fitotehnie vol. i

of 61/61
IE CEREALE 5r LEGUMTNOASE PENTRU BOABE

Post on 27-Dec-2015

304 views

Category:

Documents

36 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

..................

TRANSCRIPT

  • IECEREALE 5r LEGUMTNOASE PENTRU BOABE

  • II0Z.ltsarnJngYUVrrSrrf,ArNn Yunrr(Ix

    oqsoq n4uod esBouFun8aT Is eIBaraJ

    I'IOA

    flINHflIOIIf,

    YgNUgS n4sp^olos

    NYSUId INBd

    uYuontrIIr^BONVf,gIs utrBWngou ropoal

    (rolBuoproor)NW{OU tr!}uolB^ aqSrooq3

    f,INIXV IBqII{I

    YlIYgvI nIraFA

    olocuBVeir

    purcpalt{ * 'L deJ

    lS alocuSv

    :(z i v 'de:

    rB elocuAv

    eelelFc?c 1

    'r'n'de)-eurcpowd'2 9) 9 dea16 alocu8v

    :It'z'az'1elulps ep i

    pzeeNpe elec4llue Jol

  • Referent StiiDlific:Prof.univ.dr,doc.st Gheorshe BILTEANU

    Membru titular al Academiei de $tiinle Agdcol ti Silvice

    Tehnoredactare: Ameluta Vi$anCoperla: Angelica Miliiescu

    Manudin institutiprofil in in,domeniilorlspcialiftil(biologie, ecRomania.

    Acestamploare fluniversitareeditate de PNicolae Semanualele {ConstantinBamaue (lSorin Munk200r,2003,

    Plant{(creale; letrddtcinoasedin suprafacultivate peoamenilor gprime pentrumane.

    tn reotehnologicepoluant asTehnologiilfi ecologia.al soiurilora energiei s(utile, constrAu fost avu

    Coplright O 201 IEditura UniversitadDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Balcescu nr.27-33,Sector I , BucurestiTel.,fax: 02i 315.32.47 / 319.67.27\Mrw.editumunivemitara.ro-mail i [email protected]$itara.ro

    EDITURA RECUNOSCUTA DE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARIIgTlNTrFrcE DIN INVATAMANTUL supERIoR (c.N.c.s.r.s.)Dscrierea CIP ! Bibliotcii Nalionale r Romanieitritotehnie / Gheorghe Valentin Rornan (coord.), Valeriu Tabdr5,

    Gavrili Morar, ... - Bucure$ti i Editura Universitard, 201l-

    rsBN 978-606-59 I -276-2Vol. l. : Creale $i leguninoase pentru boabe, - 2011.

    Bibliosr. - ISBN 978-606,591-277-9

    L Roman, Gheorghe Valentin (coord.)II. Tabare, ValeriuIII. Morar, Cavrile

    6 3 1

    O Toale drcpturile asupra acestej lucrtri sunt rezrvat Edituii Universitare

    Distiibutie: teyfax: (021) 315.32.47(02t) [email protected]

    ISBN 978-606-591-277-9

  • I8

    'Ielled u! g]eosqjsep es nes .undldns es ele lerl_led .ecelBoep'ezeJ elsocB lcr4s el[ullop e ep lrcutp eNe 'glnSet ec .roluld srSolorqu! aruelur rJgcgrpou ep ol4osul lrms eJer ti rolelueld p louelxe lnFedseul elr4q[rrqJs uud rsormce.r es eJec

    'rrl3al oual (11po$) azDl e]id.r & rl]cLdcoJl n-eJ8 ep eleluBld

    'elplunletrr el pugd rS e.reuluu8 l ep le^_retur lsec?q (eIz 06Z

    -

    0rZ) :unl 6 ecrrc .p4seou erel urp elr4ryuor u! .gzBemp

    q.rureol op rnlngJ8 erlEeSe^ ep epeouad .ac13o1o1q lpl1to1nc1yo7

    or18o1ora euoT'allslo8o^ op rrropsJ nr !$rtor !a arlaololq dF{rElncllEd't.Z.Z

    .urAotderor?c BoJeSrcrucul urp elunros elrlcnpord o%02 - 9l nJ lspdep lod Euqrqqsoc? 'elqero^eJ lllpuor q tnlnuelod tdpqrge; e elolEme$eJ aueari gcqeruseldolc alelt1ue1sorlue ap pzeq ed plercreuroc !.te s el Esnpord'nVrB ep gppqlq llugurps elettl eiqlnc ul psnpoqur 6og e ( e'S 'er81eg'iueJJ) n-eJ? ep eJote^rtlnc u_el eleun uJ ,uuecop gnop elelllrlln ul

    '(ezeru{ unros-

    usl8s rS Euoly) e.re^euud ep rS (zeru.lJ los - JaJaN :.sen?un ros-

    luorElul^l ^tr 1 :qcseeugulor e{Berc ep -

    rnpu9d rS utnrnpoC) Ruutotip unros p.rnllnJ ul plsrxr,,rurunp., ln-pl rulurd.luJJnpEd qJseu."utoJorieeJc ap Inros lepueuocor else pJe^eurud op unuoa InpJB rulued

    '('I Z qet) rolellocer e elellllqqs .roleqeoqe EcrSoJouqel ra p^4r4nu eleole,\'rloq ra gleces ,e&urer ,JeS ,eJeppce1 piuelszer

    'eveqoq euol 0t - 6 EI pugd ep erlcnpord ap pduelodun-4urJd pzazuapJec es untos elsacv

    .tl6eu-eruoJ elrrnlos puguruopeJdVls\ u!'ufiubdsorqttua :lie^]6ry^ udlede eleo e[uoJ epuudncIer.go 1nSole1ec urp unuoc n-el8 op unros ep lntuouluos

    .I,,rtrs,'tunctuolod .u'utrptS.tkl tJ

    'un tp ,tJ w^ord. elec ulp '(Ellalrlos tIIp eued o r$ Brdorlg) lsg ep BruIVlnJlu.) :t^aaqdotuu ,u tA utrrltqtn) J

    'unp.8.rhl u 'wrJnp 'q ,D ads'rJ'wtlJtorlp 'rJ'an)tocouout rJ ,otlJoa .dsqns rS a,/r81rd .dsqns'wtl lJsao rJ ur^o.rd oIec urp,(erueuDlJnl urp rdunru ,elzecrccsuEll ,ueJJ'rJll^l rorsv lruouelur) ueueJettpow rnlnurzeg plse td letdordy p1ueu6llJ.JlrreJ

    '.wfiDocoraDqds A tunlcDdaot ,afiZln| .dsqls rra'tunaljsaDanrtLrJ Er.eds our^oJd 'lEc urp

    ,(uelstloqzn ,ueNHllpel ,uBlstuegJv'NeA-proN op erpuJ ?urqJ) qlelluoC ersv InIuel :(1661 ,nuBotllg.q0Ednp) eurSuo ep a4uec ru]Ed ngr8 n-4ued lecgquept e ^olr^e^.N '.eles

    rolrlpnts rS eJgdurqi rolrrirpadxo Buun q 'lnvg8 oaargyo

    rod lncele ndocu!000t-000tepsoleluuadocseP

    'csoug!! $nI'(untasao urcw e1'ea (aDJoraIunf u!) ginllnc ulguloJ etuud olso (,'C pdnp) etuepuodsluud

    'eelsoc! lel '(rS (urn4toaoq dsqtnc pdecul e (n1n3l

    'e a 'domg 'Vfurp eued oceJ eJPc

    'l'dsqns utltn$ao I

    emtlncu8e eP rS 1[/ur ePu4xe e 0p pqIlu euoduoo Eendoloce rqesoopt{

    'llUeZOJd BOmd Je 1elelueu8lel IS 10,elrlrpuoc ul eulq ^!lu! lrJods p elleds lrplrsecou nu orea 1tepod Joluollcnporulued lt^l4od .N'errolord aloiu4sqrFurs9ur s'Moleleugur-eJ Inqoq leler''I pdnp) q/6I 09tlnp.rou

    'ercml u! I'erle^[g $ Je uffIpurg

    'lmllnc u[ lleNg uanl8 u! {Pjedomg u! tqosoepl(,,Elleds,, ln-e$) ('I

  • Zonarea soilrilor de greu de toanni in Rominia (2011)

    sudullSrii, irigatBoena I, Crina, Dor F, Drcpia, Fau. r. Closa, Cruia. lzvo.. Alex,Ciprian, Lovin 34. RonulDs Lv, Kuskun Seri.a, Rercsansa, c.K.Cipo,G.K.C6bi, O.K-Elet, G.K.Orhalom. Kralie!ica. ADacr!

    Sudul lirii,Boena 1. Crina, Dor F, Dropia Closa, Iaor. Alex, Lovrin 34, RomulusLV. Klskun Serira, G.K. Elet. C.K.Miska, c.K.Pdma c.K.Perur, Mv

    Briana. $imnic 30, Crina, Dor F, Dropia. Closa, ctui4 taor. Ciprian.Lovrin 34, PKB Krktina, Kralievica. Renesansa

    Albor . , . I r i \a l ( . Dor f . Clo,a. ( ' ,u ia Ca)dnd. AprcheAlex, Cipdan, Lovrin 14, Ronulus LV, Crigana, Briana. Dor F, Faur F,Glosa. Kuskun Serina, PKB K.kriDa, C.K.Cipo. C.K.tlet, c.K.C6b6,G.K.Kalaiz. C.K.Misk4 G.K.Olhalom, c.K.Peru.. Mv Magvas, MvPalma, Kraljevica, Apache, Cezanne, Enesco, ltenan. Rencsansa, BercyCritana, Arie$an. Ciprian, Dor F, closa Sliana Pl, Apache, CezanneApullum, A.dcal l, Ariegan, Tmnsilvania, Turda 95, Turda 2000.Crigda. Dor f. D.obeta, DumbGla, Delabnd 2, Faur F, closa,Esenlial. Eliana Pl, casparom. lari 2, Suceava 84, Voronel, KDskun,Serin4 C.K.Cipo, C-K.Elet, C.K.Kalasz, c.K.Mkka. C.K.?eiu., MvMagvas, Mv Palma, Apacbe, Cezme, Enesco. Renan, Bercy, BeliP IGabriela, Moldova 83, Elima PI, Dclabrad 2, lati2, A.deal l, Turda 95,Boema l. Dor F. Dropia, Faur F. laor, Closa, Crui4 C.K.Elet, MvMasvas. Mv Palma. EnescoAniversa.. Elima Pl, Esential, (iabricl4 Catparom, la$i 2. Motdova 81.Suceala 8,1, Voronet, Ariesan, Delabnd 2, Drobcta, Dunbnvr.Critda, Turda 95, Tuda 2000. Faur F, Kuskun Ssrina. C.K-Cipo,G.K.Elet G.K.Kalasz, C-K.Pelur. Mv Palma, Apache. Ceanre, Enesco!Bercy. BetiPl

    Tdelul2.l4 Mai nou, ataapreciat ca aceashprecisa 9i au ProPfiziologice cele macultivare a graului !exactA a stadiului dpentru stabilirea cua tratamentelor de I

    Ca urmareelaborarea unor s(Prima scara de coumatS de ca reaschimbtuilor morf(multe modificdn,Large, 1964; K -U

    Ulterior alKeller 9i Baggioltzecimal), iar Tottpentru alte cerealetendinta de generdezvoltara Plantecare sunt divizate,

    Trecerea 1generativa este mscara Jonard, GZadocks ti BBCIgraului "spic la I Ipartea superioarAEste stadiul denu(de la Universitat(

    Cunoa$terpotrivit Pentru (acestora este utilial plantelor, in cai

    Mai existi in cuhura soiurile: Aximut, BC Renata, lelix, Ilinca. Litera, Mv Kolo, MvMarsall, Mv Regirncnt, Mv Toborzo, PKB Rodika, PKB Roxanda" pKB Viz_elika,Pobda, gimnic 50, Zinbru, Cato, Joseph.

    in general, este acceptati impd4irea perioadei de vegetatie aplantelor de grAu in urmitoarele laze fenologice.. germinare,inrdddcinare, infrdyire, formarea (alu.ngirea) paiului, ihtpicare-inflorire-fecundare, formarea Si coacerea (maturarea) boabelor. La rindul lor,fazele prezentate se gupeazein etapa (peioada) vegetativd, caraateizatip n dezvoltarea organelor vegetative ale plantelor (de la germinare lainft'lte) $t etapa generddvd (reproductivA) caracterizate prin dezvoltareainflorescenfei, a florilor qi formarea boabelor (de la inceputul alungiriipaiului $i pand la coacerea deplind).

    82

  • t8

    'nrp5u ep ruolcej el olrqrsues Ieu luns eelsere eJc uJ tololuEld Ie

    AIleleBeA lnlclc utp eirluJ tolrrpels eocagtluopr nluod glrln else EJolsecBeele^Jesqo

    '9tepoloJ ..c6olouqal rdue^lolw eluoJrp n_4ued lr^l4od

    Inlueuou eprcop ? n_qued glqn e$e tuelaeJc rolllpels Eerelseor.mJ.(4tN urp pc^ols plo l8v eetelsjo^run l ep)

    uopleds Ilrug luoseJord eJlEc ep ,,fell^ ep pund,, tllunuep Inpls elsA10661

    'routlos ae^dnp'L'Z Bg) (erelserc ep rnFuo. B p&ouodns eeuedBI pu,ed rS .Ii9+ul ep rnlnpou Fle^ru el ep lernspur) ,,urc I el crds,, lnlnpl8Golofq ep eluFcnl u! trwnuop elso nrpBls lsocv

    .HJg{ !! slpopDzall,lpJs ad 0t

    -

    6Z tA tuuotSSog -

    ralpx DrDos ad H - D .prouof DrD)t

    ad g -

    V'sapad orDcs ad C -

    , elunpoc uud ElecJrll else e^qJeuo8dBte el ,e^qete8e^ edelo Bl ep ngl8 ep roletuEld eeJace{

    .upe$otctru ul .roJ lnpugl el ,elszt^rp luns eJecrrpe$or.eru nes

    'eldtcuud upsls 6 uJ gl!!9dur! alse Jolelusld eeretlo^zopeJBc ul

    '(0l z .qe, HJsg epur.ez rrrgcs e aJezrlereLreB ep piulpuolPlsrxe luszerd uI InzBAo nes InzJo luns runc

    .osBorgd 5leJea ollp ruluedo-letdepe e r( eJeJs ptsDJJe lelJldu.loJ e {lg6l) uDruUol lel .(LeuItJr,,urolsrs un pdnp) lezuo) rS SueqC ,$lcopBz nes .ruolor88pg r* lollo)e4-e5 ep lelriunuqule rcur uEcurpoc 5l[ucolu! lsoJ ne ]ouellrl

    .(9161 .pue1.{eg .n-') :tg6t ,'AlrJ-I'D g) rtsruqolotu rS o1orq rrun o4pc op elenlcoJe ,upcgrpoul allnruretu lueJns ne upcs elsgce :ngJB ep ralueld ep ecr8oloJJoru JolrJpqurqase Jouolxe el ee&Nesqo od opzeq ,saleeJ ep glezrledr eec ep gFutmlsoJ e eJer

    '(9 2 3U) pJeuol ep !4turcotu! lsoJ e unpoc ep ?Iscs rlud'odelo8e^ op ollrpels lzeeqJJeru oJec.unpoc ep rrgJs roun eeJeroqeleutJd

    '-.tdtlotJSa^ o D)!fipoJ.. ptezlleal tsoJ e .JIELlJn eJ.lolelueld ericelo.rd ep Joleluourele.rl e

    Is roleturrllpspl8ul ruptlsruruipe rnlruuauou e elzrcerd nc e.[Iqels ruluedplueuodrul eueoJ olse ue1 urp ro1e1ue1d e erello^zep op rnlnpe6 e gl.exeletrl l-ea gIezl'eld o ,sues |saJe ul .rellorel llrptuloJ Is tS mlnEr? e alE^rllncap rgtbolourlol Je alopel op Inlcund urp elue1rodrur reu eleo ect8olorzg.rolnpels ererJelep ep.eu$ IeuI ,. ugzrllpqns.. sndold n rs psrreldep luercuns else nu mlngl3 lelieleSo^ e,.orezr^rp,. plseec pc ltceJdne ISolouqrt rS tpJ tolJleJtlJ er8olotq ur lSlletJJds tetE,nou lel^l

    rurBunle lrundeculBe!llo^zop uud ?1rBl e$uruuoS ?l opplezltalaerex

    'p^!D.'.rcI Inpu_eJ e'I .?q-

    1,toL[ulancdsu! 'afiutupR aaat?t

    e odElaSo^ ep rel

    'e)trrszr^ 8)d -Epu?r^r\t oto) ^n r51r'1

    (noz) r, r'z ptagrJ

    'o.soua 5uue.J aq*'ootJ ) c u!r.s unri't8 ^optol,! 'Z lal'u,

    ^n lotg)C ttu0 'E6 eprnl I trprv z !

