginia, se recomandă aplicareagunoiului de grad la planta premergătoare, sub arătura de bază, împreună cu +4& 6+ :gF"a, P3C', adăug-ndu&se la plantarea tutunului *3 & +4 :gF"a

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    12/29

    trebuie să ţină cont de felul îngrăşăm-ntului, tipul de sol, planta premergătoareşi te"nologia aplicată astfel înc-t fertilizantul să aungă în zona activă deabsorbţie a sistemului radicular, pentru a fi utilizat c-t mai bine.

    @ertilizarea 8a tutun poate fi de bază7 în momentul plantării şi în timpulvegetaţiei, (suplimentară.

     *n cazul fertilizării de bază, îngrăşăminte le se aplică sub arătura de bază(gunoiul, fosforul şi potasiul, contribuind la aprovizionarea cu elementenutritive a plantelor de tutun vreme îndelungată, urmărind fertilitatea solului şiîmbunătăţind însuşirile fizice, c"imice şi biologice ale acestuia, iar azotul seaplică 8a pregătirea solului pentru plantare.

     *($%& $' :g < & *% & +' :g P3%* este eficientă dacă se aplică la prima

     praşilă.Engrăşămintele complexe dau rezultate bune atunci c-nd se folosesc

    elemente nutritive în raporturi corespunzătoare (0

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    13/29

    Terenul ce urmează a fi plantat cu tutun trebuie pregătit cu multă atenţie.)olul trebuie să fie af-nat profund, mărunţii corespunzător, pentru a acumula şi

     păstra umiditatea şi pentru a se combate buruienile. Bxperienţele din ţaranoastră au scos în evidenţă că arăturile executate la 33 - 3' cm ad-ncime daurezultatele cele mai bune. în solurile uşoare se lucrează mai superficial dec-t pecele milocii şi grele. Bste necesar ca, prin arătură, să se evite formarea"ardpanului.

    )olurile nisipoase din zona de cultură a tutunului de tip irginia trebuiearate la ad-ncimea de 34 & *% cm, toamna t-rziu sau primăvara devreme (PCP,$21+ ocazie cu care se încorporează şi îngrăşămintele organice şi minerale, înaceastă arătură se acumulează o cantitate mare de apă şi se reduce evaporaţia,nitraţii se acumulează mai ad-nc în sol, unde pe terenurile nisipoase se dezvoltăcea mai mare parte din rădăcini (A05;B, $2'4.

    En primăvară arătura se lucrează cu grapa c-t mai de timpuriu, apoiterenul se întreţine curat de buruieni şi af-nat cu autorul cultivatorului urmatde grapă. Dacă solul s&a tasat prea mult în timpul iernii, se execută o arăturăsuperficială ($% & $' cm cu plugul fără cormană, urmat de grapă. )e efectueazăl & * af-nări p-nă la plantare şi se evită pulverizarea solului. 0d-ncimea deaf-nare cu cultivatorul este de $% & $3 cm.

    8.2.0. Pro$r$a 'i p%antar$a ră+a%#i

    Tutunul nu se seamănă direct în c-mp, deoarece are o mare sensibilitate

    la temperaturile oase. Merminaţia lui la cel puţin $3/ şi o perioadă devegetaţie relativ lungă determină ca tutunul să se însăm-nţeze şi să crească oanumită perioadă de timp în răsadniţe.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    14/29

    Pentru dezinfecţie amestecul nutritiv se întinde în strat subţire de $%&$'cm grosime şi se tratează cu produsele specificate, se omogenizează, se adunăîn grămezi şi se acoperă cu folie de polietilenă. Dezinfecţia cu Hasamid se faceîncă din toamnă sau în cursul iernii. )e introduce amestecul nutritiv sub formaunui strat de $' & 3% cm grosime, se acoperă tocurile cu geamuri timp de 4 & $3zile7 în acest timp, prin procesele fermentative din gunoi se degaă căldură,temperatura ridic-ndu&se la 6%/ după +&' zile. După 4&$3 zile temperatura sestabilizează la circa +%/, c-nd se poate trece la semănat. Aăsadniţele seînfiinţează cu 6% - ?2 de zile înainte de plantarea tutunului (tab. 4.'.

    [email protected]ţa destinată semănatului este produsă în unităţi specializate pentru fiecare soi ce se cultivă şi se expediază la producători tratată cu/riptodin ' gF:g săm-nţă sau =erpan ' gF:g săm-nţă.

    Pentru grăbirea răsăririi săm-nţa poate fi preîncolţită în prealabil,asigur-ndu&se obţinerea răsadului bun de plantare; cu ' & $% zile maidevreme.

    )uprafaţa de răsadniţa se calculează în funcţie de numărul de plante cese obţin la m3, desimea plantelor în c-mp şi suprafaţa planificată a se planta cusoiul respectiv.

    En răsadniţele calde se obţin 3.3%% & 3.'%% fire de răsad la m3, din care3.%%% fire sunt bune de plantat, în răsadniţele semicalde se obţin 3.%%% fire lam3, iar în cele reci $.'%% fire răsad la m3, bune de plantat fiind $.'%% şirespectiv, $.%%% de fire la m3.

    )uprafaţa de răsadniţă, în funcţie de soi, este dată în tabelul 4.6./antitatea de săm-nţă este de %,+ & %,6 gFm3 în răsadniţe calde şi %,' & %,1 gFm

    în răsadniţe reci şi tunele.En afară de răsadniţele calde răsadul de tutun se mai poate obţine în sere,solarii încălzite sau neîncălzite, în răsadniţe semicalde şi în tunele sau în brazdereci.

