sinteza fitotehnie

of 42/42
Page1 Inul pentru fibre (Linum usitatissimum L. ) Importanţă Fibrele de in (fuiorul) reprezintă circa 20-26%, sunt foarte valoroase, au o mare rezistenţă la rupere şi putrezire, luciu mătăsos, fiind utilizate la fabricarea lenjeriei, haine, feţe de masă, pânze pentru pictură, paraşute, vele, aţă, dantele etc. Fibra scurtă (câlţii) se utilizează la fabricarea hârtiei pentru ţigarete, a sacilor, prelate. Pleava se foloseşte la furajarea ovinelor şi ca materie primă în fabricarea furfurolului. Semințele se folosesc pentru extragerea uleiurilor iar şroturile în furajarea animalelor. Compoziţia chimică a fibrei. Fibra de in conţine celuloză 84-90%, substanţe pectice 1-2%, lignină 2-4%, substanţe ceroase 1,5-2,5% şi cenuşă 1-3%. Răspândire Inul pentru fibre se cultivă pe plan mondial pe circa 322 mii ha (2009) cu o producţie medie de 1420 kg/ha. Ţări mari cultivatoare sunt: China, Belarus, Federaţia Rusă, Franţa. În ţara noastră se cultivă pe circa 35 ha (2009) cu o producţie medie de 2860 kg/ha. Sistematică Inul pentru fibre aparţine speciei Linum usitatissimum L., ssp. eurasiaticum proles elongata. Particularităţi biologice Sistemul radicular al inului pentru fibre este mai slab dezvoltat decât la inul pentru ulei. Tulpina, înaltă de 70-150 cm, este cilindrică, fistuloasă, neramificată pe o porţiune mare. Fasciculele de fibre lungi, paralele, constitue “fuiorul” cu luciu mătăsos, iar fibrele scurte constitue câlţii. Fuiorul reperezintă cam 20-26% iar câlţii 50% din masa totală a fibrei. Frunzele, în număr de pâna la 100, sunt îngust lanceolate, sesile şi cad la maturitate. Florile sunt pe tipul 5, hermafrodite, au culoare albă sau albastră. Fructul este o capsulă cu 5-10 seminţe. Perioada de vegetaţie este de 84-115 zile. Cerinţe faţă de climă şi sol Inul pentru fibre este o plantă de climat umed şi răcoros. Temperatura minimă de germinare este de 2-3˚C. Creşterea intensă a tulpinii se realizează la 16-17˚C iar formarea capsulelor şi maturarea se realizează la 18-20˚C. Umiditatea. Inul pentru fibre este pretenţios faţă de apă din cauza numărului mare de stomate, desimii mari a plantelor şi sistemului radicular slab dezvoltat. Pentru germinare seminţele necesită 120-180% apă faţă de masa lor uscată. Consumul maxim de apă se înregistrează în faza de îmbobocire-înflorire. Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 70-80%. Lumina. Zilele noroase şi semănatul timpuriu determină o lungime tehnică mai mare a plantelor de in. Solul. Inul pentru fibre necesită soluri plane, cu textură luto -nisipoasă, nisipo-lutoasă sau lutoasă, profunde, permeabile, structurate, fertile, cu capacitate mare de reţinere a apei, curate de buruieni şi cu pH-ul 6-6,8. Zone ecologice. Cele mai favorabile zone de cultură sunt situate în depresiunile montane (Suceava, Rădăuţi, Gheorgheni, Topliţa, Maramureş, Sălaj). Tehnologia de cultivare: Rotaţia Inul pentru fibre este pretenţios la planta premergătoare. Cele mai bune premergătoare sunt: grâul de toamnă, leguminoasele anuale (mazărea), borceagul, precum şi cartoful sau sfecla pentru zahăr, dacă au fost fertilizate corespunzător şi nu au fost atacate de Rhizoctonia sp. şi Botrytis cinerea. Plantele bune premergătoare sunt orzoaica şi porumbul. Nu se vor folosi ca plante premergătoare şi nici postmergătoare cânepa şi rapiţa. Sinteză – fitotehnie agro anul IV

Post on 27-Jan-2016

102 views

Category:

Documents

16 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

sinteza la fitotehnie

TRANSCRIPT

  • P

    age1

    Inul pentru fibre (Linum usitatissimum L.)

    Importan

    Fibrele de in (fuiorul) reprezint circa 20-26%, sunt foarte valoroase, au o mare rezisten la rupere i putrezire, luciu mtsos, fiind utilizate la fabricarea lenjeriei, haine, fee de mas, pnze pentru pictur, paraute, vele, a, dantele etc. Fibra scurt (clii) se utilizeaz la fabricarea hrtiei pentru igarete, a sacilor, prelate. Pleava se folosete la furajarea ovinelor i ca materie prim n fabricarea furfurolului. Seminele se folosesc pentru extragerea uleiurilor iar roturile n furajarea animalelor.

    Compoziia chimic a fibrei. Fibra de in conine celuloz 84-90%, substane pectice 1-2%,

    lignin 2-4%, substane ceroase 1,5-2,5% i cenu 1-3%.

    Rspndire Inul pentru fibre se cultiv pe plan mondial pe circa 322 mii ha (2009) cu o producie medie de 1420 kg/ha. ri mari cultivatoare sunt: China, Belarus, Federaia Rus, Frana. n ara noastr se cultiv pe circa 35 ha (2009) cu o producie medie de 2860 kg/ha.

    Sistematic

    Inul pentru fibre aparine speciei Linum usitatissimum L., ssp. eurasiaticum proles elongata.

    Particulariti biologice Sistemul radicular al inului pentru fibre este mai slab dezvoltat dect la inul pentru ulei. Tulpina, nalt de 70-150 cm, este cilindric, fistuloas, neramificat pe o poriune mare. Fasciculele de fibre lungi, paralele, constitue fuiorul cu luciu mtsos, iar fibrele scurte constitue clii. Fuiorul reperezint cam 20-26% iar clii 50% din masa total a fibrei. Frunzele, n numr de pna la 100, sunt ngust lanceolate, sesile i cad la maturitate. Florile sunt pe tipul 5, hermafrodite, au culoare alb sau albastr. Fructul este o capsul cu 5-10 semine. Perioada de vegetaie este de 84-115 zile.

    Cerine fa de clim i sol

    Inul pentru fibre este o plant de climat umed i rcoros. Temperatura minim de germinare este de 2-3C. Creterea intens a tulpinii se realizeaz la 16-17C iar formarea capsulelor i maturarea se realizeaz la 18-20C. Umiditatea. Inul pentru fibre este pretenios fa de ap din cauza numrului mare de stomate, desimii mari a plantelor i sistemului radicular slab dezvoltat. Pentru germinare seminele necesit 120-180% ap fa de masa lor uscat. Consumul maxim de ap se nregistreaz n faza de mbobocire-nflorire. Umiditatea relativ a aerului trebuie s fie de 70-80%. Lumina. Zilele noroase i semnatul timpuriu determin o lungime tehnic mai mare a plantelor de in. Solul. Inul pentru fibre necesit soluri plane, cu textur luto-nisipoas, nisipo-lutoas sau lutoas, profunde, permeabile, structurate, fertile, cu capacitate mare de reinere a apei, curate de buruieni i cu pH-ul 6-6,8.

    Zone ecologice. Cele mai favorabile zone de cultur sunt situate n depresiunile montane (Suceava, Rdui, Gheorgheni, Toplia, Maramure, Slaj).

    Tehnologia de cultivare:

    Rotaia

    Inul pentru fibre este pretenios la planta premergtoare. Cele mai bune premergtoare sunt: grul de toamn, leguminoasele anuale (mazrea), borceagul, precum i cartoful sau sfecla pentru zahr, dac au fost fertilizate corespunztor i nu au fost atacate de Rhizoctonia sp. i Botrytis cinerea. Plantele bune premergtoare sunt orzoaica i porumbul. Nu se vor folosi ca plante premergtoare i nici postmergtoare cnepa i rapia.

    Sintez fitotehnie agro anul IV

  • P

    age2

    Inul pentru fibre se poate folosi ca plant protectoare pentru morcov, ierburi perene etc. n

    zonele unde se practic topitul la rou se seamn perpendicular pe rndurile de in o graminee care formeaz un covor ierbos ce favorizeaz topitul, iar n anul urmtor se asigur o producie normal de fn, aa cum s-a dovedit n experienele de la S.C.A. Livada.

    Pe acelai teren, inul pentru fibre nu trebuie s revin mai devreme de 6 ani din cauza aa-numitei oboseli a solului sau alergia inului fa de el nsui, cauzat de un complex de factori cum ar fi secreiile autotoxice ale rdcinilor (lineina), acumularea germenilor unor boli (septorioza, antracnoza, rugina, fusarioza), acidifierea i acumularea unor compui toxici (Fe, Al, Mn), consumul unor microelemente (mai ales bor), nmulirea unor buruieni specifice care elimin n sol secreii ce inhib germinaia inului (Camelina alyssum i Euphorbia sp.).

    Dup inul pentru fibre pot urma toate plantele de cultur, cu excepia celor cu boli comune (cartof, sfecl). Culturile succesive i grul de toamn gsesc condiii foarte bune de sol.

    Fertilizarea

    Pentru o ton de substan uscat recoltat, inul pentru fibre extrage din sol 12 kg azot, 4,9 kg

    PO i 18 kg KO. Dei nu consum cantiti mari de elemente nutritive, inul pentru fibre este foarte pretenios la fertilizare, din urmtoarele considerente: are perioad scurt de vegetaie; rdcina este slab dezvoltat i cu capacitate redus de a folosi elementele mai greu solubile din sol; coeficientul de valorificare a ngrmintelor este sczut: 70 - 80% la azot, 15 - 20% la fosfor i 50 - 60% la potasiu; absorbia intens a elementelor nutritive are loc de timpuriu i ntr-un termen scurt: 70% din azot, 60 -

    70% din PO, i peste 80% din KO pn la nceputul nfloritului; nsmnarea n rnduri apropiate exclude posibilitatea favorizrii solubilizrii elementelor nutritive, prin executarea unor lucrri n timpul vegetaiei. Insuficiena i excesul elementelor nutritive micoreaz producia i calitatea acesteia.

    Azotul favorizeaz creterea tulpinii, formarea frunzelor, intensific asimilaia clorofilian, determin randamentul n fibre i calitatea acestora.

    Fosforul, n cantiti suficiente, atenueaz efectul negativ al azotului, scurteaz perioada de vegetaie, favorizeaz sporirea numrului de fibre elementare n fascicule i depunerea celulozei n pereii celulelor, influeneaz favorabil uniformitatea maturrii, producia de semine i ulei.

    Potasiul, asigurat n cantiti optime, favorizeaz formarea fasciculelor compacte, biosinteza celulozei i rezistena fibrelor. Cercetrile din ara noastr au precizat c fertilizarea inului pentru fibre trebuie s se fac cu toate cele trei elemente nutritive de baz (NPK), cantitile de fosfor puse la dispoziia plantei s fie egale sau mai mari dect cele de azot, iar cele de potasiu egale sau mai mari dect cantitile de fosfor.

    Raportul ntre elementele nutritive NPK s fie de 1:3:3 pe solurile fertile, de 1:2:3 pe solurile cu fertilitate mijlocie, iar pe solurile srace de 1:1,5:1,5.

    Dozele de ngrminte chimice se difereniaz n funcie de soi, planta premergtoare,

    fertilitatea solului i desimea semnatului. Pe solurile cu fertilitate mijlocie (8 - 10 mg PO, i 12 - 25 mg KO la 100 g sol) se recomand N32-64, P48-80, iar pe solurile cu fertilitate sczut (sub 7 mg PO i 15 mg KO la 100 g sol) s se utilizeze N48-80, P64-96, K64-96. Dozele minime se recomand dup cereale de toamn i la soiurile sensibile la cdere, iar cele maxime dup plante pritoare i la soiurile rezistente la cdere (Mdra, Mure etc.). Dup plante leguminoase dozele de azot se micoreaz cu 20 - 30 kg/ha, iar n microzonele cu precipitaii abundente se mresc cu 10 - 20 kg/ha; pe solurile care au primit amendamente cu 1 - 2 ani nainte, dozele de fosfor i potasiu se mresc cu 20 - 30 kg/ha, adugndu-se, totodat, 0,3 - 1,0 kg/ha bor pentru atenuarea efectului duntor al calciului asupra calitii fuiorului.

    Microelementele au influen pozitiv asupra produciei i calitii acesteia. Folosirea borului a determinat sporuri de 120 - 200 kg/ha la fibre i 100 - 160 kg/ha la semine.

    Manganul a determinat creterea randamentului de fibre, mrirea rezistenei acestora, iar cuprul a mrit activitatea fotosintetic.

    Zincul, sub form de sulfat de zinc, aplicat prin ncorporare n sol sau extraradicular n timpul vegetaiei, a determinat sporuri de producie n zone mai reci i mai umede din Frana.

    Gunoiul de grajd nu se aplic direct inului pentru fibre, deoarece duce la cderea n vetre sau pe toat suprafaa, datorit excesului de azot; de asemenea, mburuieneaz solul, nu este folosit complet datorit perioadei scurte de vegetaie, reduce procentul de fibre n tulpini i rezistena acestora la rupere, recomandnduse la planta premergtoare.