    ^w lnrod) D !)slh

    '000e Rprn.L 96 pn

    ';q90)o!.tg)or

    ^w lnrd) c euted

  • v-i.-

    k\4v

    -ii:=I

    Fig. 2.6. Sladiile de dezvoltare { greului, dupn scnrile: FEEKES, BAGGIOLINI,ZADOCKS $i JONARI)

    Etapa vegetlgerminarea seminlelliigului.

    Germinareagermineze trebuie '

    samanF sA fie calgerminativS ridicatinoua, de preferat dirpe de alti parte, inceldura $i oxigen.

    GeIminareanumai dace acesteasub aspect meteorolo problemi Pentru Iculturi a greului, ndeoarece de la re(rimene un inte alseminal).

    Puse in contBBCH 01 -03)(tarspre periferia bobuactive. Enzimele tlmolecule complextransportat 9i de a!aminoacizi; amidolacizi gragi gi gliceKnauer, 1975). R(moleculi micl, tTransferul acestorscutellumului.

    incepe divi:muguralul $i ra(inveli$urile bobuincollitului (sradi,5 raddcini), pe supse adencesc in scmlnerale necesarc

    Fig.2.7. Stadiul "spic l r I cm" la grAu

    84

  • s8

    'redulnu eJeseaau olBJeururaluups nc ede qJosqe rS ElueJd ealBolrr^ pzeexg .los ut Jsecuepe oselurcppp :uelnJrpeJ ruosuad EzeouuoJ os loJp, ieJeJdns ed .(rurcppgl g-

    ) ereuouque Iurcgppt ellBleler rs rede pugrn3 G0 tnlpoJi) rnFtdloruJFluoruou puecJeur

    .rnlnuouque InldeJp ul rnlnqoq elunsrle^ureleq9Jls

    'EzrJoeloc 6p plefoloJd ,Blncrpeu .elnrlpl rS lnsEm8nur 'arelseJr

    0p rJrUlgA lnop roJec Jnle^lu el p.r1n1ec eaunrzr,ltp edocuJ

    Inrpeurerur uud acBJ es uouqrue erds "i.nno..

    ,"n"j;tl::l:?:;j 'o$ouEJq es Inuouque eIec n.

    .elrqelrurse rosn ,!.rur glnJolournc e u3lo eluBlsqns u! leSoq

    .soldpl cns un ptlnzad .(S16l .JonEu)N'puslfeH n-)

    ,I.eqqcsrd .D pdnp ,8.Z.Bg) puuecqB rS r6er8 rzrrpul rel] eleptdrl :pzoanlS--ezollu-eurlxep ut eaoJl Inuopru :Etcou[uBu! ce4 eJaurelold :ournuu rS

    .uouqtue e4pc ep lelrl,urse ep rS lBllodsrl?Jlop roin

    'pldurs IrD plnroloru nc eiu4sqns u!,pxelduroc plnrelorunJ'urecsopuo urp pNezet op aleiuelsqns guuoJsus{ eleulzua.o^4ceuhrp rs orlnlos ul reJl rnlnuouqu. euleerd ug ts mlnqoq eueJued erdsrqesoepu! eleue eloulzue ,radB eriqrosqe -ednA.bl.Z.qei

    G0 _

    I0 H)Sg aMDJs) pde qrosqe ngJB ep eleqeoq ,euruue8 ep tdlpuoc ur esnd

    Insn'der 'EInBer op ,qzeemp rv., auz 9r - 0, ep

    le^rorur ";ttjffi;: nu leueues e1 qugd tS eJacururos Jolrrnlol ueJellocgJ el ep eceJeoep'lipllncrjrp eloun prede es lod ,eseoroJul tS epeun telrt ,tnln-e.r8 u prntlncJp Jliuoz ul

    _tue t|un u! .glluoJ utc gloJuBD eJr)J?ld rururd pruelqo.Id oernlqsuoc nu laedsB lsaaD ,erdugc ep oleuoz ul t6 or8oloJoeleu Fedse qnsrleurrou llup ul lulutos snedel ep epouod smaEd ne ee]sere gcep reunuEzeeSuelcep os los ur esnpo4ur ng$ ap Joleiurues Ee.reurruJeD'etellptun ep eo,rtdo eldrpuoc 01ruru1q og u. ,", ,, ;"J;"r^t;U,"u'#'i;:rue t

    -

    t6p eqJal relu nu 16 luopaceld rnFue elJoJeJ urp l"JoJeld ep ,^enourelu lpa rS leuruas InsnedoJ utp plrsel ,pmleu eg Fs,ptecrpu p^4euluJe8olellnceJ o eposod gs tcop ,euluue8 e op glrqed8c eg ps eiugrups'oyd o ep ed :eptiuese

    Ililpuoc pnop elrurldepur etnqe4 ezeunu:e3,ss luerupd u1 gsnd nprB ep elu-etu-es eJ nJlued .D DulrataD

    EoJruo^ el qugd q^r*le8e^ eJerlo^zep 16 eer"rs".r" .rol"iu,,u". n"r"T,lfflHrpuudnJ quLUeot ur nEtS:p lolJ|ueld prie:r8e^ .g,r!tuta8ar udetf

    'TNITOICSVS'SC

    rt't-, I|'=F r-- _t-; t-.rII-

    -

    tffi

  • tf 1 rtr4llF !i lt)q;r,\)z \y

    @[email protected]@@@

    -T-

    Fig. 2.8. f,tapel gerninnrii bobuluide greu

    h acelaqi timp, mugura$ul, protejat de coleoptil, strebateinveligurife bobului (s tacliul 0n, se a1ungegre spre suprafatd, ifi inceteazAcregterea $i este strebatut de vdrful primei frunze, acesta fiind momentulrAsdritului (stadiul 09) Coleoptilul, lbarte rczistent, asigure proteclialesuturilor {iagile ale muguratului, penA la rdsArire, apoi se ofile$te.

    In condilii favorabile de temperature fi runiditate, perioadageminare-risdrire dureazd, de reguld, 8 - 10 zile; in mod frecvent suntneceste pentru raserire 15 - 20 zile, indeosebi din cauza insuficienteiapei.

    Comportarea seminlelor de grdu in perioada de germinare-reseriredepinde de o se e de factori.. facuhatea germinativd Si energiagermina vA (vigoarea seminlelor), puterea cle stAbatere: starea desdndtate Si tratamentele la sdmAnldt mdrimea bobului El cantitalea desubstanle de rezeh)d; atacul de boli qi ddundtorit compactarea solului giJbrtnarea crustei; asiguralea umiditdlii, temperaturii qi aeratiei in sol.

    La sem5nat se cere ca solul se fie suficient de tasat in profunzimepentru a lacilita ascensiunea apei; totodati, stratul superficial de soltrebuie sa fie afanat $i relativ bine mirunlit pentru a asigura incAkireasolului, accesul oxigenului qi strebaterea coleoptilului spre suprafafd.Excesul de umiditate $i djsfugerea structurii superficiale pot conduce laformarea crustei gi, in situalii extreme, la asfixierea germenilor in curs derdserire sau a tinerelor Dlentute.

    r-FtgFig.2.9. Plsl

    lkfAamclnlplanta formeazeenergiei pe care Iluminoasa in ener

    ln stadluldreptul bobului, !al doilea pultandlilnze (fig. 2.9, d

    86

  • L8

    (066t ,reuttos .C pdnp .6.2 .39) ezun_U

    rolp ellpJor.uud tu.rod Jo^ eprm ep ^qBle8e,{ elernSnu pugund eeltop l?-3p lec 'euncs unpouotur enop elezllnpr^rpur elep pp.re .rnlnqoq

    FldoJpul pintupld uud eun4res o ,(l I fltpDts) r?zun{ o,, ep lnrpls uI

    '^crurqc orzloue ul psoulumlereug pugruloJsupl ,oudold Belglr^rlre uud gJn8rse 0-16 eJer ed ter8reueezeq ed puellgorolc e4ellulrse edecuJ ri gzun4 erurrd pzearujoJ tueld 'eru?sqJ

    gdnp l?tpouq azun4 topaLrd Danurol ra DatDurcppp,tul

    ({te+urord) azrn{ t op I:erlrlsF

    - ar8uJurtaA :!a!iBra8e^ lnlodaru! B

    ep smc u! Jolruoraual esnpuoc lod oFr.'9lJsrdns eds mfeeJrzlgcul mErs? eIos op Frcg$dnseurzurgoJd uI 1gs4

    '|os uJ DUDDD I!A lqnlos oanpoduap oap4tuDr A filap o pts :arapq?b!8pua rt p^uDuleJuPs?l-oJeuruuoS o

    relueragnsur gzrucllms lua^ca{l pou ]Bpoued

    'otelryrur'6$elrJo ,s ro

    ed.oprd grnSlse tFlseuiour puru ?lsa9z?etosul rsl

    '9i J?r(epqg{s

    'lqdoolor

    ngr6 rpInlnqoq Irtrluuat 5t.

    nlpElsl ng$ op trrtd

    .6.2.3U

    'rl'r

    ?

  • Rdddcinlle embrionare sunt foarte active gi absorb api 9i substangenutritive din sol. Aceste rlddcini vor rdmene active pani la sfAr$itulperioadei de vegetalier dar importanfa lor se reduce feptat, odata cudezvoltarea redecinilot adventive.

    Deasupra solului apar a doua, apoi a treia frunzd (stadiile 12 si1J). Odati cu a doua frunzd, incep se se formeze primele ridiciniadventive.

    l -a

    i

    pentnr o noud faz" preinfrdlit": al dalunge$te in interiocm de suprafala sol

    La acest niacesta, al doilea irvenind de la rddicila 12 - 15 zile duPi

    Tulpina Prembrionului; la baicare vof dezvoltaprimei frunze, al (Fr4ii secundari d!deloc spice.

    Chiar dacasuprafale, o seclirconstate cA fratii sl

    in momentdevine vizibil (stinftAlire. Acesteasirurilor minenledepisesc in imPolinci din primeleridicinilor advenlpan[ la inflodt, ciKutschera, 1960, r

    Flg,2.11,

    Fig. 2.10. Plsnta de greu in faza de infrtrtit

    infrdlitut. Crrind dupd reserire qi dupe formarea celei de-a treiafrunze, cre$terea plantei de grau aparent stagneaze $i aceasta se pregete$te

    88

  • 68

    (q) rruouu!BI r* (") !ur8'ur E.rsrtul EI ruueol ap rnlngr3 Is rslnrpsr Inurotsrs .JI.z .3!del3elE8eJd es lsPot

    ere4 ?-ep raloJ ?oJr

    II

    .(0661 .esqlec v ep 11!c !0961 ,e.reqJsln)'I pdnp 'l I Z 3rl) gurrrcur tol eoJello^zep e8uue as pu-ec ,1r:ogug e1 gu-einnuquoc Jsola eolsecv lrqB& Inlp4s uJ gzeenlrs os e^rluo^pe lolrurJEppre gsetu etu rcur ee3

    .te1ue1d e qier,r ep rugurgldqs elatuud urp qcugsuetur lllo^zep es rs e^rluo^pe rutcppgJ luns elg .gluegodurr ul csesgdepeJ

    'plde4'erea ed'olsuouqlue eltul'pppJ ep unl-?le ,eleleuru roJurupsrS rode priqJosqE el gdtJrued tl alsu^rtrD uI p4ur eolsecv .ordg{uJep Fpou el ep rulcpppJ lou qzeouuoJ os ,eZ tnfpDJs) lrqEl^ euhepole.g Inuud rS eJled B rezutuJ eeJacsJsop edocug pugc |queuour u1 '(0601 'Jrutlos

    6 gdnp.61.7.Bgt rlpuuoJ efep tunq I|iB{ Er;letsuores Es olrured *rip4u1 op rnFpou Inl6^ru el lnJqJ ound.es o ,lleJpJdnsel lllqrzr^ luns nu IIis{ 'ezun{ f ep lnrp'ts u, U""O

    -*il,a* "o,"o gTeeuroJ nu nes aAt)rnpoJd qels.rrru elrds uoJun nep uepunres rrlelg 'oudep

    rLrr ESp rS enop e razun{J ezeq el e}.g eeltop Ie ,ezuruJ reuudezeq el qzeiwroJ es ele{ Iu.uud

    .l Fulpn ap tjDq Elo^z.p Jo^ aJeaun8nu Z'?ln8er ep

    .csesq8 os uoc urp Joloreosrzung ezeq e1 :rnlnuouquele ^uDeBa^ (oloJn8nu) fluo) up eur^otd pledtcuud eurdlnJ'ere.urou rdrpuoc ur,edocu! eeJris+ur ."rr"",r;1'j"^fil!l?r"ii jJ ;.11JIe,\es eJegodsue{ n.Uuod dtuq e,l1g:c elAe,ues po-"1u,

    ""1rop 1" :n1ie""

    qns .JriE{u! op pou lnloltt^ - ereSo.r8ul o elde le^ru tsecB e.J'rnlnlos eleJoldns ep luc

    Z ecrrc el ounrsuorse utp elieJdo es ra rnlnlrldoeloc ltrrouelur u1 elie8tmpos_'leuruljol elern8nt.l gueod erec ,poruolur e6]|.op Ie .,J!ip4u!ud,,elSeunu as erea setoJd un Jol elv.eriela8e^ ep pr"1 gnou o'n tu"i

    /

    rurcqpgr elerurrd atS ZI allryD$) gzun

    nJ glepo 'pldo.q e

    lnlra.qls l pugd o,

    oiu"$qns rS lde $o

  • Adencimea de formare a nodului este superficiale. aceastadeprnzdnd. inrr-o oarecare mdsurie. de conditi i le de mediu de la inceoutul\egelaliei $i de adencimea de semiinar.

    Graul se cancte zeazA printr-o buna capacitate de inftetre. in lanincheiar esle de dnrit ca- la inlrarea in jama. plantele de grau sa aiba .2 - Jliali $i 3 - 5 frunze. Un infrdtit exagerat este pigubitor, deoarece, princomparafie cu fratele principat, fratii laterali consumd o cantitate mari deasimiiate, dar produc pufin. De aceea, se discuta adesea dacA este de doritca soiurile ameliorate sA se caracterizeze printr-o capacjtate de infretiremai mare lau. dimpolrjrd. este bine si infriteasca mai purin. Sirualia esrefoarte diferite, in funcfie de condiliile concrete de cultivare. Este cert ci,prin inlidtit, plantele de grau au capacitatea de a compensa. intre anumitelimite. pierderile de densitate datorate unor cauzi difcrite riemare.temperaturi scdzute).