    Tabelul 8.).P$rioa&a &$ +$mănat a t#t#n#%#i n ră+a&niţă

    :ona P$rioa&a &$ +$mănat

    Ră+a&niţ$ a%&$Ră+a&niţ$+$mia%&$

    T#n$%$

    )udul ţării 3' 88 & $% 888 $% 888 & 3% 888 $'888 & *%888

     

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    15/29

    )#pra"aţa &$ ră+a&niţă p$ntr# % !a &$ t#t#n)oi#% 7tip#ri Ră+a&niţă a%&ă )o%arii 'i t#n$% Braz&$ r$i

    Debel (C 2%&$%% $%%&$$% $3%&$*%

    =olovata (C 1%&4% 4%&4' $%%&$$%

    M"impaţi ().C 6%&6' 6'&1% 1'&4%

    irginia ( +%&'' +'&'% ''&6%

    HurleN (H *'&+% +%&+' +'&'%

    Hanat (=./ *'&+% +%&+' +'&'%

    Hărăgan (=./ +%&+' +'&'% ''&6%

    )$mănat#% se face manual prin împrăştiere, după ce în prealabil,săm-nţa (mică de tutun se amestecă cu nisip uscat7 l :g nisip pentru cantitatea

    de săm-nţă necesară la 6 m3. După semănat se împrăştie deasupra seminţei unstrat de mraniţă foarte bine mărunţită şi cernută, în grosime de * & + mm, se

     presează uniform cu o sc-ndură, pentru a pune în contact intim săm-nţa cu păm-ntul, apoi se udă cu apă călduţă (cu stropitoarea cu sită fină şi se acoperătocul de răsadniţă cu geamuri. )ăm-nţa germinează şi planta răsare într&o

     perioadă cu 1 & 2 zile. En răsadniţele calde semănatul se face c-nd temperaturadin stratul de gunoi a scăzut la *% &*'/.

    Engriirea răsadului consta din> asigurarea şi reglarea temperaturii înrăsadniţei, aerisirea7 udarea, combaterea buruienilor, rărirea, terotatul,fertilizarea suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor şi călirea răsadului

    etc. Asigurarea şi reglarea temperaturii n răsadniţe se face cu scopul bunei

    germinări a seminţelor şi răsăririi plantelor. P-nă la răsărire este necesară otemperatură de *% & *3/. 8mediat după răsărire se renunţă în timpul zilei, la

     protearea răsadniţelor cu rogoini, temperatura păstr-ndu&se în limitele de l 4&3'/. /ontrolul temperaturii se face cu termometre de sol şi de cameră. 8nzilele prea călduroase se foloseşte umbrirea. P-nă în faza de urec"iuşe, răsadulva fî umbrit ziua între orele $$ & $67 după această fază răsadul se umbreştenumai în zilele foarte calde, asigur-ndu&se condiţii normale de iluminare prinspălarea geamurilor şi foliei şi îndepărtarea acestora în zilele călduroase.

     Aerisirea răsadului, în perioada germinării seminţelor aerisirea se facenumai la orele amiezii, în situaţia c-nd temperatura este prea ridicată. Pemăsură ce creşte răsadul, aerisirea se, face mai des. în prima perioadă decreştere a răsadului ramele se ridică pe suporţi la o înălţime de ' & 6 cm, o

     perioadă scurtă în timpul amiezii, apoi ramele se ridică la 3% & *% cm deasupratocului, menţin-ndu&se ridicate tot timpul zilei. După faza de urec"iuşerăsadniţele se ţin descoperite pe timp călduros, toată ziua şi se acoperă numainoaptea sau c-nd timpul este rece şi ploios. )erele, solariile şi tunelele seaerisesc mai intens.

    >darea răsadului este o operaţiune foarte importantă, av-nd drept scopmenţinerea unei umidităţi moderate în stratul superficial al patului germinativ.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    16/29

    9a început răsadurile se udă mai des şi cu cantităţi mai mici de apă, apoi mairar, dar cu norme mai mari de udare, în perioada semănat & răsărire &înrădăcinare şi în faza de cruciuliţă, c-nd sistemul radicular al răsadului sedezvoltă mai lent, udările vor fi p-nă la trei pe zi, cu norme de %,' & $,% lFm3.Prima udare se face în urul orei 2, a doua la amiază şi a treia în urul orei $6.Temperatura apei în perioada germinării trebuie să fie mai ridicată7 după aceeaapa va avea temperatura aerului atmosferic. Pe timp rece apa se încălzeşte,astfel înc-t, în momentul c-nd aunge pe răsad, să aibă o temperatură de 3* &3' /.

    Entre fazele de cruciuliţa; şi urec%iuşe; răsadul nu se udă 3 & * zile,conferindu&i rezistenţă la îmbolnăvire, după care se poate uda normal. Dupăfaza de urec"iuşe şi p-nă la călirea răsadului pentru plantat, udarea se face mairar, asigur-ndu&se apă suficientă în stratul nutritiv, pe 4 & $% cm ad-ncime.

    ombaterea buruienilor se face prin pliviri sau cu erbicide. Primul plivitare loc c-nd plantele au răsărit şi buruienile depăşesc ca dimensiune tutunul şise efectuează după ce s&a udat bine cu apă, astfel înc-t, prin smulgerea

     buruienilor, să nu fie deranate plantele de tutun. Bste bine ca plivitul să se facăîn zilele mai înnourate, mai puţin călduroase. Plivitul se execută de c-te ori estenevoie. /ombaterea buruienilor se poate face şi cu autorul erbicidelor. )erecomandă erbicidul Bnide '% RP în doză de $,' gFm3, aplicat concomitent cusemănatul sau cu l & * zile după semănat, sau erbicidul Devrinol '% RP, * gF3'm3, aplicat cu 1 zile înainte de semănat. )e poate folosi şi erbicidul DNmid %,'gFm3.

