CUPRINSUL PROIECTULUI

Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator

1.1. Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma

1.2. Asolamentul stabilit

Cap.II Elaborarea planului de fertilizare

2.1. Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma

2.2. Calcularea dozelor de ingrasaminte

2.3. Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare

Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului

Cap. IV Samanta si semanatul

4.1. Alegerea cultivarelor

4.2. Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate

4.3. Stabilirea epocii optime de semanat

4.4. Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar

4.5. Mijloacele mecanice utilizate la semanat

Cap.V Lucrarile de ingrijire

5.1. Combaterea buruienilor

5.1.1. Identificarea buruienilor dominante

5.1.2. Stabilirea masurilor de combatere

5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor

5.2.1. Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor

5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere

5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare, a numarului de udari, a normei de udare, a

normei de irigare si a normei de irigare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)

Cap.VI Recoltarea culturii

6.1. Evaluarea productiei

6.2. Recoltarea (precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea modului cum

se va face aceasta)

6.3. Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare

Bibliografie

Cap. I Incadrarea culturilor intr-un asolament corespunzator

1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma

Orzul de toamnă are cerinţe asemănătoare cu ale grâului de toamnă faţă de planta

premergătoare. Pentru a intra în condiţii bune în iarnă, trebuie să revină după plante care eliberează

terenul timpuriu (în prima parte a verii). Cele mai bune premergătoare pentru orzuI de toamnă sunt:

leguminoasele anuale şi perene, borceagurile, rapiţa, inul pentru fibre şi cel de sămânţă.

1.2 Asolamentul stabilit

Structura culturilor si a suprafetei,in ha si procente

Nr.crt. Cultura Suprafata

ha %

1 In fibra 113 33

2 Orz 113 33

3 Porumb 114 34

Total 340 100

Grupele de cultura, numarul de sole si suprafata unei sole

Nr.crt. Grupa de cultura Suprafata Numarul de sole

ha %

1 Plante textile 113 33 1

2 Cereale paioase 113 33 1

3 Prasitoare 114 34 1

Total 340 100 3

Stabilirea tipului de asolament si a schemei

Sola Cultura

I In fibre

II Orz

III Porumb

Sola Grupa de cultura

I Plante textile

II Cereale paioase

III Prasitoare

Ciclu de rotatie in timp si spatiu

Anul Sola I II III

2013 In Or Pb

2014 Or Pb In

2015 Pb In Or

Cap. II Elaborarea planului de fertilizare

2.1 Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma

Consumul specific de substanţe nutritive la orz este apropiat de cel al grâului. Astfel, pentru

1.000 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, orzul consumă în medie, între 24 - 29 kg N,

11 - 13 kg P2O5 şi 21 - 28 kg K2O. Gunoiul de grajd, deşi asigură sporuri mari de producţie, nu este

valorificat economic de orzul de toamnă. Deoarece gunoiul de grajd se aplică altor plante, orzul se

fertilizează, în general, cu îngrăşăminte chimice.

Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primăvara. Toamna se poate da o parte din doza

de azot (1/4 - 1/3), numai după premergătoare care sărăcesc solul (floarea-soarelui, porumb, iarbă de

Sudan). Azotul nu se aplică toamna pe solurile uşoare (nisipoase; luto-nisipoase), unde este uşor

levigat în timpul iernii, precum şi atunci când doza aplicată este mică (sub 60-70 kg N/ha).

Administrarea îngrăşămintelor cu fosfor se face sub arătura de bază. Îngrăşăminte cu potasiu

se aplică pe terenurile slab aprovizionate în acest element, dându-se 80 – 100 kg/ha K2O pentru

orzul de toamnă şi 100 – 120 kg/ha, sub arătură sau încorporate cu discul la pregătirea patului

germinativ.

Printr-o fertilizare completă, în care intră şi îngrăşămintele cu potasiu, chiar şi pe soluri bine

aprovizionate cu acest element, se asigură o mai bună rezistenţă la cădere a orzului.