    In mod obi$nuit, procesul de infrdfire a plantelor de grau sepetrece toamna. Procesul poate continua pe timpul iemii, dacd wemeaeste favorabile (in ferestrele iemii); o parte dintre frati se formeaziprimdvara, dar aceftia rdmdn neproductivi (d eoatece nt parctrg stadiul de

    in climatele umede din Europa de Vest, cu ierni mai bldnde,infrdlitul plantelor de grau este favorizat de wemea umedi si rdcoroasd-procesul continuand pe tot timpul iemii; prin comparafie, in climatele cunuan[d continentalS (chiar excesiv continentali, cum sunt unele zonermportante de culturd a graului in Romania) vegetafia plantelor, ingeneral, qi inlielitul sunt intrerupte pe timpul iemii.

    Semdnatul in epoca optimd favorizeazi infi[tirea. Se apreciaze cio culturi bine incheiatd $i cu perspective de a da recolte bune. trebuie sdformeze un covor vegetal cuprinzand 900 - 1.200 frati/m2, din care sirezulre, in finaI,450 - 600 ftati fenil i .

    Cdlirea. in paralel cu inriddcinaroa $i inftAtirea, plantele de grautrec pnntr-un prcces lent de adaptare la temperaturi scizute, denumitproces de "cilire". Procesul poate sd dureze peste 46 zile $i conste inconcentrarea teptati a sucului celular prin acumularea de glucide in toatepa4ile plantei, dar indeosebi la nivelul nodului de infritire. Glucideleprotejea.,a coloizii din proloplasma in timpul gerurilor din iarni. in modconvenlional, perioada este impd4itA in doui faze, tjnand cont de evolutiarremii )i. indeojcbj. de erolutia lemperaturilor. pe rnasura cc se apropielama.

    Prima fazltemperaturi ridicattemperatu scezutlrespiralie este scdacregterea organelolalta bilantul acumu

    A doua fatpetrece cand temp(dupd unele pdreri);in aceasta faz d, sarinsi, concentrareaurmare a prccesulu

    Conlinutul2570 $i poate ajunfoarte mulli f'actolseminatului (tab.2.

    Ca urmaregrau pot rczista pa-20.c).

    Sub aspectrgrau aparc numalpedcol poate sdferestrele iemii srplantele absorb albruqte. Culturile bger; la nivelul nceventual, de un st20.c.

    Trccerea slloc in anii normalide nord a Moldov(dupi 20 decembrir

    90

  • s'Ll6 91891862zertns)0'028'81r'026'92

    9SZ l808 "r"Is^ouolhteluEu tzeu?lll I IeuEtuqq 1rauquerou zz

    lnros ::trqord 4elor:I lsoJ n" Pu. torp unros,)tu{rp strrrlE{rq rp rlunpou 3t tn.s urp %).prrnF tr! BuBlturruo. )

    I6

    sI z ppqDJ

    '(0/61 loceqrog O ?dnp) reSorqoc lnNe-pns uJ euqurer.p 0Z pdnplerqc

    'ruEi Inlso^ ls lnpns u! ouqEFJep 0z ts 0l lrlul ,re^oplol e prou epe?l4gurnfrt erue^llsuBrJ ul orJqurocop 0l - g op Jn[ u!

    .rFnuou IluB uJ colole rngJ8 op.rolllnllni B ,,Eluer ep snedel! ep e&ls aJds eobcerJ

    - qns

    'EInEer op '!epecs nu erueladuel 'ppedpz epf"rf, .n "p 1".fr313 'rS

    tugugd .p ttlr Z-l ep lelolold e.rri94u1 ep tnlnpou lnle^ru el :Jea

    ep esru$rp luns nu elrt9c rs otrlP{ur leleurippqJul ourq elurulnJ efruqurue8 ul^rns tS (etueJse8ml ur^opor oluntnsoi rS pde qrosqe e1o1ue1d 'runleredruol

    luol6oJc gluopp) oJe.rq^quudsep sl nes rrulor olo4seroJu!,,lr1?cep,r ne-s ol.tueld e'rec uI elrrienlts ul gJde ps aleod locuedtSeleJE :re8 ep osurJd.rns luns

    'elrlpceu 'aloluld pcBp retunu eled? ngJBep roleluld e oJere8ep ap Inlocuod

    '.ro8 el raiuelsrzu lnlcodse qng _

    '(t.02-rErq.) e{iq{u! .p rnlnpou Inlo^ru el Cogl- o9l- el pu-ed eFrzer lod ngr8ep ololueld

    'leurou lemsgJsep alrl_c ep seaoJd rnun olgllJn eJ'(t/61 'nuBelllg qO Ednp '9l Z.qel) rnFteuquros

    elep 'lnros 'Eulueotr u! rrutol^ Insreru oJer aJlulld,uolceJ rilnu elleo]

    ep opurdep o&op^ plseore : ns utp %0t l gugd o8unfe e$od rA o/ogz '9ln8or ep

    '.lseApdop ardp4ul ep Inpou ul oprcnlS uI Intnuiuo3.ari?ltdsuefl Jp lnlnseJold e eutn

    trc 'rolueld Joloue3ro EercleJptqsap uud 'Ielnloc mlnJns e&4uocuoc ,psul

    qnurluor :lsnper glellsuelut na eleos{Jsep os FseroJd n?s ,ezEJ plsecD ut'roleprcnlS eolelnuncE ur loJ un el rBur nu zalursoloJ :(uerpd eleun -ednp'J.01- el gugd rprq.) J"0 ep rnf ul 1nzgrs ne oluntereduel pugc oce4odes rS elrz EZ

    -

    9l pzeoJnp oqpc ep mpsecord e gzpJ enop V',rrlrzod else relueld elr.rnlnsei u1 roleprcnlS rrrplnmJe Inlueltq lle

    el rz o el 0p'oJeuln eC qllullecuJ tlnu etse relueld Joleue8ro soJelse!{4nzpcs op Flsop loluntplodluol znec urp 'plepotot :Fzgcs glso edeJrdseJuud eprcny8 ep lnurnsuo. pu-ec'(J.9,0) Beldou elnzgJs unle.reduelrS g^rlJ else ezetursoloJ pupr '(C.Sl - 0l) enrz olecrpu un:leJedrue]nr Bpeou.d ur col e.rB tA olrz 0Z - SI pzeeJnp gzeJ eurJd

    erdorde as or pJns!ednlo^e op luo. purporu ul 9u.rel ulp roloprcnlC erriq{uraleol ur eprtnlS gpul ?lsuoc rS elrz 9.lrurnuep

    'olnzpcs Lng$ op eleluPld

    'ei

    ps eJJ urp 'zurlde

    ps 6rnq0rl 'ounq atl

    9C -ezercaldu os e5

    ug 'ro1e1ue1d edep

    euoz eleun luns unc oleleullc ul

    'orir'pseoJocgJ rS gpour'epu-elq lu ruler

    ap ptpols Emc:e"d rqzeeuJoJ rs de{eoulel^ pcep

    'rlruoes nerS op rolelul

    'ergluor, alrJeJrp aeltunue o4ul

    'esuor'qa uec alsg eJe^qalse edenlls urlnderrlpr;u1 ep el4tcucluop ep eNo 9cep ep eleur ol4rluc ouud

    'oce&oop 'ro1rt

    -

    z 9qr ps nv$ e:ul ul erdp.gul 5p ?

    l$ndecu! el ep nrp.uNeece

    'Pler.uradr

  • Repausul. Pe timpul iemii procesele vitale din plante sunt multincetinite, din cauza condiliilor de temperaturd putin favorabile. ContinuAo serie de procese biologice, este adeverat cu o intensitate foarfe reduse:absorblia azotului (chiar la temperaturi de 0"C, dupd Profesorul EmilSpaldon), precum qi procesul de fotosinteze. Aparenta stagnare avegetaliei planteior de grau pe timpul iemii i-a determinat pe cercetitoriiitalieni sd foloseascd temenul de "criptovegetatie" (vegeta[ie "ascunse")(dup6 Gh. Bilteanu, 1974).

    Perioada de regenerare a plantelor de griu de toamni inprimivari incepe odate cu dezghe(ul solului. Data este foarte diferiti, dela un an la altul, in functie de evolulia vremii la desprimavdrare. Pentucondiliile din Romdnia, data cea mai timpurie a fost l0 februarie, iar ceamai tfuzie 27 rr'a1]ie (dupa O. Berbecel, 1 970).

    Plantele iii reiau treptat procesele vitale, incepe absorblia apei $i aelementelor nutritive din sol. In acest moment, foarte importante suntcantitdlile de azot aflate la dispozitia plantelor, din rczeNele de azotacumulate in plante gi azotul existent in solutia solului.

    Curand incepe crctterea intensi, care dureazd circa 90 zile,perioade cAnd se acumuleazd 90 - 95% din biomasa totald a plantelor degrau (comparativ cu numai 3 - 5% din biomase acumulate in perioada detoamnd).

    Etapa generativi. in dezvoltarea plantelor de grau aceaste etapiincepe at Jbrmarea sar alungirea paiului- Pentr't) a tece de la etapavegetativa la etapa generadve Si pentru a incepe alungirea paiului,plantele de grau trebuie sA fi parcus procesul de vemalizare; procesul sepetrece! separat, la nivelul fiecirui frate format; inclusiv boabelegerminare 9i pl5ntutele in culs de r5s[rire parcurg, in condilii favorabile,paocesul de vemalizare.

    Faza de alungire a paiului (.stadiul J0) se considerA inceputeatunci cand paiul are inellimea de 5 cm. Nodurile, dispuse foarte apropiatin faza de infielire, incep se se indepirteze prin formarea intemodurilor.Cre$te le au loc pe baza fesuturilor meristematice aflate la baza fieciruiintemod. Cre$terea unui intemod incepe cend s-a incetinit cre$tereainternodului anterior. Paiul de grau este fo.mat din 5 - 6 intemoduri, aciror lungime sporegte de la internodul bazal spre cei superior, carepoart[ inflorescenfa. Intemodurile bazale (l - 2) au diametrul cel maimare $i^peretele cel mai gros, imprimdnd rezistenlA la cddere.

    In aceastd perioadA, sistemul radicular al grAului se dezvoltdputernic pana ia inflorire, prin cregterea radicinilor adventive (fig. 2.12,"Techniques agricoles", 1993). Condiliile care favo zeazi dezvoltarea

    ridacinilor adventi\productie. in acestilustreazi corelatiaspice formate Pe o I

    in aceastidezvoltarea m&{ufiliand, va asiguraale inflorescentei !

    Corelatir dintre n

    Absorbfiaprocesul de fotost

    92

  • s's0'nll'ts'89Z

    z'z

    0'9

    lluBld ed e.rds ap lnl-eulnNIntnelalmlrp EZEJ u' 5^rlur^p? rurrEpEr rp trugumN

    ezeJ ur '.rSololzg lcedse qns

    lS umJerd 1os ulp o^qulnu

    t6

    'osuelur oueoJ luns pzelursoloJ ep lnsecoJdrolelueruolo rs tede eriqJosqv

    los ap tnrl

    ealello^zep gzeezl'ZI Z Eg) o^Dua^l9llo^zep es Inln.

    'eJap!Iru loc ln4ourcrpeJec

    'rouodns loce

    'unpoulolur 9 -earolserc truDoculrruPJ.g ezeq el qr'.rclunpouelur ?onlerdorde eUeoJ esnrplndecul -eJoprsuoa'elrqeJo^eJ rdrpuoceleqoq ^rsnlcures Insocold :olezrl'lnlnrPd soJfunpBdelo el .p era.4pdeF -eNeoce np$

    5p pEorrod ul elelrep rololueld !l4c'elrz 06 e.Jn Vzl

    loze 5p ol5^lozeJluns alu?uodur ele rS rode uriqJosqe .

    eec lsr 'eueruqoJ 0

    nlued eJerp^Pruu(ep

    'ElueJrp oueoJ aul 9rrueol 0p n-e.

    (,,psun.se,, odeloSoruolplaJJec ed leult e.rer6eN eluots(Irug lruoseJo{ gd:Esnp.J aleoJ eplrsPnu4uoJ olqero^?llntu tuns olu?ld ur

    rS rntn$d r arr8unp ap EZBJ or o^gm^ps lup?ptr :p Inlpluntr,ttmp sgsp'Ioi)9I',Z Ftaqor

    'roJeqeoq rs reluecserogur oFaluouoclluoc lolelueuele rupuloJ eJeseaell eleiuelsqns eJn8rs sA ,quellrJ-oroJc erielurse uud ,elec 'aqetuisoloJ Inlelede ptutxetll selello,4zopel e8unf es rS Jopzuul eeleluofeu ezeeuuoJ os EzeJ p$Beae uJ

    *t

    !t

    a!iBraSo^.p azBJ aluoJrp u! '!ur!Jugp8

    ad nBrS ep lalo8ld rollul'fplrIossu Barezrusdau.ZI.Z.trJ

    |n|d|t |oiq !|||!rrrr!j

    'n-eJB op qlueld o od oleuuoJ ecrds0p Fupwnu tS e^rlue^pe rulcqpqr op lruptunu elurp erieloJoc lzse4snll(0661

    'reurlos C pdnp) 9l z qel ulp .lelep 'sues $ece ul r4rnpordep rolotuouoduor eoJeluroJ rS Irolrpur pzealuengur

    .e,t4uelpd rolturcgppr

  • de formare a paiului are loc diferentierea organeior generative. Suprafatade asimilalie ajunge la 30.000 - 34.000 m'la hectar (indicele suplaf'eteifoliare : 3 - 4, valori considerate optime pentru zonele de culturd agrluluidin Romdnia).

    Diferenlierea qpicului inleninc tnainre dc sldrri lul infralirului. instadiul de 4 frunze, mugurele terminal al fratelui principal prezintd unapex scurt care are la bazA, diferenliate, doar primordiile liunzelor. Putinmai tirziu, dace se face o secliune la acest nivel gi este analizati lamicroscop se poate observa cd, la fratele principal, existd 5-6 frunze deiaformate, precum qi o serie de striuri cu nuanfi mai deschise sau maiintunecati, bine vizibile cu ochiul liber, indicdnd inceputul alungiriiintemodiilor. Mugurele terminal (sau apexul) inceteaza de a formaprimordii lbliare; cl se alungefte $i incepe se se segmenteze in "riduri"paralele, care reprezintd primordiile viitoarelor spiculele. Aceste detaliisunt vizibile doar cu o lupa foarte puternice sau la microscop (stadiul de"dLLblu rid") (fig. 2.13, dupd D. Soltner, 1990). Faza marche?,,dtmnsfdrmarea lnugurelui vegetativ in mugure floral, deci momentulinit ieri i f lorale.

    Pe durata alungirii paiului, conul de crcltere se dezvolti $i sedif'eren.tiaze spiculeqele, florile, organele mascule ti femele; concomitentcu diterenfierea elemenlelor componente, inflorescenta creQte indirnensiuni, se deplaseazd, treptat, in sus pdn pai Si ajunge in teacaultimei f'runze, marcind |'aza de "burduf' (rrd diul principal 4).

    In acest inteNal, primordiile spicului continui sa se dil'erenfieze:"ridurile" se translbme in primordiile spiculetelor, la baza cArora seobservi, deja, primordiile glumelor.