     "ăritul răsadului se face spre sf-rşitul fazei de cruciuliţă, fără a depăşi

    faza de urec"iuşe, proced-ndu&se ca la plivit, atunci c-nd se constată cădesimea răsadurilor este prea mare.)erotatul se efectuează cu scopul de a dezvolta un număr mai mare de

    rădăcini laterale de la baza tulpiniţei. /onstă din împrăştierea sau cernerea peste răsad a unei cantităţi de mraniţă sau amestec nutritiv, dezinfectate în prealabil, stratul dintre plante av-nd %,3 & %,' cm grosime. Terotatul se repetă laintervale de *&' zile, av-nd şi rolul de a evita spălarea stratului superior de soldin răsadniţă şi formarea crustei. Terotaul se execută după fiecare plivit, rărit,c-nd frunzele sunt uscate, pentru a nu se lipi mraniţă de ele. După terotare,mraniţă se scutură de pe frunze şi apoi se efectuează udarea.

     

     prima fertilizare se face în faza de cruciuliţă7 a doua la + & ' zile după prima7 atreia c-nd răsadul este în faza de urec"iuşe, iar a patra se face cu 1 & $% zileînainte de transplantare în c-mp.

    @ertilizarea cu îngrăşăminte c"imice se face folosind o soluţie formatădin $% l apă, '% g sulfat de amoniu sau *% & '% g azotat de amoniu, 4% & $3% gsuperfosfat şi +% & 4% g sulfat de potasiu. )oluţia se diluează cu o cantitate egalăde apă şi se utilizează 3 lFm3, după care se udă foarte bine pentru a spăla

    îngrăşămintele de pe [email protected] suplimentară cu soluţie de gunoi de pasăre este foarte

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    17/29

    eficientă. 9a o parte gunoi de pasăre uscat se folosesc zece părţi apă. Munoiulse pune într&un sac de p-nză rară şi se ţine în apă la macerat 3+ de ore,agit-ndu&se din timp în timp. /onţinutul sacului se stoarce bine iar soluţiarezultată se diluează cu o cantitate egală de apă. )e folosesc 3 l soluţie la m3.După fiecare fertilizare răsadul se udă abundent.

    ombaterea bolilor. Principalele boli ale răsadului de tutun sunt>căderea răsadului,  produsă de  "%izoctonia solani şi  B&t%ium sp. putrezireaneagră a rădăcinilor provocată de )%ielo$iopsis basicola şi mana tutunului,

     produsă de ciuperca Beronospora tabacina./ăderea răsadului se combate cu Tiuram 1% P5 sau /aptadin '% P5, în

    concentraţie de %,*, folosindu&se *% l soluţie la $%% m3  răsadniţă,repet-ndu&se tratamentul după 1 zile.

    Putrezirea neagră a rădăcinilor se combate cu fungicidul /"inoin&@undazol în doză de 3 gFm3, folosindu&se U%% l soluţie la $%% m3  răsadniţă,tratamentul repet-ndu&se după 1 zile.

    =ana se combate cu Tiuram 1% P5, /aptadin '% P5, Turdacupral '% P5sau Perozin H 1', toate în concentraţie de %,*%, folosindu&se *% l soluţie

     pentru $%% m3 răsadniţă.ombaterea dăunătorilor. Principalii dăunători în răsadniţă sunt>

    coropişniţa r&llotalpa gr&llotalpa! şi tripsul tutunului )%rips tabaci!./ombaterea c"imică a coropişniţei se face aplic-nd, înainte de semănat,

    unul din insecticidele> @uradan $% M, în doză de * & ' gFm3 sau )intogrill 'M îndoză de * gFm3, distribuite uniform. /oropişniţa se mai combate şi cu momeliotrăvite.

    Tripsul este un dăunător periculos şi pentru faptul că transmite în răsadvirusul care produce boala  petelor de bronz #&copersicum $irus 6 )mit".Pentru combatere se utilizează insecticidul /arbetox *1 B/ %,+, )inoratox *'A, %,$', =etasNtox %,$ sau 0ctelic %,$, folosindu&se *% l emulsie la $%%m3 răsadniţă. 5n tratament se face în faza de urec"iuşe şi unul cu * & ' zileînainte de transplantare.

    ălirea răsadului se face cu 1 & $% zile înainte de plantare şi constă din pregătirea lui pentru condiţiile din c-mp. Aăsadul se lasă descoperit ziua şinoaptea, se udă o dată la două zile, cu apă (mai puţină, iar cu * & + zile înaintede plantare nu se mai udă. Aăsadul se acoperă numai în caz de îng"eţ, pericol

    de brumă sau ploi abundente.Aăsadul bine călit nu se veşteeşte în zilele călduroase, dacă nu esteudat. C plantă de tutun bine călită are tulpina elastică (îndoită după deget nu serupe, lungimea de 4 & $3 ctn, respectiv cu + & 6 frunze c-nd plantarea se facemanual şi $6 & $4 cm (1&4 frunze c-nd plantarea se face mecanizat (fig. 4.3.