  • P

    age3

    Epoca de aplicare a ngrmintelor. ngrmintele cu potasiu se aplic sub artura

    de baz; cele cu fosfor fie sub artura de baz, fie n primvar la pregtirea patului germinativ, sub form de ngrminte complexe, fr s scad producia. Aplicarea a jumtate din doza de azot la pregtirea patului germinativ i jumtate n faza de brdior determin sporirea proporiei de fibre lungi cu 8 - 15%. Aplicarea se face cu avionul, elicopterul sau terestru, cnd s-au lsat crri la semnat i dup ce se evapor roua.

    Lucrrile solului

    Inul pentru fibre are semine mici, sistemul radicular slab dezvoltat i este sensibil la mburuienare. Lucrrile de baz se efectueaz n funcie de planta premergtoare i grosimea stratului arabil. Se efectueaz o artur adnc la 23 25 cm dup plante premergtoare ce elibereaz terenul timpuriu i la 28 - 30 cm dup cele trzii (porumb, cartof, sfecl etc.), ncorporndu-se bine resturile vegetale, terenul meninndu-se afnat i curat de buruieni, nivelat pn la venirea iernii.

    Primvara, patul germinativ se pregtete cu mult atenie (grdinrete), fr a pulveriza solul (pericol de formare a crustei). Cu ajutorul combinatorului se pregtete patul germinativ, mrunindu-l pe adncimea semnatului, iar sub aceast adncime solul s fie tasat. Dac este cazul, se ncorporeaz i erbicidele antigramineice.

    Smna i semnatul

    Smna trebuie s aparin soiului zonat, s fie sntoas, cu puritatea minim de 99%,

    germinaia minim 85%, cu MMB ct mai mare, s fie lipsit de cuscut, omogen, lucioas. Smna

    se trateaz mpotriva antracnozei (Colletotrichum lini) i fuzariozei (Fusarium lini) cu Tiradin 75 - 3,5

    kg/t, Oftanol T - 2 kg/t i contra bolilor i duntorilor (puricelui inului) se recomand tratamente pe

    baz de betaciflutrin + imidacloprid (Chinook 20 l/t de smn). Tratamentele se efectueaz numai pe

    cale uscat.

    Epoca de semnat. Temperatura minim de germinare este de 2 - 3C, dar semnatul se face cnd n sol, la adncimea de 4 - 5 cm, se realizeaz, 2 - 3 zile la rnd, la orele 7 dimineaa, temperatura de 4 - 5C.

    Semnat n epoca optim inul formeaz tulpini nalte, neramificate, cu fibre lungi, rezistente la cdere, mburuienare i purici. Semnat prea devreme, inul poate fi distrus de eventualele temperaturi sczute (-1C distruge plantele n faza cotiledonal); mai trziu se scurteaz faza creterii intense, tulpinile i fuiorul rmn de dimensiuni mai reduse, atacul puricilor aduce prejudicii lanului. n depresiunile Ciuc, Gheorgheni, valea Rului Negru, semnatul se efectueaz cnd temperatura n sol ajunge la 7C, datorit pericolului ngheurilor trzii.

    Desimea la semnat. Cercetrile din ara noastr i din alte ri au evideniat c desimea optim la recoltare a inului pentru fibre este de 1.800 2.000 plante/m. De la semnat i pn la recoltare se produc pierderi de 27 - 35% fa de numrul seminelor ncorporate n sol. Ca urmare, desimea semnatului trebuie s fie de 2400 - 3000 plante/m, n funcie de fertilitatea solului (desime mai mare pe soluri mai fertile), epoca semnatului (desime mai mare n epoca optim) i rezistena soiului la cdere (desime mare la soiurile rezistente). Distana ntre rnduri, folosit n Romnia, este de 12,5 cm.

    Adncimea semnatului este de 1,5 - 2,0 cm pe solurile mai grele (lutoase) i mijlocii (nisipo-lutoase) i 2 - 3 cm pe cele mai uoare, structurate. Semnatul mai adnc sau mai la suprafa determin goluri n lan.

    Lucrri de ngrijire

    Combaterea buruienilor. Din cauza creterii lente n primele faze de vegetaie i umbririi reduse a solului, inul poate fi invadat de buruieni ce pot produce pagube de 25 - 50% din valoarea

    produciei. Combaterea buruienilor prin pliviri manuale este costisitoare i greu de efectuat, singura cale de distrugere fiind combaterea integrat din care nu lipsete folosirea erbicidelor.

    1. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate sensibile la MCPA (acid 2 metil-4

    chlorphenoxiacetic), cum sunt: Chenopodium album, Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum, Thlaspi

    arvense, Capsella bursa-pastoris i altete, se utilizeaz erbicidul Dikotex 40 EC (40% MCPA) n doz de 1,5 2,0 l/ha, aplicndu-se n faza de brdior, cnd plantele de in au 6 - 10 cm nlime, iar buruienile dicotiledonate sunt n faza cotiledonal sau de rozet, iar temperatura aerului mai mare de 14C.

    2. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate rezistente sau mediu rezistente la MCPA

    (Amaranthus sp., Atriplex patula, Galium aparine, Sonchus arvensis, Convolvulus arvensis, Matricaria

  • P

    age4

    sp., Polygonum convolvulus, Vicia sp.) se utilizeaz unul din urmtoarele erbicide: Brominal flax (12% bromoxynil + 12% MCPA), 1,5 - 2,0 l/ha; Buctril M (20% bromoxynil + 20% MCPA), 1 l/ha; Basagran

    (48% bentazon), 2 - 4 l/ha; Glean (75% chlorsulfuron), 10 - 15 g/ha.

    Aceste erbicide se aplic nainte, n timpul i dup faza de brdior, de la 4 - 5 cm nlime a inului i pn la 25 cm nlime, iar buruienile se afl n faza cotiledonal sau de rozet i temperatura aerului nregistreaz de la 8 - 10C, pn la 25C.

    3. n zonele n care se ntlnesc i specii de buruieni monocotiledonate (Setaria sp., Echinochloa crus-galli i Sorghum halepense), se recurge la aplicarea erbicidelor antigramineice: Diizocab (70% butylate), n doz de 4 - 6 l/ha, sau Lasso (48% alachlor), n doz de 4 - 7 l/ha, sau Dual 500 (50% methalachlor), n doz de 3 - 6 l/ha.

    Aceste erbicide se ncorporeaz n sol prin dou treceri perpendiculare cu combinatorul la adncimea de 6 - 8 cm Diizocabul i la 3 - 5 cm erbicidele Lasso i Dual, dozele fiind calculate n funcie de coninutul solului n humus (de la 1 la 4%). Erbicidele antidicotiledonate se aplic conform cu indicaiile de la punctele 1 i 2.

    4. Culturile de n infestate cu buruieni dicotiledonate i monocotiledonate, printre care se afl i odosul (Avena fatua), zzania (Lolium remotum), mohorul (Setaria sp.) se trateaz cu urmtoarele erbicide: Avadex BW EC (48% triallte) n doz de 5,0 - 6,5 l/ha (1 - 4% humus) care se aplic naintea semnatului i se ncorporeaz n sol la 3 - 5 cm cu combinatorul; Illoxan (28% diclofop) + Buctril M n doze de 3,0 + 1,0 l/ha sau Nabu S (20% sethoxydim) + Buctril M n doze de 1,5 + 1,0 l/ha care se aplic dup rsrirea inului, cnd odosul are 3 - 4 frunzulie, iar buruienile dicotiledonate sunt n faza de cotiledoane sau rozet de frunze; Fusilade Super (12,5% fluazifop - p-butyl) + Buctril M n doze de 1,5 - 1,0 l/ha se aplic atunci cnd odosul are 3 - 4 frunzulie i pn la nfrirea acestuia, iar buruienile dicotiledonate sunt n faza de rozet.

    5. Pirul (Agropyron repens) poate fi combtut cu Fusilade Super n doz de 4 - 5 l/ha, n momentul cnd lstarii acestuia au nlimea de 10 - 15 cm, asociat cu erbicide antidicotiledonate (Buctril M, Basagran, Glean).

    6. Combaterea cuscutei (Cuscuta epilinum), care atac plantele sub form de vetre, se face cu Reglone 3 - 4 l/ha sau plantele se cosesc i se ard dup ce s-au uscat. Combaterea trebuie s se fac nainte de fructificarea cuscutei.

    7. Cnd nu se dispune de erbicide ce se aplic preemergent, pe terenurile mburuienate se practic dou erbicidri postemergente: prima erbicidare se efectueaz cnd inul are 4 - 5 cm nlime, cu Basagran n doz de 2 - 4 l/ha sau n faza de brdu (6 - 10 cm) cu Dikotex 40 EC n doz de 1,5 - 2 l/ha, iar a doua erbicidare se face cnd inul are nlimea de 20 - 25 cm cu erbicide asociate: Fusilade Super (2 l/ha) i unul din erbicidele Buctril M (1 l/ha), Brominal flax (1,5 l/ha) sau Glean (10 g/ha).

    Pe terenurile infestate cu buruieni rezistente la toate erbicidele, trebuie evitat amplasarea inului. La efectuarea erbicidrilor postemergente se vor folosi 200 - 350 l/ha soluie pentru tratamente corecte.

    Adugarea n soluia de erbicidare cu Dikotex a 9 kg/ha azotat de amoniu sau 14 kg/ha uree a determinat o mai bun combatere a buruienilor i obinerea unor sporuri de producie de 90 - 130 kg/ha fibre i 70 - 90 kg/ha smn.

    Utilizarea microelementelor bor (250 g/ha), zinc (100 g/ha) i molibden (100 g/ha); alturi de azot, a determinat sporuri mai mari de producie, fiind diminuat atacul unor boli (bacterioz, fuzarioz i rugin).

    Combaterea duntorilor. Puricii (Aphtona euphorbiae) se combat n momentul rsririi

    plantelor de in, cnd produc cele mai mari pagube utiliznduse insecticidele Decis 2,5 CE 0,3 l/ha sau Fastac 10 EC 0,1 l/ha n 300 400 l ap/ha. Aceste tratamente se execut atunci cnd nu s-au tratat seminele cu insecticide la nsmnare. Tratamentele se efectueaz cu maini de prfuit sau stropit, dup ce s-a evaporat roua de pe plante i pe timp linitit.

    Tripsul inului (Thrips linarius), care atac n verile mai secetoase din faza de 30 cm nlime a inului pn la nflorire, se combate cu insecticidele Fastac 100- 0,1 kg/ha sau Sinoratox 35 CE - 2 kg/ha.

    Combaterea bolilor (finarea - Oidium lini, rugina - Melampsora lini, putrezirea

    plntuelor de in - Pythium debaryanum, antracnoza Colletotrichum lini, ptarea brun - Phoma linicola, fusarioza Fusarium lini, septorioza Septoria linicola) se face prin tratarea seminelor, iar n timpul vegetaiei, la avertizare, cu Fundazol sau cu alte fungicide.

  • P

    age5

    Irigarea inului este necesar n zonele i anii cu vreme secetoas, prin care se asigur

    realizarea produciilor mari, cantitativ i calitativ, i se efectueaz prin aspersiune, aplicndu-se udarea de rsrire cu 200 - 250 m/ha iar n timpul creterii intense 2 - 3 udri cu 600 - 700 m/ha. Irigarea dup nflorit poate favoriza cderea plantelor; ca atare nu este necesar, cu att mai mult cu ct consumul de ap al plantelor se reduce dup ncetarea creterii.

    Recoltarea. Fazele de maturare ale inului pentru fibre sunt urmtoarele:

    Maturarea galben-timpurie se recunoate prin culoarea galben a plantelor, la care rmn verzi numai frunzele superioare, vrful tulpinii i capsulele. Frunzele bazale au czut, seminele au culoarea galben i vrful castaniu. Recoltat n aceast faz, inul realizeaz fibre de calitate bun i producii mici de semine.

    Maturarea galben-deplin (tehnic) se caracterizeaz prin culoarea plantei galben-nchis, frunzele au czut, seminele s-au ntrit, au luciu caracteristic soiului i culoarea castanie. Fibrele sunt rezistente, dar mai puin elastice. n aceast faz se recolteaz plantele de in prin smulgere.

    Maturarea deplin. Tulpinile i capsulele au culoarea castanie-brun, seminele se desprind de pe pereii fructului, fibrele s-au lignificat, au pierdut elasticitatea, nct rezult fuior puin, inferior calitativ i cu mult puzderie aderent.

    Recoltarea inului se face la maturitatea tehnic, prin smulgere cu mijloace mecanizate sau manual a plantelor. Smulgerea manual a inului se face n mnunchiuri mici, care se scutur de pmnt i se aeaz n pale pe categorii de lungime i culoare. Dup 1 - 2 zile se leag n snopi cu diametrul de 15 - 20 cm, apoi snopii se aeaz cte 4 - 6 n piramid pentru uscare. Cnd s-au uscat suficient, snopii se cldesc n ire separate pe categorii de calitate la marginea solei i accesibile mijloacelor de transport sau se predau direct centrelor de colectare sau topitoriilor.

    n zonele mai ploioase plantele se las nelegate, aezate sub form de piramid, lungi de circa 1 m, cu pereii subiri, unde rmn 1 - 3 sptmni pentru a se usca complet, dup care se leag n snopi i se depoziteaz sau se transport la beneficiar.

