1

CONTABILITATEA FINANCIARA A INTREPRINDERILOR

CAP. 1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

ÎNTREPRINDEREA – este unitatea economică de bază a organizării şi conducerii

economiei naţionale, cu personalitate juridică, delimitată din punct de vedere administrativ, teritorial, tehnic, şi economic (mulţimea operaţiilor economico-financiare efectuate), dispunând de un patrimoniu propriu pe care-l foloseşte pentru realizarea obiectivelor sale.

O întreprindere devine persoană juridică în momentul înmatriculării ei la Registrul Comerţului. Pentru a fi o persoană juridică, o întreprindere trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii: Ø să aibă o organizare de sine stătătoare, denumire proprie, sediu propriu, o structură

proprie de organizare, producţie, funcţiune şi conducere, un mod propriu de încetare a existenţei ei prevăzut în statut;

Ø să aibă un patrimoniu propriu care să-i permită să participe în nume propriu la raporturile juridice civile;

Ø să aibă un scop licit. Întreprinderile economice pot fi clasificate la rîndul lor în funcţie de mai multe criterii

şi anume: § după forma de proprietate: întreprinderi proprietate de stat sau publice;

întreprinderi proprietate privată sau particulară; întreprinderi proprietate mixtă, privată sau particulară; întreprinderi proprietate autohtonă; întreprinderi proprietate străină; întreprinderi proprietate mixtă româno-străină;

§ după forma de organizare: întreprinderi cu statut de regii autonome; întreprinderi cu statut de societăţi comerciale; întreprinderi cu statut cooperatist; întreprinderi cu statut de asociaţii economice;

§ după ramura de activitate: întreprinderi industriale; întreprinderi agricole; întreprinderi de construcţii montaj; întreprinderi de transporturi; întreprinderi comerciale; întreprinderi financiare de pe piaţa de capital, piaţa monetară şi piaţa asigurărilor;

§ după obiectul activităţii – întreprinderile se clasifică pe ramuri de activitate conform C.A.E.N.;

§ după destinaţia produselor obţinute: întreprinderi producătoare de mijloace de producţie; întreprinderi producătoare de bunuri de consum;

§ după mărimea lor: întreprinderi mari; întreprinderi mijlocii; întreprinderi mici. § după caracterul producţiei: întreprinderi cu activitate sezonieră; întreprinderi cu

activitate continuă; § după modul de organizare al producţiei: întreprinderi producătoare de unicate;

întreprinderi cu producţie de serie; întreprinderi cu producţie de masă.

INSTITUŢIILE PUBLICE – sunt unităţi ale statului care desfăşoară activităţi social culturale.

2

Ele pot fi grupate astfel: unităţi de învăţământ; unităţi sanitare; unităţi culturale; unităţi ale administraţie de stat; unităţi ale organelor de ordine; unităţi ale organelor de apărare; unităţi ale justiţiei; unităţi ale cultelor religioase.

La nivelul oricărei entitati economice, indiferent de forma ei, exercitarea procesului şi a relaţiilor de management se realizează prin sistemul de management. Acesta reprezintă ansamblul elementelor cu caracter organizatoric, informaţional, decizional, motivaţional etc. din întreprindere cu ajutorul cărora se realizează funcţiile şi relaţiile de management în vederea atingerii obiectivelor economice planificate de către întreprindere.

Orice sistem de management, indiferent de întreprinderea unde este aplicat, cuprinde următoarele componente între care există o multitudine de relaţii şi care se intercondiţionează reciproc: - subsistemul organizatoric, - subsistemul informaţional, - subsistemul decizional, - subsistemul de metode şi tehnici de management, - alte elemente de management.

Sistemul informaţional este reprezentat de către totalitatea datelor, informaţiilor, circuitelor informaţionale, fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor existente într-o întreprindere, utilizate ca şi suport informaţional în stabilirea şi aplicarea deciziilor ce trebuie luate în vederea atingerii obiectivelor propuse de către fiecare întreprindere.

Informaţia este o ştire, o comunicare referitoare la felul, caracteristicile, mărimea obiectelor ce formează mediul înconjurător.

Dacă sistemul informaţional este utilizat pentru conducerea unei structuri economice atunci acesta devine sistem informaţional economic, iar informaţiile vor deveni informaţii economice. Informaţia contabilă este o componentă a informaţiei economice care are anumite trăsături specifice şi care rezultă din prelucrarea datelor contabile prin procedee şi metode specifice contabilităţii. In vederea obtinerii acestor informatii economice la nivelul fiecarei entitati economice, trebuie tinuta o evidenta economice. Aceasta la randul ei prezinta mai multe forme si anume: evidenta operativa, statistica si contabilitatea.

Dintre caracteristicile specifice contabilitatii, ca forma a evidentei economice,

amintim: - înregistrarea in contabilitate doar a operatiilor economice efectuate, spre deosebire de celelalte forme ale evidenţei economice care înregistrează şi operaţii prevăzute a se efectua în viitor; - operaţiile economice se înregistrează în contabilitate numai pe bază de documente

justificative. Utilizarea documentelor justificative în contabilitate este obligatorie, conform prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a celelalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a

3

celor cu regim special utilizate în activitatea financiarã şi contabilã1, în care se precizează că “orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ “.

- folosirea în principiu a etalonului bănesc iar doar pentru completare putându-se folosi şi etalonul cantitativ;

- are un obiect propriu de cercetare spre deosebire de celelate forme ale evidenţei economice şi anume patrimoniul întreprinderii;

- are o metodă proprie de cercetare a obiectului său.

Organizarea contabilităţii în România este reglementată în special prin Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.

Dintre principalele reglementări amintim: - contabilitatea se organizează şi conduce în unităţile economico-sociale care compun

structura organizatorică a economiei naţionale posesoare de bunuri patrimoniale. Aceste unităţi (companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, societăţile cooperatiste, instituţiile naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, alte persoane juridice cu sau fără scop lucrativ şi persoanele fizice autorizate să efectueze activităţi independente) au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate proprie, “respectiv contabilitate financiară potrivit prezentei legi, şi contabilitate de gestiune adaptată la specificul activităţii”, prin care să se asigure reflectarea operaţiilor economice efectuate de către ele.

- privitor la organizarea si conducerea contabilitatii, aceasta poate fi condusa intern, prin departamente distincte, cu personal licentiat (studii economice superioare ), sau pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate conform legii (membre CECCAR). Raspunderea pentru activitatea contabila revine directorului economic, contabilului sef, sau altei persoane imputernicite, impreuna cu personalul din subordine. In cazul prestarilor de servicii, responsabilitatea revine persoanelor in cauza, conform legii si prevederilor contractuale. Conform noilor reglementari, administratorul nu mai are dreptul de raspundere pentru tinerea contabilitatii, asa cum era prevazut in varianta anterioara a Legii contabilitatii nr. 82/1991, la art. 10 alin (4).

- registrele contabile obligatorii a fi ţinute sunt: Registrul jurnal, Registrul inventar şi Registrul Cartea mare;

- exerciţiul financiar reprezintă perioada contabilă egală de regulă cu anul calendaristic, pentru care se întocmesc situaţiile financiare;

- organizarea şi funcţionarea contabilităţii se bazează pe Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi pe Reglementările contabile conforme cu directivele europene.

1 Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologic, privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.

4

- situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice (întreprinderilor) sunt supuse după realizarea lor auditului contabil financiar realizat de către auditori. Auditul financiar ia două forme şi anume: audit statutar realizat de către cenzori şi audit contractual realizat de către experţii contabili, contabilii autorizaţi cu studii superioare şi societăţile de expertiză contabilă.

- persoanele juridice (întreprinderile) care organizează contabilitate în partidă dublă trebuie să publice situaţiile financiare. Fac obiectul publicării situaţiilor financiare anuale şi raportul administratorilor şi raportul de audit sau raportul cenzorilor după caz.

- entităţile contabile conduc de regulă contabilitate în partidă dublă; iar categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitate în partidă simplă sunt stabilite prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

Din punct de vedere al destinaţiei informaţiilor furnizate de către contabilitate,

aceasta ia următoarele forme • contabilitatea financiară care furnizează informaţii sintetice cu privire la poziţia

financiară, modificările acesteia şi performanţele economice utilizatorilor externi ale acestora (investitori, bănci, angajaţi, furnizori, clienţi, stat, public); aceste informaţii având astfel caracter public.

• contabilitatea de gestiune care furnizează acele informaţii contabile care sunt destinate utilizatorilor interni ale lor şi anume managerilor întreprinderii, având deci caracter confidenţial.

În România se operează cu sistemul dualist de contabilitate, la nivelul întreprinderilor contabilitatea financiară şi cea de gestiune fiind organizate separat, ajungându-se chiar până la organizarea lor în două compartimente separate.

Conform O.M.F.P. 3055/2009, prin care se aduc noi modificări şi completări ale legislaţiei contabile româneşti, se specifică noile criterii pe care trebuie să le îndeplinească o întreprindere pentru a putea aplica programul de armonizare contabilă la Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Se specifica astfel ca persoanele juridice care la data bilanţului depãşesc limitele a douã dintre urmãtoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mãrime): Ø total active: 3.650.000 euro, Ø cifrã de afaceri netã: 7.300.000 euro, Ø numãr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 persoane întocmesc SITUATII FINANCIARE ANUALE care cuprind:

§ Bilanţul, § Contul de profit şi pierdere, § Situaţia modificãrilor capitalului propriu, § Situaţia fluxurilor de trezorerie, § Notele explicative la situaţiile financiare anuale.

De asemenea aceste intreprinderi denumite si intreprinderi mari, trebuie să conducă contabilitatea obligatoriu prin utilizarea conturilor sintetice de gradul II (simbolizate cu patru cifre); si să folosească metoda inventarului permanent pentru evidenţa stocurilor;

5

In ceea ce privesc persoanele juridice care la data bilantului nu depãşesc limitele a douã dintre criteriile de mãrime prevãzute mai sus, acestea vor intocmi SITUATII FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE care cuprind: § Bilanţul prescurtat, § Contul de profit şi pierdere, § Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Opţional, ele pot întocmi situaţia modificãrilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. La randul lor aceste persoane juridice, denumite si intreprinderi mici si mijlocii pot sa conduca contabilitatea prin utilizarea obligatorie a conturilor sintetice de gradul I (simbolizate cu trei cifre) şi utilizarea facultativă a conturilor sintetice de gradul II (simbolizate cu patru cifre); si sa foloseasca metoda inventarului intermitent pentru evidenţa stocurilor;

Insa, indiferent de forma entitatilor economice, situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţã cu prevederile prezentelor reglementãri, ele oferind o imagine fidelã a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entitãţii. Dupa cum am mai precizat informatiile furnizate de catre contabilitate pot fi clasificate in doua categorii si anume: - informatii publice – furnizate de catre contabilitatea financiara; - informatii confidentiale – furnizate de catre contabilitatea de gestiune. Obiectul contabilităţii financiare îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, a disponibilităţilor băneşti, a titlurilor de valoare, a drepturilor şi obligaţiilor persoanelor precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate (cheltuieli, venituri şi rezultate). Contabilitatea financiară va fi condusă în partidă dublă, asigurând: - înregistrarea cronologică şi sistematică în conturi a tuturor aspectelor patrimoniale în

funcţie de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul altor conturi denumite conturi corespondente;

- stabilirea tuturor sumelor debitoare şi creditoare precum şi a soldului final al fiecărui cont;

- întocmirea lunară a balanţelor de verificare care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare şi creditoare şi dintre soldurile finale debitoare şi creditoare ale conturilor utilizate în perioada de gestiune respectivă;

- prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi pasivelor din bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor determinate prin contul de profit şi pierdere.

6

CAP. 2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CAPITALURILOR

2.1. CAPITALUL – SURSA DE FINANŢARE A ACTIVULUI

PATRIMONIAL

Capitalurile întreprinderii, ca surse de finanţare, reprezintă echivalentul valoric al resurselor investite în activele întreprinderii de către proprietari şi terţe persoane.

Deoarece au cel mai ridicat grad de exigibilitate2, mai poartă denumirea de capitaluri permanente, cuprinzând capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen lung.

O.M.F.P. 3055/ 2009 şi Standardele Internaţionale de Contabilitate definesc fiecare dintre aceste componente ale capitalurilor permanente astfel: ü capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în

activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor.3 ü provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt de pasive cu exigibilitatea sau

valoare incertă. ü datoriile pe termen lung reprezintă orice datorie care nu îndeplineşte condiţiile

datoriilor curente şi anume: - se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii

sau este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. I. În structura bilanţului specificată în OMFP 3055/ 2009 capitalurile proprii

sunt detaliate astfel: 1. Capitalul social subscris reprezintă dreptul proprietarilor asupra întreprinderii şi se constituie la înfiinţarea acesteia prin aportul personal al întreprinzătorului individual, al asociaţilor sau acţionarilor. Acest aport poate fi în numerar sau în natură. Capitalul social ia următoarele două forme: - capital social subscris nevărsat care reflectă partea din capital care deşi a fost

subscrisă nu a fost vărsată; - capital social subscris vărsat care reflectă capitalul social subscris şi vărsat în

totalitate. Valoarea capitalului social este dată de numărul de acţiuni emise la constituirea lui

înmulţit cu valoarea nominală a unei acţiuni. Astfel:

niauneiactiualaValoareanodeactiuniNrocialCapitaluls min*.= Pe parcursul desfăşurării activităţii întreprinderii, capitalul social al acesteia poate

suferi modificări în sensul majorării sau a micşorării lui. Dintre operaţiile de majorare a capitalului social amintim: emiterea de noi acţiuni,

fuziunea a două societăţi comerciale, aducerea unui aport în natură de către un acţionar,

2 gradul de exigibilitate reflectă durata de participare în timp a diferitelor feluri de surse la finanţarea mijloacelor eonomice. Exigibilitatea pasivelor este legată de termenul de decontare al datoriilor. 3 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, par. 49 c

7

includerea în capitalul social a unei părţi din profit, prime legate de capital, conversia datoriilor în acţiuni, etc;

Dintre operaţiile de micşorare a capitalului social amintim: retragerea unor acţionari din unitate, acoperirea unor pierderi obţinute în exerciţiile precedent sau în cel curent din capitalul social, divizarea unităţilor economice etc. 2. Primele legate de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale, fiind determinate de operaţiunile de creştere a capitalului social. Primele legate de capital apar sub următoarele forme: - prime de emisiune - reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor acţiuni

mai mare şi valoarea nominală a acţiunilor, constituindu-se în urma emisiunii de noi acţiuni;

- prime de aport - reprezintă diferenţa dintre valoarea de utilitate a bunurilor aduse ca şi aport în natură şi valoarea nominală a acţiunilor, constituindu-se în urma aducerii unui nou aport în natură;

- prime de fuziune - reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor acţiuni mai mare şi valoarea nominală a acţiunilor, constituindu-se în urma fuziunii a două întreprinderi;

- prime de conversie - apar în urma conversiei unor datorii sau obligaţiuni în acţiuni sau părţi sociale.

3. Rezervele din reevaluare reprezintă contrapartida plusului de valoare creat la reevaluarea imobilizărilor corporale.

Imobilizările corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.

Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.

Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.

Atunci când un activ dintr-o clasă de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauză că nu există piaţă activă4 pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, mai puţin amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate.

În situaţia în care valoarea justă a unei imobilizări corporale reevaluate nu mai

poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad amortizarea şi provizioanele pentru depreciere cumulate.

4 piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; c) preţurile sunt cunoscute de către public.

8

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

3. Rezervele – reprezintă o formă a capitalurilor proprii care se constituie fie din profitul obţinut sau alte surse (prime legate de capital, diferenţe din reevaluare). Sunt folosite pentru acoperirea pierderilor şi pentru integrarea la capitalul social. Sunt reprezentate de: - rezerve legale sunt impuse de către stat prin Legea 31/1990 referitoare la constituirea şi organizarea societăţilor comerciale. Se constituie din profitul brut în proporţie de 5% până se ajunge la 20% din capitalul social. - rezerve statutare: sunt impuse prin contractul de societate şi se constituie din profitul net în proporţia stabilită în statutul entităţii economice; - rezerve pentru acţiuni proprii se constituie conform legii; - alte rezerve: se constituie din profitul net sau alte surse. 4. Rezultatul exerciţiului reprezintă o sursă proprie de finanţare a bunurilor economice rezultată din desfăşurarea activităţii. Se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile realizate într-o perioadă de timp. Dacă rezultatul este favorabil poartă numele de profit iar dacă este nefavorabil de pierdere. 5. Rezultatul reportat este reprezentat de rezultatul obţinut în anul precedent şi nerepartizat (profit) sau neacoperit (pierdere) conform hotărârilor A.G.A.

În ceea ce privesc capitalurile, Standardele Internaţionale de Contabilitate au introdus două noţiuni noi referitoare la acesta, şi anume: - menţinerea capitalului financiar5; - menţinerea capitalului fizic6.

Conform conceptului menţinerii capitalului financiar, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (monetară) a activelor nete de la începutul perioadei, după excluderea

5 conform conceptului de capital financiar, capitalul reprezintă activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii 6conform conceptului de capital fizic, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată de obicei în unităţi de producţie pe zi

9

oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor, pe parcursul perioadei analizate7.

Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, profitul se obţine atunci când capacitatea fizică productivă (capacitatea de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice distribuţie din partea proprietarilor, pe parcursul perioadei analizate8.

II. După cum am mai afirmat, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, sunt datorii cu valoare şi exigibilitate incertă, care pentru a fi recunoscute, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective, - suma poate fi estimată în mod credibil9. Conform OMFP 3055/ 2009 provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; c) acţiunile de restructurare; d) pensii şi obligaţii similare; e) dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea f) impozite; g) prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; şi h) alte provizioane. Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" includ provizioane constituite pentru: - beneficiile plătite angajaţilor pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii; - alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii; - cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător; - obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc. Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt

7 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, par. 104, pct. a 8 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, par. 104, pct. b 9 IAS 37 „Provizioane, datorii şi active contingente” par. 10

10

incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. Ele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor (nu sunt provizioane pentru depreciere).

Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine pe feluri, în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituie. Provizioanele vor fi revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat.

III. În categoria datoriilor pe termen lung (cele care au un termen de decontare mai mare de un an de zile) se includ: - împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (împrumuturile obligatare) care reprezinta

valoarea obligatiunilor emise de intreprindere potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidenţiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.

- credite pe termen mediu şi lung (cu un termen de scadenţă mai mare de un an de zile); - datorii legate de participaţii reprezentate de datoriile aferente contractării de credite

de la unităţile economice unde întreprinderea deţine participaţii; - alte împrumuturi şi datorii asimilate.

Incepând cu anul 2001 o data cu introducerea O.M.F.P. 94/ 2001 si O.M.F.P. 306/ 2002 care ulterior au fost abrogate, prin prevederile O.M.F.P. 1752/ 2005 și O.M.F.P. 3055/2009 s-a observat ca subventiile pentru investitii, care pana in acel moment au fost asimilate capitalurilor proprii, au fost trecute in pasiv la categoria VENITURI IN AVANS.

În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale. Astfel subventiile se vor reflecta distinct in urmatoarele categorii: - subvenţii guvernamentale, care pot îmbrãca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justã; - împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii; - alte sume primite cu caracter de subvenţii.

Subvenţiile aferente activelor reprezintã subvenţii pentru acordarea cãrora principala condiţie este ca entitatea beneficiarã sã cumpere, sã construiascã sau achiziţioneze active imobilizate. În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizeazã şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizãrilor corporale şi necorporale.

Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justã, se înregistreazã în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistreazã în contul de profit şi pierdere pe mãsura

11

înregistrãrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Restituirea unei astfel de subventie se înregistreazã in contabilitate prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilã.

Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru

active. Dupa cum am mai precizat subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de

capital sau rezerve. Ele se recunosc, pe o bazã sistematicã, drept venituri ale perioadelor corespunzãtoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmeazã sã le compenseze.

Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectueazã fie prin reducerea veniturilor amânate dacã existã, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. În mãsura în care suma rambursatã depãşeşte venitul amânat sau dacã nu existã un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integralã restituitã, se recunoaşte imediat ca o cheltuialã.

2.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

Contabilitatea capitalurilor proprii precum si a subventiilor pentru investitii se tine cu ajutorul conturilor din Clasa 1 de conturi denumita "Conturi de capitaluri". 10. CAPITAL ŞI REZERVE 101. Capital (P) 1011. Capital subscris nevărsat 1012. Capital subscris vărsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital (P) 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune/ divizare 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105. Rezerve din reevaluare (P) 106. Rezerve (P) 1061. Rezerve legale 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1064. Rezerve de valoare justă * 1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 1067. Rezerve din diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într-o entitate străină (A/P) 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie* (A/P) 108. Interese care nu controlează 1081. Interese care nu controlează - rezultatul exercițiului financiar (A/P) 1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P) 109. Acţiuni proprii (A) 1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt

12

1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat (A/P) 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS29** 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV - a Comunităţilor Economice Europene 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR 121. Profit sau pierdere (A/P) 129. Repartizarea profitului (A) 14. CÂȘTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII 98 141. Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P) 149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A) 15. PROVIZIOANE 151. Provizioane (P) 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1513. Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea*** 1514. Provizioane pentru restructurare 1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare 1516. Provizioane pentru impozite 1518. Alte provizioane 16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P) 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162. Credite bancare pe termen lung (P) 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bănci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii care privesc imobilizările financiare (P) 1661. Datorii faţă de entităţile afiliate 1663. Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare 167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P) 168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (P) 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

13

1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate 1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)

Aceste conturi au functia contabila de pasiv care incep sa functioneze prin creditare

si se crediteaza la aparitia sau majorarea valorii elementelor de capitaluri proprii sau a subventilor pentru investitii, se debiteaza la micsorarea valorii acestora iar la sfarsitul perioadei vor prezenta sold final creditor care va reprezenta valoarea capitalurilor proprii si a subventilor pentru investitii la un moment dat.

Exceptie de la aceasta regula fac conturile: 109 "Actiuni proprii", 129 "Repartizarea profitului " si 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor" care au functia contabila de activ functionand dupa regula de functionare a acestor conturi.

În continuare vor fi prezentate principalele operaţii economice care pot fi

înregistrate în contabilitate cu conturile de mai sus.

2.2.1. Operaţii contabile de constituire, majorare şi micşorare a capitalului social 1. Subscrierea pentru constituirea capitalului social 456 = 1011

2. Aducerea aportului în natură sau în numerar de către

acţionari %

203…208 211…214 261…267 301…381

5121, 5124 5311, 5314 5321…5328

= 456

3. Trecerea capitalului subscris nevărsat asupra celui subscris vărsat

1011 = 1012

4. Subscrierea pentru majorarea capitalului social cu primă ( de emisiune, fuziune sau de aport )

456 = % 1011 1041 1042

5. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la vărsarea aportului adus de către acţionari în cazul în care cursul valutar de la data vărsării este mai mare decât cel de la data subscrierii capitalului social

% 5124, 5314

1068

= 456

14

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la vărsarea aportului adus de către acţionari în cazul în care cursul valutar de la data vărsării este mai mic decât cea de la data subscrierii capitalului social

5124, 5314 = % 456

1068

7. Majorarea capitalului social prin încorporarea la acesta a profitului obţinut în exercitiul financiar precedent

117 = 1012

9. Majorarea capitalului social prin încorporarea la acesta a rezervelor ( legale, statutare sau alte rezerve)

% 1061 1063 1068

= 1012

10. Majorarea capitalului social prin încorporarea la acesta a primelor legate de capital ( de emisiune, fuziune şi de aport )

% 1041 1042

= 1012

11. Micşorarea capitalului social în urma retragerii unor acţionari sau asociaţi

1012 = 456

12. Înregistrarea răscumpărării acţiunilor sau părţilor sociale la valoarea lor nominală

109

= % 5121 5124 5311 5314

13. Micşorarea capitalului social prin anularea acţiunilor sau părţilor sociale răscumpărate

1012 = 109

14. Înregistrarea unei diferenţe nefavorabile, care apare la anularea acţiunilor sau părţilor sociale în cazul în care acestea au fost răscumpărate la un preţ mai mare decât valoarea lor nominală

% 1012 664

= 109

15. Înregistrarea unei diferenţe favorabile care apare la anularea acţiunilor sau părţilor sociale, în cazul în care acestea au fost răscumpărate la un preţ mai mic decât valoarea lor nominală

1012 = % 109 764

16. Micşorarea capitalului social prin acoperirea din acesta a pierderii obţinute în exercitiul financiar curent

1012 = 121

17. Micşorarea capitalului social prin acoperirea din acesta a pierderii obţinute în exercitiile financiare precedente

1012 = 117

15

2.2.2. Operaţii contabile de constituire şi utilizare a rezervelor 1. Constituirea de rezerve din profitul reportat

117

= 106

2. Constituirea de rezerve din primele legate de capital

% 1041 1042

= 106

3. Constituirea de rezerve din capitalul social

1012 = 106

4. Utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din exercitiul financiar curent sau cel precedent

106 = % 121 117

5. Utilizarea rezervelor pentru majorarea capitalului

social

106 = 1012

2.2.3. Operaţii contabile referitoare la diferenţele din reevaluare 1. Înregistrarea plusului de valoare obţinut în urma

reevaluării imobilizărilor corporale şi financiare

% 211 212 213 214

= 105

2. Trecerea diferenţelor din reevaluarea imobilizărilor corporale şi financiare asupra rezervelor

105 = 1068

3. Trecerea diferenţelor din reevaluarea imobilizărilor corporale şi financiare asupra capitalului social

105 = 1012

2.2.4. Operaţii contabile referitoare la rezultatul reportat 1. Profitul net obţinut în exercitiul financiar curent

şi supus repartizării de către A.G.A.

129

= 117

2. Pierderea obţinută în exerciţiile financiare precedente şi neacoperită conform hotărârii A.G.A.

117 = 121

16

3. Majorarea capitalului social şi constituirea de rezerve din profitul reportat

117 = % 1012 1068

4. Acoperirea pierderii obţinute în exerciţiile precedente din capitalul social sau din rezervele constituite anterior

% 1012 1068

= 117

5. Acordarea de dividende acţionarilor sau asociaţilor din profitul obţinut în exerciţiile precedente

117 = 457

2.2.5. Operaţii contabile referitoare la contabilitatea rezultatului obţinut în anul curent 1. Închiderea conturilor de venituri prin preluarea

soldurilor creditoare ale acestor conturi la sfârşitul perioadei de gestiune

% 701…786

= 121

2. Închiderea conturilor de cheltuieli prin preluarea soldurilor debitoare ale acestor conturi la sfârşitul perioadei de gestiune (inclusiv a cheltuielilor cu impozitul pe profit)

121 = % 601…691

3. Repartizarea profitului obtinut in exercitiul financiar curent (inregistrare facuta la sfarsitul exercitiului financiar – luna decembrie)

129 = 117

4. Repartizarea profitului obţinut în exercitiul finanriar curent (inregistrare facuta la inceputul exercitiului financiar urmator – luna ianuarie) pe mai multe destinaţii: - constituirea de rezerve - majorarea capitalului social - acordarea de dividende acţionarilor sau

asociaţilor

117 = % 106

1012 457

5. Acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile precedente prin micşorarea capitalului social

1012 = 121

6. Profitul net realizat în exerciţiul precedent destinat repartizării

121 = 129

7. Pierderea realizată în exerciţiile precedente care a fost acoperită din profitul perioadei curente

121 = 117

8. Profitul realizat în perioada precedentă a cărei repartiţie a fost amânată de către A.G.A.

121 = 117

17

9. Pierderea înregistrată în perioada precedentă a cărei decizie de acoperire a fost amânată de către A.G.A.

117 = 121

2.2.6. Operaţii contabile privind subvenţiile pentru investiţii

1. Înregistrarea comunicării de a primi subvenţii de către întreprinderi

445 = 131

2. Încasarea subvenţiei conform extrasului de cont şi a avizului primit odată cu încasarea

% 5121 5124

= 445

3. Înregistrarea subvenţiilor pentru investiţii primite fără avizare prealabilă

% 5121 5124

= 131

4. Înregistrarea donaţiilor sau a plusurilor de valoare constatate la imobilizările necorporale şi corporale

% 203…208 211, 212 213. 214

= 133,134

5. Trecerea cotelor părţi din subvenţii la venituri egal cu ratele amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale incluse pe costuri

133,134 = 7582

2.2.7. Operaţii contabile referitoare la provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

1. Înregistrarea constituirii sau a majorării valorii

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli

6812 = % 1511…1518

2. Înregistrarea diminuării valorii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli sau anularea acestora

% 1511…1518

= 7812

2.2.8. Operaţii contabile referitoare la împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni

1. Înregistrarea emisiunii de obligaţiuni conform prospectului şi subscrierea acestora

461 = 161

2. Încasarea numerarului prin bancă sau prin % = 461

18

caserie 5121, 5124 5311, 5314

3. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii pentru obligaţiunile răscumpărate

666 = 1681

4. Înregistrarea răscumpărării obligaţiunilor emise, la scadenţă

505 = % 5121, 5124 5311, 5314

5. Anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 = 505

6. Achitarea dobânzii aferente din disponibilul de la bancă sau prin caserie

1681 = % 5121 5311

7. Înregistrarea emisiunii de obligaţiuni cu primă de rambursare conform prospectului de emisiune

% 461 169

= 161

8. Înregistrarea trecerii pe cheltuieli a primelor de rambursare a obligaţiunilor

6868

=

169

9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar ca urmare a scăderii cursului valutar la rambursarea împrumutului obligatar în valută

161 = % 5124, 5314

765

10. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar ca urmare a creşterii cursului valutar la rambursarea împrumutului obligatar în valută

% 161 665

= 5124, 5314

2.2.9. Operaţii contabile privind creditele bancare pe termen mediu şi lung

1. Înregistrarea contractării unui credit bancar pe termen lung în lei sau în devize

% 5121 5124

= 1621

2. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent pentru creditele bancare contractate în valută în cazul în care cursul valutar a scăzut

1621 = 765

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent pentru creditele bancare contractate în valută în cazul în care cursul valutar a

665

= 1621

19

crescut

4. Înregistrarea dobânzii aferente creditelor bancare pe termen mediu şi lung contractate

666 = 1682

5. Rambursarea creditelor bancare pe termen mediu şi lung la scadenţă

1621 = % 5121 5124

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar

la rambursarea creditelor bancare pe termen mediu şi lung contractate în valută ca urmare a scăderii cursului valutar

1621 = % 5124 765

7. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la rambursarea creditelor bancare pe termen mediu şi lung contractate în valută ca urmare a creşterii cursului valutar

% 1621 665

= 5124

8. Achitarea dobânzii aferente creditului pe termen mediu şi lung contractat atât în lei cât şi în devize

1682 = % 5121 5124

9. Trecerea creditelor pe termen mediu şi lung la credite

nerambursate la scadenţă

1621 = 1622

10.

Rambursarea creditelor nerestituite la scadenţă în lei şi în devize

1622 = % 5121 5124

2.2.10. Operaţii contabile referitoare la datoriile legate de participaţii 1. Înregistrarea încasării sumelor de la întreprinderile în a căror

capital deţine titluri de participare în lei şi în valută %

5121 5124

= 166

2. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent aferente datoriilor legate de participaţii, în cazul în care a scăzut cursul valutar

166 = 765

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent aferente datoriilor legate de participaţii, în cazul în care a crescut cursul valutar

665 = 166

20

4. Înregistrarea restituirii sumelor în lei şi în valută societăţilor comerciale care deţin titluri de participare

166 = % 5121 5124

5. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar

la lichidarea datoriilor legate de participaţii în valută, ca urmare a scăderii cursului valutar

166 = % 5124 765

6. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la lichidarea datoriilor legate de participaţii în valută, ca urmare a creşterii cursului valutar

% 166 665

= 5124

7. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzilor aferente datoriilor legate de participaţii

666 = 1686

8. Achitarea dobânzilor legate de participaţii în lei şi în valută conform extrasului de cont

1686 = % 5121 5124

2.2.11. Operaţii contabile referitoare la alte împrumuturi şi datorii asimilate

1. Înregistrarea încasărilor de sume în lei şi în devize reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate

% 5121 5124

= 167

2. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate, în valută, în cazul în care a scăzut cursul valutar

167 = 765

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la 31 XII exercitiul financiar curent aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate, în valută, în cazul în care a crescut cursul valutar

665

= 167

4. Înregistrarea rambursării altor împrumuturi şi datorii asimilate în lei şi în devize la termenele de restituire prevăzute în contracte

167 = % 5121 5124

5. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la lichidarea altor împrumuturi şi datorii asimilate în valută, ca urmare a scăderii cursului valutar

167 = % 5124 765

6. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la lichidarea altor împrumuturi şi datorii asimilate în valută, ca urmare a creşterii cursului valutar

% 167 665

= 5124

21

7. Înregistrarea obligaţiilor de plată a dobânzilor aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

666 = 1687

8. Înregistrarea achitării dobânzilor aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate atât în lei cât şi în valută conform extrasului de cont

1687 = % 5121 5124

9. Înregistrarea concesionării unor bunuri în vederea exploatării acestora, conform contractului de concesionare

205 = 167

10. Inregistrarea unor active corporale achizitionate prin sistemele de leasing

% 21...214

= 167

11. Înregistrarea achitării redevenţelor aferente concesionării conform extrasului de cont atât în lei cât şi în devize

612 = % 5121 5124

12. Înregistrarea restituirii bunurilor primite în concesiune, la termenele prevăzute în contractul de concesiune

167 = 205

2.3. APLICAŢII PRACTICE CU PRIVIRE LA CAPITALUL SOCIAL

2.3.1. Contabilitatea operaţiunilor de constituire a întreprinderilor

1). Constituirea unei societăţii comerciale cu răspundere limitată cu un capital subscris de 2.000 lei, din care s-au vărsat 1.800 lei astfel: - numerar 370 lei, - mărfuri 450 lei, - o instalaţie de lucru în valoare de 870 lei, - materii prime 110 lei. a). subscrierea capitalului social 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 1011”Capital subscris nevărsat “

2.000

b). vărsarea capitalului social subscris

% = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

1.800

5311 “ Casa în lei” 370 371 “Mărfuri” 450 2131“Echipamente tehnologice(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

870

22

301 “Materii prime “ 110 c). trecerea capitalului subscris nevărsat asupra celui vărsat 1011“Capital subscris nevărsat “

= 1012 “Capital subscris vărsat “ 1.800

d). depunerea numerarului de la caserie la bancă 581 “Viramente interne “ = 5311 “Casa în lei “ 370 şi 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 581 “Viramente interne “ 370 2). După centralizarea prospectelor de subscriere pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni a rezultat un capital social în sumă de 27.000 lei divizat în 27.000 de acţiuni cu o valoare de 1 leu/ acţiune, astfel : - 150 acţiuni care remunerează un aport la capital constând dintr-un program informatic, - 3.050 acţiuni care remunerează un aport în natură constând într-o instalaţie de lucru, - 5.000 acţiuni care remunerează un aport în natură constând într-un autoturism, -12.500 acţiuni care remunerează un aport în natură constând într-o clădire, - 1.250 acţiuni care remunerează un aport în natură constând în obiecte de inventar, - 1.080 acţiuni care remunerează un aport în natură constând în materii prime, - 3.050 acţiuni care remunerează disponibilul depus la bancă, - 920 acţiuni care remunerează disponibilul depus la caserie.

a). subscrierea capitalului social

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 1011 “Capital subscris nevărsat “ 27.000

b). vărsarea capitalului subscris

% = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

27.000

208 “Alte imobilizări necorporale

150

2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru )“

3.050

2133 “ Mijloace de transport “ 5.000 212 “Construcţii “ 12.500 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

1.250

23

301 “Materii prime “ 1.080 5311 “Casa în lei “ 3.050 5121 “Conturi la bănci în lei “ 920

c). trecerea capitalului subscris nevărsat asupra celui vărsat

1011 “Capital subscris nevărsat “ = 1012 “Capital subscris vărsat “ 270.000.000 d). depunerea numerarului din caserie la bancă

581 “Viramente interne “ = 5311 “Casa în lei “ 30.500.000

şi 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 581 “Viramente interne “ 30.500.000 2.3.2. Contabilitatea operaţiunilor de majorare şi micşorare a capitalului social 1). La o întreprindere de construcţii capitalul social este divizat în 25.000 acţiuni cu o valoare nominală de 1 leu/ acţiune. În vederea dezvoltării activităţii se decide majorarea capitalului social prin emiterea a 12.500 acţiuni noi la o valoare de 1,5 lei/ acţiune. Valoarea acţiunilor vechi înainte de majorarea capitalului social era de 1,8 lei/ acţiune.

Pentru determinarea valorii dreptului de subscripţie DS trebuie realizate următoarele calcule financiare: A. - din punct de vedere al vânzătorului valoarea DS – ului se determină cu ajutorul

formulei: DS = V0 - V1

unde: V0 - valoarea unei acţiuni vechi înainte de majorarea capitalului social V1 – valoarea unei acţiuni după creşterea capitalului social 25.000 * 1,8 + 12.500 * 1,5 63.750 V1 = = = 1,7 lei/ acţiune 25.000 + 12.500 37.500 V0 =1.8 lei/ acţiune DS = V0 - V1 = 1,8 – 1,7 = 0,1 lei B. – din punct de vedere al cumpărătorului valoarea DS – ului se poate determina cu

ajutorul formulei:

N1

DS = ( V0 - E ) N0 + N1

24

unde: - N0 – numărul de acţiuni înainte de creşterea capitalului social N1 – numărul de acţiuni cu care creşte capitalul social V0 – valoarea acţiunii înainte de creşterea capitalului social E – valoarea de emisiune a acţiunilor noi 12.500 12.500 DS = * ( 1,8 – 1,5 ) = * 0,3 = 0,1 lei 25.000 + 12.500 37.500 În cazul contabilizării operaţiei economice de majorare a capitalului social trebuie să se ţină cont de următoarele cazuri particulare: A: - acţiunile sunt subscrise doar de către vechii acţionari Calcule financiare: Nr. acţiuni noi 12.500 1 Paritatea de schimb PS = = = => Nr. acţiuni vechi 25.000 2 => pentru a putea subscrie pentru o acţiune nouă un acţionar vechi trebuie să deţină două acţiuni vechi Valoarea unei acţiuni după majorarea capitalului social se calculează astfel: 25.000 * 1,8 + 12.500 * 1,5 63.750 V1 = = = 1,7 lei/ acţiune 25.000 + 12.500 37.500 = > după majorarea capitalului social valoarea unei acţiuni s-a diminuat de la 1,8 lei/ acţiune la 1,7 lei/ acţiune, fără ca nici un acţionar să fie lezat.

Astfel prin investirea a 1,5 lei pentru cumpărarea unei acţiuni, un acţionar vechi va deţine în loc de 2 acţiuni vechi la o valoare de 1,8 lei * 2 = 3,6 lei, 3 acţiuni noi valorând 1,7 lei * 3 = 5,1 lei. Înregistrarea contabilă este: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 1011 ”Capital subscris nevărsat “ 18.750

B: - acţiunile sunt emise de către orice acţionar caz în care valoarea de emisiune este egală cu valoarea reală protecţie acţionarilor realizându-se prin prima de emisiune

25

Calcule financiare: Prima de emisiune = ( 1,8 – 1,5 ) * 12.500 = 0,3 * 12.500 = 3.750 lei Înregistrarea contabilă este: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= %

22.500

1011 ”Capital subscris nevărsat “ 18.750 1041 “Prima de emisiune “ 3.750 C: acţiunile sunt emise de către orice acţionar dar valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală a unei acţiuni vechi ( 10.000 lei/ acţiune) În acest caz acţionarii sunt protejaţi de drepturile de subscripţie ( DS – uri ) Calcule financiare: Nr. acţiuni noi 12.500 1 Paritatea de schimb PS = = = => Nr. acţiuni vechi 25.000 2 => pentru a putea subscrie pentru o acţiune nouă un acţionar nou trebuie să achiziţioneze şi două drepturi de subscripţie DS - uri 12.500 12.500 1 DS = * ( 1,8 – 1 ) = * 0,8 = 0,266 lei 25.000 + 12.500 37.500 Un acţionar nou va trebui să investească valoarea a două drepturi de subscripţie DS-uri şi valoarea de emisiune pentru a subscrie la emiterea unei acţiuni noi adică: 0,266 lei * 2 + 1 leu = 1,533 lei Înregistrarea contabilă va fi următoarea: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 1011 ”Capital subscris nevărsat “ 125.000.000

2). O întreprindere decide să emită 750 de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 1.3 lei/ acţiune ştiind că valoarea nominală a unei acţiuni era de 1 leu/ acţiune. Se specifică însă că obligaţia de vărsare a 60% din valoarea acţiunilor subscrise şi a primelor de emisiune la data subscrierii, diferenţa de 40% urmând a se vărsa ulterior, la un termen de 2 luni,

26

cumpărarea acestor acţiuni făcându-se de către vechii acţionari respectând proporţia în capitalul social

a). majorarea capitalului social cu capitalul social subscris - valoarea nominală a noilor acţiuni emise: 750 acţiuni x 1 leu/ acţiune = 750 lei - prima de emisiune: 750 acţiuni x ( 1,3 - 1 ) lei/ acţiune = 225 lei 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= % 975

1011 “Capital subscris nevărsat “ 750 1041 “Prime de emisiune “ 225

b). vărsarea în numerar prin caserie a acţiunilor noi emise - valoarea nominală a acţiunilor: 750 acţiuni x 1 leu/ acţiune x 60% = 450 lei - prima de emisiune: 750 acţiuni x ( 1,3 - 1 ) lei/ acţiune x 60% = 135 lei

5311 “ Casa în lei “ = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “ 585

c). înregistrarea capitalului social vărsat 1011 “Capital subscris nevărsat “ = 1012 “Capital subscris vărsat “ 450

d). depunerea diferenţei de numerar pentru acţiunile subscrise peste 2 luni

- valoarea nominală a acţiunilor: 750 acţiuni x 1 leu/ acţiune x 40% = 300 lei - prima de emisiune: 750 acţiuni x ( 1,3 - 1 ) lei/ acţiune x 40% = 90 lei

5311 “ Casa în lei “ = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “ 390

27

e). înregistrarea capitalului social vărsat

1011 “Capital subscris nevărsat “ = 1012 “Capital subscris vărsat “ 300

3). La o societate comercială pe acţiuni se înregistrează majorarea capitalului social, ştiind că valoarea nominală a unei acţiuni este de 1 leu/ acţiune astfel: a). trecerea rezervelor statutare în valoare de 350 lei la capitalul social, b). 350 acţiuni ce remunerează un aport în natură constând din utilaje pentru producţie în valoare de 402,5 lei, la o valoare a unei acţiuni de 1.15 lei/ acţiune, c). emisiunea a 130 de acţiuni noi prin încorporarea în capital a unor prime de emisiune, d). conversia a 3.000 de obligaţiuni cu o valoare de rambursare de 1.015 lei/ obligaţiune în 2.000 acţiuni. a). majorarea capitalului social cu rezervele statutare constituite ( în acest caz nu apar prime legate de capital deoarece aceste acţiuni se emit în mod gratuit şi se repartizează acţionarilor existenţi în funcţie de numărul de acţiuni deţinut de fiecare acţionar în parte ) 1063 “Rezerve statutare sau contractuale“

= 1012 “Capital subscris vărsat “ 350

b). majorarea capitalului social prin aport în natură - valoarea nominală a acţiunilor: 350 acţiuni x 1 leu/ acţiune = 350 lei - prima de emisiune: 350 acţiuni x ( 1,15 - 1 ) lei/ acţiune = 52,5 lei - subscrierea pentru majorarea capitalului social 456 “Decontari cu asociatii privind capitalurile“

= % 402,5

1011 “Capital subscris nevărsat “ 350 1043 “ Prime de aport “ 52,5 - aducerea aportului in natura 2131 “Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalurile“

402,5

28

- transferul capitalului nevarsat asupra celui varsat 1011 “Capital subscris nevărsat “

= 1012 “Capital subscris vărsat “ 350

c). majorarea capitalului social din prime de emisiune - valoarea cu care creşte capitalul social: 130 acţiuni x 1 leu/ acţiune = 130 lei 1041 “ Prime de emisiune sau de aport “

= 1012 “Capital subscris vărsat “ 130

d). majorarea capitalului social prin conversia de obligaţiuni - valoarea de rambursare a obligaţiunilor: 3.000 obligaţiuni x 1.015 lei/ obligaţiune = 3.045 lei - valoarea nominală a acţiunilor: 2.000 acţiuni x 1 leu/ acţiune = 2.000 lei - prima de emisiune: 3.045 lei – 2.000 lei = 1.045 lei 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

= % 3.045

1012 “Capital subscris vărsat “ 2.000

1041 “ Prime de emisiune “ 1.045 4). O societate comercială pe acţiuni are un capital social de 25.000 lei format din 25.000 acţiuni cu o valoare nominală de 1 leu/ acţiune. Se hotăreşte: a). răscumpararea la bursă a 12.000 de acţiuni şi anularea acestora, preţul posibil de răscumpărare al acestora fiind de (variante): a1). – 1,05 lei / acţiune (mai mare decât valoarea nominală ) a2). - 0,975 lei/ acţiune ( mai mic decât valoarea nominală ), b). diminuarea valorii nominale a unei acţiuni cu 15% şi restituirea sumei nominale cuvenite fiecărui acţionar în numerar, c). rambursarea contravalorii a 12.000 acţiuni propriilor acţionari în numerar.

a). diminuarea capitalului social prin răscumpărarea de la bursă a acţiunilor

a1). - răscumpărarea acţiunilor:

29

12.000 acţiuni x 1,05 lei/ acţiune = 12.600 lei 109 “Acţiuni proprii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 12.600

- anularea acţiunilor răscumpărate

% = 109 “Acţiuni proprii “ 12.600 1012 “Capital subscris vărsat “ 12.000 664“Cheltuieliprivind investitiile finnaciare cedate“

600

a2). - răscumpărarea acţiunilor: 12.000 acţiuni x 0,975 lei/ acţiune = 11.700 lei 109 “Acţiuni proprii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 11.700 - anularea acţiunilor răscumpărate 1012 “Capital subscris vărsat “ = % 12.000 109 “Acţiuni proprii “ 11.700 764 “Venituri din investitii

financiare cedate “ 300

b). - diminuarea valorii nominale a unei acţiuni cu 15%: 25.000 lei x 15% = 3.750 lei 1012 “Capital subscris vărsat “

= 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

3.750

- achitarea contravalorii rezultate din diminuare prin caserie 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 5311 “Casa în lei “ 3.750

c). - anularea celor 12.000 de acţiuni

30

1012 “Capital subscris vărsat “ = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

12.000

- achitarea contravalorii acţiunilor anulate

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

= 5311 “Casa în lei “ 12.000

5). La o întreprindere au loc următoarele operaţii care afectează capitalul social astfel: a). majorarea acestuia cu partea din profitul net repartizată, în valoare de 2.565 lei astfel :

- profit net nerepartizat din exerciţiile precedente în valoare de 1.025 lei, - profit net din exerciţiul curent în valoare de 1.540 lei,

b). diminuarea acestuia cu suma de 3.250 lei, reprezentând acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente. a). majorarea capitalului social - din profitul net nerepartizat 117 “Rezultatul reportat “ = 1012 “Capital subscris vărsat “ 1.025 - din profitul net curent (inregistrare facuta in luna ianuarie a exercitiului financiar

urmator celui in care s-a obtinut profitul) 117 “Repartizarea profitului “ = 1012 “Capital subscris vărsat “ 1.540 b). diminuarea capitalului social 1012 “Capital subscris vărsat ” = 117 “ Rezultatul reportat “ 3.250 6). S.C. ”Unirea “ S.A. majorează capitalul social prin încorporarea: - profitul net din exerciţiile precedente în valoare de 2.750 lei, - alte rezerve în valoare de 500 lei, - prime legate de capital în valoare de 875 lei, - diferenţe din reevaluare în plus în valoare de 56 lei.

a). înregistrarea majorării capitalului social

% = 1012 “Capital subscris vărsat “ 4.181 117 “ Rezultatul reportat “ 2.750

31

1068 “Alte rezerve “ 500 1042 “Prime de fuziune/divizare “ 875 105 “Rezerve din reevaluare “ 56 7). S.C. “Arsan ” S.R.L. decide folosirea soldului contului 107 “Rezultatul reportat ” în următoarele scopuri: - acoperirea pierderii din exercitiul curent care nu a fost acoperită din alte surse în valoare de 412 lei, - repartizarea sumei de 560 lei pentru capitalizare, - crearea altor rezerve în valoare 255 lei.

- repartizarea rezultatului reportat conform hotărârii A.G.A.

117 “Rezultatul reportat “ = % 1.227 121 “Profit şi pierdere “ 412 1012 “Capital subscris vărsat “ 560 1068 “Alte rezerve “ 255 2.3.3. Contabilitatea constituirii şi utilizării celorlalte elemente ale capitalului propriu 1). S.C. “Alfa ” S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: a). constituirea rezervelor din următoarele surse: - profitul net de la finele exerciţiului încheiat în valoare de 432 lei, - profitul net din exerciţiile precedente în valoare de 250 lei, - prime legate de capital, de fuziune, în valoare de 135 lei, b). folosirea rezervelor în următoarele scopuri : - acoperirea pierderilor din exerciţiul încheiat în valoare de 125 lei, - acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente în valoare de 230 lei, - majorarea capitalului social cu 246 lei. a). constituirea rezervelor din diferite surse

% = 1068 “Alte rezerve “ 817 117 “Rezultatul reportat “ 432 117 “Rezultatul reportat “ 250 1042 “ Prime de fuziune “ 135

32

b). utilizarea rezervelor constituite pe diferite destinaţii 1068 “Alte rezerve “ = % 601 121 “Profit şi pierdere “ 125 107 “Rezultatul reportat “ 230 1012 “Capital subscris vărsat “ 246 2). S.C. “Maracarn “ S.A. hotăreşte ca în cursul anului să efectueze următoarele repartizări din profit: - capitalizarea unei părţi din profit în valoare de 1.200 lei,. - constituirea unei rezerve legale în valoare de 98,5 lei, - constituirea altor rezerve în valoare de 140 lei, - plata dividendelor, impozitul pe dividende fiind de 10% din valoarea lor, în valoare de 90 lei, a). repartizarea profitului conform hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor 117 “Rezultatul reportat”

= % 2.508,5

1012 “Capital subscris vărsat “ 1.200 1061 “Rezerve legale “ 98,5 1068 “Alte rezerve “ 140 457 “Dividende de plată “ 90 112 “Fondul de participare la profit “ 980 - in prealabil, s-a facut inregistrarea contabila: 129 “Repartizarea profitului”

= 117 “Rezultatul reportat” 2.508,5

b). înregistrarea impozitului pe dividende de 10% din valoarea lor 457 “Dividende de plată “ = 446 “Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate “ 9

c). achitarea dividendelor din disponibilul de la bancă 457 “Dividende de plată “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 81

33

4). S.C. “Trust Comin ” S.A. achiziţionează un utilaj în valoare de 2.560 lei, T.V.A. 19%, amortizabil în 20 ani şi care este subvenţionat de la bugetul de stat în sumă de 2.263 lei. Subvenţia se încasează prin bancă.

a). înregistrarea dreptului de a primii subvenţia de la stat 445 “Subvenţii “ = 131 “Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii “ 2.263

b). încasarea subvenţiei prin contul curent de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 445 “Subvenţii “ 2.263

c). achiziţionarea utilajului de la furnizor

% = 404 “ Furnizori de imobilizări “ 3.046,4 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

2.560

4426 “T.V.A. deductibilă “ 486,4

d). înregistrarea amortizării utilajului în primul an de folosinţă

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

= 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

128

e). trecerea la venituri a părţii din subvenţie aferentă primului an de folosinţă, concomitent cu înregistrarea amortizării

131 “Subvenţii guvernamentale pentru investiţii “

= 7584 “Venituri din subventii pentru investitii”

113,15

5). S.C. “Comat ” S.A. înregistrează în luna iulie următoarele operaţii economice: - primirea prin donaţie a unei instalaţii de măsurare şi control în valoare de 960 lei, - constatarea cu ocazia inventarierii a unui plus la inventar a unei furgonete în valoare de 4.250 lei, - constatarea cu ocazia inventarierii a unui plus la inventar de aparatură birotică şi mobilier în valoare de 1.230 lei a cărui amortizare înregistrată până în acel moment era de 840 lei.

a). primirea prin donaţie a instalaţiei

34

2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare, control, reglare “

= 133 “Donatii pentru investiţii “ 960

b). înregistrarea plusului la inventar ( furgoneta )

2133 “ Mijloace de transport “ = 134 “Plusuri la inventar de natura imobilizarilor “

4.250

c). - înregistrarea plusului la inventar ( aparatura birotică şi mobilierul )

214 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale”

= 134 “Plusuri la inventar de natura imobilizarilor “

1.230

- înregistrarea amortizării mijloacelor fixe 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2814 “Amortizarea altor imobilizari corporale”

840

- trecerea subvenţiei la venituri concomitent cu înregistrarea amortizării

134 “Plusuri la inventar de natura imobilizarilor “

= 7584 “Venituri din subventii pentru investitii”

840

6). O societate comercială contractează un credit de la bancă pe termen de 5 ani în valoare de 2.050 lei, banca practicând o dobândă de 67% pe an. La scadenţă se rambursează creditul pe termen lung acordat societăţii şi se achită dobânda prin bancă. a). contractarea creditului pe termen lung 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 1621 “Credite bancare pe termen lung “ 2.050

b). înregistrarea dobânzii aferente creditului pe termen lung acordat 666 “Cheltuieli cu = 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare 1.373,5

35

dobânzile ” pe termen lung “

c). rambursarea creditului şi achitarea dobânzii aferente acestuia prin bancă

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “

3.423,5

1621 “Credite bancare pe termen lung“ 2.050 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung “

1.373,5

7). Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: a). participaţii ale altor societăţi comerciale la capitalul unităţii patrimoniale astfel:

- cu valoarea de 5.050 lei, - cu valoarea de 5.500 $ la un curs de schimb de 2,85 lei/ $ (cursul oficial al Băncii Naţionale a României aferent zilei efectuării plăţii participaţiei în valută )

b). restituirea participaţiei de mai sus la un curs de schimb de: - 2,9 lei /$

- 2,8 lei / $ a).înregistrarea participaţiilor existente în capitalul unităţii comerciale

a1). în lei

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 166 “Datorii legate de participaţii “ 5.050 a2). în valută: 5.500 $ x 2,85 lei/ $ = 15.675 lei 5124 “Conturi la bănci în devize “

= 166 “Datorii care privesc imobilizarile financiare“

15.675

b). restituirea participaţiilor în valută

b1). a crescut cursul valutar astfel aparând o diferenţă nefavorabilă de curs valutar

- diferenţă nefavorabilă de curs valutar = 5.500 $ x ( 2,9 lei/ $ – 2,85 lei/ $ ) = 275 lei

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

15.950

36

166 “Datorii care privesc imobilizarile financiare“

15.675

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

275

b2). a scăzut cursul valutar astfel aparând o diferenţă favorabilă de curs valutar

- diferenţa favorabilă de curs valutar: 5.500 $ x ( 2,85 lei/ $ – 2,8 lei/ $ )= 275 lei 166 “Datorii care privesc imobilizarile financiare

= % 15.675

5124 “Conturi la bănci în devize “ 15.400 765 “Venituri din diferenţe de curs

valutar “ 275

8). S.C. “Gambrinus ” S.A. emite 15.000 obligaţiuni fără primă de rambursare cu o valoare nominală de 1,2 lei/ obligaţiune. Fără să ajungă la scadenţă, ele sunt răscumpărate la o valoare de 16.000 lei, dobânda datorată până la răscumpărare fiind de 680 lei. a). subscrierea la cumpărarea obligaţiunilor 461 “Debitori diverşi “

= 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “ 18.000

b). încasarea obligaţiunilor emise, prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 18.000 c). răscumpărarea obligaţiunilor înainte de scadenţă la preţul pieţei 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “

16.000

37

d).anularea obligaţiunilor emise şi răscumparate 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni ”

= % 18.000

505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

16.000

764 “Venituri din investitii financiare cedate“

2.000

e). înregistrarea dobânzii aferente obligaţiunilor emise şi răscumpărate 666 “Cheltuieli privind dobânzile ”

= 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni “

680

f). achitarea dobânzii prin bancă

1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “

680

9). S.C. “Vidra ” S.R.L. emite obligaţiuni cu primă de rambursare pe o perioadă de un an de zile. Valoarea nominală a acestor obligaţiuni emise este de 1.240 lei, iar prima de rambursare este de 300 lei. La rambursarea împrumutului din emisiuni de obligatiuni se achită cumpăratorului şi prima de rambursare aferentă.

a). emisiunea de obligaţiuni cu primă de rambursare

% = 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

1.240

461 “Debitori diverşi “ 940 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “

300

b). înregistrarea amortizării primelor de rambursare 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare “

= 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “

300

38

c). încasarea în numerar a valorii de emisiune a obligaţiunilor 5311 “Casa în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 940

d). rambursarea la scadenţă a împrumutului din emisiuni de obligaţiuni ce cuprinde şi prima de rambursare 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “ = 5311 “Casa în lei “ 1.240

10). S.C. “Eriton ” S.A. vinde în anul N produse finite în valoare de 6.980 lei, T.V.A 19%, pentru care acordă garanţie de un an de zile. Procentul mediu de cheltuieli cu remediile livrărilor cu termen de garanţie realizat în anul precedent N este de 2%. În anul N+1, până la momentul ieşirii din garanţie, se efectuează următoarele cheltuieli cu remedierile la produsele cu termen de garanţie livrate în anul N+1: - piese de schimb 250 lei, - salarii 620 lei, - contribuţia unităţii la asigurările sociale 19,5% 121 lei, - contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 6 % 40 lei, - contribuţia unităţii la fondul de şomaj 2 % 12 lei, - contributia unităţii la fondul pentru concedii medicale 0,85 % 5 lei. 1. În anul N

a).vânzarea produselor finite clienţilor

4111 “Clienţi “ = % 8.306,2 701 “Venituri din vânzarea produselor finite ” 6.980 4427 “T.V.A. colectată “ 1.326,2

b). constituirea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor la sfârşitul anului N - valoarea provizionului pentru garanţii = 6.980 lei x 2 % = 139,6 lei 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele “

= 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor “

139,6

2. În anul N+1

a). înregistrarea consumului de piese de schimb

39

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “

= 3024 “Piese de schimb “ 250

b). înregistrarea salariilor brute

641 “Cheltuieli cu salariile personalului “

= 421 “Personal –salarii datorate “

620

c). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19,5% 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

121

d). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate 6%

6453 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313.1 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate“

37

e). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj 2%

6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

12

e). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul pentru concedii medicale 0,85 %

6453 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313.2 “Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate – fond concedii medicale”

5

f). înregistrarea anulării provizionului pentru garanţii acordate clienţilor în anul N+1

1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor “

= 7812 “Venituri din provizioane “ 139,6

40

11). S.C. “Siromex ” S.A. preconizează efectuarea unei reparaţii capitale la o clădire care se va efectua peste 2 ani, valoarea lucrării fiind de 3.800 lei. Anual se constituie un provizion în acest scop în valoare de 1.900 lei. În anul al doilea se execută reparaţia capitală a cărei valoare reală este de 4.250 lei, din care 2.150 lei reprezintă costul materialelor iar 2.100 lei reprezentând prestaţiile efectuate de terţi ( în aceasta suma nefiind inclus T.V.A. – ul ).

a). constituirea provizionului pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii, în primul an

6812 “Cheltuieli din exploatare privind provizioanele “

= 1518 “Alte provizioane” 1.900

b) constituirea provizionului pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii, în anul al II - lea

6812 “Cheltuieli din exploatare privind provizioanele “

= 1518 “Alte provizioane” 1.900

c). înregistrarea consumului de materiale în cel de - al treilea an 6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare “

= 3021 “Materiale auxiliare “ 2.150

d). înregistrarea facturii furnizorului pentru lucrările prestate ( fără T.V.A. )

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

= 401 “Furnizori “ 2.100

e). anularea provizionului constituit în cei doi ani consecutivi

1518 “ Alte provizioane“ = 7812 “Venituri din provizioane “

3.800

12). S.C “Agecom “ S.A. are de efectuat o lucrare în Satu Mare în anul următor, societatea trimiţând personal specializat necesar coordonării respectivei lucrări, personal pentru care societatea efectuează asigurarea la A.S.I.T., dar în acelasi timp constituie şi un provizion pentru acoperirea riscului de cheltuială a asigurării în suma de 580 lei.