    En ultimele două decenii s&a trecut la folosirea unor sistemeneconvenţionale de producere a răsadului, sisteme care au ca avantae

     principale faţă de sistemul convenţional obţinerea unui răsad sănătos viguros, produs într&un timp scurt şi pretabil la plantarea mecanizată. 0cest sistemneconvenţional de producere a răsadului este  sistemul flotant cu casete

    celulare. Plantulele de tutun se produc în casete de poliester expandat, care plutesc în bazine cu apă, adăpostite în sere sau solarii acoperite cu folie de

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    18/29

     polietilenă.

    6i(. 8.2. Ră+a& &$ t#t#n *#n &$ p%ant

    0vantaele sistemului (PV5& se scurtează perioada de obţinere a răsadului7& se diminuează necesarul de forţă de muncă, înlătur-ndu&se

     plivitul, udatul, o parte din tratamentele fitosanitare7& răsadul creşte mai repede în alveolă neav-nd concurenţă7& semănatul se poate face cu maşini speciale de precizie7& procentul de prindere după plantare este foarte ridicat (W$%%7

    )ocul transplantării este atenuat, deoarece, răsadul păstrează prinintermediul sistemului radicular, cubul de amestec nutritiv în care s&a dezvoltat.

    8.2.(.2. Plantarea tutunului 

    Aăsadul de tutun pentru plantare (fig. 4.3, fără a se scutura de păm-nt,se aşează în cutii şi se acoperă cu o p-nză udă, transport-ndu&se în c-mp lalocul de plantare. Plantatul se face în orele de dimineaţă şi după amiază, iar dacă este înnorat, plantatul se poate face pe parcursul întregit zile.

     Cpoca plantării se stabileşte în funcţie de condiţiile climatice ale zoneişi perioada de vegetaţie a soiurilor. Pentru toate soiurile şi în toate zonele

     plantarea între l şi $% mai a realizat cele mai mari producţii, înt-rzierea plantării

     peste data de 3' mai determină scăderi de producţie deosebit de mari. 3ensitatea plantatului are o deosebită importanţă la tutun pentrurealizarea unor producţii mari şi de calitate. P-nă la o anumită limită, careconstituie densitatea optimă, scăderea producţiei individuale a plantelor princreşterea desimii, nu duce la reducerea producţiei 8a unitatea de suprafaţă.?in-nd seama de particularităţile soiurilor, desimile cele mai mari se asigură lasoiurile din tipul oriental7 soiurile din tipul irginia, de mare consum şi ţigăride foi se plantează la desimi mai mici. Aeducerea spaţiului de nutriţie pestelimita optimă determină reducerea în frunze a substanţelor răşinoase ce concură8a formarea aromei.

    En urma cercetărilor efectuate în Aom-nia s&au stabilit desimile optimela principalele soiuri, precum şi distanţele între r-nduri şi pe r-nd, de către

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    19/29

    0

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    20/29

    8.2.. L#rări%$ &$ n(riFir$

    De la plantarea tutunului şi p-nă la recoltare se aplică lucrări deîntreţinere şi îngriire a solului şi plantei de tutun> completarea golurilor,combaterea buruienilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, politul, c-rnitul,copilitul, recepatul şi irigarea.

    Comp%$tar$a (o%#ri%or trebuie realizată fără înt-rziere, la * & + zile dela plantare7 altfel plantele cu care s&au completat golurile răm-n în urmă cudezvoltarea, sunt debilitate, constituind pe timpul vegetaţiei substraturi deinfecţie cu diferite boli. Pentru aceasta, se utilizează răsaduri de cea mai bunacalitate.

    Com*at$r$a *#r#i$ni%or. Huruienile consumă apa şi substanţelenutritive necesare plantelor de tutun, fiind, totodată, gazde ale unor boli şidăunători cum sunt>  Bseudomonas tabaci focul sălbatic! )%ielo$iopsisbasicola putrezirea neagră a rădăcinilor!, )%rips tabaci tripsul!.

    Huruienile se combat prin praşile mecanice şi manuale sau cu autorulerbicidelor, completate cu praşile.

     Brăşitul. Prima praşilă se efectuează la 1 & 4 zile de la plantare, după ces&au prins plantele, la ad-ncimea de 6 & 4 cm pentru af-narea solului şidistrugerea buruienilor. 5rmează 3&* praşile la intervale de $% & $' zile, înfuncţie de precipitaţiile căzute şi de gradul de îmburuienare. Praşilele seexecută mecanizat, dacă distanţa dintre r-nduri permite, sau manual pe r-nd şic"iar între r-nduri, dacă utilaele ar distruge frunzele tutunului.

    =uşuroitul sau bilonatul, c-nd plantele au 3% & *% cm înălţime, aută la

    formarea rădăcinilor adventive, mărind rezistenţa la cădere a plantelor.ombaterea c%imică a buruienilor este o măsură deosebit de importantă, pentru protearea frunzelor de tutun de acţiunea mecanică a praşilelor. )efolosesc erbicidele din tabelul 4.4.

    Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se utilizează erbicideleTriflurom, Hălan, Tillam, Dual, )tomp, Devrinol7 pentru combaterea

     buruienilor maonocotiledonate şi dicotiledonate se folosesc erbicidele Patoranşi Tobacron împreună cu un erbicid antigramineic.

    /ombaterea buruienilor cu erbicide se completează cu praşile mecaniceşi eventual manuale, în funcţie de efectul acestora.

    Pe solurile nisipoase infestate cu  Agrop&ron repens şi &nodondact&lon, sau pe cele cernoziomice şi brun&roşcate de pădure infestate cuSorg%um %alepense, pe l-ngă erbicidele ce se administrează pentru combaterea

     buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate se foloseşte unul din erbicidele>@usilade super ($3,' fluazifop&butNl7 Mallant ($3,' "aloxNfop&et"oxN&et"il> Targa ($%,$ Yuizalofop&et"Nl, pentru combaterea pirului şi costreiului.

