anul iii ate control de gestiune

8/2/2019 Anul III ate Control de Gestiune

1/58

1

CONTABILITATE SI CONTROL DE GESTIUNE

1. Definitii si caracteristici

Contabilitatea financiara:- prezinta pozitia financiara a intreprinderii, performanta si modificarea pozitiei financiare prin informatiile sintetice

concretizate in situatii financiare anuale( bilant, cont de profit si pierdere, si tuatiea fluxurilor de trezorerie, situatiamodificarilor capitalurilor si note explicative)- se adreseaza utilizatorilor externi (investitorii de capital, creditorii, clientii, institutiile statului, bancile, personalul) siutilizatorilor interni (managerilor) pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune:

- furnizeaza informatii analitice de detaliu referitoare la eficienta utilizarii factorilor de productie. - determina costul deproductie pe produs, lucrare sau serviciu, costul pe centre de responsabilitate, rezultatele analitice (pe produs, lucraresau serviciu si pe centre)

- furnizeaza informatii de natura economica exprimate atat in unitati monetare cat si nemonetare (fizice).- furnizeaza date care vin sa completeze informatiile din contabilitatea financiara care se adreseaza exclusiv managerilor

ca beneficiari interni de date- are 2 directii principale in vederea elaborarii deciziilor manageriale: calcularea costurilor si identificarea

componentelor acestora asupra carora se poate actiona in vederea minimizarii costurilor- organizarea contabilitatii de gestiune se face in functie de specificul activitatii fiecarei intreprinderi

Obiectivele contabilitatii de gestiune:

- cunoasterea si contabilizarea costurilor- determinarea pretului de vanzare- determinarea bazei de evaluare a stocurilor si imobilizarilor fabricate


2/58

2

- asigurarea informatiilor necesare elaborarii deciziilor manageriale

Functiile contabilitatii de gestiune:

- cunoasterea costului pe produs- asigurarea de informatii relevante pentru controlul costurilor- furnizarea de informatii in vederea elaborarii deciziilor managementului

Controlul de gestiune = reprezinta ansamblul de dispozitii luate pentru a furniza periodic conducatorilor si altor responsabili,date cifrate care sa caracterizeze mersul intreprinderii, compararea acestora cu datele trecute sau viitoare, sa incite conducatoriisa declanseze masurile corrective (Planul Contabil General Francez, 1982)

Controlul de gestiune:- este un proces care porneste de la obiective bine stabilite- are o sfera mai larga decat contabilitatea de gestiune- are ca obiectiv cresterea motivatiei managerilor- se bazeaza pe 3 instrumente: calculul si analiza costurilor furnizate de contabilitatea de gestiune, utilizarea bugelelor si

a controlului bugetar ca indicatori de performanta, tabloul de bord si balanta scorecard

2. Costurile- reprezinta consumul exprimat in unitati monetare ale factorilor de productie, in scopul productiei si desfacerii

produselor intreprinderii si mentinerii in stare de functiune a capacitatii de productie (C.Dumitru, C.Ioanas-Contabilitatea de gestiune si evaluarea performantelor, Ed. Universitara, 2005)

- se bazeaza pe informatiile extrase din contablilatea financiara (clasa 6)

- in vederea calcularii unui cost real si fidel trebuie excluse cheltuielile neincorporabile, care nu au legatura directa cuactivitatea intreprinderii (amenzi, penalitati), cele care nu sunt legate de activitatea curenta (ch. extraordinare) sau celecare nu au caracterl unor cheltuieli (ch. cu impozitul pe profit)


3/58

3

Elementele costului

Cost primar = Materiale directe + Manopera directa + Alte costui directe

Costul de productie = Cost primar + Costuri indirecte de productieCost complet = Cost de productie + Costuri de desfacere + Costuri de administratie

Clasificarea cheltuielilor

Criteriu de clasificare Clasificare Definitie Exemple

Ch.materiale (muncamaterializata)

--cheltuieli aferente consumului de mijloace deproductie, sau de mijloace de munca si deobiecte ale muncii

amortizarea imobilizarilor, uzuraobiectelor de inventar, ch. cuconsumul de materii prime,materiale auxiliare, combustibili,piese de schimb

1 Continut economic

Ch.salariale (munca vie)--cheltuieli aferente consumului de forta demunca

Ch. cu salariile, cu plata contributieila asigurarile sociale, fond desomaj etc.

Ch.simple (monoelementare)--ch. cu un continut omogen, formate dintr-unsinfur element de cheltuiala, care nu se maipoate descompune in alte elemente constitutive

ch. cu salariile, cu consumul dematerii prime, materiale auxiliare,amortizare imobilizarilor

2 Componenta (structura)

Ch.complexe (polielementare)-- ch. cu un continut eterogen, formate din maimulte elemente de cheltuieli simple

ch. de administrare si d econducere ale unitatii, ch. cuintretinerea si functionareautilajelor, ch. generale ale sectiilor,care impreuna formeaza ch.indirecte de productie

Ch.de baza (tehnologice)--ch. ocazionate in mod nemijlocit dedesfasurarea procesului tehnologic al productiei

consumul de materii prime, salariide baza ale muncitorilor directproductive, ch. cu intretinerea sifunctionarea utilajelor sin sectiile

principale de productie

3Importanta in procesulproductiei

Ch.de regie sau de deservire

-- ch. care nu au legatura directa cu procesultehnologic; se efectueaza in scopul creariiconditiilor normale de desfasurare a muncii, pt.organizarea si conducerea productiei si aactivitatii intreprinderii in general

ch. cu iluminatul, cu incalzitul,salariile personalului tehnic, deconducere, administrativ si de

deservire, ch. cu intretinerea sirepararea cladirilor, ch. de birou


4/58

4

Ch. directe-- ch. care se identifica pe un anumit obiect decalculatie, inca din momentul efectuarii lor si carese include direct in costul obiectelor respective

ch. cu materii prime, energie sicombustibil in scopuri tehnologice,salariile de baza ale muncitorilordirect productivi

4 Modul de repartizare

Ch. indirecte

-- ch. care privesc fie fabricarea mai multorproduse, lucrari, servicii, comenzi, faze, activitati,ca obiecte de calculatie in cadrul unuiatelier,sectie etc., fie chiar intreprinderea in

ansamblul ei; ch. care nu se pot identifica pe unanumit obiect de calculatie in momentulefectuarii lor si care nu se pot include direct incostul acestora, ci indirect, prin repartizare, pebaza unor criterii conventionale, dupa ce initialau fost colectate pe locurile (centrele) decheltuieli care le-au ocazionat

ch. comune ale sectiei sauindirecte de productie, care suntdirecte fata de sectiile care le-auocazionat si pe care le colecteaza

si indirecte fata de produselefabricate in sectiile respective;cheltuielile generale deadministratie care sunt indirecteatat fata de sectiile de productie catsi fata de produsele rezultate i ncadrul acestora

Ch.variabile (operationale)

--ch. care pe total isi modifica nivelul odata cumodificarea volumului fizic al productiei care le-a

ocazionat, iar pe unitatea de produs raman, ingeneral, la acelasi nivel

ch. cu consumul de materii prime,combustibil si energie in scopuritehnologice, salarii de baza alemuncitorilor direct productivi,

calculate pt. munca prestata inproductie, ch. cu intretinerea sifunctionarea utilajelor si mijloacelorde transport ale sectiilor

5Comportament fata demodificarea volumului

fizic al productiei

Ch.fixe (de capacitate sau aleperioadei)

--ch. care nu-si modifica , in general, nivelultotal, ramanand fixe, indiferent de modificareavolumului fizic al productiei. Pe unitatea deprodus, nivel ul lor se modifica in raport inversproportional fata de modificaera volumului fizic al

productiei. Ele nu sunt legate direct de volumulfizic al productiei, ci de asigurarea si mentinereacapacitatii intreprinderii de a produce si a vinde,fiind functie de timp

ch. cu amortizarea imobilelor -atunci cand se calculeaza in raport

de timp - salariile personalului deconducere, administrativ etc., ch.de birou, ch. cu intretinerea sireparatia cladirilor, ch. cu incalzitul,iluminatul in scopuri administrativ-gospodaresti, adica cheltuieligenerale ale sectiilor de productiesi ch. generale de administratie aleunitatii

6 Modul in care participala crearea de noi valori

Ch.productive (eficiente) --ch. care au drept rezultat crearea de noi valori ch. ocazionate de desfasurareanormala a procesului de productie

Ch.neproductive (ineficiente)

--ch. care nu au ca rezultat crearea de noi valori,ci care se datoreaza existentei unor lipsuri pe

linia organizarii si conducerii productiei si aunitatii in ansamblul ei

pierderile din imprumuturi,pierderile din rebuturi,, depasireastandardelor de consum lamateriale si manopera, ch.


5/58

5

ocazionate de neutilizarea integralaa activitatii

Ch. de exploatareCh.financiare7 Natura

Ch.exceptionale

Ch. directe

Ch.indirecte de productie (ch.comune ale sectiei)

-- ch. cu intretinerea si functionarea utilajelor(CIFU) si ch. generale ale sectiei (CGS)

Ch. de desfacere -- ch. ocazionate de desfacerea produselor8 Destinatia

Ch. generale de administratie--ch. determinate de administrarea si conducereaunitatii patrimoniale in ansamblul ei

Ch. incorporabile-- ch. care se include in mod normal in costulproductiei fabricate

consumul de materii prime simateriale consumabile directe,remuneratii directe, contributia laasigurari si protectie sociala si alte

cheltuieli de productie directeprecum si cheltuielile de productierepartizate rational ca fiind legatede fabricatia produselor. In acestacategorie se pot incl ude sidobanzile la creditele bancarecontractate pentru productia cuciclu lung de fabricatie, aferenteperioadei

9Modul de includere incosturi de productie

Ch. neincorporabile-- ch. care in mod normal nu se include in costulproductiei fabricate

ch. generale de administratie, ch.de desfacere, ch. financiare siexceptionale, costul subactivitatii


6/58

6

Ch.supletive (aditionale)-- ch. care nu se inregistreaza in contabilitatea

financiara, dar se include in costul productieiobtinute

remuneratia intreprinzatorului si amembrilor familiei sale, in cazulunitatilor individuale si/sau familialesi care, de regula nu seinregistreaza in contabilitatea

financiara, dar este bine sa seincludaa in costuri pentru a seputea face o comparatie a costurilor

produselor obtinute de o unitateindividuala cu cele obtinute desocietatile comerciale ao carorconducatori au o remuneratieinclusa in ch. de exploatare,remuneratia capitalurilor proprii launitatile individuale si-sau familiale,calculata la nivelul ratei medii adobanzilor capitalurilor imprumutate

Cheltuielile variabile si modifica volumul n mod corespunzator si n acelasi sens cu modificarea volumului fizic al

productiei. Ele pot fi tratate ca si o functie a volumului fizic al productiei: CVT = f (Q).