41

a). constituirii provizionului pentru riscuri şi cheltuieli 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele“

= 1515 “Provizioane pentru pensii si obligatii similare “

580

b). închiderea contului de cheltuieli cu provizioanele 121 “Profit şi pierdere “ = 6812 “Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele“ 580

c). anularea în anul următor a provizionului pentru riscuri şi cheltuieli 1515 “Provizioane pentru pensii si obligatii similare “

= 7812 “ Venituri din provizioane” 5.800.000

42

CAP. 3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ACTIVELOR IMOBILIZATE

3.1. DEFINIREA ŞI EVALUAREA ACTIVELOR

IMOBILIZATE

Activele reprezintă o sursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare. Pentru a fi recunoscut un active, acesta trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele două condiţii: - probabilitatea de realizare a unui beneficiu economic viitor10; - determinare a valorii/ costului său în mod credibil.

Activele imobilizate sunt componentele activului patrimonial al unei întreprinderi având lichiditatea11 cea mai scăzută.

Atât Standardele Internaţionale de Contabilitate cât şi O.M.F.P 1752/ 2005 şi stabilesc că activele imobilizate sunt acele active care sunt delimitate prin următoarele caracteristici generale: - au o perioadă de utilizare şi lichidare, de regulă, mai mare de un an de zile; - participă la desfăşurarea mai multor circuite economice fără a se consuma şi înlocui

după prima utilizare; - nu sunt destinate direct comercializării, fiind fixate în activitatea unităţilor

patrimoniale. În categoria activelor imobilizate sunt cuprinse:

• imobilizările necorporale; • imobilizările corporale; • imobilizările financiare.

Imobilizările necorporale (activele necorporale) – sunt activele nemonetare

identificabile, fără suport material, şi deţinute pentru utilizare în cadrul producţiei sau aprovizionării cu bunuri sau furnizării de servicii pentru închiriere sau administraţie12 Un activ necorporal este recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice viitoare pentru întreprindere iar costul său poate fi evaluat în mod credibil. Imobilizările necorporale cuprind la rândul lor:

1. cheltuieli de constituire sau înfiinţare a întreprinderii – reprezintă taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare a unităţii, prospectarea pieţii, reclamă, emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, etc.. Toate acestea se amortizează pe o perioadă de cel mult 5 ani, după care se scot din evidenţă.

În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egalã cu cea a cheltuielilor neamortizate. 10 capacitatea de a contribui direct sau indirect la fluxul de numerar sau echivalente de numerar; 11 capacitatea unui activ de a parcurge mai repede sau mai lent circuitul economic de la forma iniţială bani din nou în numarar, bani. 12 IAS 38 “Active necorporale “, par. 7

43

2. cheltuieli de dezvoltare - dezvoltarea reprezintă aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.

Aceste active necorporale se amortizează conform legislaţiei în vigoare, pe o perioadă de cel mult 5 ani, după care se scot din evidenţă. La fel ca si in cazul cheltuielilor de constituire, daca cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţa cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţn egalã cu cea a cheltuielilor neamortizate.

In categoria cheltuielilor de dezvoltare pot fi cuprinse: a) proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediarã a prototipurilor şi modelelor; b) proiectarea uneltelor şi matriţelor care implicã tehnologie nouã; c) proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilã din punct de vedere economic pentru producţia pe scarã largã; d) proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunãtãţite.

Se observă aici o schimare majoră, şi anume excluderea cheltuielilor de cercetare

din categoria activelor imobilizate şi considerarea lor ca şi cheltuieli ale perioadei. Criteriul în funcţie de care este departajată o cheltuială a perioadei de un cost capitalizat la imobilizări necorporale este cel al generării de beneficii economice viitoare din utilizarea lor.

3. concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare reprezintă cheltuieli ocazionate de achiziţionarea sau producerea pe cont propriu a brevetelor, licenţelor mărcilor de fabricaţie, care se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor, de către unitatea patrimonială care le deţine,

De exemplu concesiunea ia naştere în urma unui contract prin care o parte numită concedent cedează contra unei plăţi şi pe o anumită perioadă de timp unei alte părţi numite concesionar dreptul de folosinţă a unui bun economic. Se amortizează de către persoanele care le au în proprietate şi se recuperează de la utilizatori sub forma redevenţelor şi a dobânzilor.

4. fondul comercial (vadul comercial, reputaţia, clientela, firma, etc.) reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă 3 la data tranzacţiei a părţii din activele nete achiziţionate de căte întreprindere, aparand de regula la consolidarea entitatilor economice.

În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ (ca urmare a achiziţiei de cãtre o entitate a acţiunilor altei entitãtiel el se amortizeazã, de regulã, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. Totuşi, fondul comercial poate fi amortizat, în mod sistematic, si pe o perioadã de peste cinci ani, cu condiţia ca aceastã perioadã sã nu depãşeascã durata de utilizare economicã a activului şi sã fie prezentatã şi justificatã în notele explicative. 3 engl. fair value este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

44

5. alte imobilizări necorporale: programele informatice achiziţionate sau obţinute cu efort propriu şi alte imobilizări necorporale, care se amortizează pe o perioadă de până la 3 ani.

6. imobilizările necorporale în curs reprezintă imobilizările necorporale

nefinalizate până la sfârşitul perioadei, evaluate la cost de achizitie sau de productie dupa caz.

Imobilizările corporale (activele corporale), conform O.M.F.P. 3055/2009 şi

IAS 1613 sunt active care: - sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri

sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative,

- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an, - au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare.

(H.G.nr. 105/2007 stabileste ca valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe stabilita in conditiile Legii nr. 15/1994, este de 1800 lei.)

Un activ corporal este recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice viitoare pentru întreprindere iar costul său poate fi evaluat în mod credibil.

Imobilizările corporale cuprind: terenuri, construcţiile, instalaţii tehnice şi maşini, alte instalaţii, utilaje, mobilier, aparatură birotică, imobilizări în curs de execuţie etc. 1. terenurile reprezintă bucata de pământ obţinută din diferite surse: achiziţii,

despăgubiri, moşteniri, etc. Valoarea terenurilor, ca si elemente ale activului patrimonial nu se amortizeaza.

În valoarea terenurilor se includ şi cheltuielile făcute cu amenajările de terenuri, care se amortizează indiferent dacă terenul respectiv este supus sau nu amortizării pe o perioadă hotãrâtã de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

2. construcţiile, instalaţii tehnice şi maşini, alte instalaţii, utilaje, mobilier,

aparatură birotică etc. sunt acele obiecte sau complex de obiecte care se utilizează ca şi mijloace de muncă şi care îndeplinesc cumulativ două condiţii:

- au o valoare mai mare de 1.800 lei, - au o durată de utilizare mai mare de un an de zile. Amortizarea imobilizãrilor corporale se calculeazã pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi pânã la recuperarea integralã a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economicã şi condiţiilor de utilizare a acestora. Amortizarea imobilizãrilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculeazã şi se înregistreazã în contabilitate de cãtre entitatea care le are în proprietate. 3. imobilizările corporale în curs de execuţie sunt constituite din acele imobilizări

corporale sau obţinute din producţie proprie şi neterminate sau aflate în curs de realizare.

13 IAS 16 „Imobilizări corporale”, par. 6

45

Imobilizările financiare sunt reprezentate de valorile financiare investite în capitalul unei alte societăţi comerciale şi concretizate sub forma titlurilor de participare, a intereselor de participare deţinute, a împrumuturilor acordate pe termen lung, a creanţelor ataşate participaţiilor, etc. 1. titluri de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluri cu venit

variabil deţinute de către o societate în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere pe o perioadă îndelungată se consideră utilă.

2. interesele de participare deţinute reprezintă drepturi deţinute în capitalul unei alte

societăţi comerciale pe termen lung, garantând contribuţia întreprinderii la activităţile persoanei juridice respective. Apar sub următoarele forme:

- interese minoritare (investiţii minoritare) care sunt deţinute în procent mai mic de 10 %;

- interese strategice (investiţii strategice) care sunt deţinute într-un procent de la 10% până la 20 %;

- investiţii în întreprinderi asociate deţinute într-o proporţie de 20-50 % şi care asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative asupra activităţii persoanei juridice respective.

3. creanţe legate de participaţii reprezintă acele creanţe ale ale întreprinderii rezultate

din acordarea de împrumuturi societăţilor la care deţine titluri/ interese de participare. 4. împrumuturi acordate pe termen lung reprezintă drepturi de creanţă pentru sumele

băneşti împrumutate terţilor pe bază decontracte de împrumut. 5. alte imobilizări financiare iau forma garanţiei, depozitelor şi cauţiunile depuse de

întreprindere la terţi. Din cele două condiţii, pe care un element patrimonial trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi considerat un activ, una este legată de evaluarea lui. Evaluarea elementelor patrimoniale, şi implicit a activelor imobilizate se realizează în patru momente şi anume: Ø evaluarea la intrarea în patrimoniu; Ø evaluarea la ieşirea din patrimoniu; Ø evaluarea la inventariere; Ø evaluarea la încheierea exerciţiului financiar (la data bilanţului).

Activele imobilizate sunt evaluate, la intrarea lor în patrimoniul întreprinderii, în

funcţie de modalitatea de obţinere a lor astfel:

• activele imobilizate obţinute din achiziţionări se evaluează la cost de achiziţie.

46

Componentele costului de achiziţie al activelor imobilizate cumpărate sunt: - preţul de cumpărare; - taxele vamale; - taxele nerecuperabile; - cheltuielile legate direct de punerea în funcţiune sau în utilizare a activului (cheltuieli

cu amenajarea, livrarea, manipularea, montarea, demontarea, mutarea activului, etc.); - costurile iniţiale de amenajare a amplasamentului, costuri iniţiale de livrare şi manipulare, montaj, onorarii. În costul de achiziţie se includ comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. - cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată. - costul îndatorării (dobânda). Astfel “costurile îndatorării care sunt atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung trebuie capitalizate ca parte a costului acelui activ”14. De exemplu, în costurile îndatorării pot fi incluse dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie, precum şi comisioanele aferente acestor împrumuturi contractate. Costurile îndatorării pot fi incluse în costurile de producţie ale unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie. Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terţi.

• activele imobilizate obţinute în regie proprie se evaluează la cost de producţie. Componentele costului de producţie sunt: - cheltuielile directe de producţie (consumul de materii şi materiale, manopera, etc.); - cotă parte din cheltuielile indirecte de producţie (cheltuielile cu amortizarea activelor

imobilizate, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea secţiilor şi a utilajelor, conducerea şi administrarea secţiilor).

Trebuie specificat că întreprinderile care aplică Standardele Internaţionale de contabilitate şi care au inclus în costul de producţie al produselor finite cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere sau alte astfel de cheltuieli trebuie să corecteze această politică, în sensul excluderii lor din costul de producţie. Aceste cheltuieli vor fi incluse în costul perioadei, fiind considerate cheltuieli ale perioadei.

• activele imobilizate (activele corporale) obţinute din contractele de leasing se vor evalua diferit, în funcţie de tipul contractului de leasing, astfel:

- în cazul contractului de leasing operaţional evaluarea activului imobilizat se va face, în momentul transferului de proprietate stipulate în contract de regulă sfârşitul vieţii utile a activului, la valoarea reziduală şi taxele vamale aferente;

14 IAS 23 „ Costul îndatorării”, par. 11

47

- în cazul contractului de leasing financiar evaluarea activului imobilizat se va face, din momentul începerii utilizării activului, la minimul dintre valoarea justă sau valoare actualizată a plăţilor minime de leasing.

• activele imobilizate obţinute din subvenţii vor fi evaluate conform IAS 2015 la

valoarea corespunzătoare subvenţiilor guvernamentale. În situaţia în care subvenţia guvernamentală este reprezentată de transferul unui activ nemonetar, valoarea lui de intrare este valoare justă.

În ceea ce privesc subvenţiile pentru investiţii, vom specifica aici că O.M.F.P. 1752/ 2005 păstrează contul 131 “Subvenţii pentru investiţii” în structura Clasei 1 de conturi “Conturi de capitaluri “, dar fără să apară în bilanţ la capitaluri proprii ci la venituri în avans. (dupa cum am mai mentionat si anterior)

• activele imobilizate obţinute în urma schimbului16 se evaluează astfel17: - dacă activele imobilizate sunt diferite (ca utilitate şi valoare) se evaluează la valoarea

justă a activului primit în schimb, egală cu valoarea justă a activului cedat, corectată cu valoarea oricărei sume transferate în numerar sau echivalente de numerar,

- dacă activele sunt similare, evaluarea activului primit va fi egală cu valoarea contabilă netă18 a activului cedat.

În momentul ieşirii activelor imobilizate din patrimoniul întreprinderii prin cedare,

casare, vânzare, etc, sunt evaluate la valoarea lor de intrare denumită valoare contabilă sau cost istoric.

Cu ocazia inventarierii, indiferent de momentul în care se realizează aceasta, evaluarea activelor imobilizate se face la valoarea actuală a fiecăruia denumită valoare de inventar, valoare stabilită în funcţie de utilitatea, starea şi preţul activului practicat pe piaţă.

La data încheierii exerciţiului financiar (data bilanţului), activele imobilizate vor fi evaluate diferit în funcţie de cele două tratamente contabile aplicate de către IAS: - în cazul tratamentului de bază valoarea lor bilanţieră va fi determinată pe baza

valorii de intrare (costului istoric), ajustat cu valoarea amortizărilor înregistrate şi a oricăror pierderi cumulate din depreciere;

- în cazul tratamentului alternativ valoarea lor bilanţieră va fi reprezentată de valoarea reevaluată (valoarea justă, valoarea recuperabilă pentru activele imobilizate), sau valoarea actualizată (obţinută în urma aplicării unor metode care ţin cont de inflaţie).

Reevaluările trebuie efectuate cu regularitate pentru ca valoarea contabilă să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului.

15 IAS 20 ”Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor referitoare la asistenţa guvernamentală”. 16 Legislaţia românescă nu permite în acest moment schimbul de active 17 Duţescu A. “Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate” ed. a II-a, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2002, pag. 99 18 valoarea contabilă netă = valoarea contabilă a activului – amortizarea cumulată – provizioanele pentru depreciere constituite

48

O data cu utilizarea lor activele necorporale si cele corporale sufera deprecieri ale valorii lor. În accepţiunea IAS prin depreciere de valoare se înţelege o deteriorare a valorii unui activ care are puţine şanse de a dispărea în viitor, cauzată fiind de uzura morală care afectează activul respectiv, precum şi de unele condiţii nefavorabile de piaţă

Prin utilizarea lor activele imobilizate sunt influenţate atât de uzura fizică cât şi de cea morală. Indiferent de forma ei, aceasta se concretizează în deprecierea suferită de activele imobilizate, care la rândul ei ia două forme: - deprecierea ireversibilă a activelor imobilizate care se înregistrează în contabilitate

sub forma amortizării; - deprecierea reversibilă a activelor imobilizate care se înregistrează în contabilitate

sub forma ajustarilor pentru deprecierea activelor imobilizate (necorporale, corporale şi financiare).

Conform O.M.F.P. 3055/2009, la data încheierii exerciţiului, activele se evaluează

şi se reflectă în bilanţ la valoarea contabilă pusă în acord cu rezultatele inventarierii din acel moment. Astfel dacă: - valoarea la inventar > valoarea contabilă atunci diferenţele constatate în plus nu se

înregistrează în contabilitate, activele menţinându-se în bilanţ la valoarea lor de intrare,

- valoarea la inventar < valoarea contabilă, diferenţele constatate în minus se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării în cazul în care deprecierea este ireversibilă sau se constituie o ajustare pentru depreciere atunci când se constata ca aceasta este reversibilă, activele menţinându-se de asemenea la valoarea lor de intrare.

În acelaşi act normativ se mai precizează că ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra sau nu activul respectiv în scopul utilizării sau neutilizării lui în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabilă. În caz contrar ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se va calcula prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabilă, în conformitate cu IAS 3619.

.În IAS 16 amortizarea este definită ca alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă20. Amortizarea trebuie analizată din trei puncte de vedere, şi anume:

• din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă micşorarea valorii unui activ imobilizat, ca urmare a deprecierii, în urma utilizării lui, a învechirii, concurenţei, schimbării tehnicii, etc.

• din punct de vedere economic, micşorarea valorii unui activ rezultată în urma deprecierii lui, solicită pregătirea şi înlocuirea acestuia cu unul nou. Astfel achiziţia, şi utilizarea activelor corporale şi necorporale este o cheltuială şi un element de cost suportat de entitatea patrimonială, de aici rezultând de altfel necesitatea constituirii fondurilor necesare reînnoirii imobilizărilor, la sfârşitul

19 IAS 36 „Deprecierea activelor” 20 IAS 16 “Imobilizări corporale”, pct. 41

49

vieţii acestora prin veniturile viitoare fără a recurge la capitaluri prorpii sau la contractarea de datorii21.

• din punct de vedere financiar amortizarea este o sursă de autofinanţare a capitalului imobilizat care se constituie chiar şi în cazul în care întreprinderea nu realizează profit prin prelevarea asupra rezultatului.

În vederea alocării sistematice a valorii activelor pe durata lor de viaţă utilă, sunt utilizate mai multe metode de amortizare, cum ar fi:

v amortizarea liniară;

Aceasta se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani a duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Calculul amortizarii in sistem liniar se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune (ex. pentru constructii amortizarea se va calcula intotdeauna in regim liniar).

Astfel amortizarea liniară care constă după cum am mai arătat în repartizarea uniformă a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toată durata normată de exploatare, stabilită prin lege, se calculează cu ajutorul următoarei relaţii matematice:

n

ia D

VAm = unde:

aAm - amortizarea anuală,

iV - valoarea de intrare a activelor corporale sau necorporale,

nD - durata normată exprimată în an. v amortizarea degresivă;

Aceasta se realizeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre urmatorii coeficienti:

ü 1,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre 2 si 5 ani;

ü 2,0 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre 5 si 10 ani;

ü 2,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.

Utilizarea acestui mod de calcul se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune. v amortizarea accelerată.

Aceasta consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Valoarea ramasa de amortizat, dupa primul an de functionare, se recupereaza dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.

21 Ristea M. coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004, pag. 152

50

Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat, la propunerea scrisa a consiliului de administratie al agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ, pe baza unei documentatii de fundamentare.

În ceea ce priveşte deprecierea reversibilă a activelor imobilizate (necorporale,

corporale şi financiare) în contabilitatea românească, conform reglementărilor în vigoare, este obligatorie înregistrarea unei ajustari pentru deprecierea activelor dacă valoarea acestora s-a diminuat pe parcursul utilizării lui. Trebuie specificat că diminuarea valorii activelor pe parcursul utilizării lor (deprecierea reversibilă a lor) se determină la sfârşitul exerciţiului financiar (31.XII.) cu ocazia inventarierii.

După cum am mai precizat o întreprindere achiziţionează şi recunoaşte activele imobilizate atunci când acestea au capacitatea de a genera beneficii economice iar costul lor va fi evaluat în mod credibil. Există situaţii în care valoarea acestor beneficii va fi mai mică decât cea estimată iniţial, întreprinderea fiind nevoită să nu mai evidenţieze activele respective în bilanţ la valoarea contabilă netă ci să ţină cont de deprecierea de valoare.

IAS 16 “Imobilizări corporale” impune “revizuirea periodică a valorii contabile nete pentru a determina dacă valoarea recuperabilă este mai mică decât valoarea contabilă netă “. În acest caz respectivul activ este considerat depreciat, iar valoarea sa va trebui ajustată astfel încât să reflecte această nouă valoare justă. Este cunoscut faptul că în bilanţ activele imobilizate trebuie prezentate la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea recuperabilă.

Valoarea contabilă netă reprezintă valoarea contabilă diminuată cu amortizarea constituită până în acel moment iar valoarea recuperabilă este dată de maximul dintre preţul net de vânzare al unui activ şi valoarea lui de utilitate. Dacă determinarea preţului net de vânzare al unui activ nu prezintă dificultăţi pentru întreprindere, el fiind reprezentat de preţul aferent unui contract de vânzare, determinat obiectiv sau preţul pieţei; estimarea valorii de utilitate a activului este însă ceva mai complicată.

În scopul determinării acesteia, este necesară parcurgerea următoarelor două etape: - estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ce derivă din folosirea continuă a activului şi

din vânzarea lui la finele duratei de viaţă utilă (valoarea reziduală), pe baza celor mai bune estimări făcute de către conducerea întreprinderii, a unor prognoze sau previziuni financiare pe o perioadă de maxim 5 ani sau ale unor extrapolări a previziunilor anterioare pentru anii următori,

- actualizarea acestor fluxuri de numerar cu ajutorul unei rate de actualizare adecvate (ex: media ponderată a ratelor dobânzilor, rata de împrumut de pe piaţă sau rata de împrumut suplimentară a întreprinderii).

Diferenţa dintre valoarea netă contabilă a unui activ imobilizat (mai mare) şi valoarea recuperabilă (mai mică) reprezintă pierderea de valoare (deprecierea activului) care din punct de vedere contabil impune înregistrarea unei cheltuieli.

Înregistrarea contabilă aferentă unei deprecieri se realizează prin debitarea unui cont de cheltuieli privind deprecierea activelor în corespondenţă cu un cont de reflectare a activelor imobilizate. “Cheltuieli cu deprecierea activelor imobilizate “

= “Active imobilizate “

51

În situaţia în care au avut loc modificări în estimările referitoare la valoarea recuperabilă de la recunoaşterea ultimei deprecieri (valoarea recuperabilă s-a majorat) pierderea de valoare trebuie anulată. În acest caz valoarea activului va creşte la noua valoare recuperabilă, fără însă a fi depăşită valoarea contabilă netă curentă, calculată dacă activul nu ar fi fost depreciat.

În contabilitate înregistrarea anulării unei deprecieri înregistrate anterior se realizează prin debitarea contului de reflectare a activelor imobilizate în corespondenţă cu creditarea unui cont de venituri din deprecierea activelor. “Active imobilizate “ = “Venituri din deprecierea activelor “

Trebuie precizat că O.M.F.P. 3055/2009 a preferat să nu aloce conturi de cheltuieli şi venituri speciale pentru a evidenţia deprecierea valorii activelor, mergând pe varianta asimilării deprecierii de valoare cu ajustarile pentru deprecierea activelor.

La prima vedere ajustarile pentru depreciere sunt asimilabile cazurilor de depreciere

a valorii activelor aşa cum sunt descrise de IAS 36 “Deprecierea activelor “, efectul fiind acelaşi: reducerea valorii bilanţiere a activelor. Dar la o analiză mai atentă se observă totuşi unele diferenţe care apar între cele două noţiuni, dintre care amintim: § în ceea ce priveşte baza de determinare a deprecierii:

- în cazul ajustarilor pentru deprecierea activelor baza de determinare a deprecierii este reprezentată de diferenţa dintre valoarea contabilă brută (mai mare) şi valoarea de inventar (mai mică),

- în cazul deprecierii de valoare a activelor baza de determinare a deprecierii este reprezentată de diferenţa dintre valoarea contabilă netă (mai mare) şi valoarea recuperabilă (mai mică);

§ în ceea ce priveşte modul de contabilizare al provizioanelor pentru depreciere

şi a deprecierii de valoare: - ajustarile pentru depreciere se înregistrează în contabilitate prin debitarea unui cont

de cheltuieli privind ajustarile pentru depreciere în corespondenţă cu creditul unui cont de ajustari pentru deprecierea activelor imobilizate,

- deprecierea de valoare se înregistrează în contabilitatea prin debitarea unui cont de cheltuieli aferent deprecierii de valoare şi creditarea contului de active imobilizate respectiv;

§ în ceea ce priveşte momentul anulării acestora şi înregistrarea contabilă

aferentă: - ajustarile pentru depreciere se anulează/diminuează atunci când valoarea de inventar

este mai mare decât valoarea contabilă brută (valoarea de intrare); - deprecierea activelor se anulează când valoarea recuperabilă a activelor imobilizate

creşte (dar să nu depăşească valoarea contabilă la data respectivă dacă deprecierea de valoare nu ar fi avut loc).

Concluzionand, putem afirma ca o diferenţa intre ajustarile pentru deprecierea activelor şi deprecierea activelor este şi aceea că pe măsura realizării cât mai aproape de dimensiunea valorii de piaţă a evaluării activelor, deprecierile de valoare vor deveni

52

cazuri speciale generate de evenimente particulare (progres tehnic, uzură morală, factori sociali, politici etc.).

3.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

După cum am mai afirmat si anterior, activele imobilizate cuprind: activele

imobilizate necorporale, activele imobilizate corporale si activele imobilizate financiare. Contabilitatea activelor imobilizate se ţine, cu ajutorul conturilor din Clasa a II-a de conturi denumită „Conturi de imobilizări”. 20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire (A) 203. Cheltuieli de dezvoltare (A) 205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A) 207. Fond comercial 2071. Fond comercial pozitiv* (A) 2075. Fond comercial negativ* (P) 208. Alte imobilizări necorporale (A) 21. IMOBILIZĂRI CORPORALE 211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A) 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri 212. Construcţii (A) 213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii (A) 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale şi plantaţii 214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (A) 22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE 223. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații în curs de aprovizionare (A) 224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare (A) 23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI 231. Imobilizări corporale în curs de execuţie (A) 232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A) 233. Imobilizări necorporale în curs de execuţie (A) 234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A) 26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

53

261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) 263. Interese de participare (A) 264. Titluri puse în echivalenţă* (A) 265. Alte titluri imobilizate (A) 267. Creanţe imobilizate (A) 2671. Sume datorate de entităţile afiliate 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate 2673. Creanţe legate de interesele de participare 2674. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare 2675. Împrumuturi acordate pe termen lung 2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2678. Alte creanţe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare (P) 2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate 2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare 2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare 28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 280. Amortizări privind imobilizările necorporale (P) 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale 281. Amortizari privind imobilizările corporale (P) 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812. Amortizarea construcţiilor 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale 29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR 290. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (P) 2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 2905. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare 2907. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial 2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 291. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor corporale (P) 2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 2912. Ajustari pentru deprecierea construcţiilor 2913. Ajustari pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2914. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizări corporale 293. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie (P) 2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie 2933. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie 296. Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (P) 2961. Ajustari pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate 2962. Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare 2963. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 2964. Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile afiliate

54

2965. Ajustari pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare 2966. Ajustari pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung 2968. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate Conturile cuprinse în grupele 20 „Imobilizări necorporale”, 21 „Imobilizări corporale”, 23 „Imobilizari in curs” şi 26 „Imobilizări financiare” sunt conturi cu funcţia contabilă de activ care se debitează la intrarea în patrimoniu a activelor imobilizate prin diferite moduri, şi se creditează la ieşirea acestora din evidenţa contabilă a întreprinderii. Soldul debitor al acestor conturi reflectă valoarea activelor imobilizate existente la un moment dat în evidenţa întreprinderii. Conturile cuprinse in grupele 28 ”Amotizari privind imobilizarile” si 29 ” Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor″ au functia contabila de pasiv evidentiind deprecierea ireversibila respectiv reversibila suferita de activele imobilizate supuse uzurii fizice si morale a lor. Aceste conturi se vor credita o data cu inregistrarea amortizarilor sau ajustarilor pentru deprecierea activelor imobilizate si se vor debita pe masura scoaterii din evidenta a activelor respectiv la micsorarea sau anularea acestor ajustari pentru depreciere (in cazul deprecierii reversibile a activelor imobilizate). Soldul creditor al conturilor din aceste grupe va reprezenta valoarea amortizarilor si a ajustarilor penstru depreciere la un moment dat. În continuare vor fi prezentate operaţile economice ce pot fi înregistrate cu ajutorul conturilor de mai sus.

3.2.1. Operaţii contabile referitoare la intrarea imobilizărilor necorporale şi corporale în întreprindere

1. Înregistrarea colectării cheltuielilor de înfiinţare a unităţii patrimoniale, în funcţie de modalităţile de plată sau de decontare cu terţii

201 = % 5311, 5314 5121, 5124

404 2. Înregistrarea recepţionării proiectelor,

procedeelor şi studiilor ca rezultat al cercetării şi dezvoltării efectuate în cadrul unităţii evaluate la cost de producţie

203 = 721

3. Înregistrarea recepţiei unor rezultate ale cercetării ştiinţifice efectuate pe cont propriu, începute în anul precedent, dar nefinalizate în anul respectiv ci în cel curent.

203 = % 233 721

4. Achiziţionarea şi recepţia unor proiecte şi lucrări de dezvoltare pe bază de facturi, executate de către terţi

% 203

4426

= 404

55

5. Intrarea în patrimoniul întreprinderii a brevetelor, licenţelor şi a altor drepturi şi valori similare din diferite surse (aport la constituirea capitalului social, din producţie proprie, primite cu titlu gratuit)

205 = % 456 721 131

6. Intrarea în patrimoniul întreprinderii a brevetelor, licenţelor şi a altor drepturi şi valori similare achiziţionate de la terţi

% 205

4426

= 404

7. Înregistrarea valorii bunurilor economice luate în concesiune

205 = 167

8. Înregistrarea fondului comercial adus ca aport la constituirea capitalului social

207 = 456

9. Înregistrarea fondului comercial achiziţionat de la terţi odată cu mijloacele fixe

% 207

4426

= 404

10. Recepţia programelor informatice sau a altor imobilizări necorporale aduse ca aport la constituirea capitalului social sau obţinute în unitate, din producţie proprie

208 = % 456 721

11. Recepţia programelor informatice sau a altor imobilizări necorporale achiziţionate de la terţi la cost de achiziţie

% 208

4426

= 404

12. Recepţia terenurilor intrate în întreprindere din diferite surse: aport la constituirea capitalului social evaluate la valoarea de aport sau primite cu titlu gratuit din donaţii

2111 = % 456 133

13. Recepţia terenurilor intrate în întreprindere în urma achiziţionării de la terţi la cost de achiziţie

% 2111 4426

= 404

14. Recepţia amenajărilor de terenuri executate în regie proprie, începute în timpul exerciţiului sau care au fost în curs de execuţie la începutul exerciţiului, înregistrate la cost de producţie

2112 = % 722 231

15. Recepţia amenajărilor de terenuri intrate în întreprindere în urma achiziţionării de la terţi la cost de achiziţie

% 2112 4426

= 404

16. Recepţia mijloacelor fixe intrate în 212…214 = %

56

întreprindere din mai multe surse: aport la constituirea capitalului social, obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere, realizate în regie proprie

456 133 134 722

17. Înregistrarea mijloacelor fixe achiziţionate de la terţi pe baza facturilor primite la cost de achiziţie

% 212…214

4426

= 404

18. Investiţiile sau capacităţiile de producţie puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe fiind înregistrate temporar ca şi imobilizări corporale în curs

212…214 = 231

19. Înregistrarea creşterii valorii mijloacelor fixe ca urmare a încorporării la acestea a unor accesorii, aparate de măsurare şi control etc.

212…214 = 301

3.2.2. Operaţii contabile referitoare la intrarea imobilizărilor financiare în întreprindere

1. Achiziţionarea titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu la valoarea lor nominală sau de emisiune cu plata integrală prin bancă sau caserie

261...265 = % 5121, 5124 5311, 5314

2. Achiziţionarea titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu la valoarea lor nominală sau de emisiune cu plata parţială prin bancă sau caserie, diferenţa urmând a fi achitată ulterior

261...265 = % 5121, 5124 5311, 5314

269

3. Achitarea ulterioară a diferenţei pentru titlurile de participare sau pentru titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu prin bancă sau prin caserie

269 = % 5121, 5124 5311, 5314

4. Intrarea în patrimoniu a titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu aduse ca şi aport la constituirea capitalului social sau individual

261... 265 = 456

5. Acordarea de împrumuturi pe termen lung 2671 = 5121

57

întreprinderilor în capitalul cărora unitatea patrimonială deţine titluri de participare

6. Acordarea de împrumuturi pe termen lung altor întreprinderi.

2672 = 5121

7. Înregistrarea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate şi a creanţelor imobilizate, calculate la sfârşitul exerciţiului financiar, care urmează a se încasa în exerciţiile viitoare

2678 = 763

8. Înregistrarea în contabilitate a garanţiilor depuse de furnizorii de energie, gaze, apă-canal, prestaţii telefonice, precum şi altor creanţe imobilizate, în funcţie de modalitatea de plată

2678 = % 5121, 5124 5311, 5314

3.2.3. Operaţii contabile privind amortizarea imobilizărilor

1. Înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale

6811 = % 2801…2808

2. Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale 6811 = % 2811…2814

3.2.4. Operaţii contabile referitoare la ieşirea imobilizărilor necorporale şi corporale din întreprindere 1. Vânzarea sau cedarea către terţi de imobilizări

necorporale şi corporale la preţ de vânzare pe bază de factură

461 = % 7583 4427

2. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor necorporale amortizate integral

280 = % 201…208

3. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor necorporale care nu sunt amortizate integral, valoarea rămasă trecându-se pe cheltuielile privind operaţiile de capital

% 280 6583

= 201…208

4. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor corporale amortizate integral

281 = % 212…214

58

5. Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor

necorporale care nu sunt amortizate integral, valoarea rămasă trecându-se pe cheltuielile privind operaţiile de capital

% 281 6583

= 212…214

6. Înregistrarea restituirii terenurilor reprezentând aportul adus de către acţionari la constituirea capitalului social

456 = 211

7. Înregistrarea scoaterii din evidenţă a terenurilor cedate terţilor pe cheltuieli excepţionale

6583 = 211

8. Înregistrarea restituirii imobilizărilor necorporale şi a mijloacelor fixe reprezentând aportul adus de către acţionari la constituirea capitalului social

456

= % 203…208 212…214

3.2.5 Operaţii contabile referitoare la iesirea imobilizărilor financiare din întreprindere 1. Restituirea titlurilor de participare şi a titlurilor

imobilizate ale activităţii de portofoliu care au reprezentat aport la constituirea capitalului social

456 = % 261…265

2. Înregistrarea cedării (vânzării) către terţi a titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu la preţ de vânzare negociat

461 = 7583

3. Scoaterea din evidenţă a titlurilor de participare şi a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu vândute terţilor

6583 = 261…265

4. Înregistrarea încasării prin bancă a creanţelor legate de participaţii, a rambursării împrumuturilor acordate la scadenţă şi a încasării dobânzilor aferente acestora

5121 = % 2671 2672 2673

5. Restituirea garanţiilor depuse la furnizori sau încasarea altor creanţe imobilizate prin bancă sau caserie

% 5121 5311

= 2678

59

6. Înregistrarea împrumuturilor acordate sau a

creanţelor imobilizate neîncasate sau nerecuperate la termen fiind considerate pierderi pentru unitatea patrimonială

663 = % 2671 2672

7. Înregistrarea încasării unei creanţe imobilizate în valută în cazul în care la data încasării acestei creanţe cursul valutar a fost mai mare decât la data apariţiei ei

5124 = % 267 765

8. Înregistrarea încasării unei creanţe imobilizate în valută în cazul în care la data încasării acestei creanţe cursul valutar a fost mai mic decât la data apariţiei ei

% 5124 665

= 267

9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la data de 31 XII anul curent pentru creanţele imobilizate, în cazul în care cursul a crescut

267 = 765

10. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la data de 31 XII anul curent pentru creanţele imobilizate, în cazul în care cursul a scăzut

665 = 267

3.2.6. Operaţii contabile privind înregistrarea imobilizărilor necorporale sau corporale în curs 1. Înregistrarea imobilizărilor necorporale în curs

provenite din producţie proprie sau ca şi avans acordat furnizorilor de imobilizări

233 = % 721

5121, 5124 5311, 5314

2. Înregistrarea imobilizărilor necorporale în curs facturate de către terţi

% 233 4426

= 404

3. Înregistrarea imobilizărilor necorporale în curs care între timp au fost finalizate şi recepţionate

% 203 205 208

= 233

4. Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs provenite din producţie proprie sau ca şi avans acordat furnizorilor de imobilizări pentru investiţiile executate pe mai multe exerciţii

231 = % 722

5121, 5124 5311, 5314

60

5. Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs

facturate de către terţi %

231 4426

= 404

6. Înregistrarea valorii imobilizărilor corporale în curs aduse ca şi aport la constituirea capitalului social

231 = 456

7. Înregistrarea trecerii imobilizărilor corporale în curs la mijloace fixe după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a lor

212…214 = 231

3.2.7. Operaţii contabile privind înregistrarea ajustarilor pentru deprecierea imobilizărilor 1. Înregistrarea constituirii şi respectiv a

majorării provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi a celor în curs

6813 = % 290…293

2. Înregistrarea constituirii şi respectiv a majorării provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare

6863 = 296

3. Înregistrarea micşorării şi respectiv a anulării provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi a celor în curs

% 290…293

= 7813

4. Înregistrarea micşorării şi respectiv a anulării provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare

296 = 7863

3.3. APLICAŢII PRACTICE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

1). S.C. “Apro ” S.R.L. efectuează cheltuieli cu constituirea unităţii patrimoniale în valoare de 450 lei, pe care le achită în numerar. Aceste cheltuieli de constituire ale unităţii se amortizează într-o perioadă de 5 ani după care se scot din folosintă. a). înregistrarea cheltuielilor de constituire 201 “Cheltuieli de constituire “ = 5311 “Casa în lei “ 450

61

b). înregistrarea amortizării cheltuielilor de constituire aferente primului an de folosinţă 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire “

90

c). scoaterea din folosinţă a cheltuielilor de constituire complet amortizate 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire “

= 201 “Cheltuieli de constituire “ 450

2). La compartimentul de dezvoltare al unei societăţi comerciale s-a realizat un proiect pentru asimilarea unui nou produs în valoare de 410 lei . a). recepţia proiectului realizat cu forţe proprii ca o imobilizare necorporală, la cost de producţie 203 “Cheltuieli de dezvoltare “ = 721 “Venituri din producţia de

imobilizări necorporale “ 410

3). S.C. “Vulturul “ S.R.L. înregistrează valoarea brevetelor realizate pe cont propriu în valoare de 185 lei şi valoarea unei mărci de fabricaţie adusă ca aport la înfiinţarea unităţii în valoare de 96,5 lei. Atât brevetul de invenţie cât şi marca de fabricaţie se amortizează pe perioadă de 5 ani după care se scot din evidentă. a). înregistrarea brevetului de invenţie obţinut pe cont propriu, la cost de producţie 205 “Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, active şi valori similare “

= 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale “

185

] b). înregistrarea mărcii de fabricaţie adusă ca aport la înfiinţarea societăţii 205 “Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, active şi valori similare “

= 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

96,5

c). înregistrarea amortizării aferente brevetului şi a mărcii de fabricaţie în primul an de folosinţă

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2805 “Amortizarea concesiunilor , brevetelor,

56,3

62

licentelor, marcilor comerciale, activelor drepturi şi altor valori similare "

d). scoaterea din folosinţă a brevetului de invenţie şi a mărcii de fabricaţie complet amortizate

2805 “Amortizarea concesiunilor , brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, activelor drepturi şi altor valori similare "

= 205 “Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale active şi valori similare “

281,5

4). S.C. “Olimpia “ S.A. înregistrează în contabilitate în luna martie următoarele operaţii economice:

1. - achiziţionarea programelor informatice de la terţi în valoare de 351 lei, T.V.A. 19%, care se amortizează în 3 ani dar care se scot din folosinţă după 2 ani de utilizare,

2. - cedarea unui fond comercial la preţ de vânzare de 850 lei, T.V.A. 19%, concomitent înregistrându-se în contabilitate şi trecerea pe cheltuieli a imobilizării cedate, valoarea netă contabilă fiind de 820 lei,

3. - preluarea în concesiune a unui imobil în valoare de 91.000 lei, clădire care se va restitui la încheierea contractului de concesiune.

1. Înregistrarea programelor informatice achiziţionate de la terţi

a). înregistrarea programelor informatice achiziţionate de la terţi

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 417,69 208 “Alte imobilizări necorporale “

351

4426 “T.V.A. deductibilă “ 66,69 b). amortizarea programelor informatice achiziţionate în primul an de folosinţă

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale “

117

c). scoaterea din folosinţă a programelor informatice incomplet amortizate

% = 208 “Alte imobilizări

necorporale “ 351

63

2808 “Amortizarea altor imobilizări necorporale “

234

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

117

2. Înregistrarea cedării fondului comercial

a). cedarea fondului comercial

461 “Debitori diverşi “ = % 1.011,5 7583 “Venituri din cedarea

activelor si a altor operatii de capital“

850

4427 “T.V.A. colectată “ 161,5

b). scoaterea din evidenţă a fondului de comerţ 6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

= 207 “Fond comercial “ 820

3. Înregistrarea preluării în concesiune a imobilului

a). preluarea în concesiune a imobilului

205 “Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, alte drepturi şi active similare “

= 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate “

91.000

b). restituirea imobilului

167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate “

= 205 “Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, alte drepturi şi active similare “

91.000

5). Se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 16.000 lei, T.V.A. 19%, cu plata făcută printr-un carnet de cec cu limită de sumă.

a). achiziţionarea mijlocului de transport

64

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 19.040 2133 “Mijloace de transport “ 16.000 4426 “T.V.A. deductibilă “ 3.040 b). achitarea furnizorului printr-un carnet de cec cu limită de sumă 404 “Furnizori de imobilizări ”

= 5112 “Cecuri de incasat “ 19.040

6). Se realizează investiţii în regie proprie pentru care se înregistrează următoarele categorii de cheltuieli: - materii prime 750 lei, - diferenţe de preţ aferente materiilor prime date în consum: 112.5 lei, - salarii 1.260 lei, - contribuţia unităţii la asigurările sociale 19.5%, contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 6 %, contribuţia unităţii la fondul de şomaj 2%, contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente 1% - consum energie şi apă 86 lei, T.V.A. 19 %. Se recepţionează 80% din lucrarea de investiţii. a). înregistrarea cheltuielilor materiale 601 “Cheltuieli cu materiile prime “

= % 862,5

301 “Materii prime ” 750 308 “Diferenţe de preţ la materii

prime şi materiale “ 112,5

b). înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului b1). înregistrarea salariului brut din statul de plată 641 “Cheltuieli cu salariile personalului “

= 421 “Personal –salarii datorate “ 1.260

b2). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19.5% 6451 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

246

65

b3). înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate 6 6453 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate “

= 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate“

76

b4). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj 2%

6452 “ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

25

b5). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de risc şi accidente 1% 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate “

13

c). înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa

% = 401 ”Furnizori “ 102,34 605 “Cheltuieli privind energia şi apa “ 86 4426 “T.V.A. deductibilă “ 16,34 d). recepţia fazelor din lucrarea de investiţie terminată, reprezentând 80 % din cheltuielile efectuate : ( total cheltuieli x 80 % = 1.706 lei x 80 % = 1.346,8lei ) 212 “Construcţii “ = 722 “Venituri din producţia

de imobilizări corporale “ 1.346,8

e). înregistrarea părţii din investiţie neterminate ( 20 % din cheltuielile angajate ) 231 “Imobilizări corporale în curs “

= 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale “

341,2

7). O societate comercială pe acţiuni se aprovizionează de la un furnizor cu utilaje de producţie, amortizabile în 15 ani, în valoare de 2.478 lei, T.V.A. 19 %, furnizorul fiind plătit prin bancă. Utilajele de producţie cumpărate se dau în folosinţă, iar după 8 ani ele se scot din folosinta.

66

a). aprovizionarea cu utilaje de producţie de la furnizor

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 2.948,82 2131 “ Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

2.478

4426 “T.V.A. deductibilă “ 470,82 b). înregistrarea amortizării utilajelor de producţie aferente primului an de folosinţă 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2813“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

165,2

c). casarea utilajelor de producţie ( scoaterea din folosinţă )

% = 2131 “ Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

2.478

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

1.321,6

6583 “Cheltuieli privind activele cedate “ 1.156,4 8). La o întreprindere se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale pe o lună astfel:

- clădirii 250,06 lei, - maşini , utilaje şi instalaţii de lucru 78 lei, - aparate de măsurare, control şi reglare 56 lei, - mijloace de transport 150,06 lei, - cheltuieli de constituire 15lei, - cheltuieli de cercetare dezvoltare 15 lei.

- înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= % 564,12

2812 “Amortizarea construcţiilor “ 250,06 2813 “Amortizarea instalatiilor,

mijloacelor de transport, animalelor 284,06

67

si plantatiilor” 2801 “Amortizarea cheltuielilor de

constituire “ 15

2803 “Amortizarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare “

15

9). La o societate comercială se înregistrează următoarele operaţii contabile: a). recuperarea de materiale din casare în valoare de 350 lei şi cheltuieli cu manopera de dezmembrare în valoare de 378 lei, b). vânzarea materialelor recuperate, la preţ de vânzare de 500 lei.

a1). înregistrarea materialelor recuperate

3024 “Piese de schimb “

= 7588 “Alte venituri din exploatare“

350

a2). înregistrarea cheltuielilor de dezmembrare - înregistrarea salariului brut din statul de plată 641 “Cheltuieli cu salariile personalului “

= 421 “Personal – salarii datorate “

378

- înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19.5% 6451 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

74

- înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate 6 6453 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate “

= 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate“

23

- înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj 2% 6452 “ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

8

- înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de risc şi accidente 1%

68

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate “

4

b). vânzarea materialelor recuperate

b1).vânzarea propriu - zisă ca materiale

- livrarea materialelor clienţilor 4111 “Clienţi “ = 703 “Venituri din vânzarea produselor

reziduale “ 500

- înregistrarea T.V.A. - ului colectat aferent 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 4427 “T.V.A. coletată “ 95

- descărcarea gestiunii de materialele vândute

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “

= 3024 “Piese de schimb “ 350

b2). vânzarea materialelor recuperate ca mărfuri

- transferul materialelor la mărfuri 371 “Mărfuri “ = 3024 “Piese de schimb “ 350 - livrarea mărfurilor clienţilor 4111 ”Clienţi “ = % 595 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 500 4427 “T.V.A. colectată “ 95 - descărcarea gestiunii de mărfuri 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 350

69

10). O societate comercială cumpără un mijloc de transport, amortizabil într-o perioadă de 10 ani, la un cost de achiziţie de 18.000 lei, T.V.A 19%. Mijlocul de transport este dat în folosinţă, iar după 2 ani este vândut la un preţ de vânzare fără T.V.A. de 20.000 lei, T.V.A. 19%. a). achiziţionarea mijlocului de transport

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 21.420 2133 “Mijloace de transport “ 18.000 4426 “T.V.A. deductibilă “ 3.420

b) achitarea furnizorului de imobilizări prin bancă 404 “Furnizori de imobilizari“

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 21.420

c). înregistrarea amortizării aferente primului an de folosinţă 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

1.800

d). vânzarea mijlocului de transport după 2 ani de folosinţă 461 “Debitori diverşi “ = % 23.800 7583 “Venituri din vanzarea activelor

ai a altor operatii de capital” 20.000

4427 “T.V.A. colectată “ 3.800 e). scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport vândut

% = 2133 “Mijloace de transport “

18.000

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

3.600

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si a altor operatii de capital”

14.400

70

11). Se înregistrează în contabilitate primirea sub forma de donaţie a următoarelor bunuri economice: - o marcă de fabricaţie în valoare de 64,5 lei, - terenuri în valoare de 5.750 lei, - utilaje de producţie în valoare de 1.360 lei. Amortizarea lunară stabilită este de 497.000 lei, repartizată astfel: - pentru marca de fabricaţie: 23 lei, - pentru amenajările făcute pe terenul achiziţionat: 73,4 lei, - pentru utilajele de producţie primite sub formă de donaţie: 34 lei.

a). recepţia imobilizărilor primite din donaţii

% = 134 “Donatii pentru investitii”

7.174,5

205 “Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, alte drepturi şi active similare “

64,5

2111 “Terenuri “ 5.750 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

1.360

b). înregistrarea amortizării lunare aferente imobilizărilor primite sub formă de donaţie 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= % 130,4

2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, mariclor de fabricatie, a altor drepturi şi active similare “

23

2811 “Amortizarea amenajarilor de terenuri “

73,4

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

34

c). înregistrarea contravalorii amortizării donaţiei la venituri, eşalonat în sume egale, concomitent cu amortizarea lunară a imobilizărilor 134 “Donatii pentru = 7584 Venituri din subventii 130,4

71

investiţii “ pentru investitii“ 12). O societate comercială vinde un teren la preţ de vânzare de 2.430 lei, T.V.A. 19%, valoarea de înregistrare a acestuia în contabilitate fiind de 2.500 lei. La sfârşitul exerciţiului financiar precedent, pentru acest teren fusese înregistrat o ajustare pentru depreciere în valoare de 50 lei. a). vânzarea terenului 461 “Debitori diverşi “ = % 2.891,7 7583 “Venituri din cedarea activelor si a

altor operatii de capital” 2.430

4427 “T.V.A. colectată “ 461,7 b). scoaterea din evidenţă a terenului vândut 6583 “Cheltuieli din cedarea activelor si a altor operatii de capital”

= 2111 “Terenuri “ 2.500

c). diminuarea ajustarii pentru depreciere constituita până la data vânzării terenului 2911 “Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri“

= 7813 “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor “

50

13). După realizarea inventarierii la o întreprindere, s-au descoperit lipsuri de aparate de măsură şi control, în valoare de 345 lei, valoarea amortizată fiind de 88 lei, lipsurile fiind considerate astfel: a). neimputabile, b). imputabile, preţul de imputare fiind de 7.000.000 lei, T.V.A. 19%.

a). înregistrarea lipsurilor neimputabile

% = 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare “

345

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

88

72

transport, animalelor si plantatiilor” 671 “Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”

257

b). înregistrarea lipsurilor imputabile - scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe

% = 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare “

345

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

88

671 “Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”

257

- înregistrarea imputaţiei 461 “Debitori diverşi “ = % 833 7588 “Alte venituri din exploatare “ 700 4427 “T.V.A. colectată “ 133

- încasarea creanţei în numerar

5311 “Casa în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 833

14). O întreprindere donează unei alte unităţi de producţie, trei strunguri în valoare de 2.100 lei, în următoarele condiţii: - fără înregistrarea amortizării, - amortizate parţial, amortismentul calculat fiind de 1.200 lei. a). înregistrarea donaţiei de utilaje noi, la care nu s-au calculat cheltuieli de amortizare 6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital“

= 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

2.100

73

b). înregistrarea donaţiei de utilaje uzate parţial

% = 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

2.100

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

1.200

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital“

900

15). O întreprindere de construcţii înregistrează construcţia unei clădiri, în valoare de 18.800 lei, cu materialele clientului în valoare de 8.480 lei, T.V.A. 19%, înregistrările efectuându-se astfel: - la executant, - la beneficiarul lucrării.

a). în contabilitatea executantului

- materialele furnizate de clienţi

D 8032 “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare “ 8.480

- recepţia şi facturarea lucrării către beneficiar 4111“Clienţi “ = % 22.372 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 18.800

4427 “T.V.A. colectată “ 3.572

- justificarea folosirii materialelor C 8032 “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare “ 8.480

b). în contabilitatea beneficiarului lucrării

- materialele date spre prelucrare

74

351 “Materii şi materiale aflate la terţi “

= 301 “Materii prime “ 8.480

- recepţia lucrării de construcţie

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 22.372

212 “Construcţii “ 18.800 4426 “T.V.A. deductibilă “ 3.572

- achitarea furnizorului de imobilizări prin bancă 404 “Furnizori de imobilizări “ = 5121 “Conturi la bănci în

lei “ 22.372

- consumul materiilor prime 301 “Materii prime “ = 351 “Materii şi materiale

aflate la terţi “ 8.480

şi 601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime “ 8.480 16). La S.C. “Meda ” S.R.L. se aduce ca aport la capitalul social o furgonetă, cu o valoare de intrare stabilită prin expertiză tehnică de 14.350 lei, valoarea subscrisă la capital fiind de 14.260 lei. - valoarea furgonetei adusă ca aport 14.350 lei - valoarea subscrisă la capital 14.260 lei - prima de aport 90 lei a). înregistrarea furgonetei adusă ca aport la capitalul social 2133 “Mijloace de transport “

= % 14.350

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

14.260

1043 “Prime de emisiune sau aport “ 90

75

17). S.C. “Onţiu ” S.R.L. achiziţionează interese de participare la preţ de cumpărare de 780 lei, care se vând ulterior la un preţ de vânzare de 850 lei. a). primirea titlurilor de participare 263 “Interese de participare “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 780

b). vânzarea titlurilor de participare 461 “Debitori diverşi “ = 7583 “Venituri din cedarea

activelor si a altor operatii de capital”

850

c). scoaterea din evidenţă a titlurilor vândute 6583 “Cheltuieli privind activele cedate si a altor operatii de capital”

= 263 “Interese de participare” 780

d). încasarea debitorilor prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 850 18). S.C. “Comfstar ” S.A. achiziţionează 2.500 actiuni detinute la entitatile afiliate la o valoare de 30 lei/ titlu de portofoliu, din care eliberează 45%, iar restul eliberându - le în 2 ani Se vând actiunile detinute, înainte de eliberarea totală, preţul de vânzare fiind de 32 lei/ titlu. a). achiziţionarea actiunilor detinute 261 “Actiuni detinute la entitatile afiliate “

= % 75.000

5121 “Conturi la bănci în lei “ 33.750 269 “Vărsăminte de efectuat pentru

imobilizări financiare “ 41.250

b). vânzarea titlurilor de portofoliu

% = 7583 “Venituri privind 80.000

76

activele cedate si alte operatii de capital”

5121 “Conturi la bănci în lei “ 36.000 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare “

44.000

c). scoaterea din evidenţă a titlurilor de portofoliu vândute

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

= 261 “Actiuni detinute la entitatile afiliate “

33.750

19). S.C. “Alimentara ” S.A înregistrează intrarea titlurilor deţinute pe o perioadă îndelungată, la cost de achiziţie de 1.480 lei, reprezentând aport la constituirea unei societăţi comerciale. Se vând titlurile deţinute la preţ de vânzare de 1.390 lei.

a). intrarea titlurilor deţinute aduse ca aport 265 “Alte titluri imobilizate “

= 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “

1.480

b). vânzarea titlurilor deţinute de unitate 461 “Debitori diverşi “ = 7583 “Venituri privind activele cedate si

alte operatii de capital” 1.390

c). încasarea debitorilor prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 1.390 d). scoaterea din evidenţă a titlurilor de plasament vândute 6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

= 263 “Alte titluri imobilizate “

1.480

20). S.C. “Artex ” S.R.L. acordă unei alte societăţi comerciale în capitalul căreia deţine titluri de participare, un împrumut în valoare de 4.500 lei, rambursabil în 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 46%. Să se înregistreze această operaţie economică în contabilitatea celor două unităţi economice.

77

1. În contabilitatea societăţii comerciale care acordă împrumutul a). acordarea împrumutului

2673 “Creanţe legate de interese de participaţii “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “

4.500

b). înregistrarea dobânzii de primit pentru primul an

2674 “Dobânzi aferenta creantelor legate de interesele de participare “

= 766 “Venituri din dobanzi“ 2.070

c). încasarea primei rate din împrumut şi a dobânzii cuvenite prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 3.570 2673 “Creanţe legate de interese

de participare “ 1.500

2674 “Dobânzi aferenta creantelor legate de interesele de participare “

2.070

2. În contabilitatea societăţii comerciale care primeşte împrumutul

a). primirea împrumutului

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 166 “Datorii care privesc imobilizarile financiare”

4.500

b). înregistrarea dobânzii datorate

666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 1685 “Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate “

2.070

c). rambursarea primei rate şi achitarea dobânzii cuvenite prin bancă

78

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.570 166 “Datorii care privesc imobilizarile financiare”

1.500

1685 “Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate “

2.070

21). S.C. “Plastunion ” S.A. înregistrează în contabilitate crearea unei ajustari pentru depreciere, în valoare de 85 lei, deoarece se constată că utilizarea unui program informatic devine incertă, urmată de anularea lui datorită faptului că până la sfârşitul anului programul informatic respectiv nu a putut fi valorificat. a). constituirea provizionului pentru deprecierea programului 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizărilor “

= 2908 ”Ajustari pentru deprecierea altor imobilizărilor necorporale “

85

b). anularea provizionului constituit la sfârşitul anului, la valoarea de valorificare 2908 ”Ajustari pentru deprecierea altor imobilizărilor necorporale “

= 7813 “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor “

85

22). S.C. “Livada ” S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - vânzarea unui teren la un preţ negociat de 3.250 lei, T.V.A. 19%, terenul fiind înregistrat în contabilitate la o valoare de 2.020 lei, ajustarea pentru depreciere constituita fiind de 60 lei, - distrugerea unei plantaţii datorată unei calamităţi naturale, valoarea contabilă a plantaţiei fiind de 950 lei, amortizarea înregistrată de 600 lei, iar ajustarea constituita fiind de 35 lei. 1. Vânzarea terenului

a). înregistrarea vânzării terenului

461 “Debitori diverşi “ = % 3.867,5 7583 “Venituri din cedarea

activelor si a altor operatii de capital“

3.250

4427 “T.V.A. colectată “ 617,5 b). scoaterea din evidenţă a terenului vândut

79

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si a altor operatii de capital”

= 2111 ”Terenuri “ 2.020

c). anularea ajustarii pentru depreciere constituita

2911 “Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilot de terenuri “

= 7813 “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor “

60

2. Distrugerea plantaţiei

a). înregistrarea scoaterii din evidenţă a plantaţiei distruse amortizate neintegral

% = 2134 “Animale şi plantaţii “ 950 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

600

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si a altor operatii de capital”

350

b). anularea ajustarii constituite si ramasa fără obiect

2913 “Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor “

= 7813 “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor “

35

23). S.C. “Alfa “ S.A. cumpără de la S.C. “Beta “ S.A. în anul N un pachet de acţiuni format din 650 de acţiuni la preţul de cumpărare de 1,5 lei/ acţiune, sub forma intereselor de participare pe care le achită imediat, comisionul băncii fiind de 6%, T.V.A. 19%. La sfârţitul anului N+1 S.C. “Alfa ” S.A., constată că valoarea reală a titlurilor este de 1,4 lei/ acţiune, fapt pentru care va înregistra o ajsutare pentru deprecierea intereselor de participare. La sfârşitul anului N+2 valoarea titlurilor cumpărate este de 1,3 lei/ acţiune, fapt pentru care se măreşte ajustarea constituita anterior. La sfârşitul anului N+3 valoarea titlurilor cumpărate este de 1,45 lei/ acţiune, fapt pentru care se diminuează ajustarea constituita anterior.

80

La sfârşitul anului N+4 valoarea titlurilor cumpărate este de lei 1,6 lei/ acţiune, fapt pentru care se anulează ajustarea constituita a). achiziţionarea titlurilor de participare 263 “Interese de participare “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 975 b). înregistrarea comisionului aferent băncii

% = 401 “Furnizori “ 69,66 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile “

58,5

4426 “T.V.A. deductibilă “ 11,16 c). constituirea ajustarii pentru depreciere în anul N+1 - valoarea ajustarii pentru depreciere de constituit = 650 acţiuni x ( 1,5 – 1,4) lei/ acţiune = 65 lei 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare “

= 2962 “Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare“

65

d). majorarea ajustarii pentru depreciere în anul N+2 - valoarea ajustarii pentru depreciere de constituit = 650 acţiuni x (1,5 – 1,3) le/actiune = 130 lei - valoarea ajustarii constituite în anul N+1 = 65 lei - valoarea ajustarii necesare de constituit în anul N+2 = 130 lei - valoarea cu care trebuie majorata ajustarea pentru depreciere = 65 lei 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare “

= 2962 “Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare“

65

e). diminuarea ajustarii pentru depreciere în anul N+3

81

- valoarea ajustarii pentru depreciere de constituit = 650 acţiuni x ( 1,5 – 1,45) lei/ acţiune = 32,5 lei - valoarea ajustarii pentru depreciere constituite = 130 lei - valoarea ajustarii pentru depreciere de constituit = 32,5 lei - valoarea ajustarii pentru depreciere de diminuat = 97,5 lei

2962 “Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare“

= 7863 “Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financaire“

97,5

f). anularea ajutarii pentru depreciere ramase constituita în anul N+4

2962 “Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare“

= 7863 “Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financaire“

32,5

82

CAP. 4 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

4.1. DEFINIREA ŞI EVALUAREA STOCURILOR

În funcţie de lichiditatea lor, activele circulante, ca şi componente a activului

patrimonial, ocupă poziţia următoare după activele imobilizate. Conform O.M.F.P. 3055/2009 un activ este clasificat în categoria activelor

circulante, dacă: • este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării

şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; • este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricţionată. În categoria activelor circulante se includ:

Ø stocurile; Ø creanţele; Ø investiţii financiare pe termen scurt; Ø casa şi conturi la bănci.

