fitotehnie - cristi
Embed Size (px)
TRANSCRIPT

CUPRINSUL PROIECTULUI
Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator
1.1. Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma
1.2. Asolamentul stabilit
Cap.II Elaborarea planului de fertilizare
2.1. Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma
2.2. Calcularea dozelor de ingrasaminte
2.3. Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare
Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului
Cap. IV Samanta si semanatul
4.1. Alegerea cultivarelor
4.2. Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate
4.3. Stabilirea epocii optime de semanat
4.4. Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar
4.5. Mijloacele mecanice utilizate la semanat
Cap.V Lucrarile de ingrijire
5.1. Combaterea buruienilor
5.1.1. Identificarea buruienilor dominante
5.1.2. Stabilirea masurilor de combatere
5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor
5.2.1. Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor
5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere
5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare, a numarului de udari, a normei de udare, a
normei de irigare si a normei de irigare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)

Cap.VI Recoltarea culturii
6.1. Evaluarea productiei
6.2. Recoltarea (precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea modului cum
se va face aceasta)
6.3. Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare
Bibliografie

Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator
1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma
Orzul de toamnă are cerinţe asemănătoare cu ale grâului de toamnă faţă de planta
premergătoare. Pentru a intra în condiţii bune în iarnă, trebuie să revină după plante care eliberează
terenul timpuriu (în prima parte a verii). Cele mai bune premergătoare pentru orzuI de toamnă sunt:
leguminoasele anuale şi perene, borceagurile, rapiţa, inul pentru fibre şi cel de sămânţă.
1.2 Asolamentul stabilit
Structura culturilor si a suprafetei,in ha si procente
Nr.crt. Cultura Suprafata
ha %
1 In fibra 113 33
2 Orz 113 33
3 Porumb 114 34
Total 340 100

Grupele de cultura, numarul de sole si suprafata unei sole
Nr.crt. Grupa de cultura Suprafata Numarul de sole
ha %
1 Plante textile 113 33 1
2 Cereale paioase 113 33 1
3 Prasitoare 114 34 1
Total 340 100 3
Stabilirea tipului de asolament si a schemei
Sola Cultura
I In fibre
II Orz
III Porumb
Sola Grupa de cultura
I Plante textile
II Cereale paioase
III Prasitoare

Ciclu de rotatie in timp si spatiu
Anul Sola I II III
2013 In Or Pb
2014 Or Pb In
2015 Pb In Or

Cap. II Elaborarea planului de fertilizare
2.1 Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma
Consumul specific de substanţe nutritive la orz este apropiat de cel al grâului. Astfel, pentru
1.000 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, orzul consumă în medie, între 24 - 29 kg N,
11 - 13 kg P2O5 şi 21 - 28 kg K2O. Gunoiul de grajd, deşi asigură sporuri mari de producţie, nu este
valorificat economic de orzul de toamnă. Deoarece gunoiul de grajd se aplică altor plante, orzul se
fertilizează, în general, cu îngrăşăminte chimice.
Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primăvara. Toamna se poate da o parte din doza
de azot (1/4 - 1/3), numai după premergătoare care sărăcesc solul (floarea-soarelui, porumb, iarbă de
Sudan). Azotul nu se aplică toamna pe solurile uşoare (nisipoase; luto-nisipoase), unde este uşor
levigat în timpul iernii, precum şi atunci când doza aplicată este mică (sub 60-70 kg N/ha).
Administrarea îngrăşămintelor cu fosfor se face sub arătura de bază. Îngrăşăminte cu potasiu
se aplică pe terenurile slab aprovizionate în acest element, dându-se 80 – 100 kg/ha K2O pentru
orzul de toamnă şi 100 – 120 kg/ha, sub arătură sau încorporate cu discul la pregătirea patului
germinativ.
Printr-o fertilizare completă, în care intră şi îngrăşămintele cu potasiu, chiar şi pe soluri bine
aprovizionate cu acest element, se asigură o mai bună rezistenţă la cădere a orzului.
2.2 Calculare dozelor de ingrasaminte
Calcularea dozelor de azot
DN=(Rp x Csn x Cin x Cp) + Nrv – Ng + Npp + Ncp + RA
Rp-recolta planificata (t/ha);
Csn-consumul specific (kg/t);
Cin-coeficientul de corectare a dozei de azot de N in functie de asigurarea nativa a solului in azot;
Cp-coeficientul de corectie a dozei de azot in functie de asigurarea solului in fosfor;
Nrv-cantitatea de azot care se adauga cand se incorporeaza resturile vegetale in sol 7-10 kg pentru o
tona de resturi vegetale;
Ng-cantitatea de azot ce se scade cand se aplica gunoi de grajd 1-2 kg N/t gunoi de grajd;