Q

(Q)f

Q

CC VTVu ==

Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile operationale deoarece sunt dependente de volumul si structuraproductiei aparnd odata cu activitatile si disparnd odata cu ele.

Cheltuielile fixe sau conventional constante sunt cheltuielile a caror marime nu se modifica n functie de evolutiavolumului fizic al productiei. Marimea lor depinde de factorul timp: CF = f (t).


7/58

7

Chelt

Q

Chelt

Q100 200 1000Evolutia cheltuielilor fixe totale Evolutia cheltuielilor fixe unitare

Revenind la cheltuielile variabile, acestea pot fi grupate n: cheltuieli proportionale cheltuieli degresive cheltuieli regresive cheltuieli flexibile

Pentru a ncadra cheltuielile n variabile si fixe se va calcula indicele de variabilitate (grad de reactie):

Q

C

0

01

0

01

V I

I

100*Q

QQ

100*C

CC

I =

= . Indicele de variabilitate este expresia comportamentului cheltuielilor, respectiv reactia lor la o

variatie a volumului productiei.Daca Q este crescator:

IV = 0 cheltuielile sunt fixeIV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proportionalIV (0, 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproportional, deci degresiveIV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proportional, progresiveIV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv


8/58

8

Chelt

Q

Chelt

Q

Evolutia costurilor antreneaza diferite efecte asupra rezultatului care se pot determina cu ajutorul urmatoarelor relatii:

( )

( )( )

( )10

0

uu1

V01u

V0

10

CCQE

I1QQCE

I11Q

QCE

==

=

Cheltuielile proportionale au IV = 1, cresc n totalitatea lor sau descresc n aceeasi proportie cu cresterea saudescresterea volumului fizic al productiei. Efectul rezultatului este 0.Ex.: cheltuielile cu materialele directe, cu salariile directe

Evolutia cheltuielilor proportionale totale Evolutia cheltuielilor proportionale unitare

Cheltuielile progresive au un ritm de crestere superior fata de volumul fizic al productiei. IV > 1 ceea ce duce la unefect < 0 asupra profitului. Genereaza pierderi si evidentiaza o proasta gestionare a resurselor. Cauze de aparitie: ncadrareamasiva cu lucratori fara calificare corespunzatoare, cresterea tarifului de salarii fara cresterea corespunzatoare a productieimuncii, etc.


9/58

9

Chelt.

proportionale

Chelt.progresive

Chelt.proportionale

Chelt.

progresive

Chelt.proportionale

Chelt.degresive

Chelt.proportionale

Chelt.degresive

Evolutia cheltuielilor progresive totale Evolutia cheltuielilor progresive unitare

Cheltuielile degresive cresc ntr-o proportie mai mica dect volumul fizic al productiei, adica subproportional. Peunitatea de produs ele scad, efectul n rezultat este pozitiv, benefic.Ex.: cheltuielile cu salariile muncitorilor, CIFU

Evolutia cheltuielilor degresive totale Evolutia cheltuielilor degresive unitare


10/58

10

Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care, n totalitatea lor ntr-o perioada de timp data, la o crestere a productieiscad. Ele scad si pe unitatea de produs.

Evolutia cheltuielilor regresive totale Evolutia cheltuielilor regresive unitare

3. Procedee de delimitare a costurilor in variabile si fixe:

a. Procedeul celor mai mici patrate presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

o determinarea volumului mediu de activitate pe o anumita perioada t (t = 1...n):n

Q

Q

n

1tt

== , n numarul perioadelor

o determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeasi perioada:nChCh

n

1t t== o abaterea de volum de activitate(Xt): QQX tt =


11/58

11

o abaterea de cheltuieli (Y): ChChY t =

o determinarea cheltuielilor variabile unitare:

=2

ttVu X

YXC

o determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt o determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch. totalet CVT

b. Procedeul punctelor de maxim si minim presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

determinarea cheltuielilor variabile unitare:Q

var.Ch.

QQ

mintotaleCh.-maxtotaleCh.C

minmaxVu

=

=

determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl!!! NOTA!!! Daca se doreste o reducere a cheltuielilor variabile cu un anumit procent CVTpl = CVT * % de reducere carese va scade din CVT.

c. Procedeul analitic presupune analizarea atenta a caracterului variabil, fix sau semivariabil a fiecarui element de cheltuielidin cadrul unei grupe de cheltuieli analizate. Calculatia standard-cost o foloseste de regula pentru determinarea cheltuielilor deregie standard pentru fiecare sector n parte.

Baza de calcul a standardelor pentru fiecare cheltuiala n parte o reprezinta media acestora pe ultimii 5 ani. Cheltuielilefixe standard vor fi considerate la nivelul mediu al acestora pe perioadele analizate.

Cheltuielile variabile standard se vor determina n functie de volumul productiei standard si costurile variabile unitarecorectate eventual cu un procent de reducere.

Cheltuielile semivariabile / mixte presupun separarea partii variabile de partea fixa folosindu-se procedeul punctelor demaxim si minim.


12/58

12

Problema rezolvata 1

Cheltuielile indirecte de productie ocazionate de activitatea unei sectii principale si productia obtinuta

au avut urmatoarea evolutie:

LunaVolum

productieChelt. Indirecte de

productie

Q ChtIanuarie 7,200 1,120,000

Februarie 7,000 1,100,000

Martie 8,000 1,200,000

Aprilie 9,000 1,300,000

Mai 8,700 1,270,000

39,900 5,990,000

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de productie ce vor fi ocazionate de productia lunii iunie a anului respective

care va fi de 9500 ore, prin procedeul celor mai mici patrate

1. Calculul volumului mediu al productiei 2. Calculul cheltuielilor medii ale perioadei

Qmed = sum(Qi)/n Chmed = sum(Cht)/n

Qmed = 39.900/5 Chmed = 599.000/5

Qmed = 7.980 Chmed = 119.800

3. Calculul abaterii vol. prod. Din fiecare perioada de gestiune fata de volumul mediu al productiei

4. Calculul abaterii cheltuielilor de productie din fiecare perioada fata de volumul mediu al cheltuielilor

LunaVolum

productie

Chelt. Indirecte

de productie


13/58

13

Q Cht Xt Yt (XY)t Xt Chvar Ch fixe

Ianuarie 7,200 1,120,000-780 1,000,200

-780,156,000 608,400 720,000 400,000

Februarie 7,000 1,100,000

-

980 980,200

-

960,596,000 960,400 700,000 400,000

Martie 8,000 1,200,000 20 1,080,200 21,604,000 400 800,000 400,000

Aprilie 9,000 1,300,000 1,020 1,180,200 1,203,804,000 1,040,400 900,000 400,000

Mai 8,700 1,270,000 720 1,150,200 828,144,000 518,400 870,000 400,000

39,900 5,990,000 312,800,000 3,128,000

5.Calculul cheltuielilor variabile unitare

chv = sum (XY)t/sum(X*X)t

chv = 312.800.000/3.128.000

chv = 100

6. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune

Ch var = Q * ch var

7. Calculul cheltuielilor fixe

Ch fixe = Cht - Ch var

8. Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune oarecare

Ch st = Ch fixe + (ch var * Q s)

Ch s = 400.000 + 100*9.500


14/58

14

Chs = 1.350.000


Cheltuielile indirecte de productie ocazionate de activitatea unei sectii principale si productia obtinuta

au avut urmatoarea evolutie:

LunaVolum

productie

Chelt.Indirecte deproductie

Q Cht

Ianuarie 7,200 1,120,000

Februarie 7,000 1,100,000

Martie 8,000 1,200,000

Aprilie 9,000 1,300,000Mai 8,700 1,270,000

39,900 5,990,000

Sa se calculeze cheltuielile indirecte de productie ce vor fi ocazionate de productia lunii iunie a anului respectiv

care va fi de 9500 ore, prin procedeul punctelor de maxim si de minim

1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, dupa relatia:

ch var = ( Ch max - Ch min) / (Qmax - Q min)

ch var = (1.300.000 - 1.100.000) / (9.000 - 7.000)

ch var = 200.000/2.000

ch var = 100

2. calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare

Ch fix = Ch - (ch var* Qt)


15/58

15

Ch fixe = 1.120.000 - (100*7.2000

Ch fixe = 400.000

3.Calculul cheltuielilor indirecte de productie standard

Ch st = Ch fixe + (ch var*Qs)

Ch st = 400.000 + (9.500* 100)

Ch st = 1.350.000


Cheltuielile cu energia electrica ocazionate de ''linia frigorifica'' (sectia de baza) si volumul de activitate au

avut urmatoarea evolutie

Luna Qprod Ch ind

Iulie 600 600,000

August 500 530,000

Septembrie 450 495,000

octombrie 400 460,000

Noiembrie 350 425,000

Decembrie 300 390,000

Sa se determine cheltuielile ocazionate de volumul de activitate al lunii ianuarie care va fi de 4.800 ore

1. Metoda celor mai mici patrate

Luna Qprod Ch ind

Q Ch t Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe


16/58

16

Iulie 600 600,000 167 116,666.67 19,444,833.9 27,779 420,000.00 180,000.00

August 500 530,000 67 46,666.67 3,111,266.9 4,445 350,000.00 180,000.00

Septembrie 450 495,000 17 11,666.67 194,483.4 278 315,000.00 180,000.00

octombrie 400 460,000-33

-23,333.33 777,699.9 1,111 280,000.00 180,000.00

Noiembrie 350 425,000-83

-58,333.33 4,860,916.4 6,944 245,000.00 180,000.00

Decembrie 300 390,000-133

-93,333.33 12,444,132.9 17,777 210,000.00 180,000.00

2,600 2,900,000 40,833,333.3 58,333

n = 6

1 Qmed = 2.600/6 2. Ch med = 2.900.000/6 433.33

Q med = 433,33 Ch med = 483.333,33

3 ch var = 40.833.331,6/58.333

ch var = 699.99

4 Ch ian = 180.000 + 4.800 *700

Ch ian = 3.540.000

2. Metoda punctelor de minim si maxim

1 ch var = (600.000 - 390.000) / (600 - 300)

ch var = 210.000/300

ch var = 700

2 Ch fixe = 600.000 - 600*700

Ch fixe = 180.000

3 Ch st = 180.000 + 4.800*700


17/58

17

Ch st = 3.540.000


La intreprinderea V cheltuielile de comercializare ocazionate de volumul vanzarilor se prezinta astfel:

Luna Qprod Ch ind

Qt Cht Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe

Ianuarie 6,250 2,400,000-15.83

-4,750 75,192.5 251 1,875,000 525,000

Februarie 6,300 2,415,000 34.17 10,250 350,242.5 1,168 1,890,000 525,000

Martie 6,350 2,430,000 84.17 25,250 2,125,292.5 7,085 1,905,000 525,000

Aprilie 6,400 2,445,000 134.17 40,250 5,400,342.5 18,002 1,920,000 525,000

Mai 6,340 2,427,000 74.17 22,250 1,650,282.5 5,501 1,902,000 525,000

Iunie 6,200 2,385,000

-

65.83

-

19,750 1,300,142.5 4,334 1,860,000 525,000

Iulie 6,100 2,355,000-165.83

-49,750 8,250,042.5 27,500 1,830,000 525,000

August 6,050 2,340,000-215.83

-64,750 13,974,992.5 46,583 1,815,000 525,000

Septembrie 6,150 2,370,000-115.83

-34,750 4,025,092.5 13,417 1,845,000 525,000

octombrie 6,280 2,409,000 14.17 4,250 60,222.5 201 1,884,000 525,000

Noiembrie 6,320 2,421,000 54.17 16,250 880,262.5 2,934 1,896,000 525,000

Decembrie 6,450 2,460,000 184.17 55,250 10,175,392.5 33,919 1,935,000 525,000

75,190 28,857,000 48,267,500.0 160,891.7

Sa se determine cheltuielile ocazionate de volumul vanzarilor anului viitor a carui productie va fi de 80.000 buc

1. Metoda celor mai mici patrate


18/58

18

1 Q med = 75.190/12 2 Ch med = 28.857.000/12

Qmed = 6.265,83 Ch med = 2.404.750

3 ch var = 48.267.500/160.891,7ch var = 300

4 Ch prev = 525.000 + 80.000*300

Ch prev = 24.525.000

2. Metoda punctelor de minim si maxim

1 ch var = (2.460.000 - 2.340.000) / (6.450 - 6.050)

ch var = 120.000/400

ch var = 300

2 Ch fixe = 2.460.000 - 6.450*300

Ch fixe = 525.000

3 Ch st = 525.000 + 80.000*300

Ch st =24.525.000


19/58

19

4. Cheltuielile indirecte

Clasificarea cheltuielilor indirecte:

a) dupa functii:- cheltuieli indirecte de productie- cheltuieli generale de administratie- cheltuieli de desfacere- cheltuieli de cercetare-dezvoltare

b) dupa comportament:- cheltuieli fixe- cheltuieli variabile- cheltuieli semivariabile

c) pe elemente de cheltuieli- materiale indirecte- salarii indirecte- alte cheltuieli indirecte

5. Metode de repartizare a cheltuielilor indirecte

5.1. PROCEDEUL SUPLIMENTARII

- se foloseste pentru repartizarea si delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activitati, pe sectoare sau zone decheltuieli si in ultima instanta pe purtatori;- se prezinta sub 2 forme 1. forma clasica a procedeului suplimentarii in variantele: varianta coeficientului unic sau global,varianta coeficientilor diferentiati si varianta coeficientilor selectivi

-2. forma cifrelor relative de structura


20/58

20

5.1.1. Forma clasica a procedeului suplimentarii

Etape:

1. Se alege un criteriu (baza) de repartizare, comuna ca natura tuturor produselor care constituie obiectul repartizarii, dardiferita ca marime, cum ar fi: salariile directe, totalul cheltuielilor directe, numarul de ore masina, valoarea utilajului,suprafata ocupata, puterea motoarelor etc.

2. Se calculeaza coeficientul de suplimentare dupa formula:

ks =

=

n

j

j

r

b

CH

1

unde:

ks = coeficientul de suplimentareCHr = cheltuieli de repartizatBj = marimea bazei de repartizare in cazul unui produs,sector de cheltuieli, gen de activitate etc

N = numarul produselor. Sectoarelor de cheltuieli, gen de activitate etc3. Se Se cacluleaza cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector dupa formula:Rj = bj x ks

Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global

- presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori, cu ajutorul unui singurcoeficient de suplimentare, calculat dupa formula de mai sus

Procedeul suplimentarii prin coeficienti diferentiati

- presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienti care difera de la un fel de cheltuiala la alta, sifiecare coeficient de suplimentare se determina in raport cu alt criteriu. Aceasta varianta se aplica cu precadere pentru

reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli.- Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori, daca se practica defalcareaacestora pe subgrupe, cum ar fi: cheltuieli de intretinere si functionare a utilajului si cheltuieli generale de sectie


21/58

21

5.1.2. Procedeul suplimentarii prin coeficienti selectivi- se foloseste exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de productie, numite si cheltuieli comune desectie, care sunt legate de procesul de fabricatie;- presupune pe langa folosirea unor baze (criterii) de repartizare, care difera de la un fel de cheltuiala la alta, si alegerea

sau selectarea produselor asupra carora trebuie repartizate respectivele cheltuieli. Faptul ca produsele sunt rezultatul unortehnologii de fabricatie diferite si au itinerarii diferite in cadrul sectiilor si atelierelor de productie, unele trecand prinanumite sectii iar altele, dimpotriva, evitandu-le si ocupand spatii productive in celelalte, ridica problema necesitatii de arepartiza pe seama fiecarui produs atatea cheltuieli cate a ocazionat obtinerea lui. In asemenea imprejurari, cheltuielile deproductie indirecte (comune pe sectie) se impart in doua subgrupe (cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor sicheltuieli generale de sectie) si se calculeaza pentru fiecare dintre ele coeficienti de repartizare separati, la nivleul fiecareisectii, luand in considerare, pentru constituirea bazelor, itinerarul tehnologic al produselor prin sectii.- formulele de calcul privind coeficientii de suplimentare selectivi ( pe subgrupe de cheltuieli in cadrul sectiilor sauatelierelor) raman cele prezentate in cazul coeficientului global

5.2. Forma cifrelor relative de sturctura

Etape:1. Se determina ponderea bazei de repartizare corespunzatoare fiecarui produs, sector etc. Fata de total baza, dupa

formula:

gj =

=

n

j

j

j

b

b

1

unde:

g = ponderea bazei de repartizare corespunzatoare unui produs, sector etc fata de total bazab = marimea bazei de reaprtizare corespunzatoare unui produs, sector etc

j = produsul, sectorul, activitatea asupra caruia trebuie repartizate cheltuielile2. Coeficientii (sau procentele obtinute) se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizarii ( CHr) ,

determinandu-se cote de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs, dupa formula:Rj = gj x CHr- repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structura determina rezultate dinale identice cu cele obtinuteprin procedeul suplimentarii in forma clasica.


22/58

22

Sa se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculatie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii:

Problema 1

Intreprinderea X fabrica doua produse A si B. In perioada de gestiune luata in calcul, cheltuieli le indirecte de productie sunt de5980 lei. Baza de repartizare o reprezinta cheltuielile directe, si anume: pentru produsul A sunt in suma de 131 lei si pentruprodusul B in suma de 169 lei.

Forma clasica Forma cifrelor relative de sturctura

Ks = 93,19300

5980

169131

5980==

+33 GA = 4367,0

300

131

169131

131==

+

GB = 5633,0300

169

169131

169==

+

RA = 131 x 19,93 = 2611,267RB = 169 x 19,93 = 3368,733Total 5.980

RA = 0,4367 x 5980 = 2611,466RB = 0.5633 x 5980 = 3368,534Total 5.980

Problema 2Cheltuielile generale de administratie ale uniei firme sunt de 1.157 lei. Baza de repartizare pentru produsele A, B si C oconstituie costul rational de productie ale carui valori sunt:- pt. Produsul A 328 lei- pt. Produsul B 272 lei- pt. Produsul C 241 lei

Forma clasica Forma cifrelor relative de structura

Ks = 375,1841

1157

241272328

1157==

++gA = 39,0

841

328

241272328

328==

++


23/58

23

gB = 3234,0841

272

241272328

272==

++

gC = 2866,0

841

241

241272328

241==

++

RA = 328 x 1,375 = 451,2437RB = 272 x 1,375 = 374,2021RC = 241 x 1,375 = 331,5542Total 1.157

RA = 0,39 x 1157 = 451,23RB = 0,3234 x 1157 = 374,1738RC = 0.2866 x 1157 = 331,5962Total 1.157

Problema 3

Unitatea S fabrica 2 produse A si B. In luna mai, cheltuielile de desfacere in suma de 435 lei se repartizeaza in functie de obaza ale carei valori sunt : la produsul A 195 lei si la produsul B 175 lei.

Forma clasica Forma cifrelor relative de structura

Ks = 1757,1370

435

175195

435==

+gA = 527,0

370

195

175195

195==

+

gB = 473,0370

175

175195

175==

+

RA = 195 x 1,1757 = 229,2568RB = 175 x 1,1757= 205,7432Total 435

RA = 0,527 x 435 = 229,2568RB = 0,473 x 435 = 205,7432Total 435


24/58

24

Problema 4

Se cunosc datele:- amortizare cladire monobloc 1.025 lei- energie electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic 856 lei

- cheltuieli cu spatiul productiv 236 lei- cheltuieli cu energia termica comuna 2.739 leiBazele de repartizare constau din:- puterea instalata a motoarelor - sectia 1 30.210 kw/h

- sectia 2 18.790 kw/h- suprafata ocupata - sectia 1 25.420 mp

- sectia 2 36.580 mp- salarii directe - sectia 1 1.250 lei

- sectia 2 1.380 lei- valoarea utilajului - sectia 1 4.500 lei

- sectia 2 5.800 lei

Cheltuiala Baza derepartizare

Forma clasica Forma cifrelor relative destructura

Amortizare Valoarea utilajuluiKs = 0165,0

620001025

36580254201025 ==

+gA= 527,0

370195

175195195 ==

+

gB= 473,0

370

175

175195

175 ==

+

En. Electrica Puterea motoarelorKs = 0165,0

62000

1025

3658025420

1025 ==+

gA= 527,0370195

175195195 ==

+


25/58

25

gB= 473,0370175

175195175 ==

+

Cheltuieli

spatiu

Suprafata ocupataKs = 0165,0

62000

1025

3658025420

1025 ==+

gA= 527,0370

195

175195

195 ==+

gB= 473,0370175

175195175 ==

+

En. Termica Salarii directeKs = 0165,0

62000

1025

3658025420

1025 ==+

gA= 527,0370195

175195195 ==

+

gB= 473,0370175

175195175 ==

+

6. Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs

n principiu, costul unitar se determina ca raport ntre totalul cheltuielile colectate si cantitatea productiei obtinute:

Q

CTC u =

Procedeul diviziunii simple se poate aplica doar la determinarea costului unitar n cazul productiei perfect omogene sicnd nu rezulta productie secundara.

