CONTABILITATEDE GESTIUNE- AN III -CIGMULTIPLE CHOICE1. Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului urmator:EXPLICATIASortimentul ASortimentul BMaterii prime150250Manopera200300CIFU 800CGS 1.000CGA 2.700Cost complet de productieBazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentruCIFU(cheltuieli cuintretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cusalariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie).Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune inchiderea contului costului complet de productie al produsului A la sfarsitul perioadei de gestiune ?A901 = 931A 1.575B902 = 931A 1.575C903 = 931A 1.575D931 = 901A 1.575E901 = 931A 1.375ANS: A2.O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.Bazele de repartizare(total)3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.- A 1.500 u.m. 250 u.m. -- B 500 u.m. - 2.000 u.m.- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pentru produsul A" ?A921A = 92312.500B921A = 92315.200C921A = 92321.500D923A = 92112.500E923A = 90112.500ANS: A3.O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:Sectia 1 Sectia 2Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.Baze de repartizare(total cheltuieli directe)3,0 u.m. 0,4 u.m.Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m.Produsul B 0,5 u.m. -Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in cursdeexecutieinvaloarede1,0u.m. pentrufiecaredinsortimentele"B"si "C", sase efectueze inregistrarea privind "Decontarea productiei obtinute" la suma cheltuililor efective pentru produsul A:A902A = 921A 15,25B902A = 921A 25,25C921A = 902A 15,25D921A = 902A 25,15E902A = 931A 15,25ANS: A4. Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produseAsiB: cheltuieli cusalariile muncitorilor direct productiviA=1.000u.m. siB=2.000u.m.; cheltuieli cumateriileprimesi materialele, 4.000u.m. pentruAsi 6.000u.m. pentruB; cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in componenta costurilor produselor.Cumseinregistreazain contabilitatea de gestiune "Decontarea diferentelor de pret" pentruprodusulAcunoscandcapreturiledeinregistraresuntde20.000lei pentrufiecare sortiment in parte.A903A = 902A 5.000 (in rosu) B903A = 902A 5.000 (in negru)C921A = 902A 5.000 (in negru)D921A = 902A 5.000 (in rosu)E903A = 902A 15.000 (in rosu)ANS: A5.Osocietatecomerciala fabrica doua (sortimente de) produseAsiB. ProdusulAse fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli directe(200-A si 100 - B),cheltuieli de sectie (indirecte de productie) SI(60) si SII(90), cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si lafineleperioadei (10-B), bazelederepartizareacheltuielilor indirecte(deproductie), respectiv, cheltuielile directe.Cum se inregistreaza "Repartizarea cheltuielior indirecte de productie" in sectia SII pentru produsul B ?A923SII = 921A 90B921B = 923SII 90 C921B = 923SII 60D923B = 921SII 90E931B = 923SII 90ANS: B6.O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de inregistrare) de 100 u.m. / buc.In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de 110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m. / buc.In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500 buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de1.000 buc. produse finite.Sasecalculezecoeficientul "K"derepartizareadiferentelordepretasupravalorii produselor finite vandute A18.000B- 18.000C12.000D100.000E0,12 (12 %)ANS: E7.O intreprindereindustriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice) din acelasi fel de material, cu aceiasi grosime, pentru care se cunosc:Tip Cantitatea (buc.)Diametrul2R (cm)Inaltimea (generatoarea) H (cm)Cheltuieli directe materiale ChM (lei)A 6.000 40 80275.000 B 8.000 50 100C 4.000 60 120SaseinregistrezeincontabilitateadegestiuneDecontareacheltuielilor materiale pentru produsele de tip B.Nota:cheltuielile materiale sunt direct proportionale cusuprafatalaterala (aria) totala a butoiului.A345B = 711B 90.000B921B = 901125.000 C711B = 348B 60.000D903B = 902B 60.000E933B = 921B 90.000ANS: B8. Ointreprindere industriala realizeaza trei sortimente debutoaie metalice (cilindrice) din acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:Tip Cantitatea (buc.)Diametrul2R (cm)Inaltimea (generatoarea) H (cm)Cheltuieli directe de prelucrare de natura salariala ChP (lei)A 6.000 40 80179.840 B 8.000 50 100C 4.000 60 120Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor de prelucrare de natura salariala pentru produsele de tip B.Nota: cheltuielile de prelucrare sunt direct proportionale cu volumul butoaielor.A345B = 711B 90.000B921B = 90180.000 C711B = 348B 30.720D903B = 902B 69.120E933B = 921B 90.000ANS: B9. Ointreprindere industriala realizeaza trei sortimente debutoaie metalice (cilindrice) din acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:Tip Cantitatea (buc.) Diametrul2R (cm)Inaltimea (generatoarea) (cm) HCheltuieli directe privind sudura ChS (lei)A 6.000 40 80110.000 B 8.000 50 100C 4.000 60 120Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale si salariale (Cheltuieli directe privind sudura) pentru produsele de tip B.Nota: cheltuielile de sudura (materiale si salariale) sunt proportionale cu lungimea cordonului de sudura necesar pentru imbinare (a doua capace si pe o generatoare).A345B = 711B 30.000B921B = 90150.000 C711B = 348B 60.000D903B = 902B 30.000E933B = 921B 80.000ANS: B10. Un automat pentru cafea amplasat in holul unei institutii publice distribuie trei sortimente de cafea: mica, mijlocie si mare, servite in pahare de unica folosinta.Intreprinderea detinatoare practica un adaos comercial de 100 %. La sfarsitul unei perioade de gestiune au fost consumate 600 pahare mici, 400 pahare medii (cu capacitate dubla fata de cele mici) si 500 pahare mari (cu capacitate dubla fata de paharele medii) si au fost colectati 1.700 lei.Cat costa, in ordine, fiecare pahar cu cafea (in lei)? AB CA0,50 0,75 1,00B0,60 0,40 0,50C0,25 0,50 1,00D0,75 0,50 0,90E1,25 1,50 2,00ANS: C11. Ointreprinderecarefabricasemiconductori realizeazacircuiteintegrateinstraturi subtiri astfel:Tip Cantitatea (buc.) Grosimea depunerii (microni) Cheltuieli de prelucrare (lei)A 10.000 102.700.000 B 18.000 12C 9.000 18Nota:cheltuielilede prelucrare sunt invers proportionale cu grosimea straturilor depuse iar cheltuielile materiale sunt nesemnificative fata de cheltuielile de prelucrare.Sa se calculeze costurile unitare de productie ale fiecarui fel de circuit integrat A, B si C.A10 12 18B10.000 18.000 9.000C90 75 50D75 50 90E50 75 90ANS: C12. Ointreprindererealizeazasaibemetalicecircularedeaceiasi calitatesi grosimeconform nomenclatorului:TIPUL SAIBEIDIAMETRUL EXTERIOR DE (MM)DIAMETRUL INTERIOR DI (MM)CANTITATEA FABRICATA Q (BUC.)CHELTUIELILE COLECTATE CH (LEI)A 13 5 10.00016.200 B 15 9 15.000C 20 16 20.000Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune Decontarea costului efectiv de productie (cheltuielile efective) al produselor din sortimentul C ?A345C = 711C2.700B711C = 348C 7.200C902C = 921C 7.200 D903C = 902C 2.700E903C = 923C 2.700ANS: C13.Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta: Cheltuieli de productieProductia obtinutaSectii consumatoareS1 S2 S3 S4 S5 Alte sectiiS1 28.875,00 3.000,00 - 25,00 60,00 20,00 85,00 2.810,00S2 57.150,00 4.000,00 10,00 - 55,00 10,00 75,00 3.850,00S3 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 - 3,00 40,00 5.392,00S4 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 - 30,00 3.400,00S5 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 - 5.935,00Mai jos sunt redate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta: Cu1 = 10, Cu2 = 15, Cu3 = 20, Cu4 = 25.Sasedetermine costul unitar Cu5al productiei defabricatie interdependentadin sectia S5.A10B15C20D25E30ANS: E14.Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:Nr. crt.Sectii auxiliare producatoareCheltuieli de productie u.m. Productia obtinutau.f.Sectii consumatoareS1 S2 S3Alte sectii1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 1602 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 703 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130In conditiile in care costul unitar in sectia S1 este de 10 u.m., costurile unitare prezentate in ordinea sectiilor S2 si S3 prezinta valorile:A20 si 30B30 si 40C40 si 50D20 si 40E10 si 20ANS: A15.Ointreprindererealizeazacinci sortimentedeproduseincinci sectii defabricatie pentru care se cunosc datele (in unitati monetare): A B C D ECheltuieli directe 50 150 250 350 450Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80Costul productiei in curs de executie (PICE)La inceputul lunii40 5 10 5 20La sfarsitul lunii10 30 35 25 60Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.Inacesteconditii, "Repartizareacheltuielilor indirectedeproductie"dinsectiaS2 asupra produselor B, se realizeaza:A922B = 923S235B921B = 923S245C923B = 923S235D924B = 923S245E925B = 923S245ANS: BCOMPLETION1.Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:Nr. crt.Sectii auxiliare producatoareCheltuieli de productie Productia obtinutaSectii consumatoareS1 S2 S3Alte sectii1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 1602 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 703 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130In situatia in care costurile unitare sunt de "10", in Sectia 1 si de "30" in Sectia 3, ce valoare are costul unitar al productiei din Sectia 2 ?ANS:20 2.Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului urmator:EXPLICATIASortimentul ASortimentul BMaterii prime150250Manopera200300CIFU 800CGS 1.000Numar de produse1010CGA 2.700Cost comercial unitarBazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentruCIFU(cheltuieli cuintretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cusalariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie).Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:3303.O societate comerciala trebuia sa realizeze 1.000 unitati fizice (bucati) produse finite. In urma procesului tehnologic au rezultat numai 900 unitati fizice (bucati) pentru care au fost efectuate cheltuieli indirecte de productie de 340 u.m. dintre care cheltuielile fixe ale perioadei aufost de200u.m.. Cheltuieliledirectealeprodusului Aaufost de200u.m., cheltuielile directe ale produsului B de 600 u.m.. Productia in curs de executie a fost pentru produsul A de 20 u.m., la sfarsitul perioadei, si de 20 u.m. pentru produsul B, la inceputul perioadei. Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe.Sa se stabileasca diferenta dintre costurile de productie ale produselor B si A.Nota:laraspunssevautiliza,daca este cazul,punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:6004.O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze productia lunii august in conditiile unor cheltuieli de productie preconizate la suma de 49.000 u.m.EXPLICATIAVOLUMUL PRODUCTIEIQ (ore)CHELTUIELI DE PRODUCTIE (INDIRECTE) Ch. (u.m.)IANUARIE 1.500 50.000FEBRUARIE 1.600 52.000MARTIE 1.700 54.000APRILIE 1.400 48.000TOTAL 6.200 204.000AUGUST? 49.000Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:1.4505.Ointreprindererealizeazacinci sortimentedeproduseincinci sectii defabricatie pentru care se cunosc datele (in unitati monetare): A B C D ECheltuieli directe 50 150 250 350 450Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80Costul productiei in curs de executie (PICE)La inceputul lunii40 5 10 5 20La sfarsitul lunii10 30 35 25 60Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.Care este costul de productie al produsului A ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:1006.O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de inregistrare) de 100 u.m. / buc.In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de 110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m. / buc.In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500 buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de1.500 buc. produse finite.Sa se calculeze varitia stocurilor (Stoc final la produse cumulat cu diferente de pret la produse, minus Stoc initial la produse cumulat cu diferente de pret la produse).Nota: se va preciza, dupa caz, semnul algebric "+ (plus") sau "- (minus)" al rezultatului. Se va utiliza punctul ca separator al miilor. Nu se vor folosi zecimale. Exemplu: -100.000 (fara spatii intre semne si/sau caractere)ANS:-74.0007.O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceiasi calitate (material):A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3 kg. Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al produsului B.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:58.Osocietatecomerciala fabrica doua (sortimente de) produseAsiB. ProdusulAse fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli directe(200-A si 100 - B),cheltuieli de sectie (indirecte de productie) SI(60) si SII(90), cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte (de productie), sunt respectiv, cheltuielile directe (cheltuieli de administratie nu sunt cheltuieli incorporabile).Sa se calculeze costul de productie al produsului A.Nota:laraspunssevautiliza,daca este cazul,punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:2509.Intr-osectiedeconfectiis-au obtinuttrei sortimente depaltoane, dinacelasi fel de material (cupon) si anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400 buc. si tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie, al produsuluiD, cunoscandu-se ca lungimeamaterialului (metrajul)pentrufiecaretipdepaltoneste: pentru"Barbati"=5,00 m./buc., pentru "Copii" = 2,50 m./buc. si pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:3010.Ointreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform nomenclatorului:Sectiunea firului(mm2)Cantitatea realizata (kg)Cheltuieli materiale (u.m.)Cheltuieli de prelucrare (u.m.)0,2 6.0001.850.000 1.200.000 0,3 3.0000,4 4.000Nota:Cheltuieliledeprelucrareserepartizeazainvers proportional cusectiunea(finetea) firelor in timp ce cheltuielile materiale sunt direct proportionale cu aceasta. Sa se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 0,3 mm2.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:23023011.Ointreprindererealizeazapatrusortimentedeproduseinpatrusectii defabricatie pentru care se cunosc datele (in unitati monetare): A B C DCheltuieli directe 50 150 250 350Cheltuieli indirecte de productie S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60Costul productiei in curs de executieLa inceputul lunii10 15 0 0La sfarsitul lunii25 75 100 105Cheltuieli generale de administratie si desfacere80Cantitatea fabricata 50 150 250 350Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4 si produsele D in S1 si S4.Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. In aceste conditii costul de productie unitar al produsului D are valoarea:Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:0,912.O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:Nr. crt.Sectii auxiliare producatoareCheltuieli de productie (lei)Productia obtinutaSectii consumatoareS.T. C.T. S.P.Alte sectii1 Statia de transformare (S.T.)125.000.000 300 kwh - 75 100 1252 Centrala termica (C.T.) 175.000.000 275 t 50 - 125 1003 Statia de preparare a apei (S.P.)250.000.000 200 m3 25 100 - 75Care este costul unitar al tonei de apa calda realizata in Centrala termica, determinat conform procedeului algebric de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:2.000.00013.O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza: A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m. Cascavalul este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Care este costul de productie al baxului cu cascaval de tip C ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:128.00014.O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.Bazele de repartizare(total)3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.- A 1.500 u.m. 250 u.m. -- B 500 u.m. - 2.000 u.m.- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului B ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:4.50015.Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B:cheltuieli cusalariilemuncitorilordirect productiviA=1.000u.m. siB=2.000u.m.; cheltuieli cumateriileprimesi materialele, 4.000u.m. pentruAsi 6.000u.m. pentruB; cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in componenta costurilor produselor.Care este costul de productie al produsului A ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:15.00016.Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiusuntde800.000u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor. In timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor. Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produsului clor.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:606017.O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. PERIOADA(luna)PRODUCTIA Q (ore)CH. INDIRECTECh. (u.m.)1) Ianuarie 2.100 51.0002) Februarie 1.900 49.0003) Martie 2.000 50.000Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.150 ore.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS: 51.50018.O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:Diametrul rondelei(mm)Cantitate fabricata(buc.)Cheltuieli materiale (u.m.)20 6.000 5.400.00030 4.00040 3.000Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijeaza).Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:45019.Osondapetroliera produce59,9topetrol si 100m3gaze desonda. Cheltuielile ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de petrol, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m3 gaze sonda = 1,0kg petrol. Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului unitar al produsului secundar (u.m. / m3).Nota:laraspunssevautiliza,daca este cazul,punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, 2 zecimale: 3.971,54.ANS:.020.0220.Intr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principalAsi 30 t produs secundarB. Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscand ca 5 t produs secundar au fost consumate in intreprindere iar restul au fost vandute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal (u.m./t).Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:12021.Ointreprindereindustrialarealizeazabilederulment, deaceiasi calitate, conform nomenclatorului:Diametrul bilei (mm)Cantitatea produsa (buc.)Cheltuieli de productie (milioane u.m.)2 6.000.0005.220 3 4.000.0004 3.000.000Costul bilei de rulment, de 3 mm, (in unitati monetare) este:Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:40522.O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:Sectia 1 Sectia 2Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.Baze de repartizare(total cheltuieli directe)3,0 u.m. 0,4 u.m.Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m.Produsul B 0,5 u.m. -Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care este costul efectiv al produsului B ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:323.O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:Grosimea geamului(mm)Dimensiunile geamului (m)Cantitatea (bucati)Cheltuieli de productie (milioane u.m.)2 2 1,50 6.00012.960 3 4 0,75 4.0004 3 1,00 3.000Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, in unitati monetare, este:Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:1.440.00024.Intr-osectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate (material) dar de grosimi diferite, astfel:SortimentulCantitate (buc.)Diametrul (mm)Cheltuieli materiale (u.m.)Cheltuieli de prelucrare (u.m)A 5.000 0,236.400.000 3.810.000 B 9.000 0,4C 8.000 0,5Sasecalculezecostulunitaral acelor dinsortimentulC, cunoscandcacheltuielile materiale sunt proportionale cu sectiunea (suprafata transversala) iar cheltuielile de prelucrare sunt cu atat mai mari cu cat diametrul acelor este mai mic.Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS:2.62025.O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze cheltuielile standard ale lunii august in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore.EXPLICATIAVOLUMUL PRODUCTIEIQ (ore)CHELTUIELI INDIRECTE DE PRODUCTIE Ch. (u.m.)IANUARIE 1.500 95.000FEBRUARIE 1.600 100.000MARTIE 1.400 90.000APRILIE 1.300 85.000MAI 1.800 110.000IUNIE 1.700 105.000TOTAL 9.300 585.000AUGUST2.200= ?Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).ANS: 130.000MATCHINGMATCHINGSunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:Sa se stabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).ACheltuielile activitatilor auxiliareBDecontari interne privind cheltuielileCDecontari interne privind productia obtinutaDDecontari interne privind diferentele de pretECheltuielile activitatii de baza 1. 9012. 9023. 9034. 9215. 9221. ANS: B2. ANS: C3. ANS: D4. ANS: E5. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).ACostul productiei in curs de executie BCheltuieli indirecte de productieCCheltuieli generale de administratieDCheltuieli de desfacereECostul productiei obtinute6. 9237. 9248. 9259. 93110. 9336. ANS: B7. ANS: C8. ANS: D9. ANS: E10. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara si de gestiune.Sa se stabileasca o corespondenta de continut intre conturile Contabilitatii de gestiune si cele ale Contabilitatii financiare.A"601" Cheltuieli cu materiile primeB"345" Produse finiteC"331" Produse in curs de executieD"348" Diferente de pret la produseE"602" Cheltuieli cu materialele consumabile11. "931" Costul productiei obtinute12. "923" Cheltuieli indirecte de productie13. "921" Cheltuielile activitatii de baza14. "903" Decontari interne privind diferentele de pret15. "933" Costul productiei in curs de executie11. ANS: B12. ANS: E13. ANS: A14. ANS: D15. ANS: CMATCHINGSunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune.Sasestabileascacorespondentacontabilaposibilaaconturilor numerotatecucifre arabe pe pozitia de Credit a unei inregistrari (formule) contabile.A901 "Decontari interne privind cheltuielile"B902 "Decontari interne privind productia obtinuta"C922ST "Cheltuielile activitatii auxiliare"D921 "Cheltuielile activitatii de baza"E931 "Costul productiei obtinute"16. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"17. 931 "Costul productiei obtinute"18. 921 "Cheltuielile activitatii de baza"19. 922CT "Cheltuielile activitatii auxiliare"20. 901 "Decontari interne privind cheltuielile"16. ANS: E17. ANS: A18. ANS: B19. ANS: C20. ANS: DMATCHINGSunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea financiara si de gestiune. Data fiind caracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o corespondenta de continut intre formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din Contabilitatea financiara.A345 = 711B601 = 301C641 = 421D331 = 711E711 = 33121. 921 = 933 Inregistrarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei22. 933 = 921 Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei23. 921 = 901 Decontarea consumului de materii prime24. 923 = 901 Decontarea salariilor personalului TESA25. 931 = 902 Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)21. ANS: E22. ANS: D23. ANS: B24. ANS: C25. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor caracteristice. Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica.ASe aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct proportional cu anumiti parametriiBSe utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau simultane)CSe aplica in cazul productiei perfect omogene DSe utilizeaza pentru calculul costului unitar in procese de productie din care rezulta un produs principal si un produs care se considera secundar.ESe aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica invers proportional cu anumite caracteristici26. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE27. PROCEDEUL CANTITATIV28. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT DIRECT29. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT INVERS30. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL26. ANS: C27. ANS: B28. ANS: A29. ANS: E30. ANS: DMATCHINGSunt dateurmatoareleprocedeedecalcul al costurilordeproductiesimetodologia specifica. Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul metodologia (trasatura) definitorie.AAlegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de comparatie (raportare)BStabilirea (si raportarea) extremelor de cheltuieli si productie CRezolvarea unor sisteme de ecuatii liniareDStabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli fata de media perioadeiEDebitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile auxiliare interdependente31. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE32. PROCEDEUL ALGEBRIC33. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM34. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE35. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA31. ANS: E32. ANS: C33. ANS: B34. ANS: D35. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele procedee de determinare a costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative. Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa.AEqqssp BQChiCCqjChiCDj s jjINDJB K BBChCota .Ej INDjjIND JG ChBBCh Cota .36. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE37. PROCEDEUL CANTITATIV38. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC39. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTURA (PONDERILOR)40. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL36. ANS: B37. ANS: C38. ANS: D39. ANS: E40. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Sa se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.ASunt variabile cu modificarea volumului fizic al productieiBSunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelorCSunt efectuate, de regula, in depozitele produse finite (finale)DSunt cuprinse in costul stocurilor cumparateESunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei41. Cheltuieli variabile unitare42. Cheltuieli fixe unitare43. Cheltuieli indirecte de productie (unitare)44. Cheltuieli de desfacere (unitare)45. Cheltuieli de aprovizionare unitare41. ANS: E42. ANS: A43. ANS: B44. ANS: C45. ANS: DMATCHINGSunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora inainte de inchidere intr-o ordine oarecare. Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.ACheltuielile efective (costul efectiv) ale productiei finite obtinuteBDiferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizateCDiferentele de pret aferente productiei finite obtinuteDCostul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)ECostul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor) 46. 901 "Decontari interne privind cheltuielile"47. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"48. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"49. 921 "Cheltuielile activitatii de baza"50. 933 "Costul productiei in curs de executie"46. ANS: E47. ANS: C48. ANS: B49. ANS: A50. ANS: DMATCHINGSunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic corespunzatoare.AACTIV; in analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacereBBIFUNCTIONAL dar functioneaza ca un cont de pasivCBIFUNCTIONALDACTIV; in analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatieEACTIV; in analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si pe articole de calculatie.51. 901 "Decontari interne privind cheltuielile"52. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"53. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"54. 921 "Cheltuielile activitatii de baza"55. 