    Recoltarea mecanizat se realizeaz cu combina ruseasc LKV- 4 T, care smulge plantele, le decapsuleaz i le leag n snopi. Dac tulpinile nu sunt maturate uniform i suficient uscate, se renun la aparatul de legat i tulpinile rmn n brazd continu (pale) pe teren (LK-4 T).

    Tot mecanizat, inul pentru fibre se poate recolta i cu combina TLZV-4, importat din fosta Cehoslovacie, care smulge plantele, leag tulpinile n snopi sau le poate lsa n brazd continu (TLZ-4), cnd se renun la aparatul de legat.

    Plantele uscate n brazde pot fi legate n snopi manual sau cu maini speciale (PTP-1). Solele recoltate mecanizat trebuie s fie plane, curate de buruieni, cu plante uniforme. Capsulele recoltate pe diferite ci se treier cu combina C-12, reglat n acest scop sau cu maini speciale n topitorii.

    Inul ajuns n topitorii se decapsuleaz (dac aceast operaie nu s-a fcut la recoltare) urmnd preindustrializarea (topitul, meliatul etc.).

    Produciile soiurilor actuale, n condiii favorabile i cu tehnologii corecte, oscileaz ntre 4.500 8.000 kg/ha, din care 70% sunt tulpini uscate, 10% semine i 20% pleav.

    n urma topirii inului se obin circa 14 - 27% fibre, din care 47 - 76% fuior i 60 24% cli.

    Cnepa pentru fibre (Cannabis sativa L.)

    Importan Tulpina reprezint 60-65% din biomas, fiind format din fibre 18-28%. Fibrele se folosesc la fabricarea albiturilor de pat, fee de mas, frnghii, saci, vele, covoare, sfoar etc. Frunzele reprezint 18-20% i se utilizeaz ca furaj, pentru obinerea de medicamente, ceai, hai. Fructele se utilizeaz ca hran pentru psri, extragearea uleiului, iar turtele n hrana animalelor. Puzderiile se utilizeaz la fabricarea plcilor aglomerate, celuloz, hrtie. Pleava are valoare fertilizant de 3-4 ori mai mare dect gunoiul de grajd. Cnepa este o excelent premergtoare pentru grul de toamn, valorific solurile turboase i cu ap freatic la suprafa, este o plant indicatoare a fertilitii i se folosete pentru uniformizarea cmpurilor de experiene.

  • P

    age6

    Rspndire

    Cnepa se cultiv pe circa 49000 ha (2009). ri mari cultivatoare sunt R.P.D. Korea, China, Chile, Federaia Rus, Romnia etc. n ara noastr se cultiv pe circa 1600 ha.

    Sistematic

    Cnepa aparine familiei Cannabaceae, existnd n cultur specia pentru fibre (Cannabis sativa) i pentru obinerea substanelor narcotice (Cannabis indica).

    Particulariti biolocice

    Cnepa este o plant anual avnd perioada de vegetaie cuprins ntre 50-165 zile. Rdcina este pivotant, ptrunznd pn la 2 m adncime. Tulpina are nlimea de 1,5-5 m i este format din 8-25 internoduri. Frunzele sunt peiolate i compus palmat sectate. Inflorescena i florile. Cnepa poate fi unisexuat monoic sau dioic. La cnepa dioic, florile mascule se gsesc grupate n cime pe cnepa de var. Florile femele se gsesc pe cnepa de toamn, grupate n spice false. Polenizarea este alogam, anemofil. Fructul este o nucul cu MMB-ul de 15-25 g i MH de 45 kg.

    Cerine fa de clim i sol

    Cldura. Cnepa germineaz la 2-4C. Are nevoie de temperaturi de 15C pn la apariia butonilor florali, de peste 18C de la butonizare la sfritul nfloririi i de 20-24C la formarea fructelor i maturare.

    Umiditatea. Fa de ap, cnepa are cerine mari n perioada de la apariia butonilor florali i pn la sfritul nfloririi cnd se consum 65-70% din necesarul total. Condiii bune se ntrunesc n zonele n care cad 250 mm cu repartiia relativ uniform ntre 1 mai i 15 iulie. Solul. Cnepa are cerine ridicate fa de sol, care trebuie s fie bogat n humus i elemente nutritive, pH 6,8-7,5, textur lutoas sau luto-argiloas. Cele mai indicate sunt cernoziomurile, lcovitile, solurile aluvionale fertile etc.

    Zone ecologice

    Zona foarte favorabil cuprinde Cmpia de Vest, a Someului, Mureului, Trnavelor, Cmpia Siretului i a rului Moldova. Zona favorabil se gsete n vecintatea Cmpiei de Vest, Podiul Transilvaniei, Moldova, Podiul Getic etc.

    Tehnologia de cultivare a cnepei

    Rotaia

    Cele mai bune plante premergtoare pentru cnep sunt trifoiul, lucerna, cartoful, sfecla pentru zahr, porumbul neatacat de sfredelitor (Pyrausta nubilalis), leguminoasele anuale (mazre, fasole, soia). Cnepa nu se seamn dup floarea-soarelui i tutun (datorit plantei parazite comune Orobanche sp.), gru sau borceag, care favorizeaz larvele moliei cnepei (Grapholita delineana).

    Dei cnepa se autosuport mai muli ani la rnd pe acelai teren (cnepiti), practicarea monoculturii este contraindicat, ducnd la nmulirea buruienilor, a moliei, puricilor (Psylliodes attenuata), sfredelitorului porumbului i lupoaiei (Orobanche sp.). Dup cnep se cultiv cu rezultate bune grul de toamn, secara, triticale i alte plante, cu excepia florii-soarelui i tutunului.

    Fertilizarea

    Avnd un consum ridicat de substane nutritive, cnepa este pretenioas la fertilizare. La o

    producie de 1 ton tulpini, cnepa consum 12 - 14 kg azot, 4,0 - 4,5 kg PO, 6,4 - 7,0 kg KO, 15,6 - 19,0 kg CaO, remarcndu-se consumul ridicat de calciu i azot, care influeneaz producia de tulpini i fibre.

  • P

    age7

    Fertilizarea cu cantiti mari de elemente nutritive este necesar din urmtoarele considerente:

    cnepa are sistemul radicular mai puin dezvoltat (8 - 10%) comparativ cu biomasa total; capacitatea de absorbie a rdcinilor este mic; dac se cultiv pentru fibre, are perioada de vegetaie mai mic

    (105 115 zile); capacitatea de utilizare a elementelor nutritive este relativ redus (58% N; 13% PO; 30% KO); acumularea a 70 - 75% din substana uscat n a doua parte a vegetaiei; absorbia ntr-o perioad relativ scurt (jumtatea lui iunie sfritul lunii iulie) a 70 - 85% din necesarul de azot, 65 - 80% din necesarul de fosfor 75 - 80% din necesarul de potasiu (SALONTAI, 1971). Ca urmare a acestor exigene, se impune o fertilizare abundent i o mprtiere uniform a ngrmintelor.

    Azotul influeneaz pozitiv producia de tulpini i fibre; contribuie la dezvoltarea rapid a plantelor, realiznd sporuri de producie ntre 15 - 40% pe cernoziomuri i 100 - 174% pe soluri brune (n experiene mai vechi), rezultate confirmate n cercetri mai noi (SEGRCEANU, 1978).

    Cnepa pentru fibre se fertilizeaz cu 100 - 120 kg/ha azot dup cereale pioase n funcie de indicele de azot (4,5 - 1,5), adugndu-se 15 - 25 kg/ha dup pritoare sau sczndu-se 20 - 30 kg/ha dup leguminoase (HERA, 1981). Pe soluri acide se recomand nitrocalcarul, ngrmintele complexe, ureea, iar pe soluri neutre azotat de amoniu, ureea ngrmintele complexe. Cea mai bun metod de aplicare a azotului ar fi 50% din doz la pregtirea patului germinativ i 60% nainte de mbobocire, dar n practic, de obicei, se aplic ntreaga doz la pregtirea patului germinativ.

    Fosforul i potasiul determin un randament mai mare n fibre i mbuntirea nsuirilor tehnologice ale acestora (structur, rezisten elasticitate). Potasiul mrete rezistena tulpinilor la

    frngere. Se recomand 50 - 80 kg/ha PO i 30 - 80 kg/ha KO, administrate sub artura de baz; sub form de ngrminte complexe, ele se aplic la pregtirea patului germinativ, dac din diferite motive nu s-au aplicat sub artura de baz. Cnepa monoic se fertilizeaz cu N150 P120 K120.

    Gunoiul de grajd realizeaz sporuri nsemnate de producie administrat direct sau la planta premergtoare. Dup plantele ce se recolteaz devreme (cereale pioase, rapi) gunoiul se aplic direct n doz de 20 t/ha n zonele subumede i 30 t/ha n zonele umede, fcndu-se corecii asupra azotului i fosforului. Cnd planta premergtoare este cartoful, sfecla pentru zahr sau porumbul, gunoiul se aplic acestor plante (sporuri 20 - 110%).

    ngrmintele organo-minerale (20 t/ha gunoi + N40-70P40K60) determin sporuri deosebit de mari la producia de tulpini i fibre, precum i mbuntirea calitii acestora. Pe solurile turboase i mltinoase o atenie deosebit trebuie acordat microelementelor bor, mangan, cupru (GH. BLTEANU, 1974). Dup eficiena economic a fertilizrii, cnepa poate fi considerat o plant care valorific foarte bine ngrmintele.

    Lucrrile solului

    Dup recoltarea plantei premergtoare i eliberarea terenului ntr-un timp ct mai scurt, se efectueaz artura la adncimea de 25 - 28 cm n condiii optime de umiditate. Pe vertisoluri (smolnie) i pe alte soluri grele (lcovitile din Banat), cnepa impune efectuarea a dou arturi sau scarificarea la adncimea de 60 cm. Dup recoltarea cartofului, a sfeclei sau porumbului se lucreaz mai nti cu grapa cu discuri i apoi se ar. Artura se menine curat de buruieni, nivelat i afnat cu ajutorul grapei cu discuri urmat de grapa cu coli reglabili.

    Patul germinativ se pregtete n primvar cu combinatorul la adncimea de 5 - 6 cm, ocazie cu care se ncorporeaz i erbicidele preemergente ce se aplic n sol.

    Smna i semnatul

    Smna destinat semnatului trebuie s aib cel puin 98% puritate i minimum 75% capacitate de germinaie (geminaia este foarte bun cnd depete 90%) i MMB ct mai mare (peste 20 - 22 g), cnd se asigur un spor de peste 30% la producia de fibr. Materialul de semnat se trateaz cu Tiradin 75 2,5 kg/t sau Tiramet 2,5 kg/t i cu produse corbifuge.

    Epoca de semnat corespunztoare este atunci cnd n sol, la adncimea de 5 - 7 cm, temperatura se menine la 7 - 8C (nainte de semnatul porumbului). La semnatul prea timpuriu, plantele sufer din cauza temperaturilor sczute, cresc ncet, nu ajung la nlimea normal, puricii produc pagube mari, iar ntrzierea semnatului favorizeaz atacul moliei (Grapholita delineana) scurteaz perioada de vegetaie, plantele nfloresc prematur, produciile sunt mai sczute, iar fibrele au nsuiri tehnologice inferioare.

  • P

    age8

    Densitatea la semnat este de 400 - 450 nucule germinabile la m la cnepa dioic pentru a se

    realiza 330 - 380 plante recoltabile la m2, iar la cnepa monoic se recomand 350 - 450 nucule germinabile la m. Aceste desimi se realizeaz cu 80 - 95 kg material de semnat la ha.

    Distanta ntre rnduri la semnat, cea mai folosit, este de 12,5 cm la distan mai mare ntre rnduri (20 cm) nlimea plantelor nu este mai mare dect la 12,5 cm, dar crete grosimea tulpinilor, se diminueaz svelteea i calitatea fibrelor (SEGRCEANU, 1978). Semnatul se efectueaz cu semntorile universale: SUP - 15, SUP - 21, SUP - 29.

    Adncimea semnatului este de 3 - 4 cm pe soluri normale; pe soluri mai uoare sau n primveri secetoase, adncimea ajunge la 5 - 6 cm. Dup semnat se trece cu grapa cu coli reglabili (colii mult aplecai), pentru a nu lsa vizibile rndurile i a evita, astfel, pagubele produse de ciori, porumbei i alte psri, care ar consuma seminele netratate cu produse corbifuge.

    Lucrrile de ngrijire Pe solurile mijlocii, bine structurate i corect lucrate, cnepa reuete bine fr alte lucrri de

    ngrijire. Dac terenul este prea afnat, sau primvara este secetoas, se aplic o lucrare cu tvlugul imediat dup semnat. Eventuala crust ce apare dup semnat i care ar mpiedica rsrirea se distruge cu grapa uoar avnd colii aplecai sau tvlugul stelat.

    Erbicidarea. Buruienile perene (Cirsium arvense, Sonchus arvensis) se nltur prin pliviri selective manuale. Prin semnatul des i creterea rapid, cnepa are capacitatea de a distruge buruienile prin umbrire i prin microclimatul specific creat, nefiind necesare erbicidele n cazul cnepei pentru fibre, acestea administrndu-se, de regul, la cnepa pentru smn. n cazul cnd se utilizeaz erbicide, trebuie avut n vedere sensibilitatea mare a cnepei la aciunea fitotoxic a acestora, mai ales la erbicidele antidicotiledonate.

    Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se recomand unul din erbicidele: Diizocab (70% butylate) n doz de 4 - 6 l/ha, Dual 500 (50% metolachlor) n doz de 3 - 5 l/ha, Lasso (48% alachlor) n doz de 4 - 6 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se utilizeaz Patoran (50% metobromuron) n doz de 3 - 5 kg/ha sau Afalon (50% linuron) n doz de 1,5 - 2,5 kg/ha.

    La toate erbicidele dozele minime se aplic pe soluri cu 1,5 - 2% humus, iar cele maxime pe soluri cu 3 - 4% humus. Erbicidul Diizocab se ncorporeaz n sol prin dou treceri cu combinatorul la 8 - 10 cm adncime, iar erbicidele Dual i Lasso la 3 - 5 cm. Erbicidele Patoran i Afalon fie se aplic odat cu Dual sau Lasso, fie se aplic dup prima lucrare de ncorporare a erbicidului Diizocab cu combinatorul, a doua lucrare efectundu-se la 3 - 5 cm adncime.

    Un duntor periculos pentru cnep este lupoaia (Orobanche sp.). Atacul de lupoaie se previne prin asolamente de 5 6 ani, utilizarea seminelor sntoase i tratate, cultivarea de soiuri rezistente, smulgerea plantelor de lupoaie i arderea lor.

    Combaterea bolilor. Cele mai pgubitoare boli sunt putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), ptarea alb a frunzelor de cnep (Septoria cannabina), mucegaiul alb (Bothrytis infestans) i mana (Peronoplasmopara cannabina).

    Combaterea duntorilor. Puricele (Psylliodes attenuata) se combate prin tratarea seminelor cu insectofungicide nainte de semnat (8 kg/t) sau n timpul rsririi plantelor cu Sinoratox 35 CE n doz de 2 l/ha sau cu Wofatox 30 PU, n concentraie de 0,15%.

    Molia cnepei (Grapholita delineana) se previne i combate prin respectarea asolamentelor cu plante bune premergtoare, semnatul n epoca optim sau combaterea la pragul economic de dunare cu Methation 50 CE (1,5-2,0 kg/ha), Sumithion 50 CE, Sinoratox 35 CE 2 l/ha sau Decis 2,5 CE 0,4 l/ha.

    Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) se combate prin evitarea porumbului ca plant premergtoare sau prin tratamente la avertizare cu Methation 50 CE 2 l/ha sau Decis 2,5 CE 0,4 l/ha.

    Recoltarea

    Epoca optim de recoltare a cnepei pentru fibr este la sfritul nfloririi plantelor mascule (cnepa de var), cnd nu se mai scutur polen.

    Cnepa monoic intr n faza de maturitate tehnic n a doua decad a lunii august, dup scuturarea polenului florilor mascule. n aceast faz se realizeaz cea mai bun calitate a fibrelor. Recoltarea mai timpurie duce la obinerea unor producii mici de fibr, cu nsuiri tehnologice

  • P

    age9

    inferioare (n special rezisten), iar ntrzierea determin degradarea tulpinilor, pierderea fineei fibrelor, care devin aspre i casante.

    Recoltarea cnepei se realizeaz manual sau mecanizat, prin tierea plantelor de la baz. Recoltarea manual const din tierea plantelor cu secera sau cu cuite speciale la nlimea

    de 4 - 6 cm, care se las pe sol n mnunchiuri de 15 - 20 cm diametru, aezate n form de foarfece deschise (X) pentru uscare. Cnd plantele s-au uscat pe partea superioar (s-au nglbenit), snopii se ntorc cu partea opus spre lumin i se usuc nc 2 - 3 zile, n total uscarea realizndu-se n 4 - 8 zile.

    Se scutur apoi frunzele uscate, pentru a nu pta fibrele la topire i se leag snopii n dou locuri, dac plantele sunt mai lungi de 100 cm i ntr-un singur loc, dac sunt mai scurte.

    Recoltarea mecanizat se face cu maina J.S.K.-2,1, care taie tulpinile i le las pe sol n strat subire. Dup uscare se procedeaz ca i n cazul recoltrii manuale, desfrunzindu-se tulpinile i legndu-se. Productivitatea mainii este de 4 - 5 ha pe schimb, cnd nu se folosete aparatul de legare. Pentru a folosi maina J.S.K -2,1, cu aparatul de legare a tulpinilor n snopi, este necesar s se fac defolierea plantelor, folosind preparatul Purivel (80% metoxuron + 20% emulgator) n cantitate de 6 - 8 kg/ha.

    Tratamentele se fac cu avionul sau elicopterul, folosind 100 - 150 l soluie la hectar, dimineaa pn la orele 10 sau seara dup orele 17, deoarece n mijlocul zilei aerul uscat i temperatura ridicat duc la cristalizarea produsului pe suprafaa frunzelor, devenind inactiv. Produsul Purivel acioneaz pe baz de selectivitate morfologic: tulpinile avnd de 10 ori mai puine stomate la unitatea de suprafa, comparativ cu frunzele, sunt astfel protejate (absorb puin soluie).

    Momentul efecturii tratamentului coincide cu schimbarea culorii frunzelor spre verde-glbui (10 - 15 zile de la nceputul scuturrii polenului, ceea ce nseamn 10 - 12 zile nainte de recoltare sau de sfritul nfloritului). Dac intervin precipitaii de peste 5 mm n primele 4 - 6 ore dup tratament, produsul este ineficient. Dac se ntrzie tratamentul pn la degradarea clorofilei plantelor mascule, nu se asigur defolierea.

    Tratamentul efectuat prea devreme (cnd frunzele au culoarea verde normal) depreciaz fibrele, iar producia este mai mic. La tratamente corecte defolierea se produce n 10 - 12 zile, n proporie de 90 - 100%. n urma defolierii, maina J.S.K.-2,1 recolteaz cnepa direct n snopi legai (1,5 ha pe schimb), care se aeaz n glugi (piramide) pentru uscare, apoi se transport la topitorii.

    Din anul 1976 s-a omologat maina romneasc de recoltat cnep MRC-2,4 cu o productivitate de 7 - 8 ha pe schimb, care las tulpinile tiate n brazd subire pe teren. Dup uscare, se defoliaz i se leag mecanic n snopi cu maina de adunat cnep pentru fibr MACF care servete i pentru manipularea tulpinilor n topitorii, formnd i baloi de cnep uscat.

    La predarea tulpinilor pentru preindustrializare, se apreciaz lungimea, grosimea, culoarea, atacul de duntori, vtmarea de grindin i puritatea.

    Cnepa cultivat pentru fibre realizeaz producii medii de 5 - 6 t/ha tulpini uscate, soiurile noi cultivate n ara noastr avnd un potenial productiv de 8 - 12 t ha. Producia de fibr se situeaz ntre 2,83 - 3,15 t/ha. Din greutatea tulpinilor uscate puse la topit rezult 16 - 25% fibr, din care 60% o reprezint fuiorul i 40% clii.

    Cartoful (Solanum tuberosum L.)

    Importan Cartoful prezint o deosebit importan n alimentaia oamenilor, n furajarea animalelor i

    pentru prelucrri industriale. n alimentaia oamenilor cartoful se folosete n stare proaspt sau sub form de produse

    uscate i semipreparate, fiind alimentul de baz sau complementar pentru o mare parte a populaiei Europei dar i din alte ri ale lumii.

    Datorit gustului plcut, a digestibilitii i valorii nutritive ridicate, cartoful se consum sub diferite forme, nlocuind uneori pinea i fiind folosit ca aliment dietetic.

    n furajarea animalelor, n special pentru porcine i bovine, se utilizeaz tuberculii rnii la recoltare sau cu dimensiuni mici precum i reziduurile rmase de la industrializare.

  • P

    age1

    0

    n industria alimentar se utilizeaz sub form uscat, prjit, congelat etc. n industria amidonului i alcoolului, dintr-o ton de tuberculi se obin 140 kg amidon sau 95 l alcool sau 15-17 kg cauciuc sintetic.

    Din punct de vedere agrotehnic, valorific solurile uoare, nisipoase, nisipolutoase, din zonele umede i rcoroase, unde cerealele nu reuesc n cultur.

    Cartoful folosete rentabil ngrmintele, apa de irigaie i constitue o excelent premergtoare pentru culturile succesive i cerealele de toamn.

    Cultura cartofului prezint i o serie de inconveniente cum ar fi: degenerarea materialului de plantat, boli i duntori specifici, cheltuieli ridicate cu nfiinarea culturii, conservabilitatea mai dificil etc.

    Compoziia chimic

    Tuberculii de cartof conin n jur de 65-85% ap i 15-35% substan uscat. Raportat la substana uscat, amidonul reprezint circa 71-80%. Amidonul este constituit din

    amiloz 15-25% i amilopectin 75-85%. Coninutul n proteine este de circa 2% din substana proaspt. Cartoful mai conine i vitaminele B1, B2, PP i C precum i elemente minerale (K, P, Na, Ca, Fe). n plantele de cartof se gsete i un compex de alcaloizi numit solanin care imprim tuberculilor un gust amar i provoac deranjamente ale aparatului digestiv.

    Rspndire

    Pe glob, suprafeele cultivate cu cartof sunt de circa 18,7 milioane ha (2009) cu o producie medie de 17,7 t/ha. ri mari cultivatoare: -Federaia Rus, Ukraina, Polonia, Romnia, Germania n Europa; -Peru, Brazilia, Argentina n America de Sud; -SUA n America de Nord; -China, India, Japonia n Asia.

    n ara noastr suprafeele sunt de circa 260 mii ha (2009), cu o producie medie de 15,4 t/ha. Judeele cu cele mai mari suprafee sunt: Suceava, Harghita, Braov, Covasna, Sibiu, Bihor, Neam, Maramure.

    Sistematic. Origine Cartoful - Solanum tuberosum, familia Solanaceae. Se cunosc dou centre de origine: unul n

    Peru i Ecuador i al II-lea n sudul statului Chile. Din punct de vedere al perioadei de vegetaie, soiurile de cartof se mpart n:

    - timpurii au perioada de vegetaie de pn la 95 zile; - semitimpurii au perioada de vegetaie de 95-110 zile; - semitrzii au perioada de vegetaie de 110-130 zile; - trzii au perioada de vegetaie de peste 130 zile.

    n funcie de coninutul n amidon, soiurile se grupeaz n patru clase: - clasa A puin finoi, nu se sfrm la fierbere, se preteaz pentru salate; - clasa B - puin finoi, consisteni, cu amidon fin, pentru diferite preparate culinare; - clasa C tuberculi finoi; - clasa D tuberculi finoi, se sfrm la fiert, amidon grosier, pentru industria amidonului.

    Dup modul de utilizare soiurile se grupeaz astfel: - soiuri de mas - (14-17% amidon) epiderm fin, neted, gust plcut; - soiuri industriale - (20-25% amidon), foarte productive;

    - soiuri furajere, bogate n amidon i protein; - soiuri mixte, folosite n toate scopurile.

    Particulariti morfologice i biologice Cartoful este o plant anual, cu nmulire prin tuberculi i mai rar prin smn. Rdcina este pivotant, cnd planta se dezvolt din smn i fasciculat cnd planta se

    dezvolt din tuberculi. Rdcina fasciculat este format din ramificaii primare i rdcini stolonifere, grupate cte 3-5 n jurul fiecrui stolon. Rdcinile ptrund n sol pn la 70-100 cm i pe o raz de 30-60 cm.

  • P

    age1

    1

    La cartof se ntlnesc dou tipuri de tulpini: aeriene i subterane. Tulpinile aeriene (vrejuri) sunt ierboase, erecte la nceputul vegetaiei i apoi semierecte sau culcate, cu nlimea de 30-150 cm. Numrul acestora este de 4-8. Tulpinile subterane sunt rotunde, pe ele formndu-se rdcinile i stolonii.

    Stolonii au 12-15 cm lungime, sunt scuri i groi. La partea terminal i ngroa ultimele 10-12 internodii, transformndu-se n tuberculi.

    Tuberculul are o parte bazal (ombilical) cu care se prinde de stolon i o parte coronoar (apical) care poart mugurul terminal. Ochii sunt formai din cte trei muguri dorminzi i sunt dispui n spiral.

    n funcie de form, tuberculii pot fi rotunzi, rotunzi-ovali, ovali, ovali-lungi i lungi. Dup greutate tuberculii se mpart n: mari, peste 120g, mijlocii 80-120 g, mici 40-80 g i foarte mici, sub 40 g.

    Frunzele provenite de pe lstari sunt mici i simple, celelalte fiind compuse i imparipenat-sectate.

    Inflorescena este o cim. Florile sunt pe tipul cinci. Polenizarea autogam. Fructul este o bac ce conine 150-200 semine. Smna este mic, de form ovoidal, turtit i de culoare alb-glbuie.