2.2 Calculare dozelor de ingrasaminte

Calcularea dozelor de azot

DN=(Rp x Csn x Cin x Cp) + Nrv – Ng + Npp + Ncp + RA

Rp-recolta planificata (t/ha);

Csn-consumul specific (kg/t);

Cin-coeficientul de corectare a dozei de azot de N in functie de asigurarea nativa a solului in azot;

Cp-coeficientul de corectie a dozei de azot in functie de asigurarea solului in fosfor;

Nrv-cantitatea de azot care se adauga cand se incorporeaza resturile vegetale in sol 7-10 kg pentru o

tona de resturi vegetale;

Ng-cantitatea de azot ce se scade cand se aplica gunoi de grajd 1-2 kg N/t gunoi de grajd;

Npp-cantitatea de azot care se adauga sau se scade in functie de planta premergatoare si se scad 30-

40 kg N,dupa prasitoarese adauga 20-30 kg;

Ncp- cantitatea de azot +in functie de conditiile climatice ale anului precedent .Cand anul precedent

a fost secetos se scad 25-30 kg N,cand a fost ploios se adauga cca 30 kg;

RA-cantitatea de azot in functie de rezerva de apa acumulata din iarna si pentru fiecare 10 mm sub

media multianuala se scad 2-3 kg N .

Daca aplicam gunoi de grajd fermentat la planta premergatoare ,doza se reduce cu 0,75-1,0kg/t

IN >1 1-2 2-3 3-4 <4

Corectia 1,20 1,15 1,00 0,95 0,90

DN = (7,4 x 28 x 0,95 x 1) +5-0-0+30+15=

=246,8 kg/ha substanta activa N

Calcularea dozelor de fosfor

Gradul de

aprovizionare

Scazut Mediu Ridicat

Corectia 2 1 0,7

DP = Rs x 15 x Ps

= 7,4 x 15 x 1

=111 kg/ha substanta activa P2O5

Calcularea dozelor de potasiu

Gradul de

aprovizionare

Scazut Mediu Ridicat

Corectia 1 0,5 0

DK = Rs x 30 x 0,5

= 7,4 x 30 x 0,5

= 111 kg/ha subtstanta activa K2O

2.3 Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare

Ingrasamintele aplicate sunt:

-azotat de amonio 34% s.a.;

-superfosfat concentrat 40% s.a.;

-sare potasica 30% s.a..

Specificare Elemente chimice

N P K

Consumul specific 28 12 25

Recolta specificata 7400 kg/ha

Corectia in functie de gradul de aprovizionare

in elemental studiat

0,95 1 0,5

Corectia in functie de planta premergatoare - - -

Corectia in functie de precipitatiile anului

anterior

+15 - -

Corectia in functie de gunoiul de grajd - - -

Cantitatea de ingrasaminte kg sub.activa/ha 246,8 111 111

Kilograme produs comercial la hectar 725,8 227,5 370

Total produs comercial exprimat in tone 82 31,3 41,8

Calculam produsul comercial pentru azot la hectar cat si pentru intreaga suprafata

Prod. comercial N = s . a/ha x100

s .a NH 4 NO3=246,8 x100

34=¿725,8 Kg/ha NH4NO3

Total prod. comercial = 725,8 x 113 = 82 t. NH4NO3

Calculam produsul comercial pentru fosfor la hectar cat si pentru intreaga suprafata

Prod.comercial P2O5= s . a/ha x100

s .a Ca ( H 2PO 4 )2 x H 2O=111x 100

4 0=¿ 227,5 kg/ha Ca(H2PO4)2 x H2O

Prod. comercial total = 227,5 x 113 = 31,3 t Ca(H2PO4)2 x H2O

Calculam produsul comercial pentru potasiu la hectar cat si pentru intreaga suprafata

Prod. comercial K2O = s . a /ha x100

s .a sare potasica=111x100

3 0 = 370 kg/ha sare potasica

Prod. comercial total = 370 x 113 = 41,8 t sare potasica

Cap.III Incadrarea in asolament a sistemului de lucrare a solului

Nr

solei

Planta

cultivata

Planta

premergatoare

Tipul lucrarii si

mijloace

Momentul

executarii

1 Orzul de

toamna

Inul pt fibre Aratura 20 - 25cm

+GS

GD +GCR

Pregatirea patului

germinativ cu

combinator

Semanat

Tavalugit (daca solul

e prea afanat )

Imediat dupa

recoltarea

inului

Daca aratura

scoate

bolovani

in ziua sau

preziua

semanatului

dupa preg.

pat. germ

Dupa

semanat

Cap. IV Samanta si semanatul

4.1 Alegerea cultivarelor

Soiul Liliana – a fost creat la I.C.D.A. Fundulea.