Npp-cantitatea de azot care se adauga sau se scade in functie de planta premergatoare si se scad 30-
40 kg N,dupa prasitoarese adauga 20-30 kg;
Ncp- cantitatea de azot +in functie de conditiile climatice ale anului precedent .Cand anul precedent
a fost secetos se scad 25-30 kg N,cand a fost ploios se adauga cca 30 kg;
RA-cantitatea de azot in functie de rezerva de apa acumulata din iarna si pentru fiecare 10 mm sub
media multianuala se scad 2-3 kg N .
Daca aplicam gunoi de grajd fermentat la planta premergatoare ,doza se reduce cu 0,75-1,0kg/t
IN >1 1-2 2-3 3-4 <4
Corectia 1,20 1,15 1,00 0,95 0,90
DN = (7,4 x 28 x 0,95 x 1) +5-0-0+30+15=
=246,8 kg/ha substanta activa N
Calcularea dozelor de fosfor
Gradul de
aprovizionare
Scazut Mediu Ridicat
Corectia 2 1 0,7
DP = Rs x 15 x Ps
= 7,4 x 15 x 1
=111 kg/ha substanta activa P2O5
Calcularea dozelor de potasiu
Gradul de
aprovizionare
Scazut Mediu Ridicat
Corectia 1 0,5 0

DK = Rs x 30 x 0,5
= 7,4 x 30 x 0,5
= 111 kg/ha subtstanta activa K2O
2.3 Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare
Ingrasamintele aplicate sunt:
-azotat de amonio 34% s.a.;
-superfosfat concentrat 40% s.a.;
-sare potasica 30% s.a..
Specificare Elemente chimice
N P K
Consumul specific 28 12 25
Recolta specificata 7400 kg/ha
Corectia in functie de gradul de aprovizionare
in elemental studiat
0,95 1 0,5
Corectia in functie de planta premergatoare - - -
Corectia in functie de precipitatiile anului
anterior
+15 - -
Corectia in functie de gunoiul de grajd - - -
Cantitatea de ingrasaminte kg sub.activa/ha 246,8 111 111
Kilograme produs comercial la hectar 725,8 227,5 370
Total produs comercial exprimat in tone 82 31,3 41,8

Calculam produsul comercial pentru azot la hectar cat si pentru intreaga suprafata
Prod. comercial N = s . a/ha x100
s .a NH 4 NO3=246,8 x100
34=¿725,8 Kg/ha NH4NO3
Total prod. comercial = 725,8 x 113 = 82 t. NH4NO3
Calculam produsul comercial pentru fosfor la hectar cat si pentru intreaga suprafata
Prod.comercial P2O5= s . a/ha x100
s .a Ca ( H 2PO 4 )2 x H 2O=111x 100
4 0=¿ 227,5 kg/ha Ca(H2PO4)2 x H2O
Prod. comercial total = 227,5 x 113 = 31,3 t Ca(H2PO4)2 x H2O
Calculam produsul comercial pentru potasiu la hectar cat si pentru intreaga suprafata
Prod. comercial K2O = s . a /ha x100
s .a sare potasica=111x100
3 0 = 370 kg/ha sare potasica
Prod. comercial total = 370 x 113 = 41,8 t sare potasica

Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului
Nr
solei
Planta
cultivata
Planta
premergatoare
Tipul lucrarii si
mijloace
Momentul
executarii
1 Orzul de
toamna
Inul pt fibre Aratura 20 - 25cm
+GS
GD +GCR
Pregatirea patului
germinativ cu
combinator
Semanat
Tavalugit (daca solul
e prea afanat )
Imediat dupa
recoltarea
inului
Daca aratura
scoate
bolovani
in ziua sau
preziua
semanatului
dupa preg.
pat. germ
Dupa
semanat

Cap. IV Samanta si semanatul
4.1 Alegerea cultivarelor
Soiul Liliana – a fost creat la I.C.D.A. Fundulea.
Caractere morfologice. Portul tufei la infratire este semierect. Perozitatea tecii frunzei
inferioare este absenta. Coloratia antocianica a urechiuselor frunzei steag este presenta. Frecventa
plantelor cu frunze steag aplecata este foarte ridicata. Glaucescenta tecii frunzei steag este slaba.
Precocitatea este medie. Spicul este aristat (ariste lungi) cu varful mediu colorat antocianic. Portul
spicului este usor curbat, forma piramidala, densitatea spicului este medie. Curba primului segment
al rahisului este medie. La bob, bagheta prezinta pori lungi, rugozitatea nervurilor laterale a fetei
dorsale a paleelor este medie, perozitatea santuletului este absenta, iar aleurona este usor colorata.
Masa a 1000 de boabe a fost medie de 39 g (34 – 47), iar masa hectolitrica de 61 kg (57 – 67).
Insusiri fiziologice. Soiul are o rezistenta buna la iernare, seceta si mijlcie la cadere, arsita si
sistavire. Soiul este mijlociu de rezistent la sfasierea frunzelor, fainare, mijlociu de sensibil la
patarea bruna-reticulara si sensibil la ingalbenirea si piticirea plantelor.
Insusiri de calitate. Continutul boabelor in proteína a fost in medie de 12,21% S.U.
Capacitatea de productie. Soiul a realizat in medie pe zona de testare a productiei de 5374
kg/ha.
Se recomanda cultivarea soiului in zona favorabila orzului de toamna din sudul tarii, vestul tarii,
Transilvania si zona colinara.
Soiul Laverda – a fost cret de compañía NORDSAAT Saatzuchtgesellschaft GmbH,
Germania.
Caractere morfologice. Portul plantelor la infratire este semiculcat. Perozitatea tecii frunzei
bazale este presenta.
Frecventa plantelor cu portul frunzei steag recurbat este mare spre foarte mare.
Cerozitatea tecii frunzei steag este puternica, iar a spicului este absenta, sau foarte slaba.
Intensitatea coloratiei antocianice a varfurilor aristate este absenta sau foarte slaba. Portul spicului
este orizontal. Plantele sunt de inaltime scurta spre medie. Spicul are sase randuri, are forma cu
marginile paralele, este lax spre madiu compact si este de o lungime scurta spre medie. Lungimea
primului segment al rahisului este medie, iar curbura este absenta sau foarte slaba.
La spiculetul median lungimea glumei si a aristei, in raport cu bobocul, este mai lunga. Pana
bazala prezinta peri lungi. Bobul este imbracat, coloratia antocianica a lemei este absenta sau foarte