Procedeul valorii ramase se aplica atunci cnd din procesul de productie rezulta concomitent cu produsul principal

unul sau mai multe produse secundare, iar cheltuielile de productie sunt evidentiate global.Costul unitar pentru produsul principal se determina raportnd cheltuielile ramase dupa ce acestea au fost diminuate cuvaloarea produselor secundare la cantitatea de produse principale:


26/58

26

p

n

1iii

up Q

p*q-CTC

==

unde: qi - cantitatea de produse secundare ipi - pretul de evaluare al productiei secundare iQp - cantitatea produselor principale

Frecvent ntlnita n agricultura unde la gru din cheltuielile totale colectate trebuie scazuta valoarea produselorsecundare (paie), cheltuielile ramase raportndu-se la cantitatea produselor principale (gru boabe).

Problema care se pune este cea a pretului folosit la evaluarea produselor secundare (p i). Unii autori sustin ca poate fipretul posibil de vnzare care trebuie diminuat cu profitul planificat.Ex.:Pretul de vnzare pentru produsele secundare = 8 / buc. Pentru evaluarea produselor secundare se va folosi costul deproductie de 7,3 / buc daca profitul planificat este de 10%:

2,7100

10*88C p3 ==

7. Organizarea contabilitatii de gestiune

7.1 Aspecte generale privind variantele de organizare a Contabilitatii de gestiuneConform teoriei, contabilitatea de gestiune poate fi organizata fie autonom, fie integrat.Organizarea autonoma presupune existenta unui circuit aparte si este caracteristica conceptiei dualiste, concept preluat

si de Romnia. Acest circuit are o anumita independenta fata de contabilitatea financiara si si poate organiza lucrarilespecifice fie utiliznd conturi speciale (clasa 9 Conturi de gestiune ? OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea n analitic aconturilor din contabilitatea financiara conform particularitatilor din fiecare ntreprindere, fie extracontabil prin intermediulevidentei tehnico-operative proprii.

Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evidentiaza care sunt normele referitoare la organizarea contabilitatii de gestiune,precizndu-se ca contabilitatea de gestiune se organizeaza n mod obligatoriu, n functie de specificul activitatii desfasurate,responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei.


27/58

27

n ceea ce priveste folosirea conturilor, precum si simbolizarea acestora, se va proceda n asa masura nct informatiileobtinute sa fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptata n functie de scopurile urmarite: evidenta fluxului costurilor,determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor si a rezultatelor pe activitati, efectuarea de previziuni, etc.

MFP prin Directiva Metodologica a Contabilitatii a prevazut pentru clasa 9 Conturi de gestiune un numar redus de

conturi:grupa 90 Decontari internegrupa 92 Conturi de calculatiegrupa 93 Costul productiei

Acest lucru nu nseamna ca ntreprinderile care opteaza pentru conturi speciale nu pot crea si alte grupe de conturipentru a urmari venitul si rezultatele analitice adoptnd o varianta dezvoltata a clasei 9 cu 10 grupe.

Contabilitatea de gestiune se poate organiza si prin intermediul evidentei extracontabile folosind tabele.Organizarea integrata presupune realizarea calculatiei costurilor prin intermediul conturilor din contabilitatea financiara

fiind specifica contabilitatii moniste (ntr-un singur circuit).

7.2. Organizarea autonoma cu utilizarea conturilor din clasa 9, varianta simplificata

Functionarea conturilor din grupa 90 Decontari interneGrupa cuprinde 3 conturi:

- 901 Decontari interne privind cheltuielile- 902 Decontari interne privind productia obtinuta- 903 Decontari interne privind diferentele de pret

Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglinda care asigura autonomia CG fata de CF.901 Decontari interne privind cheltuielile (P)Se crediteaza:

- n cursul perioadei de calculatie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din CF n corespondenta cu debitul conturilordin grupa 92 Conturi de calculatie (921, 922, 923, 924, 925)

Se debiteaza numai la sfrsitul perioadei de calculatie cu decontarea cheltuielilor efective catre CF astfel:- decontarea productiei obtinute la cost de nregistrare prestabilit prin creditul contului 931- decontarea diferentelor de pret ntre costul efectiv si costul prestabilit prin creditul contului 903- decontarea costului subactivitatii prin creditul contului 902


28/58

28

- decontarea productiei neterminate n cost efectiv prin creditul contului 933n urma decontarilor catre CF a costurilor efective determinate prin CG contul 901 se soldeaza.902 Decontari interne privind productia obtinuta cont de pasiv dupa functia contabila, iar dupa natura soldului

este cont bifunctional. Acest cont evidentiaza decontarile ntre subunitati privind productia obtinuta dar are si rolul de a

determina diferentele de pret ntre costul efectiv si cel prestabilit.Se crediteaza n cursul lunii cu:

- valoarea productiei obtinute n cost prestabilit prin debitul contului 931Se debiteaza la sfrsitul lunii cu:

- valoarea productiei obtinute n cost efectiv prin creditul contului 921- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925

Se crediteaza la sfrsitul lunii cu:- diferentele de pret ntre costul efectiv si cel prestabilit n corespondenta cu debitul contului 903

Pentru nchidere, contul se va credita n corespondenta cu debitul contului 901.La sfrsitul lunii se soldeaza.

903 Decontari interne privind diferentele de pret (A) are rolul de a evidentia la sfrsitul lunii diferentele de pretntre costul efectiv al productiei obtinute si costul prestabilit al acesteia.Se debiteaza la sfrsitul lunii cu diferentele de pret n corespondenta cu creditul contului 902 astfel:

- n negru pentru diferentele nefavorabile- n rosu pentru diferentele favorabile

Se crediteaza la sfrsitul lunii cu diferentele de pret decontate catre CF prin debitul contului 901.Contul nu prezinta sold.

Functionarea conturilor din grupa 92 Conturi de calculatieCu ajutorul acestor conturi se realizeaza colectarea cheltuielilor pe destinatii. Functia contabila a acestor conturi se

adapteaza la tipul sau metoda de calculatie aleasa. Sunt conturi de activ.

921 Cheltuielile activitatii de baza (A) colecteaza pe debit cheltuielile aferente activitatii de baza si deconteaza pecredit costurile efective ale productiei finite si a celei neterminate.Se debiteaza:

- n cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din CF prin creditul contului 901


29/58

29

- la sfrsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala repartizate prin creditul conturile 923, 924- cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922- la sfrsitul lunii cu cheltuielile de desfacere n corespondenta cu contul 925

Se crediteaza:

- la sfrsitul lunii cu valoarea n cost efectiv a productiei neterminate prin debitul contului 933- la finele lunii cu valoarea productiei finite n cost efectiv n corespondenta cu debitul contului 902Contul se soldeaza.n functie de metoda de calculatie aleasa, contul 921 se detaliaza pe analitice: pe produse, lucrari, servicii, comenzi,

faze de fabricatie, etc.922 Cheltuielile activitatii auxiliare (A) colecteaza pe debit cheltuielile efective preluate din CF si se crediteaza cu

costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara. Contul se detaliaza pe analitice pe fiecaresector auxiliar.

Se debiteaza:- n cursul lunii cu cheltuielile preluate din CF aferente activitatii auxiliare prin creditul contului 901- la sfrsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor prestate catre terti prin creditul contului 924

Se crediteaza:- la sfrsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului 933- la sfrsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923,924, 925 si mai rar 921

Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare.923 Cheltuielile comune ale sectiilor (cheltuielile indirecte de productie) (A) tine evidenta cheltuielilor pe centre de

cost la nivelul unei sectii de productie. Desi sunt cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele sunt totusi cheltuielidirecte fata de centrul de costuri. Se detaliaza pe analitice pe fiecare sectie productiva n parte.

Se debiteaza:- n cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din CF prin creditul contului 901- la sfrsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin creditul contului 922

Se crediteaza:- la sfrsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921- la sfrsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902

Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza.


30/58

30

924 Cheltuielile generale de administratie (A) colecteaza toate cheltuielile indirecte ale ntreprinderii att fata deobiectele de calculatie, ct si fata de locurile generatoare de costuri.

Se debiteaza:- n cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generala a ntreprinderii prin contul 901

- la sfrsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922Se crediteaza:

- la sfrsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si serviciilor auxiliare prestate tertilor prin debitulcontului 922 si asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921

Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ n costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitulcontului 921, ci vor fi suportate din rezultatul ntreprinderii, caz n care se crediteaza n corespondenta cu debitul contului 902.

Dupa repartizare, contul se soldeaza.925 Cheltuielile de desfacere (A) colecteaza si repartizeaza toate cheltuielile legate de productia vnduta.Se debiteaza:

- n cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /dis tributia productiei prin contul 901- la sfrsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza:- la sfrsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin contul 921, iar n cazul utilizarii metodeiglobale prin debitul contului 902

n urma repartizarii, contul se soldeaza.

Functionarea conturilor din grupa 93 Costul productieiGrupa 93 cuprinde 2 conturi:

- 931 Costul productiei obtinute- 933 Costul productiei n curs de executie

Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evidentiaza productia finita si respectiv cea neterminata. Sunt conturi

de activ si functioneaza astfel:931 Costul productiei obtinute (A) tine evidenta productiei finite sau a lucrarilor executate si a serviciilor prestate.Se debiteaza:

- n cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902


31/58

31

Se crediteaza:- la sfrsitul lunii cu valoarea n cost prestabilit a produselor finite decontate CF prin contul 901

La sfrsitul lunii, contul se soldeaza.933 Costul productiei n curs de executie (A) tine evidenta productiei neterminate la cost efectiv.