    Fazele de vegetaie ale cartofului se stabilesc nu n funcie de etapele nmulirii

    generative ci fa de creterea organelor vegetative aeriene i subterane. Se ntlnesc mai multe faze: 1. De la plantare la rsrire. Faza dureaz 15-30 zile iar n acest interval are loc creterea intens a rdcinilor primare mugurale i a prilor subterane ale lstarilor. 2. De la rsrire la tuberizare. Dureaz 10-35 zile i are loc creterea rdcinilor, mai ales a celor stolonifere, tuberculilor i frunzelor. 3. De la tuberizare la ncetarea creterii tufelor (25-45 zile). Cresc organele aeriene dar n ritm foarte intens, tuberculii.

    4. De la ncetarea creterii tufelor la uscarea acestora (20-40 zile). Tuberculii cresc n ritm din ce n ce mai ncetinit.Cunoaterea acestor faze ne ajut la stabilirea lucrrilor de ngrijire (fertilizare, irigare, combaterea buruienilor).

    Cerinele fa de clim i sol

    Cldura. Diferitele soiuri de cartof necesit o sum a temperaturilor medii zilnice de 1500-3000C. Producii extratimpurii se obin n mai puin de 60 de zile de la plantare cu o sum a temperaturilor medii zilnice de 1000-1300C.

    Temperatura minim de germinare a tuberculilor este de 7C, iar cea optim pentru rsrire de 12-15C. Temperatura optim de cretere a tulpinilor este de 19-21C iar cea de formare i cretere a tuberculilor de 16-18C. Recoltarea cartofului trebuie s se fac la peste 6-7C deoarece sub aceste valori, tuberculii sunt foarte sensibili la vtmare.

    Umiditatea. Seceta de scurt durat dar i excesul de ap au influene negative asupra creterii plantelor i produciei. Cerinele cartofului fa de umiditate sunt diferite n funcie de faza de vegetaie a plantei.

    n perioada de la plantare la rsrire i tuberizare cartoful este mai puin pretenios, folosind rezervele de ap din tubercul. Insuficiena apei n faza de formare a tuberculilor, mpiedic procesul sau l ealoneaz, rezultnd mai puini tuberculi, cu vrste diferite, neuniformi etc.

    Excesul de ap provoac nrutirea condiiilor necesare activitii biologice a plantelor. Lipsa oxigenului oprete formarea tuberculilor i stingherete creterea celor formai. Se reduce rezistena la pstrare i scade coninutul tuberculilor n amidon i vitamina C.

    Consumul specific de ap este cuprins ntre 170-660 mm. n timpul perioadei de vegetaie sunt necesare 250-550 mm precipitaii pentru solurile lutonisipoase i nisipo-lutoase.

    Repartiia precipitaiilor de-a lungul perioadei de vegetaie are o importan major. Astfel, pentru soiurile timpurii, cele mai bune rezultate le determin ploile din lunile mai i iunie; pentru cele semitimpurii i tardive, precipitaiile din lunile iunie i iulie, iar pentru cele tardive, ploile din lunile iunie, iulie i august.

    Lumina. Cartoful, ca plant productoare de tuberculi (nu de smn), este de zi scur. Ziua scurt determin o lungime mai redus a tulpinilor i internodurilor, fr a se reduce suprafaa foliar, permind mecanizarea lucrrilor de ntreinere.

  • P

    age1

    2

    Transformarea stolonilor n tuberculi i formarea tuberculilor are loc n condiii de zi scurt (10-12 ore) iar creterea acestora, n condiii de zi lung.

    Solul. Cartoful este o plant foarte pretenioas fa de sol deoarece stolonii i tuberculii sunt tulpini subterane iar sistemul radicular este slab dezvoltat.

    Solul trebuie s asigure o bun aerisire a stolonilor i tuberculilor, s prezinte rezisten mic la creterea acestora i s asigure elementele nutritive necesare (s fie bine aprovizionat n humus, N, P, K, i microelemente). Textura solului, n ordine descrescnd, trebuie s fie nisipo-lutoas, lutonisipoas i lutoas, cu un coninut n argil sub 24%. Reacia solului trebuie s aib valori ntre 4,5-7,5 (optim 6-6,5).

    Zone ecologice

    Zona foarte favorabil cuprinde depresiunile intra i extramontane unde temperaturile nu depesc 25C, precipitaiile depesc 650 mm anual i sunt bine repartizate (cte 80-100 mm n iulie i august).

    Zona favorabil se gsete n zona colinar din vecintatea lanului muntos. Zona favorabil cartofului timpuriu i extratimpuriu cuprinde relieful de cmpie i colinele joase.

    Tehnologia de cultivare a cartofului

    Rotaia Pentru realizarea unor producii mari la cartof i de calitate bun, cu posibiliti de mecanizare

    i irigare, transportul fr vtmarea tuberculilor, ca i amplasarea culturii prezint o deosebit importan pentru cultivator. nfiinarea culturilor de cartof se face, n primul rnd, n funcie de textura solului, pe soluri nisipo-lutoase, luto-nisipoase i lutoase. Ele se amplaseaz n apropierea unor drumuri corespunztoare pentru transportul produciei, iar pentru mecanizarea integral a lucrrilor nu se vor amplasa pe soluri cu panta mai mare de 9 - 11% (6), iar n condiii de irigare de 5%.

    Dimensionarea parcelelor, n fermele specializate, se face pentru a putea asigura alimentarea raional a mainilor de plantat. Solurile pe care se amplaseaz cartoful trebuie s aib un regim aero-hidric echilibrat, s fie bine structurate, netasate i profunde, cu subsol permeabil, fr pericol de exces de umiditate sau inundaie (apa freatic sub 1,5 - 2 m), cu posibiliti de irigare n zonele secetoase.

    Dei rotaia cea mai corespunztoare este de 4 ani, dac nu exist suficient teren corespunztor din punct de vedere textural sau al altor indicatori de fertilitate, este de preferat rotaia de 3 ani i chiar de 2 ani, dac nu s-a manifestat atac de Globodera rostochiensis (nematodul auriu).

    n ceea ce privete planta premergtoare, rezultatele cele mai bune se obin dup graminee i leguminoase perene furajere (lucerna n zona de cmpie, trifoiul rou n zonele umede), leguminoase anuale (dac nu se folosesc pentru gru), dup cereale pioase (gru, secar, orzoaic, orz), porumb-siloz (cultur succesiv sau cultur de baz), bostnoase, n pentru ulei, floarea-soarelui (ultimele dou plante dac n-au fost atacate de putregaiul cenuiu - Bothrytis cinerea i alte boli care pot fi transmise cartofului).

    Mai puin indicate ca plante premergtoare sunt sfecla pentru zahr i porumbul, deoarece se recolteaz trziu. Totui, porumbul nu poate fi evitat ca plant premergtoare, datorit structurii culturilor, rezistenei cartofului la efectul prelungit al erbicidelor aplicate la porumb.

    Cartoful nu se cultiv dup plante din familia Solanaceae i nici n monocultur. Dup cartoful destinat consumului timpuriu, se pot cultiva plante succesive: porumb pentru siloz, porumb pentru

    boabe, fasole, castravei i varz de toamn, iar dup cartoful pentru consum de var se obin rezultate foarte bune la gru, secar, orz de toamn, triticale, rapi.

    Fertilizarea

    Consumul de elemente nutritive, pentru o producie de 1.000 kg tuberculi i prile aferente de

    biomas, dup diferii autori, este de 5,6 kg azot, 1,8 kg PO 7,5 kg KO, 3,1 kg CaO i 1,6 kg MgO. n cazul recoltrii extratimpurii i timpurii a cartofului consumul de elemente nutritive este mai mare:

    8 - 10 kg N, 3 kg PO, 12 - 14 kg KO (V. BRNAURE, 1974). Din consumul total de elemente nutritive, n tubercul se rein: 66,6% azot, 63,6% anhidrid fosforic, 58,2% oxid de potasiu, 7,9% oxid de calciu i 40% oxid de magneziu (GH. BLTEANU, 1991).

  • P

    age1

    3

    Azotul este elementul determinant asupra produciei de cartof. La 1 kg azot se obin n ara noastr, ntre 40 i 110 kg tuberculi. Prin sporirea suprafeei foliare a plantei i formarea unui sistem radicular mai activ se realizeaz absorbia unor cantiti mari de substane nutritive care se deplaseaz n tuberculi, determinnd mrirea masei medii a unui tubercul (peste 80% din tuberculi au greutatea peste 80 g). Excesul de azot este duntor, deoarece partea aerian a plantei crete luxuriant, ceea ce frneaz tuberizarea i creterea tuberculilor, mai ales dac i umiditatea solului este mai mare. Dup ce se realizeaz tuberizarea, azotul nu mai are aciune negativ asupra produciei.

    Aplicarea azotului n dou etape, o parte nainte de plantare i o parte dup formarea tuberculilor, determin formarea unei plante mai mici, dar producia de tuberculi crete comparativ cu situaia cnd ntreaga cantitate de azot se aplic la pregtirea patului germinativ sau la plantare.

    n unele ri (S.U.A., Canada) se administreaz, concomitent cu azotul, i ngrminte cu magneziu, care determin transferul activ al glucidelor n tuberculi. n alte ri (Olanda), pentru a limita creterea plantei de cartof se fac tratamente cu Cycocel, iar n Germania, S.U.A. cu produsul B-9 (Alar - acid N - dimetil - amino - succinamic).

    Excesul de azot poate produce resorbia unor stoloni i tuberculi diminueaz coninutul i dimensiunile grunciorilor de amidon. Cnd excesul de azot se asociaz cu temperaturi mai sczute, se acumuleaz n tuberculi acid clorogenic, care le imprim gust neplcut, cauzeaz nnegrirea lor la fierbere i le micoreaz rezistena la pstrare.

    Azotul se folosete n cantiti mai mari la cartoful timpuriu, la care este necesar o cretere mai rapid a plantei i, pe aceast baz, a tuberculilor, pentru a obine o recolt ct mai timpurie. La stabilirea dozelor de azot trebuie s se in seama c n prima parte a vegetaiei, cartoful folosete mai greu rezervele din sol, iar soiurile tardive solicit cantiti mai mari de azot, comparativ cu cele semitimpurii.

    Fosforul determin sporuri de producie mai mici dect azotul, pn la 40 - 50 kg tuberculi la 1

    kg substan activ (PO). Cartoful este una din plantele care valorific bine ngrmintele cu fosfor. Sub influena fosforului crete mai ales numrul de tuberculi n cuib i mai puin masa medie a acestora.

    Se constat creterea procentului i a dimensiunilor grunciorilor de amidon, precum i sporirea proporiei de amilopectin, care imprim rezistent la fierbere i contribuie la formarea unui periderm dens, elastic, conferind o bun rezisten tuberculilor la vtmri mecanice i la pstrare. Fosforul se folosete n cantiti mai mici la cartoful extratimpuriu i timpuriu, dar mai mari la cartoful pentru consum de var i de toamn-iarn, i mai ales la culturile destinate obinerii materialului de plantare, determinnd un numr mai mare de tuberculi la cuib i o rezisten mai bun la pstrare.

    Potasiul determin sporuri de producie cuprinse ntre 10 - 15 kg tuberculi pentru 1 kg potasiu

    substan activ (KO), valori mai mari ntlnindu-se n zona foarte favorabil climatic, unde solurile sunt mai srace n potasiu. Potasiul influeneaz mrimea produciei att prin numrul de tuberculi, ct i prin masa acestora, dar efectele lui sunt mai mici dect ale fosforului i, respectiv, ale azotului.

    Potasiul trebuie utilizat n primul rnd la soiurile semitardive i tardive, deoarece menine foliajul n stare de funcionare n intervalele de secet, putnduse obine sporuri de producie. Mrind randamentul fotosintezei, folosirea potasiului n culturile extratimpurii i timpurii realizeaz mai repede dimensiunile i greutatea minim de recoltare a tuberculilor.

    Alturi de fosfor, potasiul particip direct i indirect la o mai bun rezisten a plantei la boli, la folosirea economic a apei, la creterea coninutului de amidon i a rezistenei la pstrare.

    Fertilizarea organic asigur importante sporuri de producie prin aportul n elemente nutritive i prin mbuntirea nsuirilor fizice, microbiologice i hidrofizice ale solurilor. n numeroase ri (Danemarca, C.S.I., Canada, Germania etc.) gunoiul de grajd este folosit cu precdere pentru fertilizarea culturilor de cartof, realizndu-se sporuri de producie de 4.000 - 10.000 kg tuberculi la ha (ECATERINA CONSTANTINESCU, I969). n experiene executate n zona Fgra, s-au realizat sporuri de 370 kg tuberculi la tona de gunoi (V. BRNAURE, 1971).

    Gunoiul de grajd se utilizeaz cu precdere la soiurile tardive i la cele timpurii (creterea mai rapid prin nclzirea solului). Elementele nutritive neutilizate de cultura timpurie de cartof sunt valorificate de culturile succesive (castravei, varz, fasole, soia, porumb pentru siloz etc.).

    n funcie de nsuirile solului, gunoiul se va utiliza mai ales pe cele extreme din punct de vedere textural (nisipoase i luto-argiloase). Gunoiul nefermentat este favorabil mai ales pe solurile grele i reci.

  • P

    age1

    4

    Avnd n vedere eliberarea elementelor nutritive din gunoi n funcie de condiiile pedoclimatice, care nu concord cel mai adesea cu cerinele plantelor, cele mai bune rezultate se obin folosindu-se ngrminte organice i minerale.