STOCURILE sunt active circulante care: - sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; - în curs de producţie în vederea vânzării; - iau forma materiilor prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

Definiţia stocurilor potrivit IAS 2 „Stocuri” pune în evidenţă trei criterii, în funcţie de care acestea sunt clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară, şi anume:

I. Criteriul fizic, conform căruia sunt individualizate următoarele structuri de stocuri:

1. materiile prime: constituie substanţa principală care intră în componenţa materială a

produsului finit în care se găsesc total sau parţial în formă iniţială sau transformată; 2. materialele consumabile: participă sau ajută la desfăşurarea proceselor economice

fără a se regăsi de regulă în produsul finit. Materialele consumabile apar sub următoarele forme: - combustibilii care participă direct sau indirect la procesul economic, şi se prezintă în

mai multe forme: combustibilul tehnologic, energetic si gospodăresc; - materiale pentru ambalat care sunt folosite pentru protejarea altor bunuri materiale pe

timpul manipulării acestora (pungi, hârtie, cuie, sfoară); - piese de schimb care servesc pentru înlocuirea pieselor uzate cu ocazia recondiţionării

unor produse defecte sau repararea utilajelor.

83

3. materiale de natura obiectelor de inventar – sunt acele bunuri materiale care îndeplinesc cumulativ următoarele două condiţii:

- au o valoare mai mică de 1.800 lei (în prezent conform H.G.nr. 105/2007), - au o durată de folosinţă mai mică de un an de zile indiferent de valoarea lor. Obiectele de inventar cuprind la rândul lor: - obiecte de inventar de valoare mică sau de scurtă durată (mobilier mărunt, matriţe,

modele SDV-uri); - echipamente de protecţie şi de lucru; - baracamente şi amenajări provizorii.

4. stocuri în curs de aprovizionare – sunt stocurile cumpărate, pentru care s-au

transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

5. produsele sunt acele bunuri materiale care provin din procesul de producţie.

Apar sub următoarele forme: - produse finite sunt reprezentate de acele bunuri materiale care au parcurs toate

etapele din procesul de producţie, fiind predate la depozit pe bază de documente, - semifabricate sunt reprezentate de acele bunuri materiale care nu au parcurs toate

fazele de fabricaţie după care au fost recepţionate şi depozitate putând fi date în continuare în consum sau în producţie.

6. mărfurile: acele bunuri materiale achiziţionate de unitate în scopul revânzării lor. 7. ambalajele: bunuri materiale folosite pentru protejarea altor bunuri materiale pe parcursul transportului şi depozitării. 8. animale şi păsări: cuprind animalele şi păsările născute în unitate, achiziţionate de la terţi, folosite pentru reproducţie, pentru îngrăşare, coloniile de albine. 9. producţia în curs de execuţie: reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) ocupând o poziţie intermediară între materia primă şi semifabricat sau semifabricat sau produsul finit. Ea se determinã prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări. Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare”) II. Criteriul destinaţiei, conform căruia se delimitează următoarele categorii de stocuri:

84

1. stocuri destinate realizării obiectului de activitate (produsele obţinute şi serviciile

prestate): materiile prime, materialele consumabile, etc.; 2. stocuri fabricate în întreprindere şi destinate vânzării: produsele finite, şi

semifabricatele; 3. stocuri aflate în curs de execuţie: produsele în curs de execuţie, lucrările şi

serviciile în curs de execuţie; 4. stocurile cumpărate şi deţinute în scopul revânzării: mărfurile, ambalajele, etc.

III. Criteriul fazei ciclului de exploatare, conform căruia se delimitează următoarele categorii de stocuri:

1. stocuri aflate în faza de aprovizionare - a activităţii de producţie, care după depozitare pe o perioadă scurtă sunt utilizate

pentru realizarea de produse sau prestarea de servicii; - a activităţii comerciale care, după depozitare, sunt utilizate pentru valorificare;

2. stocuri aflate în faza de producţie; 3. stocuri aflate în faza de desfacere – stocurile care sunt fabricate pentru a fi

vândute (produsele finite) sau cele cumparate în scopul revânzării lor (mărfurile).

Corespunzător criteriilor de clasificare a stocurilor prezentate mai sus, sau individualizate două structuri informaţionale de baza şi anume structura financiară standardizată şi structura internă sau de gestiune.

Structura financiară standardizată este proprie gestiunii şi contabilităţii financiare şi operează cu criteriul destinaţiei şi cu cel al fazei ciclului de exploatare. Din punct de vedere metodologic, această structură se realizează şi se identifică cu ajutorul clasei 3 de conturi “Conturi de stocuri şi producţie în curs de excuţie” din Planul general de conturi şi cu conturile sintetice de gradul I şi al II-lea aparţinătoare acestei clase.

Structura internă sau de gestiune este necesară dar nestandardizată fiind opozabilă contabilităţii de gestiune. Ea operează cu criteriul fizic şi cel al locului de creare al gestiunilor, delimitându-se prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor şi gestiunilor.

Modelul de contabilitate al stocurilor din România adoptat în cadrul reformei este conceput în condiţiile în care ambele structuri informaţionale sunt realizate prin contabilitatea financiară. O asemenea opţiune are motivaţia nevoi de a asigura obligatoriu, printr-un sistem standardizat, evidenţa şi controlul integrităţii stocurilor22.

După cum am mai afirmat şi în subcapitolul anterior, legat de definirea şi evaluarea

activelor, pentru a recunoaşte un activ şi implicit a unui activ circulant, trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele două condiţii: - probabilitatea de realizare a unui beneficiu economic viitor23; - determinare a valorii/ costului său în mod credibil. Determinarea valorii sau costului unui stoc se realizează în următoarele momente: 22 Ristea M. coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004, pag. 213 23 capacitatea de a contribui direct sau indirect la fluxul de numerar sau echivalente de numerar;

85

Ø la intrarea stocurilor în patrimoniul întreprinderii; Ø la ieşirea lor din patrimoniul întreprinderii; Ø la inventarierea patrimoniului; Ø la data bilanţului.

Stocurile sunt evaluate în momentul intrării lor în patrimoniul unei întreprinderi, în funcţie de modalitatea de obţinere astfel:

• stocurile obţinute din cumpărări se evaluează la cost de achiziţie care cuprinde următoarele componente:

- preţul de cumpărare al materiilor prime şi al materialelor; - taxele vamale şi unele taxe nerecuperabile; - cheltuielile de transport aprovizionare şi alte costuri care pot fi atribuite direct

achiziţiei de stocuri; - costul îndatorării (în situaţia în care este finanţată producţia unui stoc care necesită

timp mai îndelungat); - diferenţele de curs valutar. În IAS 21 se specifică că “diferenţele de curs valutar ce

pot rezulta dintr-o devalorizare sau depreciere monetară accentuată,…,ce apar din achiziţia recentă a unui active facturat în valută,…, trebuie incluse în valoare contabilă ajustată să nu depăşească minimul dintre costul de înlocuire şi suma recuperabilă prin vânzarea sau utilizarea activului”.2425

• stocurile obţinute din procesul de producţie se evaluează la cost de producţie

care cuprinde: - cheltuielile directe de producţie (consumul de materii prime şi materiale, manopera

directă); - cota de cheltuieli indirecte alocată sistematic stocului obţinut (amortizarea,

întreţinerea secţiilor şi utilajelor, conducerea şi administrarea secţiilor). În O.M.F.P. 3055/2009 se precizează că: “pierderile de materiale, manopera sau

alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise, cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie, regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final, precum şi costurile de desfacere reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit “. Astfel cheltuielile generale ale întreprinderii şi cele de distribuţie nu se includ în costul producţiei. Trebuie specificat că întreprinderile româneşti care aplică standardele internaţionale de contabilitate trebuie "să cureţe" costurile de producţie ale stocurilor şi serviciilor de aceste cheltuieli şi să le recunoască ca şi cheltuieli ale perioadei.

24 IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”, par. 21 25 OMFP 94/2004 a anulat prevederea IAS privind includerea diferenţelor de curs valutar în costul de achiziţie

86

• stocurile obţinute cu titlu gratuit (din subvenţii sau donaţii) se evaluează la valoarea corespunzătoare subvenţiilor guvernamentale26 (valoarea justă a stocurilor primite).

• stocurile obţinute prin aport la constituirea capitalului social se vor evalua la valoarea justă a acţiunilor primite în schimb egală cu valoarea justă a stocurilor denumită valoare de aport.

În momentul ieşirii stocurilor din gestiunea întreprinderii în urma consumului,

vânzării, distrugerii, etc. acestea se vor evalua la valoarea lor contabilă de intrare denumită cost istoric.

În situaţia în care este dificilă determinarea valorii de intrare a bunurilor economice date în consum, se poate apela la următoarele metode de determinare a valorii de ieşire din patrimoniu a bunurilor economice: - metoda costului unitar mediu ponderat conform căruia se calculează valoarea

costului unitar mediu ponderat după fiecare operaţie de intrare, valoare care se atribuie ieşirilor de bunuri.

Costul mediu unitar ponderat se calculează cu ajutorul formulei:

ip

ipi CC

VVCMUP

+

+=

unde: iP VV , - valoarea stocului precedent respectiv a celui nou intrat în gestiune

ip CC , - cantitatea stocului precedent respectiv a celui nou intrat în gestiune - metoda FIFO conform căreia primei ieşiri de bunuri i se atribuie valoarea primei

intrări de bunuri. După ce s-a epuizat această cantitate de bunuri (considerată ca prima intrată în gestiune) se trece la următoarea în ordine cronologică.

- metoda LIFO conform căreia primei ieşiri de bunuri i se atribuie valoarea ultimei intrări de bunuri. După ce s-a epuizat această cantitate de bunuri (considerată ca ultima intrată în gestiune) se trece la cea anterioară ei. Exemplu: La o întreprindere situaţia în cazul stocului de materii prime în luna octombrie 2007 este următoarea:

Explicaţii

Preţ unitar Intrări Ieşiri Stoc

Stoc iniţial 1. X 2007 1,50 - - 1.000 Intrare 7. X 2007 1,59 600 - 1.600 Ieşire 11. X 2007 - - 700 900 Ieşire 15. X 2007 - - 200 700 Intrare 18. X 2007 1,65 400 - 1.100 Ieşire 25.X 2007 - - 600 500 Stoc final 30. X 2007 - 1.000 1.500 500 Să se determine valoarea de ieşire a materiilor prime prin următoarele metode: 26 IAS 20 „Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor referitoare la asistenţa guvernamentală”

87

- cost unitar mediu ponderat CMUP - metoda FIFO - metoda LIFO 1. METODA COSTULUI UNITAR MEDIU PONDERAT C.M.U.P. Valoarea costului unitar mediu ponderat se atribuie ieşirilor de materii prime din întreprindere. Se calculează astfel: Valoare stoc iniţial + Valoare intrări CMUP = Cantitate stoc iniţial + Cantitate intrată

Intrări

Ieşiri Stoc Data Preţ

unitar Cantitate Valoare Preţ

unitar

Cantitate Valoare Cantitate Valoare CMUP

1.X - - - - - - 1.000 1.500 1,5 7.X 1,59 600 954 - - - 1.600 2.454 1,533 11.X - - - 1,533 700 1.073,1 900 1.380,90 1,533 15.X - - - 1,533 200 306,6 700 1.074,3 1,533 18.X 1,65 400 660 - - - 1.100 1.734,3 1,576 25.X - - - 157,6 600 945,6 500 788,7 1,576 30.X - - - - - - 500 788,7 157,6

II. METODA FIFO ( first in, first out) – prima ieşire se evaluază la valoarea primei intrări

Intrări

Ieşiri Stoc Data Preţ

unitar Cantitate Valoare Preţ

unitar Cantitate Valoare

Cantitate Valoare

1.X 1,50 - - - - - 1.000 1.500 7.X 1,59 600 954 - - - 1.600 2.454

11.X - - - 1,50 700 1.050 900 1.404 15.X - - - 1,50 200 300 700 1.104 18.X 1,65 400 660 - - - 1.100 1.764

- - - 1,50 100 150 1.000 1.614 25.X - - - 1,59 500 795 500 819

Total 30.X

- 1.000 1.614 - 1.500 2.295 500 819

88

III. METODA LIFO (last in, first out) – prima ieşire se evaluează la valoarea ultimei intrări

Intrări Ieşiri Stoc Data

Preţ unitar

Cantitate Valoare Preţ unitar

Cantitate Valoare

Cantitate Valoare

1.X 1,50 - - - - - 1.000 1.500 7.X 1,59 600 954 - - - 1.600 2.454

- - - 1,59 600 954 1.000 1.500 11.X - - - 1,50 100 150 900 1.350

15.X - - - 1,50 200 300 700 1.050 18.X 1,65 400 660 - - - 1.100 1.710

- - - 1,65 400 660 700 1.050 25.X - - - 1,50 200 300 500 750

Total 30.X

- 1.000 1.614 - 1.500 2.364 500 750

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: - motivul modificării metodei, şi - efectele sale asupra rezultatului. O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Noţiunea de "utilizare similară" este proprie fiecărei entităţi. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.

În momentul inventarierii patrimoniului intreprinderii, stocurile se vor evalua la valoarea actuală sau de utilitate denumită valoare de inventar stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.

Pot apare următoarele situaţii:

- dacă valoarea de inventar = valoarea contabilă => elementele patrimoniale nu au suferit nici o depreciere;

- dacă valoare de inventar # valoarea contabilă = > apar diferenţe la inventariere care pot fi plusuri sau minusuri care se contabilizează diferit.

La data încheierii exerciţiului financiar (data bilanţului), stocurile vor fi evaluate

diferit în funcţie de cele două tratamente contabile aplicate de către IAS: - în cazul tratamentului de bază valoarea lor bilanţieră va fi determinată pe baza

valorii de intrare (costului istoric). În bilanţ stocurile trebuie să fie evalujate la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă27.

27 reprezintă preţul de vânzare estimat, ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi cele necesare vânzării.

89

- în cazul tratamentului alternativ valoarea lor bilanţieră va fi reprezentată de valoarea reevaluată (valoarea justă, valoarea realizabilă netă), sau valoarea actualizată (obţinută în urma aplicării unor metode care ţin cont de inflaţie).

4.2. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul

conturilor sintetice de gradul I şi II aparţinătoare clasei 3 de conturi „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.

30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 301. Materii prime (A) 302. Materiale consumabile (A) 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Seminţe şi materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A) 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P) 32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE 321. Materii prime în curs de aprovizionare (A) 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A) 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A) 326. Animale în curs de aprovizionare (A) 327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A) 328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A) 33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331. Produse în curs de execuţie (A) 332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie (A) 34. PRODUSE 341. Semifabricate (A) 345. Produse finite (A) 346. Produse reziduale (A) 348. Diferenţe de preţ la produse (A/P) 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 351. Materii şi materiale aflate la terţi (A) 354. Produse aflate la terţi (A) 356. Animale aflate la terţi (A) 357. Mărfuri aflate la terţi (A) 358. Ambalaje aflate la terţi (A)

90

36. ANIMALE 361. Animale şi păsări (A) 368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P) 38. AMBALAJE 381. Ambalaje (A) 388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P) 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR Şi PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor (P) 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P) 394. Ajustări pentru deprecierea produselor (P) 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi (P) 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)

În majoritatea lor aceste conturi au funcţia contabilă de activ, (exceptie facand conturile din grupa 39 „Ajustari pentru deprecirea stocurilor si a productiei in curs de executie” si contul 378 „Diferente de pret la marfuri” care au functia contabila de pasiv), şi funcţionează astfel: - se debitează în momentul intrării stocurilor în patrimoniu din diferite surse

(achiziţionare, producţie, obţinere cu titlu gratuit, etc.); - se creditează la ieşirea stocurilor din gestiunea întreprinderii (darea în consum,

vânzare, distrugere, etc.); - soldul final debitor al acestor conturi reprezintă valoarea stocurilor existente la un

moment dat în gestiunea întreprinderii, contabilizată după criteriul fizic al lor (materii prime, materiale auxiliare, obiecte de inventar, produse, ambalaje, mărfuri etc.).

91

Contabilitatea materiilor prime, materialelor auxiliare şi a materialelor de natura obiectelor de inventar

Contabilitatea materiilor prime, materialelor auxiliare şi a materialelor de natura

obiectelor de inventar se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II apartţinătoare grupei 30 de conturi „Stocuri de materii prime şi materiale”, care au funcţia contabilă de activ, şi funcţionează astfel: - se debitează cu valoarea materiilor prime şi materialelor intrate în gestiunea

întreprinderii din diferite surse (achiziţionări, plus la inventar, donaţii, aport la constituirea capitalului social);

- se creditează cu valoarea materiilor prime şi a materialelor ieşite din gestiune; - soldul final debitor al lor reprezintă valoarea acestor tipuri de stocuri la un moment

dat. Am specificat mai înainte că stocurile obţinute din achiziţionări vor fi evaluate în

momentul intrării lor în gestiunea întreprinderii la cost de achiziţie. Evidenţa materiilor prime şi a materialelor poate fi ţinută utilizând următoarele categorii de valori: costuri de achiziţie efective, costuri de achiziţie standard şi preţuri de facturare (prestabilite).

În situaţia în care evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale este ţinută la cost

de achiziţie standard, vor apare diferenţe de preţ (favorabile sau nefavorabile) reprezentate de diferenţa dintre costul de achiziţie efectiv respectiv cel standard.

Astfel: - dacă costul de achiziţie efectiv > costul de achiziţie standard apar diferenţe de preţ

nefavorabile; - dacă costul de achiziţie efectiv < costul de achiziţie standard apar diferenţe de preţ

favorabile. În cazul ţinerii evidenţei stocurilor la preţuri de facturare, pe factură vor apare

cheltuieli de transport aprovizionare28, care reprezintă, de altfel, diferenţe nefavorabile de preţ.

Dacă evaluarea materiilor prime şi a materialelor se face la valori de înregistrare (cost standard sau preţul de facturare) atunci pentru înregistrarea stocurilor intrate în gestiunea întreprinderii pe lângă conturile de stocuri aferente se mai folosesc şi unele conturi rectificative ale valorii acestora, şi anume contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.

Conturile rectificative ale valorii materiilor prime şi materialelor sunt conturi de activ care funcţionează astfel: - se debitează cu diferenţele de preţ aferente stocurilor intrate în gestiunea

întreprinderii în negru dacă costurile de achiziţie standard sunt mai mici decât costurile efective (diferenţe nefavorabile de preţ) sau în roşu dacă costurile de achiziţie standard sunt mai mari decât costurile efective (diferenţe favorabile de preţ);

28 cheltuielile de transport aprovizionare cuprinse în cadrul preţurilor de facturare sunt considerate diferenţe nefavorabile de preţ înregistrându-se întotdeauna în conturile rectificative în negru.

92

- se creditează cu diferenţele de preţ aferente stocurilor ieşite din gestiunea întreprinderii în negru sau roşu după caz;

- perioadei sold final debitor care reprezintă valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor existente în stoc în negru sau în roşu la un moment dat.

Pentru determinarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor ieşite din gestiunea

întreprinderii (prin dare în consum, lipsuri la inventar, donaţii, etc) se parcurg următoarele etape: - se determină un coeficient de repartizare repK după formula:

uricontdestocuricontdestoc

icativcontrectificativcontrectif

DI

DIrep RS

RSK

+

+=

unde: SI cont rectificativ – valoarea diferenţelor de preţ preluate în contul rectificativ din bilanţul de deschidere, RD cont rectificativ – valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor intrate în gestiunea întreprinderii, SI cont de stocuri – valoarea stocurilor preluată în contul de stocuri din bilanţul de deschidere, RD cont de stocuri – valoarea stocurilor intrate în gestiune întreprinderii (achiziţii, donaţii, producţie proprie, etc). - se determină valoarea difernţelor de preţ aferente ieşirilor după formula:

uricontdestocDRrepKdifpreţVal *=

unde: RC cont de stocuri – valoarea stocurilor ieşite din gestiunea întreprinderii (dare în consum, vânzare, lipsuri la inventar, donaţii, etc.) Dupa cum am mai afirmat, intreprinderile se pot clasifica dupa cifra de afaceri neta, valoarea activelor totale si numarul de angajati, in doua categorii, si anume intreprinderi mari si intreprinderi mici si mijlocii; de acesta clasificare depinzand mult modul de tinere al evidentei stocurilor. Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistreazã toate

operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.

Evidenţa contabilă a stocurilor de materii prime şi materiale cu ajutorul metodei inventarului permanent, se ţine cu ajutorul conturilor de stocuri din grupa 30 “Stocuri de materii prime şi materiale”, după cum am prezentat mai sus.

Inventarul intermitent constã în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se

93

determinã ca diferenţã între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrãrilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

În cazul ţinerii evidenţei contabile a stocurilor prin metoda inventarului intermitent, se fac următoarele precizări: ü indiferent de valoarea la care se ţine evidenţa în cazul metodei inventarului

permanent (cost de achiziţie efectiv, standard, preţ de facturare), în cazul metodei inventarului intermitent evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale se ţine la cost de achiziţie efectiv;

ü pentru contabilizarea aprovizionărilor cu materii prime şi materiale vor fi utilizate conturile din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” şi nu cele de stocuri din grupa 30 “Stocuri de materii prime şi materiale”;

ü nu se contabilizează darea în consum a stocurilor de materii prime şi materiale, stocul final determinându-se prin inventariere.

Astfel, pentru ţinerea evidenţei contabile a stocurilor de materii prime şi materiale cu ajutorul metodei inventarului intermitent trebuie parcurşi următorii paşi:

- se destochează la începutul periadei (lunii curente) contul de stocuri, cu următoarea formulă contabilă: 60 “Cheltuieli privind stocurile” = 30 “Stocuri de materii prime şi materiale” - se înregistrează în contabilitate achiziţionările de materii prime şi materiale

% = 401 “Furnizori” 60 “Cheltuieli privind stocurile “ 4426 “T.V.A. deductibilă” - nu se înregistrează darea în consum de materii prime şi materiale - la sfârşitul perioadei (lunii curente) se stabileşte prin inventariere stocul final de

materiii prime şi materiale, care ulterior se trece pe contul de stocuri cu ajutorul formulei contabile

30 “Stocuri de materii prime şi materiale”

= 60 “Cheltuieli privind stocurile”

- la începutul perioadei următoarea (luna următoare) se destochează din nou contul de

stocuri cu formula contabilă de mai jos: 60 “Cheltuieli privind stocurile” = 30 “Stocuri de materii prime şi

materiale” Contabilitatea producţiei

Producţia obţinută de o entitate economică în urma procesului de producţie apare sub două forme şi anume: producţia finalizată şi producţia în curs de execuţie.

94

La rândul ei, producţia finalizată se concretizează în produse finite, semifabricate şi produse reziduale.

În momentul intrării în gestiunea întreprinderii, producţia obţinută se evaluează la

cost de producţie. Evidenţa producţiei neterminate şi a celei în curs de execuţie poate fi ţinută la costuri de producţie efective şi la costuri de producţie standard.

În situaţia în care evidenţa stocurilor de produse este ţinută la cost de producţie standard, vor apărea diferenţe de preţ (favorabile sau nefavorabile), reprezentate de diferenţa dintre costul de producţie efectiv respectiv cel standard. Astfel: - dacă costul de producţie efectiv > costul de producţie standard => diferenţe de preţ

nefavorabile; - dacă costul de producţie efectiv < costul de producţie standard => diferenţe de preţ

favorabile. Pentru contabilizarea diferenţelor de preţ (favorabile sau nefavorabile) se va folosi,

ca şi la subcapitolul anterior, un cont rectificativ ale valorii acestora, şi anume contul 348 “Diferenţe de preţ la produse”. Acest cont are funcţia contabilă de activ şi funcţionează astfel: - se debitează cu diferenţele de preţ aferente stocurilor intrate în gestiunea

întreprinderii în negru dacă costurile de producţie standard sunt mai mici decât costurile efective (diferenţe nefavorabile de preţ) sau în roşu dacă costurile de producţie standard sunt mai mari decât costurile efective (diferenţe favorabile de preţ);

- se creditează cu diferenţele de preţ aferente stocurilor ieşite din gestiunea întreprinderii în negru sau roşu după caz;

- prezintă la sfârşitul perioadei sold final debitor care reprezintă valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor existente în stoc în negru sau în roşu la un moment dat.

Pentru determinarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor ieşite din gestiunea

întreprinderii (prin vânzare, distrugeri, lipsă la inventar, etc.) se parcurg etapele:

- se determină un coeficient de repartizare repK după formula:

uricontdestocuricontdestoc

icativcontrectificativcontrectif

DI

DIrep RS

RSK

+

+=

unde: SI cont rectificativ – valoarea diferenţelor de preţ preluate în contul rectificativ din bilanţul de deschidere, RD cont rectificativ – valoarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor intrate în gestiunea întreprinderii prin procesul de producţie, SI cont de stocuri – valoarea stocurilor preluată în contul de stocuri din bilanţul de deschidere, RD cont de stocuri – valoarea stocurilor intrate în gestiune întreprinderii (producţie proprie, etc). - se determină valoarea difernţelor de preţ aferente ieşirilor după formula:

95

uricontdestocDRrepKdifpreţVal *=

unde: RC cont de stocuri – valoarea stocurilor ieşite din gestiunea întreprinderii (vânzare. distrugere, donaţii, lipsă la inventar etc.)

Contabilitatea producţiei se ţine cu ajutorul conturilor din grupele 33 “Producţie în

curs de execuţie” şi 34 “Produse”. Conturile sintetice de gradul I ale grupei 34 “Produse” au funcţia contabilă de activ

si functioneaza astfel : - se debitează la înregistrarea producţiei obţinute ; - se creditează în momentul scoaterii din gestiune a producţiei obţinute şi vândute; - soldul final debitor de la sfârşitul perioadei reprezintă valoarea producţiei finalizate şi

nevândute existentă în gestiune la un moment dat.

La fel ca si in cazul stocurilor obtinute din aprovizionari, si cele obtinute din productie proprie pot fi evidentiate in contabilitate dupa metoda inventarului permanent sau dupa cea a inventarului intermitent.

Evidenţa contabilă a producţie finalizate (produse finite, semifabricate, produse reziduale) cu ajutorul metodei inventarului permanent, se ţine cu ajutorul conturilor de stocuri din grupa 34 “Produse”, după cum am prezentat mai sus.

În cazul ţinerii evidenţei contabile producţiei prin metoda inventarului intermitent, se fac următoarele precizări: ü indiferent de valoarea producţiei finite la care se ţine evidenţa în cazul metodei

inventarului permanent (cost de producţie efectiv sau standard), în cazul metodei inventarului intermitent evidenţa acesteia se va ţine la cost de producţie efectiv;

ü pentru contabilizarea vânzărilor de produse vor fi utilizate conturile din grupa 70 “Cifra de afaceri”;

ü nu se contabilizează înregistrarea producţiei finalizate pe conturile de stocuri, considerându-se că aceasta sunt destinate pe parcursul perioadei vânzării şi nu stocării.

Astfel, pentru ţinerea evidenţei contabile a stocurilor de produse finite, semifabricate, produse reziduale, cu ajutorul metodei inventarului intermitent trebuie parcurşi următorii paşi:

- se destochează la începutul periadei (lunii curente) contul de stocuri, cu următoarea formulă contabilă: 711 “Variaţia stocurilor” = 34 “Produse” - nu se înregistrează în contabilitate obţinerea producţiei terminate - se înregistrează vânzarea producţiei obţinute, clienţilor

96

4111 “Clienţi” = % 70 “Cifra de afaceri” 4427 “T.V.A. colectată” - la sfârşitul perioadei (lunii curente) se stabileşte prin inventariere stocul final aferent

producţiei terminate, care ulterior se trece pe contul de stocuri cu ajutorul formulei contabile

34 “Produse” = 711 “Variaţia stocurilor” - la începutul perioadei următoarea (luna următoare) se destochează din nou contul de

stocuri aferent producţie obţinute, cu formula contabilă: 711 “Variaţia stocurilor” = 34 “Produse”

În ceea ce privesc conturile din grupa 33 “Producţie în curs de execuţie “, acestea

au, de asemenea, funcţia contabilă de activ, functionand astfel: - se debitează la sfârşitul perioadei de gestiune curente cu costul de producţie al

producţiei în curs de execuţie respectiv al lucrărilor şi serviciilor neterminate, determinat prin inventariere;

- se creditează la începutul lunii următoare cu costul de producţie al producţiei neterminate respectiv al lucrărilor şi serviciilor neterminate, destocate ;

- soldul final debitor reprezintă costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei. Contabilitatea altor categorii de stocuri

În acesta parte a subcapitolului vom face referiri la contabilitatea stocurilor aflate la terti, a mărfurilor, animalelor si pasarilor si a ambalajelor.

Contabilitatea acestor categorii de stocuri se tine cu ajutorul conturilor din grupele 35 "Stocuri aflate la terti", 36 "Animale si pasari", 37 "Marfuri" si 38 "Ambalaje". Dupa cum am mai afirmat aceste conturi au functia contabila de activ (exceptie face contul 378 "Diferente de pret la marfuri" care tine evidenta adaosului comercial practicat de entitatile economice si care are functia contabila de pasiv) si functioneaza astfel: - se debiteaza la intrarea in patrimoniu a stocurilor respective (aprovizionari, plusuri la

inventar, aport, donatii), - se crediteaza la iesirea din patrimoniu a lor (vanzari, minusuri la inventar, donatii); - soldul lor final debitor va reprezenta valoarea acestor categorii de stocuri la un

moment dat. Dupa cum se observa din planul general de conturi, in aceste grupe apar si conturi de diferente de pret, conturi in care se vor contabiliza, dupa caz, diferentele de pret favorabile si nefavorabile dupa modelul prezentat anterior.

97

Contabilitatea deprecierii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie

Activele circulante după cum am mai precizat sunt reprezentate de acele active care sunt achiziţionate, produse pentru consum propriu sau comercializate în termen de 12 luni de la data bilanţului; sunt reprezentate de creanţe aferente ciclului de exploatare şi de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată29.

În ceea ce priveşte deprecierea activelor circulante, acestea se consideră depreciate în momentul în care valoarea contabilă (costul) este mai mare decât valoarea realizabilă netă. Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat, ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi cele necesare vânzării.

Materiile prime, materialele şi alte elemente consumabile nu ar trebui să se deprecieze atâta timp, cât produsele la a căror producţie au participat sunt vândute la un preţ de vânzare mai mare sau cel puţin egal cu costul acestora. Când preţul de vânzare va fi totuşi mai mic decât valoarea costurilor, atunci stocurile aferente trebuie reflectate în bilanţ la valoarea realizabilă netă.

Cu ocazia fiecărui exerciţiu financiar trebuie să se realizeze o nouă evaluare a valorii realizabile nete. În cazul în care această valoare a crescut este necesară diminuarea sau anularea deprecierii stocurilor astfel încât noua valoare să reprezinte minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă revizuită.

Înregistrările contabile referitoarea la constatarea unei deprecieri de valoare şi anularea sau diminuarea acesteia conform IAS 36 sunt:

- constatarea deprecierii activelor circulante “Cheltuieli cu deprecierea activelor circulante “ = “Active circulante “ - anularea sau diminuarea deprecierii activelor circulante “Active circulante “ = “Venituri din deprecierea activelor circulante“

Trebuie precizat că O.M.F.P. 3055/2009 a preferat să nu aloce conturi de cheltuieli şi venituri speciale pentru a evidenţia deprecierea valorii activelor, mergând pe varianta asimilării deprecierii de valoare cu ajustarile pentru deprecierea activelor.

Astfel, contabilitatea deprecierii activelor circulante, şi în cazul acestui subcapitol, al stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II din grupa 39 “Ajustari pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” care au funcţia contabilă de pasiv şi funcţionează astfel: - se creditează la constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor în

corespondenţă cu contul de cheltuieli 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante”;

29 O.M.F.P. 3055/2009

98

- se debitează la micşorarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor, în corespondenţă cu contul de venituri 7814 „Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante”

- soldul final creditor al contului reprezintă valoarea ajustarilor pentru deprecierea valorii stocurilor constituite.

La prima vedere ajustarile pentru depreciere sunt asimilabile cazurilor de depreciere

a valorii activelor aşa cum sunt descrise de IAS 36 “Deprecierea activelor “, efectul fiind acelaşi: reducerea valorii bilanţiere a activelor. Dar la o analiză mai atentă se observă totuşi unele diferenţe care apar între cele două noţiuni. Dintre deosebirile care apar amintim: § în ceea ce priveşte baza de determinare a deprecierii:

- în cazul ajustarilor pentru deprecierea activelor baza de determinare a deprecierii este reprezentată de diferenţa dintre valoarea contabilă brută (mai mare) şi valoarea de inventar (mai mică),

- în cazul deprecierii de valoare a activelor baza de determinare a deprecierii este reprezentată de diferenţa dintre cost (mai mare) şi valoarea realizabilă netă (mai mică); § în ceea ce priveşte modul de contabilizare al ajustarilor pentru depreciere şi a

deprecierii de valoare: - ajustarile pentru depreciere se înregistrează în contabilitate prin debitarea unui cont

de cheltuieli privind ajustarile pentru depreciere în corespondenţă cu creditul unui cont de ajustari pentru deprecierea activelor circulante (stocurilor),

- deprecierea de valoare se înregistrează în contabilitatea prin debitarea unui cont de cheltuieli aferent deprecierii de valoare şi creditarea contului de active circulante (stocuri) respectiv;

§ în ceea ce priveşte momentul anulării acestora şi înregistrarea contabilă

aferentă:

- ajustarile pentru depreciere se anulează/ diminuează atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă brută (valoarea de intrare); şi se înregistrează în contabilitate prin debitarea contului de ajustari pentru depreciere în corespondenţă cu creditul unui cont de venituri aferente ajustarilor pentru depreciere,

- deprecierea activelor se anulează când valoarea realizabilă netă creşte în cazul activelor circulante; anulare care se înregistrează în contabilitate prin debitarea contului de active circulante (stocuri) respectiv în corespondenţă cu creditul unui cont de venituri aferent deprecierii de valoare.

În continuare vom prezenta operaţiile economice ce pot fi înregistrate în

contabilitate cu ajutorul conturilor de mai sus. 4.2.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materii prime în şi din întreprindere

99

4.2.1.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materii prime în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Intrările de materii prime în unitate din mai multe

surse ( aport la capitalul social, primite cu titlu gratuit) 301 = %

456 7582

2. Intrările în gestiune de materii prime primite de la grup, unităţi sau subunităţi

301 = % 451 481 482

3. Intrarea de materii prime în unitate din achiziţionări de la furnizor înregistrate la cost de achiziţie, fără factură, pe baza “Notei de intrare recepţie şi constatare diferenţe “

% 301 4428

= 408

4. Intrarea de materii prime din achiziţionări de la furnizor înregistrate la cost de achiziţie

% 301 4426

= 401

5. Darea în consum de materii prime pe baza “Bonului de consum “ înregistrate la cost de achiziţie

601 = 301

6. Intrarea de materii prime în unitate din achiziţionări de la furnizor înregistrate la preţ de factură ( cheltuielile de transport aprovizionare se înregistrează pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri )

% 301 308 4426

= 401

7. Darea în consum de materii prime pe baza “Bonului de consum “ înregistrate în contabilitate la preţ de factură

601 şi

601

= 301

308

8. Intrarea de materii prime în unitate din achiziţionări de la terţi înregistrate la preţ prestabilit ( diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de achiziţie Ca se va înregistra în contabilitate pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri în roşu dacă diferenţa este favorabilă Pp>Ca sau în negru dacă diferenţa este nefavorabilă Pp<Ca )

% 301 308 4426

= 401

9. Darea în consum de materii prime pe baza “Bonului de consum “ înregistrate în contabilitate la preţ de prestabilit

601 şi

601

= 301

308 10. Înregistrarea plusurilor de materii prime constatate la

inventariere ( pentru a nu influenţa rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

301 = 601

sau 601 = 301

100

11. Înregistrarea lipsurilor de materii prime constatate la inventariere imputabile sau neimputabile

601 = 301

12. Înregistrarea imputării în cazul în care lipsurile sunt imputabile

461 = % 7588 4427

13. Înregistrarea pierderilor din calamităţi naturale si a

donaţiilor de materii prime făcute altor societăţi comerciale

% 671 6582

= 301

14. Înregistrarea trimiterii la terţi spre prelucrare sau în custodie de materii prime pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

351 = 301

15. Înregistrarea primirii de la terţi a materiilor prime date spre prelucrare sau custodie pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

301 = 351

14. În cazuri excepţionale când materiile prime sunt vândute fără a fi prelucrate, ele se trec mai întâi pe mărfuri urmând să fie înregistrată apoi vânzarea lor

371 = 301

15. Înregistrarea materiilor prime retrase din aportul pentru constituirea capitalului social

456 = 301

4.2.1.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materii prime în şi dinîntreprindere în cazul inventarului intermitent 1. Preluarea la începutul lunii ( în prima zi )a soldului

iniţial al contului 301 “Materii prime “ pe cheltuielile cu materiile prime aferente.

601 = 301

2. Înregistrarea intrării de materii prime din achiziţionări de la furnizori pe cheltuieli cu materii prime la cost de achiziţie.

% 601 4426

= 401

101

3. La sfârşitul lunii (în ultima zi) se stabileşte prin inventariere stocul de materii prime, se evaluează la preţul zilei şi se preia apoi pe contul 300 “Materii prime “, diminuând cheltuielile cu materiile prime aferente. Pentru a nu denatura rulajul contului de chletuieli se mai poate scrie formula contabilă inversă dar cu suma în roşu.

301 = 601

sau

4. Preluarea din nou în prima zi a lunii următoare a soldului iniţial al contului 300 ”Materii prime “ (soldul final al lunii curente) pe cheltuielile cu materiile prime aferente.

601 = 301

4.2.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materiale consumabile în şi din întreprindere 4.2.2.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materiale consumabile în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Intrările de materiale consumabile în

întreprindere din mai multe surse (aport la capitalul social, primite cu titlu gratuit, )

3021…3028 = % 456

7582

2. Intrările în gestiune de materiale consumabile primite de la grup, întreprinderi sau subunităţi

3021…3028 = % 451 481 482

3. Intrarea de materiale consumabile în întreprindere din achiziţionări de la furnizor înregistrate la cost de achiziţie, fără factură, pe baza “Notei de intrare recepţie şi constatare diferenţe “

% 3021…3028

4428

= 408

4. Intrarea de materiale consumabile din achiziţionări de la furnizor înregistrate la cost de achiziţie

% 3021…3028

4426

= 401

5. Darea în consum de materiale consumabile pe baza “Bonului de consum “ înregistrate în contabilitate la cost de achiziţie

6021…6028 = 3021…3028

6. Intrarea de materiale consumabile în întreprindere din achiziţionări de la furnizor

% 3021…3028

= 401

601 = 301

102

înregistrate la preţ de factură ( cheltuielile de transport aprovizionare se înregistrează pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri )

308 4426

7. Darea în consum de materiale consumabile pe baza “Bonului de consum “ înregistrate în contabilitate la preţ de factură

6021…6028 şi

6021…6028

= 3021…3028

308

8. Intrarea de materiale consumabile în întreprindere din achiziţionări de la terţi înregistrate la preţ prestabilit (diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de achiziţie Ca se va înregistra în contabilitate pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri în roşu dacă diferenţa este favorabilă Pp>Ca sau în negru dacă diferenţa este nefavorabilă Pp<Ca )

% 3021…3028

308 4426

= 401

9. Darea în consum de materiale consumabile pe baza “Bonului de consum “ înregistrate în contabilitate la preţ prestabilit

6021…6028 şi

6021…6028

=

=

3021…3028

308

10. Înregistrarea plusurilor de materiale consumabile constatate la inventariere ( pentru a nu influenţa rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

3021…3028 = 6021…6038

sau

11. Înregistrarea lipsurilor de materiale consumabile constatate la inventariere imputabile sau neimputabile

6021…6028 = 3021…3028

12. Înregistrarea imputării în cazul în care lipsurile sunt imputabile

461 = % 7588 4427

13. Înregistrarea pierderilor din calamităţi

naturale sau donaţiile de materiale consumabile făcute altor societăţi comerciale

% 671

6582

= 3021…3028

14. În cazuri excepţionale când materialele consumabile sunt vândute fără a fi

371 = 3021…3028

6021...6028 = 3021…3028

103

prelucrate, ele se trec mai întâi pe mărfuri urmând să fie înregistrată apoi vânzarea lor

15. Înregistrarea trimiterii la terţi spre prelucrare sau în custodie de materiale consumabile pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

351 = 302

16. Înregistrarea primirii de la terţi a materialelor consumabile date spre prelucrare sau custodie pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

302 = 351

17. Înregistrarea materialelor consumabile retrase din aportul pentru constituirea capitalului social

456 = 3021…3028

4.2.2.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de materiale consumabile în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent 1. Preluarea la începutul lunii (în prima zi) a

soldului iniţial al contului 301 “Materiale consumabile “ pe cheltuielile cu materialele consumabile aferente.

6021…6028 = 3021…3028

2. Înregistrarea intrării de materiale consumabile din achiziţionări de la furnizori pe cheltuielile cu materialele consumabile la cost de achiziţie.

% 6021…6028

4426

= 401

3. La sfârşitul lunii (în ultima zi) se stabileşte prin inventariere stocul de materiale consumabile, se evaluează la preţul zilei şi se preia apoi pe contul 301 “Materiale consumabile “, diminuând cheltuielile cu materialele consumabile aferente. Pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli se mai poate scrie formula contabilă inversă dar cu suma în roşu

3021…3028 = 6021…6028

sau

4. Preluarea din nou în prima zi a lunii următoare a soldului iniţial al contului 301 ”Materiale auxiliare “ ( soldul final al lunii curente) pe cheltuielile cu materialele

6021…6028 = 3021…3028

6021…6028 = 3021…3028

104

auxiliare aferente. 4.2.3. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de obiecte de inventar în şi din întreprindere 4.2.3.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de obiecte de inventar în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Înregistrarea intrărilor de obiecte de inventar în

întreprindere din mai multe surse (aport la constituirea capitalului social, primite cu titlu gratuit)

303 = % 456 7582

2. Înregistrarea intrărilor de obiecte de inventar din

achiziţionări de la furnizori la cost de achiziţie %

303 4426

= 401

3. Înregistrarea achiziţionării de obiecte de inventar de la furnizori înregistrate în contabilitate la preţ de factură (cheltuielile de transport aprovizionare se trec pe conturile de diferenţe de preţ )

% 303 308

4426

= 401

4. Intrarea obiectelor de inventar în întreprindere din achiziţionări de la terţi înregistrate la preţ prestabilit ( diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de achiziţie Ca se va înregistra în contabilitate pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri în roşu dacă diferenţa este favorabilă Pp>Ca sau în negru dacă diferenţa este nefavorabilă Pp<Ca )

% 303 308

4426

= 401

5. Înregistrarea darii in consum a obiectelor de inventar

603 = 303

6. Înregistrarea plusurilor de obiecte de inventar constatate la inventariere (pentru a nu influenţa rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

303 = 603

sau

7. Înregistrarea lipsurilor de obiecte de inventar constatate la inventariere fie ele imputabile sau neimputabile

603 = 303

8. Înregistrarea imputării lipsurilor de obiecte de inventar în cazul când acestea sunt imputabile

461 = % 7588 4427

603 = 303

105

9. Înregistrarea pierderilor din calamităţii sau donaţiilor

de obiecte inventar către alte întreprinderi

% 671

6582

= 303

10. Înregistrarea trimiterii la terţi spre prelucrare sau în custodie de obiecte de inventar pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

351 = 303

11. Înregistrarea primirii de la terţi a obiectelor de inventar date spre prelucrare sau custodie pe baza “Bonului de predare-transfer-restituire “

303 = 351

12. Înregistrarea obiectelor de inventar vândute (se trec în contabilitate pe mărfuri şi apoi se vând ca atare)

371 = 303

13. Înregistrarea achiziţionării de echipament de lucru şi uniforme ce ulterior vor fi distribuite salariaţilor

% 303

4426

= 401

14. Distribuirea echipamentelor de lucru şi a uniformelor salariaţilor care suportă jumătate din valoarea lor restul fiind suportat de către unitate

% 603

4282

= 303

15. Înregistrarea T.V.A. –ului colectat aferent valorii echipamentului de lucru şi a uniformelor suportate de către salariaţi

4282 = 4427

4.2.3.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de obiecte de inventar în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent 1. Preluarea la începutul lunii ( în prima zi )a soldului

iniţial al contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “ pe cheltuielile cu materiile prime aferente.

603 = 303

2. Înregistrarea intrării de obiecte de inventar din achiziţionări de la furnizori pe cheltuieli cu obiecte de inventar la cost de achiziţie.

% 603 4426

= 401

106

3. La sfârşitul lunii (în ultima zi) se stabileşte prin inventariere stocul de obiecte de inventar, se evaluează la preţul zilei şi se preia apoi pe contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “, diminuând cheltuielile cu obiectele de inventar aferente. Pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli se mai poate scrie formula contabilă inversă dar cu suma în roşu.

303 = 603

sau

4. Preluarea din nou în prima zi a lunii următoare a soldului iniţial al contului 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar “ (soldul final al lunii curente) pe cheltuielile cu obiectele de inventar aferente.

603 = 303

4.2.4. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de baracamente şi amenajări provizorii în şi din întreprindere 1. Înregistrarea intrărilor de baracamente şi amenajări

provizorii din mai multe surse (aport la constituirea capitalului social, primite cu titlu gratuit)

303 = % 456 7582

2. Înregistrarea achiziţionării de baracamente şi amenajări provizorii de la furnizori

% 303 4426

= 401

3. Înregistrarea baracamentelor şi a amenajărilor provizorii realizate din producţie proprie

303 = 711

4. Înregistrarea achiziţionării de baracamente şi amenajări provizorii de la furnizori, fără factură

% 303 4428

= 408

5. Înregistrarea plusurilor de baracamente constatate la inventariere ( pentru a nu influenţa rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

303 = 603

sau

6. Înregistrarea lipsurilor de baracamente şi amenajări provizorii constatate lipsă la inventariere ( imputabile sau neimputabile)

603 = 303

7. Înregistrarea imputării lipsurilor de baracamente şi amenajări provizorii în cazul când acestea sunt

461 = % 7588

603 = 303

603 = 303

107

imputabile 4427

8. Înregistrarea demolării baracamentelor şi a amenajărilor provizorii sau a scoaterii acestora din evidenţă în urma vânzării lor

603 = 303

9. Înregistrarea pierderilor de baracamente şi amenajări provizorii în urma unor calamităţi naturale

671 = 303

4.2.5. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de semifabricate în şi din întreprindere 4.2.5.1. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de semifabricate în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Înregistrarea obţinerii semifabricatelor din producţie

proprie înregistrate în contabilitate la cost de producţie

341 = 711

2. Înregistrarea vânzării către clienţi a semifabricatelor la preţ de vânzare

4111 = % 702

4427

3. Înregistrarea descărcării gestiunii pentru semifabricatele vândute, acestea fiind înregistrate în contabilitate la cost de producţie (pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 341

sau

4. Înregistrarea obţinerii semifabricatelor din producţie proprie înregistrate în contabilitate la preţ prestabilit (diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de producţie Cp se va înregistra pe conturile de diferenţe de preţ în roşu dacă avem o diferenţă favorabilă Pp>Cp sau în negru dacă avem o diferenţă nefavorabilă Pp<Cp)

341

şi

348

=

=

711

711

5. Înregistrarea vânzării semifabricatelor la preţ de vânzare, clienţilor

4111 = % 702

4427

341 = 711

108

6. Înregistrarea descărcării gestiunii de semifabricate, ştiind că ele au fost înregistrate în contabilitate la preţuri prestabilite (pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 341

sau

şi

711 = 348

sau

7. Înregistrarea plusurilor de semifabricate constatate la inventariere

341 = 711

8. Înregistrarea lipsurilor de semifabricate constatate la inventariere imputabile sau neimputabile ( pentru a nu influenţa rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 341

sau

9. Înregistrarea imputării lipsurilor de semifabricate în cazul când acestea sunt imputabile

461 = % 7588 4427

10. Înregistrarea semifabricatelor distruse în calamităţi

naturale sau date ca şi donaţii altor societăţi comerciale

% 671 6582

= 341

11. Înregistrarea semifabricatelor trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi

354 = 341

12. Înregistrarea primirii de la terţi a semifabricatelor trimise spre prelucrare sau în custodie la aceştia

341 = 354

13. Înregistrarea semifabricatelor vândute prin magazinele proprii de desfacere vor fi trecute mai întâi pe mărfuri urmând apoi să fie vândute ca atare

371 = 341

14. Înregistrarea vânzării semifabricatelor la preţ de vânzare, fără factură

418 = % 702

4428

341 = 711

348 = 711

341 = 711

109

4.2.5.2. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de semifabricate în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent 1. În prima zi a lunii se face destocarea contului de

semifabricate prin trecerea soldului acestui cont pe contul de venituri din producţia stocată ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 341

sau

2. Înregistrarea vânzării semifabricatelor, clienţilor, la preţ de vânzare, ( pe parcursul lunii nu se înregistrează obţinerea semifabricatelor considerându-se că acestea sunt destinate vânzării şi nu stocării lor )

4111 = % 702

4427

3. În ultima zi a lunii în urma inventarierii se va stabili stocul final de semifabricate care se va trece pe contul de stocuri aferent

341 = 711

4.2.6. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de produse finite în şi din întreprindere 4.2.6.1. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de produse finite în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Înregistrarea obţinerii produselor finite din producţie

proprie înregistrate în contabilitate la cost de producţie

345 = 711

2. Înregistrarea vânzării către clienţi ale produselor finite la preţ de vânzare

4111 = % 701

4427

3. Înregistrarea descărcării gestiunii pentru produsele finite vândute, acestea fiind înregistrate în contabilitate la cost de producţie ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 345

sau

4. Înregistrarea obţinerii produselor finite din producţie 345 = 711

341 = 711

345 = 711

110

proprie înregistrate în contabilitate la preţ prestabilit (diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de producţie Cp se va înregistra pe conturile de diferenţe de preţ în roşu dacă avem o diferenţă favorabilă Pp>Cp sau în negru dacă avem o diferenţă nefavorabilă Pp<Cp)

şi

348

=

711

5. Înregistrarea vânzării produselor finite la preţ de vânzare, clienţilor

4111 = % 701

4427

6. Înregistrarea descărcării gestiunii de produse finite ştiind că ele au fost înregistrate în contabilitate la preţuri prestabilite (pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 345

sau

şi

711 = 348

sau

7. Înregistrarea plusurilor de produse finite constatate la inventariere

345 = 711

8. Înregistrarea lipsurilor de produse finite constatate la inventariere imputabile sau neimputabile, ( pentru a nu influenţa rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 345

sau

9. Înregistrarea imputării lipsurilor de produse finite în cazul când acestea sunt imputabile la preţurile pieţii plus un coeficient de descurajare a delapidărilor

461 = % 7588 4427

10. Înregistrarea produselor finite distruse în calamităţi

naturale sau date ca şi donaţii altor societăţi comerciale

% 671 6582

= 345

345 = 711

348 = 711

345 = 711

111

11. Înregistrarea produselor finite trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi

354 = 345

12. Înregistrarea primirii de la terţi a produselor finite trimise spre prelucrare sau în custodie la aceştia

345 = 354

13. Înregistrarea produselor finite vândute prin magazinele proprii de desfacere vor fi trecute mai întâi pe mărfuri urmând apoi să fie vândute ca atare

371 = 345

14. Înregistrarea vânzării produselor finite clienţilor, la preţ de vânzare, fără factură

418 = % 701

4428 4.2.6.2. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de produse finite în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent 1. În prima zi a lunii se face destocarea contului de

produse finite prin trecerea soldului acestui cont pe contul de venituri din producţia stocată ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 345

sau

2. Înregistrarea vânzării produselor finite, clienţilor, la preţ de vânzare ( pe parcursul lunii nu se înregistrează obţinerea produselor finite considerându-se că acestea sunt destinate vânzării şi nu stocării lor )

4111 = % 701

4427

3. În ultima zi a lunii în urma inventarierii se va stabili stocul final de produse finite care se va trece pe contul de stocuri aferent

345 = 711

4.2.7. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de produse reziduale în şi din întreprindere 4.2.7.1. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de produse reziduale în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent

1. Înregistrarea obţinerii produselor reziduale din producţie proprie înregistrate în contabilitate la cost de producţie

346 = 711

345 = 711

112

2. Înregistrarea vânzării către clienţi ale produselor

reziduale la preţ de vânzare (la vânzarea lor, produsele reziduale sunt scutite de T.V.A. )

4111 = 703

3. Înregistrarea descărcării gestiunii pentru produsele reziduale vândute, acestea fiind înregistrate în contabilitate la cost de producţie ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 346

sau

4. Înregistrarea obţinerii produselor reziduale din producţie proprie înregistrate în contabilitate la preţ prestabilit (diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de producţie Cp se va înregistra pe conturile de diferenţe de preţ în roşu dacă avem o diferenţă favorabilă Pp>Cp sau în negru dacă avem o diferenţă nefavorabilă Pp<Cp)

346

şi

348

=

=

711

711

5. Înregistrarea vânzării produselor reziduale la preţ de vânzare, clienţilor

4111 = 703

6. Înregistrarea descărcării gestiunii de produse reziduale ştiind că ele au fost înregistrate în contabilitate la preţuri prestabilite (pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 346

sau

şi

711 = 348

sau

7. Înregistrarea plusurilor de produse reziduale constatate la inventariere

346

=

711

346 = 711

346 = 711

348 = 711

113

8. Înregistrarea lipsurilor de produse reziduale constatate la inventariere imputabile sau neimputabile, ( pentru a nu influenţa rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 346

sau

9. Înregistrarea imputării lipsurilor de produse reziduale în cazul când acestea sunt imputabile

461 = % 7588 4427

10. Înregistrarea produselor reziduale distruse în calamităţi

naturale sau date ca şi donaţii altor societăţi comerciale %

671 6582

= 346

11. Înregistrarea produselor reziduale trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi

354 = 346

12. Înregistrarea primirii de la terţi a produselor reziduale trimise spre prelucrare sau în custodie la aceştia

346 = 354

13. Înregistrarea produselor reziduale vândute prin magazinele proprii de desfacere vor fi trecute mai întâi pe mărfuri urmând apoi să fie vândute ca atare

371 = 346

14. Înregistrarea vânzării produselor reziduale clienţilor, la preţ de vânzare, fără factură

418 = 703

4.2.7.2. Operaţii contabile intrările şi ieşirile de produse reziduale în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent 1. În prima zi a lunii se face destocarea contului de

produse reziduale prin trecerea soldului acestui cont pe contul de venituri din producţia stocată ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

711 = 346

sau

2. Înregistrarea vânzării produselor reziduale, clienţilor, la preţ de vânzare ( pe parcursul lunii nu se înregistrează obţinerea produselor finite considerându-se că acestea sunt destinate vânzării şi nu stocării lor )

4111 = 703

3. În ultima zi a lunii în urma inventarierii se va stabili stocul final de produse reziduale care se va trece pe contul de stocuri aferent

346 = 711

346 = 711

346 = 711

114

4.2.8. Operaţii contabile privind producţia, lucrările şi serviciile în curs de execuţie 1. Înregistrarea în ultima zi a lunii la cost de producţie a

stocului de produse în curs de execuţie stabilit la inventariere

331 = 711

2. Acest stoc final al contului 331” Produse în curs de execuţie “ va reprezenta soldul iniţial al lunii următoare, când se va face anularea stocului de produse în curs de execuţie (pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă mai poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 331

sau

3. Înregistrarea în ultima zi a lunii la cost de producţie a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie

332 = 711

4. Înregistrarea scăderii din gestiune a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie în prima zi a lunii următoare ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă mai poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 332

sau

4.2.9. Operaţiile contabile privind intrările şi ieşirile de animale şi păsări în şi din întreprindere 1. Înregistrarea intrării de animale şi păsări în

întreprindere din mai multe surse (din aport la constituirea capitalului social, primite cu titlu gratuit )

361 = % 456

7582

2. Înregistrarea intrării în întreprindere de animale şi păsări din achiziţionări de la furnizori, înregistrate la cost de achiziţie

% 361 4426

= 401

3. Intrarea animalelor şi păsărilor în întreprindere din achiziţionări de la terţi înregistrate la preţ prestabilit ( diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de

% 361 368

= 401

331 = 711

332 = 711

115

achiziţie Ca se va înregistra în contabilitate pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri în roşu dacă diferenţa este favorabilă Pp>Ca sau în negru dacă diferenţa este nefavorabilă Pp<Ca )

4426

4. Înregistrarea intrării în întreprindere de animale şi păsări obţinute din producţie proprie, înregistrate la cost de producţie

361 = 711

5. Înregistrarea obţinerii produselor reziduale din producţie proprie înregistrate în contabilitate la preţ prestabilit ( diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de producţie Cp se va înregistra pe conturile de diferenţe de preţ în roşu dacă avem o diferenţă favorabilă Pp>Cp sau în negru dacă avem o diferenţă nefavorabilă Pp<Cp )

361

şi

368

=

=

711

711

6. Înregistrarea sporului de greutate vie al animalelor şi păsărilor evaluat la cost de producţie

361 = 711

7. Înregistrarea plusurilor de animale şi păsări constatate la inventariere, fiind înregistrate la cost de achiziţie ( pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli înregistrarea poate fi scrisă invers şi cu suma în roşu)

361 = 606

sau

8. Înregistrarea plusurilor de animale şi păsări constatte la inventariere, fiind înregistrate la cost de producţie

361 = 711

9. Înregistrarea lipsurilor imputabile sau neimputabile de animale şi păsări constatate la inventariere, fiind înregistrate la cost de achiziţie

606 = 361

10. Înregistrarea lipsurilor imputabile sau neimputabile de animale şi păsări constatate la inventariere, fiind înregistrate la cost de producţie ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 361

sau

11. Înregistrarea imputării lipsurilor de animale şi păsări imputabile la preţul pieţei plus un coeficient de descurajare a fraudelor

461 = % 7588 4427

12. Înregistrarea animalelor şi păsărilor trimise în custodie 356 = 361

606 = 361

361 = 711

116

la terţi

13. Înregistrarea primirii de la terţi a animalelor şi păsărilor trimise în custodie la aceştia

361 = 356

14. Înregistrarea pierderilor de animale şi păsări din calamităţi sau donaţiile făcute altor întreprinderi

% 671 6582

= 361

15. Înregistrarea ieşirii din gestiune a animalelor şi păsărilor provenite din cumpărări fiind înregistrate la preţuri prestabilite urmată concomitent de înregistrarea diferenţelor de preţ în roşu sau în negru pe conturile de diferenţe de preţ aferente

606

şi

606

=

=

361

368

16. Înregistrarea ieşirii din gestiune a animalelor şi păsărilor provenite din producţie proprie, fiind înregistrate la preţuri prestabilite, urmată concomitent de înregistrarea diferenţelor de preţ în roşu sau în negru pe conturile de diferenţe de preţ aferente ( pentru a nu denatura rulajul contului de venituri formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu )

711 = 361

sau

şi

711 = 368

sau

4.2.10. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de mărfuri în şi din întreprindere 4.2.10.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de mărfuri în şi din întreprimdere în cazul inventarului permanent 1. Înregistrarea intrărilor de mărfuri în întreprindere din

mai multe surse (aport la constituirea capitalului social, primite cu titlu gratuit)

371 = % 456

7582

2. Înregistrarea trecerii pe mărfuri a celorlalte categorii 371 = %

361 = 711

368 = 711

117

de stocuri (materii prime, obiecte de inventar, materiale consumabile, produse finite vândute prin magazinul propriu de desfacere) în vederea înregistrării vânzării lor

301 302 303 345

3. Înregistrarea plusurilor de mărfuri constatate la inventariere ( pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers şi cu suma în roşu )

371 = 607

sau

4. Înregistrarea lipsurilor imputabile sau neimputabile constatate la inventariere

607 = 371

5. Înregistrarea imputaţiei făcute în cazul lipsurilor imputabile la preţul pieţei plus un coeficient de descurajare a fraudei

461 = % 7588 4427

6. Înregistrarea pierderilor de mărfuri în urma unor

calamităţi naturale sau date cu titlu gratuit (donaţie) altor întreprinderi

% 671 6582

= 371

7. Înregistrarea mărfurilor trimise în custodie la terţi

357 = 371

8. Înregistrarea primirii de la terţi a mărfurilor trimise în custodie la aceştia

371 = 357

9. Contabilitatea mărfurilor în cazul în care se foloseşte costul de achiziţie pentru evaluarea şi înregistrarea lor

9.1. Înregistrarea achiziţionării de mărfuri de la furnizori, la cost de achiziţie

% 371 4426

= 401

9.2. Înregistrarea vânzării de mărfuri clienţilor la preţ de vânzare

4111 = % 707

4427

9.3. Înregistrarea descărcării gestiunii de mărfurile vândute, înregistrate în contabilitate la cost de achiziţie

607 = 371

607 = 371

118

10. Contabilitatea mărfurilor în cazul în care se foloseşte preţul de vânzare cu ridicata pentru evaluarea şi înregistrarea lor. Preţul de vânzare cu ridicata = Cost de achiziţie + adaos comercial

10.1. Înregistrarea achiziţionării de mărfuri de la furnizori, la cost de achiziţie

% 371 4426

= 401

10.2. Înregistrarea adaosului comercial practicat de către întreprindere

371 = 378

10.3. Înregistrarea vânzării de mărfuri clienţilor la preţ de vânzare cu ridicata

411 = % 707

4427

10.4. Înregistrarea descărcării gestiunii de mărfurile vândute la preţ de vânzare cu ridicata

% 607 378

= 371

11. Contabilitatea mărfurilor în cazul în care se foloseşte preţul de vânzare cu amănuntul pentru evaluarea şi înregistrarea lor Preţul de vânzare cu amănuntul = Costul de achiziţie + Adaos comercial + T.V.A. neexigibil

11.1. Înregistrarea achiziţionării de mărfuri de la furnizori, la cost de achiziţie

% 371 4426

= 401

11.2. Înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A.-ului neexigibil pentru formarea preţului de vânzare cu amănuntul

371 = % 378

4428

11.3. Înregistrarea vânzării mărfurilor, clienţilor, la preţ de vânzare cu amănuntul

4111 = % 707

4427

11.4. Înregistrarea descărcării gestiunii de mărfurile vândute la preţ de vânzare cu amănuntul

% 607 378 4428

= 371

4.2.10.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de mărfuri în şi din întreprindere în cazul inventarului intermitent

119

1. Preluarea la începutul lunii ( în prima zi ) a soldului iniţial al contului 371 “Mărfuri “ pe cheltuielile privind mărfurile respective.

