Elev:Covrig Alina Clasa a-XII-a E3

Cu totul ca este legalizat, tutunul este un drog. Este drept ca tigarile (comparativ cu drogurile ilegale) nu produc o dependenta chiar asa de puternica, dar contin substante cancerigene foarte periculoase si determina si alte imbolnaviri. Chiar si pentru fumatul pasiv este valabil ca nu exista un prag de siguranta, fata de care o cantitate mai mica nu ar putea produce cancer.

Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt semnificative, depinzând de felul în care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de cantitățile utilizate.

Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mărirea riscului de cancer la plamani și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a sănătății a estimat în 2002  că în țările în curs de dezvoltare, 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele femeilor au la origine fumatul.

S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5 până la 10 ani mai puțin decât nefumătorii. Aproape jumătate dintre bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de fumat.

Bolile cauzate de tutun omoară aproximativ 438 000 de oameni anual în Statele Unite ale Americii,  aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă cauză a a morții care poate fi eliminată în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății a făcut o declarație publică prin care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol.

In prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice formă de tutun, aproape unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul din șase oameni care fumează tutun în mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Pentru comparație, pentru nefumători, doar unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.

Românii cheltuiesc 7,7 la sută din bugetul pe care îl au pe băuturi alcoolice şi tutun, conform ultimelor date oferite de Institutul Naţional de Statistică. Un calcul simplu arată că un om care a fumat în ultimii cinci ani, în medie, un pachet de ţigări pe zi a cheltuit aproximativ 14.500 de lei, bani cu care acum ar fi putut să-şi cumpere un automobil la mâna a doua sau să plece într-o croazieră de lux, scrie Mediafax.

La jumătatea anului 2007, preţul mediu al unui pachet de ţigări premium, cele mai fumate de români, era de 5,7 lei. Preţul acestor ţigări a crescut în fiecare an, în 2008 fiind de 6,5 lei, în 2009 7,2 lei, în 2010 9,9 lei, în 2011 11,2 lei, pentru ca acum, în 2012, acestea să ajungă la 12,5 lei.

In medie, o persoană care s-ar fi hotărât să se lase de fumat în urmă cu cinci ani ar fi economisit aproximativ 14.500 de lei, asta fără să fi depus banii la bancă sau să îi fi investit.

Numărul fumătorilor a scăzut uşor în ţara noastră, de la 25 % în 2010 la 24% în prezent. În timp ce sunt mai puţini cei care fumează zilnic (la jumătate, comparativ cu 2009), numărul fumătorilor ocazionali a crescut, iar cel al "vicioşilor" sub 15 ani s-a dublat din 2008 până acum. 

Cifrele alarmează medicii, care dau vina pe părinţi, dar şi pe preţul încă accesibil al ţigărilor. Cei mai mulţi dintre fumătorii României locuiesc în sudul ţării şi în Dobrogea (18%), urmaţi de locuitorii din Banat şi Transilvania (14,7%) şi Moldova (10,5%). 

Un sfert dintre români fumează, este concluzia unui studiu efectuat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, în perioada 6-7 aprilie 2011, pe un eşantion de 1.960 de indivizi de peste 18 ani. Fumatul rămâne duşmanul din umbră al sănătăţii românilor: deşi numărul fumătorilor a scăzut uşor în ultimii ani, de la o medie de 25% în 2010 la 24% în acest an, medicii avertizează că încă avem probleme. 

Fumatul se deprinde de la vârste din ce în ce mai fragede. Unul din zece fumători a încercat ţigara când avea mai puţin de 15 ani. Numărul acestora s-a dublat din 2009. Pe atunci doar 5% declarau că au început să fumeze la mai puţin de15 ani.Tinerii şi copiii îşi copiază părinţii, care promovează fumatul, motivând că îi calmează, că îi relaxează", mai spune medicul Magdalena Ciobanu. Fumatul e "boală lungă": aproape un sfert dintre fumători (23%) au acest obicei de peste 30 de ani. Majoritatea fumătorilor (61%) au nevoie de o doză mare de nicotină (11-20 de ţigări zilnic) şi preferă ţigările normale. Doar patru fumători din o sută aleg ţigările rulate, care ar fi mai puţin nocive.

Cercetatorii de la Universitatea din California au comparat studiile realizate in urma cu un deceniu cu cele facute recent, privind tipurile de aditivi folositi in prepararea tutunului pentru tigarete, iar concluzia a fost ca este tinut ascuns "gradul real de toxicitate al aditivilor folositi“.