    Pirul se combate c-nd are $% & $' cm înălţime, iar costreiul c-nd are3' &*' cm înălţime, folosindu&se 3%% & *'% l soluţie la "ectar, renunţ-ndu&se la

     praşile timp de cel puţin *% de zile pentru translocarea substanţelor spre rizomi.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    21/29

    Tabelul 8.8.Er*ii&$ #ti%izat$ p$ntr# om*at$r$a *#r#i$ni%or %a t#t#n

    >$n#mir$a om$ria%ă a$r*ii%#i 7+.a.

    >oza L ?(@!a#m#+

    32< ....,0<Mo% &$ ap%iar$

    Triflurom (3+ trifluralin *,%&+,% )e încorporează imediat în sol fiindvolatile, la 4 & $% cm ad-ncime prindouă lucrări cu combinatorul.

    Halan ($4 benefm ',% & 4,%

    Tillam (13 pebulate ',% & 6,%

    Dual '%% ('% metolaclor *,% & 6,% )e încorporează cu combinatorul la* & ' cm ad-ncime.)tomp **% B/

    (** pendimetalin+,% & ',%

    Devrinol '%% RP('% napropamide

    3,% & +,%)e încorporează la 4 & $% cm ad-ncimefiind votaţii

    Patoran '%

    ('% metobromuron

    3,' & +,% )e încorporează la + & ' cm ad-ncime

    la pregătirea terenului pentrutransplantare

    Tobacron ( ** metolaclor Z $1 metobromuron

    *,% & 6,%

    @usilade super($3,' fluazifop&p&butNl

    $,' & *,% Postemergent, c-nd gramineele au * [ 6 frunze.

      micozele & înnegrirea tulpinii B%&top%tora nicotiana!, manaBeronospora tabacinaE, f\inarea Cr&sip%e cic%oracearum!, mucegaiul tulpiniiSclerotinia sclerotiorum!, etc. care se combat prin tratarea seminţelor,

     plantarea la epocă optimă, politul de timpuriu şi cu produse c"imice (Aidomil13 RP &%,3', Aidomil plus cold +3,' BP & * :gF"a, /aptadin '% P5 & %,3,Dit"ane =&+' & %,3, Turdacupral '% P & %,* & %,+ în 6%% l apăF"a pentrumană, iar pentru f\inare sulf muiabil P5 & %,+ & %,', arat"ane B/ %,* lF"a,T"iovit P5 &%,* & %,+7 bacteriozele tutunului & focul sălbatic Bseudomonastabaci!,  pătarea ung"iulară Bseudomonas angulata!, vesteirea şi ofilireaBseudomonas solanacearum!, se combat prin dezinfectarea seminţelor şiamestecului nutritiv, asolamente de + ani, distrugerea buruienilor solanaceae,corectarea p;&ului şi utilizarea de Dit"ane =&+' & %,*7 virozele tutunului &mozaicul tutunului Nicotiana $irus /!, boala petelor de bronz #&copersicum$irus 6!, răsucirea frunzelor Nicotiana $irus 5! etc. se previn şi combat prindistrugerea insectelor cu /arbetox *1 /B & %,' (* lF"a, )inoratox *' B/ & llF"a, =ospilan 3% )P %,$* :gF"a, plantarea în epoca optimă, culturi curate de

     buruieni, politul timpuriu, îndepărtarea şi arderea plantelor virozate.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    22/29

    Dintre  dăunători, cel mai periculos este tripsul )%rips tabaci!, careatacă plantele pe tot timpul vegetaţiei. 8nsecta are * generaţii> de primăvară(aprilie &iunie7 de vară (iulie & august7 de toamnă & iarnă (august p-nă înaprilie anul următor. /ombaterea se face prin respectarea asolamentului şirotaţiei, distrugerea buruienilor, recoltarea la timp a frunzelor şi combatereac"imică prin 3&+ tratamente cu unul din produsele> /arbetox *1 B/ (*,' & +,%lF"a, =ospilan 3% )P (%,$' & 3% :gF"a, )inoratox *' B/ ($,% & $,' lF"a, @astac$% B/ ($,% & $,' lF"a,Decis 3' B/ (%,* & %,+ lF"a. Tratamentele se repetă la $+zile, iar la =orspilan după 3$&3' zile.

    0lţi dăunători sunt> nematozii tutunului 8eloidog&ne sp., 3it&lenc%us sp., etc.! murgociul sau bu"a semănăturilor CuFoa segetum!, viermii s-rmăAgriotes sp.!, afidele 8&zodes persicae!, omizile defoliatoare Autograp%a

     gamma!, omida capsulelor Heliot%is obsoleta!./ombaterea nematozilor se face prin dezinfecţia amestecului nutritiv,

     pentru murgoci şi viermii s-rmă, se folosesc insecticide granulate la sol (Temic$% M & $% :gF"a, )inoratox ' M & *% :gF"a, afidele se combat cu aceleaşi

     produse care se folosesc pentru combaterea tripsului, iar pentru combatereaomizilor se folosesc tratamente cu insecticide la $% & $' zile de la eclozare, maiales pentru larvele din generaţiile 8 şi 88 (produse folosite şi pentru combatereatripsului.