607 = 371

2. Înregistrarea intrării de mărfuri din achiziţionări de la furnizori pe cheltuieli privind mărfurile, la cost de achiziţie.

% 607 4426

= 401

3. Înregistrarea vânzării de mărfuri în cursul lunii (descărcarea gestiunii de mărfuri nu se mai înregistrează în cazul inventarului intermitent deoarece mărfurile vândute nu au fost înregistrate la achiziţionarea lor pe contul de stocuri 371 “Mărfuri “ )

4111 = % 707

4427

3. La sfârşitul lunii (în ultima zi) se stabileşte prin inventariere stocul de mărfuri, se evaluează la preţul zilei şi se preia apoi pe contul 371 “Mărfuri “, diminuând cheltuielile privind mărfurile respective. Pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli se mai poate scrie formula contabilă inversă dar cu suma în roşu.

371 = 607

sau

4. Preluarea din nou în prima zi a lunii următoare a soldului iniţial al contului 371 ”Mărfuri “ ( soldul final al lunii curente) pe cheltuielile privind mărfurile respective.

607 = 371

4.2.10.3. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de mărfuri în şi din consignaţie 1. Înregistrarea primirii mărfurilor în consignaţie

(contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” functioneaza in partida simpla)

D 8033

2. Înregistrarea intrării în gestiune a mărfurilor ce vor fi vândute prin consignaţie

371 = % 462 378

4428

3. Înregistrarea vânzării mărfurilor prin consignaţie la preţ de vânzare cu amănuntul

4111 = % 707 708

4427

4. Înregistrarea descărcării gestiunii de mărfurile vândute % = 371

607 = 371

120

prin consignaţie 607 378 4428

5. Înregsitrarea descărcării gestiunii pentru mărfurile

primite în consignaţie (contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” functioneaza in partida simpla)

C 8033

6. Înregistrarea achitării contravalorii mărfurilor vândute prin consignaţie

462 = 5311

4.2.11. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de ambalaje în şi din întreprindere 4.2.11.1. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de ambalaje în şi din întreprindere în cazul inventarului permanent 1. Intrările de ambalaje în întreprindere din mai multe

surse (aport la capitalul social, primite cu titlu gratuit, obţinute din producţie proprie la cost de producţie)

381 = % 456

7582 711

2. Intrările în gestiune de ambalaje primite de la grup,

întreprinderi sau subunităţi 381 = %

451 481 482

3. Intrarea de ambalaje în unitate din achiziţionări de la

furnizor înregistrate la cost de achiziţie, fără factură, pe baza “Notei de intrare recepţie şi constatare diferenţe “

% 381 4428

= 408

4. Intrarea de ambalaje din achiziţionări de la furnizor înregistrate la cost de achiziţie

% 381 4426

= 401

5. Înregistrarea vânzării de ambalaje odată cu mărfurile vândute dar facturate separat

4111 = % 708

4427

6. Înregistrarea descărcării gestiunii de ambalaje vândute, înregistrate în contabilitate la achiziţionarea lor, la cost de achiziţie

608 = 381

121

7. Înregistrarea în unitate de ambalaje din achiziţionări

de la furnizor înregistrate la preţ de factură (cheltuielile de transport aprovizionare se înregistrează pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri )

% 381 388 4426

= 401

8. Înregistrarea vânzării de ambalaje odată cu mărfurile vândute dar facturate separat

4111 = % 708

4427

7. Înregistrarea descărcării gestiunii de ambalaje vândute, înregistrate la achiziţionarea lor în contabilitate la preţ de factură

608 şi

608

= 381

388 8. Înregistrarea intrării de ambalaje în unitate din

achiziţionări de la terţi înregistrate la preţ prestabilit ( diferenţa dintre preţul prestabilit Pp şi costul de achiziţie Ca se va înregistra în contabilitate pe conturile de diferenţe de preţ la stocuri în roşu dacă diferenţa este favorabilă Pp>Ca sau în negru dacă diferenţa este nefavorabilă Pp<Ca )

% 381 388 4426

= 401

9. Înregistrarea vânzării de ambalaje odată cu mărfurile vândute dar facturate separat

4111 = % 708

4427

10. Înregistrarea descărcării gestiunii de ambalaje vândute, înregistrate la achiziţionarea lor în contabilitate la preţ prestabilit

608 şi

608

= 381

388

11. Înregistrarea plusurilor de ambalaje constatate la inventariere ( pentru a nu influenţa rulajul contului de cheltuieli formula contabilă poate fi scrisă invers dar cu suma în roşu)

381 = 608

sau

12. Înregistrarea lipsurilor de ambalaje constatate la inventariere imputabile sau neimputabile

608 = 381

13. Înregistrarea imputării în cazul în care lipsurile sunt imputabile la preţurile pieţei plus un coeficient de descurajare a fraudelor

461 = % 7588 4427

608 = 381

122

14. Înregistrarea pierderilor din calamităţi naturale sau donaţiile de ambalaje făcute altor societăţi comerciale

% 671 6582

= 381

15. Înregistrarea ambalajelor trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi

358 = 381

16. Înregistrarea primirii de la terţi a ambalajelor trimise spre prelucrare sau în custodie la aceştia

381 = 358

17. Înregistrarea ambalajelor retrase din aportul pentru constituirea capitalului social

456

= 381

4.2.11.2. Operaţii contabile privind intrările şi ieşirile de ambalaje în şi din unitate în cazul inventarului intermitent 1. Preluarea la începutul lunii ( în prima zi ) a soldului

iniţial al contului 381 “Ambalaje “ pe cheltuielile privind ambalajele

608 = 381

2. Înregistrarea intrării de ambalaje din achiziţionări de la furnizori pe cheltuieli privind ambalajele, la cost de achiziţie.

% 608 4426

= 401

3. Înregistrarea vânzării de ambalaje în cursul lunii (descărcarea gestiunii de ambalaje nu se mai înregistrează în cazul inventarului intermitent deoarece mărfurile vândute nu au fost înregistrate la achiziţionarea lor pe contul de stocuri 381 “Ambalaje “ )

4111 = % 708

4427

4. La sfârşitul lunii (în ultima zi) se stabileşte prin inventariere stocul de ambalaje, se evaluează la preţul zilei şi se preia apoi pe contul 381 “Ambalaje “, diminuând cheltuielile privind ambalajele. Pentru a nu denatura rulajul contului de cheltuieli se mai poate scrie formula contabilă inversă dar cu suma în roşu.

381 = 608

sau

5. Preluarea din nou în prima zi a lunii următoare a soldului iniţial al contului 381 ”Ambalaje “ ( soldul final al lunii curente) pe cheltuielile privind ambalajele.

608 = 381

608 = 381

123

4.2.13. Operaţii contabile privind ajustarile pentru deprecierea stocurilor 1. Înregistrarea constituirii ajustarilor pentru

deprecierea stocurilor

6814 = % 391…398

2. Înregistrarea majorării ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

6814 = % 391…398

3. Înregistrarea micşorării ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

% 391…398

= 7814

4. Înregistrarea anulării ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

% 391…398

= 7814

4.3. APLICAŢII PRACTICE CU PRIVIRE LA

CONTABILITATEA STOCURILOR 1). O întreprindere de producţie se aprovizionează cu materii prime la preţ de factură de 2.750 lei, T.V.A. 19%, cheltuielile de transport aprovizionare aferente acestora fiind de 950 lei. Materiile prime existente la începutul lunii în stoc erau de 1.025 lei, iar diferenţele de preţ aferente acestora fiind de 270 lei. Se dau în consum materii prime în valoare de 1.278 lei.

a). aprovizionare cu materii prime la preţ de facturare

% = 401 “Furnizori “ 4.403 301 “Materii prime “ 2.750 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale “

950

4426 “T.V.A. deductibilă “ 703 b). înregistrarea consumului de materii prime

601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime “ 1.278

c). înregistrarea cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de materii prime

K rep.= ( S.I.cont 308 + R.D. cont 308 ) / ( S.I cont 301 + R.D. cont 301 )

K rep.= ( 270 lei + 950.lei ) / ( 1.025 lei + 2.750 lei ) = 0,323

124

cheltuielile de transport aprovizionare = K rep. x valoarea materiilor prime ieşite

aferente ieşirilor cheltuielile de transport aprovizionare = 0,323 x 1.278 lei = 413,02 lei

aferente ieşirilor 601 “Cheltuieli cu materiile prime “

= 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale “

413,02

2). Se înregistrează în contabilitate aprovizionarea cu materiale auxiliare în valoare de 243 lei şi piese de schimb în valoare de 460 lei, cheltuielile de transport aprovizionare facturate separat pentru materialele auxiliare fiind de 24 lei pentru materialele auxiliare iar pentru piesele de schimb de 35lei, T.V.A. 19%, astfel:

a). după metoda inventarului permanent : - la cost de achiziţie,

- la preţ de factură, b). după metoda inventarului intermitent. a). Inventarul permanent a1). recepţia materialelor la cost de achiziţie

% = 401 “Furnizori “ 906,78 3021 “Materiale auxiliare “ 267 3024 “Piese de schimb “ 495 4426 “T.V.A. deductibilă “ 144,78 a2). recepţia materialelor la preţ de facturare

% = 401 “Furnizori “ 906,78 3021 “Materiale auxiliare “ 243 3024 “Piese de schimb “ 460 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale “

59

4426 “T.V.A. deductibilă “ 144,78 b). Inventarul intermitent

125

b). - recepţia materialelor

% = 401 “Furnizori “ 906,78

6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare “ 267 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “ 495 4426 “T.V.A. deductibilă “ 144,78 3). O întreprindere se aprovizionează cu obiecte de inventar în valoare de 506 lei, T.V.A. 19%, cheltuieli de transport aprovizionare 220 lei. Furnizorul de obiecte de inventar se plăteşte prin bancă. Se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 256 lei.

a). aprovizionarea cu obiecte de inventar

% = 401 “Furnizori “ 863,94 303 “ Materiale de natura obiectelor de inventar”

506

308 “Diferenţe de preţ la materii prime si materiale“

220

4426 “T.V.A deductibilă “ 137,94 b). achitarea furnizorului din disponibilul de la bancă

401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 863,94 c). darea obiectelor de inventar în folosinţă

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

= 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

256

4). Pentru realizarea activităţii unei întreprinderi s-au eliberat în consum următoarele: - materii prime în valoare de 346 lei, - materiale auxiliare în valoare de 230 lei, - piese de schimb în valoare de 145 lei, - combustibili în valoare de 156 lei.

a). eliberarea în consum a materiilor prime

126

601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime “ 346 b). eliberarea în consum a materialelor auxiliare

6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare “

= 3021 “Materiale auxiliare “ 230

c). eliberarea în consum a pieselor de schimb

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “

= 3024 “Piese de schimb “ 145

d). eliberarea în consum a combustibililor

6022 “Cheltuieli privind combustibilii“

= 3022 “Combustibili “ 156

5). O întreprindere achiziţionează echipament de lucru în valoare de 550 lei, T.V.A. 19% conform facturii. Echipamentul de lucru se distribuie salariaţilor, care suportă 50% din valoarea lui, suma reţinându-se din statul de plată, restul fiind suportat de către întreprindere. a). achiziţionarea echipamentului de lucru

% = 401 “Furnizori “ 654,5 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

550

4426 “T.V.A. deductibilă “ 104,5 b). achitarea facturii prin bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 654,5

c). distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor

% = 303 “Materiale de natura

obiectelor de inventar” 550

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar “

275

4282 “Alte creanţe în legătură cu 275

127

personalul “ e). înregistrarea T.V.A.-ului colectat aferent părţii suportate de salariaţii întreprinderii 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= 4427 “T.V.A. colectată” 52,25

f). înregistrarea suportării din statul de plată a părţii pe care trebuie să o plătească salariaţii 421 “Personal – salarii datorate = 4282 “Alte creanţe în legătură cu

personalul “ 327,25

6). În urma inventarierii efectuate la o unitate economică s-au constatat următoarele: a). lipsuri de materii auxiliare în valoare de 100 lei

- neimputabile - imputabile, preţul de imputare fiind de 200 lei, T.V.A. 19%,

b). lipsuri de obiecte de inventar în valoare de 215 lei

- neimputabile - imputabile, preţul de imputare fiind de 330 lei, T.V.A. 19%.

a1). înregistrarea lipsurilor de materiale auxiliare neimputabile 6021 ”Cheltuieli cu materialele auxiliare “

= 3021 “Materiale auxiliare “ 100

a2). - înregistrarea lipsurilor de materiale auxiliare imputabile 6021 ”Cheltuieli cu materialele auxiliare “

= 3021 “Materiale auxiliare “ 100

- înregistrarea imputaţiei făcută gestionarului 4282“Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 238

7588 “Alte venituri din exploatare “ 200 4427 “T.V.A. colectată “ 38

128

- încasarea imputaţiei prin reţinere din statul de plată în 5 rate lunare

421 “Personal –salarii datorate “

= 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

47,6

b1). - înregistrarea obiectelor de inventar constatate lipsă la inventar

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar “

= 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

215

b2.) - înregistrarea uzurii obiectelor de inventar constatate lipsă la inventar

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar “

= 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

215

- înregistrarea imputaţiei făcută gestionarului 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 392,7

7588 “Alte venituri din exploatare “ 330 4427 “T.V.A. colectată “ 62,7 - încasarea imputaţiei făcută gestionarului integral prin caserie 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= 5311 “Casa în lei “ 392,7

7). O unitate de producţie obţine produse finite la cost standard de 2.150 lei, care se predau la magazie, costul efectiv al acestora cuprins în fişele de post calcul, fiind de:

1). 2.300 lei, 2). 2.020 lei. Să se înregistreze diferenţele de preţ aferente, favorabile sau nefavorabile după caz. Se livrează jumătate din cantitatea de produse finite obţinute la preţ negociat de 1.850 lei, T.V.A. 19%, care se încasează de la beneficiar prin bancă.

129

1. Costul efectiv al produselor finite obţinute de către unitate este de 2.300 lei.

a). obţinerea produselor finite 345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 2.150 b). înregistrarea diferenţelor de preţ nefavorabile 348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Variatia stocurilor “ 150

c). vânzarea produselor finite clienţilor

4111 “Clienţi “ = % 2.201,5 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 1.850 4427 “T.V.A. colectată “ 351,5

d). descărcarea gestiunii de produse finite

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

şi 348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 Variatia stocurilor “

e). încasarea clientului din disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 2.201,5

2. Costul efectiv al produselor finite obţinute de către unitate este de 2.020 lei.

a). obţinerea produselor finite 345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 2.150

1.075

75

130

b). înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile

348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 “Variatia stocurilor “

c).vânzarea produselor finite clienţilor

4111 “Clienţi “ = % 2.201,5 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 1.850 4427 “T.V.A. colectată “ 351,5

d). descărcarea gestiunii de produse finite

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

şi

348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Variatia stocurilor“ 65

e). încasarea clientului din disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 2.201,5

8). O unitate de producţie obţine semifabricate în valoare de 3.050 lei, din care: a). - vinde unei alte societăţi semifabricate în valoare de 1.520 lei, la preţ de vânzare de 1.600 lei T.V.A. 19%, b). - trimite spre prelucrare la terţi semifabricate în valoare de 1.340 lei, c). - diferenţa de semifabricate rămasă o foloseşte în procesul de producţie ca materie primă. a). - obţinerea semifabricatelor 341 “Semifabricate “ = 711 “Variatia stocurilor “ 3.050

- vânzarea semifabricatelor

130

1.075

131

4111 “Clienţi “ = % 1.904 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor “ 1.600 4427 “T.V.A. colectată “ 304 - descărcarea gestiunii de semifabricatele vândute 341 “Semifabricate “

=

711 “Variatia stocurilor “

- încasarea clientului din disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.904 b). trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terţi 354 “Produse aflate la terţi “ = 341 “Semifabricate “ 1.340 c). consumul semifabricatelor ca materie primă 301 “Materii prime “ = 341 “Semifabricate “ 190 şi 601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime ” 190 9). La o unitate de obţinere a mobilei, se obţin deşeuri de lemn în valoare de 755 lei, care se vând în numerar clienţilor la preţ de vânzare de 850 lei. Transportul acestora s-a efectuat cu un mijloc de transport al întreprinderii, tariful acestui serviciu fiind de 52 lei, T.V.A. 19%, care se încasează prin caserie. a). obţinerea deşeurilor de lemn 346 “Produse reziduale “ = 711 “Variatia stocurilor “ 755

b). vânzarea deşeurilor obţinute unor clienţi 4111 “Clienţi “ = 703 “Venituri din vânzarea produselor

reziduale ” 800

1.520

132

c). descărcarea gestiunii de deşeurile obţinute şi vândute clienţilor 346 “Produse reziduale “

=

711 “Variatia stocurilor “

d). încasarea clienţilor prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 800 e). încasarea tarifului pentru prestaţiile efecutate prin disponibiul de la caserie 5311 “Casa în lei “ = % 61,88 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 52

4427 “T.V.A. colectată “ 98,8 10). În urma inventarierii se constată următoarele lipsuri la produse finite la preţ de înregistrare de 230 lei: a). neimputabile la un cost efectiv de:

- 245 lei, - 220 lei,

b). imputabile, preţul de imputare fiind de 500 lei, T.V.A. 19%, la un cost efectiv de: - 245 lei, - 220 lei.

a). înregistrare lipsurilor neimputabile

a1). - la cost efectiv de 245 lei

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 “Variatia stocurilor “

755

15

230

133

a2).- la cost efectiv de 220 lei

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 “Variatia stocurilor “

10

b). înregistrarea lipsurilor imputabile b1). - la cost efectiv de 245 lei

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 “Variatia stocurilor “

- înregistrarea imputaţiei făcute gestionarului

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 595

7588 “Alte venituri din exploatare “ 500 4427 “T.V.A colectată “ 95

- încasarea imputaţiei prin reţinerea din salar în 10 rate lunare

421 “Personal–salarii datorate “

= 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

59,5

b2). - la cost efectiv de 220 lei 345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

230

230

15

230

134

348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Variatia stocurilor “

10

- înregistrarea imputaţiei făcute gestionarului

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 595

7588 “Alte venituri din exploatare “ 500 4427 “T.V.A colectată “ 95

- încasarea imputaţiei prin reţinerea din salar în 10 rate lunare

421 “Personal –salarii datorate “ = 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

59,5

11). O societate specializată pe lucrări de construcţii montaj recepţionează o lucrare de construcţii sub forma unei clădiri, în valoare de 130.000 lei, T.V.A. 19%, executată pentru un beneficiar, care încasează valoarea lucrării executate prin bancă. a). Înregistrările contabile la întreprinderea de construcţii

- construcţia clădirii 345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 130.000

- livrarea către clienţi a clădirii ca produs finit 4111 “Clienţi “ = % 154.700 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 130.000 4427 “T.V.A. colectată “ 24.700

- descărcarea gestiunii de produse finite 345 “Produse finite “

=

711 “Venituri din producţia stocată “

130.000

135

- încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 154.700 b). Înregistrările contabile la unitatea care recepţionează lucrarea

- recepţia clădirii ca şi mijloc fix

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 154.700 212 “Construcţii “ 130.000 4426 “T.V.A. deductibilă “ 24.700 - achitarea furnizorului de imobilizări din disponibilul de la bancă

404 “Furnizori de imobilizări “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 154.700

12). Societatea comercială “Magnolia “ S.R.L. se aprovizionează cu mărfuri la cost de achiziţie de 900 lei, T.V.A. 19% pe care le vinde la preţ negociat de 1.050 lei. Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute prin contul curent de la banca. a).aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori

% = 401 “Furnizori “ 1.071 371 “Mărfuri “ 900 4426 “T.V.A. deductibilă “ 171 b).achitarea furnizorului din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.071 c).vânzarea mărfurilor clienţilor

136

4111 “Clienţi “ = % 1.249,5 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 1.050 4427 “T.V.A. colectată “ 199,5 d).descărcarea gestiunii de mărfuri 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 900 e). încasarea clienţilor prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.249,5 13). O societate comercială care practică comerţul cu ridicata cumpără mărfuri în valoare de 750 lei, adaos comercial 30%, T.V.A. 19%, pe care le vinde en-gross societăţii comerciale S.C. “Crişana “ S.R.L. la preţ de vanzare cu ridicata. Achitarea furnizorului respectiv încasarea clienţilor se face prin contul curent de la bancă. a). aprovizionarea cu mărfuri

% = 401 “Furnizori “ 892,5 371 “Mărfuri “ 750 4426 “T.V.A. deductibilă “ 142,5 b). înregistrarea adaosului comercial aferent 371 “Mărfuri “ = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 225 c). achitarea furnizorului prin disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 892,5 d). vânzarea mărfurilor clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 1.160,25 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 975 4427 “T.V.A. colectată “ 185,25 e). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

137

% = 371 “Mărfuri “ 975 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 750 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 225 f). încasarea clienţilor prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.160,25 14). O societate comercială cumpără mărfuri în valoare de 2.450 lei, adaos comercial 35%, T.V.A. 19%, pe care le vinde în numerar populaţiei, la preţ de vânzare cu amănuntul, calculat astfel: Calcul:

- preţ de cumpărare 2.450 lei - adaos comercial 35% 857,5 lei

- preţ de vânzare cu ridicata 3.307,5 lei - T.V.A. deductibilă 19% 628,42 lei

- preţ de vânzare cu amănuntul . 3.935,92 lei

a). aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori

% = 401 “Furnizori “ 2.915,5 371 “Mărfuri “ 2.450 4426 “T.V.A. deductibilă “ 465,5

b). înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A. – ului aferent 371 “Mărfuri “ = % 1.485,92 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 857,5 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 628,42

c). vânzarea mărfurilor în numerar populaţiei

5311 “Casa în lei “ = % 3.935,92 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 3.307,5 4427 “T.V.A. colectată “ 628,42

138

d). descărcarea gestiunii de mărfuri

% = 371 “Mărfuri “ 3.935,92 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 2.450 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 857,5 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 628,42 15). O societate comercială virează un avans în sumă de 920 lei, unei alte societăţi comerciale pentru o livrare de 1.540 lei, T.V.A. 19%, adaos comercial 30%. Marfa primită se plăteşte pe măsura livrării. Mărfurile se vând clienţilor la preţ de vânzare cu amănuntul. a). acordarea avansului furnizorului 409 “Furnizori – debitori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 920 b). aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori

% = 401 “Furnizori “ 1.832,6 371 “Mărfuri “ 1.540 4426 “T.V.A. deductibilă “ 292,6 c). înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A. – ului aferent 371 “Mărfuri “ = % 842,38 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 462 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 380,38

d). achitarea furnizorului din avans

401 “Furnizori “ = % 1.832,6 409 “Furnizori – debitori “ 920 5121 “Conturi la bănci în lei “ 912,6

e). vânzarea mărfurilor în numerar populaţiei

5311 “Casa în lei “ = % 2.382,38 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor “ 2.002

4427 “T.V.A. colectată “ 380,38

139

f). descărcarea gestiunii de mărfuri

% = 371 “Mărfuri “ 2.382,38 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 1.540 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 462 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 380,32 16). Societatea comercială “Comaliment” S.A. se aprovizionează cu mărfuri la preţul producătorului de 700 lei, T.V.A. 19%, adaos comercial 36%. Se vând mărfuri clienţilor în valoare de 750 lei, aceştia încasându-se prin bancă. La începutul lunii situaţia în conturi era următoarea: contul 371 “Mărfuri “ prezenta sold debitor în valoare de 230 lei, iar contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” prezenta sold creditor în valoare de 65 lei.

a). aprovizionarea cu mărfuri

% = 401 “Furnizori “ 833 371 “Mărfuri “ 700 4426 “T.V.A. deductibilă “ 133

b). înregistrarea adaosului comercial

371 “Mărfuri “ = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 252

c). achitarea furnizorului din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 833 d). vânzarea mărfurilor clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 892,5 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 750 4427 “T.V.A. colectată “ 142,5

e). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

- calculul adaosului comercial aferent mărfurilor vândute

140

K rep.= ( S.I.cont 378 + R.C. cont 378 ) / ( S.I cont 371 + R.D. cont 371 ) K rep.= ( 65 lei + 252lei ) / ( 230 lei + 952 lei ) = 0,268 adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = K rep. x valoarea mărfurilor vândute

adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = 0,268 x 7.500.000 lei = 201 lei

- costul mărfurilor vândute = 750 lei - 201 lei = 549 lei

- înregistrarea în contabilitate a descărcării din gestiune a mărfurilor vândute

% = 371 “Mărfuri “ 750 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 549 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 201

f). încasarea clienţilor prin bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 892,5 17). S.C. “Alfa ” S.A. recepţionează mărfurile sosite cu factura care conţine următoarele elemente: - mărfuri în cantitate de 4.500 kg x 3,5 lei/ kg 1.575 lei - T.V.A. 19 % 299,25 lei

- total factura nr. 1.210 1.874,25 lei

La recepţie se constată lipsa a 300 kg pentru care este vinovat carăuşul şi căruia i se impută suma de 105 lei. Se primeşte factura de la cărăuş pentru transportul efectuat de 156 lei, care se achită prin bancă, mai puţin debitul imputat.

a). recepţia mărfurilor

% = 401 “Furnizori “ 1.999,2

371 “Mărfuri “ 1.575 4426 “T.V.A. deductibilă “ 299,25 461.c “Debitori diverşi “ 124,95

141

b). factura cărăuşului pentru transportul efectuat

% = 401 “Furnizori “ 185,64 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal “

156

4426 “T.V.A. deductibilă “ 29,64

c). achitarea furnizorului de mărfuri şi reţinerea debitului acestuia 401 “Furnizori “ = % 185,64 5121 “Conturi la bănci în lei “ 60,69 461.c “Debitori “ 124,95 18). S. C. “Beta “ S.A. recepţionează mărfurile sosite cu factura nr. 1.220 care cuprinde următoarele elemente: - mărfuri 5.700 kg x 0,62 lei/ kg 3.534 lei - T.V.A. 19 % 671,46 lei - total factura nr. 1.220 4.205,46 lei La recepţie se constată o lipsă de 450 kg, pentru care se face vinovat delegatul propriu al societăţii “Beta ” S.A. căruia i se impută lipsa de 380 lei.

a). recepţia mărfurilor

% = 401 “Furnizori “ 4.205,46

371 “Mărfuri “ 3.534 4426 “T..V.A. deductibilă “ 671,46

b). imputarea lipsei delegatului propriu 4282.d “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 452,2

758 “Alte venituri din exploatare “ 380 4427 “T.V.A. colectată “ 72,2 c). încasarea imputaţiei prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 4282.d “Alte creanţe în legătură cu personalul “

452,2

142

19). S.C. “Agromara “ S.A. primeşte o factura de la S.C. “Nicovala “ S.A. care cuprinde următoarele elemente: - mărfuri 2.000 kg x 0,3 lei/ kg 600 lei - T.V.A. 19% 114 lei - total factura nr . 1.250 714 lei

Nota de intrare recepţie este conformă cu factura, S.C. “Agromara ” S.A. a comandat doar 1750 kg, deci s-a livrat un plus de 250 kg respinse de către beneficiar. Să se înregistreze operaţia contabilă de mai sus în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.

1.În contabilitatea S.C. “Agromara “ S.A. a). recepţia mărfurilor

% = 401 “Furnizori “ 624,75 371 “Mărfuri “ 525 4426 “T.V.A. deductibilă “ 99,75

b). înregistrarea plusului de marfă

D 8035 “ Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse “ 75

c). returnarea plusului de marfă C 8035 “ Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse “ 75

2. În contabilitatea S.C. “Nicovala “ S.A. a). înregistrarea facturii emise

4111 “Clienţi “ = % 714 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 660 4427 “T.V.A. colectată “ 114

b). încasarea clientului la nivelul admis

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 624,75

143

c). înregistrarea facturii pentru mărfurile returnate

4111 “Clienţi “

=

%

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “

4427 “T.V.A colectată “

20). O unitate comercială cumpără mărfuri în valoare de 200 lei, T.V.A. 19% care sunt refuzate la plată având defecte de calitate şi vicii ascunse. Se cere reflectarea operaţiei economice în contabilitate ţinând seama de următoarele cazuri ipotetice:

1. refuzul s-a efectuat înaintea achitării facturii la furnizor, 2. se achită factura la furnizor şi se refuză integral, ulterior la constatarea viciilor, 3. marfa a fost primită în gestiunea clientului, dar a avut vicii ascunse şi se refuză

integral. 1. Când refuzul mărfii s-a efectuat înaintea achitării facturii la furnizor A. Înregistrări la furnizorul mărfurilor

a). livrarea mărfurilor 4111 “Clienţi “ = % 238 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 200 4427 “T.V.A. colectată “ 38 b). reprimirea mărfurilor în gestiune 4111 “Clienţi “

=

%

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “

4427 “T.V.A. colectată “

89,25

75

14,25

238

200

38

144

B. Înregistrări la beneficiarul mărfurilor a). refuzul integral al mărfii

D 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 238 b). se anunţă furnizorul care îşi ridică marfa

C 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 238 2. Când refuzul mărfii s-a realizat ulterior, la constatarea viciilor

A. Înregistrări la furnizorul de mărfuri

a). livrarea mărfurilor 4111 “Clienţi “ = % 238 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 200 4427 “T.V.A. colectată “ 38 b). încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 238 c).stornarea livrării 4111 “Clienţi “

=

%

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “

4427 “T.V.A. colectată “

d). se returnează suma plătită prin disponibilul de la bancă 4111 “Clienţi “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 238

238

200

38

145

B. Înregistrări la beneficiarul mărfurilor a). achitarea facturii prin disponibilul de la bancă 409 “Furnizori – debitori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 238 b). înregistrarea refuzului integral al mărfurilor D 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 238

c). returnarea mărfurilor furnizorului

C 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 238

d). primirea sumei de la furnizor prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 409 “Furnizori – debitori “ 238

3. Când marfa a fost primită în gestiunea unităţii, dar a avut vicii ascunse şi a fost refuzată integral

A. Înregistrări la furnizorul de mărfuri

a). livrarea mărfurilor 4111 “Clienţi “ = % 238 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 200 4427 “T.V.A. colectată “ 38 b). încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 238 c). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 200

146

B. Înregistrări la beneficiarul mărfurilor a). recepţia mărfurilor

% = 401 "Furnizori “ 238

371 “Mărfuri “ 200 4426 “T.V.A. deductibilă “ 38

b). achitarea facturii prin disponibilul de la bancă

401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 238 c). vânzarea mărfurilor clienţilor la un preţ de vânzare de 250 lei 4111 “Clienţi “ = % 297,5 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 250 4427 “T.V.A. colectată “ 47,5 d).descărcarea gestiunii de mărfurile vândute 607 “Cheltuieli privind mărfurile “

= 371 “Mărfuri “ 200

e). primirea sumelor prin contul de disponibil de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 411 “Clienţi “ 297,5 21). S.C. ”Util ” S.A. se aprovizionează pe baza facturii, cu confecţii pentru femei, de la S.C. “Mondiala “ Satu Mare, în valoare de 2.200 lei, T.V.A. 19%, cheltuielile cuvenite CFR-ului fiind în valoare de 100 lei. La recepţie se constată că un lot din confecţiile pentru femei primite au vicii ascunse, valoarea acestui lot fiind de 550 lei. Se formează o comisie de recepţie, care anunţă furnizorul, iar lotul respectiv se recepţionează şi rămâne în custodie.

a). aprovizionarea cu mărfuri de la furnizor

% = 401 "Furnizori “ 2.618 371 “Mărfuri “ 2.200 4426 “T.V.A. deductibilă “ 418

147

b). recepţia transportului efectuat de către C.F.R.

% = 401 “Furnizori “ 119 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal “

100

4426 “T.V.A. deductibilă “ 19 c). înregistrarea rămânerii în custodie a mărfii caracterizată prin vicii ascunse D 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 550 22). S.C. “Diante ” S.A. se aprovizionează conform facturii de la S.C. “Olimpia “ S.A. cu încălţăminte pentru copii în valoare de 2.430 lei, T.V.A. 19%, valoarea ambalajelor fiind de 670 lei. La recepţie se constată o lipsă în valoare de 250 lei ( 55 lei la ambalaje ), care se impută delegatului propriu la preţul de vânzare de 320 lei, la care se adaugă valoarea ambalajelor lipsă de 55 lei. a). aprovizionarea cu mărfuri

% = 401 “Furnizori “ 2.594,2

371 “Mărfuri “ 2.180 4426 “T.V.A. deductibilă “ 414,2

b). recepţia ambalajelor primite

% = 401 “Furnizori “ 731,85 381 “Ambalaje “ 615 4426 “T.V.A. deductibilă “ 116,85 c). imputarea lipsei făcute delegatului

4282.d “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 446,25

7588 “Alte venituri din exploatare “ 375 4427 “T.V.A. colectată “ 71,25

d). recuperarea sumei prin reţinerea ei din statul de plată al delegatului

421 “Personal – remuneraţii datorate “

= 4282.d “Alte creanţe în legătură cu statul “

446,25

148

e). plata facturii din disponibilul de la bancă

401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.326,05

23). S.C. “Unisem ” S.A. se aprovizionează fără factură, cu seminţe pentru legume de la o altă societate comercială producătoare, în valoare de 245 lei, T.V.A. 19%, urmând ca factura să sosească peste 5 zile.

a). aprovizionarea mărfurilor sosite fără factură

% = 408 “Furnizori – facturi nesosite “ 291,55 371 “Mărfuri “ 245 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 46,55

b). înregistrarea sosirii facturii peste 5 zile

408 “Furnizori – facturi nesosite “ = 401 “Furnizori “ 291,55

şi

4426 “T.V.A. deductibilă “ = 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 46,55 c). achitarea facturii din disponibilul de la bancă

401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 291,55

24). La S.C. “Amigo “ S.A. se recepţionează mărfuri sosite fără factură în luna februarie, cantitatea recepţionată fiind de 1.000 kg, preţ negociat 0,1 lei/ kg, T.V.A. 19%. În luna martie se primeşte factura de la furnizorul de mărfuri, astfel:

1. valoarea mărfurilor 100 lei, T.V.A. 19%, 2. valoarea mărfurilor ca urmare a încadrării la o calitate superioară este de 0,12 lei/ kg, T.V.A. 19%.

1. Când valoarea mărfurilor este de 1.000 lei/ kg

a). aprovizionarea mărfurilor sosite fără factură

149

% = 408 “Furnizori – facturi nesosite “ 119 371 “Mărfuri “ 100 4428 “T.V.A. neexigibilă “

19

b). înregistrarea sosirii facturii de la furnizor 408 “Furnizori – facturi nesosite “ = 401 “Furnizori “ 119 şi

4426 “T.V.A. deductibilă “ = 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 19

2. Când valoarea mărfurilor este de 1.200 lei/ kg

a). aprovizionarea mărfurilor sosite fără factură

% = 408 “Furnizori – facturi nesosite “ 119 371 “Mărfuri “ 100 4428 “T.V.A. neexigibilă “

19

b). înregistrarea sosirii facturii

% = 401 “Furnizori “ 142,8 408 “Furnizori – facturi nesosite “ 119 371 “Mărfuri “ 20 4426 “T.V.A deductibilă “ 3,8

c). regularizarea T.V.A - ului.

4426 “T.V.A. deductibilă “ = 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 15,2 25). S.C. “Ada “ S.R.L. neplătitoare de T.V.A., livrează marfa S.C. “Someşul “ S.A. cu factura care cuprinde următoarele elemente: - preţul de vânzare al mărfii 800 lei ; - adaos comercial 30%;

150

- T.V.A. 15,966% ( T.V.A. inclus în preţ ). Să se efectueze înregistrările contabile în contabilităţile ambelor societăţi comerciale. 1. În contabilitatea S.C. “Ada ” S.A. a). emiterea facturii în urma vânzării 4111 “Clienţi “ = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 800 b). încasarea creanţei prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 800 c). descărcarea gestiunii de mărfuri

% = 371 “Mărfuri “ 800 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 560 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 240 2. În contabilitatea S.C. “Someşul “ S.A.

a). primirea facturii de la furnizor

% = 401 “Furnizori “ 800 371 “Mărfuri “ 672,27 4426 “T.V.A. deductibilă “ 127,73

b). înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A. –ului neexigibil aferent

371 “Mărfuri “ = % 367,73 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 201,68 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 166,05

c). achitarea facturii din disponibilul de la bancă

401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 800

d).vânzarea mărfurilor cu încasare direct prin numerar

151

- preţul de vânzare cu amănuntul = cost de achiziţie + adaos comercial + T.V.A. neexigibilă - preţul de vânzare = 672,27 lei + 201,68 lei + 166,05 lei = 1.040 lei 5311 “Casa în lei “ = % 1.040 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 873,95 4427 “T.V.A colectată “ 166,05 e). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 1.040

607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 672,27 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 201,68 4428 “T.V.A neexigibilă “ 166,05

26). S.C. “Olimpia ” S.A. înregistrează obţinerea la cost prestabilit din producţie proprie a 110 bucăţi pantofi a 21,2 lei/ bucată. Se constată din fişa de post calcul, că costul efectiv al pantofilor este de 18,6 lei/ bucata, iar diferenţa de preţ este de 2,6 lei/ bucată. Adaosul comercial practicat de unitate este de 30% iar T.V.A. 19%. Se vând pantofii în numerar populaţiei prin magazinul de vânzare propriu şi se descarcă gestiunea de mărfurile vândute.

a).obţinerea pantofilor din producţie proprie

345 “Produse finite “ = 711 “Venituri din producţia stocată “ 2.332 b). înregistrarea diferenţei favorabile de preţ 348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Venituri din producţia stocată “

c). trecerea pantofilor în magazinul propriu de vânzare cu amănuntul pentru a fi vânduţi populaţiei - adaosul comercial = 2.332 lei x 30% = 699,6 lei - T.V.A. neexigibil = ( 2.332 lei + 699,6 lei ) x 19% = 576 lei

286

152

371 “Mărfuri “ = % 3.607,6 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 2.332

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 699,6 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 576 d). vânzarea pantofilor prin magazinul propriu de desfacere cu amănuntul 5311 “Casa în lei “ = % 3.607,6 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 3.031,6 4427 “T.V.A. colectată “ 576 e). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 3.607,6 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 2.332 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 699,6 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 576 f). descărcarea gestiunii de pantofii obţinuţi din producţie proprie şi ulterior vândute ca mărfuri 345 “Produse finite “

=

711 “Venituri din producţia stocată “

şi 348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Venituri din producţia stocată “

286

27). La S.C. “Confstar “ S.A. se obţin din producţie proprie 1.000 bucăţi costume bărbaţi la cost de producţie standard de 3 lei/ bucată, conform notei de predare produse. Produsele se transferă magazinului propriu de desfacere, spre a fi vândute populaţiei, adaosul comercial practicat fiind de 30%, T.V.A. 19%. În fişa de post calcul de la finele perioadei de gestiune costul efectiv al produselor obţinute este de 40lei/ bucată. a).obţinerea produselor finite 345 “Produse finite “ = 711 “Venituri din producţia stocată “ 39.000

2.332

153

b). înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile 348 “Diferenţe de preţ la produse “ = 711 “Venituri din producţia stocată “ 1.000

c). trecerea produselor în magazinul propriu de vânzare cu amănuntul spre a fi vândute populaţiei - adaosul comercial = 39.000 lei x 30% = 11.700 lei - T.V.A. neexigibil = (39.000 lei + 11.700 lei ) x 19% = 9.633 lei 371 “Mărfuri “ = % 60.333 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 39.000

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 11.700 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 9.633

d). vânzarea pantofilor prin magazinul propriu de desfacere 5311 “Casa în lei “ = % 60.333 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 50.700 4427 “T.V.A. colectată “ 9.633 e). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 60.333 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 39.000 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri “ 11.700 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 9.633 f). descărcarea gestiunii de produsele obţinute din producţie proprie şi ulterior

vândute ca mărfuri 345 “Produse finite “

=

711 “Venituri din producţia stocată “

şi 348 “Diferenţe de preţ la = 711 “Venituri din producţia stocată “

39.000

1.000

154

produse “ 28). S.C. “Maramureşul“ S.A. virează un avans în sumă de 5.300 lei, S.C. “Ema ” S.R.L. Roman, pentru o livrare de 16.000 lei, T.V.A. 19%, adaos comercial 30%. a). acordarea avansului furnizorului 409 “Furnizori – debitori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 5.300 b). recepţia mărfurilor

% = 401 “Furnizori “ 19.040 371 “Mărfuri “ 16.000 4426 “T.V.A. deductibilă “ 3.040 c). înregistrarea adaosului comercial şi al T.V.A. – ului neexigibil aferent 371 “Mărfuri “ = % 8.752 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 4.800 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 3.952 d). achitarea furnizorului din avansul acordat, restul achitându–se din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = % 19.040 409 “Furnizori – debitori “ 5.300 5121 “Conturi la bănci în lei “ 13.740 29). S.C. “Olimpia “ S.R.L.a primit o comandă de la Spitalul de Boli Contagioase pentru un lot de 1.000 garnituri de pat 5 lei/ garnitură. Clientul şi-a ridicat marfa cu o dispoziţie de livrare a mărfii, urmând ca ulterior să fie întocmită şi factura. a). livrarea mărfii fără factură, pe baza dispoziţiei de livrare 418 “Clienţi - facturi de întocmit “

= % 5.000

155

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 4.201,7 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 798,3 b). înregistrarea primirii facturii 4111 “Clienţi “ = 418 “Clienţi – facturi de întocmit “ 5.000 şi 4428 “T.V.A. neexigibilă “ = 4427 “T.V.A. colectată “ 798,3 30). În urma şedinţei Consiliului de Administraţie al S.C. “Maramureşul “ S.A. s-au hotărât următoarele: - pentru stocul de încălţăminte bărbaţi, în valoare de 6.500 lei, furnizat de S.C. “Guban ” S.A. Timişoara, să se realizeze o majorare a adaosului comercial de la 25% la 30%,

- pentru stocul de încalţăminte copii, în valoare de 4.000 lei, să se realizeze o micşorare a adaosului comercial de la 30% la 25%.

a). înregistrarea majorării adaosului comercial

371 “Mărfuri “ = % 386,75 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 325 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 61,75

b). înregistrarea micşorării adaosului comercial

% = 371 “Mărfuri “ 238 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 200 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 38 31). La S.C. “Prodaliment “ S.A., întreprindere de comerţ cu amănuntul, în urma inventarierii se constată următoarele: - un plus de mărfuri la inventariere, la preţ complet cu amănuntul de 1.450 lei, adaos comercial 30%, T.V.A. 19%, - un minus de mărfuri la inventariere, la preţ complet cu amănuntul de 250 lei, adaos comercial 20%, T.V.A. 19%, lipsa încadrându -se în normele de perisabilitate.

a). înregistrarea plusului constatat la inventariere

156

- T.V.A. neexigibil = 1.450 lei x 0,15966 % = 231,50 lei, - preţ cu amănuntul fără T.V.A.= 1.450 lei – 231,50 lei = 1.218,5 lei, - adaosul comercial aferent = 1.218,5 lei x 30% = 365,55 lei, - costul de achiziţie al mărfurilor = 1.218,5 lei – 365,55 lei = 852,95 lei

371 “Mărfuri “ = % 1.450 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 852,95 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 365,55 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 231,50 b). înregistrarea minusului constatat la inventariere - T.V.A. neexigibilă = 250 lei x 0,15966 % = 39,91 lei, - preţ cu amănuntul fără T.V.A.= 250 lei – 39,91 lei = 210,09 lei, - adaosul comercial aferent = 210,09 lei x 20% = 42,01 lei, - costul de achiziţie al mărfurilor = 210,09 lei – 42,01 lei =168,08 lei

% = 371 “Mărfuri “ 250 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 168,08 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 42,01 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 39,91 32). La consignaţia “Kaola ” S.R.L. se primeşte de la un deponent un televizor color Philips, evaluat la 450 lei, comisionul consignaţiei fiind de 30%, cheltuieli proprii 85 lei. Se vinde televizorul şi se achită suma deponenţilor. a). primirea televizorului în gestiune D 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 450 b). intrarea scriptică în gestiune a televizorului ca marfă - comisionul consignaţiei = 450 lei x 30% = 135 lei - T.V.A. neexigibilă = ( 450 lei + 135 lei ) x 19% = 111,15 lei - preţ de vânzare = 450 lei + 135 lei + 111,15 lei = 696,15 lei

157

371 “Mărfuri “ = % 696,15 462 “Creditori diverşi “ 450 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 135 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 111,15

c). vânzarea televizorului prin consignaţie

5311 “Casa în lei “ = % 696,15 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 450 708 “Venituri din activităţi diverse “ 135 4427 “T.V.A. colectată “ 111,15 d). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 696,15 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 450 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 135 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 111,15

e). scoaterea din gestiune a televizorului

C 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 450 f). achitarea deponentului prin caserie

462 “Creditori diverşi “ = 5311 “Casa în lei “ 450 g). înregistrarea cheltuielilor proprii

611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 85

33). S.C. “Ela “ S.A., care lucrează în regim de consignaţie, primeşte de la o persoană fizică un set de tacâmuri evaluat la 350 lei, comisionul consignaţiei fiind de 20%, T.V.A. 19%, care se vând după expirarea termenului din protocol, fapt pentru care se reţine 5% din preţul de decontare. a). primirea mărfurilor in consignatie

158

D 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 350 b). încărcarea gestiunii cu mărfurile vândute 371 “Mărfuri “ = % 499,8 462 “Creditori diverşi “ 350 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 70 4428 “T.V.A neexigibilă “ 79,8 c).vânzarea mărfurilor după expirarea termenului 5311 “Casa în lei “ = % 499,8 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 350 708 “Venituri din activităţi diverse “ 70 4427 “T.V.A. colectată “ 79,8

d). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 499,8 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 350 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 70 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 79,8 e). ieşirea din custodie a mărfurilor vândute C 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 350 f). reţinerea procentului de 5%: - valoarea reţinerii = 350 lei x 5% = 17,5 lei - T.V.A. - ul aferent reţinerii = 17,5 lei x 19% = 3,32 lei 462 “Creditori diverşi “ = % 20,82 708 “Venituri din activităţi

diverse “ 17,5

4427 “T.V.A. colectată “ 3,32

159

g). achitarea deponentului din disponibilul de la bancă 462 “Creditori diverşi “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 329,18 34). S.C. “Alfa “ S.A. livrează S.C. “Beta ” S.A. produse finite în valoare de 8.230 lei, conform facturii, din 1 iunie anul N cu scadenţă la 30 iunie anul N. Factura cuprinde următoarele reduceri comerciale şi financiare:

- rabatul acordat pentru defecte de calitate este de la 3 lei la 100 lei marfă, - remiza acordată pentru vânzări superioare sumei de 100 lei este de 2%,

- remiza pentru poziţia privilegiată deţinută de S.C. ”Beta ” S.A. este de 7%, - scontul de decontare este de 2% pentru decontarea facturii la 10 iunie anul N.

Să se înregistreze operaţiile contabile în contabilitatea celor două societăţi comerciale. Factura cuprinde următoarele elemente: - valoarea produselor livrate 8.230 lei - rabat 246,9 lei

7.983,1 lei - remiza pentru vânzări superioare 2% 159,66lei

7.823,44 lei - remiza pentru poziţia privilegiată 7% 547,64 lei - netul comercial 7.275,8 lei - T.V.A. 19% 1.382,40 lei - total factura 8.658,20 lei -scontul acordat 2% 173,16 lei - netul de plată 8.485,04 lei

1. La S.C. “Alfa ” S.A. a). vânzarea produselor finite 4111 “Clienţi “ = % 8.658,2 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 7.275,8 4427 “T.V.A. colectată “ 1.382,4

160

b). descărcarea gestiunii de produse finite 345 “Produse finite “

=

711 “Venituri din producţia stocată “

c). acordarea şi înregistrarea scontului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

= 411 “Clienţi “ 173,16

d). încasarea creanţei din disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 411 “Clienţi “ 8.485,04

2.La S.C. “ Beta ” S.A.

a). recepţia materiilor prime

% = 401 “Furnizori “ 8.658,2 301 “Materii prime “ 7.275,8 4426 “T.V.A. deductibilă “ 1.382,4

b). achitarea obligaţiei faţă de furnizor prin bancă, mai puţin scontul acordat

401 “Furnizori “ = % 8.658,2 767 “Venituri din sconturi obţinute “ 173,16 5121 “Conturi la bănci în lei “ 8.485,04 35). La 20 iunie anul N, S.C. “Cico ”S.A. primeşte factura pentru materiile prime aprovizionate în valoare de 2.550 lei, T.V.A. 19%. În data de 25 iunie primeşte de la acelaşi furnizor printr-o factură suplimentară, o remiză de 8% pentru factura din 20 iunie anul N. a). recepţia materiilor prime

% = 401 “Furnizori “ 3.034,5

301 “Materii prime “ 2.550 4426 “T.V.A. deductibilă “ 484,5

8.230

161

b). calculul remizei acordate şi înregistrarea ei - valoarea materiilor prime 2.550 lei

- remiza acordată de 8% 204 lei - T.V.A. - ul aferent remizei acordate 38,76lei

- reducerea datoriei iniţiale 242,76 lei 401 “Furnizori “ = % 242,76 7588 “Alte venituri din exploatare “ 204 4427 “T.V.A. colectată “ 38,76 36). O societate comercială trimite spre prelucrare 3.000 m ţesături în valoare de 1.350 lei. Avizul de însoţire a mărfurilor ce se întorc de la prelucrare este însoţit de factura care cuprinde următoarele elemente: Factura: - manopera 275 lei - cheltuieli de transport 67,5lei - total factură fără T.V.A. 342,5 lei. - T.V.A. 19% 65,07 lei - total factura 407,57 lei a). trimiterea mărfurilor spre prelucrare 357 “Mărfuri aflate la terţi “ = 371 “Mărfuri “ 1.350 b). aducerea mărfurilor de la prelucrare în două variante b1). - când cheltuielile de prelucrare se contabilizează asupra contului de stocuri

371 “Mărfuri “ = 357 “Mărfuri aflate la terţi “ 1.350

% = 401 “Furnizori “ 407,57 371 “Mărfuri “ 342,5 4426 “T.V.A. deductibilă “ 65,07

162

b2). - când cheltuielile de prelucrare se contabilizează asupra conturilor de cheltuieli

371 “Mărfuri “ = 357 “Mărfuri aflate la terţi “ 1.350

% = 401 “Furnizori “ 407,57

607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 342,5 4426 “T.V.A. deductibilă “ 65,07 37). S.C. “Pheonix ” S.A. trimite spre prelucrare S.C. ”Confstar ” S.A., 1.500 m stofă la cost de achiziţie de 2,25 lei/ m, T.V.A. 19%, adaos comercial 35%, din care se obţin 1.000 salopete. Factura primită de la S.C. “Confstar “ S.A. cuprinde următoarele elemente: - manopera de prelucrare 750 lei - cheltuieli de transport 145 lei - T.V.A. 19% 170,05 lei - total factură 1.065,05 lei Aducerea de la prelucrare se înregistrează la preţul de vânzare al şalopetelor, adaos comercial 30%, format astfel: - costul de achiziţie al stofei 3.375 lei - manopera de prelucrare 750 lei - cheltuieli de transport 145 lei - costul de achiziţie al şalopetelor 4.270 lei - adaos comercial 30% 1.281 lei - preţ de vânzare 5.551 lei a). trimiterea mărfurilor spre prelucrare

% = 371 “Mărfuri “ 4.387,5 357 “Mărfuri aflate la terţi “ 3.375 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 1.012,5

163

b). întoarcerea şalopetelor de la prelucrare b1). recepţia şalopetelor de la prelucrare 371 “Mărfuri “ = 357 “Mărfuri aflate la terţi “ 3.375 b2). înregistrarea cheltuielilor de prelucrare asupra contului de stocuri (mărfuri)

% = 401 “Furnizori “ 1.065,05 371 “Mărfuri “ 895 4426 “T.V.A. deductibilă “ 170,05 b3). înregistrarea adaosului comercial de 30% 371 “Mărfuri “ = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 1.281 38). S.C. “Artex ” S.A. primeşte ambalaje de transport care circulă în sistem de vânzare - cumpărare, conform facturii, la preţ de cumpărare de 85 lei, T.V.A. 19%. Ambalajele se vând ulterior la preţul de vânzare de 310 lei. a). aprovizionarea cu ambalaje

% = 401 “Furnizori “ 220,15 381 “Ambalaje “ 185 4426 “T.V.A. deductibilă “ 35,15

b). vânzarea ambalajelor achiziţionate

4111 “Clienţi “ = % 368,9 708 “Venituri din activităţi diverse “ 310 4427 “T.V.A. colectată “ 58,9 c). descărcarea gestiunii de ambalaje 608 “Cheltuieli privind ambalajele “ = 381 “Ambalaje “ 185

164

d). încasarea clientului din disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 368,9 e). achitarea furnizorului din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 220,15 39). O societate comercială obţine din producţie proprie ambalaje înregistrate la cost standard de 286 lei, iar costul de producţie efectiv fiind de 300 lei. Ambalajele se vând unui client la preţ negociat de 400 lei, T.V.A. 19%. a). obţinerea ambalajelor din producţie proprie 381 “Ambalaje “ = 711”Variatia stocurilor “ 286 b). înregistrarea diferenţelor de preţ aferente 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje “

= 711 “Variatia stocurilor “ 14

c). vânzarea ambalajelor clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 476 708 “Venituri din activităţi diverse “ 400 4427 “T.V.A. colectată “ 76 d). descărcarea gestiunii de ambalajele vândute

%

=

711 “Variatia stocurilor “

381 “Ambalaje “

388 “Diferenţe de preţ la ambalaje “

300

286

14

165

e). încasarea clientului prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 476 40). S.C. “Maralact “ S.A. primeşte ambalaje de transport, odată cu materiile prime aprovizionate, facturate separat la un cost de achiziţie de 153 lei, ele urmând a fi înregistrate în contabilitate la un cost prestabilit de 165 lei. După dezambalare, ambalajele goale se returnează furnizorului fiind facturate la un preţ de 120 lei. a). recepţia ambalajelor facturate separat

% = 401 “Furnizori “ 182,07 381 “Ambalaje “ 165 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje “

4426 “T.V.A. deductibilă “ 29,07 b). returnarea ambalajelor furnizorului 409 “Furnizori – debitori “ = % 142,8 708 “Venituri din activităţi

diverse “ 120

4427 “T.V.A. colectată “ 22,8 c). descărcarea gestiunii de ambalaje 608 “Cheltuieli privind ambalajele “ = 381 “Ambalaje “ 165 d). reglarea conturilor cu furnizorul de ambalaje 401 “Furnizori “ = % 182,07 409 “Furnizori – debitori “ 142,8 5121 “Conturi la bănci în lei “ 39,27 41). S.C. “Plastor “ S.A. livrează ambalaje de transport odata cu produsele vândute, facturate separat la preţ de înregistrare de 156,5 lei. După dezambalare, ambalajele se returnează de la client, care le facturează la preţul de 147 lei.

12

166

a). livrarea ambalajelor, facturate separat 4111 “Clienţi “ = % 186,23 708 “Venituri din activităţi diverse “ 156,5 4427 “T.V.A. colectată “ 29,73 b). descărcarea gestiunii de ambalaje 608 “Cheltuieli privind ambalajele “ = 381 “Ambalaje “ 156,5 c). primirea ambalajelor de la client

% = 419 “Clienţi – creditori “ 174,93 381 “Ambalaje “ 147 4426 “T.V.A. deductibilă “ 27,93 d). reglarea conturilor cu clientul

% = 411 “Clienţi “ 186,23 419 “Clienţi – creditori “ 174,93 5121 “Conturi la bănci în lei “ 11,3 42). S.C. “Alfa ” S.R.L. trimite spre prelucrare 250 kg carton la pret de 0,95 lei/ kg. Factura primită pentru confecţionarea unor ambalaje din carton este de 425 lei, T.V.A. 19%.

a). trimiterea materialului spre prelucrare

351 “Materii şi materiale aflate la terţi “

= 3021 “Materiale auxiliare “ 237,5

b). înregistrarea manoperei ambalajelor din carton

% = 401 “Furnizori “ 505,75

381 “Ambalaje “ 425 4426 “T.V.A. deductibilă “ 80,75

167

c). primirea ambalajelor de la prelucrare 381 “Ambalaje “ = 351 “Materii şi materiale aflate la

terţi “ 237,5

43). Se cumpără 250 kg hârtie de ambalat, la preţul de achiziţie de 1,5 lei/ kg, T.V.A. 19%, care se achită prin disponobilul de la bancă. Se eliberează în consum 100 kg hârtie din cantitatea achiziţionată de la furnizor. a). aprovizionarea cu hârtie de ambalat

% = 401 “Furnizori “ 446,25 3023 “Materiale pentru ambalat “ 375 4426 “T.V.A. deductibilă “ 71,25 b). achitarea furnizorului prin bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 446,25 c). darea în consum a hârtiei de ambalat achiziţionate de le furnizori 6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat “

= 3023 “Materiale pentru ambalat “

375

44). Se trimit spre prelucrare la terţi semifabricate în valoare de 1.356 lei. Manopera pentru prelucrare este de 245 lei, T.V.A. 19%. Se reprimesc de la prelucrare produsele respective . a). trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terţi 354 “Produse aflate la terţi “ = 341 “Semifabricate “ 1.356

b). înregistrarea în contabilitate a manoperei

% = 401 “Furnizori “ 291,55 611 “Cheltuieli de întreţinere şi 245

168

reparaţii “ 4426 “T.V.A. deductibilă 46,55 c). reprimirea semifabricatelor de la terţi 341 “Semifabricate “ = 354 “Produse aflate la terţi “ 1.356 45). În urma inventarierii efectuate la S.C. “Meda ” S.A. la data de 23.09.2007 s-au constatat următoarele: - plus de mărfuri în valoare de 76,5 lei, - lipsuri de ambalaje în valoare de 36,8 lei, care se impută gestionarului la 70 lei, T.V.A. 19%.

a). înregistrarea plusului de mărfuri constatat la inventariere

607 “Cheltuieli privind mărfurile “

=

371 “Mărfuri “

b). înregistrarea lipsei de ambalaje constatate la inventariere

608 “Cheltuieli privind ambalajele “ = 381 “Ambalaje “ 36,8

c). imputarea lipsei făcute gestionarului

4282.g “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 83,3

7588 “Alte venituri din exploatare “

70

4427 “T.V.A. colectată “ 13,3 46). S.C. “Crinul ” S.A. primeşte 1.000 sticle apă minerală “Dorna ” la preţ de vânzare de 0,2 lei/ litru, preţul sticlei fiind de 0,12 lei/ sticlă, T.V.A. 19%, adaos comercial 35%. Se vinde o jumătate din cantitatea de apă minerală populaţiei şi se descarcă gestiunea pentru apa minerală vândută cu sticlă cu tot. a). aprovizionarea cu apă minerală la sticlă

% = 401 “Furnizori “ 380,8

76,5

169

371 “Mărfuri “ 320 4426 “T.V.A. deductibilă “ 60,8 b). înregistrarea adaosului comercial şi al T.V.A. – ului neexigibil 371 “Mărfuri “ = % 194,08 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 112 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 82,08 c). vânzarea apei minerale populaţiei 5311 “Casa în lei “ = % 257,04 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor “ 216

4427 “T.V.A. colectată “ 41,04 d). descărcarea gestiunii pentru apa minerală vândută populaţiei la preţ de vânzare cu amănuntul

% = 371 “Mărfuri “ 257,04 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 160 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 56 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 41,04

47). O societate comercială se aprovizioneză cu 100 kg hârtie de ambalat la un preţ de cumpărare fără T.V.A. de 0,4 lei/ kg şi T.V.A. 19%, care se recepţionează la depozitul de repartizare. Ulterior se transferă la un magazin de desfacere cu amănuntul, în care vânzarea se face bruto/ neto (când marfa se cântăreşte odată cu ambalajul şi cumpărătorul plăteşte ambalajul odată cu preţul mărfii) la un preţ de vânzare a mărfurilor de 0,9 lei/ kg. La inventar se constată că s-a utilizat întreaga cantitate de materiale de ambalat din care: - 20 kg s-au folosit pentru vânzări cu bucata, - 80 kg s-au folosit pentru vânzări bruto/ neto la un preţ mediu de vânzare a mărfurilor de 0,955 lei/ kg.