slaba. Dentitia laterala interna a nervurilor fetei dorsale a bobului este puternica spre foarte
puternica. Perozitatea santuletului ventral al bobului este absenta. Dispozitia lodiculilor este laterala.
Aleurona este usor colorata.
Tipul de devoltare este de toamna.
Insusiri morfo-fiziologice. Soiul are MMB de 47 g si masa hectolitrica de 60 Kg.
Soiul are rezistenta buna la iernare, cadere, seceta, arsita si sistavire.
Rezistenta la fainare, ragina bruna si sfasierea frunzelor este buna. La patarea bruna
reticulara soiul este sensibil.
Insusiri de calitate. Continutul mediu in proteina a fost de 9,36% S.U.
Capacitate de productie. Soiul de orz Laverda se caracterizeaza prin potential de productie
ridicat, realizand in medie, in 3 ani de testare, o productie de 6614 kg/ha.
Se poate cultiva in zonele favorabile culturii orzului de toamna din toata tara.
4.2 Calitatea semintelor utilizate si tratamente efectuate
Sămânţa trebuie să corespundă indicilor de calitate: puritate (peste 98%), germinaţie (peste
90%) şi MMB specifică. Înainte de semănat, sămânţa se tratează contra bolilor produse de:
Fusarium ssp. şi Ustilago ssp. etc. Se folosesc produsele: Gamavit 85 PSU (3 kg/t de sămânţă),
Vitalin 85 PTS (3kg/t de sămânţă), Vincit P (1,5 kg/t de sămânţă) etc. Cu acţiune insectofungicidă
este produsul Tirametox 90 PTS (3,0 kg/t de sămânţă).
4.3 Stabilirea epocii optime de semanat
Epoca de semănat a orzului şi orzoaicei de toamnă este cu circa 5 zile înaintea grâului (între
15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine înrădăcinate şi călite.
Semănatul mai timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea în iarnă,
favorizând atacul de fuzarioză, făinare şi viroze, iar întârzierea duce la scăderea rezistenţei la ger a
plantelor.
În condiţii de irigare (având asigurată umiditatea de răsărire), epoca optimă de semănat a
orzului şi orzoaicei de toamnă se situează între sfârşitul lunii septembrie şi prima decadă a lui
octombrie.

4.4 Stabilirea desimii semanatului si a normei de seminte la hectar
Densitatea de semănat a orzului de toamnă este de 450 – 500 boabe germinabile/m2. Deşi
orzul are o înfrăţire bună, în toamnele secetoase şi când se seamănă după epoca optima densitatea la
orzul de toamnă trebuie să fie de 500 boabe germinabile/m2.
Distanţa între rânduri la orz şi orzoaică este de 12,5 cm. Reducerea distanţei între rânduri
este posibilă numai pe terenuri curate de resturi vegetale şi foarte bine pregătite, caz în care se
seamănă la 8 – 10 cm sau chiar 6 – 8 cm şi se asigură o mai uniformă repartizare a spaţiului de
nutriţie.
Cantitatea de sămânţă la hectar, la densitatea amintită, pentru orz şi orzoaică este între 160 –
200 kg/ha, în funcţie de MMB, puritate şi germinaţie.
Q=D x MMB
P x Gx100
Q – cantitatea de samanta la ha;
D – desimea la semanat (boabe/ m²);
P – puritatea;
G – germinatia.
Q= 450 x 3998 x 90
x100 = 199 kg/ha
4.5 Mijloace mecanice utilizate la semanat
Semanatul se realizeaza cu semanatori universale cu distanta intre brazdare de 12,5 cm.
Adâncimea de semănat la orzul de toamnă este de 3 – 5 cm. Adâncimile de semănat nu
trebuie să depăşească limitele indicate deoarece plantele răsar greu, mai ales dacă se formează
crusta, orzul având o mai slabă putere de străbatere. Adâncimea de semănat influenţează atât
intervalul semănat – răsărire, cât şi dezvoltarea ulterioară a plantelor.

Cap. V Lucrări de îngrijire
5.1 Combaterea buruienilor
5.1.1 Identificarea buruienilor dominante
Buruienile dominante din cultura orzului sunt:
Raphanus raphanistrum ( ridiche salbatica);
Convolvulus arvensis (volbura);
Sinapis arvensis (mustarul salbatic);
Cirsium arvensis (palamida);
Capsella bursa-pastoris ( traista ciobanului);
Chenopodium álbum ( loboda alba);
Rubus caesius ( murul de miriste).
5.1.2 Stabilirea masurilor de combatere
Combaterea buruienilor la cultura orzului se face cu erbicidele redate în tabel.

5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor
5.2.1.Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor
Principalele bolilor criptogamice foliare, în cultura de orz sunt: Erysiphe graminis f. sp.
hordei (făinarea), Pyrenophora graminea (sfâşierea frunzelor), Rhynchosporium secalis
(rhynchosporioza).
Dintre daunatori tripsu orzului, păduchele verde al cerealelor, gândacul ovăzului, cărăbuşeii
cerealelor, muştele cerealelor.