    Gunoiul de grajd se administreaz la cartof n cantiti de 30 - 40 t/ha, reducnduse dozele de

    ngrminte chimice cu 2,0 kg azot, 1 kg PO i 2,5 KO pentru fiecare ton de gunoi aplicat. n apropierea zonelor bogate n turb se poate utiliza turba n cantitate de 20 - 40 t/ha, fie ca

    atare, fie compostat cu gunoi de grajd n cantiti egale, cnd se mrete eficiena cu 11 - 20%. Pe solurile nisipoase ngrmintele verzi (lupin, lucern mazre, trifoi) pot substitui gunoiul de

    grajd n anii cu condiii climatice favorabile. Dozele de ngrminte se corecteaz n funcie de planta premergtoare, aplicarea gunoiului de

    grajd, textura solului i soiul cultivat: dup plante tehnice se mrete doza de azot cu 10 - 20 kg/ha, cea

    de fosfor cu 10 - 20 kg/ha PO iar cea de potasiu cu 10 kg/ha KO; dup leguminoase anuale se micoreaz doza de azot cu 10 - 20 kg/ha i se mrete doza de fosfor cu 15 kg/ha PO; dup leguminoase perene se micoreaz doza de azot cu 20 - 30 kg/ha i se mrete doza de fosfor cu 20 kg/ha P2O5; n primul an dup aplicarea gunoiului de grajd se micoreaz doza de ngrminte chimice cu 10 - 20 kg/ha azot i fosfor i cu 30 - 40 kg/ha potasiu; pe solurile cu textur nisipo-lutoas se mrete cu 10 - 20 kg/ha doza de azot i cu 10 kg/ha doza de fosfor; pe soluri cu textur luto-argiloas se mrete doza de azot cu 10 kg/ha.

    Tipurile de ngrminte recomandate n cultura cartofului sunt nitrocalcarul i ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu, ureea i sulfatul de amoniu (CR. HERA, 1975). Prof. GH. BLTEANU consider contraindicat sulfatul de amoniu, datorit att antagonismelor ionice pe care le provoac n sol i n nutriia plantei, ct i pentru influena negativ asupra nsuirilor culinare ale tuberculilor. ngrmintele cu fosfor se pot folosi fr nici o restricie, iar cele cu potasiu, care conin clor trebuie aplicate n toamn, facilitnd astfel splarea clorului din sol. ngrmintele complexe binare i ternare, toate, dau rezultate bune n cultura cartofului.

    Epoca de aplicare a ngrmintelor. Gunoiul de grajd, fosforul i potasiu se aplic, de regul, sub artura de baz. ngrmintele cu azot se administreaz numai primvara la pregtirea patului germinativ sau n dou etape; la pregtirea patului germinativ i n vegetaie, odat cu lucrrile de ngrijire (prit mecanic) sau dup tuberizare (10 - 35 zile dup rsrire). ngrmintele complexe se aplic fie n toamn, fie odat cu plantatul.

    Suplimentarea elementelor nutritive la cartof se poate realiza i prin fertilizarea odat cu

    aplicarea apei de irigare sau prin tratamente extra radiculare (zeam bordelez 1% + 1,5% PO + 1% KO + 0,5 N.

    n cultura cartofului i-au dovedit eficienta microelementele: bor, mangan, cupru, molibden i zinc. Borul se aplic sub form de borax 10 kg/ha sub artura de baz, iar manganul se aplic extra - radicular, n concentraie de 1 - 1,5,%, sub form de sulfat de mangan.

    Lucrrile solului

    Acestea au menirea de a asigura un substrat ct mai afnat cu un regim aero-hidric corespunztor biologiei cartofului, prin acumularea apei i elementelor nutritive n sol i distrugerea buruienilor. Lucrrile solului trebuie executate difereniat, n funcie de zona climatic, tipul i textura solului, planta premergtoare, gradul de mburuienare i eroziunea solului.

    Tasarea solului reduce considerabil producia la cartof, ndeosebi solurile grele. n condiii de mecanizare, tasarea solului este, practic, imposibil de evitat. Simpla trecere a roilor de tractor pe lng rndurile de plante provoac micorarea produciei de tuberculi. Influena negativ a gradului de tasare a terenului se manifest direct proporional cu coninutul de argil i de ap al solului (BERINDEI, 1972).

    Pe solurile podzolice la care, de regul, stratul cu argil, practic impermeabil, ncepe la 18 - 20 cm, mecanizarea culturii reduce mult producia de tuberculi. Cea mai mare importan n cultura mecanizat a cartofului, pentru recoltarea cu combina, o are evitarea formrii bulgrilor, mai ales cei de mrimea tuberculilor.

    Solul se mobilizeaz la adncimea de 28 - 30 cm pe majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-se superioar artura cu subsolaj suplimentar de 10 - 15 cm, fcnd posibil o bun dezvoltare a plantei, mai ales a tuberculilor n cuib, facilitndu-se executarea unui bilon mare la plantare, cu posibiliti mai bune de executare a lucrrilor de ngrijire n timpul perioadei de vegetaie i pentru recoltarea mecanizat (BREDT, 1981).

  • P

    age1

    5

    Pe solurile mai grele, scarificarea terenului (afnarea adnc) a dat rezultate bune. Importan deosebit prezint momentul optim de executare a arturii, pentru a prentmpina formarea bulgrilor, indiferent de mrimea acestora. Formarea bulgrilor se datoreaz modului de executare a lucrrilor solului i epocii acesteia. Lipsa bulgrilor permite plantatul corect cu bilon uniform, o eficacitate mai bun a erbicidelor, uureaz recoltarea mecanizat, reduce rnirea tuberculilor, costurile de curire, transport i pstrare.

    Nivelarea solului (nainte sau dup arat) este extrem de important n cultura mecanizat a cartofului, influennd pozitiv uniformitatea adncimii de plantare, forma bilonului, erbicidarea i recoltarea.

    Artura se efectueaz imediat dup recoltarea plantei premergtoare, administrarea ngrmintelor organice i celor chimice cu fosfat i potasiu, tocarea eventualelor resturi vegetale. Pn la venirea iernii artura se menine curat de buruieni, nivelat, fr crust, permind plantatul mai devreme n primvar, prin zvntarea mai timpurie i uniform a terenului. Pe unele soluri mai uoare se poate executa n primvar plantatul, fr alte lucrri de pregtire a terenului.

    n primvar, patul germinativ se pregtete numai dup ce solul s-a zvntat, evitnd formarea viitorilor bulgri. Dac solul se lucreaz n primvar pe teren insuficient zvntat i fr mrunirea corespunztoare, bulgrii se formeaz n mijlocul cuibului de cartof, printre stoloni i tuberculi; dac solul a fost lucrat pe o adncime mic, bulgrii se formeaz tot n cuibul de cartof, dar sub tuberculi; tasarea solului de ctre roile tractorului duce la formarea bulgrilor la marginea cuibului de cartof, cu repercusiuni negative la recoltare; bulgrii formai cu ocazia lucrrilor de ngrijire se gsesc pe bilon sau ntre biloane.

    Cele mai bune rezultate se obin cnd terenul se pregtete cu ajutorul cultivatorului echipat cu piese active tip sgeat, pentru adncimi pn la 14 cm sau cuite tip dalt, pentru adncimi de 14 - 18 cm (BRIA, 1982). Pentru suprafeele mari de teren cultivatorul purtat pentru cartof CPC-3,2, n agregat cu tractorul U-650, echipat cu cuite dalt sau sgeat, iar pe parcele mici cultivatorul CPC-2 n agregat cu tractorul L-445, realizeaz condiii foarte bune pentru plantarea cartofului. Se realizeaz o adncime de lucru pn la 18 cm i un grad de mrunire de 92 - 95% n condiiile n care capacitatea de lucru 12 - 14 ha pe schimb este egal cu cea a grapei cu discuri. De asemenea, folosirea combinatoarelor i grapelor vibratoare (oscilante) realizeaz condiii foarte bune pentru plantarea cartofului. Folosirea combinatorului s-a dovedit mai avantajoas pentru pregtirea unui pat germinativ corespunztor, acesta fiind alctuit n funcie de starea terenului: numai din vibrocultor, grap cu coli i grap rotativ elicoidal, dac se urmrete o mai bun nivelare i combatere a buruienilor; din vibrocultor i grap rotativ elicoidal, n cazul terenului cu denivelri i tasat, dar fr buruieni. La lucrrile de pregtire a solului n primvar se aplic i ngrmintele cu azot sau complexe. Pentru reducerea gradului de tasare se practic i bilonarea din toamn, plantatul efectundu-se mai devreme.

    Materialul de plantat i plantarea

    Materialul de plantat trebuie s aparin soiului i categoriei biologice stabilite pentru zon, s fie sntos, iar mrimea tuberculilor s fie de 40-70 g, ceea ce se realizeaz prin sortare la deschiderea silozului sau depozitului. Calitatea materialului de plantare este hotrtoare n realizarea produciilor mari la cartof.

    La cartoful extratimpuriu i timpuriu se obin sporuri de producie de 3,5 - 7 t/ha prin ncolirea tuberculilor nainte de plantare. ncolirea tuberculilor ncepe cu 30 - 40 zile nainte de plantare (sfritul lunii ianuarie n sud i vest) i const din urmtoarele operaiuni succesive: - sortarea materialului de plantare scos din siloz sau depozit, ndeprtnd tuberculii vtmai i bolnavi; - tratarea tuberculilor cu formalin 0,5% (1 l formalin 40% la 80 l ap), prin mbiere n soluie timp de

    5 minute, dup care se acoper cu rogojini, prelate, folii de material plastic timp de circa 2 ore pentru "sudaie" (transpiraie);

    - asigurarea pornirii colilor n vegetaie prin aezarea tuberculilor n strat de circa 40 cm n camere nclzite la 16 - 18C, pn ce apar colii n mas, fr ca acetia s depeasc 1 - 2 mm (dureaz 8 - 10 zile);

    - forarea creterii colilor (sau ncolirea propriu-zis) se realizeaz folosindu-se solarii sau alte spaii care beneficiaz de lumin natural sau artificial, cu posibiliti de aerisire i n care se pot menine temperaturi de 12 - 15C, iar la nevoie pn la 18C (pentru a urgenta creterea colilor). Dac colii

  • P

    age1

    6

    sunt mari (1 - 1,5 cm) i plantatul nu este posibil, se coboar temperatura la 10 - 12C, pn la plantare.

    n spaiile de ncolire tuberculii se aeaz n ldie (de dorit cu capaciti de 10 - 15 kg) care se grupeaz n stive lungi, ct permite spaiul, limea lor rezultnd, din aezarea a dou ldie puse cap la cap iar pe nlime se suprapun prin aezare pe suporii lor, 10 - 15 ldie. ntre stive se las spaii de 50 - 60 cm pentru circulaia lucrtorilor n vederea controlrii i dirijrii procesului de ncolire. Pentru asigurarea unei ncoliri corespunztoare sunt necesare urmtoarele: - meninerea temperaturii recomandate (12 - 15C); - aerisirea de 2 - 3 ori pe zi;

    - meninerea umiditii relative la peste 85%, folosind vase cu ap pe podea, stropirea tuberculilor cu ap cu stropitori sau vermorelul;

    - iluminarea i n timpul nopii, realizndu-se coli mai viguroi (40 w/m); - eliminarea tuberculilor cu coli filoi i schimbarea poziiei ldielor n stive din 7 n 7 zile, pentru a se

    obine o ncolire uniform. n producerea cartofilor de consum extratimpurii i timpurii se practic sistemul de

    nrdcinare a tuberculilor prencolii la lumin. Imediat ce s-a terminat ncolirea la lumin, tuberculii se stratific n couri de nuiele cu mrani sau turb, rumegu de lemn sau cu nisip, sau mrani i nisip n proporii egale.

    ntre straturile de tuberculi se aeaz un strat de circa 5 cm material umectat, stratificarea fcndu-se pn la umplerea coului, ultimul strat fiind din materialul de nrdcinare. Courile se in n camere de ncolire meninndu-se temperatura normal i aerisirea de dou ori pe zi. Umectarea materialului de nrdcinare se poate realiza cu soluii nutritive de fosfor i potasiu (60 g superfosfat i 30 g sare potasic n 10 1 ap), o dat la stratificare i o dat dup 5 zile. nrdcinarea se poate face n ldie folosite la ncolire, lundu-se aceleai msuri. Tuberculii ncolii se in pentru nrdcinare 8 - 10 zile, timp n care colii cresc puternic i la baza lor apar i se dezvolt rdcinile. n momentul plantrii tuberculii se transport n cmp n ldiele sau courile de nrdcinare, plantndu-se cu mult grij, pentru a nu se rupe colii i rdcinile. n fiecare cuib se introduce i o anumit cantitate de material folosit pentru nrdcinare (mrani, turb, rumegu, nisip).

    Pentru favorizarea ncolirii ct mai complete a mugurilor aflai pe ntreaga suprafa a tuberculului, se recomand secionarea de stimulare (metoda Kpetz) care se face transversal pe diametrul parte coronar - parte ombilical lsndu-se cele dou jumti netiate ntr-o poriune de circa 1 cm de la margine sau tierea circular a tuberculilor pe o adncime de numai 15 mm, astfel nct substanele de rezerv de la partea ombilical a tuberculului s nu migreze spre partea coronar, forndu-se pornirea n vegetaie a mugurilor aflai pe aceast parte. Acest procedeu se ntrebuineaz numai nainte de pornirea mugurilor n vegetaie (cel mai trziu la sfritul lunii ianuarie).