Caractere morfologice. Portul tufei la infratire este semierect. Perozitatea tecii frunzei

inferioare este absenta. Coloratia antocianica a urechiuselor frunzei steag este presenta. Frecventa

plantelor cu frunze steag aplecata este foarte ridicata. Glaucescenta tecii frunzei steag este slaba.

Precocitatea este medie. Spicul este aristat (ariste lungi) cu varful mediu colorat antocianic. Portul

spicului este usor curbat, forma piramidala, densitatea spicului este medie. Curba primului segment

al rahisului este medie. La bob, bagheta prezinta pori lungi, rugozitatea nervurilor laterale a fetei

dorsale a paleelor este medie, perozitatea santuletului este absenta, iar aleurona este usor colorata.

Masa a 1000 de boabe a fost medie de 39 g (34 – 47), iar masa hectolitrica de 61 kg (57 – 67).

Insusiri fiziologice. Soiul are o rezistenta buna la iernare, seceta si mijlcie la cadere, arsita si

sistavire. Soiul este mijlociu de rezistent la sfasierea frunzelor, fainare, mijlociu de sensibil la

patarea bruna-reticulara si sensibil la ingalbenirea si piticirea plantelor.

Insusiri de calitate. Continutul boabelor in proteína a fost in medie de 12,21% S.U.

Capacitatea de productie. Soiul a realizat in medie pe zona de testare a productiei de 5374

kg/ha.

Se recomanda cultivarea soiului in zona favorabila orzului de toamna din sudul tarii, vestul tarii,

Transilvania si zona colinara.

Soiul Laverda – a fost cret de compañía NORDSAAT Saatzuchtgesellschaft GmbH,

Germania.

Caractere morfologice. Portul plantelor la infratire este semiculcat. Perozitatea tecii frunzei

bazale este presenta.

Frecventa plantelor cu portul frunzei steag recurbat este mare spre foarte mare.

Cerozitatea tecii frunzei steag este puternica, iar a spicului este absenta, sau foarte slaba.

Intensitatea coloratiei antocianice a varfurilor aristate este absenta sau foarte slaba. Portul spicului

este orizontal. Plantele sunt de inaltime scurta spre medie. Spicul are sase randuri, are forma cu

marginile paralele, este lax spre madiu compact si este de o lungime scurta spre medie. Lungimea

primului segment al rahisului este medie, iar curbura este absenta sau foarte slaba.

La spiculetul median lungimea glumei si a aristei, in raport cu bobocul, este mai lunga. Pana

bazala prezinta peri lungi. Bobul este imbracat, coloratia antocianica a lemei este absenta sau foarte

slaba. Dentitia laterala interna a nervurilor fetei dorsale a bobului este puternica spre foarte

puternica. Perozitatea santuletului ventral al bobului este absenta. Dispozitia lodiculilor este laterala.

Aleurona este usor colorata.

Tipul de devoltare este de toamna.

Insusiri morfo-fiziologice. Soiul are MMB de 47 g si masa hectolitrica de 60 Kg.

Soiul are rezistenta buna la iernare, cadere, seceta, arsita si sistavire.

Rezistenta la fainare, ragina bruna si sfasierea frunzelor este buna. La patarea bruna

reticulara soiul este sensibil.

Insusiri de calitate. Continutul mediu in proteina a fost de 9,36% S.U.

Capacitate de productie. Soiul de orz Laverda se caracterizeaza prin potential de productie

ridicat, realizand in medie, in 3 ani de testare, o productie de 6614 kg/ha.

Se poate cultiva in zonele favorabile culturii orzului de toamna din toata tara.

