fitotehnie - cristi

of 26 /26
CUPRINSUL PROIECTULUI Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator 1.1. Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma 1.2. Asolamentul stabilit Cap.II Elaborarea planului de fertilizare 2.1. Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma 2.2. Calcularea dozelor de ingrasaminte 2.3. Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului Cap. IV Samanta si semanatul 4.1. Alegerea cultivarelor 4.2. Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate 4.3. Stabilirea epocii optime de semanat 4.4. Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar 4.5. Mijloacele mecanice utilizate la semanat

Author: sashka00

Post on 19-Jan-2016

44 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Proiect de An la Fitotehnie

CUPRINSUL PROIECTULUI

Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator1.1. Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma1.2. Asolamentul stabilit

Cap.II Elaborarea planului de fertilizare2.1. Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma 2.2. Calcularea dozelor de ingrasaminte2.3. Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului

Cap. IV Samanta si semanatul 4.1. Alegerea cultivarelor 4.2. Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate4.3. Stabilirea epocii optime de semanat 4.4. Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar4.5. Mijloacele mecanice utilizate la semanat

Cap.V Lucrarile de ingrijire 5.1. Combaterea buruienilor 5.1.1. Identificarea buruienilor dominante 5.1.2. Stabilirea masurilor de combatere 5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor 5.2.1. Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor 5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere 5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare, a numarului de udari, a normei de udare, a normei de irigare si a normei de irigare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)

Cap.VI Recoltarea culturii 6.1. Evaluarea productiei6.2. Recoltarea (precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea modului cum se va face aceasta)6.3. Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare

Bibliografie

Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator

1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma

Orzul de toamn are cerine asemntoare cu ale grului de toamn fa de planta premergtoare. Pentru a intra n condiii bune n iarn, trebuie s revin dup plante care elibereaz terenul timpuriu (n prima parte a verii). Cele mai bune premergtoare pentru orzuI de toamn sunt: leguminoasele anuale i perene, borceagurile, rapia, inul pentru fibre i cel de smn.

1.2 Asolamentul stabilit

Structura culturilor si a suprafetei,in ha si procente

Nr.crt.

CulturaSuprafata

ha%

1In fibra11333

2Orz11333

3Porumb11434

Total340100

Grupele de cultura, numarul de sole si suprafata unei sole

Nr.crt.Grupa de culturaSuprafataNumarul de sole

ha%

1Plante textile113331

2Cereale paioase113331

3Prasitoare114341

Total3401003

Stabilirea tipului de asolament si a schemei

SolaCultura

IIn fibre

IIOrz

IIIPorumb

SolaGrupa de cultura

IPlante textile

IICereale paioase

IIIPrasitoare

Ciclu de rotatie in timp si spatiu

AnulSolaIIIIII

2013InOrPb

2014OrPbIn

2015PbInOr

Cap. II Elaborarea planului de fertilizare

2.1 Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma

Consumul specific de substane nutritive la orz este apropiat de cel al grului. Astfel, pentru 1.000 kg boabe, plus producia corespunztoare de paie, orzul consum n medie, ntre 24 - 29 kg N, 11 - 13 kg P2O5 i 21 - 28 kg K2O. Gunoiul de grajd, dei asigur sporuri mari de producie, nu estevalorificat economic de orzul de toamn. Deoarece gunoiul de grajd se aplic altor plante, orzul se fertilizeaz, n general, cu ngrminte chimice.Pentru toate formele de orz, azotul se aplic primvara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dup premergtoare care srcesc solul (floarea-soarelui, porumb, iarb de Sudan). Azotul nu se aplic toamna pe solurile uoare (nisipoase; luto-nisipoase), unde este uor levigat n timpul iernii, precum i atunci cnd doza aplicat este mic (sub 60-70 kg N/ha).Administrarea ngrmintelor cu fosfor se face sub artura de baz. ngrminte cu potasiu se aplic pe terenurile slab aprovizionate n acest element, dndu-se 80 100 kg/ha K2O pentru orzul de toamn i 100 120 kg/ha, sub artur sau ncorporate cu discul la pregtirea patului germinativ.Printr-o fertilizare complet, n care intr i ngrmintele cu potasiu, chiar i pe soluri bine aprovizionate cu acest element, se asigur o mai bun rezisten la cdere a orzului.

2.2 Calculare dozelor de ingrasaminteCalcularea dozelor de azot

DN=(Rp x Csn x Cin x Cp) + Nrv Ng + Npp + Ncp + RARp-recolta planificata (t/ha);Csn-consumul specific (kg/t);Cin-coeficientul de corectare a dozei de azot de N in functie de asigurarea nativa a solului in azot;Cp-coeficientul de corectie a dozei de azot in functie de asigurarea solului in fosfor;Nrv-cantitatea de azot care se adauga cand se incorporeaza resturile vegetale in sol 7-10 kg pentru o tona de resturi vegetale;Ng-cantitatea de azot ce se scade cand se aplica gunoi de grajd 1-2 kg N/t gunoi de grajd;Npp-cantitatea de azot care se adauga sau se scade in functie de planta premergatoare si se scad 30-40 kg N,dupa prasitoarese adauga 20-30 kg;Ncp- cantitatea de azot +in functie de conditiile climatice ale anului precedent .Cand anul precedent a fost secetos se scad 25-30 kg N,cand a fost ploios se adauga cca 30 kg;RA-cantitatea de azot in functie de rezerva de apa acumulata din iarna si pentru fiecare 10 mm sub media multianuala se scad 2-3 kg N .Daca aplicam gunoi de grajd fermentat la planta premergatoare ,doza se reduce cu 0,75-1,0kg/t

IN>11-22-33-4