     Politul constă din înlăturarea frunzelor de la bază, care se dezvoltă, încondiţii necorespunzătoare de lumină şi "rană, sunt lovite în timpul lucrărilor de îngriire sau murdărite cu păm-nt din cauza picăturilor de ploaie. 0cestefrunze nu prezintă importanţă industrială, constituind mediu favorabil de

    infecţie pentru celelalte frunze. 9a soiurile cu frunze mari se înlătură 3&*frunze, iar la cele cu frunze mici +&' frunze (p-nă la înălţimea de 3% cm de la păm-nt. Politul se face după praşila a treia, manuală.

    0rnitul este operaţiunea de înlăturare a inflorescenţelor plantei detutun, efectuată mai timpuriu sau mai t-rziu, împreună cu un număr de frunze,mai mare sau mai mic, în scopul creşterii producţiei de frunze# şi calităţiiacestora. )e execută în funcţie de soi, fertilitatea solului şi condiţiilemeteorologice.

    Pe soluri cu fertilitate mai scăzută suprimarea inflorescenţei se face detimpuriu (c"iar de la îmbobociră şi mai [email protected];, adică cu un număr mai mare

    de frunze. Pe soluri cu fertilitate ridicată c-rnitul se face mai t-rziu şi mai nalt (mai sus, adică cu un număr mai mic de frunze.)oiurile cu frunze mari se c-rnesc, lăs-nd pe plantă, în funcţie de soi şi

    climă, un număr de $'&3% frunze, care se maturează mai timpuriu, realiz-nd unconţinut mai ridicat de nicotină şi "idraţi de carbon.

    )oiurile de tutun pentru ţigarete din tipul oriental şi semioriental, sec-rnesc mai t-rziu, la desc"iderea primelor flori, îndepărt-ndu&se 3&* frunze(c-rnit înalt.

    )oiurile de tutun din tipul de mare consum, irginia şi HurleN & sec-rnesc timpuriu şi ad-nc pe terenurile mai puţin fertile şi cu condiţii de secetă

    şi se c-rnesc înalt pe terenurile cu fertilitate milocie sau bună şi cu umiditatesuficientă, în anii mai ploioşi şi pe solurile fertile soiurile din tipul irginia nu

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    23/29

    se c-rnesc.o$ilitul (sau înlăturarea lăstarilor este o lucrare necesară la toate

    soiurile de tutun la care s&a aplicat c-rnitul, deoarece, în urma acestei operaţiuni(a c-rnitului se dezvoltă copiii (lăstari 8a subsuoara frunzelor, mai mult saumai puţin viguroşi.

    0ceşti copiii produc frunze mici, de calitate inferioară şi trebuieînlăturaţi c-nd au 6 & $% cm lungime, repet-ndu&se operaţiunea de 3 & * ori.înlăturarea copililor dimineaţa şi seara, c-nd sunt mai turgescenţi, se face cumai multă uşurinţă.

    0pariţia copililor poate fi împiedicată prin tratarea plantelor cu substanţein"ibitoare de creştere ("idrazidă maleică etc.

    /opilii au importanţă în cazul c-nd trebuie regenerată o cultură de tutunafectată de grindină.

     "ecepatul. Plantele afectate de grindină se retează la cel de al doileainternod de la suprafaţa solului. Din porţiunea de tulpină rămasă pornesc maimulţi copiii, dintre care se alege unul singur, care continuă creşterea plantei,obţin-ndu&se o oarecare producţie de frunze (. 0AM;8AB)/5, $2*2.

     Grigarea tutunului se poate realiza în multe zone de cultură, cuconsecinţe pozitive asupra producţiei, fără diminuarea calităţii. 9a o cantitatemai mare de apă se reduce conţinutul în nicotină, se îmbunătăţeşte culoarea şiconsistenţa frunzelor. Pe solurile nisipoase tutunul se irigă de 6 & 4 ori în funcţiede precipitaţiile înregistrate> prima udare se aplică înainte de plantare, a douaudare după ce plantele s&au prins, adică s&au înrădăcinat şi au pornit în creştere,în continuare, p-nă la înflorire, se mai udă de 3 & * ori, iar după înflorire de 3 &

    * ori. Plantele se dezvoltă foarte bine c-nd umiditatea solului se menţine la 6% &4% din capacitatea de c-mp.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    24/29

    Tabelul 8.8.R$partizar$a "r#nz$%or &$ t#t#n p$ $taF$

    EtaF$%$ Nr. &$ "r#nz$ p$ $taF R$o%[email protected]$taF 7

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    25/29

    singură recoltare se deprind de pe plantă 3&1 frunze (mai puţine la baza tulpinii,mai multe spre v-rf. 9a soiurile de tipul irginia se recoltează numai c-te douăfrunze, în timp ce 8a soiurile de mare consum recoltarea se face în mai puţineetape (* etape7 în prima etapă se recoltează frunzele de 8a baza plantei7 înetapa a doua cele de 8a miloc şi în etapa a treia frunzele de la v-rful plantei.

     "ecoltarea manuală se efectuează rup-nd frunză cu frunză în direcţialaterală şi în os, pentru a nu vătăma tulpina. @runzele se lasă la marginealanului pentru c-teva ore pentru o uşoară vesteire, apoi se încarcă în coşuri saulăzi, cu peţiolul către pereţi şi se transportă la platformele de depozitare. 9arecoltarea manuală muncitorii pot fi transportaţi pe platforma unei maşinispeciale (Halt"es, frunzele depozit-ndu&se în buncăre speciale.