170

a). recepţia materialelor de ambalat la preţ de cumpărare

% = 401 “Furnizori “ 47,6 3023 “Materiale pentru ambalat “ 40 4426 “T.V.A. deductibilă “ 7,6

b). transferarea materialelor de ambalat la magazinul de desfacere cu amănuntul la preţul mediu antecalculat de vânzare a mărfurilor 371 “Mărfuri “ = % 90 3023 “Materiale pentru ambalat “ 40 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 50 c). stornarea la mărfuri şi înregistrarea cheltuielilor cu materialele de ambalat pentru vânzări cu bucata 20 kg * 0,9 lei/ kg – 20 kg * 0,4 lei/ kg = 10 lei

% = 371 “Mărfuri “ 18 3023 “Materiale pentru ambalat “ 8 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 10

d). înregistrarea în gestiunea magazinului de desfacere cu amănuntul a diferenţei aferente materialelor pentru ambalat dintre preţul mediu antecalculat şi cel efectiv de vânzare al mărfurilor

80 kg x 0,955 lei/kg – 80 kg x 0,9 lei/kg = 4,4 lei 371 “Mărfuri “ = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 4,4

e). înregistrarea pe cheltuielile magazinului de desfacere cu amănuntul a materialelor pentru ambalat vândute brute/ neto

% = 371 “Mărfuri “ 76 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 20 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 56 48). O societate comercială se aprovizionează cu materii prime în valoare de 2.500 lei şi materiale auxiliare în valoare de 1.000 lei, T.V.A 19%, pe care le dă în consum în

171

totalitate. La laboratorul de cofetărie al societăţii comerciale se obţin în cursul lunii aprilie prăjituri la cost de producţie de 4.650 lei, din care se livrează cofetăriilor proprii, care practică un adaos comercial de 35%, prăjituri în valoare de 3.800 lei care se vând integral în numerar şi terţilor prăjituri în valoare de 850 lei, T.V.A 19%.

a). aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare de la furnizori

% = 401 ”Furnizori ” 4.165 301 ”Materii prime ” 2.500 3021 ”Materiale auxiliare ” 1.000 4426 ”T.V.A. deductibilă ” 665

b). darea în consum în întregime a materiilor prime şi a materialelor auxiliare aprovizionate

601 ”Cheltuieli cu materiile prime ” = 301 ”Materii prime ” 2.500

6021 ”Cheltuieli cu materialele auxiliare ” = 3021 ”Materiale auxiliare ” 1.000

c). obţinerea prăjiturilor în laboratorul de cofetărie propriu

345 ”Produse finite ” = 711 ”Variatia stocurilor” 4.650

d). livrarea prăjiturilor pentru a fi vândute în cofetării proprii societăţii comerciale 371 ”Mărfuri ” = % 6.104,7 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 3.800 378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri ” 1.330 4428 ”T.V.A. neexigibilă ” 974.7

e). livrarea prăjiturilor terţilor

4111 ”Clienţi ” = % 1.011,5 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite ” 850 4427 ”T.V.A. colectată ” 161,5

f). descărcarea gestiunii pentru prăjiturile obţinute în laboratorul de cofetărie propriu societăţii comerciale

172

345 ”Produse fnite ”

=

711 ”Variatia stocurilor”

g). vânzarea prăjiturilor prin cofetăriile proprii cu încasare în numerar

5311 ”Casa în lei ” = % 6.104,7 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor ” 5.130 4427 ”T.V.A. colectată ” 974,7

h). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute prin cofetăriile proprii societăţii comerciale

% = 371 ”Mărfuri ” 6.104,7

607 ”Cheltuieli privind mărfurile ” 3.800 378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri ” 1.330 4428 ”T.V.A. neexigibilă ” 974,7

i). achitarea furnizorului şi încasarea clienţilor prin bancă 401 ”Furnizori ” = 5121 ”Conturi la bănci în lei ” 4.165 5121 ”Conturi la bănci în lei ” = 4111 ”Clienţi ” 1.011,5 49). S.C. “Marapan ” S.A. înregistrează în contabilitate la sfârţitul anului N următoarele operaţii economice: - constituirea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime în valoare de 78 lei, - anularea unei ajustari pentru deprecierea obiectelor de inventar în valoare de 43 lei constituit în anul trecut, - majorarea unei ajustari pentru deprecierea produselor finite în valoare de 48,6 lei, constituit în anul trecut, - diminuarea unei ajustari pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 58 lei constituit in anul trecut. a). constituirea provizionului pentru deprecierea materiilor prime 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= 391 “Ajustari pentru deprecierea materiilor prime “

78

4.650

173

b). anularea provizionului constituit pentru deprecierea obiectelor de invenar 3922 “Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

43

c). majorarea provizionului pentru deprecierea produselor finite 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= 3945 “Ajustari pentru deprecierea produselor finite “

48,6

d). diminuarea provizionului constituit pentru deprecierea mărfurilor 397 “Ajustari pentru deprecierea mărfurilor “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

58

174

Cap. 5. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DATORIILOR ŞI CREANŢELOR FAŢĂ DE TERŢI

5.1. CARACTERIZAREA DATORIILOR SI CREANTELOR FATA DE TERTI

Contabilitatea terţilor asigură informaţia contabilă necesară ţinerii evidenţei

datoriilor şi creanţelor rezultate din relaţiile intreprinderii cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările şi protecţia socială, statul, acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi. Informaţiile legate de scadenţa datoriilor şi a creanţelor sunt necesare pentru evaluarea lichidităţii şi solvabilităţii societăţii economice.

După cum mai afirmat, creanţele sunt elemente ale activului patrimonial, care din punct de vedere al gradului lor de lichiditate se includ în categoria activelor circulante. Fiind incluse în categoria activelor curente, şi creanţele corespund definirii acestora, astfel: - se aşteaptă ca să fie realizate sau este deţinute pentru vânzare sau consum în cursul

normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; - sunt deţinute în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă

ca fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanţului; - sunt reprezentate de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricţionată Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate30.

Din categoria creanţelor curente, cele mai importante sunt:

1. avansurile acordate furnizorilor reprezintă sume de bani acordate furnizorilor înainte de executarea unrei comenzi. Dacă aceste avansuri sunt acordate înainte de începerea executării unei comenzi se numesc avansuri iar dacă se acordă după ce comanda a fost executată parţial se numesc aconturi. Avansurile şi aconturi sunt generatoare de drepturi de creanţă ale unităţii faţă de

furnizorul său. 2. creanţe faţă de clienţi rezultate din vânzarea de produse sau mărfuri altor unităţi

economice sau din prestarea de servicii acestora; 3. efecte comerciale de primit sunt reprezentate de creanţele rezultate din vânzarea de

bunuri sau prestarea de servicii pe care unitatea economică acceptă să nu le încaseze în numerar ci să primească în schimb efecte de comerţ (cambie, bilet la ordin);

4. creanţe faţă de salariaţi rezultate din acordarea chenzinei I sau avansului salariaţilor; 5. creanţe faţă de bugetul de stat şi alte organisme publice apar sub forma creanţelor

aferente T.V.A.-ului de recuperat sau a unor impozite vărsate în plus la bugetul statului şi care trebuie încasate de la acesta;

6. creanţe faţă de asociaţi sau acţionari apar la subscrierea pentru constituirea capitalului social;

7. creanţe faţă de debitorii diverşi rezultate din alte operaţiuni economice cum ar fi, imputaţii, chirii, amenzi de încasat, etc.

30 IAS 1 ” Prezentarea Situaţiilor Financiare”, pct. 57

175

În ceea ce privesc datoriile faţă de terţi acestea se clasifică la rândul lor în categoria datoriilor curente (care sunt exigibile pe o periada mai mică de un an de zile). O datorie trebuie să fie clasificată ca datorie curentă atunci când: - se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al cilcului de exploatare al întreprinderii; sau - este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.31 O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil. În categoria datoriilor curente se includ: 1. datorii faţă de furnizori izvorâte din achiziţionarea de bunuri economice (active

imobilizate sau circulante), sau prestarea de servicii efectuate de aceştia întreprinderii;

2. datorii faţă de clienţi apărute în urma primirii unor avansuri în numerar de la aceştia; 3. datorii faţă de salariaţi sunt datoriile aferente acordării restului de plată (chenzina a II-a, ajutoare, concedii); 4. datorii faţă de acţionari/ asociaţi sunt datoriile aferente acordării dividendelor de plată acestora; 5. datorii faţă de stat reprezentate de datoriile aferente impozitelor, taxelor, T.V.A.-ului de plată; 6. datorii faţă de alte organismele publice reprezintate de contribuţiile întreprinderii şi salariaţilor la asigurările sociale, la fondul de şomaj şi la alte fonduri şi organisme publice; 7. datorii faţă de bănci fiind reprezentate de datoriile aferente creditelor bancare pe termen scurt (cu o scadenţă mai mică de un an de zile) contractate de la aceste bănci; 8. datorii faţă de creditorii diverşi rezultate din alte operaţiuni economice cum ar fi: amenzi de plătit, etc.

Evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face în momentul apariţiei lor la valoarea

nominală32, respective: - la data apariţiei datoriilor, cu sumele în lei datorate; - la data apariţiei creanţelor, cu sumele în lei, de încasat ori de decontat.

În cazul în care întreprinderea are relaţii cu exteriorul creanţele şi datoriilor

comerciale izvorate din acestea vor fi înregistrate în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor prin care acestea s-au constituit.

31 IAS 1 ” Prezentarea Situaţiilor Financiare”, pct. 60 32 reprezintă suma înscrisă în documentele care consemnează apariţia lor

176

Pe măsura lichidării lor (plata datoriilor respective încasarea creanţelor în devize) diferenţele de curs valutar dintre data înregistrării lor şi data plăţii respective a încasării se vor înregistra la venituri sau cheltuieli financiare după caz.

5.2. CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREANTELOR

FATA DE TERTI Contabilitatea datoriilor si creantelor fata de terti se realizeaza cu ajutorul conturilor

din clasa 4 "Conturi de terti": 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori (P) 403. Efecte de plătit (P) 404. Furnizori de imobilizări (P) 405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) 408. Furnizori - facturi nesosite (P) 409. Furnizori – debitori (A) 4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41. CLIENŢI Sl CONTURI ASIMILATE 411. Clienţi (A) 4111. Clienţi 4118. Clienţi incerţi sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienţi (A) 418. Clienţi - facturi de întocmit (A) 419. Clienţi - creditori (P) 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate (P) 423. Personal - ajutoare materiale datorate (P) 424. Prime reprezentând participarea personalului la profit**** (P) 425. Avansuri acordate personalului (A) 426. Drepturi de personal neridicate (P) 427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P) 428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul (A/P) 4281. Alte datorii în legătură cu personalul 4282. Alte creanţe în legătură cu personalul 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ Sl CONTURI ASIMILATE 431. Asigurări sociale (P) 4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 437. Ajutor de şomaj (P) 4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438. Alte datorii şi creanţe sociale (A/P)

177

4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanţe sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE Sl CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit/venit (P) 4411. Impozitul pe profit 4418. Impozitul pe venit***** 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată (P) 4424. TVA de recuperat (A) 4426. TVA deductibilă (A) 4427. TVA colectată (P) 4428. TVA neexigibilă (A/P) 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445. Subvenţii (A) 4451. Subvenţii guvernamentale 4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P) 447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P) 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului (P) 4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P) 4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A) 45. GRUP ŞI ACŢIONARI/ ASOCIAŢI 451. Decontări între entităţile afiliate (A/P) 4511. Decontări între entităţile afiliate 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate 453. Decontări privind interesele de participare (A/P) 4531. Decontări privind interesele de participare 4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455. Sume datorate acţionarilor/ asociaţilor (P) 4551. Acţionari/ asociaţi - conturi curente 4558. Acţionari/ asociaţi - dobânzi la conturi curente 456. Decontări cu actionarii/ asociaţii privind capitalul (A/P) 457. Dividende de plată (P) 458. Decontări din operaţii în participaţie (A/P) 4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv 4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ 46. DEBITORI Sl CREDITORI DIVERSI 461. Debitori diversi (A) 462. Creditori diversi (P) 47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans (A) 472. Venituri înregistrate în avans (P) 473. Decontări din operaţii în curs de clarificare (A/P) 475. Subvenții pentru investiții 4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții (P)

178

4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții (P) 4753. Donații pentru investiții (P) 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P) 4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții (P) 48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P) 482. Decontări între subunităţi (A/P) 49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi (P) 495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/ asociaţii (P) 496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi (P)

Creantele fata de terti se evidentiaza in conturile de activ ale acestei clase de conturi, debitandu-se in momentul aparitiei creantelor; creditandu-se in momentul incasarii lor, soldul debitor al lor reprezentand valoarea creantelor la un moment dat. In ceea ce privesc datoriilor fata de terti, ele se vor contabiliza in conturile de pasiv ale acestei clase de conturi creditandu-se in momentul aparitiei datoriilor, debitandu-se in momentul platii lor, sold creditor al lor reprezentand valoarea datoriilor la un moment dat.

Contabilitatea datoriilor şi creanţelor izvorâte din relaţiile comerciale

În urma relaţiilor comerciale ale unei intreprinderi cu terţii, referitoare la achiziţionări de materii prime şi materiale, vânzarea de produse finite, mărfuri, prestarea de servicii, rezultă atât datorii cât şi creanţe ale întreprinderii faţă de aceştia. În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate. Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (cont 408 „Furnizori - facturi nesosite”), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor. Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (cont 418 „Clienţi - facturi de întocmit”), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor. În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

Contabilitatea datoriilor şi a creanţelor faţă de furnizori se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate” care în

179

majoritatea lor sunt conturi de pasiv (excepţie face contul 409 „Furnizori – debitori” care are funcţia de activ ) şi care funcţionează astfel: - se creditează la înregistrarea valorii bunurilor achiziţionate sau a serviciilor prestate

întreprinderii; - se debitează la achitarea acestor datorii atât în numerar cât şi cu efecte de plătit; - soldul final creditor al acestor conturi reprezintă valoarea datoriilor faţă de furnizorii

întreprinderii la un moment dat. Contul 409 „Furnizori debitori” are funcţia contabilă de activ, se debitează cu

avansurile acordate furnizorilor şi cu ambalajele restituite primite de la furnizori odată cu bunurile cumpărate; se creditează la regularizarea avansurilor acordate funrizorilor după primirea bunurilor şi serviciilor şi la restituirea sau valorificarea ambalajelor primite de la furnizori iar soldul final debitor al lui reprezintă avansurile acordate furnizorilor şi nedecontate precum şi ambalajele primite de la furnizori şi nerestituite33.

In ceea ce privesc creantele unei intreprinderi izvorate din relatiile comerciale,

acestea rezulta in urma vânzărilor de produse şi mărfuri precum şi a prestărilor de servicii efectuate acestora. Contabilitatea creanţelor şi a datoriilor faţă de clienţi se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II cuprinse în grupa de conturi 41 “Clienţi şi conturi assimilate”, care în majoritatea lor au funcţia contabilă de activ (excepţie face contul 419 ”Clienţi – creditori” care are funcţia contabilă de pasiv) şi care funcţionează astfel: - se debitează la înregistrarea valorii bunurilor vândute sau serviciilor prestate de către

întreprindere; - se creditează la încasarea creanţelor respective atât în numerar cât şi cu ajutorul

efectelor de încasat; - soldul final debitor reprezintă valoarea creanţelor întreprinderii îzvorâte din relaţiile

comerciale şi neîncasate. Contul 419 “Clienţi – creditori” are funcţia contabilă de pasiv, se creditează cu

avansurile primate de la clienţi şi cu ambalajele facturate cumpărătorilor, care circulă în sistem de restituire; se debitează la regularizarea avansurilor primate o dată cu livrarea bunurilor şi la valorificarea ambalajelor restituibile, care trebuie restituite de la clienţi iar soldul final creditor al lui reprezintă avansurile primite de la clienţi, nedecontate şi ambalajele facturate clienţilor şi nerestituite34.

Contabilitatea datoriilor şi creanţelor rezultate din relatiile intreprinderii cu angajaţii

Forţa de muncă reprezintă unul din elementele cu importanţă majoră în realizarea

obiectivelor oricărei întreprinderi, îndiferent de obiectul ei de activitate. În activitatea oricărei unităţi economice, eficienţa se realizează în cadrul unei

anumite structuri obiective, în care factorul uman reprezintă o forţă de muncă uriaşă,

33 Pantea I.P. – Managementul contabilităţii româneşti, Editura Intelcredo, Deva, 1998, pag. 305 34 Pantea I.P. – Managementul contabilităţii româneşti, Editura Intelcredo, Deva, 1998, pag. 316

180

neomogenă în structură, cu componenţi având calificări, specializări şi poziţii ierarhice diferite. În acelaşi timp, fiecare aduce cu el o varietate de aspiraţii, o multitudine de experienţe sociale, care se înserează mai uşor sau mai greu în relaţiile fundamentale create în fluxul producţiei.

Personalul oricărei organizaţii economice (întreprinderii) cuprinde două categorii, şi anume: personalul productiv şi personalul funcţional. - personalul productiv este cel fără de care produsul sau serviciul nu va ajunge la beneficiar sau client. Aceasta include pe oricine are răspundere directă privind produsul finit sau serviciu prestat, de la directorul comercial la cel mai jos lucrător operativ sau de birou. - personalul funcţional este cel a cărui contribuţie este indirectă. Ei sfătuiesc sau ajută personalul de linie, îndeosebi managerii de producţie. Departamentele funcţionale ale întreprinderii pot include pe cele de personal juridic, contabilitate, calculatoare, instruire, etc.. Fiecare răspunde de acordarea asistenţei specializate către personalul productiv.

Angajarea personalului reprezintă un act de voinţă reciprocă a celui ce angajează

şi a celui angajat, concretizat prin încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă între aceştia şi prin care angajatul se obligă să presteze o activitate potrivit cerinţelor postului în care este încadrat, iar cel ce angajează să-i acorde drepturile salariale şi de altă natură prevăzute în contractul individual de muncă pentru activitatea şi locurile de muncă respective, în condiţiile realizării sarcinilor, atribuţiilor şi răspunderilor corespunzătoare postului.

În conformitate cu legea salarizării, patronatul împreună cu reprezentanţii

salariaţilor procedează la negocierea anuală a drepturilor băneşti şi a sistemului de salarizare pe sectoare de activitate şi categorii de salariaţi, convenind la aplicarea următoarelor forme de salarizare, ţinând cont de calificarea şi complexitatea postului: Ø acord direct individual sau colectiv pentru formaţiile a căror activitate poate fi

comensurată; Ø acord indirect condiţionat de realizarea programului de producţie pentru

formaţiile care prin activitatea lor influenţează activitatea formaţiilor în acord direct;

Ø regie pentru formaţiile care nu condiţionează realizările fizice şi financiare ale formaţiilor din acord direct;

Ø salarizarea conducătorilor auto externi se face conform normativului aprobat; Ø salarizarea pe bază de contract individual sau pe echipă pentru executarea de

lucrări neprevăzute, foarte urgente. Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de muncă. El cuprinde următoarele componente: • SALARIUL DE BAZĂ care se stabileşte pentru fiecare salariat în raport cu

calificarea, importanţa, complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat cu pregătirea şi competenţa profesională.

• INDEMNIZAŢIILE; • SPORURILE se acordă unor categorii de angajaţi pentru munca prestată în

condiţii deosebite sau tuturor angajaţilor, dacă experienţa dobândită pe durata

181

vechimii în muncă se concretizează în creşterea eficienţei economice a muncii prestate.

Dintre sporurile aplicate amintim: o sporurile cu caracter permanent şi anume sporul de vechime în muncă şi

sporul de fidelitate Sporul de vechime în muncă de care beneficiează salariaţii, se aplică pe tranşe de

vechime astfel: - între 3 şi 5 ani vechime → 5 %, - între 5 şi 8 ani vechime → 8 %, - între 8 şi 11 ani vechime → 11 %, - între 11 şi 14 ani vechime → 14 %, - între 14 şi 17 ani vechime → 17 %, - între 17 şi 20 ani vechime → 20 %, - peste 20 de ani vechime → 25 %.

Acest spor nu intră în salariul de bază, ci în salariul total şi reprezintă un element de calcul pentru stabilirea salariului mediu şi a indemnizaţiei pentru concediu de odihnă. Angajaţii care înregistrează absenţe nemotivate pierd acest spor pentru luna respectivă.

Sporul de fidelitate se acordă pentru vechime neîntreruptă în unitate şi în funcţie de timpul efectiv lucrat, astfel: - între 10 şi 15 ani vechime → 3 %,

- peste 15 ani de vechime → 5 %.

o sporul pentru orele suplimentare. Cota acordată depinde de timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste program, astfel: - 25 % pentru cel puţin 50 de ore peste program; - 20 % pentru cel puţin 40 de ore peste program; - 15 % pentru cel puţin 30 de ore peste program; - 10 % pentru cel puţin 20 de ore peste program; - 5 % pentru mai puţin de 20 de ore peste program.

o sporul pentru orele lucrate în timpul nopţii. Munca prestată între orele 22.00 – 06.00 este considerată muncă de noapte şi se plăteşte cu un spor de 25 % din salariul de bază. Se acordă prioritar în conformitate cu regulamentul de salarizare.

o sporul pentru condiţii grele de muncă (temperaturi extreme, mediu umed, condiţii de izolare, trepidaţii).

o sporul de toxicitate (condiţii nocive). Sporurile de toxicitate sunt negociabile ca valoare în funcţie de situaţia financiară a firmei şi de condiţiile concrete de muncă şi se acordă pentru timpul efectiv lucrat.

o sporul pentru conducerea unei formaţii de lucru se acordă muncitorilor care îndeplinesc această atribuţie, fără ca ea să fie o obligaţie, prevăzută în indicatorul tarifar de calificare a meseriei în cauză. Şeful de echipă desfăşoară această activitate peste sarcinile ce decurg din calitatea de membru al echipei. Cuantumul acestui spor este o cotă procentuală de până la 10 % din salariul tarifar de încadrare. Dacă se exercită o funcţie suplimentară, sporul acordat poate fi de 30 – 50 %.

182

• ADAOSURILE LA SALARIUL DE BAZĂ reprezintă partea variabilă în cadrul drepturilor salariale şi se acordă în raport cu performanţele individuale ale angajatului, cu rezultatele obţinute în muncă. Ele se concretizează în:

o adaosul de acord - acordarea sporurilor de acord se va face diferenţiat pe bază de criterii specifice activităţii desfăşurate de diferite categorii de salariaţi, conform metodologiei de salarizare.

o cota parte din profit - reprezintă 10% din profitul net. Premiile individuale se acordă de Consiliul de Administraţie al firmei.

o premiile - sunt acordate din fondul de premiere, calculate în proporţie de minim 1,5 % din fondul de salarii realizat lunar.

Datoriile şi creanţele curente ale întreprinderii în legătură cu salariaţii, sunt legate de contribuţiile întreprinderii şi ale salariaţilor acesteia la sistemul de asigurări sociale; avansul (chenzina I) acordată salariaţilor, impozitul pe salarii, etc.

Obligaţiile întreprinderii legate de salarii sunt: § contribuţia unităţii la asigurările sociale care se calculează aplicând cota de

20,8 % (in prezent) asupra fondului total de salarii brute realizate lunar pentru condiţii normale de muncă.

§ contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale35 - procentul aferent acestei contribuţii a întreprinderilor este stabilit în nomenclatorul pentru "Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN", cota de contribuţie medie la nivel naţional fiind de 1,21 %.

§ contribuţia unităţii pentru fondul de şomaj este în cota de 0,5 % (in prezent), şi se aplică asupra fondului total de salarii brute lunar.

§ contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate este în cotă de 5,2 % (in prezent), şi se aplică asupra fondului total de salarii brute lunar. Tot aferent acestei contributii este si contributia intreprinderii la fondul de concedii medicale, care se calculeaza intr-un procent de 0,85% (in prezent) aplicat la fondul total de salarii brute lunare.

§ contribuția pentru fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în cotă de 0,25 % (in prezent).

§ comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă este în procent de 0,75 % (in prezent), şi se aplică fondului total de salarii brute. Acest comision se achită lunar pentru serviciile prestate de această instituţie.

În ceea ce privesc reţinerile din salariul brut vom aminti în continuare care sunt

aceste tipuri de reţineri: § avansurile acordate personalului reflectă creanţa întreprinderii faţă de angajaţii

ei, aparuta cu ocazia acordarii avansului sau chenzinei I salariatilor; § impozitul pe veniturile de natura salariilor - beneficiarii de venituri din salarii

datorează statului un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei 35 Legii 346 / 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

183

luni (contribuţia personalului la asigurările sociale 10,5 %, contribuţia personalului la fondul de şomaj 0,5 %, contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate 5,5 %) şi deducerea personală acordată pentru luna respectivă.

Deducerea personală se acordă astfel pentru: • contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei; • contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei; • contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei; • contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei; • contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere -

6.500.000 lei. Procentul aferent deducerii pentru fiecare persoană care se află în întreţinere este de 0,5 şi să nu depăşească 3.

§ contribuţia personalului la asigurările sociale datorată de angajaţi conform art.28 din Legea 19/ 2000 privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale se reţine integral din salariul brut şi se virează lunar, până în data de 25 a lunii pentru luna precedentă, la bugetul asigurărilor sociale de stat. Cuantumul contribuţiei de asigurări sociale reţinută de la salariaţi şi virată de angajator este în procent de 10,5 % (in prezent) calculat la salariul brut lunar realizat, inclusiv sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă.

§ contribuţia personalului la fondul de şomaj este de 0,5 % (in prezent), şi se reţine din salariul brut şi se varsă lunar de către unitate la bugetul asigurărilor de şomaj până în data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă.

§ contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate este de 5,5 % (in prezent) din salariul brut şi este reţinută de la angajaţi şi plătită de angajator bugetului de asigurări sociale de sănătate.

§ alte reţineri din salarii ale obligaţiilor personale - aceste reţineri se referă la: rate pentru locuinţă; cotizaţia pentru sindicat; chirii; rate la C.E.C. şi C.A.R; imputaţii, amenzi şi penalităţi, popriri, garanţii. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată. În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când: a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şi b) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei. O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi. În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.

184

Contabilitatea datoriilor şi creanţelor faţă de salariaţi se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II aparţinătoare grupelor de conturi 42 „Personal şi conturi asimilate”, 43 „Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”, conturi care în funcţie de conţinutul lor economic sunt conturi de datorii şi creanţe având astfel funcţia contabilă de pasiv respectiv activ.

Conturile de pasiv ale acestor grupe se vor credita la înregistrarea datoriilor respective, se vor debita în momentul plăţii datoriilor iar soldul final creditor va reprezenta valoarea datoriilor de acest tip, înregistrate şi neplătite.

Conturile de activ ale acestor grupe (ex. contul 425 „Avansuri acordate personalului”) se vor debita la apariţia creanţelor faţă de salariaţi, se vor credita la dispariţia lor prin încasare sau reţinere din salariul brut iar soldul final debitor al lor va reprezenta valoarea acestor creanţe la un moment dat.

Deoarece atât salariul brut cât şi contribuţiile întreprinderii la sistemul de asigurări sociale se concretizează în cheltuieli ale întreprinderii, pe lângă conturile specificate mai sus vor fi utilizate, în vederea înregistrării acestor contribuţii, şi conturile de cheltuieli din grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”. Beneficiile sub forma acţiunilor proprii ale entităţii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate angajaţilor sunt înregistrate distinct (contul 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"), în contrapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068 "Alte rezerve", analitic distinct), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordării acelor beneficii. Recunoaşterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajaţi are loc în momentul prestării acesteia Contabilitatea altor datorii şi creanţe ale intreprinderii faţă de terţi

Modul de contabilizare al datoriilor şi creanţelor întreprinderii, referitoare la taxa pe valoarea adaugată, impozite (impozitul pe profit - 16% din profitul fiscal calculat, impozitul pe dividende – 16% din valoarea dividendelor acordate, impozitul pe cladiri, pe mijloace de transport, etc), relaţiile cu acţionarii, cu debitorii şi creditorii diverşi,) etc, se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 „Conturi de terti”, care in functie de continutul economic functioneaza dupa regula conturilor de activ respectiv pasiv.

Conturile de reflectare a creanţelor fiind conturi de activ, se vor debita la înregistrarea creanţelor, se vor credita în momentul încasării lor iar soldul final debitor al lor va reprezenta valoarea creanţelor întreprinderii la un moment dat.

Conturile de reflectare a datoriilor se vor credita la înregistrarea datoriilor respective, se vor debita la achitarea acestora iar soldul final creditor al lor va reprezenta valoarea datoriilor întreprinderii ramase neachitate la un moment dat. Contabilitatea deprecierii creanţelor

Deoarece, creanţele sunt elemente ale activelor circulante, şi ele pot suferi

deprecieri reversibile ale valorii lor la fel ca şi celelalte componente ale activului patrimonial.

185

Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare. Drepturile de creanţă care pot fi expuse unor deprecieri, probabil reversibile pot fi:

• creanţele cu caracter comercial, faţă de clienţi, în cazul în care clienţii intră în stare de imposibilitate de plată, în lichidare sau faliment;

• creanţele cu caracter financiar, din cadrul grupului şi faţă de asociaţi, când aceştia prezintă dificultăţi de plată în ceea ce priveşte rambursarea ajutoarelor financiare sau aporturile efective la capitalul social subscris;

• alte creanţe faţă de debitorii diverşi ca urmare a intrării acestora total sau parţial în insolvabilitate şi scoşi din activ, dar urmăriţi în continuare.

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II aparţinătoare grupei de conturi 49 „Ajustari pentru deprecierea creanţelor” care au funcţia contabilă de pasiv şi funcţionează astfel: - se creditează la constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea creanţelor în

corespondenţă cu conturile de cheltuieli 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarilr pentru deprecierea activelor circulante” şi 6863 „Cheltuieli financiare privind ajustarilr pentru deprecierea imobilizărilor financiare (activelor financiare)”;

- se debitează la micşorarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea creanţelor, în corespondenţă cu conturile de venituri 7814 „Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante” şi 7863 „Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor financiare (activelor financiare)”

- soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustarilor pentru deprecierea valorii creanţelor constituite.

În continuare vom prezenta operaţiile economice ce pot fi înregistrate în contabilitate cu ajutorul conturilor de mai sus. 5.2.1..Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări 5.2.1.1. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări pe credit comercial 5.2.1.1.1. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări de stocuri pe credit comercial 1. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de

stocuri de la furnizori în cazul în care evidenţa acestora se ţine cu ajutorul inventarului permanent la costuri de achiziţie

% 301 302 303 361 371 381 4426

= 401

186

2. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de stocuri în cazul când evidenţa acestora se ţine cu ajutorul inventarului permanent la preţuri de factură sau preţuri prestabilite (cheltuielile de transport aprovizionare respectiv diferenţele de preţ favorabile sau nefavorabile se înregistrează pe conturile de diferenţe de preţ corespunzătoare pentru fiecare categorie de stocuri achiziţionate )

% 301, 308 302, 308 303, 328 361, 368 381, 388

4426

= 401

3. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de stocuri în cazul în care evidenţa acestora se ţine cu ajutorul inventarului intermitent la costuri de achiziţie

% 601 602 603 606 607 608 4426

= 401

4. Înregistrarea datoriilor din prestarea sau executarea de servicii de către terţi sau din achiziţionarea. de materiale nestocabile

% 604 605

611…614 621…628

4426

= 401

5. Înregistrarea ambalajelor restituibile facturate de furnizor

% 409 4426

= 401

6. Înregistrarea transformării datoriilor din datorii neexigibile în datorii curente

408 = 401

7. Înregistrarea achitării datoriilor către furnizori

401 = % 5121, 5124 5311, 5314 5411, 5412

542 1621

8 Înregistrarea refuzurilor de plată sau restituiri

de stocuri se realizează cu formula contabilă de la achiziţionări de stocuri dar cu sumele trecute în roşu. Exemplu restituirea de materii prime

% = 401 301 4426

187

9. Înregistrarea reducerilor de preţ acordate de furnizori (rabatul şi remiza) se realizează cu ajutorul formulei de la achiziţionări dar cu sumele trecute în roşu. (Ex. reduceri de preţ pentru furnizorii de obiecte de inventar)

10. Înregistrarea risturnului ca şi reducere de preţ acordată de furnizor se realizează cu ajutorul conturilor de cheltuieli şi nu a conturilor de stocuri deoarece risturnul este o reducere care se acordă la sfârşitul anului când bunurile pentru care a fost acordată reducerea au fost vândute sau consumate. Sumele aferente acestei formule contabile sunt în roşu. (Ex. redureri de preţ la furnizorii de materiale consumabile)

11. Înregistrarea scontului ca şi reducere de preţ acordată de furnizor (scontul este o reducere de preţ din sfera afacerilor financiare care nu afectează valoarea T.V.A. –ului)

401 = % 5121 767

12. Înregistrarea acceptării de către furnizor să fie plătit cu un bilet la ordin sau o cambie

401 = 403

13. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriei faţă de un furnizor extern când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

% 401 665

= 5124

14. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriei faţă de un furnizor extern când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

401 = % 5124 765

15. Înregistrarea achitării unor amenzi şi penalităţi în cazul în care datoria faţă de furnizor nu a fost achitată la timp

% 401 6581

= 5121

% = 401 303 4426

% = 401 602 4426

188

5.2.1.1.2. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări de imobilizări pe credit comercial 1. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de

imobilizări de la furnizori %

201…208 211, 212 213, 214

4426

= 404

2. Înregistrarea achitării datoriilor către furnizorii de imobilizări

404 = % 5121, 5124 5311, 5314 5411, 5412

542 5126

3. Înregistrarea transformării datoriilor din datorii neexigibile în datorii curente

408 = 404

4. Înregistrarea reducerilor de preţ acordate de furnizorii de imobilizări (rabatul şi remiza) se realizează cu ajutorul formulei de la achiziţionări dar cu sumele trecute în roşu. (Ex. reduceri de preţ pentru furnizorii de mijloace fixe)

5. Înregistrarea scontului ca şi reducere de preţ acordată de furnizor (scontul este o reducere de preţ din sfera afacerilor financiare care nu afectează valoarea T.V.A. –ului)

404 = % 5121 767

6. Înregistrarea acceptării de către furnizorul de imobilizări să fie plătit cu un bilet la ordin sau o cambie

404 = 405

7. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriei faţă de un furnizor extern de imobilizări când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

% 404 665

= 5124

8. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriei faţă de un furnizor extern de imobilizări când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

404 = % 5124 765

% = 404 213,214 4426

189

9. Înregistrarea achitării unor amenzi şi penalităţi în cazul în care datoria faţă de furnizorul de imobilizări nu a fost achitată la timp

% 404 6581

= 5121

5.2.1.2. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări pe credit cambial 5.2.1.2.1. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări de stocuri pe credit cambial 1. Înregistrarea acceptării de către furnizor de a

fi plătit cu un bilet la ordin sau o cambie

401 = 403

2. Înregistrarea onorării biletelor la ordin sau a cambiilor în corespondenţă cu conturi de trezorerie

403 = % 5121, 5124 5311, 5314

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de

curs valutar care apar în urma achitării datoriilor pe credit cambial faţă de un furnizor extern când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

% 403 665

= 5124

4. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriilor pe credit cambial faţă de un furnizor extern când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

403 = % 5124 765

5.2.1.2.2. Operaţii contabile privind datoriile din cumpărări de imobilizări pe credit cambial 1. Înregistrarea acceptării de către furnizorul de

imobilizări de a fi plătit cu un bilet la ordin sau o cambie

404 = 405

2. Înregistrarea onorării biletelor la ordin sau a cambiilor în corespondenţă cu conturi de trezorerie

405 = % 5121, 5124 5311, 5314

190

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriilor pe credit cambial faţă de un furnizor extern de imobilizări când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

% 405 665

= 5124

4. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma achitării datoriilor pe credit cambial faţă de un furnizor extern de imobilizări când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

405 = % 5124 765

5.2.1.3. Operaţii contabile privind datoriile neexigibile din cumpărări pe credit 1. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de

stocuri, fără factură %

301 302 303 361 371 381

4428

= 408

2. Înregistrarea primirii facturii de la furnizorul de stocuri şi astfel transformarea datoriei neexigibile în datorie curentă

408 şi

4426

=

=

401

4428

3. Înregistrarea datoriilor din prestarea sau executarea de servicii de către terţi sau din achiziţionarea de materiale nestocabile, fără factură

% 604 605

611…614 621…628

4428

= 408

4.. Înregistrarea primirii facturii de la furnizorul de stocuri şi astfel transformarea datoriei neexigibile în datorie curentă

408 şi

4426

=

=

401

4428

191

5. Înregistrarea datoriilor din achiziţionări de imobilizări, fără factură

% 201…208 211, 212 213, 214

4428

= 408

6. Înregistrarea primirii facturii de la furnizorul de imobilizări şi astfel transformarea datoriei neexigibile în datorie curentă

408 şi

4426

=

=

404

4428 5.2.1.4. Operaţii contabile privind avansurile acordate şi ambalajele de restituit 1. Înregistrarea avansurilor acordate furnizorilor %

409 4426

= 5121

2. Înregistrarea reţinerii din datoria totală a avansului acordat inclusiv T.V.A-ul (în formula contabilă suma aferentă T.V.A.-ului deductibil se trece în roşu)

% 401

4426

= 409

3. Înregistrarea ambalajelor restituibile primite odată cu bunurile cumpărate (Ex. achiziţionare de piese de schimb)

% 3024 409

4426

= 401

4. Înregistrarea restituirii ambalajelor furnizorilor (se înregistrează şi T.V.A.-ul deductibil aferent valorii ambalajelor restituibile care va fi înregistrat în roşu)

% 401

4426

= 409

5. Înregistrarea nerestituirii ambalajelor ca urmare a degradării lor

608 = 409

6. Înregistrarea nerestiturii ambalajelor ca urmare a reţinerii lor în unitate

381 = 409

5.2.2. Operaţii contabile privind creanţele din vânzări 5.2.2.1. Operaţii contabile privind creanţele din vânzări pe credit comercial 1. Înregistrarea creantelor rezultate din vânzări

de bunuri clienţilor 4111 = %

701…708 4427

192

2. Înregistrarea avansurilor încasate de la client (conform reglementărilor trebuie înregistrat şi T.V.A.-ul colectat inclus in avansul primit)

5121 = % 419

4427

3. Înregistrarea diminuării creanţei faţă de clienţi cu avansul încasat de la aceştia (suma aferentă T.V.A.-ului colectat se va trece în formula contabilă în roşu)

419 = % 4111 4427

4. Înregistrarea încasării creanţelor rezultate din vânzări de bunuri

% 5121, 5214 5311, 5314

5112 5113

= 4111

5. Înregistrarea refuzurilor de plată ale clienţilor în cazul în care nu sunt mulţumiţi de calitatea bunurilor livrate (formula contabilă este cea de la vânzare dar cu sumele trecute în roşu)

6. Înregistrarea scontului ca şi reducere de preţ acordată clientului (scontul este o reducere de preţ din sfera afacerilor financiare care nu afectează valoarea T.V.A. –ului)

% 5121 667

= 4111

7. Înregistrarea acceptării spre încasare a efectelor comerciale (biletul la ordin, cambia) primite de la client

413 = 4111

8. Înregistrarea transformării unei creanţe neexigibile în creanţă curentă în cazul în care vânzarea de bunuri s-a făcut fără factură, ulterior fiind trimisă şi aceasta

4111 = 418

9. Înregistrarea creanţelor neîncasate la termen, conform contractelor, de la clienţi rău platnici, incerţi, aflaţi în litigiu

4118 = 4111

10. Înregistrarea creanţelor reactivate (în cazul în care în urma trecerii pe pierderi T.V.A –ul colectat a fost micşorat prin înregistrarea sumei în roşu, acum este necesară majorarea lui prin înregistrarea în formula contabilă a T.V.A.-ului colectat aferent creanţei )

4111 = % 754

4427

4111 = % 701…708 4427

193

11. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în urma încasării creanţei faţă de un client extern când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

% 5124 665

= 4111

12. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma încasării creanţei faţă de un client extern când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

5124 = % 4111 765

13. Înregistrarea încasării unor amenzi şi penalităţi în cazul în care încasarea creanţelor de la clienţi nu s-a realizat la termen

5121 = % 4111 7581

5.2.2.2. Operaţii contabile privind creanţele din vânzări de bunuri pe credit cambial 1. Înregistrarea creantelor rezultate din vânzări

de bunuri clienţilor 4111 = %

701…708 4427

2. Înregistrarea acceptării spre încasare a efectelor comerciale (cambia, biletul la ordin) primite de la client

413 = 4111

3. Înregistrarea primirii efectelor comerciale de la client

5113 = 413

4. Înregistrarea încasării la scadenţă a efectelor comerciale primite de la client

5113 = % 5121 5311

5. Înregistrarea remiterii spre scontare a

efectelor comerciale

5114 = 5113

6. Înregistrarea scontării la bancă a efectelor comerciale în cazul în care banca reţine comisionul aferent

% 5121 627

= 5114

7. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în urma încasării efectelor comerciale primite de la un client extern când cursul valutar la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei.

% 5124 665

= 413

194

8. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în urma încasării efectelor comerciale primite de la un client extern când cursul valutar la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei.

5124 = % 413 765

5.2.2.3. Operaţii contabile privind creanţele din vânzări de bunuri neîncasate la termen 1. Înregistrarea creantelor rezultate din vânzări

de bunuri clienţilor 4111 = %

701…708 4427

2. Înregistrarea creanţelor neîncasate la termen,

conform contractelor, de la clienţi rău platnici, incerţi, aflaţi în litigiu

4118 = 4111

3. Înregistrarea trecerii pe cheltuieli (piederi din creanţe) a crenţelor neîncasate la termen în cazul în care încasarea lor nu mai are loc (pentru diminuarea T.V.A.-ului colectat suma aferentă acestuia se trece în formula contabilă în roşu)

654 = % 4118 4427

4. Înregistrarea încasării creanţelor incerte în cazul în care totuşi are loc încasarea lor

% 5121 5311

= 4118

5. Înregistrarea creanţelor reactivate (în cazul în care în urma trecerii pe pierderi T.V.A –ul colectat a fost micşorat prin înregistrarea sumei în roşu, acum este necesară majorarea lui prin înregistrarea în formula contabilă a T.V.A.-ului colectat aferent creanţei )

4111 = % 754

4427

5.2.2.4. Operaţii contabile privind creanţele neexigibile din vânzări pe credit 1. Înregistrarea creanţelor din vânzări pe credit,

fără factură 418 = %

701…708 4428

2. Înregistrarea transformării creanţelor

neexigibile în creanţe curente 4111 şi

4428

=

=

418

4427

195

3. Înregistrarea încasării creanţelor prin disponibilul de la bancă sau de la caserie

% 5121 5311

= 4111

5.2.2.5. Operaţii contabile privind avansurile primite şi ambalajele livrate odată cu bunurile vândute 1. Înregistrarea avansurilor încasate de la client

(conform reglementărilor trebuie înregistrat şi T.V.A.-ul colectat aferent)

5121 = % 419

4427 2. Înregistrarea diminuării creanţei faţă de

clienţi cu avansul încasat de la aceştia (suma aferentă T.V.A.-ului colectat se va trece în formula contabilă în roşu)

419 = % 4111 4427

3. Înregistrarea ambalajelor consignate, livrate odată cu bunurile vândute

4111 = % 701…708

419 4427

4. Înregistrarea primirii ambalajelor în urma

restituirii acestora de la client (se înregistrează şi T.V.A.-ul colectat aferent valorii ambalajelor restituibile care va fi înregistrat în roşu)

419 = % 4111 4427

5. Înregistrarea nerestituirii ambalajelor ca urmare a vânzării lor de către client

419 = 708

5.2.3. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile cu salariaţii şi cu asigurarea şi protecţia socială 5.2.3.1. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile cu salariaţii 1. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi,

suportat de către întreprindere din fondul de salarii

641 = 421

196

2. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi suportate din contribuţia unităţii la asigurările sociale (ajutoarele materiale acordate salariaţilor pentru incapacitate temporară de muncă sau alte scopuri )

4311 = 423

3. Înreistrarea primelor reprezentand participarea salariatilor la profit

117

= 424

4. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi privind salariile şi alte drepturi neridicate în termen de către aceştia

% 421 423 424 425

= 426

5. Înregistrarea datoriilor unităţii faţă de colaboratorii externi ( angajaţii cu contract de prestări servicii) pentru activităţile efectuate de aceştia

621 = 401

6. Înregistrarea creanţelor faţă de salariaţi apărute în urma acordării avansului (chenzina I)

425 = % 5311 426

7. Înregistrarea reţinerilor din salarul brut (contribuţia salariaţilor la pensia suplimentară, contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de sănătate, contribuţia unităţii la fondul de şomaj, impozitul pe salarii, avansul acordat salariaţilor, chirii, rate, )

421 = % 4312 4372 4314 444 425 461

4282

8. Înregistrarea achitării datoriilor faţă de salariaţi prin caserie (restul de plată, ajutoarele materiale acordate, stimulentele acordate salariaţilor, etc.)

% 421 423 424 4281

= 5311

5.2.3.2 Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile cu asigurarea şi protecţia socială 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de

bugetul asigurărilor sociale 6451 = 4311

197

2. Înregistrarea altor datorii ale întreprinderii care se reţin din contribuţia întreprinderii la asigurările sociale ( fondul de sănătate, etc. )

4311 = 447

3. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi suportate din contribuţia unităţii la asigurările sociale (ajutoarele materiale acordate salariaţilor pentru incapacitate temporară de muncă sau alte scopuri )

4311 = 423

4. Înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate

6453 = 4313

5. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de bugetul asigurărilor sociale

6452 = 4371

6. Înregistrarea altor datorii ale unităţii

635 = 447

7. Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale ca şi o reţinere din salariul brut sau din ajutoarele materiale datorate

% 421 423

= 4312

8. Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale de sănătate ca şi o reţinere din salariul brut sau din ajutoarele materiale datorate

% 421 423

= 4314

9. Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la fondul de şomaj ca şi o reţinere din salariul brut sau din ajutoarele materiale datorate

% 421 423

= 4372

10. Înregistrarea achitării datoriilor faţă de bugetul asigurării sociale sau faţă de alte fonduri din disponibilul de la bancă

% 4311 4313 4371 4312 4314 4372 447

= 5121

198

5.2.3.3. Operaţii contabile privind alte datorii şi creanţe rezultate din relaţiile cu salariaţii, asigurarea şi protecţia socială 1. Înregistrarea datoriilor neexigibile rezultate

din activităţi efectuate de către salariaţi în cursul exerciţiului care se încheie sau ajutoarele materiale sau concediile care nu au fost acordate respectiv neefectuate

% 641 4382

= 4281

2. Înregistrarea ajutoarelor de boală achitate de către unitate salariaţilor dar care nu au fost cuvenite acestora (reprezintă o datorie a întreprinderii faţă de asigurările sociale şi totodată o creanţă a întreprinderii faţă de salariaţi )

4282 = 4381

3. Înregistrarea achitării datoriilor către asigurările sociale privind ajutoarele plătite în plus

4381 = 5121

4. Înregistrarea încasării sumelor virate în plus salariaţilor

5311 = 4282

5. Înregistrarea altor creanţe în legătură cu personalul rezultate din chirii, imputaţii făcute gestionarului, consumuri şi servicii efectuate în beneficiul salariaţilor etc.

4282 = % 7588 708 706

4427 5.2.4. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile cu statul şi cu alte organisme publice 5.2.4.1. Operaţii contabile privind taxa pe valoarea adăugată 1. Înregistrarea T.V.A.-ului deductibil aferent

achiziţionărilor de bunuri de la furnizori %

201…208 211, 212 213…214

301 303 361 371 381 4426

= 401, 404

199

2. Înregistrarea T.V.A-ului deductibil aferent prestărilor de servicii executate de către terţi

% 611…614 621…628

4426

= 401

3. Înregistrarea T.V.A. –ului colectat aferent vânzărilor de bunuri clienţilor,

4111 = % 701…708

4427

4. Înregistrarea T.V.A. –ului colectat aferent vânzărilor de imobilizări

461 = % 7583 4427

5. Înregistrarea T.V.A. –ului colectat aferent operaţiilor de imputare a lipsurilor constatate la inventariere

461 = % 7588 4427

6. Înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar

a datoriei faţă de stat cu privire la T.V.A. –ul de plată (T.V.A. colectată > T.V.A. deductibilă)

4427 = % 4426 4423

7. Înregistrarea achitării T.V.A. –ului de plată la stat prin disponibilul de la bancă

4423 = 5121

8. Înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar a creanţei faţă de stat cu privire la T.V.A –ul de recuperat ( T.V.A. colectată < T.V.A. deductibilă )

% 4427 4424

= 4426

9. Înregistrarea încasării T.V.A. –ului de recuperat de la stat prin disponibilul de la bancă

5121 = 4424

10. Înregistrarea datoriilor neexigibile din achiziţionări, fără factură (Ex. achiziţionarea de materii prime)

% 301 4428

= 408

11. Înregistrarea transformării datoriilor neexigibile în datorii curente

401 şi

4426

=

=

408

4428

12. Înregistrarea creanţelor neexigibile din vânzări, fără factură (Ex. vânzarea de mărfuri)

418 = % 707

4428

200

13. Înregistrarea transformării creanţelor neexigibile în creanţe curente

4111 şi

4428

=

=

418

4427

14. Înregistrarea achiziţionărilor de bunuri în rate, pentru înregistrarea T.V.A.-ului neexigibil (Ex. achiziţionarea de mărfuri în rate)

% 371 4426 4428

= 401

15. Înregistrarea în momentul în care o rată a devenit scadentă a T.V.A. –ului ajuns la scadenţă (T.V.A.-ul neexigibil se va transforma în T.V.A. deductibil aferent ratei respective )

4426 = 4428

16. Înregistrarea vânzărilor de bunuri în rate, pentru înregistrarea T.V.A. –ului neexigibil (Ex. vânzarea de mărfuri în rate )

4111 = % 707

4427 4428

17. Înregistrarea în momentul în care o rată a

devenit scadentă a T.V.A. –ului ajuns la scadenţă (T.V.A.- ul neexigibil se va transforma în T.V.A. colectat aferent ratei )

4428 = 4427

18. Înregistrarea T.V.A. –ului neexigibil care împreună cu costul de achiziţie şi cu adaosul comercial formează împreună preţul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor

371 = % 378

4428

19. Înregistrarea descărcării gestiunii de mărfuri vândute populaţiei la preţ de vânzare cu amănuntul

% 607 378 4428

= 371

5.2.4.2. Operaţii contabile privind datoriile din impozite faţă de stat 5.2.4.2.1. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii din impozitul pe profit/ venit 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii cu

privire la impozitul pe profit

691 = 441

2. Inregistrarea impozitului pe venitul micorintreprinderilor

698 = 441

201

3. Înregistrarea achitării la bugetul de stat a impozitului pe profit din disponibilul de la bancă

441 = 5121

5.2.4.2.2. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii din impozitul pe salarii 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii cu

privire la impozitul pe salarii aferent diferitelor venituri acordate salariaţilor

% 421 423 424

= 444

2. Înregistrarea datoriilor întreprinderii cu privire la impozitul pe salarii aferent plăţilor făcute de către unitate colaboratorilor externi

401 = 444

3. Înregistrarea impozitului pe salarii care depăşeşte fondul de salarii admisibil

631 = 444

4. Înregistrarea achitării impozitului pe salarii la bugetul de stat

444 = % 5121 5311

5.2.4.2.3. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii din alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii cu

privire la alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

635 = 446

2. Inregistrarea repartizarii profitului la dividende

117 = 457

3. Înregistrarea datoriilor întreprinderii cu privire la impozitul pe dividende (10% din valoarea dividendelor)

457 = 446

4. Înregistrarea datoriilor publice de a vărsa anumite cote din profitul net

117 = 446

5. Înregistrarea achitării altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate la buget prin disponibilul de la bancă

446 = 5121

202

5.2.4.3. Operaţii contabile privind creanţele întreprinderii din subvenţii 1. Înregistrarea dreptului întreprinderii de a

primi subvenţii de la stat pentru diferite scopuri

445 = % 131 741

2. Înregistrarea încasării subvenţiei primite de la

stat, prin disponibilul de la bancă

5121 = 445

3. Înregistrarea trecerii subvenţiei pe venituri odată cu utilizarea ei

131 = 7584

5.2.4.4. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii faţă de alte organisme publice 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de

diferite organisme publice fondul de risc şi accidente, fondul de garantie la plata a creantelor salariale, comisionul ITM )

635 = 447

2. Înregistrarea achitării datoriilor întreprinderii faţă de diferitele organisme publice din disponibilul de la bancă

447 = 5121

5.2.4.5. Operaţii contabile privind alte datorii şi creanţe faţă de buget 1. Înregistrarea amenzilor şi penalităţilor

datorate statului de către întreprindere

6582 = 4481

2. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de salariaţi prescrise pe o perioadă de 3 ani

426 = 4481

3. Înregistrarea achitării datoriilor faţă de buget prin disponibilul de la bancă

4481 = 5121

4. Înregistrarea altor creanţe ale întreprinderii faţă de stat, altele decât impozitele şi taxele

4482 = 7588

5. Înregistrarea încasării creanţelor întreprinderii prin disponibilul de la bancă

5121 = 4482

203

5.2.5. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile întreprinderii cu grupul, asociaţii şi subunităţile 5.2.5.1. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile întreprinderii cu grupul 1. Înregistrarea creanţelor faţă de întreprinderile

din cadrul grupului în urma realizării anumitor operaţii economice cu acestea (virarea unor sume de bani, acordarea de dividende, dobânzi, preţul de vânzare al imobilizărilor, etc.)

4511 = % 5121, 5124

761 766 7583

2. Înregistrarea lichidării creanţelor faţă de întreprinderile din cadrul grupului

% 5311, 5314 5121, 5124

= 4511

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar la lichidarea creanţelor în devize faţă de întreprinderile din cadrul grupului, în cazul în care cursul valutar de la data încasării este mai mic decât cel de la data apariţiei creanţelor

% 5124, 5314

665

= 4511

4. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la lichidarea creanţelor în devize faţă de întreprinderile din cadrul grupului, în cazul în care cursul valutar de la data încasării este mai mare decât cel de la data apariţiei creanţelor

5124, 5314 = % 4511 765

5. Înregistrarea trecerii creanţei pe pierderi (cheltuieli excepţionale) în cazul insolvabilităţii întreprinderilor din cadrul grupului

654 = 4511

6. Înregistrarea datoriilor faţă de întreprinderile din cadrul grupului în urma realizării anumitor operaţii economice cu acestea (primirea unor sume de bani, intrarea în unitate de imobilizări, dobânzile aferente creditelor pe termen lung, mediu şi scurt primite etc.)

% 5121, 5124 5311, 5314 211, 212 213, 214

1621, 1682 5191, 5198

666

= 4511

204

7. Înregistrarea lichidării datoriilor faţă de întreprinderile din cadrul grupului

4511 = % 5121, 5124 5311, 5314

8. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de

curs valutar care apar la lichidarea datoriilor în devize faţă de întreprinderile din cadrul grupului, în cazul în care cursul valutar de la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei datoriilor

% 4511 665

= 5124, 5314

9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la lichidarea datoriilor în devize faţă de întreprinderile din cadrul grupului, în cazul în care cursul valutar de la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei datoriilor

4511 = % 5124, 5314

765

10. Înregistrarea dobânzilor neexigibile aferente ajutoarelor acordate altor întreprinderi din cadrul grupului

4518 =

766

11. Înregistrarea dobânzilor neexigibile aferente ajutoarelor primite de la alte întreprinderi din cadrul grupului

666 = 4518

5.2.5.2. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile întreprinderii cu asociaţii 5.2.5.2.1. Operaţii contabile privind datoriile izvorâte din sumele depuse de asociaţi 1. Înregistrarea datoriilor aferente primirii de la

asociaţi în numerar a unor sume de bani prin disponibilul de la bancă sau caserie, a dividendelor neridicate de către aceştia şi a dobânzilor aferente încluse în datoriile totale

% 5121, 5124 5311, 5314

457 666

= 4551

2. Înregistrarea lichidării datoriilor prin restituirea sumelor asociaţilor

4511 = % 5121, 5124 5311, 5314

3. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs

valutar apărute în urma lichidării datoriilor în devize în cazul în care cursul valutar de la data lichidării este mai mic decât cel de la data apariţiei ei

4511 = % 5124, 5314

765

205

4. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar apărute în urma lichidării datoriilor în devize în cazul în care cursul valutar de la data lichidării este mai mare decât cel de la data apariţiei ei

% 4511 665

= 5124, 5314

5. Înregistrarea dobânzilor exigibile şi a celor neexigibile aferente sumelor depuse de către asociaţi

666 = 4558

6. Înregistrarea achitării dobânzilor asociaţilor prin disponibilul de la bancă sau prin caserie, sau incluse în conturile curente deschise pentru fiecare asociat în parte

4558 = % 5121, 5311

4551

5.2.5.2.2. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din operaţiuni asupra capitalului 1. Înregistrarea creanţelor întreprinderii faţă de

acţionari apărute în momentul subscrierii acestora pentru constituirea sau majorarea capitalului social

456 = % 1011 104

2. Înregistrarea aportului adus de către acţionari atât în natură cât şi în numerar

% 203…208 211…214 261…263 301…381

5121, 5124 5311, 5314 5321…5328

= 456

3. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de acţionari apărute odată cu retragerea acestora din întreprindere

1012 = 456

4. Înregistrarea sumelor achitate acţionarilor la retragerea lor din întreprindere

456 = % 5121, 5124 5311, 5314

206

5.2.5.2.3. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii faţă de acţionari din dividende 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii faţă de

salariaţi cu privire la dividendele pe care este obligată să le acorde acestora

117

= 457

2. Înregistrarea impozitului aferent dividendelor acordate acţionarilor (10% din valoarea dividendelor)

457 = 446

3. Înregistrarea achitării dividendelor acţionarilor

457 = % 5121 5311 4551

4. Înregistrarea achitării impozitului pe

dividende din disponibilul de la bancă 446 = 5121

5.2.5.3. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din operaţii de participaţie 1. Înregistrarea sumelor transferate între două

întreprinderi care participă la operaţii economice în participaţie, la întreprinderea care virează sumele

458 = % 5121 5311

2. Înregistrarea sumelor transferate între două întreprinderi care participă la operaţii economice în participaţie, la întreprinderea care primeşte sumele

% 5121 5311

= 458

3. Înregistrarea transmiterii cheltuielilor de către întreprinderea care ţine evidenţa operaţiei în participaţiei, celorlaltor întreprinderi

458 = % 601…686

4. Înregistrarea transmiterii veniturilor de către întreprinderea care ţine evidenţa operaţiei în participaţiei, celorlalte întreprinderi

% 701…786

= 458

5. Înregistrarea cheltuielilor la unităţile care primesc cotele de participaţie

% 601…686

= 458

207

6. Înregistrarea veniturilor la întreprinderile care primesc cotele de participaţie

458 = % 701…786

5.2.5.4. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile în cadrul întreprinderii 5.2.5.4.1. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile întreprinderii cu subunităţile ei 1. Înregistrarea creanţei întreprinderii faţă de

subunităţi în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către acestea – în contabilitatea întreprinderii

481 = % 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

2. Înregistrarea datoriei subunităţilor faţă de

întreprindere în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către acestea – în contabilitatea subunităţilor

% 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

= 481

3. Înregistrarea creanţei subunităţilor faţă de întreprindere în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către aceasta – în contabilitatea subunităţilor

481 = % 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

4. Înregistrarea datoriei întreprinderii faţă de

subunităţi în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către aceasta – în contabilitatea întreprinderii

% 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

= 481

5.2.5.4.2. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din relaţiile subunităţilor între ele 1. Înregistrarea creanţei unei subunităţi faţă de

altă subunitate în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către aceasta – în contabilitatea subunităţii care a transferat bunurile în natiră sau în numerar

481 = % 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

208

2. Înregistrarea datoriei unei subunităţi faţă de altă subunitate în urma transferului de bunuri în natură sau în numerar către acestea – în contabilitatea subunităţii care a primit bunurile în natură sau în numerar

% 211…214 301…381

5121, 5124 5311, 5314

= 481

5.2.6. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele întreprinderii faţă de creditorii respectiv debitorii diverşi 5.2.6.1. Operaţii contabile privind datoriile întreprinderii faţă de creditorii diverşi 1. Înregistrarea datoriilor întreprinderii în urma

achiziţionării de acţiuni sau obligaţiuni

% 501…508

= 462

2. Înregistrarea datoriilor întreprinderii apărute în urma încasării unor sume de bani care nu I se cuveneau

% 5121, 5124 5311, 5314

= 462

3. Înregistrarea datoriilor pe care le are întreprinderea cu privire la achitarea unor chirii, redevenţe etc.