4.2 Calitatea semintelor utilizate si tratamente efectuate

Sămânţa trebuie să corespundă indicilor de calitate: puritate (peste 98%), germinaţie (peste

90%) şi MMB specifică. Înainte de semănat, sămânţa se tratează contra bolilor produse de:

Fusarium ssp. şi Ustilago ssp. etc. Se folosesc produsele: Gamavit 85 PSU (3 kg/t de sămânţă),

Vitalin 85 PTS (3kg/t de sămânţă), Vincit P (1,5 kg/t de sămânţă) etc. Cu acţiune insectofungicidă

este produsul Tirametox 90 PTS (3,0 kg/t de sămânţă).

4.3 Stabilirea epocii optime de semanat

Epoca de semănat a orzului şi orzoaicei de toamnă este cu circa 5 zile înaintea grâului (între

15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine înrădăcinate şi călite.

Semănatul mai timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea în iarnă,

favorizând atacul de fuzarioză, făinare şi viroze, iar întârzierea duce la scăderea rezistenţei la ger a

plantelor.

În condiţii de irigare (având asigurată umiditatea de răsărire), epoca optimă de semănat a

orzului şi orzoaicei de toamnă se situează între sfârşitul lunii septembrie şi prima decadă a lui

octombrie.

4.4 Stabilirea desimii semanatului si a normei de seminte la hectar

Densitatea de semănat a orzului de toamnă este de 450 – 500 boabe germinabile/m2. Deşi

orzul are o înfrăţire bună, în toamnele secetoase şi când se seamănă după epoca optima densitatea la

orzul de toamnă trebuie să fie de 500 boabe germinabile/m2.

Distanţa între rânduri la orz şi orzoaică este de 12,5 cm. Reducerea distanţei între rânduri

este posibilă numai pe terenuri curate de resturi vegetale şi foarte bine pregătite, caz în care se

seamănă la 8 – 10 cm sau chiar 6 – 8 cm şi se asigură o mai uniformă repartizare a spaţiului de

nutriţie.

Cantitatea de sămânţă la hectar, la densitatea amintită, pentru orz şi orzoaică este între 160 –

200 kg/ha, în funcţie de MMB, puritate şi germinaţie.

Q=D x MMB

P x Gx100

Q – cantitatea de samanta la ha;

D – desimea la semanat (boabe/ m²);

P – puritatea;

G – germinatia.

Q= 450 x 3998 x 90

x100 = 199 kg/ha

4.5 Mijloace mecanice utilizate la semanat

Semanatul se realizeaza cu semanatori universale cu distanta intre brazdare de 12,5 cm.

Adâncimea de semănat la orzul de toamnă este de 3 – 5 cm. Adâncimile de semănat nu

trebuie să depăşească limitele indicate deoarece plantele răsar greu, mai ales dacă se formează

crusta, orzul având o mai slabă putere de străbatere. Adâncimea de semănat influenţează atât

intervalul semănat – răsărire, cât şi dezvoltarea ulterioară a plantelor.

Cap. V Lucrări de îngrijire

5.1 Combaterea buruienilor

5.1.1 Identificarea buruienilor dominante

Buruienile dominante din cultura orzului sunt:

Raphanus raphanistrum ( ridiche salbatica);

Convolvulus arvensis (volbura);

Sinapis arvensis (mustarul salbatic);

Cirsium arvensis (palamida);

Capsella bursa-pastoris ( traista ciobanului);

Chenopodium álbum ( loboda alba);

Rubus caesius ( murul de miriste).

5.1.2 Stabilirea masurilor de combatere

Combaterea buruienilor la cultura orzului se face cu erbicidele redate în tabel.

5.2. Combaterea bolilor si daunatorilor

5.2.1.Identificarea agentilor patogeni si a daunatorilor

Principalele bolilor criptogamice foliare, în cultura de orz sunt: Erysiphe graminis f. sp.

hordei (făinarea), Pyrenophora graminea (sfâşierea frunzelor), Rhynchosporium secalis

(rhynchosporioza).

Dintre daunatori tripsu orzului, păduchele verde al cerealelor, gândacul ovăzului, cărăbuşeii

cerealelor, muştele cerealelor.