5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere
In afara masurilor agrofitotehnice, care trebuie respectate cu strictete (asolament, aratura
adanca), se impune si aplicarea tratamentelor chimice.
Înainte de semănat, sămânţa se tratează contra bolilor produse de: Fusarium ssp. şi Ustilago
ssp. etc. Se folosesc produsele: Gamavit 85 PSU (3 kg/t de sămânţă), Vitalin 85 PTS (3kg/t de
sămânţă), Vincit P (1,5 kg/t de sămânţă) etc. Cu acţiune insectofungicidă este produsul Tirametox
90 PTS (3,0 kg/t de sămânţă).
Pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor părţilor aeriene la orz se fac şi tratamente în vegetaţie.
Astfel, la apariţia larvelor gândacului ovăzului (Oulema melanopa) se fac tratamente cu unul din produsele:
Sinoratox R35 (1/ha), Decis 2,5 CE (0,3l/ha), Karate (0,4 l/ha) etc. Cu aceste produse se limitează şi atacul de
afide, tripşi, muşte etc.
5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare, a numarului de udari, a normei
de udare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)
Irigarea orzului de toamnă apare necesară în zonele şi în anii cu deficit de umiditate. Ca şi la
grâul de toamnă, udarea la semănat are o mare importanţă, când partea a doua a verii şi perioada
semănatului sunt secetoase. Udarea de toamnă se aplică fie înainte de semănat (500 m3/ha),
asigurând şi pregătirea în condiţii bune a terenului, fie după semănat, pentru răsărire (300 - 400
m3/ha), când pregătirea terenului s-a putut face fără irigare.
Cap. VI Recoltarea culturilor
6.1. Evaluarea productiei
Pentru evaluarea productiei se stabilesc, in fiecare sola, puncte de control anvand in vedere
marimea si uniformitatea lanului si omogenitatea desimii culturii.
La cerealele paioase punctul de control are suprafata de 1 m².
Concret, evaluarea productiei medii la orzul de toamna se face prin determinarea numarului
de spice/m² (Nsp), a numarului mediu de boabe din spic (Nb – se face mai intai proportia spicelor
mari, mijlocii si mici, dupa care se stabileste Nb din 10 spice alese conform proportiei amintite) si
cantarind 1000 de boabe (MMB).

Astfel, productia medie (Qm, Kg/ha) se efectueaza dupa formula:
Qm =Nsp x Nb x MMB
10 0
Qm =758 x 21 x 44
100 = 7003 kg/ha
Masa a o mie de boabe variaza cu specia, soiul, dar si in functie de conditiile de cultura si
climatice din perioada de vegetatie.
6.2. Recoltarea (precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea
modului cum se va face aceasta)
Recoltarea orzului se face cu combina reglată pentru această plantă. Începe la coacerea
deplină, când umiditatea boabelor este sub 16 – 17%. Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi
datorită ruperii spicelor şi a scuturării boabelor. Orzul de toamnă se coace cu 7 – 10 zile înaintea
grâului. El trece foarte repede în „răscoacere”, aşa încât pericolul pierderilor, dacă se întârzie
recoltarea, este mai mare decât la grâu.
Recoltarea se va face cu combina CLAAS Lexion 450, direct in lan.
6.3.Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare
Producţia obţinuta este de 7003 kg/ha iar masa hectolitrica 61 kg
Prod totala 7003 x 113 = 791,3 t
100 L..........61 kg
1000 L..........610 kg
791300 : 610 = 1297 m³ volum necesar pentru depozitare.

BIBLIOGRAFIE
1. Avarvarei I.,si colab.,1997- Agrochimie ,Ed. Sitech, Craiova.
2. Axinte M .,si colab.,2002-Fitotehnie-Lucrari practice-partea I , C.M. U.S.A.M.V. Iasi.
3. Draghici L. si colab.,1975-Orzul,Ed. Academiei.
4. Mogarzan Aglaia,2004-Fitotehnie,Ed.I.I. de la Brad ,Iasi
5. Onisie T.,Jitareanu G.,2000-Agrotehnica,Ed.I.I. de la Brad,Iasi.
6. Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania-2005