    Cre$terea lralilor se opre$te in momentul in care, la nivelull inarulur sptc. incepe fonnarea glumelor.^ intpicatul tstadiul principa! 5t. inflorirul t.tadiul priacipa! 6\.Incheierea fazei de alungire a paiului este marca6 prin apariqia spiculuidin teaca ultimei frunze. Dupd cateva zile are loc infloritul, marcat prindeschiderea florilor (paleelor) qi apari,tia la exterior a staminelor. La grau,deschiderea florilor incepe de la mijlocul spicului spre extremitii,decalajul de inflorire in cadrul aceluia;i spic ajungind pdnl la 3 - 6 zile.

    Mw

    \ irVVM

    Totodate, la graudeschiderea florilt(polenizarea a/ogadependenti de melde la virful gi macondi.tiile nelavolelementelor nuhiti

    For| area(coacerii) sr.rnt dif

    94

  • 5()

    el elBc ad 6rEoln, ep oluqrupou op edJunJ u! apriuoreJrp luns (rDocBoJ)l4-etlnleu olezeJ rS (l lDdDaud plpDts) rynqoq

    -i)ro*rog

    eiuercgnsul'p'ces) ocr'orouqe'n u.o,r" "ot lt ;Liliil:J":1tJi,ffi: ep ieJgrldtue .lse FsecoJd :rnlnrrds ezeq el ep sgle rcur tS lrgJg^ el ep

    eleielncrds l eFlrluets eoJgds eteod ,rlnloJ .Iluror,r lnsraur ep pluepuadeprlsJ nu e Dzruelod.snld ul {psnlJyr.JttJeJd

    .Jlsr pwoBolo ea:r.:zuapJlDutodotnD nuoleztlqo J)sa E ezruJlod leJu! IrJ lsE .JolDoU euJptqJsapep rluleul col oJe elelue utp rnlnuelod eoJeloqrle .npJB el ,qlepoloJ

    f^p8roua; Ed?F rJ ngr8 ap erurtd.I.Z.BIC

    'eyrz9-ge1gu-ed'liptltuatxo ordd rr'n-ei8 e'J Jolou[u?lsuud tecJer! lruuogrnlncrds Bdued uu'(g lDdttuud lttlpot

    FIo^Iu l

    'or?c ul

    es Jorqa zq q '

    iezeriueroJrp es gs !'A' Pd!)

    e.eel uJ e8unfe rSu! olseJc eluocso.lueluroruor :oleuo:es rs 91lo^zep os e

    Inluetuor! lcop 1ae^m6t4ateru ezel \op lmpets) doJsoJrrrllepp etsecv oiolr,,rJnpu,, ul ezeluoururoJ s 0p -czeolarur8unp pgndeculrsru nes psrqcsoP !elep ezun4 9-S plsr)el plezrpu otso rSudnd

    'rolozun{ ol!!lun e-lurzeJd ledrauDut Intq$P{u! lntlsrB grnllnc op OlouotreieJldns eleopu0eieJerdns e.{qeroue

  • suferA planta ca urnare a degraddrii clorofilei, precum gi in functie defelul in care se prezinti continutul bobului in umiditate $i consistentaacestuia.

    l-ormarea bohului incepe. pracric. imedial dupa fecundare. inprimele 3 siptemani, bobul cre$te mai ales in lungime, apoi dominicre$terea in grosime (fi9. 2.14, dWA "Techniques agficoles", 1993).Durata acestei faze influenleazd cantitatea de asimilate depozitate in bobgi mirimea boabelor. Formarea boabelor gi acumularea substanfelor derezervi in bob se rcalizeaze, in principal, pe baza substanllor asimilatede citre plante in aceastd perioadd, deci dup5 inflorire. La fotosinteziparticipa toate pd4ile vezi ale plantei; pe mesuri ce se avanseazi sprematudtate, cregte rolul tulpinii $i al inflorescen{ei in asigurareaasimilatelor, deoarece acestea rimdn inci verzi prin comparalie cufrunzele care se usuci (f i9.2.15).

    Y60000000l l r t ! t l

    AAAAANANVVUUUUUV

    t t o l l l l t l t r l ! l l

    0 00000CICI! r l ' f r2 ta .aza

    ANANAAANts/Wb/b/\d\s/lorh/E U ? ' l t s ! l !

    Fig. 2.14. trvolu{ia bobului de griu de la fecundlre pentr h mrturitite

    O pafte din asimilatele depozitate in bob provin prin hansfer dinalte organe ale plantei (fig.2.16, dupa G. Fischbeck, K.-U. Heyland, N.Knauer, 1975).

    . rig.2.l6.

    La maturitlnodurile tulpiniiingilbenit; asimikintensitate. Boab(umiditate de circaterci (lichid) albip54ile formate, escondifii favorabilsubstanlele proteiacumularea glucid

    Dupt uneldin totalul asimilrale plantei este uI10%; limbul ultitimediat inferioarefiunzelor -,36%.

    Maturitataculoarea galbend

    96

  • LO

    ,es docul eleeled ra aleunl8 rS le[l. 'eurdlq rS olozun4) pueqle8 ee.rolnc

    qtpdec etueld Ug -

    E a\lpotN) (e^rear u!) puaqpB Dap!.otpJ,!.o6gt _ ropzuw

    elrcel nc Inrcd:o/0t -

    6.1ouelue rozun{ lnqurt :%g -

    eJeousJul lstporurrezun{ lnqtull :%zl

    - (,,prepurls,, ezun4) ezun-{J reur4ln lnqurrl :%01

    -

    In lds EUeod grpc Inpouielur:%0E - lnrrds :eoteolpurrn else reluld oprllld roletueJlp Inuode

    'np op Inqoq u! osndep rololEllrurs InFtol up'(t861 'ueJlss I,4l) ErueuueD u! olentcaJo upurluretep eleun pdnc

    'tolopldtl rS toleprcnlS eeJelnunce-esu! gnulluoc :elelrlelol u! elerdoJde llnlrlnce n-s eareloJd ololuelsqns'gdEte plsBoce uJ euruue8 eelnd le Inuouquo 'elrqeJo^eJ rdrpuocu!

    '!pc Euuge oS e&nuquoJ u! el*orc rBru sA 'oporu olso 'a1eu:o1 e1{.rgdoteot ele InuorJqug rnlnqoq elunsrte^ul oJlurp

    'sorclqle (prqcll) rcJelun pser gs psl

    'eF8ep o4ul etrclolpz luns etel yo\g ecJrc ep el?trplrunu! lnuiuoa un ne rS turxeul Inunlo^ suqe ne eleqeoB elElrsuelurni qreosqlsop es qoq uJ roloiuElsqns Borelnumce rS eriel[utse :lrueqp8urne-s Ezeq el ep elozun{ rBunu

    'eluecsoS.rnl luns ltutdlnl olunpou'opJe^ otse elueld (ll tl alt9Dts) (aldDl ul) apJa\, oalD!)np& e-l

    nEl8.p frnt8lu lu8td u!rotarBllruti8 BartnqgrslprSrzoruls.9t.Z.3II

    'N 'Puel.{eH n-) 'iurp JoJsrE4

    \uud u^l

    elsllinlBu 3l lugo

    nc ede&duoc uudeelrnSrse ul rgit&sJdS 9zOSUe e eS IpzolursoloJ e'I errJ(elelnurse loleluelsqrep JoleiueFqns eerqoq ul alBlrzodop .11'(t661 ',,sapt!.tapgunuop rode

    'our6lul eJepuncoJ ?dnp

    eiuelsrsuoJop .liiurg

    fYt

    rntnqoq 3 aruroJtp spsolrad ul.alieltulsB ap ftslot slBJBidnsq ngr8 ap rrruetd etr rirFd rotatlralrp

    "

    arEdtrurBd ap Inluarord .St.Z .3!d

    IS olilpur ra unl

  • se ingelbeneasce); doar nodurile superioare pot si mai fie verzi.Asimrlatia s-a incheiat. dar acumularea ;ubsranlelor de rczerva in bob maipoate continua prin transl'er din pai $j mai ales din cele 3 intemodurisupedoare, care nu sunt inca uscate. Endospermul are consistenta cerii.dac6 este fritmentat inne degete. ( onlinutul in umjdirare este in medie de30% $i poate scade pani la 25% la smr$itul acestei faze. Embrionul aredimensiuni normale. Spre sfarqitul fazei, prin deshidratare, boabele secontractd $i se intrerupe legdtura cu planta mamd. Se poate recolta.

    Maturitatea deplind (stadiul 89). Planta s-a uscat in intresime.frunzele s-au brunitical. Vajoritatea pa4ilor planrei sunr resuturi moine,in afara nodurilor superioare. Odata cu sciderea continutului in aDa. bobuli i i reduce din rolum 5i ipi modil jca consislenla. se int6reqre. paiul i5ipAstreaza o anumiti elasticitate. Se reduce umiditatea boabelor de la 20%la l5%. Boabele au culoarea normale, sunt tari, nu pot fi striDunse cuunghia: sunt relaliv elaslice. nu se sparg ulor. Trebuie recoltar.

    Supracoacerea ($adiul 9). Confinutul in apd al boabelor este del5olo sau chiar mai putin, in funclie de umiditatea aerului. Bobul este tare.rigid 5i se sparge la apAsare putemicd. paiele qi plevele capitd o culoarecenu$ie murdad, iar paiul se mpe ugor. pierderile sunt mari pdnscuturarea boabelor, cederea plantelor gi spicelor, spargerea boabelor lareleral.

    Structura recoltei la griu, Analiza morfologici a recolteipresupune anahza componentelor de produc{ie (elementele produc_ti\ itali i , care. in ca,,ul graului sunr urmaroarele: numtjrul de olante,m2.-numttrul dc spice plantdi numdntl dc bo,rbe spici MMB tg.

    ,*""".,1 f--i;;i;-l

    Recolta unelvegeta[iei (fi9. 2.17,fiecare soi de gr.du s(fiecarc soi are o man

    Numdrul defacultatea germinatlvtoamnA, numerul deasemenea, o anumitidintre plantele din laldensitate sunt compnumarul de ftali Pe n

    Numiirul de 1urma diferenlierii ialungirea paiului

    Numdrul devegetafie din Perioadinfl oritr.rlui, condiliilde spiculele fertiledintr-un spiculel, anboabe formate tntt-o

    h sfar$it, c(mafurare influenleaz

    Relalii fa'necesitb tempratlsemnificatie Pmctl(sem5nat in sol uscpentru graul de Prlrgdului in Romania,deci mai aproape dedupi 7 - l0 zile (crzile incepe sI fie di

    Prccesul deinso te, luminoase,cand temperaturile I

    Plantele dccaracte zeazS pnnll5'C, chiar -20"C Iacoperit cu stat de

    Efectele teidiferite, ca forml dde vegetalie in caFig.2.l7. Formsrea componnttor de productie la gr6u

    98

  • ou

    'C pdnp '6l Z li SI Z ETJ) lngrg puudms eetsece ere. ul edF8e^ epezeJ ep eriJunJ ul

    'oJunpp ep pB eJ rS atelseJrueu op quuoJ c 'elIJeJIptuns npJF ep roletueld BrdnsE etnz?cs Jol[nlJoduol elel.eJA '-epeo!z

    ap le.4s nc luooocBelso lnlos -erep sel relu

    '(eJrip.4ul ep rnlnpou lnlo^ru El cooz-]eq. !Jo9l-

    BI pugd) elnzgcs lmleJeduol el piuelsrzer eJBiu o-rluud e^zeazielaeteies

    'elllEc rS oIiE.lJu! eurq 'puueol ep ngr8 ep slolueld'Jo9 qns pBcs elunlertdu4 pu-ec

    gugd Enurtuoc lnsoJo.rd :Jo0l -

    8 ep unlereduret nc 'eseoururnl 'eluosu!

    ololrz op lEzrro^eJ also np ep .rolelueld e elliE{ul ep Inso.ord 'Erile8o^ orzrglul oreJeoep

    'e.reolpunpp eU qs edecul elzEl

    .Ned ep pFrnp o :(rdgerun ru?rn3rse e4lpuoc nc) elE 0l -

    , pdnpJOI OJe rnlngJ8 eeJr.rgspJ

    'Fnleredruel elsecE el ulldo ap edeoJde retu rcop'cos

    I -

    tl op Jnf ul pzeorurs es mlnreP elunleledtuol 'etuptuou ul mlnprS

    e leu9ures op epeouod ul 'trnusrqo poru ul (9le^pulud op lnpJ8 n-4ued

    rt LunJerd) rJdB esdrl urp erz.rylur ee.:eurdu:8 rt leJsn lo( ur tBupuresp-s -ecep nes rlzJ-el elunlqu9tues nJlusd nunu gcrFerd a4et!]tuuosne rrole\ llsrJe :J.t

    -

    lJp unururur ap l.rnleradual Btrser:ungr8 op eleiu[uos

    'luruJtaa n4ra7'a1l4a&at ap qto|nt nc ryio1ay'157,1174 uud prerurrdr: ) .topqooq oaauoa pzeJiuanUur JJeJnleur

    op rt roleqeoq eguroJ ep epeouad urp ellrilpuoJ 1rfuqls ulplun sz,|olt[ut o-qu! atoatol aqnoq

    dp lnltu?unu e.JrlrqEts El 'lEuu ur 'pueJnpuoJ tleque illnlrd. un-Jlurp

    olluoJ uou ep mlruEtunu e rS piuecserogur o-4urp elruoj ololnclds epmlruqurnu uobcnpor el mquluoc lod erite8e^ ep eldrpuoc

    'rnlntuogullnduq uI rnlnod !!.rpuuoJ lntnd.Ju! l rS lrig.lJul op epeoued urp erieleSo^ep elrdrpuoc ep epurdep .rds u! oreuuoJ ulu,n"tdt uO.!#:#{"rrrr

    r"

    1* 1qiprlu1 ep JolozeJ lndurl ul 'roloiueJserogul ur"tiu".r";tp

    ",-n u! e)lnz.,r (.a ad arrds ap lnLpanu nes) llluaf lbl! ap lnrpanN'911ora, elinquluoc.ro^ aued o rE[rnu eJec erurp',tu ed d.u rp In4lunu

    g11nze.r rnlnllp:3u1 prlSrgs e1 :ld-e.gul uud elesueduoc tuns olslrsuepep uop:erd alsecy rjol-eun-p rA lloq ep rnFcte nes uel urp elelueld e4urpreiuerncuoc r3 -ezeerolep es rriplrsuep e oJeinper Elllunu9 o'eouelllaseep :rruer lndu4 ad'cqse.rp eesop

    'ecnper es oluld ep luqurnu 'puursolop 1ng.r8 e1 lunxro8 op alrdlpuoc rS Joleiuur.s e 9^rteuruue8 eoletln.BJ'teugurJs .p e.lelrsu.p urp q\n,/ ,u dd atuDld ap lntpwnN

    '(,,ellocoJ rn4suoc rs-e,, ep gcgrceds -e-lerueur o ole tos oJecag)ralloreJ e purldo qrnlcn4s o-4ur:d gzeeztrtlJerea os n9r3 5p tos elecegga gze'o.tde rrgrprcedg (0661

    'raullos C gdnp 'Ll Z 3g) rs4ep8a^B ptprnp e3eorlur ed gleroqsle olse ngl8 .p nllnc roun elloroU

    ngr; q ol

    I-

    i'#: lilr i 'rl !*:Ll

    r-ridi*t__

    '@) a '.zu/atuo4 ap ltuptu

    -cnpoJd olotueuolor.llocor E lcr3oloJ.