5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere

In afara masurilor agrofitotehnice, care trebuie respectate cu strictete (asolament, aratura

adanca), se impune si aplicarea tratamentelor chimice.

Înainte de semănat, sămânţa se tratează contra bolilor produse de: Fusarium ssp. şi Ustilago

ssp. etc. Se folosesc produsele: Gamavit 85 PSU (3 kg/t de sămânţă), Vitalin 85 PTS (3kg/t de

sămânţă), Vincit P (1,5 kg/t de sămânţă) etc. Cu acţiune insectofungicidă este produsul Tirametox

90 PTS (3,0 kg/t de sămânţă).

Pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor părţilor aeriene la orz se fac şi tratamente în vegetaţie.

Astfel, la apariţia larvelor gândacului ovăzului (Oulema melanopa) se fac tratamente cu unul din produsele:

Sinoratox R35 (1/ha), Decis 2,5 CE (0,3l/ha), Karate (0,4 l/ha) etc. Cu aceste produse se limitează şi atacul de

afide, tripşi, muşte etc.

5.3. Irigarea (stabilirea metodei de udare, a numarului de udari, a normei

de udare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata)

Irigarea orzului de toamnă apare necesară în zonele şi în anii cu deficit de umiditate. Ca şi la

grâul de toamnă, udarea la semănat are o mare importanţă, când partea a doua a verii şi perioada

semănatului sunt secetoase. Udarea de toamnă se aplică fie înainte de semănat (500 m3/ha),

asigurând şi pregătirea în condiţii bune a terenului, fie după semănat, pentru răsărire (300 - 400

m3/ha), când pregătirea terenului s-a putut face fără irigare.

Cap. VI Recoltarea culturilor

6.1. Evaluarea productiei

Pentru evaluarea productiei se stabilesc, in fiecare sola, puncte de control anvand in vedere

marimea si uniformitatea lanului si omogenitatea desimii culturii.

La cerealele paioase punctul de control are suprafata de 1 m².

Concret, evaluarea productiei medii la orzul de toamna se face prin determinarea numarului

de spice/m² (Nsp), a numarului mediu de boabe din spic (Nb – se face mai intai proportia spicelor

mari, mijlocii si mici, dupa care se stabileste Nb din 10 spice alese conform proportiei amintite) si

cantarind 1000 de boabe (MMB).

Astfel, productia medie (Qm, Kg/ha) se efectueaza dupa formula:

Qm =Nsp x Nb x MMB

10 0

Qm =758 x 21 x 44

100 = 7003 kg/ha

Masa a o mie de boabe variaza cu specia, soiul, dar si in functie de conditiile de cultura si

climatice din perioada de vegetatie.

6.2. Recoltarea (precizarea momentului optim de recoltare si stabilirea

modului cum se va face aceasta)

Recoltarea orzului se face cu combina reglată pentru această plantă. Începe la coacerea

deplină, când umiditatea boabelor este sub 16 – 17%. Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi

datorită ruperii spicelor şi a scuturării boabelor. Orzul de toamnă se coace cu 7 – 10 zile înaintea

grâului. El trece foarte repede în „răscoacere”, aşa încât pericolul pierderilor, dacă se întârzie

recoltarea, este mai mare decât la grâu.

Recoltarea se va face cu combina CLAAS   Lexion 450, direct in lan.

6.3.Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitare

Producţia obţinuta este de 7003 kg/ha iar masa hectolitrica 61 kg

Prod totala 7003 x 113 = 791,3 t

100 L..........61 kg

1000 L..........610 kg

791300 : 610 = 1297 m³ volum necesar pentru depozitare.

BIBLIOGRAFIE

1. Avarvarei I.,si colab.,1997- Agrochimie ,Ed. Sitech, Craiova.

2. Axinte M .,si colab.,2002-Fitotehnie-Lucrari practice-partea I , C.M. U.S.A.M.V. Iasi.

3. Draghici L. si colab.,1975-Orzul,Ed. Academiei.

4. Mogarzan Aglaia,2004-Fitotehnie,Ed.I.I. de la Brad ,Iasi

5. Onisie T.,Jitareanu G.,2000-Agrotehnica,Ed.I.I. de la Brad,Iasi.

6. Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania-2005