612 = 462

4. Înregistrarea achitării datoriilor întreprinderii din disponibilul de la bancă sau din disponibilul de la caserie

462 = % 5121 5311

5. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar apărute în urma achitării datoriilor întreprinderii în valută în cazul în care cursul valutar de la data achitării este mai mare decât cel de la data apariţiei datoriei respective

% 462 665

= 5124, 5314

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar apărute în urma achitării datoriilor întreprinderii în valută în cazul în care cursul valutar de la data achitării este mai mic decât cel de la data apariţiei datoriei respective

462 = % 5124, 5314

765

209

5.2.6.2. Operaţii contabile privind creanţele întreprinderiii faţă de debitorii diverşi 1. Înregistrarea creanţelor întreprinderii în urma

operaţiilor de imputare a lipsurilor imputabile constate la inventariere

461 = % 7588 4427

2. Înregistrarea creanţelor întreprinderii în urma

vânzării de imobilizări (active) 461 = %

7583 4427

3. Înregistrarea creanţelor întreprinderii în urma

achiziţionării de acţiuni şi obligaţiuni 461 =

%

501…508

4. Înregistrarea creanţelor întreprinderii faţă de populaţie în urma emiterii împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

461 = 161

5. Înregistrarea creanţelor pe care le are întreprinderea cu privire la încasarea unor chirii, redevenţe, etc.

461 = 706

6. Înregistrarea unor sconturi acordate de către întreprindere debitorilor

667 = 461

7. Înregistrarea creanţelor scoase din evidenţă în urma declarării insolvabilităţii debitorilor

654 = 461

8. Înregistrarea încasării creanţelor întreprinderii prin disponibilul de la bancă sau prin disponibilul de la caserie

% 5121 5311

= 461

5. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar apărute în urma încasării creanţelor întreprinderii în valută în cazul în care cursul valutar de la data încasării este mai mic decât cel de la data apariţiei creanţei respective

% 5124, 5314

665

= 461

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar apărute în urma încasării creanţelor întreprinderii în valută în cazul în care cursul valutar de la data încasării este mai mare decât cel de la data apariţiei creanţei respective

5124, 5314 = % 461 765

210

5.2.7. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din operaţiuni de regularizare 5.2.7.1. Operaţii contabile privind cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans 5.2.7.1.1. Operaţii contabile privind cheltuielile înregistrate în avans 1. Înregistrarea cheltuielilor înregistrate în avans

a căror plată se va realiza anticipat (aceste cheltuieli se înregistrează în exerciţiul financiar în care se efectuează ele indiferent de exerciţiul finaciar pentru care sunt destinate)

% 471 4426

= 401

2. Înregistrarea achitării anticipate a datoriilor, din disponibilul de la bancă sau din disponibilul de la caserie

401 = % 5121, 5124 5311, 5314

3. Înregistrarea transformării cheltuielilor înregistrate în avans, înregistrate la sfârşitul exerciţiului financiar anterior, în cheltuieli curente aferente exerciţiului financiar curent

% 611…614 622…628

658 663…668

= 471

5.2.7.1.2. Operaţii contabile privind veniturile înregistrate în avans 1. Înregistrarea veniturilor înregistrate în avans a

căror încasare se va realiza anticipat ( aceste venituri se înregistrează în exerciţiul financiar în care se efectuează ele indiferent de exerciţiul finaciar pentru care sunt destinate )

4111 = % 472 4427

2. Înregistrarea încasării anticipate a creanţelor, din disponibilul de la bancă sau din disponibilul de la caserie

% 5121, 5124 5311, 5314

= 4111

3. Înregistrarea transformării veniturilor înregistrate în avans, înregistrate la sfârşitul exerciţiului financiar anterior, în venituri curente aferente exerciţiului financiar curent

472 = % 701…708

758 761…768

211

5.2.7.2. Operaţii contabile privind datoriile şi creanţele din operaţii în curs de clarificare 1. Înregistrarea unor plăţi efectuate din

disponibilul de la bancă care nu au fost lămurite sau care sunt în curs de lămurire

473 = 5121

2. Înregistrarea regularizării sumelor în urma clarificării plăţilor efectuate prin disponibilul de la bancă

% 601…671

= 473

3. Înregistrarea unor încasări efectuate prin disponibilul de la bancă care nu au fost lămurite sau care sunt în curs de lămurire

5121 = 473

4. Înregistrarea regularizării sumelor în urma clarificării încasărilor efecuate prin disponibilul de la bancă

473 = % 701…771

5.2.8. Operaţii contabile privind ajustarile pentru deprecierea creanţelor 1. Înregistrarea constituirii sau majorării

ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – clienţi

6814 = 491

2. Înregistrarea micşorării sau anulării ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – clienţi

491 = 7814

3. Înregistrarea constituirii sau majorării ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului, unităţii şi cu asociaţii

6814 = 495

4. Înregistrarea micşorării sau anulării ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului, unităţii şi cu asociaţii

495 = 7814

5. Înregistrarea constituirii sau majorării ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi

6814 = 496

6. Înregistrarea micşorării sau anulării ajustarilor pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi

496 = 7814

212

5.3. APLICAŢII PRACTICE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

1). S.C. “Beta ” S.A. facturează la intern servicii prestate în valoare de 1.480 lei, T.V.A. 19%, iar la extern servicii în valoare de 2.600 $, cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României fiind de 2,35 lei/ $ a). facturarea serviciilor la intern 4111 “Clienţi “ = % 1.761,2 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 1.480

4427 “T.V.A. colectată “ 281,2 b). facturarea serviciilor la extern

2.600 $ x 2,35 lei/ $ = 6.110 lei 4111 “Clienţi “ = 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 6.110

2). S.C. “Apsa “ S.A. livrează un lot de produse finite S.C. “Dacia ” S.A. , în valoare de 2.450 lei, T.V.A. 19%. Furnizorul de produse finite acceptă un credit comercial acordat de S.C. ”Dacia ” S.A. Piteşti pe termen de 6 luni, acceptând astfel un bilet la ordin emis de client. Se depune efectul de încasat înainte de scadenţă, acordându-se un scont de decontare de 7%.

a). livrarea produselor finite clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 2.915,5 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 2.450

4427 “T.V.A. colectată “ 465,5 b). acceptarea la plată a biletului la ordin 413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 2.915,5

213

c). depunerea biletului la ordin spre încasare 5113 “Efecte de încasat “ = 413 “Efecte de primit de la

clienti“ 2.915,5

d). încasarea biletului la ordin înainte de scadenţă, prin disponibilul de la bancă

% = 5113 “Efecte de încasat “ 2.915,5

5121 “Conturi la bănci în lei “ 2.711,415 667 “Cheltuieli cu sconturile acordate “

2.04,085

3). S.C. “Alfa ” S.A. se aprovizionează cu mărfuri de la S.C. “Beta ” S.A. , la preţ de cumpărare de 1.250 lei, T.V.A. 19%, scontul de decontare fiind de 5%. Factura care însoţeşte mărfurile, cuprinde următoarele elemente:

- preţ de cumpărare 1.250 lei - T.V.A. 19% 237,5 lei - preţ de cumpărare cu T.V.A. 1.487,5 lei - scontul de decontare 5% 74,37 lei - total de plată factura 1.413,13 lei

a). aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori

% = 401 “Furnizori “ 1.487,5 371 “Mărfuri “ 1.250 4426 “T.V.A. deductibilă “ 237,5

b). achitarea furnizorului prin disponibilul de la bancă şi obţinerea scontului 401 “Furnizori “ = % 1.487,5 767 “Venituri din sconturi obţinute “ 74,37 5121 “conturi la bănci în lei “ 1.413,13 4). S.C. “Apsa ” S.A. vinde mărfuri unui client la preţul de vânzare de 560 lei, T.V.A 19%, stiind ca au fost inregistrate in contabilitate la o valoare contabila de 500 lei. Cu ocazia încasării se acordă un scont de 5%.

214

Factura care însoţeşte marfa, conţine următoarele elemente: - preţul de vânzare 560 lei - T.V.A. 19% 106,4 lei - preţ de vânzare cu T.V.A. 666,4 lei - scontul acordat 5% 33,32 lei - total de plată factura 633,08 lei

a). vânzarea mărfurilor clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 666,4 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 560 4427 “T.V.A. colectată “ 106,4 b). descarcarea gestiunii de marfurile vandute 607 “Cheltuieli privind marfurile”

= 371 “Marfuri” 500

c). încasarea clienţilor prin disponibilul de la bancă şi acordarea scontului

clienţilor

% = 4111 “Clienţi “ 666,40 5121 “Conturi la bănci în lei “ 633,08 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

33,32

5). S.C. “Alfa “ S.A. livrează S.C. “Beta ” S.A. produse finite pentru care acceptă un bilet la ordin în valoare de 1.250 lei. Să se înregistreze operaţia economică în contabilitatea trăgătorului şi a trasului în următoarele condiţii: - decontarea se face direct, fără intervenţia băncii, - decontarea se face prin intermediul băncii, aceasta încasând un comision bancar de 6%.

215

1. Decontarea biletului la ordin se face fără intervenţia băncii a). în contabilitatea trăgătorului – încasarea biletului la ordin

5311 “Casa în lei “ = 413 “Efecte de primit de la clienti“

1.250

b). în contabilitatea trasului – achitarea biletului la ordin

403 “Efecte de plătit “ = 5311 “Casa în lei “ 1.250

2. Decontarea biletului la ordin se face prin intermediul băncii

a). în contabilitatea trăgătorului – încasarea biletului la ordin

% = 413 “Efecte de primit de la clienti “ 1.250 667 “Cheltuieli din sconturi acordate “

75

5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.175 b). în contabilitatea trasului – achitarea biletului la ordin

403 “Efecte de plătit “ = % 1.250 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.175 767 “Venituri din sconturi obtinute” 75 6). S.C. “Mondei ” S.A. reînnoieşte efectele comerciale existente, valoarea efectului de comerţ fiind de 1.250 lei, dobânda penalizatoare de 9%, amânarea termenului de la 1 iunie la 1 august, cheltuieli cu corespondenţa de 12,5 lei. Să se înregistreze operaţia economică atât în contabilitatea trăgătorului cât şi în contabilitatea trasului. 1. În contabilitatea trăgătorului ( beneficiarul efectului de comerţ )

a). anularea efectului iniţial la valoarea lui nominală

4111 “Clienţi “ = 413 “Efecte de primit de la

clienti“ 1.250

216

b). înregistrarea dobânzii penalizatoare şi a cheltuielilor cu corespondenţa - dobânda penalizatoare = ( 1.250 lei x 9 x 3 luni ) / ( 12 luni x 100 ) = 28,12lei 4111 “Clienţi “ = % 40,62 708 “Venituri din activităţi diverse “ 12,5 766 “Venituri din dobânzi “ 28,12

c). crearea noului efect de comerţ

413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 1.290,62

2. În contabilitatea trasului ( plătitorul efectului de comerţ )

a). anularea efectului iniţial la valoarea lui nominală

403 “Efecte de plătit “ = 401 “Furnizori “ 1.250

b). crearea noului efect de comerţ

% = 403 “Efecte de plătit “ 1.290,62 401 “Furnizori “ 1.250 668 “Alte cheltuieli financiare “ 40,62

7). S.C. “Arta ” S.A. remite băncii spre încasare o cambie în valoare de 785 lei, scontarea cambiei făcându-se astfel: - la scadenţă, - înainte de scadenţă cu 2 luni, încasându-se un comision de 7%, serviciile bancare fiind de 19,5 lei.

1. Când scontarea cambiei se face la scadenţă

a). remiterea cambiei spre scontare 5113 “Efecte de încasat “ = 413 “Efecte de primit de la

clienti“ 785

217

b). încasarea cambiei prin bancă

% = 5113 “Efecte de încasat “ 785 5121 “Conturi la bănci în lei “ 765,5 627 “ Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

19,5

2. Când scontarea se face înainte de scadenţă

a). remiterea cambiei spre scontare înainte de termen

5114 “Efecte remise spre scontare “ = 413 “Efecte de primit de la clienti“

785

b). scontarea cambiei

- valoarea scontului = ( 785 lei x 7 x 2 luni ) / ( 100 x 12 luni ) = 9,158 lei

% = 5114 “Efecte remise spre scontare “ 785 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

19,5

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

9,158

5121 “Conturi la bănci în lei “ 756,34 8). Să se înregistreze în contabilitate scontarea biletului la ordin deţinut de S.C. “Agrofruct ” S.A., valoarea nominală fiind de 86 lei iar valoarea scontată (netă) la unitatea bancară de 725 lei. Comisionul bancar este de 46,5 lei, iar scontul reţinut de bancă este de 88,5 lei. VALOAREA NOMINALĂ = VALOAREA NETĂ + AGIO AGIO = SCONTUL + COMISIONUL BANCAR

- scontarea efectului comercial la bancă

% = 413 “Efecte de primit de la clienti“ 860 5121 “Conturi la bănci în lei “ 725 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

135

218

9). S.C. “Plastor “ S.A. vinde conform facturii, produse finite, având preţul de vânzare de 2.560 lei, T.V.A. 19%, unei alte societăţi comerciale. Aceasta la rândul ei emite un bilet la ordin, care se încasează la scadenţă. a). vânzarea produselor finite 4111 “Clienţi “ = % 3.046,4 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 2.560

4427 “T.V.A. colectată “ 486,4 b). primirea biletului la ordin 413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 3.046,4

c). încasarea biletului la ordin la scadenţă, prin disponibilul de la caserie 5311 “Casa în lei “ = 413 “Efecte de primit “ 3.046,4 10). S.C. “Comin ” S.A încasează conform extrasului de cont, un avans de 250 lei, de la S.C. “Metamar ” S.A., pentru o reparaţie de utilaje, pe care o va realiza ulterior. S.C. “Comin ” S.A facturează contravaloarea lucrărilor la preţul de deviz de 685 lei, T.V.A. 19%. Unitatea beneficiară a lucrării emite un bilet la ordin unităţii executante, aceasta remiţându-l la scadenţă spre încasare băncii, care practică un comision bancar de 12,3 lei. a). încasarea avansului prin bancă 5121 “Conturi la banci in lei” = % 250 419 “Clienti-creditori” 210,09 4427 “T.V.A. colectata” 39,91 b). facturarea lucrării executate 4111 “Clienţi “ = % 815,15 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 685

4427 “T.V.A. colectată “ 130,15

219

c). decontarea avansului primit 419 “Clienti – creditori” = % 210,09 4111 “Clienti” 250 4427 “T.V.A. colectata” 39,91 d). emiterea biletului la ordin 413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 565,15

e). remiterea biletului la ordin spre încasare 5113 “Efecte de încasat “ = 413 “Efecte de primit de la

clienti“ 565,15

f). încasarea biletului la ordin prin disponibilul de la bancă

% = 5113 “Efecte de încasat “ 565,15 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

12,30

5121 “Conturi la bănci în lei “ 552,85 11). Unei societăţi comerciale i se plăteşte, conform extrasului de cont, un avans de 185 lei. Se primeşte factura care cuprinde contravaloarea lucrărilor executate la preţ de deviz de 456 lei, T.V.A. 19%.

a). plata avansului prin disponibilul de la bancă

% = 5121 “Conturi la banci in lei” 185

409 “Furnizori – debitori” 155,46 4426 “T.V.A. deductibila” 29,54

b). primirea facturii pentru execuţia lucrării

% = 401 “Furnizori “ 542,64

611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “ 456 4426 “T.V.A. deductibilă “ 86,64

220

c). diminuarea datoriei faţă de furnizor, cu avansul plătit şi achitarea diferenţei prin disponibilul de la bancă

% = 409 “Furnizori – debitori” 155,46

401 “Furnizori” 185 4426 “T.V.A. deductibila” -29,54

d). plata datoriei ramase din casierie 401 “Furnizori” = 5311 “Casa in lei” 357,64 12). S.C.”Simcor ” S.A. achiziţionează materii prime, pentru care nu a primit factura până la sfârşitul lunii, la cost de achiziţie de 1.245 lei, T.V.A. 19%. La începutul lunii următoare soseşte factura, care se achită prin bancă. a). aprovizionarea cu materii prime

% = 408 “Furnizori – facturi nesosite “

1.481,55

301 “Materii prime “ 1.245 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 236,55

b). primirea facturii de la furnizor 408 “Furnizori - - facturi nesosite”

= 401 “Furnizori “ 1.481,55

şi 4426 “T.V.A. deductibilă “ = 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 236,55

c). achitarea facturii din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.481,55 13). S.C. “Simcor ” S.A. vinde mărfuri, având preţul de vânzare de 1.245 lei, T.V.A. 19%, care au fost inregistrate in contabilitate la o valoare contabila de 1.100 lei, pentru care nu s-a întocmit factura, până la sfârşitul lunii. La începutul lunii următoare se întocmeşte şi se emite factura.

221

a). vânzarea mărfurilor fără factură

418 “Clienţi - facturi de întocmit “

= % 1.481,55

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “

1.245

4428 “T.V.A. neexigibilă “ 236,55 b). descarcarea gestiunii de marfurile vandute

607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371 “Marfuri” 1.100 c). primirea facturii la începutul lunii următoare

4111 “Clienţi “ = 418 “ Clienţi – facturi de întocmit “ 1.481,55 şi 4428 “T.V.A. neexigibilă “ = 4427 “T.V.A. colectată “ 236,55 d). încasarea facturii prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.481,55 14). S.C ”Marapan ” S.A. vinde conform facturii, produse finite S.C. “Alimentara ” S.R.L. la preţul de vânzare de 450 lei, T.V.A. 19%, cu decontarea peste 2 luni. Produsele finite au fost inregistrate in contabilitate la un cost de productie de 400 lei. Deoarece încasarea se face imediat după livrare, S.C ”Marapan ” S.A. acordă S.C. “Alimentara” S.R.L. un scont de 7%. Să se înregistreze operaţiile contabile de mai sus în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.

1. În contabilitatea furnizorului, S.C ”Marapan ” S.A.

a). vânzarea produselor finite

4111 “Clienţi “ = % 535,5 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 450

4427 “T.V.A. colectată “ 85,5

222

b). descarcarea gestiunii de produsele finite vandute 345 “Produse finite” = 711 “Variatia

stocurilor”

c). reflectarea scontului acordat clientului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

= 4111 “Clienţi “ 37,485

c). încasarea creanţei prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 498,015

2. În contabilitatea clientului S.C. “Alimentara ” S.R.L. a). achiziţionarea mărfurilor livrate

% = 401 “Furnizori “ 535,5 371 “Mărfuri “ 450 4426 “T.V.A. deductibilă “ 85,5 b).diminuarea obligaţiei cu scontul acordat 401 “Furnizori “ = 767 “Venituri din sconturi obţinute “ 37,485 c).achitarea diferenţei la furnizor prin disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 498,015 15). S.C. “Maramureşul “ S.A. vinde mărfuri cu plata în rate, la preţul complet cu amănuntul de 1.756 lei, adaos comercial 35%. Avansul încasat este de 40%, iar dobânda cuvenită de încasat este de 70%.

400

223

a). vânzarea mărfurilor cu plata în rate T.V.A. neexigibilă =1.756 lei x 15,966% = 280,36 lei Preţ complet cu amănuntul fără T.V.A. = 1.756 lei – 280,36 = 1.475,64 lei Dobânda de încasat = 1.475,64 lei * 70% = 1.032,94 lei 4111 “Clienţi “ = % 2.788,94 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 1.475,64 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 280,36 472 “Venituri înregistrate în avans “ 1.032,94

b). încasarea avansului prin caserie

Avansul = 1.756 lei x 40% = 702,4lei 5311 “Casa în lei “ = 4111 “Clienţi “ 702,4 c). reflectarea exigibilităţii a 40% din T.V.A. 4428 “T.V.A. neexigibilă “ = 4427 “T.V.A. colectată “ 112,14 d). încasarea prin caserie a ratelor Valoarea ratei = 1.756 lei – 702,4 lei = 1.053,6 lei 5311 “Casa în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.053,6

e). încasarea prin caserie a dobânzii cuvenite de încasat 5311 “Casa în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.032,94 f). reflectarea exigibilităţii a 60% din T.V.A. 4428 “T.V.A. neexigibilă “ = 4427 “T.V.A. colectată “ 168,21 g). înregistrarea veniturilor din dobânzi în anul următor 472 “Venituri înregistrate în avans “

= 766 “Venituri din dobânzi “ 1.032,94

224

h). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 “Mărfuri “ 1.756

607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 1.093,04 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 382,60 4428 "T.V.A. neexigibilă “ 280,36 16). S.C. “Foremar ” S.A. vinde, conform facturii, semifabricate la preţ de vânzare de 650 lei, T.V.A. 19%. Pe factura care însoţeşte semifabricatele sunt înscrise şi cheltuielile de transport de 56 lei, T.V.A 19%. Factura cuprinde următoarele elemente: - preţ de vânzare 650 lei - cheltuieli de transport 56 lei - total factura nr.1490 fără T.V.A. 706 lei - T.V.A. 19% 134,14 lei - suma de încasat 840,14 lei a). vânzarea semifabricatelor clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 840,14 702 “Venituri din vânzarea

semifabricatelor “ 650

704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate “

56

4427 “T.V.A. colectată “ 134,14 b). încasarea clienţilor prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 840,14 17). S.C. “Mobex ” S.A. se aprovizionează cu obiecte de inventar de la un furnizor conform facturii, preţul negociat fiind de 780 lei iar cheltuielile de transport facturate de 50 lei, T.V.A. 19%. Furnizorul acceptă ca plata să se realizeze printr-un bilet la ordin.

225

a). aprovizionarea cu obiecte de inventar

% = 401 “Furnizori “ 987,7 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

830

4426 “T.V.A. deductibilă “ 157,7 b). acceptarea biletului de ordin

401 “Furnizori “ = 403 “Efecte de plătit “ 987,7

c). plata biletului la ordin la scadenţă

403 “Efecte de plătit “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 987,7 18). S.C “Meda ” S.A. vinde mărfuri unui client extern, la preţ de vânzare de 1.200 $, cursul de schimb al dolarului fiind de 2,30 lei/ $.

a). vânzarea mărfurilor clientului extern

4111 “Clienţi “ = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 2.760

b). la data încasării creanţei cursul valutar este de 2,4 lei/ $ - diferenţă favorabilă de curs valutar = 1.200 $ x ( 2,4 lei/ $ - 2,3 lei/ $ ) = 120 lei 5124 “Conturi la bănci în devize “

= % 2.880

4111 “Clienţi “ 2.760 765 “Venituri din diferenţe de curs

valutar “ 120

c). la data încasării creanţei cursul valutar este de 2,2 lei/ $

- diferenţă nefavorabilă de curs valutar = 1.200 $ x (2,3 lei/ $ - 2,2 lei/ $ ) = 120 lei

226

% = 4111 “Clienţi “ 2.760 5124 “Conturi la bănci în devize “ 2.640 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

120

19). S.C. “Comfstar ” S.A. se aprovizionează cu materii prime de la un furnizor extern în valoare de 3.500 euro, cursul de schimb valutar la achiziţionarea materiilor prime fiind de 3,35 lei/ euro. a). aprovizionarea cu materii prime de la furnizorul extern

% = 401 “Furnizori “ 11.725 301 “Materii prime “ 9.852,99 4426 “T.V.A. deductibilă “ 1.872,01 b). la data plăţii datoriei, cursul valutar este de 3,4 lei/ euro - diferenţă nefavorabilă de curs = 3.500 euro x ( 3,4 lei/ euro – 3,35 lei/euro ) = 175 lei

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

11.900

401 “Furnizori “ 11.725 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

175

c). la data plăţii datoriei cursul valutar este de 3,3 lei/ euro - diferenţă favorabilă de curs = 3.500 euro x ( 3,35 lei/ euro – 3,3 lei/ euro) = 175 lei 401 “Furnizori “ = % 11.725 5124 “Conturi la bănci în devize “ 11.550 765 “Venituri din diferenţe de curs

valutar “ 175

20). S.C. “Artex ” S.A. constată la sfârşitul perioadei de gestiune existenţa unui client incert cu un debit de 1.045 lei, pentru care se constituie un provizion egal cu valoarea creanţei mai puţin T.V.A. – ul colectat. În perioada următoare se constată insolvabilitatea debitorului care este scos din evidenţă. Aceeaşi societate reactivează creanţa scoasă anterior din evidenţă în sumă de 878,15 lei.

227

a). reflectarea clientului incert 4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu“

= 4111 “Clienţi “ 1.045

b). constituirea ajustarii pentru deprecierea creantelor clienti 6814 “Cheltuieli din exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= 491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

878,15

c). stingerea creanţei pe seama clientului incert

654 “Pierderi din creanţe si debitori diveri“

=

% 878,15

4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu“

1.045

4427 “T.V.A. colectată “

d). anularea ajustarii constituita anterior

491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

878,15

e). reactivarea creanţei scoase din evidenţă

4111 “Clienţi “ = 754 “Venituri din creanţe reactivate si debitori diversi“

878,15

166,84

228

21). S.C. ”Avântul “ S.A. înregistrează avansurile acordate salariaţilor pe luna iulie în sumă de 840 lei, conform listei de avans chenzinal. Conform statelor de plată, salariile brute datorate personalului la sfârşitul lunii iulie sunt de 5.200 lei. Să se înregistreze în contabilitate salariile neridicate în termen de 3 zile, în valoare de 345 lei care sunt plătite ulterior. Din salarii se fac următoarele reţineri : - impozitul pe salarii 374,72 lei - contribuţia salariaţilor la asigurările sociale 9,5 % 494 lei - contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de sănătate 6,5 % 338 lei - contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 1% 52 lei - chirii şi alte rate 87 lei - avansul acordat salariaţilor 840 lei - total reţineri din salarii 2.185,72 lei a). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 840 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 840

b). acordarea avansului personalului salariat 425 “Avansuri acordate personalului “

= 5311 “Casa în lei “ 840

c). înregistrarea salariilor brute conform statelor de plată 641 “Cheltuieli privind salariile personalului “

= 421 “Personal – salarii datorate “

5.200

d). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19,5% 6541 “Contributia unitatii la asigurarile sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

1.014

e). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de somaj 2% 6542 “Contributia unitatii la fondul de somaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de somaj“

104

229

f). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurarile sociale de sanatate 6% 6453 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale de sanatate “

= 4313.1 “Contribuţia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate “

312

g) inregistrarea fondului pentru concedii medicale 0,85% 6453 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale de sanatate “

= 4313.2 “Contribuţia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate – fond concedii medicale “

44

h). inregistrarea fondului pentru risc si accidente (in cazul acestei aplicatii consideram un procent al fondului pentru riscuri si accidente de 0,5%) 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate“

= 447.1 “Fonduri speciale – fondul de risc si accidente

26

i). inregistrarea comisionului ITM – 0,75 % 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate“

= 447.2 “Fonduri speciale – comisionul ITM

39

j) inregistrarea fondului de garantare a platii creantelor salariale 0,25% 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate“

= 447.3 “Fonduri speciale – fondul de garantare a platii creantelor salariale

13

k). înregistrarea salariilor neridicate în termen de 3 zile

421 “Personal – salarii datorate “

= 426 “Drepturi de personal neridicate “

345

l). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie

581 “Viramente interne”

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 345

230

si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 345

m). achitarea salariilor neridicate în termen de 3 zile

426 “Drepturi de personal neridicate “ = 5311 “Casa în lei “ 345

n). înregistrarea reţinerilor din salarii 421 “Personal – salarii datorate “

= % 2.186

444 “Impozit pe salarii “ 375

4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale “

494

4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj “

52

4314 “ Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate “

338

427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor “

87

425 “Avansuri acordate personalului “ 840

o). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.014

si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 3.014

p). achitarea salariilor prin caserie

421 “Personal remuneraţii datorate

= 5311 “Casa în lei “ 3.014

231

r). vărsarea sumelor pe destinaţii prin disponibilul de la bancă

% = 5121 “Conturi la banci in lei ” 2811 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale”

1.014

4312 “ Contributia angajatilor la asigurarile sociale “

494

4313.1 “Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate”

312

4313.2 “Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate – fondul pentru concedii medicale”

44

4314 “Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate”

338

4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj”

104

4372 “Contributia angajatilor la fondul de somaj”

52

444 “Impozit pe salarii ” 375 447.1 “Fonduri speciale – fondul penrtu risc si accidente”

26

447.2 “Fonduri speciale – comisionul ITM”

39

447.3 “Fonduri speciale – fondul de garantare a platii creantelor bugetare”

13

22) În contabilitatea S.C. “Artex ” S.A. se înregistrează următoarele operaţii economice cu privire la salarii: - acordarea chenzinei I salariaţilor în sumă de 1.146 lei, - salariile brute conform statului de plată sunt de 4.780 lei, - contribuţia unităţii la asigurările sociale, contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate, contribuţia unităţii la fondul de somaj, - salariile neridicate în termen de 3 zile în sumă de 250 lei, care sunt plătite ulterior, - reţinerile din salarii în sumă de lei lei grupate astfel :

- contribuţia salariaţilor la asigurările sociale 10,5 % - contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de sănătate 5,5 %, - contribuţia salariaţilor la fondul de somaj 0,5%, - impozitul pe salarii 1.245 lei, - chirii 760.000 lei,

Achitarea restului de plată se face prin disponibilul de la casierie iar datoriile faţă de stat se achită prin disponibilul de la bancă.

232

a). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.146 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 1.146

b). acordarea avansului personalului salariat 425 “Avansuri acordate personalului “ = 5311 “Casa în lei “ 1.146 c). înregistrarea salariilor brute conform statelor de plată 641 “Cheltuieli privind salariile personalului “

= 421 “Personal – salarii datorate “ 4.780

d). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19,5% 6541 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

932,1

e). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de somaj 2% 6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

95,6

f). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate 6% 6543 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate “

286,8

g). înregistrarea salariilor neridicate în termen de 3 zile

421 “Personal – salarii datorate “

= 426 “Drepturi de personal neridicate “

250

233

h). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 250 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 250

i). achitarea salariilor neridicate în termen de 3 zile

426 “Drepturi de personal neridicate “

= 5311 “Casa în lei “ 250

j). înregistrarea reţinerilor din salarii 421 “Personal – remuneraţii datorate “

= % 3.698,48

444 “Impozit pe salarii “ 1.245

4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“

454,1

4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj”

12,45

4314 “Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate”

80,93

461 “Debitori diverşi “ 760 425 “Avansuri acordate

personalului “ 1.146

k). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.081,52 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 1.081,52

l). achitarea salariilor prin caserie

421 “Personal - salarii datorate = 5311 “Casa în lei “ 1.081,52

234

m). vărsarea sumelor pe destinaţii prin disponibilul de la bancă

% = 5121 “Conturi la banci in lei ” 3.088,98 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale”

932,1

4312 “ Contributia angajatilor la asigurarile sociale “

454,1

4313 “Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate”

268,8

4314 “Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate”

80,93

4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj”

95,6

4372 “Contributia angajatilor la fondul de somaj”

12,45

444 “Impozit pe salarii ” 1.245 23). În contabilitatea S.C. “Alfa ” S.A. se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale în valoare de 1.680 lei, datorată bugetului asigurărilor sociale. Indemnizaţiile pentru plata concediilor medicale suportate din bugetul asigurărilor sociale sunt de 940 lei iar reţinerile din aceste indemnizaţii sunt: - impozit pe salarii 278 lei, - rate şi chirii 58 lei Se ridică numerar de la bancă şi se achită indemnizaţiile de concediu salariaţilor. a). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

1.680

b). înregistrarea indemnizaţiilor pentru concedii medicale 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 423 “Personal – ajutoare materiale datorate “

940

c). reţinerile din indemnizaţiile pentru concedii medicale 423 “Personal – ajutoare materiale datorate “

= % 336

444 “Impozit pe salarii “ 278 427 “Reţineri din remuneraţii datorate

terţilor “ 58

235

d). ridicarea de numerar de la bancă pentru plata indemnizaţiilor 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 604 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 604

e). plata indemnizaţiilor pentru concediile medicale ale salariaţilor 423 “Personal – ajutoare materiale datorate “

= 5311 “Casa în lei “ 604

f). vărsarea sumelor pe destinaţii prin disponibilul de la bancă 444 “Impozit pe salarii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 278

24). S.C. “ Alfa “ S.R.L. înregistrează în contabilitate impozitele pe venituri în luna noiembriei astfel: - impozit pe salarii 1.240 lei, impozit pe concediile medicale 320 lei, impozit virat în plus din luna septembrie, care se recuperează de la buget şi se achită salariaţilor de la care s-a reţinut, în valoare de 120 lei si impozit datorat din luna octombrie în valoare de 560.000 lei.

a). înregistrarea impozitului datorat statului

% = 444 “Impozit pe salarii “ 1936 421 “Personal – salarii datorate “ 1.560 423 “Personal – ajutoare materiale acordate “

320

4481 “Alte datorii în legătură cu statul “

56

b). înregistrarea sumelor vărsate în plus la bugetul statului

4482 “Alte creanţe în legătură cu bugetul statului“

= 421 “Personal – salarii datorate “

120

236

c). încasarea sumelor de la bugetul statului prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4482 “Alte creanţe în legătură

cu bugetul statului “ 120

d). achitarea sumelor salariaţilor prin caserie

421 “Personal – salarii datorate “ = 5311 “Casa în lei “ 120 25). S.C. “Beta” S.A. încadrează în muncă un salariat cu contract de prestări servicii, cu un salariu în sumă de180 lei, acordândui-se un avans de 57,5 lei. Se mai înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 5,2 % La sfârşitul perioadei pentru care a încheiat contractul, se înregistrează statul de salarii pentru sumele datorate, reţinerile fiind următoarele: impozit 33,2 lei, contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate 5,5 %, imputaţii 22,2 lei. a). ridicarea de numerar de la bancă şi depunerea lor la caserie 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 57,5 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 57,5

b).acordarea avansului salariatului angajat ca şi colaborator extern 425 “Avansuri acordate personalului “

= 5311 “Casa în lei “ 57,5

c). înregistrarea statului de salarii – colaboratori 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

= 4281 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

180

d). înregistrarea contribuţiei unităţii asigurările sociale de sănătate 5,2 %

6453 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate “

10,8

237

f). înregistrarea reţinerilor din salarii

4281 ”Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 124,6

444 “Impozit pe salarii “ 33,2 4314“Contribuţia angajatilor la

asigurările sociale de sănătate “ 11,7

425 “Avansuri acordate personalului “

57,5

461 “Debitori diverşi “ 22,2

f). ridicarea de numerar de la bancă pentru achitarea salariului colaboratorului extern

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 55,4 si 5311 “Casa in lei” = 581 “Viramente interne” 55,4

g). achitarea salariului colaboratorului extern, prin disponibilul de la caserie

4281 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= 5311 “Casa în lei “ 55,4

h). vărsarea impozitului la bugetul statului

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 55,7 4313 ”Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate “

10,8

4314 “Contribuţia angajatilor la asigurările sociale de sănătate “

11,7

444 “Impozit pe salarii “ 33,2

26). S.C. “Proberco ” S.A. acordă acţionarilor dividende în numerar şi în produse astfel: - în numerar 2.150 lei, - în natură 1.500 sticle bere ( produse finite ) la un preţ de vânzare de 1 leu/ sticlă, costul de înregistrare fiind de 0,8 lei/ sticlă Să se înregistreze în contabilitate impozitul pe dividende care este de 10% din valoarea acestora, şi care se varsă la bugetul statului.

238

a). înregistrarea obţinerii produselor finite care vor fi distribuite salariaţilor sub formă de dividende în natură

345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 1.200 b). înregistrarea dividendelor acordate acţionarilor

117 “Rezultatul reportat “ = 457 “Dividende de plată “ 3.650 c). înregistrarea acordării dividendelor în natură

457 “Dividende de plată “ = 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “

1.500

d). înregistrarea T.V.A. - ului aferent dividendelor în natură

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 4427 “T.V.A. colectată “ 285

e). descărcarea gestiunii pentru produsele finite acordate ca dividende

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

f). înregistrarea impozitului pe dividende

457 “Dividende de plată “ = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

365

g). acordarea dividendelor în numerar asociaţilor prin caserie

457 “Dividende de plată “ = 5311 “Casa în lei “ 1.935 h). vărsarea impozitului pe dividende la bugetul statului

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 365

1.200

239

27). S.C. “Stibina ” S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - achitarea salariaţilor, în plus faţă de salariile cuvenite, a unei sume de 523 lei, care se recuperează de la aceştia ulterior, - acordarea unui angajat al unităţii a unei sume de 150 lei pentru concediu de odihnă, la sfârşitul lunii constatându-se că angajatul prezintă concediu medical pentru luna respectivă, ceea ce a dus la suportarea sumei respective din drepturile de ajutor material, - realizarea unor cheltuieli cu pregătirea noilor angajaţi în valoare de 980 lei. 1. Achitarea sumei în plus salariaţilor faţă de salariile cuvenite

a). recuperarea sumelor în plus de la salariaţi

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= 421 “Personal – salarii datorate “

523

b). încasarea sumelor în plus de la salariaţi prin caserie

5311 “Casa în lei “ = 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

523

2. Acordarea sumei pentru concediul de odihnă salariatului

- înregistrarea sumei cuvenite pentru concediul medical

423 “Personal – ajutoare materiale datorate “

= 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

150

3. Realizarea cheltuielilor cu pregătirea noilor angajaţi

- înregistrarea cheltuielilor cu instruirea şi pregătirea noilor angajaţi

% = 401 “Furnizori “ 1.166,2 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

980

4426 “T.V.A. deductibilă “ 186,2

240

28) Organele Direcţiei de Control Financiar constată că, la sfârşitul lunii septembrie, impozitul pe salarii datorat bugetului de stat de către S.C. “Cora “ S.A. este de 1.847 lei din care: - impozitul pe salar 878 lei, - impozitul pe ajutoarele materiale acordate salariaţilor 356 lei, - impozitul datorat de colaboratorii unităţii 613 lei.

a). înregistrarea impozitului datorat la bugetul de stat

% = 444 “Impozit pe salarii “ 1.847 421 “Personal – salarii datorate “ 878 423 “Personal – ajutoare materiale datorate “

356

4281 “Alte datorii în legătură cu personalul “

613

b). vărsarea impozitului pe salarii la bugetul statului

444 “Impozit pe salarii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.847

29). S.C. “Lăpuşul “ S.A. achiziţionează materii prime în valoare de 2.560 lei, T.V.A. 19%. Din materiile prime achiziţionate, obţine produse finite în valoare de 3.454 lei, pe care le livrează clienţilor astfel: - produse finite în valoare de 1.780 lei prin magazinele proprii de desfacere, fiind scutite de T.V.A. prin lege, - restul către unităţile de alimentaţie publică unde se aplică T.V.A. în procent de 19%. Achitarea şi încasarea furnizorului respectiv clientului se face prin bancă. Să se întocmească decontul de T.V.A., şi să se calculeze T.V.A – ul nedeductibil. a). aprovizionarea cu materii prime de la furnizor

% = 401 “Furnizori “ 3.046,4 301 “Materii prime “ 2.560 4426 “T.V.A. deductibilă “ 486,4 b). achitarea furnizorului prin disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.046,4

241

c). livrarea produselor finite scutite de T.V.A prin lege, prin magazinele proprii de desfacere 5311 “Casa în lei “ = 701 “Venituri din vânzarea

produselor finite “ 1.780

d). livrarea produselor finite unităţilor de alimentaţie publică 4111 “Clienţi “ = % 1.992,06 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 1.674

4427 “T.V.A. colectată “ 318,06 e). încasarea clientului prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.992,06 f). regularizarea T.V.A. - ului - calcularea PRORATA T.V.A. = livrări de produse impozabile / total livrări produse - PRORATA T.V.A. = 1.674 lei / 3.554 lei = 0,471 - T.V.A deductibilă = 486,4 lei x 0,471 = 229,1 lei - T.V.A nedeductibilă = 486,4 lei – 229,1 lei = 257,3 lei

- întocmirea decontului de T.V.A 4427 “T.V.A. colectată “ = % 318,06 4426 “T.V.A. deductibilă “ 229,10 4423 “T.V.A. de plată “ 88,96 g). vărsarea T.V.A.– ului de plată la bugetul statului 4423 “T.V.A. de plată “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 88,96

242

h). înregistrarea T.V.A. - ului nedeductibil 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 4428 “T.V.A. nedeductibila” 257,3

30). S.C. “Gama “ S.A. execută o reparaţie cu un tarif de 1.200 lei, T.V.A. 19%. Din tariful reparaţiei 650 lei se achită în luna iulie iar restul se vor achita în luna imediat următoare.

a). primirea facturii pentru reparaţia efectuată

% = 401 “Furnizori “ 1.428 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “ 1.200 4426 “T.V.A. deductibilă “ 123,5 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 104,5

b). achitarea părţii din datorie ce se realizează în luna iulie, prin bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 773,5 c). achitarea părţii din datorie ce se realizează în luna august, prin bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 654,5 şi 4426 “T.V.A. deductibilă “ = 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 104,5 31). S.C. “Moda în piele “ S.R.L. închiriază de la o firmă un autocar pentru efectuarea unei excursii cu salariaţii proprii, costul autocarului fiind de 340 lei, T.V.A. 19%, pe durata a 5 zile cât durează excursia.

a). înregistrarea cheltuielilor cu excursia organizată de unitate

% = 401 “Furnizori “ 404,6 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “

340

4426 “T.V.A. deductibilă “ 64,6

243

b). achitarea datoriei din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 404,6 32). S.C. “Artex ” S.R.L. realizează un transport de bunuri cu un tarif de 289 lei, unei întreprinderi care efectuează o activitate de intermediere, această unitate încasând în final suma de 350 lei (T.V.A.-ul este inclus în preţ ). Se întocmeşte decontul de T.V.A, iar T.V.A.-ul de plătit se achită din disponibilul de la bancă. a). facturarea serviciilor prestate către terţi 4111 “Clienţi “ = % 350 704 “Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate “ 294,12

4427 “T.V.A. colectată “ 55,88 b). încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 350 c). facturarea de la prestatorii de transport

% = 401 “Furnizori “ 289 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

242,86

4426 “T.V.A. deductibilă “ 46,14 d). achitarea facturii din disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 289

e). întocmirea decontului de T.V.A.

4427 “T.V.A. colectată “ = % 55,88 4426 “T.V.A. deductibilă “ 46,14 4423 “T.V.A. de plată “ 9,74

244

f). vărsarea T.V.A. - ului de plată la bugetul statului

4423 “T.V.A. de plată “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 9,74

33). S.C. “Valco “ S.A. livrează produse finite în valoare de 800 lei S.C. “Gastrorom ” S.A. Această societate, după primirea mărfii constată că un sfert din produsele cumpărate nu corespund din punct de vedere calitativ, returnându-le furnizorului.

a). vânzarea produselor finite clientului

4111 “Clienţi “ = % 952 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 800 4427 “T.V.A. colectată “ 152 b). returnarea produselor finite refuzate furnizorului 4111 “Clienţi “

=

%

701 “Venituri din vânzarea produselor finite “

4427 “T.V.A. colectată “ 34). S.C. “Valco ” S.A. livrează produse finite S.C. “Lido ” S.R.L. în valoare de 1.680 lei, T.V.A. 19%, societate comercială care dă faliment, creanţa devenind astfel incertă, în final recuperarea acesteia făcându - se prin trecerea ei pe cheltuieli. Totodată S.C. “Valco ” S.A. are de încasat de la un debitor suma de 356 lei, care, in final se va recupera prin casierie. a). vânzarea produselor finite clientului

4111 “Clienţi “ = % 1.999,2 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 1.680 4427 “T.V.A. colectată “ 319,2 b). reflectarea clientului incert

4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu“

= 4111 “Clienţi “ 1.999,2

200

38

238

245

c). constituirea ajustarii pentru deprecierea creanţelor clienţi cu valoarea creanţei mai puţin T.V.A-ul colectat inclus în ea

6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor “

= 491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

1.680

d). trecerea clienţilor incerţi pe cheltuieli

654 “Pierderi din creanţe si debitori diversi“

= % 1.680

4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu“ 1.999,2

4427 “T.V.A. colectată “

e). anularea ajustarii constituita pentru deprecierea creanţelor clienţi 491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor “

1.680

f). reflectarea debitorului incert 4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu“

= 461 “Debitori diverşi “ 356

g). constituirea ajustarii pentru deprecierea creanţelor debitori diverşi cu valoarea

creanţei mai puţin T.V.A-ul colectat înclus în ea 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor “

= 496 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi “

299,16

h). recuperarea sumei de 356 lei prin casierie

5311 “Casa in lei” = 4118 “Clienţi incerţi sau in litigiu “ 356

319,2

246

i). anularea ajustarii constituita pentru deprecierea creanţelor debitori diverşi

496 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor “

299,16

35). S.C. “Alfa ” S.A. livrează S.C. “Beta “ S.A. mărfuri în valoare de 1.750 lei, T.V.A 19%, factura care însoţeşte mărfurile ajungând la S.C. “Beta “ S.A. doar în luna următoare.

a). vânzarea mărfurilor fără factură 418 “Clienţi – facturi de întocmit “ = % 2.082,5 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor “ 1.750

4428 “T.V.A. neexigibilă “ 332,5 b). primirea facturii la client 4111 “Clienţi “ = 418 “Clienţi – facturi de întocmit “ 2.082,5 şi 4428 “T.V.A. neexigibilă “ = 4427 “T.V.A. colectată “ 332,5 c). încasarea clientului prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 2.082,5 36). La S.C. “Satelit “ S.R.L. se contabilizează în luna iulie următoarele operaţii contabile: - achiziţionarea unei statuete de artă pentru un concurs ca şi premiu acordat câştigătorului, preţul de cumpărare fiind de 240 lei, T.V.A. 19%, - achiziţionarea unui calculator la preţ de cumpărare de 2.000 lei, T.V.A. 19%, - obţine din producţie proprie o instalaţie electrică în valoare de 2.350 lei, - cumpără un teren în rate, al cărui preţ de cumpărare este de 9.240 lei, T.V.A. 19%, cu termen de scadenţă la plata de 10 luni, - vinde o combină muzicală în valoare de 590 lei cu plata în 5 rate lunare, în luna iulie încasându-se de la client prima rata plus T.V.A. - ul aferent acesteia.

247

a). achiziţionarea statuetei pentru a fi dăruită ca şi cadou

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate “

= 5311 “Casa în lei “ 285,6

b). recepţia calculatorului

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 2.380

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale “

2.000

4426 “T.V.A. deductibilă “ 380

c). obţinerea instalaţiei electrice din producţie

2131 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)“

= 722 “Venituri din obţinerea de imobilizări corporale “

2.350

d). achiziţionarea terenului în rate

d1). achiziţionarea terenului

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 10.995,6 211 “Terenuri “ 9.240 4426 “T.V.A. deductibilă “ 175,56 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 1.580,04

d2). achitarea primei rate prin disponibilul de la bancă

404 “Furnizori de imobilizări “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.099,56

e). vânzarea combinei muzicale în rate

e1). vânzarea combinei muzicale

248

4111 “Clienţi “ = % 702,1 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 118 472 “Venituri înregistrate în avans “ 472 4427 “T.V.A. colectată “ 22,42 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 89,68

e2). încasarea primei rate prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 140,42 37). Să se contabilizeze achitarea facturii emisa de S.C. “Moda în piele ” S.R.L. în cazurile următoare:

- se achită integral factura, - plata se face în 4 rate.

Factura cuprinde următoarele elemente: - valoarea produselor finite vândute 5.600 lei - valoarea ambalajelor nerestituibile 670 lei - tariful transportului şi al manipulării 450 lei - total factură 6.720 lei - T.V.A 19% 1.276,8 lei - total de plată factura 7.996,8 lei 1. Când factura se achită integral prin bancă

a). livrarea produselor finite

4111 “Clienţi “ = % 7.996,8 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 5.600

708 “Venituri din activităţi diverse “ 670 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 450

4427 “T.V.A. colectată “ 1.276,8 b). încasarea facturii prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 7.996,8

249

2. Când factura se achită în 4 rate

a). livrarea produselor finite

4111 “Clienţi “ = % 7.996,8 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 5.600 708 “Venituri din activităţi diverse “ 670 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate “ 450

4427 “T.V.A. colectată “ 319,2 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 957,6

b). încasarea primei rate la scadenţă, prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 1.999,2 38). S.C. “Valco “ S.R.L, specializată în producerea băuturilor alcoolice, obţine în cursul lunii produse finite la cost de producţie de 4.200 lei. Societatea vinde, conform facturii, produse finite la preţ negociat de 4.850 lei, accize 100%, T.V.A. 19%. Factura cuprinde următoarele elemente : - produse finite la preţ negociat 4.850 lei - accize 100% 4.850 lei - total factură fără T.V.A. 9.700 lei - T.V.A 19% 1.843 lei - total factură cu T.V.A. 11.543 lei

a). obţinerea produselor finite

345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 4.200 b). vânzarea produselor finite clienţilor 4111 “Clienţi “ = % 11.543 701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 9.700 4427 “T.V.A. colectată “ 1.843

250

c). descărcarea gestiunii de produsele finite vândute 345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

d). încasarea clientului prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 11.543 e). înregistrarea obligaţiilor de plată la bugetul statului (acciza de 100%) 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

4.850

f). vărsarea obligaţiilor pe destinaţii la bugetul de stat 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 4.850

39). S.C. “Top Trade ” S.R.L. vinde o pompă de benzină în valoare de 5.840 lei, T.V.A 19% pentru care plăteşte o taxă de înregistrare de 8% din pretul de vanzare a ei. Valoarea de intrare a mijlocului fix în unitate a fost de 5.520 lei, fiind amortizat în proporţie de 70%.

a). vânzarea mijlocului fix

461 “Debitori diverşi “ = % 6.949,6 7583 “Venituri din cedarea activelor si

alte operatii de capital” 5.840

4427 “T.V.A. colectată “ 1.109,6

4.200

251

b). scoaterea din evidenţă a mijlocului fix incomplet amortizat

% = 2131 “Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

5.520

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor “

3.864

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

1.656

c). înregistrarea taxei ce trebuie plătită la bugetul statului

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

467,2

d). achitarea taxei prin disponibilul de la bancă

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 467,2

40). În prima săptămână a lunii iulie la cinematograful “Dacia “ rulează filmul “Seven” încasându-se un venit de 1.260 lei, pentru care se plăteşte un impozit pe spectacole de 7%. a). înregistrarea impozitului pe spectacole 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

88,2

b). vărsarea impozitului la bugetul local 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 88,2

41). S.C. “Valco ” S.R.L. are un panou publicitar pe traseul Baia Mare – Cluj Napoca care face reclamă la băuturi alcoolice. Taxa datorată, pe care trebuie să o plătească S.C. “Valco ” S.A. bugetului local este calculată astfel:

252

- taxa pentru panoul publicitar 12 lei - taxa majorată pentru băuturi alcoolice de 300% 36 lei - total taxă datorată 48 lei a). înregistrarea taxei de plată 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

48

b). achitarea taxei datorate, la bugetul local din disponibilul de la bancă 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 48

42). S.C. “Trust Comin “ S.A. achiziţionează conform facturii, un utilaj în valoare de 3.350 lei, T.V.A 19%, amortizabil în 5 ani care este subvenţionat de la bugetul statului în sumă de 1.820 lei. a). primirea subvenţiei de la bugetul de stat 445 “Subvenţii “ = 4751 “Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii “ 1.820

b). încasarea subvenţiei prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 445 “Subvenţii “ 1.820

c). achiziţionarea utilajului de către S.C. “Trust Comin ” S.A

% = 404 “Furnizori de imobilizări “ 3.986,5 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru ) “

3.350

4426 “T.V.A. deductibilă “ 635,6

253

d). înregistrarea amortizării utilajului în primul an 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

670

e). trecerea subvenţiei la venituri în primul an

4751 “Subvenţii guvernamentale pentru investiţii “

= 7584 “Venituri din subventii pentru investitii”

364

43). S.C. “Ramira ” S.A contabilizează datoriile fiscale pe luna curentă astfel: - impozit pe clădiri 560 lei, - impozit pe dividende 350 lei, - impozit pentru folosirea mijloacelor de transport 240 lei, - impozit pentru folosirea terenului proprietate de stat 52 lei. a). înregistrarea impozitelor datorate statului

% = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

1.402

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

1.052

457 “Divedente de plată “ 350 b). achitarea impozitelor la bugetul de stat 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.402

44). S.C. “Top Trade “ S.R.L. are un debit în valoare de 365 lei de la un client pe care îl va introduce în categoria debitori scoşi din evidenţă dar urmăriţi în continuare. În următoarea lună se reactivează debitorii insolvabili scoşi din evidenţă în valoare de 365 lei care se încasează prin bancă .

254

a). înregistrarea debitorilor scoţi din activ, dar urmăriţi în continuare D 8034 “Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare “ 365 b). trecerea debitorilor scoşi din evidenţă pe cheltuieli 654 “Pierderi din creante si debitori diversi”

= 461 “Debitori diverşi “ 365

c). reactivarea debitorilor insolvabili 461 “Debitori diverşi “ = 754 “Venituri din creanţe

reactivate si debitori diversi“ 365

d). încasarea debitorilor insolvabili prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 365 e). anularea debitorilor scoşi din activ, dar urmăriţi în continuare C 8034 “Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare “ 365 45). În luna iulie S.C “Agroindustriala “ S.A. contabilizează următoarele operaţii economice: - înregistrează suma de 380 lei, drept chirie datorată terţilor pentru un imobil inchiriat, - înregistrează suma de 130 lei ca o încasare care nu se cuvine unităţii, - înregistrează în contabilitate o creanţă generată de obţinerea unei despăgubiri de 600 lei, în urma unui proces cu un partener de afaceri care nu a respectat clauzele contractuale.

1. Contabilizarea chiriei datorate terţilor

a). înregistrarea chiriei pentru imobilul închiriat

612 ”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile “

= 462 “Creditori diverşi “ 380

255

b). achitarea chiriei din disponibilul de la caserie

462 “Creditori diverşi “ = 5311 “Casa în lei “ 380

2. Înregistrarea sumei ce nu se cuvine unităţii

- înregistrarea încasării care nu se cuvine unităţii

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 462 “Creditori diverşi “ 130

3. Contabilizarea creanţei generată de obţinerea unei despăgubiri

a). reflectarea creanţei conform hotărârii instanţei de judecată

461 “Debitori diverşi “ = 7581 “Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati”

600

b). încasarea sumei cuvenite prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 600

46). S.C. “ ALFA “ S.R.L. acordă S.C. “Beta “ S.R.L. un împrumut în valoare de 1.400 lei, cu o dobândă de 25% pe an, cele două societăţi făcând parte dintr-un grup. Să se înregistreze în contabilitatea ambelor societăţi rambursarea împrumutului şi achitarea dobânzii prin bancă.

1. În contabilitatea S.C. “Alfa ” S.A.

a). acordarea împrumutului în cadrul grupului

4511 “Decontări intre entitatile afiliate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.400

b). înregistrarea dobânzii aferente împrumutului

4518 “Dobânzi aferente decontărilor intre entitatile afiliate“

= 766 “Venituri din dobânzi “ 350

256

c). încasarea împrumutului şi a dobânzii prin disponibilul de la bancă, la scadenta

5121 “Conturi la bănci în lei “

= % 1.750

4511 “Decontări intre entitati afiliate“ 1.400 4518 “Dobânzi aferente decontărilor intre

entitatile afiliate“ 350

2. În contabilitatea S.C. “Beta “ S.A.

a). primirea împrumutului în cadrul grupului

5121 “Conturi la bănci în lei “

= 4511 “Decontări intre entitatile afiliate“

1.400

b). înregistrarea dobânzii aferente împrumutului

666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 4518 “Dobânzi aferente decontărilor intre entitatile afiliate“

350

c). rambursarea împrumutului şi achitarea dobânzii din disponibilul de la bancă

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.750

4511 “Decontări intre entitatile afiliate “

1.400

4518 “Dobânzi aferente decontărilor intre entitatile afiliate”

350

47). Asociatul Pop Ioan al S.C. “Alfa ” S.A. depune prin contul de disponibil la bancă suma 250 lei, iar dividendele cuvenite pentru anul trecut neridicate sunt în sumă de 85 lei. Dobânda cuvenită asociatului este de 35% din suma depusă, iar impozitul pe dividende de 10%. După un an asociatul îşi retrage suma şi dobânda prin bancă. a). înregistrarea sumei depuse de asociat prin disponibilul de la bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 4551 “Actionari/ asociati – conturi curente “

250

257

b). înregistrarea dividendelor cuvenite asociatului de anul trecut 457 “Divedente de plată “ = 4551 “Asctionari/ asociati – conturi

curente “ 85

c). înregistrarea dobânzii cuvenite asociatului 666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 4558 “Actionari/ asociati - dobânzi conturi curente “

87,5

d). înregistrarea impozitului pe dividende 4551 “Actionari/ asociaţi – conturi curente “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

8,5

e). retragerea sumei depuse şi încasarea dobânzii prin bancă

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 337,5 4551 “Actionari/ asociaţi – conturi curente “

250

4558 “Actionari/ asociati - dobânzi conturi curente “

87,5

48). S.C. “Stupina ” S.A. realizează următoarele operaţii economice: - încheie un contract pentru un apartament luat cu chirie pe perioada 01.01. – 31.08. anul N, chiria fiind de 600 lei, T.V.A. 19%, această chirie contabilizându-se la sfârşitul exerciţiului financiar ca şi o cheltuială în avans, iar în exerciţiul financiar următor, la finele lunii ianuarie ca şi o cheltuială curentă aferentă acestei lunii, - încheie un contract pentru un garaj dat în chirie pe o perioadă de la 01.01 – 31.12 anul N, chiria fiind de 420 lei, T.V.A. 19%, această chirie contabilizându-se la sfârşitul exerciţiului financiar curent ca şi un venit în avans, iar în exerciţiul financiar următor, la finele lunii ianuarie ca şi un venit curent aferent acestei lunii.

1. Înregistrarea chiriei de plătit conform contractului de închiriere al apartamentului

a). plata cheltuielilor efectuate în avans prin disponibilul de la bancă

% = 401 “Furnizori “ 714 471 “Cheltuieli înregistrate în avans “ 600 4426 “T.V.A. deductibilă “ 114

258

b). înregistrarea cheltuielilor curente aferente lunii ianuarie

612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile “

= 471 “Cheltuieli înregistrate în avans “

75

2. Înregistrarea chiriei de primit conform contractului de închiriere al garajului

a). încasarea veniturilor în avans prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “

= % 499,8

472 “Venituri înregistrate în avans “ 420 4427 ”T.V.A. colectată “ 79,8

b). înregistrarea veniturilor curente aferente lunii ianuarie

472 “Venituri înregistrate în avans “

= 706 “Venituri din redevenţe, locaţi de gestiune şi chirii “

35

49). S.C. “Marinex ” S.A înregistrează în luna iulie următoarele operaţii economice în contabilitate: - achitarea sumei de 90 lei pentru abonamentul la presa de specialitate pentru anul următor, în anul următor înregistrându-se cheltuielile anticipate ajunse la scadenţă de 7,5 lei pentru fiecare luna în parte, - încasarea prin caserie în luna decembrie a abonamentelor la presa economică pentru anul următor în sumă de 3.345 lei, în anul următor transferându-se la venituri contravaloarea abonamentelor încasate în cote egale lunare, - societatea constată că în extrasul de cont apare la plată suma de 250 lei pentru care nu există documente justificative, în urma verificării stabilindu-se că această sumă reprezintă plata transportului efectuat.