    El Joloqoq eeJoBJe(uud uru luns alle&olnc o -el-edec eloreJel else Inqog rnF5p tlse roloqeoq Ie

    'pllocoJnr esundp4s g lod%02

    l 0p roleqeoq rrsl Frd aN.4lul !lnqoq

    '!de ur rnlnlnu'euDoIII untnsgi lur

    'ourr8e4ul ul lersn'e11OCO't eleOd

    es 6l0qeoq 'ole}?+l

    ere Inuouqug ezPJep erpew uI alse elel'tueJ eluolstsuoJ OltrJnpouelul I eloc !retll qoq u! 9Nozer 0'sJe,{ e$ reur -es

  • Soltnef 1990). Rezistenla cea mai mare se manifestd la cultudle bineinrddAcinate $i infralitej cele mai marj pagube se inregistreaz' in ca4Jlcultu lor de grAu surprinse de ger in curs de r5sirire (faza de coleoptil).

    Prrmarara. odala cu reluarea vegetaliei cresc cerinlele pl;ntelorfala de lemperalural remperarurile favorabile planrelor de grdu af]ate inlaza de alungire a paiului sunr de l4 - 18.C. rir la inspicar de Io - 18.C.In fazele umdtoare, temperaturile pot cre$te pani la 20oC, valori careasigura, in cele mai bune condifii, fecundarea qi fbrmarea qi umplereaboabelor.

    dddder',ll' I

    necesar ca umiditacapacltatea pentnr al

    Fig.2.19. Vrriali!

    Trebuie melastfel incat germinldestul de neunifonhogratoare penhu (Pierderile de recolireversibile. Ca umurmireasca consendin precioitali i , iar i

    ln prlmavartreptat, flind maxboabelor. In anii n(este suficienta pentvegetaiiei in prim:inte(in uneon Pesuferinfei plantelorasociata cu tempeftscunde gi slab Prtamtaz'.

    Vremea ustdetemina un de2absorblia acesteiatif/dvirea boabelolfavofizeazd acest Pzile, 9i se supraPurfrunze ii tulpine, cA. Falisse, 1990).

    h2.18.

    Fale de apa din sol, cerinlele graului sunt moderate, darechjlibrate pe intreaga perioadi de vegetalie. Se consideri ci in zonele decultur[ a grdului, trebuie sd cadi cel pu[in 225 mm precipitafii peperioada de vegetalie (optimum 600 mm precipitafii). Coeficientul detranspiralie al grduJui este de 350 - 400, ceea ce reflecta o bunAvalorificare a apei de cetre planta de grau.

    Pentru germinare, boabele de grAu absorb 40 - 5o'yo ap6, tuponatIa masa u.cala a boabelor: penmr a asigura aceasla canrirale de apt, este

    Fig. Efectele gerului asupra plantelor tinre de grau

    r00

  • IOI

    luns (relsoce rri9tller e rS rolocel eFcnpoJ) eleqn8ed (6661 ,ess1pg.ypdnp

    '97 7 39) (,,cuprq rnln-reqed,, lnle^relur) qoq erlE. 'purdlnl rS ozun{ue ?^rezer ep Joloiuelsqns ewr8lul ep epeouad nc eundeldns es rS ,elE0l

    cJI' gzeemp err^E$r$ rulued pcrluc epeoued soco-td $e.B pzeezuo^eJolBcsn elrJruu-e,r l$ J.0 ep uelu relu elun:leJedwel Joleqeoq ,a/^ptjrjecnpoJd aleod es ru drumue u!

    'olellun pJ los urp eralsece e4qtosqerS orieJrdsuel uud rede eoJepJerd ellul nJqrlrqcezep un eultulelepeleod mlnqoq rueldurn lndu4 u! pseolnpl9c lS Ut"".n n"."rA.nr"rtu,

    ep alero ul rqesoepul 'csolgo es elelueld 'e^llcnpotd qBls ra epun.s

    uguqj eleluBld 'ptrqEJS olse rlBFBe^ 'oleJrpu reru unlaeduel nc pprcose

    oNe elocos E eC ulElrptwn reiuarcgnsur eznc urp lolelueld reluuejnsele eluepr^a oulues lBde eJec uI

    'esEoleces epoued uoerm ut,\jolur'pJlseou elel ul 'erunr rl lerrr Jolrunl lnsmc uI .pre^Eurud u3 rarlep8e,re eled eurud ul udnd loc'retueld elro,,reu uedoie e n4ued gluercgns alserruJar lndu4 ed los ul pleFrunoe Ede,Izeum ep leuuou llu uI

    .roleqeoqealeurroJ r{ uepunJal lsJrdsur Jp alJzeJ u! rurl\Eut puiU letde!cseJc elelrprum ap EisJ ngJB ep .rolelueld eleiuuec

    ,qJe^pl'uud ul'r{e8ur nc truo^lolur atnqe4 eure4xe rrienlrs ul rer ,rdelldrierd up

    rede ee.lelnunce llszrJo^eJ eg -es ri 1os urp rede eaJedesuoc ?csEerpurmos Es rnlnlos eluganl eleol urJd ec &seceu else

    ,eleuun eO .elrqrsJe^oJttuns'ElnSor ep'putueot ulp loleFces zneJ urp pllocel ep olrJepJerd'Iuqlnc 4rsnoJ nlued ra npl8 ep lolelueld eere11o,,rzop n4ued ereolprgloqluns guueot ulp rlrdeldrceJd '^llo(ll lsece urc .euuoJruneu ep IntsepIS eplzJvlu! luns n-er3 ep JolunlFc lnlrx^esPl rS eueuruue8 lgru! loJFe'esaoleces lue,{ce{ luns olouureol rou e1 pc leuoduau emqul

    arEuo zap ap lnrpslsap alirunJ ul'alnzE s Fnlsrodruat q IntrWS piuatslzo-I sd8us^

    .6I.2.3|da|}l|rla^l,.zt,

    (r|'tnfFtt{srrrq rv doq

    fFdqaoiIFFd

    tl&!Smtdaar{

    lurFot .D rtr9 -

    t|r|irtd i' taro ---

    'rnlnlos e gde n4ued Eeletr.edeculp %08

    -

    0L ep lo^ru el ozenlrs 0s ps mlnlos eelelrprum ec ]eseceu

    else 'pde op ettllu?

    teuodBr 'pde %09 -

    Eunq o lt3ogsJ 0cep lquerrgooJ (r!ed rdetrdrcold uruep elouoz ut !c ?J3plJep

    'oletepou lrm!

    lrtl\ t/

    *.Y. &t{-*---r-

    eeJeldun rS eeJeuuooJec uol^

    'co0z el'3.91 - 91 ep pcrdsuuI elege n$3 ep lolirolelueld oloiuuoc c!

    '(Ildorloc op szeJ)Fzec u! ?z?ollsrSoJueurq oluqlnc PI 9ls.

    nBrF ep 6r

    ,\lN

    2,I

  • cu atat mai mari cu cat conditiilespre inceputul perioadei critice.

    care favorizeaza $i$tavirea survin mai

    lid6.aF. l*Di.it r| r-.r--,ryft,..l..4....8r Il t lFal|rr'lr Ealct.ra brr rut(-rl

    rmDactrEt I

    -.rk t-t.l.br| - I.rd.a.r-r""-" ccl|rirrialt .-

    Fig. 2.20. Curbele dezvoltirii bobului d griu ii producre$ fcromnutui desbtilvire

    Graul prefere solurile mi.jlocii, lutoase gj luto-argiloase, cu capa_cltate mare de relinere a apei, permeabile, cu reaclie neutrd sau slab acidA(pH=6-7 ,s ) .

    Cele mai favorabile pentru greu sunt kastanoziomudle, cemo_zjomurile, cemoziomurile cambice, cemoziomurile argice, preluvo_solurile-ro$cate.

    Nu sunt potrivite pentru grau solurile pe care stagneazA apa, fiindexpuse la asfixiere pe timpul iemii sau acolo unde apa freatice se ridicd-in anumirc perioadc. pdna in zona raddcjnilor (tab. 2.l?, dupa D. Solrner.l9Q0). Dc asemenca. nu \unl polrir ite soluri lc u$oare, cu permcabil irateprea ridicatd, pe care plantele pot suferi de secete, precum $i solurile preaacide sau prea alcaline.

    In Romenia graul este cultivat in primul r6nd pe cernoziomuri sipe preluvosoluri-ro$calc. A\and in redsrs jmp66rrt, culluri i grdului.aceasta se extinde fi pe soluri mai putin favorabile, cum ar fipreluvosolurile, luvosolurile, luvosolurile albice. pe asemenca soluri esteobligatorie aplicarea unor mdsuri ameliorative (amendare calcicd.ingrigare organic5, alinare adencd).

    102

    Zone ecolo,tdrii se intunesc ccondilii favorabileci se intrunesc colBilteanu, 1989)

    Ca urmareRomdnia pot fi am

    Zo'na fioarlsitueaza, in PrimulBanatului) 9i se ctpreluvosol-roqcat.la semdnat $i inprecipita{iile de t(nevoile plantelor (

    tn Lamplaterasele DunaniTeleormanului gi(Urziceni), vestuftecvente, atat toi(indeosebi in BAri

    I n L a m p lrestransa; PreclPllasigura vegetalia

    In nord_escat gi iama; Pe 1temperaturi scdzuSi Ei$tdvirea boab

  • f0l

    'Jolaqeoq e6rr^P$rl rs.rolelueld elllpd

    'lsnlol 'cnpord os nu'rlerulou lrue uJ .elnzpas unlJeduolel osndrJ tuns npl8 Jp alatuld

    'eJa.r lnlnuozes lndull ad :eujet tS tpJBrrueol lple

    'esnpor tetu luns altrlBlrdtceJd .re^oplotr tr InNa-pJou ul'JoleluEld ? lluuou e4eF8e^ Bm8tse

    e rulued eluorcgns tuns lle^ptuud ep ta puurol ep elt4eudr.erd :psugJlsoJleui elso rnln-ei8 llrqlo^eJ eueoJ euoz

    'loruE^lrsueJl erdurBJ ul'(u?3!rpg ul rqesoeput)

    lrJea Inndacul BI tl e.re^gurud tS lg. leuqrues el 'suulol lgle .elue^ca{

    Ieru luns olaleces 'ele6rp e$e.e ul tnlnue8qJpg lrqso^ ,(ruecran)

    4saspuuv-rselPlpC-nrSrnrg-qSemcng a4ur pie;erdns o rS rnlnueuuoelelrerdup3 e pns ep eelelpunf

    'rnlnllo E8ugts urp rupunfl eleserol

  • 2.2.5. Tehnolr

    2.2.5.1' At tqt

    Graul este PresemAnat toamna, desldsar5, se infreFascaplanta de glau are ulmica de strabatere ilnutdtive din sol.

    Din aceste nrecoltare timPurie, cpermit lucrarea devracumuleze apd $i nmarunfite resturile vincorporate in sol.

    Dinte Plantefac parte: mazfuea, 'inul pentru fibre,fibre, mugtarul, nermasA verde, futunplantelor apreclateinclude: soia, sfeclporumbul Pentru baceste culturi trebrrimane un interval i

    in ultimele rRomaniei s-a reshipielei qi mar Pulmagricultorii sunt nevalorificate rentabilimiteaze la catevatoamne 9i de Primpulin soia, sfechgraului, ca Prcmelpondere insemnalaceste specii, doafadilie, foarte bun

    "s8ur o l

    Zona favorabili. Se extinde in vecindtatea zonei foarte favo-rabile. in vestul !5rii, aceastA zond este asemdn[toare din punct de vedereclimatic, cu zona lbarte favorabild; solurile sunt insi foarte diferite si maipufin fertile (aluviosoluri, preluvosoluri, luvosoluri, stagnosoluri Figleiosoluri).

    In sud, clima este relativ favorabild, dar spre estul zonei semanilestS. mai ftecvent. insuficienla apei. alal in sezonul de toamna. dar$i primAvara gi la inceputul verii. In Dobrogea, condiliile de umiditateatmosferica sunt mai favorabile in vecinetatea litoralului. Gama desolurile din zond cuprinde cemoziomuri, preluvosoluri-roqcate, luvo-soluri, r_endzine, erodosoluri (spre nordul zonei).

    In Transilvania, condiliile climatice sunt favorabile. Un dezavantajil constituie tercnurile destul de denivelate. Zona se extinde in bazineleT6rnavelor, Muregului, Oltului, in depresiunile Bersei, FAgAmg, Ciuc.

    ln Moldova (iudetele la$i, Boto$ani, calati, poqiunea din dreaptaSiretului) toamnele secetoase sunt foarte frecvente !i palirea graului estemai accentuatd; de asemenea, condiliile de iernare sunt mai grele. Solurileprezente sunt cemo,,iomuri. alu\ iosoluri- prelurosoluri. faeoziomuri. inaceste areale, aplicarea unor mesuri ameljorative, cum ar fi irigaliile,amendarea, afbnirile addnci, pot crea conditii foarte favorabile pentruculturile de grau.

    104

    Fig. 2.21. Harla zonnri i ecologice a culrur i i greului de toamna in Romtnia

  • mate ei organice din sol $i de aceea, existe unele recomanderi de aadministra circa 25 kg azotlha la pregetirea patului germinativ in toamnA.

    Datoritd acestor probleme care pot apare la aplica.ea sistemelor delucreri minime, uneori beneficiile prin comparatie cu sistemul cu ariturinu slurt foarte consistente fi depind de contextul general in care se facecultivarea. Se citeazd cazuri in care semlnatul direct a dat productiiinferioare in climatele umede. dar situalia a lost inversi in anii secelosj siin climatele uscate. La producli i relatrv egale obtinute prin aplicarea celordoui sisteme, costurile mult maj reduse suslin extinderca sistemelor deIucriri minime.

    Agricultorii care practica sisteme de lucriri minime. insotesclucrarile superficiale cu afinari addnci. l lra inloarcerea brardei, efecluateperiodic. De asemenea, la intervale de 3 4 ani se intervine cu lucrarea defiat.

    Cultivarea grdului cu un minim de interventii asuDra solului estecondil ionata dc prezenla ma5inilor agricole moderne .peiif ice, de marccapacitate. De aceea. in Romdnia acest sislem e\le pra;Lical actualmenlein marile e)|ploalali i agricole comerciale. Frrinderea sistemului inexploata{ii de dimensiuni mai mici va fi benefici, dar este o Droblemd deviitor. care !ine in principal de dorarea cu uti lajele specifice.

    2.2,5.4, SdmArqo $i settudnotnlSdmAnp de gteo destinatd seminatului trebuie sA apa4inA unui soi

    zonat, sd provine din culturi special destinate producer;i de sdmaniA(loturi semincere), din genera{iile I (C1) $i a II-a (C2), sd aibd puritateal i z ica min imum q8oo. lacu l la lea geminc l i !a min imum g50o 5 i MVe carma1 mafe,

    Tratarea setfiinlelor inainte de semdnat este obliqatorie.fratamenlele se por dilerentia in funclie de agenrul patogen gi demodalitatea de infestare. impotriva agenlilor patogeni transmisibili prinsamanta. cu spori pe tegumentul seminlei, cum sunl m6lura comund(Tilletia spp.) 9i firzarioza (Fusarium spp.) se recomanda tratamente cupreparate pe bazd de: tebuconazol (ORIUS 6 pS,0,5 yt de semant5iAMIML J FS. I l t de sam. in la : KRtp fO SUPER 60 t -s . 0 .5 I t desamantd); difenoconazol + ciproconazol (DIVIDEND STAR 036 FS. 1.0l/t de sAmanli): rebuconazol prorjoconazol TLAMARDOR 400 FS,0.150 li d^e samdnLa); procloraz + rrir iconazol tKll\1(J DUO. 1.5 lt desemanla). In cazul agenli lor patogeni cu spori in inreriorul bobului, cumeste ticiunele zbur5tor (Ustilago nuda f sp. tritici. sin. U ,.i/rci), se poate

    122

    rnteNenl cu prepara2,5 l/t de semanF).