     "ecoltarea mecanizată. Bxistă şi maşini care recoltează mecanizatfrunzele, dar în acest caz se lasă un număr de 2 & $% frunze pe plantă, care sematurează mai uniform şi pot fi recoltate la o singură trecere, tulpinile fiindtocate şi încorporate în sol. Mrăbirea maturării, ca şi uniformitatea acesteia se

     pot realiza trat-nd plantele cu Bt"rel (acid 3&cloro&eti8&fosforic, datorită căruiafrunzele se îngălbenesc după *&' zile de la tratament, facilit-nd recoltareamecanizată. )e utilizează $*'% &3.3'% g Bt"rel s.a. în +%% & '%% l apăF"a (=.8A8=80.$211. Aecoltarea mecanizată este recomandată la soiurile cu frunzemari (irginia, HurleN, de mare consum.

    8.2.5. n'irat#% &o+pir$a 'i #+ar$a "r#nz$%or

    După recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operaţiuni fizice şi

     bioc"imice care determină calitatea fumativă a lor, însuşire ce se pune înevidenţă în fabricile care le prelucrează. *nşiratul frunzelor este prima operaţiune cu care începe acest lung

     proces de pregătire şi constă în introducerea manuală sau mecanizată a unor s-rme sau sfori prin nervurile lor (fig. 4.+. /u ocazia înşirării frunzele sesortează după mărime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau dăunătorietc.

    6i(.8.0. In'irat#% "r#nz$%or &$ t#t#n9 a "aţă %a "aţăD * n a$$a'i &ir$ţi$

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    26/29

    După mărime, frunzele se sortează în> mari, mi4locii şi mici, iar celeatacate, de boli şi dăunători se înşiră separat. Enşiratul pe sfoară sau pe s-rm\,manual, se face cu autorul unui ac special (andrea, iar mecanizat cu autorulunei maşini de înşirat (=T)&3, care lucrează pe principiul maşinii de cusut.

    9ungimea sforilor sau a s-rmelor este de + m, din care *,' m, prezintălungimea de înşirare, iar %,' m, partea cu care şirele se leagă pe g"erg"efuri, pecărucioare sau pe alţi suporţi.

    @runzele mari se înşiră faţă la faţă lăs-nd circa l cm între nervuri pentruaerare c-t mai bună, iar frunzele mici se înşiră cu faţa la partea dorsală.

    0stfel pregătite, frunzele încep procesul de dospire (fermentarea înverde şi de uscare. Prin dospit şi uscare se îmbunătăţesc şi se fixează înfrunzele de tutun însuşirile de calitate specifice soiului şi dezvoltate în timpul

     perioadei de vegetaţie în c-mp, în raport cu condiţiile de climă şi sol.Prin conducerea raţională a acestor procese te"nologice se pot corecta

    multe din defectele pe care le posedă tutunul recoltat din c-mp. os$irea (sau fermentaţia în verde reprezintă un complex de procese şi

    reacţii din frunzele de tutun care determină îngălbenirea şi îmbunătăţireacalităţii lor. @actorii care determină transformările sunt> temperatura şiumiditatea.

    Temperatura optimă în timpul dospirii este cuprinsă între 3' & *6/, iar umiditatea relativă a aerului între 1' şi 4'.

    9a recoltare frunzele conţin 4% & 4' apă, iar în timpul dospirii trebuiesă se elimine *% & +' din aceasta apă. En zonele unde nu există condiţiinaturale de dospire, acestea se creează prin adăposturi adecvate.

    Durata procesului de dospire este de 3 & + zile la soiurile pentru ţigaretesuperioare şi aunge la 3$ zile la soiurile de tipul pentru ţigări de foi în funcţiede gradul de maturitate, temperatură şi umiditate.

    En timpul procesului de dospire frunzele îşi continuă procesele, derespiraţie şi transpiraţie. )e înregistrează transformarea substanţelor organicecomplexe în substanţe simple. 0midonul se "idrolizează, se degradeazăsubstanţele albuminoide şi clorofila, îmbunătăţindu&se continuu calitateatutunului.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    27/29

    camere speciale.M"erg"efurile sunt rame aşezate vertical, între marginile cărora se întind

    şirurile de frunze, legate paralel. Dospirea se poate grăbi dacă se scotg"erg"efurile la soare 3&* ore pe zi.

    @ixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cuautorul curenţilor de aer, iar în cazul uscării la căldură artificială, prin ridicareatreptată a temperaturii p-nă la +%/ şi cobor-rea umidităţii relative sub '%.

    Depăşirea temperaturii de '%/ slăbeşte activitatea fermenţilor şi provoacă coagularea complexului fermentativ, pierz-ndu&se capacitatea defermentare a tutunului, proces care urmează după uscare.

    scarea frunzelor   după dospire asigură fixarea culorii şi eliminareaapei, prevenind procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea în frunze trebuiesă scadă la 3% & 3'. )e practică uscarea pe cale naturală şi uscarea cu autorulcăldurii artificiale (la soiurile tipului irginia. Tutunul destinat pentru pipă sauţigări de foi se usucă la umbră, sub acţiunea curenţilor de aer, într&o perioadă detimp mai lungă (+&6 săptăm-ni.

    >scarea la soare. Pentru aceasta, şirurile cu frunze se fixează peg"erg"efuri mobile, afară, cu posibilităţi de a fi adăpostite pe timp de ploaie saunoaptea. M"erg"efurile se ţin afară la soare, distanţate, pentru a asiguracirculaţia aerului, iar noaptea sau pe timp de ploaie se adăpostesc în şoproane,

     pentru a le feri de picăturile de rouă sau ploaie care înnegresc frunzele.En vederea dospirii şi uscării tutunului din tipurile orientale,

    semiorientale şi de mare consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilenă. Durata uscării la soare a frunzelor de tutun depinde de soi şi

    condiţiile privind temperatura şi umiditatea relativa din timpul uscării.5scarea tutunului HurleN se realizează la umbră şi la curenţi de aer, înmagazii construite, şoproane, solarii acoperite cu folie de polietilenă de culoareînc"isă. Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regulă, *% & +% zile înuscătorii la umbră şi 3$ & 3* zile în solarii acoperite cu folie.