Se debiteaza:- la sfrsitul lunii cu valoarea productiei neterminate n cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922Se crediteaza:

- la sfrsitul lunii cu valoarea n cost efectiv a productiei neterminate decontate CF prin contul 901 (regulamentul de aplicare alegii contabilitatii prevede decontarea acestei productii neterminate prin debitul contului 902, caz n care urmeaza apoi

nchiderea contului prin formula: 901 = 902)

7.3. Organizarea autonoma a CG, fara utilizarea conturilor (varianta extracontabila)Organizarea CG fara utilizarea conturilor presupune realizarea calculatiilor cu ajutorul unor situatii sau tablouri de

calcul, fara folosirea conturilor. Astfel se vor utiliza diverse situatii si tabele pentru:- colectarea cheltuielilor n functie de destinatia lor- repartizarea cheltuielilor asupra productiei obtinute- calcularea costurilor totale si pe unitati de produs

Faptul ca ntregul sistem de urmarire si calculare se realizeaza prin intermediul unor retele tabelare de calculatieconduce la aparenta unor calculatii extracontabile.

Acest sistem este totusi contabil deoarece permite verificarea datelo r preluate din CF care sunt apoi prelucrate printr-unsistem propriu de tabele si apoi retransmise CF. n acest caz, calculatia costurilor si rezultatelor, desi se realizeazaextracontabil, prin sistemul de prelucrare a datelor din CG se confera posibilitatea confruntarii lunare a datelor din CF chiardaca calculele din CG nu sunt urmate de nregistrarile contabile si de transpunere a datelor n conturi. Utilizarea doar a unortabele de calcul nu aduce atingere fundamentala tehnicii contabile clasice deoarece:

- un fapt economic este nregistrat o singura data- valoarea intrarilor n reteaua de prelucrare este egala cu valoarea iesirilor


32/58

32

Cheltuielile directe preluate din CF se nscriu n Fisa de postcalculdeschisa pe fiecare produs, serviciu si lucrare nparte pe masura efectuarii acestor consumuri.

Fisa de postcalcul are n structura sa toate elementele componente ale costurilor de produs (directe si indirecte),precum si partea de decontare a productiei, astfel nct se pot determina diferentele de pret. Aceasta fisa preia rolul conturilor

921 si 902 din varianta simplificata.Pentru a putea completa fisa cu cheltuielile indirecte, acestea trebuie n prealabil colectate n situatii / tabele separate siapoi repartizate n costul produselor. n acest sens se vor ntocmi Situatia de colectare a cheltuielilor indirectesi

Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte.Situatia de colectare a cheltuielilor indirecte se ntocmeste pentru fiecare sectie de productie principala sau secundara

sau pe total ntreprindere dupa cum este vorba de costuri comune de regie ale sectiilor principale de productie sau decheltuielile activitatii auxiliare (pe sectii) sau cheltuieli generale si de desfacere (pe ntreprindere).

Tablourile care colecteaza cheltuielile indirecte se bazeaza pe urmatoarea schema de principiu:

Situatia colectarii cheltuielilor indirectedin care pe locuri de costuri

Activitatile Functiunile

Natura

cheltuielilorpreluate dinCF

NivelultotalSectia 1 .... Sectia n Aprovizioare ... Desfacere

601602603604...

641645...

658681TOTAL

Aceste tabele preiau rolul debitului conturilor 922, 923, 924 si 925.


33/58

33923 S2...

Decontarea cheltuielilor activitatii auxiliare, respectiv repartizarea cheltuielilor comune sau de regie ale sectiilor deproductie, a cheltuielilor generale si a cheltuielilor de desfacere pe produse, lucrari sau servicii se realizeaza pe baza unortabele denumiteSituatia de repartizaresi care au n principiu urmatoarea structura:

Situatia de repartizare a cheltuielilor........................

Locul beneficiar (sau nfinal purtatorul decosturi)

Baza de repartizare Coeficientul derepartizare

Cota de costurirepartizata

produs 1produs 2

...produs 60

...faza X

...etc

TOTALAceste situatii preiau rolul creditului conturilor 922, 923, 924 si 925.Exactitatea calculelor si concordanta datelor se asigura pe baza Controlului patratdintre rnduri si coloane. De

asemenea se efectueaza si un control ntre totalurile din tablourile de colectare si repartizare din CG si cele evidentiate nconturile din clasa 6 din CF.

Paralela ntre varianta CG cu utilizarea conturilor (I) si varianta CG fara utilizarea conturilor (II)-I-

se nregistreazacheltuieli de exploatare

directe afectndu-se direct

cheltuieli de exploatare preluate pe debitul repartizare (imputare)indirecte

costul direct pe produse, lucrari, servicii(debitul conturilor 921, 922)

Centre decosturi

923 S1CostulP, L, S


34/58

34

925

924

922

conturilor 923, 924, 925pe credit

-II-cheltuieli de exploatare direct costuri directe

directe

cheltuieli de colectate repartizate costuri indirecte

exploatare indirecte imputate

Avantajele utilizarii variantei extracontabile, fara utilizarea conturilor, constau n faptul ca datele se pot obtine mairepede pe calculator, informatiile fiind usor citibile att de economisti, ct si de ingineri.

8. Organizarea calculatiei costurilor

Organizarea calculatiei costurilor pleaca de la optiunea unui anumit sistem de calculatie a costurilor, optiune care are la

baza: nomenclatura functiilor executate, tehnologia si organizarea productiei, obiectivele urmarite de managementul societatii.Odata ce s-a optat pentru un sistem de calculatie anume, pentru implementarea sa se parcurg urmatoarele etape:

1) identificarea purtatorilor de costuri si a unitatii de calculatie

Fisa de postcalcul

Situatia de

colectare

Situatia de

repartizare

Fisa de postcalcul


35/58

35

2) stabilirea locurilor / sectoarelor de costuri3) stabilirea sistemului de documente si formularele de evidenta necesara4) stabilirea perioadei de calculatie si a timpului n care se face raportarea costului si a abaterilor

Locurile sau sectoarele de costuri detin un loc important n calculatia costurilor. Ele se pot defini astfel: subdiviziuni

ale cadrului tehnico-productiv, organizatoric si administrativ al ntreprinderii n raport de care se organizeaza planificarea siurmarirea analitica a cheltuielilor de productie.Purtatorii de costuri reprezinta P, L, S ca rezultat material concret al procesului de productie. Obtinerea P, L, S

reprezinta cauza cheltuielilor de productie si desfacere.Drept purtatoare de costuri, productia poate fi luata n considerare fie n ansamblul sau, fie la nivelul unui singur

purtator de P, L, S ceea ce constit uie de fapt forma cea mai reprezentativa a purtatorilor de costuri.O atentie deosebita trebuie acordata gradului de finisare a productiei ca purtator de costuri, facndu-se distinctii ntre

productia terminata si productia neterminata.Determinarea costului unitar presupune ca productia obtinuta sa poata fi exprimata cantitativ cu ajutorul unei unitati de

calculatie:- unitati fizice

- unitati conventionaleUnitatile fizice sunt unitati de masura tehnice (m, m2, m3, bucati, duzina, l, hl, etc.). Exprimarea n unitati fizice esteconditionata de existenta omogenitatii naturale a productiei.

Unitatile conventionale se folosesc cnd nu exista omogenitate naturala a productiei. Ele pot mbraca una din formele:- unitati tehnice de masura privite n raport cu o caracteristica calitativa esentiala a produsului (hl lapte cu 3% grasime)- unitati de timp (ore functionare utilaje, ore manopera)- forma abstracta a unor cifre de echivalare obtinute prin calcul, prin calcularea unei particularitati care este comuna

tuturor produselorAcest procedeu presupune stabilirea caracteristicilor comune productiei, caracteristici care stau la baza stabilirii

coeficientului de echivalenta.

Problema rezolvata

n luna martie, productia unei fabrici de sticla s-a concretizat n:- 200.000 borcane 1 l- 160.000 borcane 0,75 l


36/58

36

- 40.000 borcane 0,5 lAceasta productie a ocazionat cheltuieli directe si indirecte de 281.600.000 lei.Se va determina costul unitar pe fiecare fel de borcan.Se calculeaza coeficientul de echivalenta (ke) n functie de consumul specific de materie prima (sticla topita). Produsul

etalon este borcanul de 1 l, astfel:- pentru borcanul de 1 l se consuma 400 gr- pentru borcanul de 0,75 l se consuma 320 gr- pentru borcanul de 0,5 l se consuma 240 gr

6,0400

240k

8,0400

320k

1400

400k

l0,5

l0,75

l1

e

e

e

==

==

==

Se determina productia n unitati echivalente:Sortiment Q fizica ke Q n unitati echivalente1 l 200.000 1 200.000

0,75 l 160.000 0,8 128.0000,5 l 40.000 0,6 24.000

TOTAL 352.000200.000 * 1 = 200.000160.000 * 0,8 = 128.00040.000 * 0,6 = 24.000

Se calculeaza costul / unitate echivalenta:

lei/buc800000.352

000.600.281

Q

CTC

ueue

===

Se calculeaza costurile unitare pe fiecare sortiment:Sortiment Cue ke Cost unitar


37/58

37

1 l 800 1 8000,75 l 800 0,8 6400,5 l 800 0,6 480

800 * 1 = 800

800 * 0,8 = 640800 * 0,6 = 480Se calculeaza costurile totale pe fiecare sortiment:Sortiment Cost unitar Q fizica Costuri totale

1 l 800 200.000 160.000.0000,75 l 640 160.000 102.400.0000,5 l 480 40.000 19.200.000

TOTAL 281.600.000Unitatile de calcul conventionale au de regula un caracter intermediar, costul fiecarui produs se stabileste n final n

raport cu unitatea de masura fizica.

1. Principiile calculatiei costurilor1. Principiul delimitarii n timp a cheltuielilor de productie

Acest principiu este de fapt o transpunere a principiului independentei exercitiului preluat din CF. Transpus n CGnseamna ca fiecarei perioade de calculatie i se atribuie cheltuielile aferente productiei fabricate, indiferent de momentul ncare au fost efectuate.