In prezent producatorii de tigarete folosesc mai mult de 300 de aditivi in procesul de fabricare a tigarilor. Conform studiului, realizat recent, de specialistii Centrului pentru Controlul Tutunului de la Universitatea din California, exista cel putin alte 15 substante chimice cancerigene adaugate in tutun, iar despre alte 51 de substante chimice adugate nu se cunoaste efectul. 

Cercetatorii au afirmat ca adaugarea de substante si aditivii in tigari creste efectele nocive ale acestora si poate duce la accentuarea gradului de dependenta al fumatorilor. 

Aditivii adaugati in tutun au scopul de a atenua asprimea fumului si de a face din fumat o experienta placuta. 

In tutun, in timpul prelucrarii, se adauga zahar, glucoza, miere si melasa, dar si arome artificiale si condimente. Printre aditivi se numara benzaldehida, mentol si vanilina sau scortisoara si ghimbir. Altele sunt cu ulei de portocale sau extract de lemn dulce. Cele mai frecvente au glicerol, dar si otet si ulei de frunze Pimenta, care este folosit la bauturi si inghetata. 

Efectele pe termen lung, rezultate prin inhalarea tuturor acestora, nu sunt cunoscute si nici nu au fost testate inainte. 

Franta nu este singura tara in care se interzice fumatul pe plaja. In SUA, consiliul municipal din New York a interzis, de la 3 februarie 2011, fumatul in parcuri, pe plaje si alte locuri publice in aer liber. Tot din februarie anul acesta, in Spania a intrat in vigoarea cea mai severa legislatie antitutun din Europa, care prevede printre altele si interzicerea fumatului in locuri publice precum parcurile, plajele, spatiile de joaca pentru copii.

Lupta dura impotriva fumatului, inceputa in Irlanda (prima tara care a interzis complet fumatul in restaurante, baruri, hoteluri), se bucura in prezent de o larga sustinere in randul populatiei eruopene. Potrivit unei anchete a Comisiei Europene, 75% dintre cei 30.000 de europeni interogati considera ca fumatul trebuie sa fie interzis din toate locurile publice, iar tiparirea imaginilor socante pe pachetele de tigari ca avertisment asupra riscurilor este o masura buna.

29% dintre europeni sunt fumatori, iar tutunul este prima cauza de moarte prematura in Europa, provocand anual 650.000 de decese.

Nu exista pastile sau retete miraculoase pentru a te lasa de fumat. La inceput conteaza doar o motivatie puternica, dublata de o vointa solida. Dupa aceia, i se poate propune fumatorului diverse metode pentru a-l ajuta sa se elibereze de dependenta fata de nicotina. Oprirea fumatului, chiar dupa 30 de ani de fumat, este intotdeauna benefica. Ca regula generala, daca fumatorul nu prezinta nici o tulburare legata de fumat, oprirea acestuia ii va permite sa evite aparitia unei boli datorate fumatului, iar daca sufera de una dintre aceste boli, sa-i limiteze progresia.  

Cei care se lasă de fumat trăiesc mai mult decât cei care continuă să fumeze. Renunţarea la fumat scade riscul de cancer pulmonar, de alte forme de cancer, de infarct miocardic, de atac vascular cerebral şi de boală pulmonară cronică. Femeile care încetează să fumeze înainte de a rămâne însărcinate beneficiază de o reducere a riscului de a naşte copii cu greutate mică la naştere. Beneficiile renunţării la fumat depăşesc cu mult riscurile creşterii moderate în greutate sau a altor neplăceri subiective resimţite în primele zile ale încetării fumatului.

Beneficile renuntarii la fumat

Beneficii socialeRenunţarea la fumat este însoţită şi pe planul relaţiilor sociale de multe beneficii. Veţi avea mai mult timp pentru familie, prieteni şi lucru. Nu veţi mai deranja pe nimeni cu fumul de la ţigări. Răsuflarea dumneavoastră va fi mai proaspătă. Casa, maşina şi hainele vor avea şi ele un miros mai bun. Nu veţi mai aduce daune altor oameni cu scrumul de la ţigări. Nu veţi mai contribui la îmbolnăvirea altora.

Beneficii financiare

Multe reclame prezintă pe cei care fumează ca fiind bogaţi şi indirect creează impresia că fumatul te poate aduce în rândul celor care o duc bine. Nimic mai neadevărat. Adevărul este că fumatul sărăceşte. Renunţarea la fumat este o măsură salutară de a face economii.Un calcul simplu vă va demonstra că, prin renunţarea la fumat, puteţi câştiga/economisi câteva zeci sau chiar sute de milioane de lei, în funcţie de vârsta în momentul renunţării, de numărul de ţigări pe care obişnuiaţi să le fumaţi şi, desigur, de preţul ţigărilor.