    O alt metod de pregtire a materialului de plantare este tratamentul cu unde electromagnetice, folosindu-se aparatul "Magnetodia-flux" , prin care se urmrete o pornire mai timpurie a colilor n vegetaie, folosind urmtoarele variante: - tratarea tuberculilor cu unde aritmice de 50 - 100 Hz, timp de 30 minute, o singur dat; - acelai tratament ca mai nainte i ncolirea clasic timp de 8 zile, apoi tratarea din nou a materialului

    cu unde aritmetice de 50 - 100 Hz, timp de 30 minute (ntregul proces dureaz 10 zile, iar dac nu se poate face plantarea materialul se menine n continuare la temperatura de 12 - 14C);

    - tratarea zilnic a tuberculilor timp de 10 zile, pe o durat de 7 minute, cu unde aritmice de 50 - 100 Hz; - tratarea, n situaii de urgen, ntr-o singur zi, timp de 60 - 180 minute cu unde aritmice de 50 - 100

    Hz.

    nainte de plantare tuberculii ncolii se pot seciona n poriuni de cte 3 - 4 coli bine formai, folosindu-se o cantitate mai mic de material de plantare la unitatea de suprafa. n situaii n care tuberculii pentru plantare sunt prea mari, se poate face secionarea i la materialul nencolit. n acest caz tuberculii se taie longitudinal pentru a asigura pornirea egal n cretere a colilor de pe cele dou jumti de tubercul. Secionarea se poate face cu 3 - 8 zile nainte de plantare, manual sau cu maina special de secionat, cu dezinfectarea riguroas a materialului, folosind 10 - 20 kg praf de cret i 2 - 3 kg Mancozeb la tona de tuberculi.

    Epoca de plantare. Pentru plantarea tuberculilor nencolii epoca optim este determinat de zvntarea solului pn la adncimea de plantare, plus nc 3 - 4 cm, n aa fel nct s se poat efectua

  • P

    age1

    7

    lucrrile de pregtire a solului fr tasri puternice. Nu trebuie s se atepte realizarea n sol a 7C, la care ncepe pornirea colilor, deoarece pot interveni ploi care s ntrzie lucrarea de plantare.

    Tuberculii nencolii nu sunt afectai n sol de eventualele scderi ale temperaturii: ei nu pornesc n vegetaie (nu emit coli) pn cnd nu se realizeaz temperatura specific de 6 - 7C.

    Plantarea timpurie determin sporuri de producie datorit tuberizrii timpurii n condiii de temperatur i durat a zilei mai favorabile i a unui ritm de acumulare a biomasei mai accentuat, folosindu-se mai eficient i ploile dinaintea secetelor din var. Plantrile timpurii determin formarea unor stoloni mai scuri, uurndu-se recoltarea mecanizat a culturii de cartof.

    Cartoful prencolit i ncolit se planteaz n funcie de data probabil a ultimelor ngheuri ce survin n primvar din fiecare zon de cultur, care nu trebuie s afecteze plantele dup rsrire (de la plantat la rsrire trec 18 - 25 zile).

    Calendaristic cartoful extratimpuriu i timpuriu se planteaz ntre 5 i 15 martie n zona nisipurilor din Oltenia i ntre 5 - 25 martie n restul zonelor de cultur. Tuberculii nencolii trebuie plantai pn la 20 martie n zona de cmpie, pn la 10 - 15 aprilie n zona favorabil i pn la sfritul lunii aprilie n zonele cu clim foarte favorabil, n funcie de zvntarea terenului.

    n fiecare zon durata plantrii trebuie s fie ct mai scurt, n special n anii cu desprimvrare trzie. Scderi semnificative de producie se nregistreaz n zonele de cmpie, atunci cnd ntrzierea plantatului este mai mare de 6 - 8 zile, iar n zonele favorabile i foarte favorabile climatic, la 10 - 12 zile i, respectiv, la 15 - 18 zile.

    Densitatea plantatului. Cercetrile efectuate n ultimii ani arat c produciile la cultura cartofului oscileaz relativ puin la densiti cuprinse ntre 45 mii i 70 mii de tuberculi (cuiburi) la ha, iar planta i autoregleaz numrul de tulpini iniiale, care se dezvolt viguros, n funcie de condiiile de mediu, n special de fertilitatea solului. Unii cercettori opineaz c este mai indicat s se realizeze un numr mai mic de tulpini iniiale (4 - 5 la cuib), care asigur producii bune dect un numr mai mare, care se concureaz ntre ele i pot debilita planta, n situaiile cnd solul nu este suficient de fertil sau elementele climatice sunt nefavorabile.

    La stabilirea desimii de plantare trebuie s se aib n vedere urmtoarele aspecte: - s se foloseasc norme de plantare ct mai reduse i economice prin reglarea desimii; - numrul de tulpini principale i tuberculi formai la cuib crete odat cu mrimea materialului de

    plantare i a spaiului de nutriie i scade datorit reducerii desimii de plantare; ntre soiuri sunt diferene semnificative.

    Avnd n vedere c materialul de plantare se produce i comercializeaz la greutate, se calibreaz dup diametru i se planteaz la numr, ultimul indicator determin norma de plantare, respectiv costul materialului, care poate reprezenta 25 - 40% din cheltuielile directe de producie.

    La stabilirea desimii de plantare trebuie s se in cont c la acelai numr de tuberculi plantai (respectiv aceeai desime), producia crete proporional cu mrimea acestora dar, indiferent de mrimea tuberculului la aceeai norm de plantare nu sunt diferene semnificative de producie. La aceeai norm de plantare se prefer tuberculi mai mici fa de cei mari, deoarece se formeaz un numr mai mare de tulpini principale la hectar, un numr mai mare de tuberculi i producie mai mare.

    Pentru cartoful ce se recolteaz la maturitate, asigurarea unui numr de 220 - 240 mii tulpini la ha este suficient pentru a realiza producii la nivelul potenialului soiului, n condiii tehnologice corespunztoare. Aceast densitate se asigur cu 45 - 55 mii de tuberculi plantai la hectar, cu mrimea de 30 - 45 mm (diametrul transversal), respectiv 40 - 60 g fiecare, considernd c un tubercul asigur pornirea n vegetaie a 4 - 5 tulpini iniiale viguroase.

    Pentru culturile de cartof extratimpurii i timpurii se planteaz un numr de 65 - 75 mii tuberculi sau poriuni de tuberculi a cte 3 - 4 coli, ceea ce nseamn 240 - 280 mii de tulpini la ha. Plantarea unui numr mai mare de tuberculi pentru cartoful timpuriu este determinat de faptul c, n perioada scurt de vegetaie a acestor soiuri, este redus compensarea produciei la unitatea de suprafa prin creterea recoltei la fiecare cuib.

    n general, nu att mrimea tuberculilor plantai determin producia de cartof, ct mai ales desimea de plantare, producia fiind n corelaie cu numrul de tulpini principale la hectar. n cazul cnd se planteaz tuberculi mai mici se mrete desimea la plantare, pentru a se asigura numrul normal de tulpini principale i o suprafa de asimilaie clorofilian mai mare.

    Lund n consideraie "fraciile de calibrare" a materialului de plantare, se recomand urmtoarele densiti optime de plantare (BERINDEI, 1985):

  • P

    age1

    8

    I. (30 - 45 mm) ... 70 mii tuberculi/ha (75 - 80 mii tuberculi/ha la fertilizare optim i irigare); II. (45 - 60 mm; 45 - 55 mm) ... 55 - 60 mii tuberculi/ha (idem i la irigat). La soiurile care produc un numr mic de tuberculi n cuib, desimile menionate n fracia I de

    calibru cresc la 80 - 85 mii tuberculi/ha, iar la soiurile care formeaz numr mare de tuberculi n cuib, la ambele fracii de calibrare desimea se reduce cu 5 - 10 mii tuberculi/ha. n cazul n care se folosesc la plantat tuberculi tiai, desimea la plantare este 70 - 80 mii tuberculi/ha n condiii de neirigare i 75 - 85 mii tuberculi/ha n condiii de irigare.

    Cantitatea de tuberculi la hectar se calculeaz n funcie de desimea plantatului i greutatea medie a unui tubercul, procurndu-se cantitatea de tuberculi necesar pentru suprafaa planificat a se cultiva cu cartof la care se adaug la nsilozare nc 10 - 15%, cantitate ce reprezint pierderile din timpul manipulrii i pstrrii materialului de plantare. Cantitatea de tuberculi la hectar oscileaz ntre 1270 - 4100 kg/ha, n funcie de greutatea medie a unui tubercul i desimea stabilit la unitatea de suprafa.

    Distana ntre rnduri i metodele de plantare. La culturile de cartof extratimpurii i timpurii cu tuberculi ncolii nainte de plantare, se folosesc distane ntre rnduri de 55 - 60 cm, plantarea efectundu-se semimecanizat: se deschid rigole cu ajutorul cultivatorului prevzut cu corpuri de rari, n care tuberculii se planteaz manual, iar acoperirea lor se face fie mecanizat cu aceleai mijloace, fie manual. Cnd se planteaz cu echipamentul de plantat cartof EPC-4 sau cu maina de plantat cartofi ncolii MPCI-6 (pe terenuri nisipoase), distana ntre rnduri este de 70 cm, ceea ce uureaz mult lucrrile de ngrijire, fr a se nregistra diferene semnificative de producie la hectar fa de distana de 60 cm ntre rnduri. Distanele ntre tuberculi pe rnd oscileaz, n funcie de distanta ntre rnduri i desimea stabilit, ntre 19 - 27 cm.

    Pentru celelalte scopuri de folosin cartoful se planteaz cu maina 4 Sa BP 62,5, care asigur distane ntre rnduri de 50, 62,5 i 70 cm sau cu maina de plantat 6 SAD-75, la distane ntre rnduri de 75 cm. Plantarea cartofului la distane mai mari (70, 75 i chiar 80 cm) ntre rnduri este mai avantajoas pentru mecanizarea lucrrilor de ngrijire i recoltare, obinndu-se producii practic egale cu cele obinute la distane mai mici ntre rnduri (BRIA, 1975). n asemenea condiii se efectueaz mai repede plantarea, lucrrile de ngrijire se execut mai uor, nu se distrug tulpinile n timpul vegetaiei cu ocazia lucrrilor de ngrijire, se pot folosi tractoare cu pneuri mai late (se reduce tasarea). Pe terenurile plane, bine nivelate, se recomand folosirea mainii de plantat cu trei secii de cte 2 rnduri (6 Sa BP 62,5), iar pe pante mai mari (6 - 14) plantarea se face cu o singur secie (2 Sa BP 62,5).

    n condiii normale, echipat cu 2 secii (4 rnduri), maina de plantat realizeaz o productivitate de 0,45 - 0,50 ha pe or, cu un necesar de for de munc de 6 - 7 ore om/ha i o calitate foarte bun a lucrrii n urmtoarele condiii: materialul de plantare s fie riguros sortat i s fie curat de pmnt i alte impuriti; s nu aib coli mai lungi de 1 - 2 mm, terenul s fie bine nivelat, curat de buruieni i fr bulgri; lungimea parcelelor s fie de circa 400 - 500 m, pentru a se putea face alimentarea cu tuberculi numai la capete; reglarea mainii s se fac corespunztor pentru fiecare categorie textural de sol; s nu se planteze pe vreme ploioas.

    Dup ncercri ncununate de succes, s-a introdus n producie maina de plantat cartofi 6 SAD-75, importat din fosta Cehoslovacia, care poate planta pn la 10 ha pe schimb. Avnd n vedere buncrul suplimentar cu capacitatea de 4 - 5 t tuberculi, care poate fi alimentat direct de mijloacele de transport prin basculare, pentru realizarea indicilor de productivitate a mainii se impune, ca o condiie esenial, o organizare exemplar a transportului materialului de plantare.

    n zonele cu terenuri de form neregulat, frmiate, pe pante a cror mecanizare impune cerine deosebite privind manevrabilitatea, stabilitatea i accesibilitatea agregatelor de lucru i, uneori, restricii fa de gabaritul i complexitatea, utilajelor folosite, se utilizeaz pentru plantarea cartofului maina SA-2-0,74 importat din fosta Cehoslovacie. Aceast main lucreaz pe 2 rnduri, cu limite de reglare a adncimii ntre 6 - 12 cm, cu distana ntre rnduri de 70, 66 i 62 cm, iar distana tuberculilor pe rnd de 21,5, 25, 30, 35 i 40 cm. Capacitatea buncrului este de 280 kg cu nltor i 220 kg fr. Aparatul de plantare este prevzut cu disc vertical, cu degete de prindere, brzdare tipul combinaie "lab de gsc i patin alungit", iar roile de antrenare cu obad i pinteni. Organele de acoperire sunt cu rarie. Maina lucreaz n agregat cu tractorul de 28, 30, 45 i 65 CP, are viteza de deplasare 4 - 6 km/h, iar capacitatea de lucru 0,56 - 0,84 ha/h (C. COTA , 1987).

    Pe parcele mici se poate utiliza maina de plantat cartof pe 2 rnduri Solana (MPC-2), n agregat cu tractorul L-445 (POPESCU, 1997).