Astfel, alaturi de cheltuielile curente de productie (C t) apar si cheltuielile cu productia neterminata la nceputul lunii(Ci) si cheltuielile anticipate. n aceste conditii, cheltuielile aferente productiei finite (C PF) vor fi: CPF = Ci + Ct Cf, unde Cfcheltuielile cu productia neterminata la sfrsitul lunii.

n cheltuielile curente ale perioadei este inclusa si cota cheltuielilor anticipate aferente perioadei.Ex.: n CF: 658 Alte cheltuieli de exploatare = 471 Cheltuieli n avans

- n decembrie abonament revista trim. I: 30.000 lei471 = 512- ian.: 658 = 471 10.000- febr.: 658 = 471 10.000


38/58

38

- martie: 658 = 471 10.000471 o creanta a anului precedent (2002) asupra anului n curs (2003)

4712002) 30.000 10.000

10.000 200310.0002. Principiul delimitarii cheltuielilor aferente productiei finite de cele aferente productiei neterminate

n CF: prod. neterminatainitiala: 711 = 331 n CG: prod. neterminata initiala: 921 = 901? n CF: prod. neterminatafinala: 331 = 711? n CG: prod. neterminatafinala: 933 = 921 (obtinerea prod. neterminatefinala)

901 = 933 (transferarea spre CF)3. Principiul delimitarii cheltuielilor de productie n spatiu

Acest principiu presupune 2 aspecte:1) delimitarea cheltuielilor de exploatare pe activitati, astfel:

- cheltuieli de fabricatie propriu-zise (921, 922, 923)- cheltuieli de administratie (924)- cheltuieli de desfacere (925)

2) urmarirea cheltuielilor pe fiecare sectie, atelier sau centru de responsabilitate n parte, astfel:- 922 sau 922

analitic Centrala Electrica analitic Atelier- 923

sectia 1...4. Principiul separarii cheltuielilor de exploatare de cheltuielile ocazionate de celelalte activitati (extraordinara, financiara)care nu se includ n costul de productie, facnd obiect al CG

5. Principiul delimitarii costului subactivitatii potrivit caruia cheltuielile fixe generate de subactivitati (gradul de neocupare a

capacitatii de productie) nu se vor include n costul produselor, ci vor afecta rezultatul exercitiului.- evidenta delimitarii costului subactivitatii:902 = 923

cost subactiv. chelt. de regie fixa aferente gradului de neoc. a capacitatii de productie


39/58

39

- transmiterea catre CF:901 = 902

cost subactiv.!!!NOTA!!!

Costul subactivitatii este tratat ca si cost de productie.6. Principiul decontarii sau imputarii cheltuielilor se poate face asupra costului produsului sau rezultatului. Sunt mai multecriterii de decontare, cel recunoscut n legislatia romneasca este criteriul rational de imputare a cheltuielilor fixe, proportionalcu gradul de activitate, fara sa fie nsa excluse si alte criterii: criteriul ocazionarii, criteriul contributiei, de acoperire.

9. Calculatia traditionala a costurilor complete

9.1. Caracteristicile calculatiei costurilor efective

Scopul calculatiilor complete este acela de a repartiza toate costurile identificate pentru o anumita perioada de gestiune pepurtatori de costuri. n acest sens, cheltuielile sunt grupate n cheltuieli directe si indirecte.

Costul se determina dupa ncheierea procesului de productie sau a perioadei pentru care se face calculatia. Se procedeaza la repartizarea cheltuielilor indirecte n functie de diferite criterii mai mult sau mai putin obiective n costulproduselor, lucrarilor si serviciilor. Se realizeaza 2 serii de calculatii:

- antecalculatia stabilirea costului planificat

- postcalculatia determinarea costului efectiv

Numai n acest mod se pot determina abaterile.

Tinnd cont de caracteristicile procesului tehnologic, de tipul de productie, etc. s-au conturat de-a lungul timpuluiurmatoarele calculatii care conduc la un cost total / complet folosind:

- calculatia globalacalculatia pe faze- calculatia pe comenzi


40/58

40

9.2. Calculatia globalaCalculatia globala se aplica n cazul productiei omogene unde se obtine un singur produs, lucrare, serviciu fara

semifabricate si fara productie neterminata la sfrsitul perioadei (centrale hidroelectrice, fabrici de ciment, cariere balastru,extractia titeiului, de gaze, carbuni, servicii transport).

Caracteristic acestei calculatii este faptul ca toate cheltuielile de productie au un caracter direct. Totusi pentru acunoaste structura costului pe componentele sale, cheltuielile vor fi urmarite separat cele directe de cele clasice indirecte:

Q

indirCheltdirCheltC u

+= n ceea ce priveste contabilitatea de gestiune precizam urmatoarele:

a) calculatia globala se poate aplica fie la nivelul ntregii ntreprinderi (n industria extractiva, etc.), fie la nivelul unor sectii dincadrul ntreprinderii (caz valabil de regula pentru activitatile auxiliare)b) daca calculatia globala se realizeaza la nivelul ntreprinderii, cheltuielile directe se colecteaza n contul 921, iar cheltuielileindirecte n conturile 923, 924, 925. La sfrsitul lunii, toate aceste cheltuieli ajung n debitul contului 902 pentru a se puteacompara nivelul efectiv cu cel planificat.

c) daca calculatia globala se realizeaza doar la nivelul sectiilor auxiliare, cheltuielile directe se colecteaza n contul 922, iarcele indirecte tot la 922, dar la analitic Cheltuieli de regied) calculatia globala se poate aplca si n cazul productiei sortodimensionale unde din aceeasi materie prima si utilaje se obtinmai multe produse care difera prin dimensiune (fabricare sticla, cherestea). Aici metoda globala de calculatie se combina cuprocedeul coeficentilor de echivalenta.Concluzie: n esenta costul unitar se determina folosind diviziunea simpla, adica

Q

leChelt totaC u

=

9.3. Calculatia pe faze

Caracteristic este faptul ca urmarirea cheltuielilor de productie se face pe fiecare faza sau etapa de productie prin caretrece produsul respectiv si numai dupa aceea se calculeaza costul unitar pe produs.Se aplica la ntreprinderile cu productie de serie mare unde procesul tehnologic este relativ omogen iar produsul finit se

obtine prin prelucrarea n faze succesive a materiei prime (n industria alimentara, industria de prelucrare a titeiului, etc.).


41/58

41

Problema specifica a calculatiei pe faze consta n faptul ca fazele de calculatie se stabilesc prin sectionarea procesuluitehnologic n punctele sale cheie. Fazele de calculatie sunt tratate ca si centre de responsabilitate att n ceea ce privesteproductia, ct si costurile.

La stabilirea fazelor de calculatie se au n vedere fazele procesului tehnologic. Problema care se ridica este aceea catrebuie sa existe posibilitatea delimitarii cheltuielilor pe faze, iar la finele fiecarei faze sa se poata masura si exprima cantitativproductia obtinuta.

Dupa stabilirea fazelor de calculatie, acestea se simbolizeaza, iar simbolurile atribuite se nscriu obligatoriu pe toatedocumentele privind consumurile ocazionate si cele referitoare la productia fabricata n cadrul lor.

n cadrul fiecarei faze de calculatie se identifica att cheltuielile directe, ct si cele indirecte care se vor repartiza asupracostului fiecarei faze n parte.

Calculatia pe faze se poate realiza n doua variante: varianta cu semifabricat: se utilizeaza la ntreprinderile cu proces tehnologic lung de fabricatie care produc un numarrestrns de produse, iar dupa fiecare faza se obtin semifabricatele depozitabile din care unele trec la prelucrat n fazaurmatoare, iar altele pot fi livrate n afara n starea de semifabricat.

Aceasta varianta presupune calcularea costului fiecarui semifabricat n parte lund n considerare att costul materiei

prime sau semifabricatului din faza anterioara, ct si cheltuielile directe si indirecte generate de faza respectiva.Costul semifabricatului obtinut ntr-un anumit stadiu al procesului de productie se transfera n faza de calculatieurmatoare:

( )

n

n

n

s

pnn1)-(ns1)-(nss Q

VindirCheltdirCheltc*QC

++=

unde:ns

C - costul semifabricatelor obtinute n faza nQs (n-1) cantitatea de semifabricate obtinuta n faza n 1 si trecuta la prelucrare n faza urmatoarecs (n-1) costul unitar al semifabricatelor din faza n 1Chelt dirn cheltuielile directe ale fazei nChelt indirn cheltuielile indirecte ale fazei n

npV - valoarea productiei neterminate n faza nns

Q - cantitatea de semifabricate obtinuta n faza n


42/58

42

Principalul dezavantaj al acestei variante este faptul ca pune n dependenta directa calculatia produsului obtinut ntr-unanumit stadiu de calculatie produsului din faza anterioara. varianta fara semifabricat: se aplica de regula cnd semifabricatele se trec la prelucrare de la o faza la alta fara gestionare sidepozitare si fara livrare n afara de semifabricate.

Aceasta varianta implica urmarirea cheltuielilor directe si indirecte de prelucrare pentru fiecare faza de calculatie nparte si stabilirea costului fazei numai pe baza acestor cheltuieli, fara transferarea costului semifabricatelor de la o faza la alta.Costul produsului finit se obtine prin nsumarea cheltuielilor tuturor fazelor de prelucrare de la momentul nceperii

productiei pna la sfrsit:

PF

fnf2f1u

Q

C...CCC

+++=

Pentru determinarea cheltuielilor fiecarei faze se va tine cont si de valoarea productiei neterminate din fazele respectivesi anume PN0 se va adauga si PN de la sfrsitul perioadei se va scadea.

Dezavantajul este acela ca prin contabilitate nu se realizeaza o evidenta a circulatiei semifabricatelor ntre faze, ceea ceimplica organizarea unei evidente operative pentru cantitatile de semifabricate pentru fiecare faza, desi varianta nu o cere.

Avantajul este ca se pot urmari operativ depasirile de cheltuieli n cadrul fiecarei faze care sunt mai usor sesizabile si

mai corect localizate dect la prima varianta.Concluzie: Att la prima varianta, ct si la a doua conturile de cheltuieli se deschid pe analitice pe fiecare faza de calculatie nparte.

Problema rezolvatantreprinderea X fabrica un anumit produs care pna la finalizare parcurge n faze de fabricatie care reprezinta si faze de

calculatie. Din fiecare faza rezulta semifabricate.Cantitate Productie neterminataFaza de

calculatieCheltuielile

fazelor Intrate Iesite Cantitativ ValoricConsumspecific

12

34

10.000.0008.000.000

640.0001.800.000

-12.000

7.3005.000

15.0008.000

6.0004.000

-2.000

1.000400

1.000.000800.000

100.000200.000

-1,25:1

1,05:11,15:1


43/58

43

a) varianta cu semifabricat:

600000.15

000.000.1000.000.10Cf1 =

=

875,495.2000.4

000.2005,822.1*)400000.5(000.800.1C

5,822.1000.6

000.100650.1*)000.1300.7(000.640C

650.1000.8

000.800600*)000.2000.12(000.000.8C

f4

f3

f2

=+

=

=+

=

=+=

Aceasta calculatie se mai putea realiza prin folosirea consumului specific (ce cantitate din semifabricatul din faza n 1este necesara pentru obtinerea unui semifabricat n faza n).