    >scarea cu a4utorul căldurii artificiale se practică la tutunul de tipirginia asigur-ndu&se o culoare desc"isă frunzelor si caracteristici calitativedeosebite.

    0vantaele acestei metode de uscare constau în obţinerea unui produs decalitate bună, reducerea volumului de muncă, reducerea spaţiului necesar 

    uscării şi reducerea duratei uscării.Aeducerea bruscă a proceselor vitale din frunzele de tutun în momentulîngălbenirii (trecerea la fixarea culorii asigură un conţinut mai ridicat în "idraţide carbon solubili.

    5scarea se face în uscătorii speciale în care se realizează at-t dospirea,c-t şi fixarea culorii.

    En timpul dospirii şi uscării, în frunzele de tutun se petrec o serie detransformări bioc"imice care duc la îmbunătăţirea calitativă a lor. 0stfel, întimpul dospirii şi uscării la tutunurile de culoare desc"isă se pierd $$ & $4 dinsubstanţa organică, datorită procesului de respiraţie, în special "idraţi de

    carbon, şi creşte procentul de substanţe minerale.;idraţii de carbon suferă transformări însemnate. 0midonul se

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    28/29

    transformă aproape în întregime în cursul procesului de dospire şi uscare în"idraţi de carbon solubili, sub acţiunea enzimelor ([email protected], $2'*.

    )ubstanţele proteice, sub acţiunea enzimelor proteolitice, se scindeazăîn substanţe cu moleculă mai mică, aung-nd p-nă la aminoacizi. /onţinutul înnicotină scade iar cel de acizi organici creşte, mai ales de acid citric şi acetic şiscade cel de acid malic, oxalic şi formic, mărindu&se elasticitatea frunzelor,însuşire importantă la tutunul pentru ţigări de foi.

    =odificările culorii se datorează, procesului de degradare a pigmentuluiverde, ce intră în compoziţia clorofilei, ceea ce face să iasă în relief xantofila./uloarea galbenă este un indicator foarte preţios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire şi p-nă la uscare.

     Păstrarea tutunului uscat. După ce recolta de frunze a fost dospită şiuscată, se pregăteşte pentru predare la centrele de recepţie. ]irurile sunt scoasede pe g"erg"efuri, se îndoaie în patru şi se fac legături de c-te *&' şiruri(eveng"iuri, evit-ndu&se sfăr-marea frunzelor în timpul manipulării lor. )everifică ca toate frunzele să fie bine uscate, în special nervura principală.

    Păstrarea tutunului se poate face şi în basc"ii, care sunt poduriconfecţionate din sc-nduri, dispuse la $' & 3% cm de pardoseala magaziei. Peaceste poduri se aşează eveng"iurile sau şirele de tutun ordonate, cu folieîndreptate în acelaşi sens. /u grosimea stratului de tutun se poate aunge la 4% &$%% cm, după care se acoperă cu p-nză de sac.

    Păstrarea se face în camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fărămirosuri neplăcute care se pot imprima în frunzele de tutun. 5rmează clasareatutunului, alesul şi păpuşitul;.

     Alesul &i $ă$u&itul tutunului sunt operaţii pregătitoare în vederea predării recoltei la centrele de colectare. Ble încep, de regulă în luna octombrie.)e aleg frunzele după mărime, culoare, consistenţă, se netezesc şi se aşează înmănunc"iuri de c-te 3% & 3' care se leagă cu un fir de rafie, de pănuşi de

     porumb, de sfoară, tei topit etc., în apropiere de cotor, aceste mănunc"iurinumindu&se !păpuşiJ. )unt aşezate în păpuşi frunzele soiurilor pentru ţigaretesuperioare şi cele de mare consum.

    @runzele se pot aşeza n stos;, c-nd se grupează ca şi în cazul păpuşii,dar nu se leagă 8a bază. 9a soiurile cu frunze mari se folosesc pac"ete de $% &$3 frunze, iar ia cele cu frunze mici, de 3' & *% frunze.

    0şezarea frunzelor n fascicule; constă în formarea de pac"ete a 4 & $%frunze, la soiurile din tipul pentru ţigări de foi, fără netezirea limbului şi care seleagă la bază cu o frunză de tutun.

    0şezarea frunzelor n tonga; (vrac se face după alegerea lor pecalităţi.

    @runzele aşezate într&o încăpere, cu cotorul în os, în straturi de 3% cmgrosime, formează nsada;.

    9a soiurile orientale de cea mai bună calitate, frunzele se întind cu griăşi se aşează cu regularitate una peste alta, modul de aşezare fiind în păstaie;.

    Fermentarea tutunului este ultima fază a prelucrării lui, premergătoare

    transformării industriale în produse consumabile (fumabile. @ermentarea areloc în depozitele şi fabricile de fermentare.

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    29/29

    Tutunul, imediat după uscare, este lipsit de însuşiri fumatice> mirosneplăcut, fumul este aspru, înţepător, amărui, lipsit de gust7 se poate conserva,nefiind un produs stabil, în el continu-nd unele procese bioc"imice.

    Transformarea tutunului într&un produs ameliorat, conservabil cu ocompoziţie c"imică stabilă se face prin procesele de fermentare. @ermentareatutunului este sezonală şi extrasezonală sau industrială.