925 "Cheltuieli de desfacere"51. ANS: B52. ANS: C53. ANS: D54. ANS: E55. ANS: AMATCHINGSunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in debitul conturilor:Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.ASalariile personalului din sectorul de transformatoare electriceBCheltuielile generale de sectieCCheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderiiDCheltuielile de manipulare si transport ale produselor finiteECheltuieli cu materiile prime56. 921 Cheltuielile activitatii de baza57. 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare58. 923 Cheltuieli indirecte de productie59. 924 Cheltuieli generale de administratie60. 925 Cheltuieli de desfacere56. ANS: E57. ANS: A58. ANS: B59. ANS: C60. ANS: DMATCHINGSunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in debitul conturilor:Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.ADiferentele (abaterile) de pret ale productiei finite obtinuteBPretul de inregistrare (costul standard) al productiei finite obtinuteCCostul efectiv al productiei finite si al productiei in curs de executieDCostul efectiv al productiei in curs de executieECostul efectiv al productiei finite obtinute61. 901 Decontari interne privind cheltuielile62. 902 Decontari interne privind productia obtinuta63. 903 Decontari interne privind diferentele de pret64. 931 Costul productiei obtinute65. 933 Costul productiei in curs de executie61. ANS: C62. ANS: E63. ANS: A64. ANS: B65. ANS: DMATCHINGSunt date urmatoarele procedee decalcul al costurilor de productie si unele din trasaturile lor caracteristice:Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie.AEste cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramaseBCalculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)CCalculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli indirecte de productie DCalculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raport cu un alt criteriuECalculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor cote (coeficienti) fractionare sau procentuale66. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE67. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR SELECTIVI68. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR DIFERENTIATI69. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA NUMERELOR (CIFRELOR) RELATIVE LA STRUCTURA70. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA CLASICA - varianta ceficientului unic sau global66. ANS: A67. ANS: C68. ANS: D69. ANS: E70. ANS: BMATCHINGSunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative.Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.Aii alte QSoldCuSTsec922Bmin maxmin maxQ QCh ChChvuC( ) ( ) [ ]PS U S S V iU PQp q C h p q C hC + D' + + 1 12 2 2 22 21 1 1 1Cu q Ch Q CuCu q Ch Q CuEi Xi XYChvu2) (71. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE72. PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC73. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE74. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE75. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM SI DE MAXIM71. ANS: C72. ANS: D73. ANS: E74. ANS: A75. ANS: BMATCHINGn tabelul urmator sunt prezentate exemple privind baze de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie precum si trasaturi caracteristice aletrasaturile acestora.Sa se realizeze asocierea dintre trasaturile acestora si bazele de repartizare.ABazele de repartizare de natura tehnicaBBazele de repartizare cu caracter economicCBazele de repartizare simpleDBazele de repartizare complexeEBazele de repartizare (in general)76. exprima prin intermediul unor marimi economice masura in care diferiti purtatori, preiau cote din totalul cheltuielilor indirecte77. au un continut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric (economic) sau tehnic.78. sunt formate din mai multe elemente, a caror utilizare in comun este impusa de repartizarea mai exacta a cheltuielilor indirecte in costul productiei79. trebuie sa fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult ale unei anumite grupe de cheltuieli indirecte80. se considera a fi acei parametri cu caracter fizic care prin marimea lor conditioneaza marimea cheltuielilor de repartizat76. ANS: B77. ANS: C78. ANS: D79. ANS: E80. ANS: AMATCHINGnceleceurmeazasunt date,pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune si pe de alta parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic. Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont ASe dezvolta pe obiecte de calculatieBSe dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducereCSe dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune de productieDNu se dezvolta in analiticESe dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie81. "901" Decontari interne privind cheltuielile82. "902" Decontari interne privind productia obtinuta83. "921" Cheltuielile activitatii de baza84. "923" Cheltuieli indirecte de productie85. "924" Cheltuieli generale de administratie81. ANS: D82. ANS: A83. ANS: E84. ANS: C85. ANS: BMATCHINGSunt date urmatoarele inregistrari contabile precum si explicatiile eferente. Sa se atribuie fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.A933 = 901B933 = 921C921 = 901D923 = 901E931 = 90286. Decontarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei87. Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei88. Decontarea consumului de materii prime89. Decontarea cheltuieilor generale ale sectiilor90. Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)86. ANS: A87. ANS: B88. ANS: C89. ANS: D90. ANS: EMATCHINGSunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si explicatiile eferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.A921 = 901B922 = 901C923 = 901D924 = 901E925 = 90191. Decontarea cheltuielilor directe92. Decontarea cheltuielilor aferente activitatii auxiliare93. Decontarea cheltuielilor indirecte de productie94. Decontarea cheltuielilor generale de administratie95. Decontarea cheltuielilor de desfacere91. ANS: A92. ANS: B93. ANS: C94. ANS: D95. ANS: EMATCHINGSunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si explicatiile aferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila aferenta.A921 = 933B902 = 921C903 = 902D931 = 902E933 = 92196. Inregistrarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei97. Decontarea productiei obtinute la suma cheltuielilor efective (cost efectiv)98. Decontarea diferntelor de pret99. Decontarea productiei obtinute la pret de inregistrare100. Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei96. ANS: A97. ANS: B98. ANS: C99. ANS: D100. ANS: EMULTIPLE CHOICE1.Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta:Aexpresia valorica a consumului celor trei factori de productie: natura, munca si capitalul;Btotalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in contabilitatea de gestiune;Ccostul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.Dexpresia valorica a consumului de resurse;Etotalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea financiara;ANS: C2.In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizeaza o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar?Aprocedeul diviziunii simple;Bprocedeul valorii ramase;Cprocedeul cifrelor de echivalenta;Dprocedeul indicilor de echivalenta;Eprocedeul suplimentarii;ANS: E3.Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin urmatorul procedeu:Aprocedeul cifrelor de echivalenta;Bprocedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;Cprocedeul calculului algebric;Dprocedeul indicilor de echivalenta;Eprocedeul celor mai mici patrate;ANS: C4.Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:Araman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;Bnu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;Cnu se includ in costul produselor obtinute;Dnu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;Ese identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;ANS: E5.Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:Araman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;Bnu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;Cisi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;Disi modifica nivelul total odata cu trecerea timpului;Ese refera la o perioada variabila de gestiune;ANS: C6.Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii de calculatie a costului de productie ?Afixe si variabile;Bdirecte si indirecte;Cfinanciare si de exploatare;Dsupletive si aditionale;Esimple si complexe;ANS: B7.Formulacontabila:922CT=922STservestedecontariiprestatiilor reciproceprivind productiilelivrateintresectiileauxiliare"Centralatermica"si "Statiadetransformare"in cadrul procedeului:Areiterarii;Bcalculului algebric;Csuplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);Dsuplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);Eindicilor de echivalenta;ANS: A8.Relatia de calcul: j s jjINDJB K BBChCota ., in careChINDreprezinta cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:Areiterarii;Bcalculului algebric;Csuplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);Dsuplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);Eindicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in marimi absolute;ANS: C9.Relatia de calcul: j INDjjIND JG ChBBCh Cota . , in careChINDreprezinta cheltuieli indirecte iarBjbazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:Areiterarii;Bcalculului algebric;Csuplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);Dsuplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);Eindicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in valori absolute;ANS: D10.Relatiadecalcul acostului deproductieal unui obiect decalculatie"J"(Produs, Lucrare, Servicius.a.):( )( )( )( ) i Ch J i Ch J Ch CPROD IND J DIR i S L P PJ + . . . , ,. cot . ., incare "i"suntarticoledecalculatie(exemplu: materii prime si materiale,salarii,amortizari s.a.), ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:Aprocedeul restului (procedeul valorii ramase);Bprocedeul indicilor de echivalenta in raport direct;Cprocedeul suplimentarii;Dprocedeul calculului algebric;Eprocedeul cifrelor de echivalenta in valori absolute;ANS: C11.Relatia de calcul:

,_

nrNNC 1 SF A , in care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitatii;Nneste nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in Contabilitatea de gestiune, costul:Aunitar;Bindirect;Cvariabil;Ddirect;Esubactivitatii;ANS: E12.Caredintreprocedeelespecificecontabilitatii degestiune, enuntatemai jos, areca specific repartizarea cheltuielilor indirecte?Aprocedeul diviziunii simple;Bprocedeul suplimentarii;Cprocedeul cifrelor de echivalenta;Dprocedeul valorii ramaseEprocedeul reiterarii;ANS: B13.Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:Anu se includ in costul produselor obtinute;Bse colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe purtatorii de costuri (produse, servicii s.a.);Csunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;Dsunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;Ese identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;ANS: B14.Procedeul reiterarii (calculelor iterative) seutilizeazaincontabilitateadegestiune pentru:Adeterminarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;Bdeterminarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;Crepartizarea cheltuielilor indirecte.Drepartizarea cheltuielilor generale de administratie;Edecontarea prestatiilor reciproce;ANS: E15.Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape metodologice, intr-o anumita succesiune. Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?Aalegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza;Bcalculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;Cechivalarea calculatorie a productiei fabricate;Ddecontarea costului produselor obtinute;Ecalculul costurilor pe unitatea conventionala;ANS: D16.Conformmetodologiei, incadrul procedeului calculelor iterative, se considera ca numarul de runde suficient pentru iterarea costului prestatiilor reciproce este:(N este numarul sectiilor din sistemul interdependent)AN + o trecere pentru prima sectieBN + doua treceri pentru primele doua sectiiCN + trei treceri pentru primele trei sectiiD2N + o trecere pentru prima sectieE3N + o trecere pentru prima sectieANS: A17.Costul unitar de productie calculat cu formula: +li p lUqjl QjChl Chp ChiC , in care: Chi - reprezinta cheltuielile initiale ale sectiei (atelierului);Chp - cheltuielile aferente prestatiilor primite de la celelalte sectii (ateliere);Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte sectii (ateliere) in cadrul prestatiilor reciproce;Qj - cantitatea de produse fabricata de catre sectia furnizoare;qjl - cantitatea de produse livrata unei alte sectii (atelier) in cadrul prestatiilor reciproce;este caracteristic procedeului:Aprocedeul diviziunii simple;Bprocedeul valorii ramase;Cprocedeul reiterarii;Dprocedeul indicilor de echivalenta;Eprocedeul suplimentarii;ANS: C18.Unul dintre procedeele enumerate mai jos esteinadecvat pentrucalculul costului productiei de fabricatie interdependenta.Care este acesta ?Aprocedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile reciproce;Bprocedeul punctelor de maxim si de minim;Cprocedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;Dprocedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii); Eprocedeul algebric.ANS: B19.Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cand:Anu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;Bprodusele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de munca;Cacelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de munca;Dtoate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;Eprodusele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de munca;ANS: C20.Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri. Dintre indicii mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica.Care sunt acestia ?Aindici de echivalenta calculati ca raport direct; Bindici de echivalenta calculati ca raport invers.Cindici de echivalenta simpli;Dindici de echivalenta complecsi; Eindici de echivalenta agregati.ANS: E21. Se cunosc urmatoarele date (in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)6.000 2.000 200.000Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :A60B50C30D2.000E180ANS: B22. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)200 100 4.000Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica):A6.000B3.000C2.000D4.000E8.000ANS: E23. Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial esteAmetoda target- costingBmetoda globalaCmetoda pe comenziDmetoda Direct CostingEmetoda costurilor normateANS: D24. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:641 = 421, (pentru personalul direct productiv) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:A921 = 901B902 = 921C923 = 901D933 = 921E924 = 901ANS: A25. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:348 = 711, ii poate corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:A921 = 901B902 = 921C903 = 902D933 = 921E924 = 901ANS: C26. Structuratipicaaunuicost total deproductie(absorbant), calculat dupametodacosturilor standard cuprinde, de regula, trei articole principale pentru calculatie:Amateriale, manopera si costuri de regieBmateriale, manopera si amortizariCenergie, manopera si costuri de regieDdobanzi, manopera si costuri de regieEmateriale, utilitati si costuri de regieANS: A27. In aplicarea metodei costurilor standard, relatia: APM = (PE - PS) CJ (unde: PE = pret unitar efectiv; PS = pret unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionata), reprezinta:Aabaterea de calitate si abaterea de nomenclatorBabaterea din diferenta de pret la materialeCabaterea de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pretDabaterile de manopera si costuri de regieEabaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materialeANS: B28. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:A10 buc.B 6 buc.C24 buc.D12 buc.E15 buc.ANS: E29. OintreprinderefabricadouasortimentedeproduseAsi B. Cheltuieliledirectecolectate pentruprodusul Bsunt de 100u.m., reprezentand 25%dintotalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte deproductie, peprodus, sunt cheltuieliledirecte. Productiaincurs deexecutielafinele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Care este valoarea abaterii pentru produsul B ?A 20 u.mB100 u.m.C 50 u.m.D 80 u.m.E 30 u.m.ANS: E30. Conformnormelorcontabileromanesti,corespunzator metodei globale,contul931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:A931 = 933B902 = 931C931 = 902D933 = 931E923 = 931ANS: C31. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)200 100 4.000Care este Factorul de acoperire:A50 %B30 %C20 %D40 %E100 %ANS: A32. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila:331 = 711, corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarii:A921 = 901B902 = 921C923 = 901D933 = 921E924 = 901ANS: D33. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:345 = 711, (la pret prestabilit) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:A921 = 901B902 = 921C923 = 901D933 = 921E931 = 902ANS: E34. Factorul de acoperire (FA) reprezinta (conform metodei Direct Costing):Araportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsuluiBraportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si contributia bruta (totala) adusa de un produsCraportul dintre costurile fixe si contributia bruta (totala) adusa de un produsDraportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si costurile fixe ale unui produsEcantitatea de produse fabricata si vanduta pentru care veniturile sunt egale cu costurileANS: A35. In sucesiunea urmatoare, un singur cont este considerat cont de calculatie. Care este acesta? A901. Decontari interne privind cheltuielile B902. Decontari interne privind productia obtinutaC903. Decontari interne privind diferentele de pret D931. Costul productiei obtinuteE925. Cheltuieli de desfacereANS: E36. Cheltuielileinregistrateincontabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatiide gestiune se transfera in costuri, se numesc:Acheltuieli directeBcheltuieli indirecteCcheltuieli incorporabileDcheltuieli fixeEcheltuieli variabileANS: C37. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea intervalului de siguranta (Is). Is (u.m.)A300.000B250.000 C500.000 D500.000E475.000ANS: E38. In sucesiunea urmatoare, intr-un singur cont nu se deconteaza cheltuieli pe pozitia de debit. Care este acesta?A901B922C923D924E925ANS: A39. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Cifra de afaceri Cost variabil(cheltuieli variabile)Cost fix total(cheltuieli fixe)1.000 800 12.000Care este Factorul de acoperire:A200 %B20 %C60 %D80 %E600 %ANS: B40. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)80 60 3.000Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :A6.000B3.000C12.000D20.000E10.000ANS: C41. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectueaza lucrari precum:Astabilirea valorii productiei nedeterminate la sfarsitul luniiBdecontarea productiei fabricateCcontabilizarea decontarilor cu tertiiDeliminarea costurilor fara legatura cu obiectul principal de activitateEinregistrarea profitului net la nivel de comandaANS: B42. In cadrul metodei Direct costing stocurile de productie terminata sunt evaluate Ala nivel de cost programatBla nivel de cost standardCla nivel de cost complet comercialDla nivel de cost efectiv totalEmetoda nu presupune existenta stocurilor de produse finiteANS: E43. Fluxul de informatii dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara se refera la:Ainformatii despre trezorerieBinformatii despre cheltuieli/costuriCinformatii despre tertiDinformatii despre actionariEinformatii despre provizioaneANS: B44. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:711 = 345, ii poate corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:A921 = 901B902 = 921Cnu are corespondentaD933 = 921E931 = 902ANS: C45. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce Cifra de afaceri trebuie realizata pentru a realiza un profit de 6 u.m.:A100 u.m.B 60 u.m.C240 u.m.D120 u.m.E180 u.m.ANS: E46. Conformnormelorcontabileromanesti, contul 933"Costulproductiei incursdeexecutie" poate functiona, conform metodei globale, astfel:A933 = 921B933 = 923C933 = 924D933 = 925E925 = 933ANS: A47. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe:Araman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizateBse pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lorCisi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizateDsunt fixe in raport cu timpul de lucruEse refera la o perioada fixa de gestiuneANS: A48.SC Rulmentul a inregistrat urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):- costuri (cheltuielile) variabile 30.000 euro- costuri (cheltuielile) directe28.000 euro- costuri (cheltuielile) fixe27.000 euro- costuri (cheltuielile) deductibile100.000 euro - costuri (cheltuielile) extraordinare 60.000 euro Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):A97.000B29.000C11.000D41.000E31.000ANS: B49. Fiind date conturile urmatoare, unul dintre ele nueste considerat cont de calculatie in contabilitatea de gestiune:A921B922C923D933E925ANS: D50. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Productia fabricata (buc.)Marja pe costuri variabile(contributia bruta unitara)(u.m.)Cost fix total(cheltuieli fixe)(u.m.)60 800 12.000Care este Coeficientul de siguranta dinamic :A20 %B25 %C80 %D75 %E60 %ANS: D51. Inaplicareametodei costurilorstandard,abaterile de lacosturile standardpentru materiale sunt:Aabateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pretBabateri de calitate si abateri de nomenclatorCabateri de manopera si costuri de regieDabateri de productie si costuri de utilitatiEabateri de manopera si preturiANS: A52. Metoda Direct - Costing se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:Asupletive si aditionaleBvariabile si fixeCdeductibile si nedeductibileDfinanciare si de exploatareEimputabile si neimputabileANS: B53. Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:Asimple si complexeBfixe si variabileCdirecte si indirecteDfinanciare si de exploatareEsupletive si aditionaleANS: C54. Relatia de calcul:AAE ACC C , in care CAreprezinta cifra de afaceri,CAEcifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):Apragul de rentabilitateBcoeficientul de siguranta dinamicCintervalul de siguranta;Dmarja pe costuri variabileEparticiparea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profituluiANS: B55. OintreprinderefabricadouasortimentedeproduseAsi B. Cheltuieliledirectecolectate pentruprodusul Bsunt de 100u.m., reprezentand 25%dintotalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte deproductie, peprodus, sunt cheltuieliledirecte. Productiaincurs deexecutielafinele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Cum se inregistreaza abaterea (diferenta de pret) pentru produsul B ?A903 = 902 in rosuB903 = 901 in rosuC901 = 902 in rosuD903 = 902 in negruE902 = 901 in negruANS: A56. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic (Cs). A80 %B40 %C20 %D95 %E50 %ANS: D57. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)Cantitatea fabricata1.200 1.000 15.000 100Care este Intervalul de siguranta :A20.000B75.000C30.000D57.000E60.000ANS: C58. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)6.000 2.000 200.000Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :A600.000B500.000C300.000D200.000E180.000ANS: C59. Unul din principiile calculatiei costurilor este:Aprincipiul delimitarii cheltuielilor de exploatare de cele financiareBprincipiul continuitatii activitatiiCprincipiul necompensarii profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionaleDprincipiul separarii cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive)Eprincipiul concentrarii calculatiei costurilor intr-un singur departamentANS: D60. Unadintremetodeledecalculatiedemai josfolosestepentrupostcalcul dreptpurtatorde costuri, comanda :Ametoda Direct - CostingBmetoda globalaCmetoda Standard costDmetoda costurilor normateEmetoda pe comenziANS: E61. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critica):A 96 u.m.B 57 u.m.C230 u.mD192 u.m.E144 u.m.ANS: E62. O societate comerciala, inregistreaza in perioada curenta cheltuieli directe cu caracter variabil cu volumul fizic al productiei obtinute si cheltuieli indirecte de productie cu caracter conventional constant in raport variatia volumului fizic al productiei obtinute.In aceste conditii, costul productiei obtinute, determinat prin metoda Direct costing este:Aegal cu costul calculat prin "metoda globala"Bmai mare decat costul calculat prin "metoda globala"Cmai mic decat costul calculat prin "metoda globala"Degal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi"Emai mare decat costul calculat prin "metoda pe comenzi"ANS: C63. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" conformmetodei globale se inregistreaza:Adiferentele de pret aferente activitatii de bazaBcheltuielile cu materiile prime si materialeleCcheltuielile standard ale productiei de baza obtinuteDcheltuielile subactivitatii de bazaEcostul productiei in curs de executie de la sfarsitul luniiANS: B64. In cadrul metodei globale de calculatie a costurilor una dintre etapele metodologice de mai jos nu-i este caracteristica:Acolectarea cheltuielilor de productieBstabilirea indicilor de echivalentaCrepartizrea cheltuielilor indirecte de productieDdeterminarea cantitativa si valorica aproductiei in curs de executieEdeterminarea costului de productie pe unitatea de produsANS: B65. In cadrul metodei de calculatie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:Araman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizateBse pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lorCisi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizatDsunt fixe in raport cu timpul de lucruEse refera la o perioada fixa de gestiuneANS: C66. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)1.000 800 12.000Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :A200B20C60D80E600ANS: C67. Metoda globala de calculatie a costurilor nu presupune:Adecontarea livrarilor de produse lucrari si servicii intre activitatile auxiliare pentru nevoile lor de productieBcalculul cosrului efectiv al productiei auxiliare si repartizarea cheltuielilor aferente productiei respective .....Crepartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor fabricate ..Drepartizarea cheltuielilor de desfacere asupra costului produselor fabricate ..Edeterminarea cheltuielilor medii pe baza datelor din perioadele de gestiune luate in calculANS: E68. In cadrul metodei de calculatie pe comenzi nu este necesara una din urmatoarele etape metodologice:Acolectarea cheltuielilor de productieBrepartizrea cheltuielilor indirecte de productieCrepartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor fabricate..Ddelimitarea cheltuielilor in variabile si fixe Edeterminarea costului de productie pe unitatea de produsANS: D69. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:601 = 301, ii corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:A921 = 901B902 = 921C923 = 901D933 = 921E924 = 901ANS: A70. Relatia de calcul a costului unitar de productie: Qa CH CH P q CCMYINDYNXDXKPUUS + + ) ( ) (1 1 1, in care CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDY - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P - reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta asamblare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune, metoda:Ametoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate"Bmetoda pe comenzi, varianta " fara semifabricate"Cmetoda Direct CostingANS: A71. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectueaza una dintre operatiile urmatoare:Acalculatia costurilor marginaleBcolectarea cheltuielilor directe de productie pe fiecare comandaCcolectarea cheltuielilor nedeductibile fiscalDcolectarea cheltuielilor financiare altele decat dobanzileEcolectarea cheltuielilor exceptionale sau a celor extraordinareANS: B72. Relatia de calcul:AF RCC P +, in carePRreprezinta profitul,CF costurilefixesiCAcifradeafaceri,ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):Apragul de rentabilitateBfactorul de acoperireCcoeficientul de siguranta dinamicDintervalul de sigurantaEmarja pe costuri variabileANS: B73. Ointreprinderefabricadouacomenzi aferentefiecarelaproduseleAsiB. Cheltuielilede productiedirectesuntpentruA=20u.m. sipentruB=30u.m. Cheltuielileindirectede productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80%. Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ? Comanda A Comanda BA 53 u.m. 45 u.m.B 30 u.m. 50 u.m.C 80 u.m. 30 u.m.D 40 u.m. 60 u.m.E 60 u.m. 40 u.m.ANS: D74. Conform normelor contabile romanesti - metoda globala, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate functiona astfel:A903 = 921B924 = 921C925 = 921D921 = 902E921 = 901ANS: E75. Indebitul contului 922"Cheltuielileactivitatilor auxiliare"- conformmetodei globalese inregistreaza:Acheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologiceBcheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de bazaCcheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de bazaDcheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productieEcheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventarANS: A76. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:Araman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizateBse pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lorCisi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizatDsunt fixe in raport cu timpul de lucruEse refera la o perioada variabila de gestiuneANS: A77. Se cunosc urmatoarele date :Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)4.000 3.000 30.000Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :A30B45C60D1.000E18ANS: A78. Relatiadecalcul:CA-CAE , incareCAreprezintacifradeafaceri,CAEreprezintacifrade afaceri lapragul derentabilitate, ilustreaza inContabilitatea degestiune(metoda Direct Costing):Apragul de rentabilitate;Bparticiparea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profituluiCcoeficientul de siguranta dinamicDintervalul de sigurantaEmarja pe costuri variabileANS: D79. Relatiadecalcul:BUFVU VFCCCh PCQ , incarePVreprezintapretul devanzare,CF costurilefixesiChVUcheltuielilevariabileunitare, ilustreazainContabilitateadegestiune (metoda Direct Costing):Acantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile fixeBcantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de vanzareCcantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia stocataDcantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri variabileEcantitatea de produse fabricata si vanduta la pragul de rentabilitate (punctul de echilibru)ANS: E80.O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care cheltuielile fixe ale perioadei sunt de 24 u.m. De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un profit de 6 u.m. decat cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:A1B1,25C2D2,5E3ANS: B81. Din punct de vedere al reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene, costul de productie reprezinta:Atotalitatea cheltuielilor variabileBcostul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuiaCtotalitatea cheltuielilor fixeDtotalitatea cheltuielilor directeEtotalitatea cheltuielilor indirecte de productieANS: B82. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic:A95 %B20 %C25 %D80 %E30 %ANS: A83. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250u.m.;costurilevariabile (totale)50u.m.,careconduc la urmatoareaCifrade afaceri la pragul de rentabilitate:A200 u.m.B300 u.m.C 50 u.m.D 50 u.m.E150 u.mANS: B84. Dispuneti de urmatoarele informatii din tabelul alaturat:Indicator Unitar TotalCifra de afaceri 35 u.m. 35.000 u.m.Cost variabil(cheltuieli variabile)15 u.m. 15.000 u.m.Costuri fixe - 16.000 u.m.Care este Coeficientul de siguranta dinamic?A20 %B40 %C75 %D30 %E50 %ANS: A85. Conformnormelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel:A921 = 902B922 = 902C902 = 921D923 = 902E902 = 931ANS: C86. SC Rulmentul a inregistrat in anul 2007 urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):- costuri (cheltuielile) variabile30.000 euro- costuri (cheltuielile) directe 40.000 euro- costuri (cheltuielile) deductibile27.000 euro- costuri (cheltuielile) fixe 20.000 euro - costuri (cheltuielile) financiare exclusiv dobanzi28.940 euro Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):A13.000B50.000C10.000D30.000E40.000ANS: C87. Fluxul de informatii dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune se refera la:Ainformatii despre trezorerieBinformatii despre valoarea firmeiCinformatii despre tertiDinformatii despre cheltuieli/venituriEinformatii despre diferente de valoareANS: D88. Relatia de calcul a costului unitar de productie: QCH CHCKSMYINDYNXDXUS +1 1 1) (, in care:CU- reprezinta costul unitar;CHDX- reprezinta cheltuielile directe;CHINDY- reprezinta cheltuielile indirecte;Q- reprezinta cantitatea de produse finite obtinute;XsiY- reprezinta articoleledecalculatie;S-reprezintasectiiledeproductie, ilustreazainContabilitateade gestiune, metoda:Ametoda pe comenzi, varianta "fara semifabricate"Bmetoda pe comenzi, varianta "cu semifabricateCmetoda Direct CostingANS: A89.Ointreprindereproducesivindeprodusefinitepentrucare se cunosc:cheltuielilefixe ale perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc.Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:A10 buc.B 6 buc.C24 buc.D15 buc.E12 buc.ANS: D90. Conformnormelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" - metoda globala, poate functiona astfel:A923 = 924B923 = 901C901 = 923D923 = 925E923 = 926ANS: B91. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate functiona - metoda globala - astfel:A903 = 901B903 = 902C903 = 921D924 = 903E925 = 903ANS: B92. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este disciplina contabila care, printre altele:Ainregistreaza in contul de profit si pierdere informatii despre costurile de productie Binregistreaza in bilant informatii privind costurile de productieCinregistreaza in conturi operatiile privind cumpararea produselorDinregistreaza in conturi operatiile privind vanzarea produselor;Einregistreaza in conturi informatii privind costurile de productieANS: E93. In conceptia metodei Direct - Costing, notiunea de "direct" trebuie legata de: Aparticularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind in mod direct de variatia volumului productiei fiziceBgruparea cheltuielilor de productie in directe si indirecteCparticularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de productieDgruparea cheltuielilor de productie pe centre de costuriEgruparea cheltuielilor de productie pe purtatori de costuriANS: A94. Se cunosc urmatoarele date (EURO):Pret unitar (de vanzare)Cost variabil unitar(cheltuieli variabile unitare)Cost fix total(cheltuieli fixe)7.000 4.000 90.000Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :A30B45C180D60E1.000ANS: A95. Relatia decalcul:BUR FVU VR FCP CCh PP CQ++, incarePRreprezinta profitul,PV pretul de vanzare,CFcosturile fixe siChVUcheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):Acantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile variabileBcantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia stocataCcantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un anumit profitDcantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de vanzareEcantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri fixeANS: C96.O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile variabile unitare.EXPLICATIAVOLUMUL PRODUCTIEIQ (ore)CHELTUIELI DE PRODUCTIE(INDIRECTE) Ch. (u.m.)IANUARIE 1.500 50.000FEBRUARIE 1.600 52.000MARTIE 1.700 54.000APRILIE 1.400 48.000TOTAL 6.200 204.000A10 u.m.B20 u.m.C30 u.m.D40 u.m.E50 u.m.ANS: B97.Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului urmator:EXPLICATIASortimentul ASortimentul BMaterii prime150250Manopera200300CIFU 800CGS 1.000Numar de produse1010CGA 1.350Cost complet (comercial) unitarBazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentruCIFU(cheltuieli cuintretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cusalariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie).Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.A147,5B247,5C274,5D157,5E175,5ANS: B98.Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:Nr. crt.Sectii auxiliare producatoareCheltuieli de productie Productia obtinutaSectii consumatoareS1 S2 S3Alte sectii1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 1602 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 703 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130Conformprocedeului calculelor iterative (Reiterarii) Runda I debuteaza cu inregistrarea contabila:A922 S2 = 922 S2 60B922 S2 = 922 S1 60C922 S2 = 922 S1 140D922 S2 = 922 S3 80E922 S2 = 922 S2 60ANS: C99. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care raportul dintre cheltuielile fixe si profit este de 4. Decateori estemai marecantitateadeprodusefabricatasi vanduta, inacest caz, decat cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:A1,00B1,52C2,00D1,25E3,125ANS: D100. In insiruirea urmatoare, un element nu poate fi considerat articol de calculatie:Acheltuieli cu materii prime si materialeBcheltuieli cu salarii si contributii socialeCcheltuieli cu amortizari si alte costuriDcheltuieli cu combustibili, apa, energieEcheltuieli variabileANS: ETRUE/FALSE1.In debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se inregistreaza cheltuielile dublu indirecte privind conducerea intreprinderii.ANS: T2.Conformnormelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate functiona astfel:922 = 901ANS: T3.Conformnormelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona astfel:923 = 901ANS: T4.In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;ANS: F5.In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialeleANS: T6.Conformnormelor contabile romanesti, contul 902"Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel:902 = 921ANS: T7.Conformnormelor contabile romanesti, contul 903"Decontari interne privind diferentele de pret" poate functiona astfel:903 = 902ANS: T8.Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in analitic - procedeul reiterarii) astfel:922 = 922ANS: T9.Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona astfel:923 = 902ANS: F10.Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona astfel:921 = 924ANS: T11.Conformnormelor contabileromanesti, contul 925"Cheltuieli dedesfacere"poate functiona astfel:921 = 925ANS: T12.Conformnormelor contabile romanesti, contul 933"Costul productiei incurs de executie" poate functiona astfel:933 = 921ANS: T13.Conformnormelorcontabileromanesti, contul 921"Cheltuielileactivitatii debaza" poate functiona astfel:921 = 901ANS: T14.Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:931 = 902ANS: T15.Conformnormelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:931 = 933ANS: F16.Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind costul productiei":ANS: F17.Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind cheltuielile indirecte de productie":ANS: F18.Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara in cadrul unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse, lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?ANS: T19.Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula, egal cu numarul sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce, plus o runda numai pentru prima sectie ?ANS: T20.Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta presupunerezolvareaunuisistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt abaterile de productie ?ANS: F21.Increditul contului 922"Cheltuielile activitatilor auxiliare" conformmetodei globale se inregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare utilizate in procesul de productie;ANS: F22.In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" metoda globala, se inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialeleANS: T23.Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform metodei globale, poate functiona astfel:925 = 901ANS: T24.Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face parte din grupa de conturi intitulata "Costul productiei":ANS: T25.In practica contabila din Romania, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003 publicat in M.Of. nr. 23 din 2004, utilizarea exclusiv a conturilor de gestiune (clasa a 9-a) este obligatorie.ANS: F26.Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.ANS: T27.Cheltuieliledirectedeproductiesunt, deregula, cheltuielile careseidentifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.ANS: T28.Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentarii, in forma cifrelor relativelastructura, presupuneinmultireacheltuielilor derepartizat cuponderile fiecarei baze de repartizare (GJ) in totalul bazelor ( j INDjjIND JG ChBBCh Cota . )ANS: T29.Pentrudeterminareacotelor decheltuieli indirecte, prinprocedeul suplimentarii, in forma clasica, se face impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatul (KS) cu fiecare baza de repartizare, conform relatiei (j s jjINDJB K BBChCota .).ANS: T30.Urmatoarea relatieQChCnii 1reprezinta costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?ANS: F31.Contabilitateadegestiunesi calculatiacosturilor secaracterizeaza, deregula, prin confidentialitatea rezultatelor (informatiilor).ANS: T32.Dinpunct devedereal modului derepartizaresi includereincostul obiectelor de calculatie, costurile se clasifica in costuri directe si costuri variabileANS: F33.Dinpunct devedereal momentului elaborarii, calculatiiledecost seclasificain antecalculatii si postcalculatii.ANS: T34.In debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se inregistreaza marja comerciala in magazinele de desfacere cu amanuntul:ANS: F35.Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care raman relativ constante cu trecerea timpului intr-o perioada medie de gestiune:ANS: F36.Indebitul conturilor degestiunedingrupa90"Decontari interne"seinregistreaza decontarea cheltuielilor cu deplasarea, detasarea sau transferarea ?ANS: F37.Bugetul poate fi definit ca expresia monetara a obiectivelor pe care o firma si-a propus sa le atinga intr-o perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezinta planuri numerice. Considerati verosimile aceste afirmatii ?ANS: T38.Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri, in conformitate cu destinatia lor:ANS: T39.Contul simbolizat 931 se numeste "Cheltuielile activitatii de baza privind productia in curs de executie".ANS: F40.Contul simbolizat 931 se numeste "Decontari interne privind productia obtinuta".ANS: F41.Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:331 = 711ii corespunde inregistrarea:933 = 921ANS: T42.Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:607 = 371ii corespunde inregistrarea:921 = 901ANS: F43.Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:641 = 421 (pentru personalul indirect productiv) ii corespunde inregistrarea:921 = 901ANS: F44. Contabilitateadegestiunerealizeazaoreclasificareacheltuielilor incorporabileimpartite dupa natura in contabilitatea financiara pe destinatii in contabilitatea de gestiune.ANS: T45.Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:711 = 331ii corespunde inregistrarea:921 = 933ANS: TCOMPLETION1.Procedeul punctelor de maximsi de minimeste un procedeu de separatie a cheltuielilor de productie (indirecte) in cheltuieli . . . . . . . . . . . . .(2 cuvinte separate numai printr-un singur spatiu, primul cuvant 4 litere)(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:fixe variabile2.Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza abaterile de productie si de cheltuieli in vederea calculului cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul celor mai mici. . . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:patrate3.Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza maximul si minimul de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul. . . . . . . . .de maxim si de minim" (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:punctelor4.Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (costul unitar) se numeste "Procedeul diviziunii. . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:simple5.Unul dintreprocedeeledecalcul al costului peunitateadeprodusutilizat incazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de intrebuintare apropiate sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza intreaga cantitate rezultata, se numeste "Procedeul. . . . . . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:cantitativ6.Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul in caretoateproduselesunt obtinutesimultansi cel putindouadintreelesunt considerate produse principale, se numeste "Procedeul indicilor de. . . . . . . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:echivalenta7.Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza un raport direct proportional dintre cheltuielile de productie repartizabile si marimea unui anumit parametru se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport. . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS: direct8.Procedeul decalcul al costului peunitateadeproduscarearelabazarepartizarea cheltuielilor in functie de marimea parametrilor se numeste "Procedeul cifrelor de echivalenta in marimi. . . . . . . ." (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:absolute9.Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor cheltuieli de productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de fabricatie se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport . . . . . . " (1 cuvant).(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)ANS:invers10.Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din procesul de productie un produs principal si un produs care