    Pentru agenpitic1 (Tilletia co lposibili fiatarea se,aceste tratamenteputemice a soluluirevenirea grAului Pf

    Pe terenuilindeosebi pe terenlcultivat dupi grauvegetaliei - gandacspp.) fi afidele cerRhopalosiphunt spleste putemice, estinsectofungicide, Ituzariozd gi gendadifenoconazol (TOviermii sarmi se v!2,0 l/t d sdmanldcerealelor, hatam(NUPRID MAX A

    Tratamentese cu mare atenlsAmanla.

    Epoco .levenirea iemii sA rIin care sa se acunintarea in iame Plliunze (ftIa ca fral

    Daca se inlplantele r5sar terzfiind sensibile laimburuieneazd maapare Pericolul daflate in curs de Iaceeaqi sensibilitisistemul radicular

    Daca se seputemic, sunt exp

  • tzluol9un9p ep Inlncele rerleleSe^ FndoJul Bl ep qcu! esndxe luns

    .cturo]ndoJd pllo^zop os ngJB op elelueld

    .eurol^ep eoJd eueulBes es pJeC.lllo^zep qels gcul tlncrpt lnttl4srs

    nr'o1li?.lJuleu Jep otugspl olelnlupld qlseJrueu etBlltqrsues rsseece:elnzEcs rmFJeduel l elrqrsues euoJ luns aleuruue8 ep slnc ur eleuenwn ep eleqeoq

    '?euouese ec .Joleqeoq ol^plsr6 ep lnlocrJed 6Jede'El?^ ords elAogunleld os r* arztgluJ es e4elo8e^ ,rotn relu. pzeeuerrunquros rS qcrLu elltllsuep o ee^ sA Inuel e&^pruud.Ie8 el ellqlsues purg'5lrlp.eu rs olrlp{uleu puer u! p.qur .Jsei!{uJ nu .ntzrgl JesEJ elelueld'llapueuoror glurldo epeorred ep EiJ lqeupues eEl_elul es prec

    '(dello^zop eord rg ?s rri.g ec -eleJ) ezun.gt

    -

    t Is IiB.r.J E -

    Z op Inrpets ul -eSunfe ps ngJB ep eletueld pu?r ul BeJeJturel'ec nlued'a^rlrzod unleJaduet J"009 - ogn ezelnunce es ps elec ul'plulou ezeleSo^,es elelueld 6lc ur elrz 0S - 0t pupru-el ps r(uer eelrua^el -eugd

    'EcuI l6J1se et$eltqels os rnF-el8 e ,Dupt,ras ap D.rod|nc rololeJedord e puuoJrun rclu lec ee*.elserue

    "dr"r" "*JtX:t:: -npuuqurin 'leugures op olurEuJ lelpeul lzEenlJeJe rs elelueurelelJ'(q1ugu-es ep r/t s'z'sd zzz .Iv xvhl atudnN)

    Iozeuocnqel + pudolcBp[lrr nc lerqJeJo g e In]uouele{ .roloFelet

    elep+e ep Jele rm epe^oJd es oleJ u! elldetqrs ul:(giugrups ep VI 0.2 'SJ 9tZ VJNrl ) lozsuocnqel 1 pr.rdolcepnur nc turt e^ es guugs rrrruor^

    rS Iluezerd luns EcBp :(piupups ep S,Z .Sn-Id JINOJ) IozeuocouoJrp

    + urJ]nget nc elueuleleJl elspueuoceJ luns soqeqB cEpug8 rl gzoueznJ 'pJnlqur nc ele$aJul olunueJel rulutd :ounue ti

    .eprcr8uruolcasuroleJedeJd na Jololutues selele{ eJeseceu lnlosqe eNe.parluolnd eNe(utnurwoJB srqdDzltps ,wnpoqnp wnrydopdo\al l ,.dds anqdtsolDdotlY'aDuanD utrqdlsor)DtI -uts 'aDua^o,orgo15) rolaleerac elep$s rS (.ddssapu8v) pvrjPs rwbr^,(sapouqauat snJqrz) soqeq8 repue8 - rodete8a^Intndecq el ecele etB. uol?ungp nc ee.lelseJur 16 (n,el8 pdnp te^4lnclngl8 el nes) osoryd ep atew plruprl^ecur o nr elunuorel ed lqesorpul '?ul,ueol

    uJ uol?unpp ep lnc?ls luelceg olse epun elunuaJel od'uorel rielaJe ed lnlngJ8 eelrueloJ

    ep elurul e^znEd ep elelu teur l relur rm l?seceu elsa rnlnlos e ecrurelndruplsoJur Inzes uJ'e.rele eJ

    .qsnpeJ slellceclJe n elueuele4 elseJetep

    'oprJ6ds osnpoJd nc 'leupruos ep elurcu! loleiu[uos ee.&lsr] pltqrsodeNe lzouezql rs qunuoc eJnlgut ap u\tple '(Dsb^o4uoc oya11g) e^cr1rdpmlptu else lunc'los uud rllqtstursueJl tuo8opd tdue8e rulued

    .(plugurEs ep l/l 9.2'CC 002 XVAVJIA) ulerll + lulxoq&c.p ezeq ad elIedeld nJ rue^Jolur

    elBod as '(lrl4.4 n u

    unc 'rnFqoq lruorJo:

    ep vt 9't 'onc oJl

    'sd 00t do(ruvtl0'r

    'sJ 9t0 uvJs (ep vt 9'0

    'sc 09 di:piuvups ep Vl S'0nc elu0uelJl ppuBul9UnUrOC

    rnJpUr lun!urJd rlrqrsllusueJl ruaap rS ueSoted lntu.'euoleSrlqo slso I

    tgc BI t^{ rs %98 urBollund 9qr 9s

    '(Z:giugrugs ep ruocnporos rnun guriftde qs o

    '0rurJaep puolqord o olsa Iul rnlnurolsls vo-lopelueulEruae FcqceJdaJetu ap

    'ocgrcods oraNe rnlnlos erdns ll

    ap earercnl nc 0ur]lro:elenlceJo rropzfiq 3rcseiosul

    'ourrurru ul

    aP roleurolsrs eeJopurole. e&cllde uud orS rsoleaos ttu ul qsrr4Jnpold lep e tcallecJ es elDJ ur l?r9urErnlqle na Inue]srs n0p Joleuelsrs BorBcrl( '9ulueol

    UI ^rlBUrUUa ap rJppueuocal 0l

  • (afide, muqte) 9i boli, lanul se imbu.uieneazi din toamnA; masa vegetativibogati face ca plantele si fie sensibile la ger $i asfixiere pe timpul iernii;in primivari lanul este foarte des, plantele sunt prcdispuse la cidere qisensibile la boli, boabele rdmdn mici datorita densitafii exagerate.

    Indif'erent de zona de cultivare, epoca optimd de semenat a grauluide toamne in Romania esle I - 10 octombrie. Pentrlt zonele din sud, vestqi Cimpia Transilvaniei, intervalul care trebuie luat in calcul este 25septembrie - l0 octombrie; pentm zona colinara, nordul tirii Sidepresiunile intramontane, se recomandi sd se semene ceva mai devreme,rn intervalul 20 septembrie - 5 octombric.

    Densitates de seminal la grau trebuie stabilita astfel incat sd seasigure. la recoltare. o densilate de 500 - 700 spice,m'. Penlru aJealizaacest lucru trebuie sd fie semdnate 450 - 600 boabe germinabile/m'. Intreaceste limite, densitatea de semdnat se stabile$te in func[ie de capacitateade inAelire a soiului, data semdnatului (l'atd de epoca optime), calitateapregdtirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditefiipentru un r5sarit rapid). De asemenea, trebuie luat in calcul un procentmediu de rdserire in cemp, pentru condilii bune de sem6nat, de 85 - 95%(din boabele germinabile semdnate). Procentul de risirire in cdmpdepinde in cea mai mare mesure de: tratamentele efectuate la simanfd;starea solului la semenaq sub aspectul asigur5rii umiditAii Si a calitAtiipatului germinativ, gi care depinde, la randul seu de utilajele cu care s-alucrat solul (tab. 2.22, dupd K. Baeumer, l97l).

    coreratiaitrrre racurtatea germinarivr, detrnin ^tttnr^ror^t , ti,{"f,i!!!!^22

    Craul are capacitatea ca, prin infrelire sa-$i corecteze, infteanumite limite, densitdlile nefavorabile. In asemenea situatii, adminis-trarea ingre$emintelor in prim5varS, in doze ceva mai ridicate stimuleazidezvoltarea vegetativi gi productivitatea plantelor existente; prinadministrarea de ingre$Aminte se urmere$te se se asigure o nutrifie foarte

    bund a plantelor p(compensat prin nunTotodati, combater(mare atentie in cultrburuienilor.

    La densitiliexagerate, costisitoputemrcd, apare per

    in cazuri ertoamnele foade s(bulgdros, exista pnnabile/m'. Trebuiepregetirca unui patprin mirirea densiti

    in ultimul tisemenat la grau, clEuropei. in acest smoderat sub aspe(infr5fitul plantelor,Prin comparalie, lfavorabild infidlitumari pentnr a comladesea foarte impcorela[ie cu utilizirezistenla la iemarfavorizeze procesuDesigur, consecinlgriu ar fi considtocupate de cultura 1

    Cantitarea Icalcul (pe baza dencup nsd, de regul6,

    AdAncimeasolului, soi, mirinmandatd). In condadencime pe terengrea, unde apa penspre suprafafi esinsulicienta la sul

    t24

    cNmo.la strm'nt0 de sreu tratatii si netrarattrFacultalea geminatva

    (%\RJser i rea incdno (%)

    196697 53 8690 53 6l80 53 5 7

    1967 95 7 l 7388 67 69

    196895 67 7687 53 1278 49 65

  • szl

    Inzec uJ rS tuncord 'EJeoSn letu pnlxel lt ?leJe.rdns el plueDunsul

    olelrprun nc olunueJel ed :?ltcltrp leru E^ec else ^eieJpjdns eJdsrolueuue8 eJel?qp4s Jer

    'plernSrsB elso eleuruue8 nqued edu opun ,8e.6ards arcolflu ?mlxol 16 ?luercgns eplrprurn nJ olunu*e1 ed etutcugperuc S

    -

    t Bl leupues else IngJS'erugurod urp alrdrpuoJ ul .(glepueur

    -oc tode op pieJ) rnlqugruos etep ,lolultues eeurugut ios .rn1n1osemlxol rS eeletrprun ep epurdep lnlngr8 e ,ralraas ap oaralcxgpy

    'eq/piugur?s 3)l oqz rS 002 erluJ .pln8er ep ,psuudncalse (reiurues e olEttlBc ep Joltcrpur e rS etrllq4s llipllsuep ezEq ed) Incpcurp pletlnzal (leuprlres ap ew:ou) to|caq o1 plugwps ap oatDtluDJ 'rugurou

    u! EutrrBol ep rnlner8 erqpc ep eledncoueu oleieJeJdns elope^ ur eln e luns prep

    .elrqe.reprsuoc U lg nel8l leuPures op rolri"-rrsuap rrJernpel elE ec[uouocb eleiurcasuoc ,In8tsec'e&urer rulued Jolaluld eeJrlESord rS eldg+ul ep InsecoJd ozezuo^eJ9s orEc

    'qruqdo ecodr ul lnleupues nc ri unce.rd ,oltuer l piuelsrzeJrs erip.gul ep elw elellaedc nc unros toun eeJezlltn nc erielelocur

    'eduele nc plEzrleue ornqeJl euelqoJd elueuodur eueoJ ee$plr.ms oJer rltuet Induq urp ep]rsuep ep e1r:ep:etd esueduoc e n4ued rreruteur ripllsuop roun eelyzllgn edtpeJl uud sndwr ne.m1n1{9gu1 p|qero,reg!:uncs ep?ouod rS lou EI ep rolurer eelell.rser8e ,erieJeduoa uud'orururur qns r[uer Fdruq ed e1ue1d op eluepJeld ler ,]oletueld lnltip{uJp'zpo^J elso 'Ilu:or lndtuq urp lolrmlEledruel Inlaedse qns lB&poutI3 perun'Arlcedsal IntButllc u! pc l4utue etnqe4,suos lsece uI

    .ladomAlqse^ ury.yJ4cerd nc Jelrurrs

    .zrul.8 q ggt qns Jerqc.n-a3 e'i rupruos0p roliplrsuep eejornpeJ eldsop rou el ta-pmcsrp es dur-u pur11p u1'lerl'd reunu alperoc s ro c*r"r#'ifr:,:.::jl?T:J':";tj:#J: 'rnlnFupues

    eretapluJ) octSolouqel eluo:e gc puder ernqerl ,ruToltqeu-ruJe8 aquoq 001 el pugd Eetetrsuep uptu e ap ecrpad plsrxe :so.rp8lnquerel uJ Eupruees es pu,ec e4enlls ur ns eseoleces eueoJ eleuueoluJ 16 uncerd

    'lerzj-elu! Inl?ugues el rqgsoepuJ .orua4xe unzec ul'rloq op lncl pcgtldrue os rS rueppJ lnlo.ued eJede .-e;rulelnd

    peJd alse oluBld elulp Eluencuoc .elerrjusnlou ri erolrsrlsoc .olele8exeluns ,elugwps op olununsuor

    ,uelu serd lupues ep liptlsuop .I

    eluorncuoc lrqrsod rgc od'eururrre e ruruod.ereJ elunl,"" r, "#fJJl rpru nc llenlJoJe ernqel eieplrrqle uud lolruernJnq ealelBqr[oc .qlepoloJ

    '?tEcrpu leru ttc gtrAlW nc 'crds uI eqeoq ap ereru 1rupunu uud lesueduoceg qs ztu el ecrds tS de+ ep crlu F-rptunu ec ru1uad ro1e1ue1d e gunq

    euoJ e4rlnu o emiuud :eluelsrxe Jol9zBelntuqs olecrprJ r-srurupe 'rdenlrs eae.4ul

    'ezelceroi rdJ

    !lBtu! lntlrf6fr !a rol8ro

    zzz pPqu

    B-s elc nc eJefellnItigrll. e lS dplptt:piugurps el etenlcaJdluvc u! oJugspJ .70S6

    -

    98 op 1Pu9ru.lueoo.d un Fclec ulr4llrpluin eoJ?m8rsrelBllls.

    '(pruqdo s.eel{JBdC ep a4cuie4q zu.r/elrqeuru0e'Ezrler B ulued zrul0s ps lgruJ loJlse pll

    'otuot^ep teut e oJ ors ru-ei Fp.rou

    'pJ

    sz also Fcler ul lrlse^

    'pns orp elouozlnlngJ8 e luguos op

    'aleJeSexe rlrS oropp. el osndsp:Iluler Fdrurl od oJar,e,^.llelo?a^ esetu :Pu!

    99ZL9L69tLLSt998

  • semAnaturilor timpurii, se recomandd se se semene ceva mai adanc, la 5 -6 cm.

    Din anumite motive (tercn uscat, bulgdros, nea$ezat suficient dupdarat datoritl recolterii tArzii a premergdtoaxei), gdul este semdnat, in modliecvent prea adenc; consecinlel sunt risiritul intarziat, plantele nu maiau timp sd infreFasca $i se se prcgiteasc5 pentru iami, sau graulinft5le$te tarziu $i putin.