25,1000.8

000.2000.12C

1s=

=

600000.15

000.000.1000.000.10Cf1 ==

875,495.2000.4

000.200000.800.15,822.1*15,1C

5,822.1000.6

000.100000.640650.1*05,1C

650.1000.8

000.800000.000.8600*25,1C

f4

f3

f2

=

+=

=

+=

=+=

b) varianta fara semifabricat presupune ca la valoarea productiei neterminate luate n calcul n varianta precedenta sa seadauge valoarea semifabricatelor ramase neprelucrate n interiorul fazei

b1: PN = 1.000.000 + 800.000 + 100.000 + 200.000 = 2.100.000b2: ( )[ ] 000.000.3600*000.2000.12000.15Val

II)(fazanefinisatesemifabr=+=

b3: ( )[ ] 000.805.2650.1*000.1300.7000.8ValIII)(fazanefinisatesemifabr

=+=


44/58

44

b4: ( )[ ] 500.551.25,822.1*400000.5000.6ValIV)(fazanefinisatesemifabr

=+= b1 + b2 + b3 + b4 = 10.456.500

?valoarea productiei neterminate

CTfaze = 10.000.000 + 8.000.000 + 640.000 + 1.800.000 = 20.440.000875,495.2

000.4

500.456.10000.440.20C u =

=

9.4. Calculatia pe comenziObiectul de calculatie l reprezinta comanda lansata pentru o anumita cantitate de produse. Costul comenzi se stabileste

dupa terminarea fabricarii ntregii cantitati prevazuta n comanda.La lansarea n fabricatie se atribuie fiecarei comenzi cte un simbol cifric, simbol care va fi nscris ulterior pe toate

documentele primare care evidentiaza consumurile si productia obtinuta. Acest lucru asigura colectarea corecta a cheltuielilorsi a productiei obtinuta pe fiecare comanda n parte.

n planificare obiectul de calculatie l reprezinta produsul, iar urmarirea si nregistrarea cheltuielilor de productie se

face pe comenzi. Din totalul cheltuielilor colectate la o comanda se va scadea valoarea productiei neterminate existente la datapostcalcului.


45/58

45

n cazul n care se predau produse clientilor nainte de terminarea ntregii cantitati comandate aceste produse se vorevalua la cost planificat urmnd ca toate abaterile generate de fabricatia acestora sa fie imputate asupra ultimelor produse dincomanda respectiva ducnd la denaturarea costului acestora din urma.

Reflectarea n contabilitate presupune folosirea contului 921 dezvoltat n analitice pe fiecare comanda n parte, iar ncadrul lor pe fiecare loc de cheltuieli n parte:

921 CAB- comanda X/S1- comanda X/S2- comanda Y/S1- comanda Y/S2

Cheltuielile indirecte se evidentiaza cu ajutorul contului 923 care se dezvolta n analitice pe locuri:923 CIP

- S1- S2

Cheltuielile indirecte se vor repartiza n costul comenzilor folosind procedeul suplimentarii cu coeficienti selectivi.

10. Sisteme evoluate de calculatie a costurilor

10.1. Caracteristicile sistemelor evoluate de calculatie a costurilorSistemele evoluate de calculatie a costurilor promoveaza ideea calcularii cu anticipatie a costurilor de productie unitare.

n rndul sistemelor evoluate se ncadreaza:- calculatia standard-cost- calculatia direct-costing- costurile bugetate, etc.

Calculatia costurilor standard stabileste costul standard pe:-feluri de costuri pentru cheltuieli directe

-locuri de costuri pentru cheltuieli de regie-purtatori de costuriNu se mai fac doua serii de calculatie (plan si efectiv) deoarece costul standard este considerat cost efectiv. Abaterile

determinate pe parcurs fata de standarde nu afecteaza costul, ci rezultatul perioadei.


46/58

46

Calculatia direct-costing determina costul pe purtator lund n calcul numai costurile variabile. Costurile indirecte nmasura n care sunt cheltuieli fixe nu se mai repartizeaza pe produse, ci vor fi scazute din marja pe cheltuieli variabile. Sestabileste asadar un cost partial.

Calculatia costurilor bugetate are ca obiect stabilirea sub forma de buget a costurilor pe fiecare loc generator de costuri,putndu-se astfel realiza un control de gestiune prin compararea previziunilor cu realizarile. O astfel de calculatie permiterealizarea simultan att a unei antecalculatii, ct si a postcalculatiei, att pe locuri de costuri (sectii) ct si pe purtatori decosturi (produse, lucrari, servicii).

10.2. Calculatia costurilor standardCosturile standard se determina cu anticipatie tinnd cont de caracteristicile procesului tehnologic, de nivelul tehnic de

dotare a ntreprinderii si presupune parcurgerea urmatoarelor etape :- elaborarea calculatiei standard pe produs- organizarea sistemului de evidenta a abaterilor de la costurile standard si analiza acestora

Elaborarea calculatiilor standard pe produsSe procedeaza n urmatoarea maniera:

stabilirea standardelor pentru cheltuielile directe cu materialele si manopera stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regieStandardele reprezinta marimi fizice sau valorice cu caracter de etalon, stabilite n mod stiintific pe baza unor metode

tinnd cont de fenomenele ce se desfasoara n ntreprindere, indicnd nivelele pe care trebuie sa le atinga cheltuielile ndesfasurarea normala a fabricatiei unui produs.

Pentru a determina costul standard pe produs este necesara stabilirea n prealabil a bugetului de productie, determinareacapacitatii optime de productie si a cantitatilor optime de realizat din fiecare produs n parte.

Pentru elaborarea calculatiei standard pe produs cheltuielile vor fi clasificate n directe si indirecte, apoi n variabile sifixe si pe feluri de cheltuieli.

Standard-cost apeleaza la urmatoarea structura pe articole de calculatie:- costul standard de materii directe

- costul standard de manopera directa- costul standard de regieArticolele mentionate anterior se regasesc n fisa costului standard.


47/58

47

Standardele pentru cheltuielile directe cu materiale si manopera se stabilesc nmultind standardele fizice cu preturile,respectiv tarifele standard.

Standardele cantitative de materii directe se prevad n documentatia tehnica si se preiau n Lista standardelorcantitative de materiale.

Preturile standard de aprovizionare se stabilesc tinnd cont de variatia preturilor dintr-o perioada anterioara, stabilindu-se preturi medii care devin standarde si se nscriu n Listele de preturi standard. Cheltuielile standard pentru materiale sedetermina astfel:

SSSm p*CantitCh = Standardele de timp se stabilesc pentru fiecare operatie si se nscriu n documentia tehnica privind fabricarea

produselor.Tarifele de salarizare standard se stabilesc pentru fiecare operatie si se nscriu n Listele tarifelor de salarizare standard

pe operatii:

SSS T*tCh salarizare = unde: t timp

T tarif

Standardele pentru cheltuielile indirecte sau de regie se determina fie prin utilizarea procedeului global, fie prinutilizarea procedeului analitic. Astfel se vor elabora bugete de cheltuieli de regie pentru fiecare sectie sau loc de cheltuieli nparte, stabilindu-se n final costurile de regie standard pe unitatea de volum de activitate care se vor repartiza asupra costuluistandard pe produs.

Procedeul global de stabilire a cheltuielilor de regie standard conduce la stabilirea unor standarde pentru cheltuielileindirecte sub forma globala, adica pentru comune ale sectiei, pentru costuri generale de administratie, pentru cheltuieli dedesfacere.

Atunci cnd productia medie din perioada anterioara este egala cu volumul standard de productie stabilita, cheltuielile

medii de regie din perioada anterioara pot fi considerate cheltuieli standard: SS ChChQQ == .Daca volumul productiei standard difera de productia medie ( SQQ ) se procedeaza la stabilirea indicelui de crestere a

productiei: 100*Q

QI SQ = .


48/58

48

Cheltuielile de regie medii vor fi corectate cu acest indice si se determina cheltuielile de regie

standard:S

Q Ch100

I*Ch = .

Daca se considera necesar se poate proceda la un procent de reducere a costurilor pentru a stimula economisirea

costurilor (resurselor).

Procedeul analitic de determinare a cheltuielilor de regie standard presupune determinarea standardelor pe fiecaresector de cheltuieli n parte (atelier, sector, sectie) si n cadrul acestora pe feluri de cheltuieli, adica pe fiecare fel de cheltuialafixa, pe fiecare fel de cheltuiala variabila, cheltuiala semivariabila, avnd la baza media cheltuielilor pe ultimii 5 ani. Sintezalucrarilor de stabilire a standardelor pentru cheltuielile de regie se realizeaza prin completarea bugetelor de cheltuieli (vezibugetul de cheltuieli al sectiei 1 din cursurile anterioare).Organizarea sistemelor de evidenta a abaterilor de la costurile standard

Pe parcursul desfasurarii procesului tehnologic este necesara urmarirea operativa a cheltuielilor efective n scopuldeterminarii si analizarii abaterilor. Abaterile realizate nu vor afecta costul produsului, ci rezultatul ntreprinderii.

Evidentele abaterilor de la standard se vor organiza astfel nct sa fie evidentate abaterile pe feluri de cheltuieli si pe

cauze. Pentru standardele de cheltuieli directe (materia, manopera), abaterile se pot urmari cu usurinta zilnic. Pentrustandardele de cheltuieli indirecte de regie urmarirea abaterilor este anevoioasa deoarece sunt elemente complexe de cheltuielisi de aceea se vor urmari doar global. Astfel, abaterile de la cheltuielile standard pentru materiale pot fi: abateri cantitative,abateri de pret. Cele cantitative se determina astfel: +/- =(ce cS) * pS * Q ,unde: ce consum efectiv

cS consum standardpS pret standard

CSm = QS * pS (QS consum)QS = CS * QPlanificarea se face pentru : QS = Qe la metoda standard-costAbaterea de pret : +/- = ce (pe - pS) * Q

Abaterile pentru cheltuielile standard de manopera: abateri de la eficienta muncii (timp): +/- = (te tS) * TS * Q abateri de la tarifele de salarizare (T): +/- = te (Te TS) * Q


49/58

49

Abaterile de la cheltuielile standard de regie: abateri de volum abateri de capacitate abateri de randament

n functie de modul de organizare a contabilitatii, abaterile se pot evidenta fie prin intermediul evidentei operative, fieprin intermediul soldurilor unor conturi.

Abaterile de la cheltuielile standard de materiale si manopera se determina ZILNIC prin evidenta operativa n Raportprivind abaterile de la cheltuielile standard de materiale si n Raport privind abaterile de la cheltuielile standard demanopera.