1. Înregistrarea achitării sumei pentru plata abonmentului de specialitate

a). înregistrarea cheltuielilor cu abonamentele

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 107,1 471 “Cheltuieli înregistrate în avans “

90

4426 “T.V.A. deductibila” 17,1

259

b). înregistrarea cheltuielilor anticipate ajunse la scadenţă în luna ianuarie

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

= 471 “Cheltuieli înregistrate în avans “

7,5

2. Înregistrarea încasării abonamentelor la presa economică

a). încasarea abonamentelor prin caserie

5311 “Casa în lei “ = % 3.980,55 472 “Venituri înregistrate în avans “ 3.345 4427 “T.V.A. colectata” 635,55

b). înregistrarea veniturilor anticipate aferente lunii ianuarie ajunse la scadenţă

472 “Venituri înregistrate în avans “

= 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “

278,75

3. Înregistrarea sumei pentru care nu există documente justificative a). achitarea sumei pentru care nu există documente justificative, prin disponibilul de la bancă

473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 250

b). clarificarea plăţii

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal “

= 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare “

250

50). S.C. “Agroindustriala “ S.A. are o subunitate “Ferma 1 ” cu care efectuează operaţii economice. Să se înregistreze în contabilitatea atât a societăţii mame cât a societăţii fiice următoarele operaţii economice: - se primeşte de la subunitate un camion cu remorcă în valoare de 18.200 lei, - se transferă subunităţii materii prime în valoare de 645 lei, - se înregistrează producţia obţinută de subunitate în valoare de 2.650 lei, - se transmite subunităţii suma de 689 lei în numerar.

260

1. În contabilitatea societăţii mame S.C. “Agroindustriala “ S.A.

a). primirea camionului cu remorcă

2133 “Mijloace de transport “

= 481 “Decontări între unitate şi subunităţi / Ferma 1 “

18.200

b). transferarea materiilor prime

481 “Decontări între unitate şi subunităţi / Ferma 1 “

= 301 “Materii prime “ 645

c). înregistrarea producţiei obţinute de subunitate

345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 2.650

d). transferarea numerarului la subunitate

481 “Decontări între unitate şi subunităţi / Ferma 1 “

= 5311 “Casa în lei “ 689

2. În contabilitatea societăţii fiice “Ferma 1 ” a). transferarea camionului cu remorcă 481 “Decontări între unitate şi subunităţi / S.C. “Agroindustriala “ S.A. “

= 2133 “Mijloace de trasport “

18.200

b). primirea materiilor prime 301 “Materii prime “ = 481 “Decontări între unitate şi subunităţi

/S.C. “Agroindustriala “ S.A. “ 645

c). obţinerea produselor finite – nu se înregistrează în contabilitatea societăţii fiice d). primirea numerarului de la unitate 5311 “Casa în lei “ = 481 “Decontări între unitate şi subunităţi

/S.C. “Agroindustriala “ S.A. “ 689

261

Cap. 6. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII TREZORERIEI

6.1. CARACTERIZAREA TREZORERIEI

Trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia se realizeaza tranzacţiile şi

evenimentele prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt (...), valorile de încasat, disponibilităţile băneşti aflate în conturi la societăţile bancare, disponibilităţile băneşti aflate în casieria societăţilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt, disponibilităţile băneşti separate sub formă de acreditive la societăţile bancare şi alte valori de trezorerie36.

Astfel trezoreria cuprinde totalitatea instrumentelor utilizate în vederea decontării datoriilor sau a încasării creanţelor. Tot în cadrul ei mai sunt cuprinse instrumentele financiare, cu o lichiditate mare, pe care întreprinderea intenţionează să le deţină pe o perioadă mai mică de un an de zile.

Condiţiile pe care un instrument financiar trebuie să le îndeplinescă pentru a putea fi considerat instrument de trezorerie sunt: Ø să fie uşor convertibile în sume cunoscute în numerar; Ø să fie scadente pe termen scurt, având o lichiditate mare; Ø pierderea de valoare în cazul transformării lor în numerar înainte de scadenţă

trebuie să fie cunoscută şi minimă. Standardele internaţionale de contabilitate IAS 3237 şi IAS 3938 sunt cele care se

referă în special la instrumentele financiare. Prin definiţie un instrument financiar reprezintă orice contract care generează

simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capital propriu pentru altă întreprindere.

Un activ financiar este orice activ care reprezintă:

- numerar; - un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă

întreprindere; - un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu altă întreprindere în

condiţii care sunt potenţial favorabile - un instrument de capital propriu al unei alte întreprinderi.

O datorie financiară este orice obligaţie contractuală:

- de a vărsa numerar sau alt activ financiar altei întreprinderi; - de a schimba instrumente financiare cu altă întreprindere în condiţii care sunt potenţial nefavorabile.39

36 Ristea M. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004, pag. 341 37 IAS 32 „Instrumente financiare – prezentare şi descriere” 38 IAS 39 „Instrumente finnaciare – recunoaştere şi evaluare” 39 IAS 32 „Instrumente financiare – prezentare şi descriere”, pct. 5

262

Conditiile recunoasterii unui activ financiar respectiv a unei datorii financiare sunt cele aferente celorlalte tipuri de active şi datorii. În plus la recunoaşterea se mai specifică că: o întreprindere trebuie să recunoască un activ financiar sau un pasiv financiar în bilanţ atunci şi numai atunci când acesta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului.40

Contabilitatea trezoreriei asigură, dupa cum am mai afirmat, evidenţa existenţei şi

mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi casierie în lei/ devize, şi a altor valori de trezorerie. - investițiile financiare pe termen scurt: se concretizează în titluri achiziţionate în

vederea realizării unui venit pe termen scurt determinat de diferenţa dintre preţul de vânzare şi cele de cumpărare al lor. Titlurile de plasament apar sub forma acţiunilor proprii răscumpărate, acţiunilor achiziţionate de la alte societăţi comerciale, obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiuni achiziţionate de la alte unităţi economice.

- instrumentele de trezorerie sunt reprezentate de titlurile de valoare achiziţionate cu

scopul protejării disponibilităţilor băneşti împotriva fenomenelor inflaţioniste (bonuri de tezaur41 şi certificate substitutive de devize42).

- disponibilităţile băneşti care cuprind:

- disponibilităţile băneşti din caserie care reprezintă numerarul aflat în “casieria“ oricărei unităţi economice atât în lei cât şi în devize (valută),

- disponibilităţile băneşti aflate la bancă care reprezintă numerarul aflat în conturile bancare deschise de întreprindere la orice unitate bancară atât în lei cât şi devize. Acestea cuprind la rândul lor: - disponibilul în contul curent, - disponibilul din carnetele de cec cu limită de sumă.

- alte valori de trezorerie care sunt reprezentate de: - acreditivele în lei/ devize reprezintă sumele depuse în conturile de la bănci la

dispoziţia unor furnizori sau alte persoane juridice pentru achitarea unor obligaţii faţă de aceştia;

- avansurile de trezorerie care sunt reprezentate de sumele în numerar sau depuse la bănci, dispoziţia personalului sau terţilor în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii.

40 IAS 39 „Instrumente finnaciare – recunoaştere şi evaluare”, pct. 27 41sunt utilizate în cadrul relaţiilor de credit dintre stat şi populaţie, statul emiţând astfel de titluri de obligaţii pe baza cărora se va împrumuta pe termen scurt în vederea acoperirii unor urgenţe ale bugetului statului. 42 sunt emise de către bănci agenţilor comerciali care efectuează operaţii economice cu străinătatea, aceştia depunând bani la bancă iar banca înmânându-le un certificat de depozit pe care îl vor folosi în ţara respectivă.

263

6.2. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Contabilitatea trezorerie se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 de conturi

denumita „Conturi de trezorerie”

50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) 505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A) 506. Obligaţiuni (A) 508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate (A) 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt (P) 5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate 5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt 51. CONTURI LA BĂNCI 511. Valori de încasat (A) 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bănci 5121. Conturi la bănci în lei (A/P) 5124. Conturi la bănci în valută (A/P) 5125. Sume în curs de decontare (A) 518. Dobânzi (A/P) 5186. Dobânzi de plătit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt (P) 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bănci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa (A) 5311. Casa în lei 5314. Casa în valută 532. Alte valori (A) 5321. Timbre fiscale şi poştale 5322. Bilete de tratament şi odihnă 5323. Tichete şi bilete ele călătorie 5328. Alte valori

264

54. ACREDITIVE 541. Acreditive (A) 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valută 542. Avansuri de trezorerie****** 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne (A/P) 59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P) 595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P) 596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P) 598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate (P)

Conturile cuprinse in acesta clasa de conturi sunt, in majoritatea lor, conturi de

activ, exceptie facand cele in care se evidentiaza creditele pe termen scurt, varsamintele de efectuat pentru investitiile pe termen scurt efectuate si ajustarile pentru deprecierea elementelor de trezorerie.

Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt

După cum am firmat anterior, în categoria titlurilor de plasament sunt incluse

acţiunile proprii ale întreprinderii, acţiunile achiziţionate de la alte societăţi comerciale, obligaţiunile emise şi răscumpărate şi obligaţiunile achiziţionate în vederea obţinerii unui câştig pe termen scurt.

Contabilitatea titlurilor de plasament se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I aparţinătoare grupei de conturi 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”, care au funcţia contabilă de activ (excepţie face contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” care este un cont de pasiv) şi care funcţionează astfel: - se debitează la intrarea titlurilor de plasament în patrimoniul întreprinderii, din

diferite surse (emitere, achiziţionare); - se creditează la scoaterea lor din evidenţă (ieşirea lor din patrimoniu) prin vânzare sau

anulare; - soldul final debitor al lor reprezintă titlurile de plasament aflate în patrimoniul

întreprinderii.

Contabilitatea disponibilităţilor băneşti

Disponibilităţile băneşti ale unei entităţi economice se referă atât la numerarul aflat în conturile bancare deschise de către aceasta la diferite bănci cât şi la cel aflat în casieria ei.

265

Contabilitatea disponibilităţilor băneşti se ţine cu ajutorul conturilor din grupele 51 „Conturi la bănci” şi 53 „Casa” care sunt conturi de activ (excepţie făcând contul sintetic de gradul I 519 „Credite bancare pe termen scurt” şi 5186 „Dobânzi de plătit” care au funcţia contabilă de pasiv), şi care funcţionează astfel: - se debitează în momentul încasării de numerar în casierie sau bancă; - se creditează în momentul efectuării de plăţi din casieria sau bancă; - soldul final debitor de la sfârşitul perioadei reprezintă valoare numerarului existent la

un moment dat la dispoziţia întreprinderii.

Deoarece, după cum am mai afirmat şi în capitolul anterior există posibilitatea ca unele creanţele să nu fie încasate în numerar ci cu ajutorul unor efecte de încasat (trata, cambia, biletul la ordin), în grupa de conturi 51 „Conturi la bănci” a fost rezervat un cont sintetic de gradul I, şi anume contul 511 „Valori de încasat” care ţine evidenţa acestor efecte de încasat, are funcţia contabilă de activ, şi funcţionează astfel: - se debitează la primirea efectelor de încasat; - se creditează la încasarea lor prin bancă; - soldul final debitor al lor reprezintă valoarea efectelor de încasat existente la

dispoziţia întreprinderii. În ceea ce privesc conturile în care se înregistrează creditele pe termen scurt

contractate de întreprindere (contul sintetic de gradul I 519 „Credite bancare pe termen scurt si conturile sintetice de gradul al II-lea aferente lui), acestea au funcţia contabilă de pasiv creditându-se în momentul contratării creditului sau înregistrării dobânzii aferente, debitându-se la rambursarea creditului pe termen scurt sau achitarea dobânzii aferente, soldul final creditor al lor reprezentând valoarae creditelor pe termen scurt contratate şi a dobânzilor aferente acestora.

Contabilitatea altor valori de trezorerie

În categoria altor valori de trezorerie vom face referiri cu privire la acreditive şi la a avansurile de trezorerie. Contabilitatea acestora se ţine cu conturile sintetice de gradul I şi II aparţinătoare grupei de conturi 54 „Acreditive”. Aceste conturi au funcţia contabilă de activ şi funcţionează astfel: - se debitează la constituirea acreditivelor la dispoziţia furnizorilor respectiv acordarea

avansurilor de trezorerie; - se creditează la utilizarea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie; - soldul debitor al acestor conturi reprezintă valoarea acreditivelor deschise la

dispoziţia furnizorilor şi cea a avansurilor de trezorerie acordate delegaţilor la un moment dat.

Contabilitatea deprecierii elementelor de trezorerie

Fluxurile contabile de deprecieri ale trezoreriei vizează titlurile de plasament pe termen scurt. Ajustarile pentru deprecierea acestora se constituie şi se regularizează, de regulă, la sfârşitul exerciţiilor financiare, cu ocazia inventarierii generale a trezoreriei.

266

În vederea contabilizării ajustarilor pentru deprecierea titlurilor de plasament pe termen scurt sunt utilizate conturile sintetice de gradul I ce aparţin grupei 59 „Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” care au funcţia contabilă de pasiv şi funcţionează astfel: - se creditează la constituirea sau majorarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a

titlurilor de plasament în corespondenţă cu contul de cheltuieli 6864 „Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante”;

- se debitează la micşorarea sau anularea ajustarilor pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament, în corespondenţă cu contul de venituri 7864 „Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante”;

- soldul final creditor al contului reprezintă valoarea ajustarilor pentru deprecierea valorii titlurilor de plasament pe termen scurt constituite.

În continuare vom prezenta operaţiile economice ce pot fi înregistrate în

contabilitate cu ajutorul conturilor de mai sus. 6.2.1. Operaţii contabile privind titlurile de plasament 6.2.1.1. Operaţii contabile privind acţiunile detinute la entitatile afiliate 1. Înregistrarea achiziţionării de acţiuni

detinute la entitatile afiliate, achitarea făcându-se integral în numerar

501 = % 5121 5311

2. Înregistrarea achiziţionării de acţiuni,

achitarea făcându-se la o dată ulterioară

501 = 5091

3. Achitarea datoriei apărută în urma achiziţionării acţiunilor

5091 = % 5121 5311

4. Înregistrarea vânzării acţiunilor, preţul de

vânzare fiind mai mic decât cel de la achiziţionare, cu încasare direct în numerar

% 5121, 5311

664

= 501

5. Înregistrarea vânzării acţiunilor detinute la entitatile afiliate, preţul de vânzare fiind mai mic decât cel de la achiziţionare

% 461 664

= 501

6. Încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă sau din caserie

% 5121 5311

= 461

267

7. Înregistrarea vânzării acţiunilor detinute la entitatile afiliate, preţul de vânzare fiind mai mare decât cel de achiziţionare, cu încasare direct în numerar

5121, 5311 = % 501 764

8. Înregistrarea vânzării acţiunilor, preţul de

vânzare fiind mai mare decât cel de la achiziţionare

461 = % 501 764

9. Încasarea creanţei prin disponibilul de la

caserie sau de la bancă %

5121 5311

= 461

6.2.1.2. Operaţii contabile privind obligaţiunile emise şi răscumpărate 1. Înregistrarea împrumutului obligatar

conform prospectului de emisiune

461 = 161

2. Încasarea numerarului prin diponibilul de la bancă sau din caserie

% 5121 5311

= 461

3. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii aferente obligaţiunilor emise

666 = 1681

4. Înregistrarea achitării dobânzii aferente împrumutului obligatar

1681 = % 5121 5311

5. Înregistrarea răscumpărării obligaţiunilor

emise de pe piaţă 505 = %

5121 5311

6. Înregistrarea anulării obligaţiunilor emise şi

răscumpărate

161 = 505

7. Înregistrarea anulării obligaţiunilor răscumpărate, când valoarea de răscumpărare a lor este mai mare decât valoarea de emisiune (vânzare)

% 161 664

= 505

8. Înregistrarea anulării obligaţiunilor răscumpărate, când valoarea de răscumpărare a lor este mai mare decât valoarea de emisiune (vânzare)

161 = % 505 764

268

9. Înregistrarea contractării unui împrumut obligatar cu primă de rambursare

% 461 169

= 161

10. Înregistrarea amortizării primelor de rambursare aferente obligaţiunilor emise

6868 = 169

6.2.1.3. Operaţii contabile privind obligaţiunile 1. Îmregistrarea achiziţionării de obligaţiuni,

achitate din disponibilul de la bancă sau din caserie

506 = % 5121 5311

2. Înregistrarea vânzării obligaţiunilor, costul de achiziţie al lor fiind egal cu preţul de vânzare

% 5121 5311

= 506

3. Înregistrarea vânzării obligaţiunilor, costul de achiziţie al lor fiind mai mare decât preţul de vânzare

% 5121 664

= 506

4. Înregistrarea vânzării obligaţiunilor, costul de achiziţie al lor fiind mai mic decât preţul de vânzare

5121 = % 506 764

5. Înregistrarea dobânzii de încasat aferentă obligaţiunilor deţinute

5187 = 766

6. Înregistrarea încasării dobânzii prin diponibilul de la bancă sau din caserie

% 5121 5311

= 5187

7. Înregistarea dreptului de creanţă privind dobânzile neîncasate aferente obligaţiunilor deţinute, din exerciţiul financiar încheiat

5088 = 766

8. Înregistrarea încasării în exerciţiul financiar următor a dobânzilor aferente obligaţiunilor deţinute

% 5121 5311

= 5088

269

6.2.1.4. Operaţii contabile privind alte titluri de plasament şi creanţe asimilate 1. Înregistrarea achiziţionării altor titluri de

plasament şi creanţe asimilate, achitarea lor făcându-se integral în numerar

5081 = % 5121 5311

2. Înregistrarea achiziţionării altor titluri de

plasament şi creanţe asimilate, achitarea lor făcându-se la o dată ulterioară

5081 = 5092

3. Achitarea datoriei apărută în urma achiziţionării altor titluri de plasament şi creanţe asimilate

5092 = % 5121 5311

4. Înregistrarea vânzării altor titluri de

plasament şi creanţe asimilate, preţul de vânzare fiind mai mic decât cel de la achiziţionare, cu încasare direct în numerar

% 5121, 5311

664

= 5081

5. Înregistrarea vânzării altor titluri de plasament şi creanţe asimilate, preţul de vânzare fiind mai mic decât cel de la achiziţionare

% 461 664

= 5081

6. Încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă sau din caserie

% 5121 5311

= 461

7. Înregistrarea vânzării altor titluri de plasament şi creanţe asimilate, preţul de vânzare fiind mai mare decât cel de achiziţionare, cu încasare direct în numerar

5121, 5311 = % 5081 764

8. Înregistrarea vânzării altor titluri de plasament şi creanţe asimilate, preţul de vânzare fiind mai mare decât cel de la achiziţionare

461 = % 5081 764

9. Încasarea creanţei prin disponibilul de la

caserie sau de la bancă %

5121 5311

= 461

10. Înregistarea dreptului de creanţă privind dobânzile neîncasate aferente obligaţiunilor a altor titluri de plasament deţinute, din exerciţiul financiar încheiat

5088 = 766

270

11. Înregistrarea încasării în exerciţiul financiar următor a dobânzilor aferente obligaţiunilor şi a altor titluri de plasament deţinute de către unitate

% 5121 5311

= 5088

6.2.1.5. Operaţii contabile privind vărsămintele de efectuat pentru titluri de plasament 1. Înregistrarea achiziţionării de titluri de

plasament (acţiuni şi obligaţiuni) cu achitarea la o dată ulterioară

% 501…5081

= 509

2. Achitarea datoriei apărută în urma achiziţionării titluri de plasament şi a altor creanţe asimilate, prin disponibilul de la bancă sau din caserie

509 = % 5121 5311

6.2.2. Operaţii contabile privind decontările prin conturile de la bănci 6.2.2.1. Operaţii contabile privind valorile de încasat 1. Înregistrarea vânzării de semifabricate

clienţilor 4111 = %

702 4427

2. Înregistrarea primirii cecurilor de încasat

de la clienţi sau debitori diverşi

5112 = 4111

3. Înregistrarea încasării la bancă a cecurilor deţinute

5121 = 5112

4. Înregistrarea vânzării de produse finite clienţilor

4111 = % 701 4427

5. Înregistrarea acceptării efectelor

comerciale

413 = 4111

6. Înregistrarea primirii efectelor comerciale (cambia, biletul la ordin) spre încasare

5113 = 413

271

7. Înregistrarea depunerii la bancă spre scontare a efectelor comerciale de încasat

5114 = 5113

8. Înregistrarea încasării la bancă a efectelor comerciale, banca reţinând un comision

% 5121 627

= 5114

6.2.2.2. Operaţii contabile privind decontările prin conturile de la bănci deschise atât în lei cât şi în devize 1. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în

lei, prin disponibilul de la bancă 5121 = %

409 4111, 4118

4282 4382 4424 445 4482 451 456 461

471, 473 2678, 5187

2. Înregistrarea contractării de credite pe

termen lung, mediu şi scurt, cu încasare prin disponibilul de la bancă

5121 = % 1621 5191

3. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în devize, prin disponibilul de la bancă (cursul valutar de la data apariţiei creanţei este mai mic decât cel de la data încasării ei)

% 5124 665

= % 409

4111, 4118 4282 4382 4424 445 4482 451 456 461

471, 473 2678, 5187

272

4. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în devize, prin disponibilul de la bancă (cursul valutar de la data apariţiei creanţei este mai mare decât cel de la data încasării ei)

5124 = % 409

4111, 4118 4282 4382 4424 445 4482 451 456 461

471, 473 2678, 5187

765

5. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în lei, din disponibilul de la bancă

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 441 4423 444

446, 447 4481

451, 455, 456 462

472, 473 1621, 1682 5191, 5198

5186

= 5121

6. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în devize, din disponibilul de la bancă (cursul valutar la data apariţiei datoriei este mai mare decât cel de la data achitării ei)

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 441 4423 444

446, 447 4481

451, 455, 456 462

= 5124

273

472, 473 1621, 1682 5191, 5198

5186 665

5. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în

devize, din disponibilul de la bancă (cursul valutar la data apariţiei datoriei este mai mic decât cel de la data achitării ei)

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 441 4423 444

446, 447 4481

451, 455, 456 462

472, 473 1621, 1682 5191, 5198

5186

= % 5124 765

6.2.2.3. Operaţii contabile privind sumele în curs de decontare 1. Înregistrarea sumelor în curs de decontare

(mandatelor poştale), primite de la clienţi

5125 = 4111

2. Înregistrarea încasării sumelor în curs de decontare

5121 = 5125

6.2.2.4. Operaţii contabile privind dobânzile de plătit şi de încasat 1. Înregistrarea achitării dobânzilor aferente

creditelor acordate de bănci în exerciţiul financiar la care se referă

666 = 5121

2. Înregistrarea dobânzii de plătit aferentă perioadei viitoare

666 = 5186

274

3. Înregistrarea achitării dobânzii de plătit din disponibilul de la bancă

5186 = 5121

4. Înregistrarea încasării dobânzilor până la sfârşitul perioadei la care se referă

5121 = 766

5. Înregistrarea dobânzii de încasat aferentă perioadei viitoare

5187 = 766

6. Înregiatrarea încasării dobânzilor prin disponibilul de la bancă

5121 = 5187

6.2.2.5. Operaţii contabile privind creditelor bancare pe termen scurt 1. Înregistrarea contractării creaditelor bancare pe

termen scurt în lei, prin disponibilul de la bancă

5121 = % 5191

5193…5197

2. Înregistrarea dobânzii aferente creditelor bancare pe termen scurt

666 = 5198

3. Înregistrarea rambursării creditelor bancare în pe termen scurt, în lei

% 5191

5193…5197

= 5121

4. Înregistrarea achitării dobânzii aferente creditelor bancare pe termen scurt

5198 = 5121

5. Înregistrarea contractării creditelor bancare pe termen scurt în valută, prin dispoibilul de la bancă

5124 = % 5191

5193…5197

6. Înregistrarea rambursării creditelor bancare pe termen scurt în valută şi achitarea dobânzilor aferente acestora, în cazul în care cursul valutar de la data rambursării este mai mare decât cel de la data contractării lor

% 5191…5198

665

= 5124

7. Înregistrarea rambursării creditelor bancare pe termen scurt în valută şi achitarea dobânzilor aferente acestora, în cazul în care cursul valutar de la data rambursării este mai mic decât cel de la data contractării lor

5191…5198

= % 5124 765

275

8. Înregistrarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadenţă

5191 = 5192

9. Înregistrarea achitării în perioadele viitoare a creditelor bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă

5192 = % 5121 5124

6.2.3. Operaţii contabile privind decontările în numerar 6.2.3.1. Operaţii contabile privind decontările în numerar în lei şi în devize 1. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în

numerar, prin disponibilul de la caserie 5311 = %

409 4111, 4118

4282 4382 4482

451456 461

471, 473 2678, 5187

2. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în

devize, în numerar ( cursul valutar de la data apariţiei creanţei este mai mic decât cel de la data încasării ei )

% 5314 665

= % 409

4111, 4118 4282 4382 4482 451 456 461

471, 473 2678, 5187

3. Înregistrarea încasării creanţelor unităţii în

devize, în numerar ( cursul valutar de la data apariţiei creanţei este mai mare decât cel de la data încasării ei )

5314 = % 409

4111, 4118 4282 4382 4482 451 456 461

276

471, 473 2678, 5187

765

4. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în numerar prin disponibilul de la caserie,

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 441 4423 444

446, 447 4481

451, 455, 456 462

472, 473 1621, 1682 5191, 5198

5186

= 5311

5. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în devize, prin disponibilul de la caserie (cursul valutar la data apariţiei datoriei este mai mare decât cel de la data achitării ei )

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 4481

451, 455, 456 462

472, 473 5186 665

= 5314

6. Înregistrarea achitării datoriilor unităţii în devize, prin disponibilul de la caserie (cursul valutar la data apariţiei datoriei este mai mic decât cel de la data achitării ei)

% 401…405

419 4281

431, 437 4381 4481

451, 455, 456 462

472, 473 5186

= % 5314 765

277

7. Înregistrarea acordării avansurilor (chenzinei I) salariaţilor

425 = 5311

8. Înregistrarea achitării datoriilor faţă de către salariaţi, din disponibilul de la caserie

% 421 423 424 4281

= 5311

6.2.3.2. Operaţii contabile privind alte valori de trezorerie 1. Înregistrarea achiziţionării de valori în

unitate ( timbre fiscale şi poştale, tichete de călătorie, bilete de odihnă şi tratament)

% 5321…5328

4426

= 5311

2. Înregistrarea utilizării timbrelor fiscale şi poştale achiziţionate

626 = 5321

3. Înregistrarea utilizării tichetelor de călătorie

624 = 5323

6.2.4. Operaţii contabile privind acreditivele şi avansurile de trezorerie 6.2.4.1. Operaţii contabile privind acreditivele în lei şi în devize 1. Înregistrarea deschiderii unui acreditiv în lei

5411 = 5121

2. Înregistrarea achitării unor datorii faţă de un furnizor din acreditivul în lei deschis la dispoziţia acestuia

401 = 5411

3. Înregistrarea retragerii acreditivului în lei neutilizat

5121 = 5411

4. Înregistrarea deschiderii unui acreditiv în devize

5412 = 5124

278

5. Înregistrarea achitării unor datorii faţă de un furnizor din acreditivul în devize deschis la dispoziţia acestuia

401 = 5411

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar în cazul acreditivelor în devize

5412 = 765

7. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care apar în cazul acreditivelor în devize

665 = 5412

8. Înregistrarea retragerii acreditivului în devize neutilizat

5124 = 5412

6.2.4.2. Operaţii contabile privind avansurile de trezorerie 1. Înregistrarea acordării unui avans de trezorerie

în lei unor persoane împuternicite de către unitate

542 = 5311

2. Utilizarea avansului de trezorerie acordat, în diferite scopuri (transport, diurnă, cazare, reclamă, publicitate, etc.)

% 624 623

= 542

3. Înregistrarea depunerii la caserie a sumelor nefolosite din avansul de trezorerie acordat

5311 = 542

4. Înregistrarea acordării unui avans de trezorerie în valută persoanelor împuternicite de către unitate

542 = 5314

5. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie

542 = 765

6. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie

665 = 542

7. Utilizarea avansului de trezorerie acordat, în diferite scopuri (transport, diurnă, cazare, reclamă, publicitate, etc.)

% 624 623

= 542

8. Înregistrarea depunerii la caserie a sumelor nefolosite din avansul de trezorerie acordat

5314 = 542

279

6.2.5. Operaţii contabile privind viramentele interne 1. Înregistrarea ridicării de la bancă a sumei ce va

fi depusă la caserie

581 = 5121

2. Înregistrarea depunerii la caseriei a sumei ce a fost ridicată de la bancă

5311 = 581

3. Înregistrarea ridicării de la caserie a sumei ce va fi depusă la bancă

581 = 5311

4. Înregistrarea depunerii la bancă a sumei ce a fost ridicată de la caserie

5121 = 581

5. Înregistrarea ridicării unei sume de bani din contul unităţii de la banca “B “, pentru a fi depusă în contul de la banca “A “

581 = 5121.B

6. Înregistrarea depunerii unei sume de bani în contul unităţii de la banca “A “, sumă ridicată din contul unităţii de la banca “B “

5121.A = 581

6.2.6. Operaţii contabile privind ajustarile pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament 1. Înregistrarea constituirii ajustarilor pentru

pierderea de valoare a titlurilor de plasament

6864 = 591...598

2. Înregistrarea majorării ajustarilor pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament constituite anterior

6864 = 591...598

3. Înregistrarea micşorării ajustarilor pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament, constituite anterior

591...598 = 7864

4. Înregistrarea anulării ajustarilor pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament, constituite anterior

591...598 = 7864

280

6.3. APLICAŢII PRACTICE PRIVIND OPERAŢIILE DE

TREZORERIE

1). S.C. “Alandala ” S.A. este nevoită să-şi reducă activitatea, în acest scop răscumpărând 450 de acţiuni cu valoarea nominală de 1,68 lei/ acţiune pe care le va anula, preţul de răscumpărare al acţiunilor fiind de: - 1,58 lei/ acţiune - 1,7 lei/ acţiune.

1. Când preţul de răscumpărare al acţiunilor este de 1,58 lei/ acţiune

a). răscumpararea acţiunilor prin bancă

109 “Acţiuni proprii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 711

b). anularea acţiunilor răscumpărate

1012 “Capital subscris vărsat “ = % 756 109 “Acţiuni proprii “ 711 1041 “Prime de emisiune sau

aport “ 45

2. Când preţul de răscumpărare al acţiunilor este de 17.000 lei/ acţiune

a). răscumpărarea acţiunilor prin bancă

109 “Acţiuni proprii “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 765

b). anularea acţiunilor răscumpărate

% = 109 “Acţiuni proprii “ 765

1012 “Capital subscris vărsat “ 756 1068 “Alte rezerve “ 9 2). S.C. “Crinul ” S.A. răscumpără 500 acţiuni proprii la cost de achiziţie de 1,44 lei/ acţiune, comisionul de răscumpărare fiind de 16,8 lei. După răscumpărarea lor, acţiunile au următoarele destinaţii:

281

- 25% din numărul acţiunilor au fost anulate, diminuând astfel capitalul social, - 55% din numărul acţiunilor au fost distribuite salariaţilor la preţ de vânzare de 1,39 lei/ acţiune, - 20% din numărul acţiunilor au fost vândute terţilor la preţ de vânzare de 1,52 lei/ acţiune.

a). răscumpărarea acţiunilor prin bancă

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 736,8 109 “Acţiuni proprii “ 720 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

16,8

b). anularea a 25% din acţiunile răscumpărate 1012 “Capital subscris vărsat “ = 109 “Acţiuni proprii “ 180 c). vânzarea a 55% din acţiunile răscumpărate salariaţilor

% = 109 “Acţiuni proprii “ 396 5311 “Casa în lei “ 382,25 664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate“

13,75

d). vânzarea a 20% din acţiunile răscumpărate terţilor 5311 “Casa în lei “ = % 152 502 “Acţiuni proprii “ 144 764 “Venituri din investitii

financiare cedate“ 8

3). S.C. “Alfa ” S.A achiziţionează de la S.C. “Beta “ S.A. 2.500 de acţiuni detinute la entitatile afiliate, la cost de achiziţie de 1,2 lei/ acţiune. Comisionul datorat pentru intermediere este de 12 %, iar comisionul pentru serviciile bancare este de 228,5 lei. Din cele 2.500 acţiuni detinute la entitatile afiliate, 1.800 actiuni se vând la bursă la un curs de 1,362 lei/ acţiune cu încasare prin virament, iar restul se vând terţilor cu încasare în numerar la un curs de 1,15 lei/ acţiune.

282

a). achiziţionarea acţiunilor prin bancă 501 “Actiuni detinute la entitati afiliate”

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.000

b). înregistrarea comisionului pentru intemediere de 12% 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile “

= 401 “Furnizori “ 360

c). înregistrarea comisionului pentru serviciile bancare 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 28,5

d).vânzarea celor 1.800 de acţiuni la un curs de 1,362 lei/ acţiune

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 2.451,6 501 “Actiuni detinute la

entitati afiliate” 2.160

764 “Venituri din investitii financiare cedate “

291,6

e). vânzarea celor 700 de acţiuni la un curs de 1,15 lei/ acţiune

% = 501 “Actiuni detinute la

entitati affiliate” 840

5311 “Casa în lei “ 805 664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate “

35

4). S.C. “Gama ” S.A. cumpără de la S.C. “Omega ” S.A. 1.300 acţiuni cu intenţia ca ulterior să le revândă pentru a obţine un câştig pe termen scurt. Costul de achiziţie al acţiunilor este de 1,467 lei/ acţiune, eliberarea lor în proporţie de 60% făcându–se imediat prin bancă, iar restul eliberându–se la o dată ulterioară. Cheltuielile legate de achiziţionare acţiunilor fiind de 7% din valoarea titlurilor de plasament. S.C. “Gama ” S.A. vinde cele 1.300 acţiuni astfel: - 850 de acţiuni la un curs de 1,65 lei/ acţiune, - 450 de acţiuni la un curs de 1,4 lei/ acţiune.

283

a). achiziţionarea acţiunilor prin bancă

501 “Acţiuni detinute la entitati afiliate“

= % 1.907,1

5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.144,26 509 “Vărsăminte de efectuat pentru

investitiile pe termen scurt“ 762,84

b). înregistrarea cheltuielilor ocazionate de achiziţionarea acţiunilor

668 “Alte cheltuieli financiare “ = 401 “Furnizori “ 133,50

c). achitarea diferenţei de acţiuni rămasă neplătită

509 “Vărsăminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt“

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 762,84

d). vânzarea celor 850 acţiuni la cursul de 1,65 lei/ acţiune 461 “Debitori diverşi “ = % 1.402,5 501 “Acţiuni detinute la entitati

afiliate“ 1.246,95

764 “Venituri din investitii financiare cedate“

155,55

e). încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 1.402,5 f). vânzarea celor 450 de acţiuni la cursul de 1,4 lei/ acţiune

% = 501 “Acţiuni detinute la entitati afiliate“

660,15

461 “Debitori diverşi “ 630 664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate “

30,15

284

g). încasarea creanţei prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 630 5). S.C. “Tricotextil ” S.A. cumpără de la S.C. “Confstar ” S.A. 1.650 acţiuni la un cost de achiziţie de 1,05 lei/ acţiune. Dividendele cuvenite la sfârşitul anului sunt de 685,08 lei, care se încasează prin bancă. Acţiunile cumpărate se vând în anul următor astfel: - 1.250 de acţiuni la un curs de 1,45 lei/ acţiune, - 400 de acţiuni la un curs de 0,96 lei/ acţiune.

a). achiziţionarea acţiunilor de la S.C. “Confstar ” S.A. 501 “Acţiuni detinute la entitati afiliate“

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.732,5

b). încasarea dividendelor cuvenite 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 761 “Venituri din

imobilizari financiare“ 685,08

c). vânzarea acţiunilor la cursul de 1,45 lei/ acţiune

5121 ”Conturi la bănci în lei “ = % 1.812,5 501 “Acţiuni detinute la

entitati afiliate“ 1.312,5

764 “Venituri din investitii financiare cedate“

500

d). vânzarea acţiunilor la un curs de 0,96 lei/ acţiune

% = 501 “Acţiuni detinute la entitati afiliate“

420

5121 “Conturi la bănci în lei “ 384 664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate “

36

285

6). S.C. “Top Trade ” S.R.L. emite 1.500 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 0,8 lei/ obligaţiune. Valoarea de emisiune (vânzare) a obligaţiunilor este de 0,768 lei/ obligaţiune, iar valoarea de rambursare este de 0,032 lei/ obligaţiune. Durata împrumutului obligatar este de 3 ani iar dobanda practicată este de 67 %. După un an se răscumpără de pe piaţă 680 obligaţiuni.

a). înregistrarea împrumutului obligatar

% = 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

1.200

461 “Debitori diverşi “ 1.152 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “

48

b). încasarea împrumutului obligatar prin bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 1.152 c). înregistrarea dobânzii datorate

- dobânda = valoarea împrumutului * rata dobânzii ) = = ( 1.500 obligaţiuni * 0,8 lei/ obligaţiune ) * 67% = 804 lei

666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

804

d). achitarea dobânzii din disponibilul de la bancă

1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 804

e). amortizarea primelor de rambursare ale obligaţiunilor

- amortizarea în primul an = 48 lei / 3 ani = 16 lei

6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare ale obligaţiunilor “

= 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “

16

286

f). răscumpararea a 680 de obligaţiuni

505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 544

g). anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

= 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

544

7). S.C. “Amideco “ S.A. răscumpără 760 de obligaţiuni de pe piaţă în vederea anulării lor, pentru care se cunosc următoarele elemente: - valoarea nominală a obligaţiunilor este de 0,985 lei/ obligaţiune, - dobânda anuală aplicată este de 69%, - răscumpărarea obligaţiunilor se face astfel: - 460 de obligaţiuni cu decontare imediată,

- 300 de obligaţiuni cu decontare ulterioară.

a). răscumpărarea obligaţiunilor emise

505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

= % 748,6

5121 “Conturi la bănci în lei “ 453,1 509 “Vărsăminte de efectuat

pentru investitiile pe termen scurt“

295,5

b). înregistrarea dobânzii datorate de către S.C. “Amideco “ S.A.

666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

516,53

c). achitarea dobânzii datorate prin disponibilul de la bancă

1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 516,53

287

d). decontarea în numerar a obligaţiunilor răscumpărate şi neplătite

509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament “

= 5121 “Conturi la bănci în lei ”

295,5

e). anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

= 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

748,6

8). S.C. “Proberco ” S.A. achiziţionează 2.500 obligaţiuni la un cost de achiziţie de 0,84 lei/ obligaţiune, în vederea vânzării ulterioare, plata făcându-se astfel: - 1.550 lei din disponibilul de la bancă, - 550 lei dintr-un acreditiv constituit anterior. Obligaţiunile achiziţionate sunt vândute de către S.C. “Proberco ” S.A. astfel: - 1.850 obligaţiuni la un preţ de vânzare de 0,99 lei/ obligaţiune, - 650 obligaţiuni la un preţ de vânzare de 0,8 lei/ obligatiune. a). constituirea acreditivului din disponibilul de la bancă 5411 “Acreditive în lei “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 550

b). achiziţionarea obligaţiunilor cu decontare ulterioară 506 “Obligaţiuni “ = 509 “Vărsăminte de efectuat

pentru investitiile pe termen scurt“

2.100

c).decontarea obligaţiunilor achiziţionate

509 “Vărsăminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt“

= % 2.100

5411 “Acreditive în lei “ 550 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.550

288

d). vânzarea celor 1.850 de obligaţiuni achiziţionate, la un preţ de vânzare de 0,99 lei/ obligaţiune 5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 1.831,5 506 “Obligaţiuni “ 1.554 764 “Venituri din investitii

financiare cedate“ 277.5

e). vânzarea celor 650 de obligaţiuni achiziţionate, la un preţ de vânzare de

0,8 lei/ obligaţiune

% = 506 “Obligaţiuni “ 546 5121 “Conturi la bănci în lei “ 520 664 “Cheltuieli privind investitile financiare cedate “

26

9). S.C. “Maralibris ” S.R.L achiziţionează 1.300 obligaţiuni, la un cost de achiziţie de 1,456 lei/ obligaţiune, 600 din aceste obligaţiuni urmând a le plăti ulterior. Se revând obligaţiunile achiziţionate astfel: - 780 de obligaţiuni la un preţ de vânzare de 1,68 lei/ obligaţiune, debitorii încasându - se prin bancă, - 520 de obligaţiuni la un preţ de vânzare de 1,4 lei/ obligaţiune, debitorii încasându - se prin caserie.

a). achiziţionarea obligaţiunilor de către S.C. “Maralibris ” S.R.L.

506 “Obligaţiuni “ = % 1.892,8 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.019,2 509 “Vărsăminte de efectuat pentru

investitiile pe termen scurt“ 873,6

b). achitarea ulterioară a diferenţei, din disponibilul de la bancă

509 “Vărsăminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt“

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 873,6

c). vânzarea a 780 de obligaţiuni, la preţ de vânzare de 1,68 lei/ obligaţiune

461 “Debitori diverşi “ = % 1.310,4 506 “Obligaţiuni “ 1.135,68 764 “Venituri din investitii

financiare cedate“ 174,72

289

d). încasarea debitorilor prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 1.310,4

e). vânzarea a 520 de obligaţiuni, la preţ de vânzare de 1,4 lei/ obligaţiune

% = 506 “Obligaţiuni “ 757,12 461 “Debitori diverşi “ 728 664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate “

29,12

f). încasarea debitorilor prin disponibilul de la caserie

5311 “Casa în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 728

10). S.C. “Alfa ” S.A. emite 500 de obligaţiuni cu o valoare de emisiune de 1,25 lei/ obligaţiune, pe care le vinde S.C. “Beta ” S.A. Dobânda aferentă împrumutului obligatar ( emisiunii de obligatiuni ) este de 68% din valoarea împrumutului. După un an de zile S.C “Alfa ” S.A. răscumpără obligaţiunile emise la preţul pieţei de 1,34 lei/ obligaţiune pe care apoi le anulează. Să se înregistreze aceste operaţii economice în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.

1. În contabilitatea S.C. “Alfa ” S.A.

a). înregistrarea împrumutului obligatar ( emisiunea de obligaţiuni )

461 “Debitori diverşi “ = 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

625

b). încasarea împrumutului obligatar prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 625

c). înregistrarea dobânzii datorate

666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

425

290

d). achitarea dobânzii prin disponibilul de la bancă

1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 425

e). răscumpărarea obligaţiunilor proprii

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 670 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

625

664 “Cheltuieli privind investitiile financiare cedate “

45

f). anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni “

= 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate “

625

2. În contabilitatea S.C. “Beta ” S.A.

a). achiziţionarea obligaţiunilor emise de S.C. “Alfa ” S.A. 506 “Obligaţiuni “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 625

b). înregistrarea dobânzii cuvenite

461 “Debitori diverşi “ = 766 “Venituri din dobânzi “ 425 c). încasarea dobânzii prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 425

d). vânzarea obligaţiunilor S.C. “Alfa ” S.A. la preţ de vânzare de 1,34 lei/ obligaţiune

291

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 670 506 “Obligaţiuni “ 625 764 “Venituri din investitii

financiare cedate“ 45

11). S.C. “Trust Comin ” S.A. înregistrează în luna iulie următoarele operaţii economice în contabilitate: - primirea de la un client al său, al unui cec pentru încasat cu o valoare de 250 lei, care se depune la bancă şi se încasează, - deţinerea unei cambii de la un client, cu o valoare de 680 lei, pe care o depune la bancă spre încasare, aceasta perceptând un comision de 25 lei, - primirea de la un client a unui bilet la ordin în valoare de 356 lei, care este remis băncii spre scontare cu 25 de zile înainte de termenul de scadenţă, rata scontului fiind de 7%, iar comisionul băncii de 27,5 lei, T.V.A. 19%

1. Înregistrarea cec–ului de încasat primit de la client

a). primirea cec–ului de încasat de la client

5112 “Cecuri de încasat “ = 4111 “Clienţi “ 250

b). încasarea cec–ului prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 5112 “Cecuri de încasat “ 250

2. Înregistrarea cambiei primită de la client

a). depunerea cambiei de la client spre încasare

5113 “Efecte de încasat “ = 413 “Efecte de primit de la clienti“

680

b). încasarea cambiei prin disponibilul de la bancă

% = 5113 “Efecte de încasat “ 680 5121 “Conturi la bănci în lei “ 655 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

25

292

3. Înregistrarea biletului la ordin primit de la client

a). acceptarea la plată a biletului la ordin

413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 356

b). depunerea biletului la ordin spre scontare

5114 “Efecte depuse spre scontare “

= 413 “Efecte de primit de la clienti“

356

c). încasarea biletului la ordin primit de la client prin disponibilul de la bancă - valoarea scontului = ( valoarea nominală a creanţei * timpul în zile * rata scontului ) / ( 100 * 360 )

- valoarea scontului = ( 356 lei * 25 zile * 7 ) / (100 * 360 ) = 1,73 lei

% = 5114 “Efecte remise spre scontare “

356

5121 “Conturi la bănci în lei “ 321,545 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

1,73

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

27,5

4426 “T.V.A. deductibilă “ 5,225

12). S.C. “Plastor Impex “ S.R.L. încheie un contract de import cu un furnizor extern în valoare de 4.850 lei, pe credit furnizor. Plăţile au loc astfel: - 25% din valoarea importului se va plăti în avans furnizorului, - 45% din valoarea importului se va plăti la livrarea mărfurilor

printr-un acreditiv, - 30% din valoarea importului se va plăti cu un set de 3 cambii cu o

valoare de 485 lei/ cambie negociindu-se o dobânda de 6% din valoarea nominală a fiecarei cambii.

Să se înregistreze aceste operaţii economice atât în contabilitatea furnizorului cât şi în contabilitatea clientului.

293

1. În contabilitatea furnizorului ( exportatorul )

a). încasarea avansului prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 1.212,5 419 “Clienţi – creditori “ 1.018,91 4427 “T.V.A. colectata” 193.59

b). livrarea mărfii clientului ( importatorul )

4111 “Clienţi “ = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 4.850

c). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 4.850 d). încasarea a 45% din datorie prin acreditivul deschis în favoarea lui

5412 “Acreditive în devize “ = 4111 “Clienţi “ 2.182,5

e). înregistrarea acceptării la plată a cambiilor

413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 1.455

f). înregistrarea dobânzii de primit

5187 “Dobânzi de primit “ = 766 “Venituri privind dobânzile “ 87 g). încasarea dobânzii prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 5187 “Dobânzi de primit “ 87

h). încasarea primei cambii prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 413 “Efecte de primit de la

clienti“ 485

1. În contabilitatea clientului ( importatorul )

294

a). achitarea avansului furnizorului

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.212,5

409 “Furnizori – debitori “ 1.018,91 4426 “T.V.A. deductibila” 193.59

b). aprovizionarea cu mărfuri de la furnizorul extern

% = 401 “Furnizori “ 4.850 371 “Mărfuri “ 4.075,65 4426 “T.V.A. deductibilă “ 774,35

c). deschiderea acreditivului

5412 “Acreditive în devize “ = 5121 “Conturi la bănci în devize “

4.850

d). achitarea a 45% din datorie din acreditivul deschis

401 “Furnizori “ = 5412 “Acreditive în devize “ 2.182,5 e). acordarea cambiilor furnizorului ( exportatorului )

401 “Furnizori “ = 403 “Efecte de plătit “ 1.455

f). înregistrarea dobânzii de plătit

666 “Cheltuieli privind dobânzile “ = 5186 “Dobânzi de plătit “ 87

g). achitarea dobânzii prin disponibilul de la bancă

5186 “Dobânzi de plătit “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 87

h). achitarea primei cambii

403 “Efecte de plătit “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 485

295

13). S.C. “Mobexpert ” S.A. acceptă o cambie de la un client extern căruia i-a facturat bunuri în valoare de 1.460 lei, cu termenul de plată la 30 septembrie anul N. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice: - scontarea cambiei la scadenţă cu un comision de 26,7 lei, - scontarea cambiei înainte de scadenţă, la 31 august anul N, aplicând o rata a scontului de 7%, comisionul fiind de 17,5 lei.

1. Scontarea cambiei la scadenţă

a). acceptarea efectului comercial ( cambiei ) la plată

413 “Efecte de primit de la clienti“

= 4111 “Clienţi “ 1.460

b). scontarea cambiei la scadenţă

% = 413 “Efecte de primit de

la clienti“ 1.460

5124 “Conturi la bănci în devize “ 1.428,23 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

26,7

4426 “T.V.A. deductibilă “ 5,07

2. Scontarea cambiei înainte de scadenţă

a). înregistrarea acceptării la plată a cambiei

413 “Efecte de primit de la client“

= 4111 “Clienţi “ 1.460

b). înregistrarea primirii cambiei

5113 “Efecte de încasat “ = 413 “Efecte de primit de la clienti“

1.460

c). remiterea cambiei spre scontare

5114 “Efecte remise spre scontare “ = 5113 “Efecte de primit “ 1.460

296

d). înregistrarea scontării cambiei înainte de scadenţă

- valoarea scontului = ( valoarea nominală a creanţei * timpul în zile * rata scontului ) / ( 100 * 360 )

- valoarea scontului = ( 1.460 lei * 30 zile * 7 ) / (100 * 360 ) = 8,516 lei

% = 5114 “Efecte remise spre

scontare “ 1.460

5124 “Conturi la bănci în devize “

1.430,659

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “

8,516

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

17,5

4426 “T.V.A. deductibilă “ 3,325 14). S.C. “Plastor Impex ” S.A. contabilizează la data de 23 octombrie anul N, următoarele operaţiuni economice în contul de disponibil in devize, cursul valutar fiind de 2,3 lei/ $: - încasarea unui client extern în valoare de 7.750 $, cursul valutar la data emiterii facturii fiind de 2,25 lei/ $, - achitarea unui furnizor extern în valoare de 6.500 $, cursul valutar la data emiterii facturii fiind de 2,27 lei/ $. Să se calculeze soldul contului 5124 “Banca în devize ” de la sfârşitul exerciţiului financiar, 31 decembrie anul N, ştiind că cursul valutar la aceasta dată va fi de 2,5 lei/ $.

a). încasarea creanţei în devize

5124 “Conturi la bănci în devize “

= % 17.825

4111 “Clienţi “ 17.437,5 765 “Venituri din diferenţe de curs

valutar “ 387,5

b). achitarea obligaţiei în devize

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

14.950

401 “Furnizori “ 14.755 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

195

297

c). calcularea soldului contului 5124 “Conturi la banci în devize”

- soldul contului 5124 “Conturi la banci în devize ” exprimat în $ la 31 decembrie anul N

Sold cont 5124 “Conturi la banci în devize “ în valută = 7.750 $ – 6.500 $ = 1.250 $ - soldul contului 5124 “Conturi la banci în devize “ exprimat în lei la 31 decembrie anul N Sold cont 5124 “Conturi la banci în devize “ în lei = 17.825 lei – 14.950 lei = 2.875 lei Cursul mediu valutar al soldului = 2.875 lei / 1.250 lei = 2,3 lei/ $ Cursul valutar la 31 decembrie anul N = 2,5 lei/ $

- înregistrarea diferenţei favorabile de curs valutar la 31 decembrie anul N

diferenţa favorabilă de curs valutar = 1.250 $ * ( 2,5 lei/ $ - 2,3 lei/ $ ) = 250 lei 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar “

250

15). S.C. “Colina ” S.A. înregistrează în luna iulie următoarele operaţii economice: - existenţa unei sume de 150 lei remisă de un client băncii, dar neaparută în extrasul de cont, - rezervarea sumei de 3.465 lei necesari cumpărării de valută la licitaţie, în urma acesteia obţinându-se 2.100 $, comisionul bancar pentru schimbul valutar efectuat fiind de 9%. - se constituie un acreditiv in lei, in valoare de 850 lei, din care se achită datoria faţă de un furnizor în valoare de 675 lei.

a). înregistrarea sumei remisă de client dar neapărută în extrasul de cont

5125 “Sume în curs de decontare “ = 4111 “Clienţi “ 150 b). înregistrarea rezervării sumei pentru cumpărarea de valută

5125 “Sume în curs de decontare “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.465

298

c). cumpărarea valutei la licitaţie

% = 5125 “Sume în curs de decontare “

3.465

5124 “Conturi la bănci în devize “

3.093,9

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

311,85

4426 “T.V.A. deductibilă “ 59,25 d). alimentarea carnetului de cec cu limită de sumă

5411 “Acreditive in lei” = 5121 "Conturi la bănci în lei “ 850 e). achitarea furnizorului din carnetul de cec cu limită de sumă

401 “Furnizori “ = 5411 “Acreditive in lei” 675

16). S.C. “Apsa ” S.A. contratează un credit pe termen scurt de la bancă în valoare de 1.230 lei, cu o dobândă de 45%, din care achită o datorie către un furnizor în valoare de 1.050 lei. La scadenţă rambursează creditul şi achită dobânda prin bancă. a). contractarea creditului pe termen scurt prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 5191 “Credite bancare pe

termen scurt “ 1.230

b). înregistrarea dobânzii aferente creditului pe termen scurt 666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt “

553,5

c). achitarea datoriei faţă de furnizor 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.050

299

d). rambursarea creditului şi achitarea dobânzii prin disponibilul de la bancă

% = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.783,5 5191 “Credite bancare pe termen scurt “

1.230

5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt “

553,5

17). La S.C. “Mobexpert ” S.A. se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - încasarea unui avans de 300 $ la un curs valutar de 2,35 lei/ $, pentru produsele contractate a se livra, - restituirea avansului la un curs de 2,4 lei/ $, datorită rezilierii contractului, - reflectarea dividendelor acordate acţionarilor în sumă de 560 $, la cursul de 2,5 lei/ $, precum şi reţinerea impozitului pe dividende de 10%, - achitarea dividendelor cuvenite de 560 $, şi plata la bugetul statului a impozitului pe dividende aferent acestora, la un curs de 2,6 lei/ $.

a). încasarea avansului prin disponibilul de la bancă 5124 “Conturi la bănci în devize “ = 705 419 “Clienţi – creditori “ 592,44 4427 “T.V.A. colectata” 112,56

b). restituirea avansului datorită rezilierii contractului

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

720

19 4 “Clienţi – creditori “ 592,44 4427 “T.V.A. colectata” 112,56 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

15

c). înregistrarea dividendelor cuvenite acţionarilor 117 “Rezultatul reportat” = 457 “Dividende de plată “ 1.400

300

d). înregistrarea impozitului pe dividende de 10% 457 “Dividende de plată “ = 446 “Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate “ 140

e). achitarea dividendelor prin disponibilul de la caserie, la cursul valutar de 2,6 lei/ $

% = 5314 “Casa în devize “ 1.310,4

457 “Dividende de plată “ 1.260 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

50,4

f). achitarea impozitului pe dividende la bugetul statului, la cursul valutar de

2,6 lei/ $

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

145,6

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

140

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

5,6

18). S.C. “Meda “ S.A. contractează un credit pe termen lung în devize, în valoare de 2.750 euro, la un curs valutar de 3,36 lei euro, cu o dobândă de 55% din valoarea creditului. La scadenţă se rambursează creditul şi se achită dobânda aferentă acestuia, la un curs de 3,4 lei/ euro.

a). contractarea creditului pe termen lung prin disponibilul de la bancă 5124 “Conturi la bănci în devize “

= 1621 “Credite bancare pe termen mediu şi lung “

9.240

b). înregistrarea dobânzii aferente creditului pe termen lung 666 “Cheltuieli privind dobânzile ”

= 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen mediu şi lung “

5.082

301

c). achitarea dobânzii la scadenţă din disponibilul de la bancă

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

5.142,5

1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen mediu şi lung “

5.082

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

60,5

d). rambursarea creditului pe termen lung la scadenţă

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

9.350

1621 “Credite bancare pe termen mediu şi lung “

9.240

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

110

19). S.C. “Maramureşul “ S.A. achiziţionează mărci poştale şi timbre fiscale, în valoare de 120 lei, din care utilizează mărci poştale în valoare de 68 lei pentru francarea corespondenţei, conform borderoului întocmit. a).achiziţionarea mărcilor poştale si a timbrelor fiscale 5321 “Timbre fiscale şi poştale “ = 5311 “Casa în lei “ 120 b). folosirea mărcilor poştale 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii “

= 5321 “Timbre fiscale şi poştale “

68

20). S.C. “Apsa ” S.A. achiziţionează bilete de odihnă şi tratament la un preţ de cumpărare inclusiv T.V.A. de 1.356 lei, pe care le distribuie salariaţilor, contravaloarea acestor bilete de odihnă şi tratament fiind suportate astfel : - 50% de către unitate, - 50% de către salariaţi. Se reţin sumele de la salariaţi, inclusiv T.V.A.-ul.

302

a). achiziţionarea biletelor de odihnă şi tratament 5322 “Bilete de tratament şi odihnă “ = 401 “Furnizori “ 1.356

b). distribuirea biletelor de odihnă şi tratament

% = 5322 “Bilete de tratament şi odihnă “

1.356

6588 “Alte cheltuieli de exploatare“ 678 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

678

c). recuperarea părţii suportate de către salariaţi, prin disponibilul de la caserie 5311 “Casa în lei “ = 4282 “Alte creanţe în legătură cu

personalul “ 678

21). S.C. “Delta ” S.A. achiziţionează tichete de călătorie în valoare de 650 lei, T.V.A. 19%, pe care le distribuie gratuit potrivit legii, salariaţilor săi.

a). achiziţionarea biletelor de odihnă şi tratament

% = 401 “Furnizori “ 773,5 5323 “Tichete şi bilete de călătorie “ 650 4426 “T.V.A. deductibilă “ 123,5 b). distribuirea gratuită a tichetelor de călătorie salariaţilor societăţii 6588 “Alte cheltuieli de exploatare“ = 5323 “Tichete şi bilete de

călătorie “ 650

22). S.C. “Onix Impex ” S.R.L. înregistrează în contabilitate, în luna octombrie următoarele operaţii economice: - deschiderea unui acreditiv, la dispoziţia unui furnizor intern, pentru 850 lei, din care se va achita o datorie provenită din aprovizionarea cu mărfuri de la furnizorul respectiv în valoare de 620 lei,

303

- deschiderea unui acreditiv în devize, la dispoziţia unui furnizor extern, pentru 500 euro, la cursul valutar de 3,45 lei/ euro, din care se achită o datorie de 460 euro provenită din aprovizionarea cu materii prime, cursul valutar la data achitării datoriei fiind de 3,5 lei/ euro.

1. Deschiderea acreditivului în lei

a). înregistrarea deschiderii acreditivului în lei

5411 “Acreditive în lei “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 850 b). achitarea furnizorului intern de mărfuri din acreditivul deschis la dispoziţia acestuia

401 “Furnizori “ = 5411 “Acreditive în lei “ 620 c). lichidarea părţii neutilizate din acreditivul deschis

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 5411 “Acreditive în lei “ 230

2. Deschiderea acreditivului în devize

a). înregistrarea deschiderii acreditivului în devize

5412 “Acreditive în devize “ = 5124 “Conturi la bănci în devize “ 1.725 b). înregistrarea diferenţei favorabile de curs valutar care apare la data plăţii

- diferenţă favorabilă de curs valutar = 500 euro * ( 3,5 lei/ euro – 3,45 lei/ euro) = 25 lei

5412 “Acreditive în lei “ = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar “

25

c). achitarea furnizorului extern de materii prime din acreditiv

401 “Furnizori “ = 5412 “Acreditive în lei “ 1.610

304

d). lichidarea părţii neutilizate din acreditivul în devize deschis la dispoziţia furnizorului

5124 “Conturi la bănci în devize “ = 5412 “Acreditive în devize “ 140

32). S.C.“ Maratex” S.A. acordă un avans de trezorerie, unui salariat trimis în deplasare, în sumă de 750 lei. La întoarcere salariatul întocmeşte decontul de cheltuieli astfel: - 450 lei aprovizionare mărfuri, T.V.A. 19%, - 120 lei cheltuieli de deplasare şi cazare - 42 lei cheltuieli poştale. Suma necheltuită se depune de către salariat la caserie.

a). acordarea avansului de trezorerie salariatului 542 “Avansuri de trezorerie “ = 5311 “Casa în lei “ 750 b). justificarea avansului conform decontului de cheltuieli

% = 542 “Avansuri de trezorerie ” 697,5 371 “Mărfuri “ 450 4426 “T.V.A. deductibilă “ 85,5 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări “

120

626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii “

42

c). depunerea avansului necheltuit la disponibilul de la caserie

5311 “Casa în lei “ = 542 “Avansuri de trezorerie “ 52,5 24). S.C. “Turist ” S.A. acordă un avans de trezorerie în valută în valoare de 600 euro, la un curs valutar de 3,7 lei/euro, care la data justificării lui a fost complet utilizat.

a) acordarea avansului in devize

542 “Avansuri de trezorerie “ = 5314 “Casa în devize “ 2.220

305

b). înregistrarea justificării avansului în devize

625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări “

= 542 “Avansuri de trezorerie “ 2.220

25). S.C. “Onţiu ” S.A. înregistrează în contabilitate decontarea cheltuielilor cu reparaţia autoturismului proprietatea firmei în valoare de 356 lei, T.V.A 19%, achitate de către şoferul autoturismului în următoarele cazuri: - când şoferul, angajat al firmei, a primit un avans de trezorerie de 500 lei, - când şoferul, angajat al firmei , nu a primit un avans de trezorerie, plătind costul reparaţiei din banii proprii pe care ulterior îi recuperează.