    In legeturA cu addncimea de semenat, trebuie semnalat cd, inRomenia existi in culturd soiuri de gr.iu (printre care, Lovrin 34, Rapid)care se caracte zeazd prin formarea unui coleoptil mai scurt; la acestesoiuri, adancimea de semanat tebuie sd fie maximum 4 cm gi foarteuniformS, pentru a asigura strdbaterea tuturcr germenilor pand lasuDrafa6.

    -

    in prezent, existe unle recomandiri privind seminatul maisuperficial al grdului, la 3 crn addncime. AceastS variantA, practicatA inunele liri prcsupune un teren foarte bine pregdtit, m5runtit, a$ezat $i cuumiditate suficienti (eventual, printr-o udare de ris5rire), pentru a asiguragerminalul $i dsiritul. Avantajele ar fi rdsiritul mai rapid, o dezvoltaremai bund a plantelor ti pregdtire acestora penh! iemarc.

    Distanlele de sgmdnat la grau, pe plan mondial, srmt cuprinse intrel0 qi 18 cm (dupd W. Brouwer, 1970), IbrI a rezulta diferenfe importantede producfie. Ca atare, distanta dinhe randuri tebuie aleasd intre acestelimite, in functie de ma$inile de seminat aflatc la dispozifie. in Romaniagraul este seminat, in rnod obignuit, la 12,5-15 cm (distanfa pentru carcsunt construite semdnitorile universale existente mai ftecvent in dotarc).

    in anumite situali i (culturi semincere) se recomanda distanle deseminat ceva mai mari (25 cm), pentru a favoriza infrAftul gi a asigurainmullirea mai rapidi a seminlei; in asemenea situatii, se seamrnd cudensit6li mai mici decdr in mod obisnuil

    O metoda de semenat mult extinse in terile cu tradilie in culturagdrtl].lj este semdnatul in cdrdri. Aceastii metodd, folositi in prezent, pesuprafele in qeftere in Romania, a apdrut din necesitatea de a asiguraefectuarea, cu mijloace tereste, a lucrdrilor de impri$tiere aingriqdmintlor, de combater a bolilor qi diunAtorilor, de erbicidare, aftatamentelor pentru prcvenirea cederii, in mod foarte precis, cauniformitate de impre$tiere, pani in faze de vegetafie mai avansate (chiarpand la irceputul formdrii boabelor). Trebuie relinut cd in tehnologiileintensive se poate ajunge pini la 5 - 8 treceri in cursul perioadei devegetafie, penhu efectuarea dife telor lucriri de ingrijire.

    Nu existe cpoate fi adaptaE diau la dispozifie; tnesemdnate, obfinrofilor tractorului;tractorului (de ftsemdndtorii), iar crolilor tractorului $ingrijire in vegetcorespundd cu letratamntele.

    ln rlgura r1975) este prezentlucreazi cu un sinm; magina pentumatina penhu erbi

    Acolo undecu mijloace "avio"la semAnat, urmesemendtoar suprirde dezvoltare a plade lucru a mijloacr

    crrc.n4. . t - |"_g-

    '.d-ffi E

    G

    t26

  • LZI

    F FrFns{i.r. qriErrr.{{|| l'orl

    ep repBorJod InsJncelfiSolouqel ul Pc trPrqc) elesue^e leuec

    'srcetq euBoJe

    'elprf,rqJe eP 'rolrB ererlspJdull opgJn8rs e ep eelelrsled

    'luezeJd ul e-Isolremlln u! o{rp3.4 n.

    nc pu?ulos os 'rdg

    BJnArsB B rS Inldp{uep elulsrp gpuBruor

    '(elelop ul luo^ce{alec rulued eiutsplBrugurou ul odlzodlelsec? e4u! Eseop eelusuodur elusroJrpe.4ul gsurrdnr lrms 'l

    '0J

    eJetlo^zeP o 'prda r

    em8rse e n4uad '(oJ

    nc rS tezaSe 1dun41ul gpcqcerd

    '!lu0reur lnleu9uros pul

    l Eugd roluotuto:elreoJ rs ruc t lunrelsece el :uncs Ieu(prde{

    'tt uu^ol '.u!

    '9a lePrlluos en

    ln-er8 nes 'Eu.rr ni

    Igw nu elslueld 1eI:pow uI lugqres olsrpdnp tuercgns ]B'zoS1-

    9 el rcu9pB rBru ^

    "--*-!Hf.ttrs: Dru,*.,-r,'' .-...Eit-FGL4

    !rrrltor Inlatr?u|es n4[rd?ureqrs

    .rz.z .3!J

    hl]|F-!-||Far-ua

    'Joleluouele4 eeiealld n4ued olrsoloJ ot^e JoleJeolrrw e turnl opeeludpl no llB8e U ^ euun -enop e.4urp siuelsp :lolelueld e&tlo^zep epelesue^e rlu ezeJ u! gued ellqlzr^ luns 5.rBc eulln

    .(eleuudns a.reolpuguesBI ep unqnl gnop) ru.0t - 08 ep.eleluauo ep eur.rn.leupues elep

    'esel es ps ppu?ruore.r as .(uJnl lsec epa^ord os la) ,,ot,,re,, ereolftur nJeriEo8e^ ulp alugJcnl nlceJe e op eltrlrqlsod qNrxa epun olocv

    .rurnl ep euriql ut ZI eJe elpptcrqle tutued eurssruJeI

    'luanl ep etutpl ur 9 oJe alulruqslj8ur leJlsrurupe n4ued eursr.u :(uf Jp ruJnl ap eJultiEl nJ eteotpu9trlJs o nJ.JolJett ln8urs un nJ qzealJnles erec u! lnzec ur rupJpr u! |uqlrlos op Eueqcs o pleluezejd elso (g16l'reneu)l N rS puEI,{eH ni) 5lceqqcsrC D pdnp) /Z Z rn8g ul

    'oleluorueleilezeonpeJe es e.rcc nc tolurieru e cnl ep eeutlpl nc gpundsa.rocEs ernqe.rl r4rgc ep elqcered e4urp eluelsr6

    .edlo8a^ ur ellfu8utep r4xJnl eleluoJtp enlceJe lol os elec nc rolrurleur [s 16 rnJtuolcpll JoplorIr4ueweueco nc ple36 elso ug.ryc Enop orlurp eluelsrp Jer '(ruotpuEruosep !.mqq Z osqcul eU ps luercgns else

    .-?ln8eJ ep) lnlnJolcJlJolr.meud eourrlgl nr epundse.roc rrgrgc teun eel,udql :rnlnJolce! lolrioJoleuun ed tuolpugtues rolunqnl eeJeprqau! uud elnuriqo

    .elpuPrueseuraroq Z elpc ?sBI es

    'u_e&c u! Inlupru.s el ,etunue rS :orlzodsp el neIl e.&c od .locu8e ruraeur ep lrues el lolFcn8u e&J.g op gpldepp g oteodPuraqcs :rJ^eJpc u! Inleupl,ues rulurd p&puEs pr.ueqrs o plsrxa nN

  • 2.2.5.5. Lucrdrile de ingijiteGraul este o culture cu o tehnologie total mecanizabili, deosebit

    de rentabild sub aspectul consumului de lbr![ de munc5. Felul lucririlorde ingrijire care se aplice graului ti numerul acestora depind de foartemulli factori: calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor in toamneSi starea de vegetafie la desprimevdnre; mersul vremij ti al vegetaliei inprimavari; rezerva de buruieni; infestarea cu boli Si deunetori: dotareatehnicd, posibilitilile materiale gi calificarea cultivatorilor. Sunt situalii incare sunt necesare sau sunt el-ectuate nurnai I - 2 lucriri de ingrijire qisunt situalii in care sunt efectuate foarte multe lucreri (7 - 8 treceri).

    Tdrdlugitul semindtutlor de grau imediat dupa semdnat apare canecesar atunci cand s-a semdnat in sol afanat Si mai uscat, $i se efectueazecu scopul de a pune semanF in contact cu soiul $i de a favoriza, astfel,absorblia apei.

    Conlrolul culturilot pe timpul iemii gi eliminarea apei pepo4iunile depresionare sau micrcdepresionarc sunt operafiuni de bunigospoddrire, care se efectueazi de cltre orice bun cultivator de grau. Laamplasarea culturilor de grau febuie evitate, pe cat posibil terenurileunde pe timpul iemii apar baltiri.

    Tirdlugitul la desprimdvdrare este necesar numai in situatiiextreme cand, din cauza altemanfei temperaturilor negative cu celepozitive pe timpul iemii, rddicinile plantelor de greu au fost desprinse desol (plantele sunt descillate); ca urmare, la incilzirea vremii ladesprimevArare poate apare ofilirea gi uscarea plantelor de grAu, pa4ialdezrddicinate; fenomenul este mai frecvent pe solurile areiloiluviale{podzoli le). Atunci cand srluatia o impune- lucmrea de taval;gir trebuieefectuafi pe sol bine scurs, dar inci reavdn, pentru a realiza aderarearddecinilor gi a nodului de infri{ire la sol, dar fbri a tasa suprafala solului.

    Gtdpatul culturilor de grau la desprimeverare este o lucrare dintehnologia clasicA de cultivare. in prezent, grapatul a fost scos dintehnologia recomandati, dar mai este practicati in anumite situalii,precum 5i in agricultura ecologici. in majoritalea cazurilor se consideracA lucrarea de grdpat a semen5turilor de grau la desprimdvirare, nu estenecesarA, iar consecinlele negative sunt, adesea, importante: multe plantede grau sunt di. lruse. altele sunl de./radacinale; terenul, inca u*eJ. estetasat pfln trecerea tractonrlui; cresc costurile.

    Cotrbaterea butuienilor este principala lucrare de ingrijire dincultura glaului. Pierderile de recolte la grau din cauza concurenlei buruie-nilor sunt, in mod obiinuit, de l0 - 20%, dar pot ajunge in situatij extreme

    128

    pan6 la 60-'70%.impiedicarea aparrttoate mijloacele: Idensitatea optimd, (

    In cultura globligatorie. Buruiecondifiile din lara ISinapis arveksis,Cirsium arve se,Chenopodium albtrecomandd admir(DrcoPUR D, l,o

    AlAturi de cspecii de buruieniM. inodofa, Agroslrhoeas, Stellaria tlasemenea situalii, Idicamba (DICOPLSL, 1,0 l/ha); fluro15 - 20 g/ha); trrGRANSTAR 75 IFLO, 0,4 - 0,6florasulam + 2,4 D(BUCTzuL TINIV

    Administrain f^za de infrilit I2 -4 f runze(subtemperatura aeruhvant, timpul cildrerbicidelor pani 1laparifia unor efereficient $i cand binfrAlit ti panA Icupiinse intre 5 $iRIVAL 75 GD Po

    Buruienl (derate speciile G.cirora se recomalEC, 0,4 l/ha), aso(

  • 6Zr

    'ocremlruoJlns oprcrqro nes o t.z nc lercose .(eqll t,0 ,la0SZ NVDINOJ_) xrdrxoJong puguriuoc elel&derd ppueuorol es ro.rqcPajeleqtrro. 1ued \lqDqa1 esdoapg * ahtudD anlpg olrrceds eleJep-rsuoa luns rnlneJ8 eJnllnc ul puelqoJd elEuopeluocrp tuerung

    Jnprnq rp ereJ u! gugd 4eJlsrururpp lJ lod cD st lvAIdlS JC Sl, {VISNVUC olepl'rqre

    'eeueurese eC.CogZ rS 9 e.nu! esuudncunlBredurol el lezrlqn g eleod InttdeJd gnpmq el gu-ed tS friE+ulel 5p else lnpJ8 rur

    'ewrilpu! ruc 0 - SZ ne olruemmq pupo rS tuercuealse o.IJ ogunl lnprcrqra

    .ngJ8 el eJxolotu epeJe roun Bduedesuruuelep epod poulelut eolop p-ep lnlac o&urroJ el pugd roleptrlqJsrulJrlde EetelzJglu! pJ gzBrurlqns es soutunl r* solnpE Indull

    .lug^p.rRJ'PlUsrurl eetueJ^'Jool ep eJetu leul eU gs atnqo4lnlruee ernielsdtuel:(uns J

    - pptrugle^d rulu.d lolelueld Beurilpu! ruc 0l qns) .zun{ t - Z

    ne a[uerunq ler 'pouelur mFtuud eereruJoJ el qugd 16 ]dgrJuJ ep ezJ uJ

    tuns ngr8 ep olelueld puEc .e.re^Elulrd pzeentJeJe es pe&Isrurutpv

    lewt I'-IvsdaAINn'In[3ns) 0 t'z pr.e + Irurxouorq :(eqll 9,0

    -

    t'0 .cNVJsnr tr) c t.z + weFserou

    :(eWI S'0 -

    '0'00t ]AdINO.I) prprrdotc:(eV 9'0 - t.0 .O.tC

    OSUnJ) AHA C t'Z + ruqnserou :(eq9 OZ -

    9t .JO 9, {VJSNV'dD

    '.ltB 0Z gt 'OD 9L UVIS TVAIU) Iqeu-uo.mu6qq :(BWB 0Z 9l'CC Sl'IVAIU) uoirglnsrolc :(eVI 8'0'ttTUAJ) rrdrxornu:(ewl 0.t .tS0t xadns Nlofusc :evt 0't 8'0

    '-ts t9t dor xndollc) equcrp+ C-t'Z :eprcrqre roleleolgrum eoDcrlde gpueluocgr es

    ,Iienlrs seuewesell'ds unuo&tlod

    'suDlpo,t Drollg , ds orruohl1 ,DlpaLu ol,tD als,sDaoq,lraADdDd

    'auuodD un1Dg ' ds snqcuos .oSoqIB Duruatro,tBv .oropoul .llJ'DUr&ouDtlJ ouotl4Dw g Je (unc .c-t.z el aluelsEel ruoriunq ep rcedsrS lBde ngr8 6p olunllnc u!

    'oleuoduetu eleleuopolqo.tp ap unt?lv'(evt B'0'ls 009 vuJxa NoxeJsa :eqr 0'l 'c dndoJlo)

    O-t'Z lnprce uriuoc olBJ lolele.redald eele.4srurutp gprreuocoles

    'erolsec? elelequoc nttued .snlsao1 snqn[ 'unqp anpodouaqJ'ds xald!4y'snuo,(c Da)n'tuaJ'asuaMD rdsolqJ'asua^rD utusrl3'sltotsDd-ostnq D asdpJ ,un4suotldot snuoqdoy ,stsuaruo srdoutg:luns rnlnrF Bmllnc ul olue^ce.g retu elrrceds :plNeou l?l urp olrdlpuocu1 etualqord etlnru reu elec errprJ olEuopelrlocrp elruetrung

    .euole8qqoe&rcnl o elso Joluerrunq e Ecturqc eereleqruoa

    .rnlnvJS erulnc uI'eJlurqJ rtaleqtlroJ .grut tdo eJ]DllsuJp

    nJ rS ecode ul Inleuputos ,rnJnlos allrglcnl ,e4eloJ:olecBolftru oleol

    uud eluguun elnqeJl nglS ep eJrmllnJ ur lolsoJe relluedp ee&Jlpardulrs uorn-mq ep reNez.t BerecnpeJ

    .arpuun e) .o/olL-}g el guBd.

    eueJlxo r4enlls ul 3-emrnq raiuerncuoc rurp orrfu8ur gp $u

    else 'poun 9rul 'lnu

    eluld ollnur :otuuoolso nu rereJP^gruud9Jeprsuoc es rolunz'1$enlrs elrurnue ururp socs lsoJ p lnturp eJsrcnl o else 0r'rnlnlos eieJeJdns sleeJeJepe ezrlear e lrernq.I tl8np^pt apeleLmlrolrSle elunloIer&d

    'ngr8 op rotelel Ituer^ EoJrzl9auep esuudsop 1so3 ne rolec nc o^qe?eu r(rdenlrs u! reuns r

    elrmueJel lrqrsod lgie'J

    'nW8 ap roF^qlnqunq op rurderedo :od lod polsulrullo

    'leJNB 'zuo^PJ eplzBenlceJe es rs Jecsrec eJed leugues -edn

    '(uerorr 8 - /)rS e.rrftJ8u! ep ullcnu! Ilienlls luns rolrr(eeJetop :uolEunpp l{u! redle8e^ p ra ruEuureol u! rolstueld !egeoj ep purdop erclolrpJcnl lnled 9curlrqeso.p

    '9lqtzueco

  • Administrarea acestor preparate se fecfueaz5 in acelea5i faze devegetafie ale grAului qi ale buruienilor menlionate mai sus, tratamenteleputand incepe mai devreme, cend bmperatura a dep5$it 6oC. Combatereaburuienilor monocotiledonate apare ca necesare doar in anumite zonelimitate din Romdnia. Speciile respective: Apera spica venti (ia.rbavenfilnl) ,i Avena fatua (odosul) gisesc condi{ii favorabile de dezvoltarein zonele colinare, umede, din Banat, Transilvania, Bucovina.