Abaterile de la cheltuielile de regie standard se determina LUNAR si se nscriu n Situatia privind calculul abaterilorde la cheltuielile de regie standard.

Principiile ce trebuie avute n vedere cu ocazia evidentei si analizei abaterilor de la cheltuielile standard sunt:a) principiul urmaririi permanente si complete a abaterilorb) principiul informarii prin exceptie (presupune informarea selectiva a diferitelor nivele ierarhice cu abaterile cele mai

semnificative, cele nesemnificative se rezolva la nivelul inferior)c) principiul informarii operative (presupune transmiterea informatiei privind abaterile catre factorii interesati, zilnic sau

la intervale mai scurte de timp, pe cauze si feluri)d) principiul selectionarii si dirijarii rationale a informatiei catre toate compartimentele responsabile

Organizarea contabilitatii cheltuielilor standardn functie de varianta de calculatie adoptata, respectiv standard cost partial sau standard cost unic se va organiza si

contabilitatea cheltuielilor. Deoarece se determina standardele pe urmatoarele articole de calculatie: materie prima si materialedirecte, manopera directa, regie, cheltuielile se vor urmari pe aceste tipuri de standarde, pe locuri si sectoare n cadrul contului921 Costurile activitatii de baza care se va dezvolta n analitice pe cele trei articole de calculatie nemaifiind necesarautilizarea conturilor 923, 924, 925, 931, 933.

Contul 921, pentru fiecare articol de calculatie n parte, se va dezvolta n subanalitice pe locuri sau sectoare decheltuieli:

921- cheltuieli standard de materiale

- S1- S2


50/58

50

- n cazul utilizarii metodei standard cost partial, contul 921 CAB (materiale, manopera, regie) are urmatoarea

functiune:

+ 921

la nceputul lunii: n cursul lunii:- valoarea n cost standard a PN initiale - valoarea la cost standard a PF obtinute

921 = 901 902 = 921 n cursul lunii: la sfrsitul lunii:

- valoarea la nivelul efectiv a resurselor - valoarea la cost standard a PN finaleconsumate 902 = 921

921 = 901

SD abaterile nefavorabile care se SC abaterile favorabile care se preiaupreiau cu suma n negru astfel: cu suma n rosu astfel:

903 = 921

Contul 903 care va evidentia abaterile se va numi Abateri (de materiale, de manopera, de regie) si va functiona astfel:+ 903

la sfrsitul lunii: la sfrsitul lunii:- valoarea abaterilor nefavorabile n - abaterile decontate n negru sau n rosu

rosu preluate din 921 asupra contului 902903 = 921 902 = 902

903=921

903 = 921


51/58

51

=

Astfel ca contul 902 DIPO este cont de activ :+ 902

n cursul lunii: la sfrsitul lunii:- valoarea n cost standard a PF obtinuta - decontarea costurilor totale catre CF

902 = 921 901 = 902 la sfrsitul lunii:

- valoarea n cost standard a PN902 = 921

- valoarea abaterilor de la standard902 = 903 =

n cazul variantei standard cost unic, contul 902 are aceeasi functiune ca mai nainte, n timp ce contul 921 se prezintaastfel:

+ 921 la nceputul lunii: n cursul lunii:

- valoarea n cost standard a PN initiale - valoarea n cost standard a PF obtinute921 = 901 902 = 921

n cursul lunii:- valoarea n cost standard a resurselor

consumate921 = 901

SD valoarea PN finale n coststandard902 = 921


52/58

52

+ 903 Abateri n cursul lunii: la sfrsitul lunii:

- abaterile constatate zilnic - abaterile decontate903 = 901 902 = 903

=

La calculatia standard cost partial, inconvenientul este ca abaterile se stabilesc doar la sfrsitul lunii n contul 921 dupace a fost inventariata productia neterminata.

La standard cost unic, abaterile se stabilesc si se nregistreaza zilnic n momentul sosirii documentatiei primare, ncontul 903 si n acest timp se evita lucrarile voluminoase generate de inventarierea productiei neterminate care apare direct nsoldul contului 921.

11. Calculatia direct costing

Caracteristicile calculatiei direct - costingEforturile specialistilor n vederea gasirii unui sistem de calculatie care sa asigure:

- pe de-o parte determinarea operativa a costului unitar de productie- iar pe de alta parte posibilitatea determinarii cu usurinta a unor indicatori absolut necesari fundamentarii deciziilor pentrugestiunea pe termen scurtau avut ca rezultat calculatia direct costing

Direct costing determina un cost partial lund n calculul costului unitar doar cheltuielile variabile.Problema fundamentala a calculatiei direct costing o reprezinta separarea cheltuielilor n variabile si fixe. Aceasta

separare se face utiliznd procedee deja cunoscute:a) procedeul celor mai mici patrateb) procedeul punctelor de maxim si minim

c) procedeul analiticCheltuielile variabile variaza n raport cu fluctuatia volumului fizic al productiei, deci sunt dependente de volumul si

structura productiei, de unde se mai numesc si cheltuieli operationale.


53/58

53

CA

Cheltuielile fixe sunt relativ constante, nu se mai repartizeaza n costul produselor, ci se trateaza ca si cheltuieli aleperioadei suportndu-se de pe rezultatele ntreprinderii, deci se mai numesc si cheltuieli de structura.

Direct costing nu repartizeaza cheltuielile fixe n costul produselor, lucrarilor, serviciilor, ceea ce conduce la faptul cacheltuielile fixe nu se mai raporteaza asupra costului perioadei urmatoare prin costul stocurilor (produse finite existente n stoc,productie neterminata existenta).

Direct costing pleaca de la elementele de iesire, adica de la cifra de afaceri:CA cheltuieli variabile = marja pe cheltuieli variabile (mcv)

)C*qp*(qmcviVui

n

1iii =

=

RmcvCA

mcv= rata marjei

mcv serveste la acoperirea cheltuielilor fixe si la obtinerea de rezultate R = mcv CF Se constata ca n direct costing, rezultatul se determina global la nivel de ntreprindere; pe produs, lucrare, serviciu se determina un indicatorintermediar (mcv).

Deci produsele degaja marje si nu rezultate care contribuie la acoperirea unei mase nediferentiate a costurilor fixe.

Toate analizele si deciziile de gestiune privind desfacerea pleaca de la marjele degajate de produse.Indicatori economici specifici calculatiei direct - costing

Folosind calculatia direct costing se pot determina cu usurinta urmatorii indicatori : pragul de rentabilitate (punct mort / punct de echilibru)

Beneficiu = 0 VT = CT- determinaregrafica:


54/58

54

C

Q

CF

CT

CS

Punctdeechilibru(qe)

qoptim

CV

Punctul optim de activitate se obtine daca pe grafic se traseaza si linia costurilor standard rentabilitatea optima (qoptim).- determinare matematica:

N UNITATI FIZICE

- pentru un produs:cvm

CF

CP

CFq

uVuVe

u

=

=

- pentru mai multe produse omogene:cvm

CF

CP

CFq

uVuV

e

u

=

=


55/58

55

Problema rezolvata

ntreprinderea X produce 60.000 buc dintr-un produs.PV = 15.000 / bucCVu = 12.000 mucv = PV CVu = 15.000 12.000 = 3.000CF = 120 milQvndut = ? B = 0

buc000.403.000

mil120qe ==

(productia vnduta peste qe, adica peste 40.000 buc, determina un beneficiu unitar = mucv = 3.000)

Problema rezolvata

ntreprinderea X realizeaza 3 produse (A, B, C).CF = 256.800.000

Indicatori A B CQPVuCVu

mucv

48.00012.0007.2004.800

33.60014.4008.4006.000

38.40016.80012.0004.800

Pas I:

==

i

iui

i

VuiViu

q

cvm*q

q

)C*qP*(qcvm ii

( )lei/buc136.5

400.38600.33000.48

)800.4*400.38()000.6*600.33(800.4*000.48cvm u =++

++=

Pas II: determinarea greutatii specifice fiecarui produs: = ii

Sq

qg i


56/58

56

40,0400.38600.33000.48

000.48g

AS=

++=

28,0400.38600.33000.48

600.33g

BS=

++=

32,0400.38600.33000.48 400.38g CS =++= Pas III: determinarea punctului de echilibru teoretic

buc000.50136.5

000.800.256

cvm

CFq

u

e t===

Pas IV: determinarea punctului de echilibru pentru fiecare produsA: 50.000 * 0,40 = 20.000 bucB: 50.000 * 0,28 = 14.000 bucC: 50.000 * 0,32 = 16.000 buc

50.000 buc- determinare matematica:

N UNITATI VALORICE

CA*CV-CA

CFCA e = :CA

pe k-1

CF

CA

CV

CA

CACF

CA =

=

CA

CVk p = coeficient de proportionalitate

Daca Rmcv + kp = 1 Rmcv

CFCA e =

CA*mcv

CFCA e =

factorul de acoperire exprima rentabilitatea potentiala si sta la baza deciziilor privind desfacerea


57/58

57

100*CA

mcvFA = 100*

CA

CFF

eA =

Produsele care au factorul de acoperire cel mai mare ar trebui sa stea n centrul deciziei atunci cnd se hotarastesporirea desfacerii.

Atunci cnd se cunoaste factorul de acoperire se poate calcula cu usurinta:- nivelul desfacerii n punctul de echilibru:

Ae F

CFCA =

- pretul de vnzare:A

VuV F-1

CP =

coeficientul de siguranta dinamic : 100*CA

CA-CAk eS = arata cu ct poate sa scada valoarea vnzarilor n mod

relativ (%) fara ca ntreprinderea sa intre n zona pierderilor, adica scaderea pna la punctul mort

100*mcv

totalBeneficiuk S =

kS = Grmax Grefunde: Grmax gradul maxim de ocupare a capacitatii de productie

Gref gradul efectiv intervalul de siguranta (cale de siguranta): eS CA-CAI = arata marimea n mod absolut cu care pot sa scada

desfacerile fara ca ntreprinderea sa intre n zona pierderilorIS kS? ?

n cifre n cifreabsolute relative

Calculatia direct costing, prin indicatorii pe care i determina, permite conducerii sa ia decizii n vederea optimizariirezultatului exploatarii si se pot prevedea urmarile unor astfel de decizii.

Sintetiznd avantajele calculatiei direct costing, rezulta:- simplifica modul de calcul a costului pe unitatea de produs prin eliminarea operatiunilor de repartizare a cheltuielilor

fixe

8/2/2019 Anul III ate

anul iii ate control de gestiune

Documents