  • P

    age1

    9

    Adncimea de plantare. Cartoful se planteaz mecanizat, de regul prin acoperire cu biloane. Discurile de la mainile de plantat (EPC-4; 4 Sa BP 62,5; 6 SAD-75) trebuie s fie astfel reglate nct s rezulte un bilon uniform ncheiat simetric fa de coam, lat la baz de circa 38 - 42 cm i nalt de 12 - 15 cm deasupra prii superioare a tuberculilor la bilon mic i 20 - 25 cm la bilon mare, astfel ca, dup aezarea pmntului n bilon tuberculii s fie acoperii cu un strat de pmnt de 8 - 9 cm i, respectiv, 16 - 19 cm.

    Plantatul n biloane este obligatoriu n cazul irigrii prin brazde, apoi n zonele cu ploi abundente (reducndu-se pericolul excesului de ap n zona cuibului i diminundu-se, astfel, atacul bolilor de putrezire) i pe pante mai mari de 4 - 5%. n celelalte situaii se poate planta fr biloane, aa-numita "acoperire plan". n acest caz tuberculii trebuie plantai la adncimea de 6 - 8 cm.

    Cercetrile efectuate la Braov, Cmpia Turzii i Mrculeti au scos n eviden c, n zona foarte favorabil de la Braov adncimea cea mai potrivit de plantare este de 7 - 12 cm; la Cmpia Turzii, n zona favorabil, adncimea este de 12 cm, iar la Mrculeti, n condiii de irigare, de 17 cm, adncime la care umiditatea i temperatura sunt mai favorabile formrii tuberculilor. La plantare mai adnc de 10 cm recoltarea mecanizat este mai costisitoare. Cartoful se poate planta i manual pe suprafee mici sau n urma plugului.

    Plantarea pe brazde const n executarea unei arturi, tuberculii punnduse tot la a doua brazd, n cazul plugului purtat de tractor i la a treia brazd n cazul plugului tras de animale; n ambele cazuri distana ntre rnduri este de aproximativ 60 cm. Tuberculii se aeaz cu mna pe peretele brazdei, la jumtatea intervalului dintre coam i fundul brazdei. Acoperirea se face prin rsturnarea brazdei urmtoare, astfel terenul rmne ca o artur. Pe terenurile situate n pant plantarea cartofului se face pe curbele de nivel, formndu-se biloane pentru prevenirea eroziunii solului.

    Lucrri de ngrijire

    Combaterea buruienilor

    De la plantare la rsrire, intervalul este de peste 30 zile la cartoful de var i toamn iar la cartoful prencolit (extratimpuriu), de aproximativ 18 - 25 zile. n acest interval trebuie distruse buruienile i crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele i cu vreme ploioas.

    a) Atunci cnd nu se folosesc erbicide cele mai bune rezultate se obin atunci cnd lucrrile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se execut la 10 - 14 zile dup plantare. Cnd plantarea s-a fcut cu biloane, se lucreaz terenul cu grapa-plas, n agregat de 3 cmpuri, cu limea de lucru de 8,4 m i o vitez de naintare de 5 - 7 km/h. Grapa distruge buruienile i crusta de pe coama biloanelor, dar i de pe intervalul dintre biloane. Dup 1 - 4 zile se lucreaz din nou, de data aceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rari. Se distrug buruienile i crusta din spaiul dintre biloane i, prin refacerea acestora, se acoper i se nbu buruienile ce au tendina de a rsri. Lucrarea succesiv cu grapaplas i cultivatorul cu piese tip rari, de refacere a bilonului, se repet nc o dat (cnd s-au plantat tuberculi ncolii) sau de 2 ori la celelalte culturi, dup intervale de 8 - 12 zile.

    Astfel se realizeaz o bun ngrijire a culturii pn la rsrire, dac terenul nu este puternic mburuienat cu specii perene de buruieni. Dac dup plantare terenul rmne "plan", ngrijirea culturii se face prin 2 - 3 treceri cu grapa cu coli reglabili care distruge att crusta, ct i buruienile anuale.

    Alte lucrri. Dup rsrire, ngrijirea culturilor de cartof se face, de asemenea, difereniat, dup cum s-au realizat sau nu biloane. La plantatul plan se execut o prail mecanic ntre rndurile de plante vizibile, la adncimea de 8 - 10 cm, cu zon de protecie de 12 - 15 cm i viteza de naintare 4 - 5 km/h.

    Urmtoarele lucrri sunt de bilonare, de obicei n numr de 2 - 3; la cartoful extratimpuriu, poate fi suficient o lucrare de prit i o bilonare. Pentru a se dezvolta normal, tuberculii trebuie s fie acoperii cu un strat de sol afnat i mrunit, de 8 - 9 cm grosime. La prima bilonare, bilonul nu se face prea nalt (s nu acopere planta), nlimea lui devenind din ce n ce mai mare la lucrrile urmtoare. n final trebuie s rezulte un bilon de 13 - 15 cm nlime deasupra tuberculului plantat. Bilonul trebuie s fie bine ncheiat pe coam, asigurnd o bun dezvoltare tuberculilor, nbuirea buruienilor i scurgerea apei pe taluzurile biloanelor, prevenind excesul de ap n zona cuiburilor i infestarea cu man a tuberculilor de la frunzele bolnave czute pe bilon. Dac solul este tasat, naintea pieselor tip rari se vor monta cuite sgeat, care s lucreze la adncimea care nu formeaz bulgri (BERINDEI, 1982). n cazul infestrii cu buruieni perene, se va executa o prail manual complet pe rnd sau una dou lucrri de plivit.

  • P

    age2

    0

    Dac plantatul s-a fcut n biloane, se execut numai lucrri de ngrijire a bilonului (de refacere), i, n acest caz, poate fi necesar intervenia manual de distrugere a unor buruieni perene. La bilonrile trzii sunt folosite ridictoarele de vrejuri (tulpini), pentru a preveni clcarea i distrugerea lor.

    La culturile irigate, lucrrile de ngrijire se coreleaz cu udrile; mai nti se face udarea i apoi se efectueaz pritul sau bilonatul, afnnd solul i refcnd biloanele. n anii secetoi, cnd se fac mai multe udri, numrul lucrrilor de afnare a solului i de refacere a biloanelor poate fi mai mare.

    b)Combaterea chimic. Buruienile din lanurile de cartof se combat cu mult greutate, deoarece primele faze de

    vegetaie a plantei corespund cu perioade ploioase din lunile mai i iunie, cnd nu se poate intra cu mijloace mecanizate pentru distrugerea lor.

    Buruienile produc pagube mari, determinnd diminuarea recoltei cu 20 - 35%, chiar n cazul unor lucrri de ngrijire efectuate corespunztor cu mijloace mecanice.

    Buruienile consum cantiti mari de ap i elemente nutritive i scad eficiena tratamentelor mpotriva bolilor (mai ales la man) i duntorilor (mai ales la gndacul din Colorado), iar recoltarea mecanizat devine dificil sau imposibil. n prezent, toate rile europene i americane cu agricultur avansat practic combaterea integrat o buruienilor, bazat pe metode preventive, agrotehnice, chimice i biologice. Metodele chimice se bazeaz pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide, n funcie de infestarea cu buruieni anuale i perene. n cultura cartofului buruienile de combtut trebuie s fie anticipate, cunoscnd terenul, compoziia floristic din anii precedeni, precum i selectivitatea i modul de aciune a erbicidelor. Acest mod de abordare constituie un dezavantaj care poate fi suplinit numai prin profesionalismul productorului de cartof (MORAR, 1999).

    La combaterea chimic a buruienilor se ntalnesc mai multe strategii. Culturi infestate cu specii anuale mono- i dicotiledonate (Sinapis sp., Setaria sp., Echinocloa

    crus-galli, Digitaria sp., Chenopodium sp., Atriplex sp, Amaranthus sp., Polygonum sp., Hibiscus

    trionum, Solanum nigrum, Gallium aparine, Galinsoga sp., Galiopsis sp., Erodium sp., Stachys annua,

    Spergula sp., Gypsophila sp., Thlaspi sp., Vicia sp., Anthemis sp., Fumaria sp., Papaver sp. Lamium sp.,

    Portulaca sp., Xanthium sp. etc.).

    Erbicidele simple ca Sencor, Igran, Afalon, Aresin, Cosatrin, Merkazin, Lexone se aplic imediat dup rebilonare, concomitent cu aceast lucrare i pn aproape de rsrirea plantelor de cartof (3 - 4 zile nainte de rsrire).

    n zonele unde cartoful nu se planteaz cu bilon, erbicidele respective se aplic n perioada de dup plantare i pn n preziua rsririi plantelor de cartof.

    Erbicidele associate - Codal sau Lasso + Gesagard sau Sencor, (Lexone, Afalon, Aresin, Igran)

    se aplic, n mod obligatoriu, n primele 10 zile, dup rebilonare sau plantarea tuberculilor, de preferat nainte, de rsrirea buruienilor monocotiledonate anuale.

    Erbicidele pe baz de metribuzin (Sencor, Lexone) pot fi administrate fr riscuri i dup rsrirea plantelor de cartof, pn cnd acestea au 10 - 12 cm nlime. Dac din anumite motive erbicidele monocotiledonate nu combat n totalitate buruienile, se pot folosi erbicide postemergente, cum ar fi erbicidul Titus ce se aplic n faza cotiledonal a buruienilor, pn cnd acestea formeaz 6 frunze adevrate.

    Culturi de cartof infestate i cu Agropyron repens sau Sorghum halepense. Se utilizeaz unul din erbicidele Fusilade (fluazifop-p-butil), Targa (quizalofopethyl) n doze de

    2-3 l/ha pentru combaterea costreiului i 4-6 l/ha pentru combaterea pirului. Tratamentele se fac dup rsrirea plantelor de cartof, indiferent de faza de cretere, dar n

    momentul cnd costreiul are 15-35 cm nlime iar pirul are 10-15 cm. Specia Solanum nigrum poate fi combtut cu ajutorul erbicidului Basagran (bentazon) 3 l/ha,

    care se aplic n faza de rozet a buruienilor. Combaterea chimic a buruienilor din lanurile de cartof timpuriu i extratimpuriu, dup care

    urmeaz culturi succesive, trebuie fcut cu mult atenie. n multe cazuri, pentru completarea aciunii erbicidelor, se mai execut 1 2 lucrri mecanice, pentru distrugerea buruienilor dintre rnduri i de refacere a bilonului.

    Pentru combaterea buruienilor anuale se aplic erbicidele menionate anterior. Combaterea buruienilor n lanurile cu cartof extratimpuriu i timpuriu, dup care urmeaz

    culturi succesive, trebuie s se fac cu mare atenie. Erbicidele asociate se aplic n primele zile dup

  • P

    age2

    1

    plantarea cartofului, nainte de rsrire, iar dup tratament, n decurs de 7 - 10 zile. se irig cu 300 - 400 m ap la hectar.

    n multe cazuri, pentru completarea aciunii erbicidelor se mai execut 1 2 lucrri mecanice de distrugere a buruienilor dintre rnduri i de refacere a bilonului.

    Toate erbicidele recomandate dup plantare i nainte de rsrirea cartofului realizeaz o combatere a buruienilor eficient cnd sunt aplicate concomitent cu o rebilonare, efectul lor fiind sporit dac acestea rmn ca o pelicul la suprafaa solului.

    Combaterea bolilor. Cele mai frecvente boli sunt produse de Erwinia carotovora pvar.

    carotovora (putregaiul umed), Phytophtora infestans (mana), Fusarium sp. (putregaiul uscat),

    Alternaria solani (alternarioza), Synchytrium endobioticum (ria neagr), Streptomyces scabies (ria comun), Corynebacterium sepedonicum (putregaiul inelar) etc.

    Momentul aplicrii tratamentelor este indicat prin buletine de avertizare. ntrzierea cu 4 - 5 zile a tratamentului fa de momentul avertizat, diminueaz cu 70 - 80% eficacitatea protejrii foliajului la man, prin faptul c aceast intervenie nu mai este preventiv. Doza de fungicid este de 5 kg/ha la Turdacupral 50, de 2 kg/ha la Dithane M-45, Vandozeb 80 PU, Sandofan C-50 PU, Temoal 52 PU, de

    2,5 kg/ha la Ridomil plus, Curzate plus T 85 PU i de 0,5 kg/ha la Brestan 60 WP. Respectarea dozei de fungicid i a celei de lichid (200 l/ha la neirigat i 400 l/ha n condiii de irigare) se face prin calibrarea corect a echipamentelor de stropit.

    Combaterea duntorilor. Cel mai periculos este gndacul din Colorado (Leptinotarsa decemliniata). Limitarea atacului se face cu Decis 2,5 EC - 0,3 l/ha; Victenon 50 WP - 0,3 kg/ha;

    Ekalux S - 0,6 kg/ha; Marshall 25 EC - 1,5 kg/ha; Ordatox 25 EC - 2,8 kg/ha; Padan 50 - 1,0-1,2 kg/ha;

    Dipterex 80 - 1,2 kg/ha, cnd se folosesc mijloace terestre de aplicare, iar cu mijloace aero se utilizeaz Dimevur (3 l/ha) sau Carbavur (3 l/ha); cantitile specificate sunt pent