    Penfu combaterea ierbii ventului se efectueaz5 tratamente cuerbicide pe bazd de iodosulfuron metil + amidosulfuron + mefenpir dietil(SEKATOR PROGRESS OD,0,150 l/ha), cdnd greul este in faza deinftAfit Si pane la formarea primului intemod, iar plantele de iarbavantului au 2 - 4 frtnze $i penA la infrifit; prin acest hatament suntcontrolate $i buruienile dicotiledonate anuale gi perene. Tratamentul poatefi ef'ectuat qi prin administrarea asociata a preparatelor pe bazi defluoxipir (CERLIT, 0,4 l/ha) qi metsulturon metil (LAREN 60 Wp, l0glha), carc asigura combaterea buruienilor dicotiledonate gi a ierbiiventului; tratamentul poate fi aplicat pane la sfartitul fazei de formare apaiului, eventual concomitent cu un fungicid pentru boli foliare.

    Combalarea ddundloli/r/ din culturile de grdu se realizeaz6 prinmisud preventive ti cumtive. Penfu diminuarea atacului de gandacgjebos (Zabrus tenebrioides), trcbuie evitati amplasarca greului peterenurile- infestate gi, de asemenea, se tateazi simenla inainte deseminat. ln cazuri extreme, cend in toamne se constati un atac putemicde larve de gdndac ghebos, se recomandd tratamente cu tiametoxam(ACTARA 25 WG, 0,07 0,10 kg,&a) sau clorpidfos (PYRINEX 48 EC,2,5 l/ha), la avertizare; pmgul economic de diunare (PED) este de 50%plante atacate.

    In cazul atacului de afide ale cerealelor (Schizaphis graminum,Macrosiphum avenae, Rhopalos iphum maidis, R.padi, Metopotophiundirhodum) se recomanda prcpamtele: tiametoxam (ACTARA 25 WG.0,07 kg,&a); lambda-cihalotrin (KAISO SORBIE 5 WG,0,150 l/ha), tau-fluvalinat (MAVRIK 2F, 0,2 l/ha): imidacloprid (NUPRID AL 200 SC,0,27 5 llha,).

    Impotriva plo$nilelor cercalelot (Eutygastef spp. gi lelia spp.) seefectueaze tratamente impotriva adulfilor hibemanli, la avertizare, la unPED de 7 exemplare/mr gi numai dupi ce peste 80% din populagia deplolnile a p5rdsit locurile de iemare (pddurea), de reguld, in a douadecade a lunii ap lie, cand temperatura aerului depdF$te 10.C.Tratamentele impotriva larvelor se efecfueaz5 la avertizare. la inceDufullunii iunie. dupa ce acestea au uecul de versla a 2-a, la un pFD de J

    130

    lawe/m2; adesea estrde maximum 7 - 10 Ilarve/m2 (l lawd,/m2

    Pentru coconinAnd: deltamehEW 0,150 lAa); alcihalotrin (KARAIPROGRESS, 3 l/ha)0,2 lfta); tiametoxan

    Viermele roddundtor periculos,terenurile grele, arglDambovita, Oll setimpurie a lanurilorterenurile cu peste 5la avefiizare, in Perpreparate de baza ,deltametrin (DECIS

    Gdndacul bmelanopus) extins tnoastrd se combat(larvelor. Adullii aPtincepdnd din a dohibemanli/m' 5i dese efecfueazh cu uEW, 0,l l/ha); lamltiacloprid (CALYPEC, 0,1 l/ha).

    Ceribuieiiefectuate la aparifiide 3 exemplare/ncombaterea Plo$nif,

    $oarecele dstepi care se gesfrecvente, in prezneluqate sau Po4ipand la 5 mii indi\atacului pot fi imprin rctalie. Sistemul

  • II

    ep erielndod utued piueuodurr aJB mlnlos e&r.nl ep lnurelsrs .ellqor uJ

    eseorpd ep lcrpu lueaord nc eleuoz uI sele reu 'eluBuodrur U lod rnlncp

    oleJolep elueptord erypl^rpu rltlr gz- s I rrq. ,q,/rzL\rpul llru g EI pu-ed

    0p lcoros ep lipllsuep gzEolrc eS eladed eJlurp elrunrlod nes eteJcnleuolrqerg LmuaJel'lou BI ep elocuSs eleuoz uJ.luezerd ul

    .oluelao{luns tuna ese

    'elBqJetuJ eleleor u! rqosoepuJ e$esp? es eJer ^Edelsep .rdq leltjrue un e$e ( lled slloMD sntorrrj,{) dugc ep eloce.reos

    'JOIelrusolo edelequocrulued elepupuoceJ ele.redord rsBelece putsoloJ ("u/eJelduexe epCAd un el (erunr ep lndeour

    'lptll ep lll.rgJs) rolrilnpe eduede l elenpoJeelu.urBlB4 urJd lequoc es (.ds Dydosluy) rolaleejA. lleSnqFEJ _

    '(eu I'0 '3e0l CVJSVd uulouledr.-eJle :(evl 80,0

    ,Jg 08t OSdl-M) pudotcq:(eWI 09t'0

    'C,^\ 9 :IISUOS OSM) uuleuredrc-epqul :(eWI I.0 .r,lAg0S V0ghl SICIC) uuleuetlep :olep&deJd urp lnun n. gzeentcoje eselotueueleJl e4e^ uJ tnlncete Inzc u! ,ur/eNel 092 ep rS ,uI iueueqrqdlnpe 0l ep elso Cgd :orlude rrrml e- a1e1Eulnf enop e inp pugdecullecrqo ep'Jo0l

    -

    6 ap oca{ mFJeduel puBc tcunle lede lllnpv .role^.rel

    e 13 roldlnpe ,{ulodull 'etledeJ eluetuelB4 uud olequoc es pJNeou

    eref urp ngr8 ep eluqlnc uI uecep elourqF u! llnru su4xe (sndouolauoulaT uls

    'sndouDptu DMaFO) .trrlrlzg^o F solpq Incepug0'(?WI E'0'JA S'Z SIJAQ) ur{eu?ttep

    nes (eq/,I I'0 'JA 0l JYJSV0 uueuuedrc-eJp ep Bzeq ep ataBderd

    nc 'JoleMel e eriuBde ep rl :olllnpe e Joqz ep pBoued ul {eiezrue^B el

    'ep pruud eluellll.q ezeenpeJe es ,qtuld/a^lsl 9 - E e$ed nr elrmueJeled

    'los u! rnluotptmEp eera8tu ep eluleu! .etBcBl rolunuel e eunduqIerrr eoJelloce.r rs rlmllncouoru eJell{e epueuocoJ es :1lo ,"ir^oqugd'e,{oqerd 'npzng 'ueuuorlgJ ,SeEJV eleiopnfutp eseolrSle .eleJ8 elunusJel5d luo^ae.g reru llBlsulrles else piuezerd rrupc e

    .solnrrJed Jol-un?pun etse

    '(D|oul3,tDut slzoldtpoldDH) rnFred ie nsol eleulel^'(eq,6)l /0'0 'DA SZ \.UVJJV) ruBxoleruerl :(rvt 2,0

    'VAVJSIS :eryt t'0 'JS 08t OSd tvJ) pudotceq :(eWI r .SSaUSO)IdNICVAON) reoFurrp :(evl 091'0

    'No:IZ aIr.lIV)D ugropqlc-Bpqtuel :(eqll t'0 'M 0t JVISVd uuleuuadrc-sJlE :(eWI 091.0 ,A.A09 vcatr1,l st3ac :eq,6l 00'0

    'D,|[ sz stcac) uupuellop :pupuriuotJolAprcrlcesur eeJrsoloJ qpueuocat es

    .oJelequroS rr4ued'(e.rocutuas olunllnc nlued,Lu/E^lel I)

    "u/o^rl oped sewpJ reur ne tueurBlel Imuud pdnp pcp .oltz'61 - I urnuixeu ep

    le^lo]ur un pdnp 'rnFlueulele{ eeJelsdor Eresoceu o$5 Besepe :7ule^41

    t ep cad un el 'e-

    Flndocu! el 'olezu.

    '1"01 egeSpdop ltenop e ur

    'plnSol aep edBlndod urp %(un Bl

    'elezrue^e eles ( dds 4/"U ra ddl'JS 002 'IV Otudn-nel '(evl 091'0 'Di'c,^[ 9z \twIJVJtunrqdopdopl[

    '!pt'unuaDrB slqdozull

    o/o9 ep e1s0 (oad) .'JA 8t XANlUl.d) slueYoleur?q nc oluacruelnd cle un PleItp etulEuJ eiu-euls9d rnF-er8 eoJeseldoepug8 op rnlnceleuud 9ze ozrleor es n!

    'eletloJ rloe eleuuoj ep lezeJ IIlqrar rs eleuopel0t

    'd,{A. 09 N!ruv'Iep pzq od IoIoleJTelod InluollleleJl elUnS luetuele! lsoceeq&r ep elolu?ld lep ezeJ ul e]so Jn-eJlqalp rrdueJew + uo.nc eludurElPll gzPol

    '?uIAOCf

    olEllo^zep ep olrqer(eqrer) lJua4 Dcldseuoz elltunue tlr &lee.relequoJ Jo9lrilelelueuele4 rsns lerep ezeJ rseal.ce q r

  • rozdtoarei lucrArile de amnare addnci a solului au efecte catastrofaleasupra cuiburilor de rozetoare.

    $oarecii de cdmp s-au dezvoltat mult in ultimele decenii gi producdaune importante lanurilor de grau. Atacul de toamne se manifestAimediat dupd resarirea gr6ului; plantele sunt roas, lanul avand aspect depA$unat. La popula[ii mari de goareci sunt produse pagube mari culturilor,atat ]a suprafatA prin roaderea p64ilor aeriene ale plantelor, cat ii in solp n distrugerea ridicinilor. Atacul poate continua $i in iami daci solulnu este acoperit cu zdpade, iar temperaturile sunt mai mari de OoC,precum $i Ia desprimevdrarc. O altA perioade a atacului este intreformarea bobului $i recoltare; in aceastA perioade in lan pot fi observatetulpini de griu cu spicul rereTat de la bata.

    Pentru combatere sunt recomandate tratamente cu fosfura de Zn,37o, administrati sub formtr de momeli; acestea vor fi aplicate in tuburiconfeclionate din materiale impermeabile, pentru a preveni efectele toxiceasupra faunei utile. Este recomandatd $i utilizarea urmitoaxelor preparate:bromadiolon 0,005% (BROMAKOL, sub formA de momeli gatapreparate,25 50 g momeli/galerie activdi RATITELL PLUS); broma-diolon 0,25% (PARTIZAN, un rodenticid concentat pentru formulareade momeli: LANIMT, I l/50 kg momeali); flocoumafen, 0,005%(STORM PELLETS, 150 200 g momeli/stalie); locoumafen (STORMBAIT BLOCK, 150-200 g momeli/stafie); COTEX (30% sulo, cafiu$fumigen/galerie.

    Con baterea bolilot se efectueazi in mod eficient p n combinareametodelor preventive cu cele curative (combatere integrati).

    Flinarea (Blumeria gratni is f. sp. tritici, sin. Erysiphe graninis f.sp. tritici), boald cu transmitere prin sol, se manifestA indeosebi inperioada crelterii intense a plantelor de grdu, cdnd acestea sunt foartesensibiie. Atacul este favorizat de o densitate prca mare a lanului, deaplicarea unor doze prea mari de azot, de vremea rlcoroasd, umedl $i cunebulozitate ridicati.

    Mdsurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente sautolerante, respectarea rotafiei, distlr.rgerea samulastrei, asigurarcadensitefii normale a lanului. fertilizarea echilibratd.

    in cazul unui atac putemic de fEinare, tratamentele de combaterese efectueazi cu produse pe bazi de: procloraz t propiconazol (BUMPERSUPER 490 EC, 0,8 l^ra); propiconazol (BUMPER 250 EC, 0,5 l/ha);tebuconMol (MYSTIC 250 EC,0,5 l/ha). Pragul economic de daunarceste considemt 1a. 25yo pete pe ultimele trei fiunze, dupe infielit; 25%pete pe frunza stindard, inainte de inflorit.

    132

    Fuzarioza (Ft'zeae) s tansmitredAcinilor, a coletulmdsurile preventive,folosirea unei seminlechilibrati, respectarldar pa4ial eficientecostlsltoare,

    innegrirea btt.]lpinii (Gaeunanngraminisa Helga a Jsunt boli care se trarand, distrugerea salechilibratd; in situalcon$nand benomil.

    SeptodozeleS. nodorum) se transMisurile preventtvrespectarea rotatiei.importante Pentlu Ipmgul economic deinflorit.

    Pentru comlgraminis, PucciniaHelminthosporium striadimetoat + sprot floxistrobin (NAtebuconaz ol (PROSepoxiconazol (TAN(DUETT ULTRA, (clorotalonil (BRAV

    Prcvenbeo tpe suprafele mari jacolo unde se aPlicd

    Aplicarea urevitarea cdderii. D(folosind anumtte susunt folosite Prodr.rsclorurd - STABIL,Iperioada de alungir

  • ttrod'(orurilEu! ulJ gZ

    -

    0Z ne eleluBld pugc) rnlnEd e errSunle ep epeo[odul'ererloJ urdols gzPenlcoJe es (u 0'z - g.l

    .Nv-Ilgvls - gnrolclenbeu.rop nes) qurloqc.rolc ep prtuolc ap pzeq ed elesnpord elsoloJ lunslua^55{ relrt IeJ (luezlueu) luBpJelel lJoJe n. .iuelsqns elrumue pursoloJ'eArlue^ard aluoueleJl elepueuoceJ luns .euourese ec .tuop?t e.relhorulued glpriuese olse ale^Ulnc op elceJoJ rrSolouqol reun e.recrldv

    'IOZE nr OlltltugspJ8ul op uetu ozop gcrldB os epun olocsrS uncord'epoun aloleurp urp ngJE ep eluqlnc ul uetll ei.Jeldns odglenlsaJe errftr8uJ ep e-lejJnl o olsa nlataold !!rapp) Da4aa\ard

    (ryl 9.1 .JS 009 OAVt{g) IruotElorotc