1. Când şoferul a primit un avans de trezorerie

a). înregistrarea primirii avansului de trezorerie

542 “Avansuri de trezorerie “ = 5311 “Casa în lei “ 500

b). justificarea avansului conform decontului de cheltuieli

% = 542 “Avansuri de trezorerie “ 423,64 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “

356

4426 “T.V.A. deductibilă “ 67,64

c). depunerea avansului de trezorerie necheltuit la caserie

5311 “Casa în lei “ = 542 “Avansuri de trezorerie “ 76,36 2. Când şoferul nu a primit un avans de trezorerie

a). înregistrarea decontului de cheltuieli

% = 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul “

423,64

611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “

356

4426 “T.V.A. deductibilă “ 67,64

306

b). încasarea banilor de la firmă 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul “

= 5311 “Casa în lei “ 423,64

26). S.C. “Valco ” S.A. procură materiale pentru ambalat printr - un angajat al firmei care nu a primit un avans de trezorerie. Costul de achiziţie al materialelor de ambalat este de 368 lei, T.V.A. 19%. După întocmirea decontului de cheltuieli se dau banii angajatului prin caserie. a). aprovizionarea cu materiale de ambalat

% = 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul “

437,92

3023 “Materiale pentru ambalat “

368

4426 “T.V.A. deductibilă “ 69,92 b). înregistrarea recuperării banilor de către salariat prin caserie 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul “

= 5311 “Casa în lei “ 437,92

27). S.C. “Casa de schimb valutar “Colina “ S.A. transferă punctului de schimb valutar “Colina “ – Şomcuta Mare, suma de 1.050 lei şi 1.500 euro la un curs valutar de 3,5 lei/ euro. a). înregistrarea transferării banilor, punctului de schimb valutar “Colina “ – Şomcuta Mare 4511 “Decontări în cadrul grupului “ = 5311 “Casa în lei “ 1.050

b). înregistrarea transferării valutei, punctului de schimb valutar “Colina “ – Şomcuta Mare 4511 “Decontări în cadrul grupului “

= 5314 “Casa în devize “ 5.250

307

28). La S.C. ”Casa de schimb valutar “Colina “ S.A. au avut loc următorele operaţii economice în data de 24 mai anul N: - cumpărarea a 450 euro, la un curs de cumpărare de 3,47 lei/ euro, unitatea aplicând un comision de 7%, - vânzarea a 890 euro la un curs de vânzare de 3,3 lei/ euro, unitatea aplicând un comision de 6% .

a). înregistrarea cumpărării de valută 5314 “Casa în devize “ = % 1.561,5 5311 “Casa în lei “ 1.452,19 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 109,31

b). înregistrarea vânzării valutei populaţiei - venitul obţinut de casa de schimb valutar = 890 $ * (3,47 lei/ $ - 3,3 lei/ $ ) = 151,3 lei 5311 “Casa în lei “ = % 3.088,3 5314 “Casa în devize “ 2.760,78 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 176,22

765 “Venituri din diferenţe de curs valutar “

151,3

29). S.C. “Gambrinus ” S.A. constată ca la finele anului N actiunile detinute la entitatile affiliate, achiziţionate se depreciază cu 87,5 lei, la finele anului N+2 se depreciază cu încă 41 lei, la finele anului N+3 titlurile cresc în valoare cu 70 lei, iar în final ajustarea pentru depreciere se anuleaza.

a). constituirea ajustarii pentru deprecierea titlurilor de plasament

6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante “

= 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate”

87,5

308

b). majorarea ajustarii pentru depreciere constituita în anul N+2

6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

= 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile affiliate “

41

c). diminuarea ajustarii pentru depreciere constituita în anul N+3 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate “

= 7864 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

70

d). anularea ajustarii pentru depreciere constituita în anul N+4 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate “

= 7864 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

58,5

309

Cap. 7. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII FLUXURILOR DE REZULTATE

7.1. CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Contabilitatea fluxurilor de rezultate ale unei întreprinderi se referă la contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatului obţinut la sfărşitul exerciţiului financiar.

CHELTUIELILE constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.43

În funcţie de momentul angajării lor, cheltuielile reflectate în contabilitate se

grupează după cum urmează: a) cheltuieli constatate în momentul plăţii lor care se înregistrează în corespondenţă cu conturile de trezorerie; b) cheltuielile angajate cu plata ulterioară, care se înregistrează în corespondenţa cu conturile de terţi; c) cheltuielile contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fără a angaja o plată, reprezentate de amortizări şi provizioane.

Cheltuielile care fac obiectul contabilităţii financiare se grupează după natura lor, astfel: Ø cheltuieli de exploatare care sunt ocazionate de activităţile de exploatare

respectiv, operaţiunile cu caracter economic şi comercial privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor.

În această categorie sunt incluse: • cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piesele de schimb şi alte materiale consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor; costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, costul mărfurilor vândute. • cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi; cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile; redevenţe, locaţiile de gestiune şi chiriile plătite; studiile şi cercetările efectuate întreprinderii de terţi inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuieli şi alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări; chletuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele). • cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea economică referitoare la impozitul pe clădiri alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.; 43 O.M.F.P. 94/2001 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, pct. 70

310

• cheltuieli cu personalul cum ar fi salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi la fondul de şomaj, cheltuielile cu perfecţionarea şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială; • alte cheltuieli de exploatare cum ar fi pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare. Ø cheltuieli financiare care sunt ocazionate de activităţile financiare, respectiv de

operaţiunile privind participarea întreprinderii pe piaţa de capital în calitate de solicitator.

În această categorie sunt incluse: • diferenţele nefavorabile de curs valutar, din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize. • dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi a altor datorii privind exerciţiul în curs, alte cheltuieli financiare, • pierderi din creanţe de natura financiară etc.

Ø cheltuieli extraordinare reprezentînd acele cheltuieli care sunt legate de

calamităţi şi alte evenimente extraordinare desfăşurate în cadrul unităţi patrimoniale.

Ø cheltuieli cu amortizările şi ajustarile pentru depreciere care cuprind

cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale şi cele aferente constituirii sau majorării provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a ajustarilor pentru deprecierea activelor.

Ø cheltuieli cu impozitul pe profit ce se datorează lunar, trimestrial statului cu

definitivare la sfârşitul exerciţiului. VENITURILE constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor ori scăderi ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

Tinand seama de momentul formarii lor, veniturile reflectate de contabilitatea

financiara se pot clasifica astfel: a). venituri angajate, cu incasare ulterioara fata de momentul inregistrarii lor care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de clienti b).venituri constatate in momentul incasarii lor care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie c). venituri contabile calculate, care nu angajeaza o incasare (ex. veniturile din anularea ajustarilor pentru depreciere)

Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, care se grupează astfel:

311

Ø venituri din exploatare sunt acele venituri provenite din activităţile de exploatare şi care cuprind:

• venituri din vânzarea produselor, semifabricatelor, mărfurilor, lucrărilor executate şi din serviciile prestate/. În contabilitate, aceste venituri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători şi livrarea lor pe bază de factură sau alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor. • venituri din producţia stocată, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) între valoarea de cost de producţie a stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Veniturile din producţia stocată se înscriu alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere cu semnul plus în cazul în care prezintă sold creditor sau cu semnul minus în cazul în care prezintă sold debitor. • veniturile din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucărilor şi cheltuielile efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăşi, care se concretizează în active imobilizate corporale sau necorporale; • veniturile din subvenţiile de exploatare reprezentând subvenţiile primite pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului, a colectivităţilor publice sau altor unităţi patrimoniale; • alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare. Ø venituri financiare provin din tranzacţiile financiare ale întreprinderii, respectiv

din participarea acestuia pe piaţa de capital în calitate de ofertant al capitalului temporar disponibil. Veniturile financiare cuprind veniturile din participaţii, veniturile din alte imobilizări financiare, veniturile din creanţe imobilizate, veniturile din titluri de plasament, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din sconturi obţinute şi alte venituri financiare.

Ø venituri extraordinare sunt reprezentate de acele venituri care nu sunt legate de

activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale. Ø venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli si a ajustarilor pentru deprecierea activelor - diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se înregistrează la venituri din exploatare, venituri financiare sau venituri extraordinare în toate cazurile în care nu se mai justifică menţinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului, cheltuiala devine exigibilă sau provizioanele rămân fără obiect.

312

7.2. CONTABILITATEA FLUXURILOR DE REZULTATE Dupa cum am afirmat anterior, contabilitatea fluxurilor de rezultate ale unei

întreprinderi se referă la contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatului obţinut la sfărşitul exerciţiului financiar.

Conturile cu ajutorul carora se tine contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor sunt cuprinse in urmatoarele clase de conturi: clasa 6 „Conturi de cheltuieli” respectiv clasa 7 „Conturi de venituri”

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 609. Reduceri comerciale primite 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE Sl SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

313

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit 644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6456. Contribuția unității la schemele de pensii facultative 6457. Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător 654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6582. Donaţii şi subvenţii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanţe legate de participaţii 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustarile pentru pierdere de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

314

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT Sl ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus******* CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 70. CIFRA DE AFACERI NETĂ 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetări 706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activităţi diverse 71. VARIAŢIA STOCURILOR 711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție 72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale 722. Venituri din producţia de imobilizări corporale 74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenţii de exploatare 7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri******** 7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială 7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE

315

761. Venituri din imobilizări financiare 7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate 7613. Venituri din interese de participare 762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanţe imobilizate 764. Venituri din investiţii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obţinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ* 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

Conturile aparţinatoare clasei 6 ”Conturi de cheltuieli” din Planul de conturi

general, se dezvoltã pe conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, iar o parte din acestea se dezvoltă la rândul lor în conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre. Toate conturile de cheltuieli funcţionează după regulile conturilor de activ, deşi ele nu sunt conturi patrimoniale ci de rezultate. Ca atare, în cursul perioadei (lunii), ele se debitează cu cheltuielile efectuate iar la sfârşitul perioadei se creditează prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere “, când cheltuielile ocazionate se trec asupra rezultatului exercitiului. La sfârşitul lunii conturile de cheltuieli nu prezintä sold.

Contabilitatea financiară a veniturilor se realizează cu ajutorul unor conturi sintetice

de gradul I şi II ce fac parte din următoarele grupe ale clasei 7 „Conturi de venituri”. Toate conturile de venituri funcţionează după regulile conturilor de pasiv, deşi ele nu sunt conturi patrimoniale ci de rezultate. Ca atare, în cursul perioadei (lunii), ele se creditează cu veniturile obţinute, încasate iar la sfârşitul perioadei se debitează prin creditul contului 121 “Profit şi pierdere “, când veniturile dobândite se trec asupra rezultatului exercitiului. La sfârşitul lunii conturile de venituri nu prezintä sold.

Trebuie specificat ca pentru respectarea principiul independenţei exerciţiului, care precizează că veniturile şi cheltuielile se înregistrează în contabilitate în momentul efectuării lor indiferent de momentul încasării respectiv al plăţii lor, cheltuielile şi veniturile care nu sunt aferente perioadei curente vor fi „stocate provizoriu” în conturile

316

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” şi 472 „Venituri înregistrate în avans”, de unde o dată cu efectuarea lor vor fi înregistrate în conturile de cheltuieli respectiv venituri curente.

Aşa cum s-a arătat rezultatul exerciţiului apare în contabilitatea întreprinderii prin

închiderea conturilor de rezultate (cheltuieli şi venituri). În cazul în care veniturile obţinute în cursul perioadei sunt mai mari decât cheltuielile efectuate, rezultatul exerciţiului apare sub forma profitului iar în situaţia inversă apare sub forma pierderii. Astfel:

PROFITUL PERIOADEI = VENITURI – CHELTUIELI

PIERDEREA PERIOADEI = CHELTUIELI - VENITURI

Dacă în contabilitatea curentă conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de activ iar cele de venituri conturilor de pasiv, rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea) va apare întotdeauna în bilanţul contabil în pasivul patrimonial.

Astfel profitul obţinut va majora pasivul bilanţului la capitaluri proprii (prin

înscrierea lui cu sume în negru) iar pierderea obţinută va diminua pasivul bilanţului la capitaluri proprii (prin înscrierea ei cu suma în roşu). Evidenţa rezultatelor (profitului sau a pierderii) se ţine cu ajutorul conturilor aparţinătoare grupei 12 ”Rezultatul exerciţiului” şi anume: 121 „Profit şi pierdere” şi 129 „Repartizarea profitului”.

Contul 121”Profit şi pierdere” ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în cursul exerciţiului financiar. Este un cont sintetic, operaţional de gradul I, bifuncţional, care se creditează la sfârşitul perioadei de gestiune cu veniturile obţinute şi cu pierderile care sunt repartizate şi se debitează cu cheltuielile înregistrate şi cu profitul net supus sau nu repartizării. Soldul creditor al contului reprezintă profitul şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mari decît cheltuielile exerciţiului, iar soldul debitor exprimă pierderea şi apare în cazul invers.

Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri are în vedere trecerea rulajului acestora la finele fiecărei perioade asupra contului 121 „Profit şi pierdere”. După închiderea acestor conturi prin debitul respectiv creditul contului 121 „Profit şi pierdere”, soldul acestui cont va reprezenta profitul sau piederea brută. În cazul obţinerii unui rezultat favorabil (profit brut), următoarea etapă este legată de determinarea impozitului pe profit.

Impozitul pe profit reprezintă una din sursele importante de constituire a fondurilor bugetare şi acelaşi timp şi o pârghie financiară prin care statul are posibilitatea să stimuleze dezvoltarea şi desfăşurarea activităţii economice şi aşezarea fiscalităţii după criterii de echitate şi universalitate.

În calculul impozitului pe profit şi determinarea profitului net se porneşte de la profitul brut contabil. Acesta se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile efectuate într-un an fiscal.

Profitul impozabil se determină ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizări de venituri dintr-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile.

317

leneimpozabiilenedeductibcontabilimpozabil VeniturileleCheltuieliofitulofitul −+= PrPr

După determinarea profitului impozabil, în vederea stabilirii impozitului pe profit, la valoarea profitului impozabil se aplică cota de impozit pe profit/ venit aferentă de 16%. În continuare, prin deducerea din profitul brut a impozitului pe profit obţinut, se determină valoarea profitului net aferent perioadei de gestiune respective.

Profitul net face obiectul repartizării pe destinaţii: în mod provizoriu în cursul exerciţiului sau la sfârşitul exerciţiului financiar, în mod definitiv la începutul exerciţiului financiar sau poate fi amânat la repartizare şi lăsat în aşteptare pentru a fi repartizat pe destinaţii într-o perioadă viitoare. Dintre destinaţiile repartizării profitului amintim: - constituirea de rezerve legale în limitele prevăzute de lege; - constituirea altor tipuri de rezerve (rezerve statutare, alte rezerve); - acoperirea pierderilor din anii precedenţi; - alocării la fondul de investiţii al întreprinderii; - acordarea dividendelor de plătit acţionarilor sau asociaţilor; - constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit; - constituire a altor fonduri ce rămân la dispoziţia unităţii.

Inregistrarile contabile cu care se reflecta in contabilitate repartizarea profitului net

sunt: Ø constituirea, cu caracter „obligatoriu” , a rezervelor legale în cotă de 5% din

profitul brut şi până la 20% din capitalul social, după cum societatea comercială este cu capital românesc sau cu capital mixt

129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale”

Ø repartizarea profitului net la sfarsitul exercitiului financiar (decembrie, anul N)

129 „Repartizarea profitului” = 117 „Rezultatul reportat” Ø în continuare, destinaţiile repartizării profitului, se stabilesc la latitudinea

agentului economic (inregistrare care se efectueaza in ianuarie, anul N+1) De astfel, agenţii economici cu capital majoritar privat sau privat integral, în măsura în care consideră că le este evantajos, pot lua hotărârea să efectueze repartizările din profit pentru oricare dintre destinaţiile amintite la unităţile cu capital majoritar de stat, realizând următoarea formulă contabilă:

117 „Rezultatul reportat” = % 1063 „Rezerve statutare” 1068 „Alte rezerve” 1012 „Capital subscris vărsat” 424 „Participarea salariaţilor la profit” 457 „Dividende de plată”

318

După repartizarea profitului net, prin debitarea contului 129 ”Repartizarea

profitului”, se face următoarea formulă contabilă în urma căreia prin care se va evidenţia fie profitul rămas nerepartizat în cazul în care cele două conturi vor avea sold sau, în cazul în care ele rămân fără sold, faptul că tot profitul net a fost repartizat pe destinaţii stabilite de către Adunarea Generală a Acţionarilor. 121 „Profit şi pierdere” = 129 „Repartizarea profitului”

În continuare vom prezenta operaţiile economice ce pot fi înregistrate în contabilitate cu ajutorul conturilor cuprinse in clasele 6 si 7 de conturi. 7.2.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materiile prime, materialele şi mărfurile 7.2.1.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materiile prime 7.2.1.1.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materiile prime, în cazul ţinerii evidenţei stocurilor cu ajutorul inventarului permanent 1. Înregistrarea dării în consum de materii

prime

601 = 301

2. Înregistrarea lipsurilor de materii prime stabilite la inventariere

601 = 301

3. Înregistrarea plusurilor de materii prime constatate la inventariere (cu suma trecută în roşu)

601 = 301

4. Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile (în roşu), nefavorabile (în negru) şi a cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de materii prime în cazul ţinerii evidenţei acestora cu ajutorul preţurilor prestabilite şi respectiv a preţurilor de factură

601 = 308

7.2.1.1.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materiile prime, în cazul ţinerii evidenţei stocurilor cu ajutorul inventarului intermitent

319

1. Înregistrarea la începutul lunii a destocării contului de stocuri

601 = 301

2. Înregistrarea aprovizionărilor cu materii prime de la furnizori, înregistrate la cost de achiziţie

% 601 4426

= 401

3. Înregistrarea la sfârşitul lunii a stocului de materii prime neconsumat, stabilit prin inventariere, pe contul de stocuri aferent (suma trecută în roşu)

601 = 301

7.2.1.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materialele consumabile 7.2.1.2.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materialele consumabile, în cazul ţinerii evidenţei stocurilor cu ajutorul inventarului permanent 1. Înregistrarea dării în consum de materiale

consumabile 6021…6028 = 3021…3028

2. Înregistrarea lipsurilor de materiale consumabile stabilite la inventariere

6021…6028 = 3021…3028

3. Înregistrarea plusurilor de materiale consumabile constatate la inventariere (cu suma trecută în roşu)

6021…6028 = 3021…3028

4. Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile (în roşu), nefavorabile (în negru) şi a cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de materiale consumabile în cazul ţinerii evidenţei acestora cu ajutorul preţurilor prestabilite şi respectiv a preţurilor de factură

6021…6028 = 308

7.2.1.2.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materialele consumabile, în cazul ţinerii evidenţei stocurilor cu ajutorul inventarului intermitent 1. Înregistrarea la începutul lunii a destocării

contului de stocuri

6021…6028 = 3021…3028

2. Înregistrarea aprovizionărilor cu materiale consumabile de la furnizori, înregistrate la cost de achiziţie

% 6021…6028

4426

= 401

3. Înregistrarea la sfârşitul lunii a stocului de materiale consumabile neconsumat, stabilit

6021…6028 = 3021…3028

320

prin inventariere, pe contul de stocuri aferent (suma trecută în roşu)

7.2.1.3. Operaţii contabile privind cheltuielile cu materialele de natura obiectele de inventar

1. Înregistrarea darii in folosinta a materialelor

de natura obiectelor de inventar precum si a lipsurilor la inventar a lor

603 = 303

2. Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile (în roşu), nefavorabile (în negru) şi a cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de obiecte de inventar în cazul ţinerii evidenţei acestora cu ajutorul preţurilor prestabilite şi respectiv a preţurilor de factură

603 = 308

3. Înregistrarea plusurilor la inventar de obiecte de inventar constatate la inventariere (suma trecută în roşu)

603 = 303

7.2.1.4. Operaţii contabile privind materialele nestocate

1. Înregistrarea materialelor nestocate achiziţionate şi care se consumă integral în exerciţiul financiar curent

% 604 4426

= 401

2. Înregistrarea materialelor nestocate achiziţionate în exerciţiul financiar curent dar care se consumă doar în exerciţiul financiar viitor

% 471 4426

= 401

3. Înregistrarea trecerii cheltuielii anticipate privind materialele nestocate pe cheltuielile curente aferente exerciţiului financiar respectiv

604 = 471

7.2.1.5. Operaţii contabile privind cheltuielile cu energia şi apa

1. Înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa facturate de către furnizori

% 605 4426

= 401

321

2. Înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa facturate de către furnizori în exerciţiul financiar curent dar care sunt aferente exerciţiului financiar următor

% 471 4426

= 401

3. Înregistrarea trecerii cheltuielii anticipate privind energia şi apa pe cheltuielile curente aferente exerciţiului financiar respectiv

605 = 471

7.2.1.6. Operaţii contabile privind cheltuielile cu animalele şi păsările

1. Înregistrarea scoaterii din gestiune a animalelor şi păsărilor achiziţionate şi apoi vândute ( animalele şi păsările achiziţionate au fost înregistrate în contabilitate la cost de achiziţie)

606 = 361

2. Înregistrarea scoaterii din gestiune a animalelor şi păsărilor achiziţionate şi apoi vândute ( animalele şi păsările achiziţionate au fost înregistrate în contabilitate la cost prestabilit sau preţ de factură )

606 = 361

3. Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile (în roşu) sau nefavorabile (în negru) şi a cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de animale şi păsări,în cazul în care ele au fost înregistrate în contabilitate la costuri prestabilite şi respectiv preţ de factură

606 = 368

4. Înregistrarea lipsurilor de animale şi păsări constatate la inventariere

606 = 361

7.2.1.7. Operaţii contabile privind cheltuielile cu mărfurile 7.2.1.7.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu mărfurile în cazul în care evidenţa stocurilor se ţine cu ajutorul inventarului permanent

1. Înregistrarea scoaterii din gestiune a

mărfurilor achiziţionate şi apoi vândute, în cazul în care evidenţa lor se ţine cu ajutorul preţurilor de cumpărare

607 = 371

2. Înregistrarea scoaterii din gestiune a mărfurilor achiziţionate şi apoi vândute, în

% 607

= 371

322

cazul în care evidenţa lor se ţine cu ajutorul preţurilor de vânzare cu ridicata

378

3. Înregistrarea scoaterii din gestiune a mărfurilor achiziţionate şi apoi vândute, în cazul în care evidenţa lor se ţine cu ajutorul preţurilor de vânzare cu amănuntul

% 607 378 4428

= 371

4. Înregistrarea lipsurilor de mărfuri constatate la inventariere

607 = 371

7.2.1.7.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu mărfurile în cazul în care evidenţa stocurilor se ţine cu ajutorul inventarului intermitent 1. Înregistrarea la începutul lunii a destocării

contului de stocuri 607 = 371

2. Înregistrarea aprovizionărilor cu mărfuri de la furnizori, înregistrate la cost de achiziţie

% 607 4426

= 401

3. Înregistrarea la sfârşitul lunii a stocului de mărfuri nevândut, stabilit prin inventariere, pe contul de stocuri aferent (suma trecută în roşu)

607 = 371

7.2.1.8 Operaţii contabile privind cheltuielile cu ambalajele

1. Înregistrarea scoaterii din gestiune a ambalajelor achiziţionate şi apoi vândute (ambalajele achiziţionate au fost înregistrate în contabilitate la cost de achiziţie)

608 = 381

2. Înregistrarea scoaterii din gestiune a ambalajelor achiziţionate şi apoi vândute (ambalajele achiziţionate au fost înregistrate în contabilitate la cost prestabilit sau preţ de factură )

608 = 381

3. Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile (în roşu) sau nefavorabile (în negru) şi a cheltuielilor de transport aprovizionare aferente ieşirilor de ambalaje, în cazul în care ele au fost înregistrate în contabilitate la costuri prestabilite şi respectiv preţ de factură

608 = 388

323

4. Înregistrarea lipsurilor de ambalaje constatate

la inventariere

608 = 381

5. Înregistrarea ambalajelor care circulă în sitem de restituire, dar care nu au fost restituite din cauza degradării lor

608 = 409

7.2.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi 7.2.2.1. Operaţii contabile privind cheltuielile de întreţinere şi reparaţii 1. Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi

reparaţii facturate de către terţi %

611 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii facturate de către terţi pentru care nu s-a primit factura

% 611 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428 4. Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi

reparaţii efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

611 = 471

7.2.2.2. Operaţii contabile privimd cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

1. Înregistrarea cheltuielilor cu redevenţele,

locaţiile de gestiune şi chiriile facturate de către terţi

% 612 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile achitate direct din disponibilul de la caserie sau de la bancă

% 612 4426

= 5311, 5121

3. Înregistrarea cheltuielilor cu redevenţele, % = 408

324

locaţiile de gestiune şi chiriile facturate de către terţi pentru care nu s-a primit factura

612 4428

4. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408

şi 4426

=

=

401

4428

5. Înregistrarea cheltuielilor cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

6. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

612 = 471

7.2.2.3. Operaţii contabile privind cheltuielile cu primele de asigurare

1. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare facturate de către terţi

% 613 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare achitate direct din disponibilul de la caserie sau de la bancă

% 613 4426

= 5311, 5121

3. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare facturate de către terţi pentru care nu s-a primit factura

% 613 4428

= 408

4. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

5. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

6. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

613 = 471

325

7.2.2.4. Operaţii contabile privind cheltuielile cu studiile şi cercetările

1. Înregistrarea cheltuielilor cu studiile şi cercetările facturate de către terţi

% 614 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu studiile şi cercetările achitate direct din disponibilul de la caserie sau de le bancă

% 614 4426

= 5311, 5121

3. Înregistrarea cheltuielilor cu studiile şi cercetările facturate de către terţi pentru care nu s-a primit factura

% 614 4428

= 408

4. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

5. Înregistrarea cheltuielilor cu studiile şi cercetările efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

6. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

614 = 471

7.2.3. Operaţii contabile privind cheltuielile cu alte servicii executate de terţi 7.2.3.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu colaboratorii

1. Înregistrarea prestaţiilor cu carater indirect

efectuate şi facturate de către furnizori %

621 4426

= 401

2. Înregistrarea prestaţiilor cu caracter indirect efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 621 4428

= 408

326

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea prestaţiilor cu caracter indirect efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

621 = 471

6. Înregistrarea remuneraţiilor datorate colaboratorilor externi utilizaţi pentru executarea unor lucrări de specialitate (contract individual de muncă)

621 = 462

7.2.3.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu comisioanele şi onorariile

1. Înregistrarea cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile efectuate şi facturate de către furnizori

% 622 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 622 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

622 = 471

6. Înregistrarea cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile facturate de către terţi şi achitate direct prin numerar

% 622 4426

= 5121, 5311

327

7. Înregistrarea achiziţionării de titluri

imobilizate pentru care se datorează un comision de cumpărare, achitate direct prin disponibilul de la bancă sau la o dată ulterioară

% 261…263

622

= 5121, 269

8. Înregistrarea achiziţionării de titluri de plasament pentru care se datorează un comision de cumpărare, achitate prin disponibilul de la bancă sau la o dată ulterioară

% 501…508

622

= 5121, 509

9. Înregistrarea vânzării de titluri imobilizate debitorilor diverşi pentru care se datorează un comision de vânzare

% 461 622

= 762

10. Înregistrarea vânzării de titluri de plasament debitorilor diverşi pentru care se datorează un comision de vânzare

% 461 622

= 502…508

7.2.3.3. Operaţii contabile privind cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate

1. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate efectuate şi facturate de către furnizori

% 623 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 623 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

623 = 471

328

6. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclamă

şi publicitate facturate de către terţi şi achitate dintr-un avans de trezorerie

% 623 4426

= 542

7. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate facturate de către terţi şi achitate direct prin numerar

% 623 4426

= 5121, 5311

8. Inregistrarea pe cheltuieli a T.V.A.- ului deductibil aferent cheltuielilor cu protocolul (in acest caz si T.V.A.-ul aferent protocolului nedeductibil este considerat o cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal)

635 = 4426

7.2.3.4. Operaţii contabile privind cheltuielile cu transportul de bunuri şi personal

1. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de

bunuri şi personal efectuate şi facturate de către furnizori

% 624 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 624 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

624 = 471

6. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal facturate de către terţi şi achitate dintr-un avans de trezorerie

% 624 4426

= 542

7. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal facturate de către terţi şi achitate direct prin numerar

% 624 4426

= 5121, 5311

329

7.2.3.5. Operaţii contabile privind cheltuielile cu deplasările, detaşările şi transferările

1. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările efectuate şi facturate de către furnizori

% 625 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 625 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

625 = 471

6. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi trasnferările facturate de către terţi şi achitate dintr-un avans de trezorerie

% 625 4426

= 542

7. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările facturate de către terţi şi achitate direct prin numerar

% 625 4426

= 5121, 5311

7.2.3.6. Operaţii contabile privind cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii

1. Înregistrarea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii efectuate şi facturate de către furnizori

% 626 4426

= 401

2. Înregistrarea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii efectuate şi facturate de către terţi, dar pentru care nu s-a primit factura

% 626 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 = 401

330

şi 4426

=

4428

4. Înregistrarea cheltuielilor poştale şi a taxelor

de telecomunicaţii efectuate şi facturate de către terţi în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

626 = 471

6. Înregistrarea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii facturate de către terţi şi achitate dintr-un avans de trezorerie

% 626 4426

= 542

7. Înregistrarea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii facturate de către terţi şi achitate direct prin numerar

% 626 4426

= 5121, 5311

7.2.3.7. Operaţii contabile privind cheltuielile cu serviciile bancare şi asimilate

1. Înregistrarea reţinerii din conturile curente deschise la bancă a unor comisioane pentru efectuarea de încasări sau plăţi în numerar

627 = 5121

2. Înregistrarea achitării din disponibilul de la caserie a unor comisioane pentru efectuarea de încasări sau plăţi în numerar

627 = 5311

3. Înregistrarea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate achitate anticipat din disponibilul de la bancă în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

471 = 5121

4. Înregistrarea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate achitate anticipat din disponibilul de la caserie în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

471 = 5311

331

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

627 = 471

7.2.3.8. Operaţii contabile privind alte cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi

1. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi facturate de către aceştia

% 628 4426

= 401

2. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi facturate de către aceştia, dar pentru care nu s-a primit factura

% 628 4428

= 408

3. Înregistrarea primirii facturii de la furnizori 408 şi

4426

=

=

401

4428

4. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi facturate de către aceştia în exerciţiul curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471 4426

= 401

5. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

628 = 471

6. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi şi achitate dintr-un avans de trezorerie

% 628 4426

= 542

7. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi şi achitate direct prin numerar

% 626 4426

= 5121, 5311

7.2.4. Operaţii contabile privind cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

1. Înregistrarea T.V.A. deductibilă aferentă

produselor lucrărilor şi serviciilor scutite de impozitare

635 = 4426

332

2. Inregistrarea T.V.A deductibila aferenta

cheltuielilor cu protocolul (nedeductibile din punct d evedere fiscal)

635 = 4426

3. Înregistrarea T.V.A. colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit sau acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură

635 = 4427

4. Înregistrarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate de către societate statului (impozit pe clădiri, terenuri, etc.)

635 = 446

5. Înregistrarea datoriilor de efectuat către alte organsme publice conform prevederilor legale (fondul pentru risc si accidente, comisionul ITM, fondul pentru garantia de plata a creantelor salariale, etc.)

635 = 447

7.2.5. Operaţii contabile privind cheltuielile cu personalul 7.2.5.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu remuneraţiile personalului

1. Înregistrarea salariilor brute conform statului

de plată

641 = 421

2. Inregistrarea distribuirii tichetelor de masa salariatilor

642 = 5328

2. Înregistrarea salariilor brute aferente exerciţiului încheiat pentru care nu s-au întocmi state de plată

641 = 4282

7.2.5.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială 7.2.5.2.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu contribuţia unităţii la asigurările sociale 1. Înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările

sociale 6451 = 4311

333

7.2.5.2.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj

1. Înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de

şomaj

6452 = 4371

7.2.5.2.3. Operaţii contabile privind cheltuielile cu contribuţia unităţii la asigurarile sociale de sanatate

1. Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile

sociale de sanatate

6453 = 4313.1

2. Înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul pentru concedii medicale

6453 = 4313.2

7.2.5.2.4. Operaţii contabile privind alte cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială

1. Înregistrarea sumelor acordate personalului potrivit legii pentru protecţia socială altele decât cele suportate din contribuţia unităţii la asigurările sociale

6458 = 423

2 Înregistrarea achitării sumelor acordate personalului prin disponibilul de la caserie

423 = 5311

7.2.6. Operaţii contabile privind alte cheltuieli de exploatare 7.2.6.1. Operaţii contabile privind cheltuielile din pierderi din creanţe

1. Înregistrarea trecerii pe clienţi incerţi

creanţelor ce nu este sigur că vor mai putea fi încasate

4118 = 4111

2. Înregistrarea constituirii ajustarii pentru deprecierea creanţelor-clienţi

6814 = 491

334

3. Înregistrarea trecerii pe cheltuieli a creanţelor ce nu mai pot fi încasate datorită faptului că debitorii respectivi au devenit insolvabili (valoarea aferentă T.V.A. colectată va fi trecută în roşu)

654 = % 4118 4427

4. Înregistrarea anulării ajustarii constituite pentru deprecierea crenţelor-clienţi

491 = 7814

7.2.6.2. Operaţii contabile privind alte cheltuieli de exploatare

1. Înregistrarea unor diferenţe apărute în urma lichidării unor creanţe

658 = % 4111 425 451 461

2. Înregistrarea unor diferenţe apărute în urma

lichidării unor datorii 658 = %

401 421 431 462

3. Inregistrarea unor amenzi si penalitati platite

prin casierie sau contul curent de la banca 6581 = %

5121 5311

4. Inregistrarea unor active circulante acordate

cu titlu gratuit (donatii, subventii)

6582 = % 301...381

5. Inregistrarea scoaterii din evidenta a activelor imobilizate incomplet amortizate

% 280...281

6583

= 201...214

6. Inregistrarea altor cheltuieli din exploatare platite prin casierie sau contul curent de la banca

6588 = % 5311 5121

7. Înregistrarea unor cheltuieli cu reparaţiile

capitale achitate anticipat în numerar în exerciţiul financiar curent, dar care sunt aferente exerciţiilor financiare următoare

% 471

4426

= 5121

8. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate în avans în cheltuială curentă aferentă exerciţiului financiar

658 = 471

335

7.2.7. Operaţii contabile privind cheltuielile financiare 7.2.7.1 Operaţii contabile privind pierderile din creanţe legate de participaţii 1. Înregistrarea trecerii pe cheltuieli a creanţelor

imobilizate în momentul în care acestea nu mai pot fi încasate de la societăţile comerciale datorită stării de insolvabilitate a acestora.

663 = % 2671 2672 2677 2678

7.2.7.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu titlurile de plasament

1. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile care apar la vânzarea sau anularea titlurilor de plasament, (valoarea de vânzare, rascumparare a tilurilor de plasament < valoarea contabilă a titlurilor de plasament), pe cheltuieli

664 = % 109 501 505 506 508

7.2.7.3. Operaţii contabile privind cheltuielile din diferenţe de curs valutar

1. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar ce apar la încasarea creanţelor în devize ( cursul valutar la data încasării creanţei în devize < cursul valutar de la data apariţiei creanţei în devize )

665 = % 2671…2678

409 4111…418 451…456

461

2. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize existente, la sfârşitul exerciţiului financiar (cursul valutar a scăzut)

665 = % 5124 5314 5412 542

7.2.7.4. Operaţii contabile privind cheltuielile cu dobânzile

1. Înregistrarea cheltuielilor privind dobânzilor aferente creditelor pe termen lung, mediu şi scurt contractate de către unitate

666 = % 1681…1687

4518

336

4588 5186 5198

7.2.7.5. Operaţii contabile privind cheltuielile cu sconturile acordate clienţilor

1. Înregistrarea unor sconturi acordate clienţilor

sau debitorilor diverşi 667 = %

4111 461

2. Înregistrarea acceptării la încasare a unui efect

de comerţ

413 = 4111

3. Înregistrarea unor sconturi acordate pentru creanţe reprezentate de efecte comerciale de primit

667 = 413

7.2.7.6. Operaţii contabile privind alte cheltuieli financiare

1. Înregistrarea altor cheltuieli financiare achitate direct prin disponibilul de la bancă sau caserie

668 = % 5121 5311

2. Înregistrarea de cheltuieli financiare achitate anticipat în exerciţiul financiar curent dar care privesc exerciţiile financiare următoare

471 = % 5121 5311

3. Înregistrarea trecerii cheltuielii efectuate

anticipat pe cheltuielile curente aferente exerciţiului financiar

668 = 471

7.2.8. Operaţii contabile privind cheltuielile extrordinare

1. Inregistrarea cheltuielilor privind calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare

671 = % 201...214 301...381

5311 5121

7.2.9. Operaţii contabile privind cheltuielile cu amortizările, proviyioanele şi ajustarile pentru deprecierea activelor

337

7.2.9.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor 1. Înregistrarea amortizării imobilizărilor

necorporale

6811 = % 2801…2808

2. Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale

6811 = % 2810…2814

7.2.9.2. Operaţii contabile privind cheltuielile cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

1. Înregistrarea constituirii şi majorării

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare

6812 = 1511…1518

7.2.9.3. Operatii contabile privind cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea activelor 1. Inregistrarea constituirii si majorarii

ajustarilor pentru deprecierea activelor imobilizate

6813

Si

6863

=

=

290...293

296

2. Inregistrarea constituirii si majorarii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

6814 = 391...398

3. Inregistrarea constituirii si majorarii ajustarilor pentru deprecierea creantelor

6814 = 491...496

4. Inregistrarea constituirii si majorarii ajustarilor pentru deprecierea titlurilor de plasament

6864 = 591...598

7.2.9.4. Operaţii contabile privind cheltuieli financiare cu amortizările primelor de rambursare 1.

Înregistrarea amortizării primelor de rambursare afrente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

6868 = 169

338

7.2.10. Operaţii contabile privind cheltuielile cu impozitul pe profit şi închiderea

conturilor de cheltuieli 7.2.10.1. Operaţii contabile privind cheltuielile cu impozitul pe profit

1. Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe

profit

691 = 441

2. Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe venitul microintreprinderilor

698 = 441

7.2.10.2. Operaţii contabile privind închiderea conturilor de cheltuieli

1. Înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli de exploatare, financiare şi excepţionale prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere “

121 = % 601…608 611…614 621…628 631, 635 641, 645 654, 658 663…668

671 681…686

2. Înregistrarea închiderii contului de cheltuieli

cu impozitul pe profit si a cheltuielilor cu impozitul pe venit, tot prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere “

121 = % 691 698

7.2.11. Operaţii contabile privind veniturile din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi alte activităţi

7.2.11.1. Operaţii contabile privind veniturile din vânzarea produselor finite

1. Înregistrarea vânzării produselor finite clienţilor pe bază de facturi

4111 = % 701

4427

2. Înregistrarea vânzării produselor finite clienţilor, încasarea acestora făcându-se direct

5311 = % 701

339

în numerar 4427

3. Înregistrarea vânzării produselor finite clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 701

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

7.2.11.2. Operaţii contabile privind veniturile din vânzarea semifabricatelor

1. Înregistrarea vânzării semifabricatelor clienţilor pe bază de facturi

4111 = % 702

4427

2. Înregistrarea vânzării semifabricatelor clienţilor, încasarea acestora făcându-se direct în numerar

5311 = % 702

4427

3. Înregistrarea vânzării semifabricatelor clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 702

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

7.2.11.3. Operaţii contabile privind vânzarea produselor reziduale

1. Înregistrarea vânzării produselor reziduale clienţilor pe bază de facturi (vanzarea produselor reziduale este scutita de T.V.A.)

4111 = 703

2. Înregistrarea vânzării produselor reziduale clienţilor, încasarea acestora făcându-se direct în numerar (vanzarea produselor reziduale este scutita de T.V.A.)

5311 = 703

3. Înregistrarea vânzării produselor finite clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = 703

340

(vanzarea produselor reziduale este scutita de T.V.A.)

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor

4111 = 418

7.2.11.4. Operaţii contabile privind veniturile din lucrări executate şi servicii prestate

1. Înregistrarea lucrărilor executate sau serviciilor prestate efectuate clienţilor pe bază de facturi

4111 = % 704

4427

2. Înregistrarea lucrărilor executate sau serviciilor prestate efectuate clienţilor, care se încasează direct prin numerar

5311 = % 704

4427

3. Înregistrarea lucrărilor executate sau serviciilor prestate efectuate clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 704

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

7.2.11.5. Operaţii contabile privind veniturile din studii şi cercetări 1. Înregistrarea studiilor şi cercetărilor clienţilor

pe bază de facturi 4111 = %

705 4427

2. Înregistrarea studiilor şi cercetărilor efectuate

clienţilor, care se încasează direct prin numerar 5311 = %

705 4427

3. Înregistrarea studiilor şi cercetărilor efectuate clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 705

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

7.2.11.6. Operaţii contabile privind veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

1. Înregistrarea veniturilor din redevenţe, locaţii 4111 = %

341

de gestiune şi chirii facturate concesionarilor, locatarilor sau chiriaşilor

706 4427

2. Înregistrarea veniturilor din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii care se încasează direct prin numerar

5311 = % 706

4427

3. Înregistrarea veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 706

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

5. Înregistrarea veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii care sunt încasate anticipat, în exerciţiul financiar curent

4111 = % 472

4427

6. Înregistrarea trecerii veniturilor anticipate pe venituri curente aferente exerciţiului financiar respectiv

472 = 706

7.2.11.7. Operaţii contabile privind veniturile din vânzarea mărfurilor

1. Înregistrarea vânzării mărfurilor clienţilor, la

preţ de vânzare cu ridicata, pe bază de facturi 4111 = %

707 4427

2. Înregistrarea vânzării mărfurilor clienţilor, la

preţ de vînzare cu amănuntul 5311 = %

707 4427

3. Înregistrarea vânzării mărfurilor clienţilor, fără

factură 418 = %

707 4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111

şi 4428

=

=

418

4427

7.2.11.8. Operaţii contabile privind veniturile din activităţi diverse

342

1. Înregistrarea veniturilor din activităţi diverse sau din vânzarea de ambalaje clienţilor pe bază de facturi

4111 = % 708

4427

2. Înregistrarea veniturilor din activităţi diverse sau din vânzarea de ambalaje, încasate direct prin numerar

5311 = % 708

4427

3. Înregistrarea veniturilor din activităţi diverse sau din vânzarea de ambalaje, pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = % 708

4428

4. Înregistrarea trimiterii facturii clienţilor 4111 şi

4428

=

=

418

4427

5. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de către clienţi

419 = 708

7.2.12. Operaţii contabile privind variatia stocurilor 1. Înregistrarea obţinerii de stocuri (produse finite,

semifabricate, animale, ambalaje, etc) din producţie proprie, la cost de producţie

% 345 341 361 381

= 711

2. Înregistrarea obţinerii de stocuri (produse finite, semifabricate, animale, ambalaje, etc.) din producţie proprie, la cost standard

% 345 341 361 381

= 711

3. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile (costul standard < costul de producţie) sau a diferenţelor favorabile (costul standard > costul de producţie ) în negru şi respectiv în roşu

348 = 711

4. Înregistrarea scoaterii din evidenţă a stocurilor obţinute din producţie proprie la cost de producţie şi ulterior vândute clienţilor (sumele sunt trecute în roşu pentru a nu denatura rulajul contului de venituri )

% 345 341 361 381

= 711

5. Înregistrarea scoaterii din evidenţă a stocurilor % = 711

343

obţinute din producţie proprie la cost prestabilit şi ulterior vândute clienţilor (sumele sunt trecute în roşu pentru a nu denatura rulajul contului de venituri, iar diferenţele de preţ aferente ieşirilor sunt înregistrate invers decât au fost înregistrate la obţinerea din producţie proprie)

345 341 361 381

şi

348

=

711

6. Înregistrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei precedente (în roşu)

% 331 332

= 711

7. Înregistrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei curente (în negru)

% 331 332

= 711

8. Înregistrarea stocurilor (semifabricatelor, produselor finite, animalelor, ambalajelor, etc) obţinute din producţie proprie şi constatate lipsă la inventariere (sumele sunt trecute în roşu)

% 345 341 361 381

= 711

7.2.13 Operaţii contabile privind veniturile din producţie de imobilizări 7.2.13.1. Operaţii contabile privind veniturile din producţia de imobilizări necorporale

1. Înregistrarea obţinerii în regie proprie de imobilizări necorporale, la cost de producţie

% 203 205 208

= 721

2. Înregistrarea unor lucrări de punere în funcţiune a unor imobilizări necorporale achiziţionate de la furnizori sau executate în regie proprie

% 203 205 208

= 721

3. Înregistrarea imobilizărilor necorporale obţinute în regie proprie, care nu sunt terminate la sfârşitul exerciţiului financiar

233 = 721

4. Înregistrarea trecerii pe conturile de imobilizări necorporale aferente a imobilizărilor necorporale în curs înregistrate

% 203 205

= 233

344

208

7.2.13.2. Operaţii contabile privind producţia de imobilizări corporale

1. Înregistrarea mijloacelor fixe şi a amenajărilor de terenuri obţinute în regie proprie, la cost de achiziţie

% 2112

212…214

= 722

2. Înregistrarea lucrărilor de punere în funcţiune a mijloacelor fixe achiziţionate de la terţi sau obţinute în regie proprie

% 212…214

= 722

3. Înregistrarea mijloacelor fixe şi a amenajărilor de terenuri obţinute în regie proprie, care nu sunt terminate la sfârşitul exerciţiului financiar

231 = 722

4. Înregistrarea trecerii pe conturile de mijloace fixe sau amenajări de terenuri aferente a imobilizărilor corporale în curs înregistrate

% 2112

212…214

= 231

7.2.14. Operaţii contabile privind veniturile din subvenţii pentru exploatare

1. Înregistrarea primirii unui aviz de aprobare a unei subvenţii de exploatare

445 = 741

2. Înregistrarea încasării subvenţiei primite prin disponibilul de la bancă

5121 = 445

3. Înregistrarea primirii unei subvenţii pentru exploatare fără avizare prealabilă

5121 = 741

7.2.15. Operaţii contabile privind alte venituri din exploatare 7.2.15.1. Operaţii contabile privind veniturile din creanţe reactivate

1. Înregistrarea reactivării unor clienţi care au revenit la starea de solvabilitate

4111 = 754

2. Înregistrarea unor debitori diverşi pentru care au apărut posibilităţi de încasare

461 = 754

345

7.2.15.2. Operaţii contabile privind alte venituri din exploatare

1. Inregistrarea unei despagubiri, amenzi sau

penalitati, incasate prin casierie sau contul curent de la banca

% 5311 5121

= 7581

2. Inregistrarea unei donatii sau subventie primita

% 301…381

5311 5121

= 7582

3. Inregistrarea venitului obtinut din vanzarea imobilizarilor corporale si necorporale

461 = % 7583 4427

4. Inregistrarea utilizarii unei subventii pentru

investitie (inregistrare facuta concomitent cu inregistrarea amortizarii imobilizarii respective)

% 133 134

= 7584

5. Înregistrarea imputării făcute gestionarului sau altor persoane în urma constatării lipsurilor la inventariere

461 = % 7588 4427

6. Înregistrarea unor sume datorate de personal privind unele imputaţii, sporuri, adaosuri necuvenite sau avansuri nejustificate

4282 = 7588

7. Înregistrarea unor venituri din exploatare, care au fost încasate direct prin numerar

% 5121 5311

= 7588

8. Înregistrarea unor venituri din exploatare încasate anticipat în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare viitoare

5121 = % 472

4427

9. Înregistrarea trecerii la veniturile curente a celor încasate anticipat

472 = 758

7.2.16. Operaţii contabile privind veniturile financiare 7.2.16.1. Operaţii contabile privind veniturile din participaţii

346

1. Înregistrarea dividendelor ce urmează a fi

încasate de la alte unităţi economice

461 = 761

2. Înregistrarea dividendelor încasate de la alte societăţi comerciale, direct prin numerar

% 5121 5311

= 761

3. Înregistrarea dividendelor aferente titlurilor de participare ale unei unităţi în capitalul social al altei societăţi comerciale din cadrul aceluiaşi grup

451 = 761

4. Înregistrarea încasării dividendelor aferente titlurilor de participare, prin disponibilul de la bancă sau caserie

% 5121 5311

= 451

7.2.16.2. Operaţii contabile privind veniturile din investitii financiare pe termen scurt

1. Înregistrarea dividendelor aferente investitiilor financiare pe termen scurt, deţinute de către o unitate economică, care se vor încasa ulterior

461 = 762

2. Înregistrarea dividendelor prin disponibilul de la bancă sau caserie

% 5121 5311

= 461

3. Înregistrarea încasării dividendelor aferente investitiilor financiare pe termen scurt, deţinute de către o unitate economică direct în numerar

% 5121 5311

= 762

7.2.16.3. Operaţii contabile privind veniturile din creanţe imobilizate

1. Înregistrarea dobânzilor aferente împrumuturilor pe termen lung sau mediu precum şi a celor aferente altor creanţe imobilizate

2678 = 763

2. Înregistrarea încasării dobânzilor aferente creanţelor imobilizate prin disponibilul de la bancă

5121 = 2678

3. Înregistrarea încasării dobânzilor aferente 5121 = 763

347

împrumuturilor pe termen lung sau mediu precum şi a celor aferente altor creanţe imobilizate direct prin disponibilul de la bancă sau caserie

7.2.16.4. Operaţii contabile privind veniturile din titluri de plasament

1. Înregistrarea diferenţelor favorabile care apar la vânzarea titlurilor de plasament, (valoarea de vânzare a tilurilor de plasament > valoarea contabilă a titlurilor de plasament), pe venituri

461 = % 109

501…508 764

7.2.16.5. Operaţii contabile privind veniturile din diferenţe de curs valutar

1. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar care apar la încasarea creanţelor în devize (cursul valutar la data încasării creanţelor în devize > cursul valutar la data apariţiei creanţelor în devize )

5124 = % 2671…2678

409 4111…418 451…456

461 765

2. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs

valutar care apar la achitarea datoriilor în devize (cursul valutar la data achitării datoriilor în devize > cursul valutar la data apariţiei datoriilor în devize )

% 161…168 401…408

419 451…456

462

=

% 5124, 5314

765

7.2.16.6. Operaţii contabile privind veniturile din dobânzi

1. Înregistrarea dobânzilor aferente

împrumuturilor acordate în cadrul grupului

451 = 766

2. Înregistrarea dobânzilor de primit de către o unitate economică

5187 = 766

3. Înregistrarea încasării dobânzilor de primit de mai sus, în numerar

% 5121 5311

= 5187

348

4. Înregistrarea încasării dobânzilor direct prin disponibilul de la bancă

5121 = 766

5. Înregistrarea încasării anticipate a dobânzilor în exerciţiul financiar curent, ele fiind aferente exerciţiilor financiare următoare

% 5121 5311

= 472

6. Înregistrarea trecerii la veniturile curente a celor încasate anticipat

472 = 766

7.2.16.7. Operaţii contabile privind veniturile din sconturile obţinute

1. Înregistarea sconturilor obţinute de către unitatea economică de la furnizorii de stocuri sau imobilizări

401, 404 = % 5121, 5311

767

2. Înregistrarea acceptării la plată a unui ecet de comerţ

401 = 403

2 Înregistrarea unor sconturi obţinute pentru unele datorii faţă de furnizori acceptate să fie achitate cu efecte de comerţ

403 = 767

7.2.16.8. Operaţii contabile privind alte venituri financiare

1. Înregistrarea altor venituri financiare încasate

direct prin disponibilul de la bancă sau caserie

% 5121 5311

= 768

2. Înregistrarea de venituri financiare încasate anticipat în exerciţiul financiar curent dar care privesc exerciţiile financiare următoare

% 5121 5311

= 472

3. Înregistrarea trecerii veniturilor efectuate anticipat pe venituri curente aferente exerciţiului financiar

472 = 768

7.2.17. Operaţii contabile privind veniturile extraordinare

349

1. Inregistrarea unor venituri din subventii

pentru evenimente extraordinare si alte elemente similare

% 301…381

5121, 5124 5311, 5314

= 771

7.2.18. Operaţii contabile privind veniturile din provizioane si ajustari pentru deprecierea de valoare 7.2.18.1. Operaţii contabile privind veniturile din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 1. Înregistrarea micşorării şi anulării

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare

1511…1518 = 7812

7.2.18.2. Operaţii contabile privind veniturile din ajustari pentru deprecierea de valoare a activelor

1. Inregistrarea micsorarii sau anularii

ajustarilor pentru deprecierea de valoare a activelor imobilizate

290…293

si

296

=

=

7813

7863

2. Inregistrarea micsorarii sau anularii ajustarilor pentru deprecierea de valoare a stocurilor

391…398 = 7814

3. Inregistrarea micsorarii sau anularii ajustarilor pentru deprecierea de valoare a stocurilor

491…496 = 7814

4. Inregistrarea micsorarii sau anularii ajustarilor pentru deprecierea de valoare a stocurilor

591…598 = 7864

7.2.19. Operaţii contabile privind închiderea conturilor de venituri

350

1. Înregistrarea închiderii contului de venituri din producţia stocată prin creditul contului 121 “Profit şi pierdere “

711 = 121

2. Înregistrarea închiderii conturilor de venituri din exploatare, financiare şi excepţionale prin creditul contului 121 “Profit şi pierdere “

% 701…708 721, 722

741 754, 758 761…768

771 781…786

= 121

7.3. APLICAŢII PRACTICE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI A VENITURILOR

1). S.C. “Maracarn “ S.A. înregistrează următoarele operaţii economice: - consum de materii prime în valoare de 250 lei, cheltuieli de transport aprovizionare aferente materiilor prime date în consum de 60 lei, materiile prime fiind înregistrate în contabilitate în momentul aprovizionării lor la preţ de factură, - consum de materiale auxiliare, în valoare de 86 lei, diferenţele de preţ (nefavorabile) aferente materialelor consumabile date în consum fiind de 16,8 lei, materialele auxiliare fiind înregistrate la cost standard, - consum de hârtie de ambalat în valoare de 21 lei, hârtia de ambalat fiind înregistrată la cost de achiziţie, - conform fişei limită de consum se înregistrează consum de piese de schimb, în valoare de 75,4 lei, cheltuieli de transport –aprovizionare aferente de 24 lei, piesele de schimb fiind înregistrate la preţ de factură.

a). înregistrarea consumului de materii prime 601 “Cheltuieli cu materiile prime “

= % 310

301 “Materii prime “ 250 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi

materiale “ 6

b). înregistrarea consumului de materiale auxiliare 6021 “Cheltuieli cu = % 102,8

351

materialele auxiliare “ 3021 “Materiale auxiliare “ 86 308 “Diferenţe de preţ la materii prime

şi materiale “ 16,8

c). înregistrarea consumului hârtiei de ambalat 6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat “

= 3023 “Materiale pentru ambalat “ 21

d). înregistrarea consumului de piese de schimb 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “

= % 99,4

3024 “Piese de schimb “ 75,4 308 “Diferenţe de preţ la materii

prime şi materiale “ 24

2). Cu ocazia inventarierii desfăşurate în data de 23.07.anul N, la S.C. “Salamandra ” S.A. s - au constatat următoarele: - plus de materii prime 65 lei - plus de obiecte de inventar 150 lei - lipsuri de piese de schimb neimputabile 68 lei - lipsuri la mărfuri în valoare de 120 lei care se impută gestionarului în sumă de 265 lei, T.V.A. 19%.

a). înregistrarea plusului de materii prime 601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime “ b). înregistrarea plusului de obiecte de inventar 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar “

=

321 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

c). înregistrarea minusului de piese de schimb neimputabile 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb “

= 3024 “Piese de schimb “ 68

150

65

352

d). înregistrarea minusului de mărfuri care se impută gestionarului d1). înregistrarea minusului de mărfuri 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 120 d2). înregistrarea imputaţiei făcută gestionarului 461 “Debitori diverşi “ = % 315,35 7588 “Alte venituri din exploatare “ 265 4427 “T.V.A. colectată “ 50,35 3). La S.C. ”Livada ” S.A. se obţine gunoi de grajd în valoare de 965 lei, care se repartizează spre folosire astfel: - 60% din gunoiul de grajd, în anul curent N, - 40% în anul următor N+1.

a). obţinerea gunoiului de grajd 345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 965 b). trecerea gunoiului de grajd la materiale consumabile 3021 “Materiale auxiliare “ = 345 “Produse finite “ 965 c). consumul gunoiului de grajd considerat ca şi materiale auxiliare

% = 3021 “Materiale auxiliare “ 965 6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare “

579

471 “Cheltuieli înregistrate în avans “

386

4). La S.C. “ Expocom ” S.R.L. se înregistrează următoarele operaţii economice: - consumul de energie şi apă coform facturii, în valoare de 45 lei, T.V.A. 19%, - consum de energie termică ( încălzire ) în valoare de 24 lei, T.V.A. 19%,

353

- descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute la magazinul de vânzare cu amănuntul în valoare de 250 lei, adaos comercial 32%, - descărcarea gestiunii pentru ambalajele vândute odată cu mărfurile în valoare de 80 lei, - obiecte de inventar date în folosinţă in valoare de 310 lei. a). înregistrarea consumului de energie şi apă

% = 401 “Furnizori “ 53,5 605 “Cheltuieli privind energia şi apa “

45

4426 “T.V.A. deductibilă “ 85,5 b). înregistrarea consumului de energie termică

% = 401 “Furnizori “ 28,56 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate “

24

4426 “T.V.A. deductibilă “ 4,56 c). descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute în magazinul de vânzare cu amănuntul

% = 371 “Mărfuri “ 392,7 607 “Cheltuieli privind mărfurile “

250

378 “Diferenţe de preeţ la mărfuri “

80

4428 “T.V.A. neexigibilă “ 62,7 d). descărcarea gestiunii de ambalaje 608 “Cheltuieli privind ambalajele “ = 381 “Ambalaje “ 80 e). înregistrarea uzurii obiectelor de inventar 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar “

= 303 “ Materiale de natura obiectelor de inventar”

310

354

5). S.C. “Ega ” S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - achitarea facturii pentru repararea unei instalaţii de producţie, cu un tarif de 187 lei, T.V.A. 19%, - achitarea la Omniasig a primei de asigurare a autoturismului proprietatea firmei în valoare de 155 lei, - achitarea anticiată a chiriei pe 6 luni, în sumă de 480 lei, incluzându-se pe cheltuieli suma ce devine curentă pe prima lună din trimestru, din chiria plătită anticipat, - achitarea unei facturi ce conţine contravaloarea unei cercetări efectuate în favoarea societăţi comerciale, în valoare de 235 lei, T.V.A. 19%.

a). înregistrarea achitării facturii cu reparaţia instalaţiei de producţie

a1). recepţia reparaţiei instalaţiei de producţie

% = 401 “Furnizori “ 222,53 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii “

187

4426 “T.V.A. deductibilă “ 35,33 a2). achitarea facturii prin disponibilul de la bancă 401 “Furnizori “ = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 222,53 b). achitarea primei de asigurare prin disponibilul de la bancă 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 155

c). înregistrarea chiriei anticipate c1). achitarea anticipată a chiriei prin disponibilul de la bancă 471 “Cheltuieli înregistrate în avans “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 480

c2). includerea pe cheltuieli a sumei ce devine curentă în prima lună din trimestru 612 “Cheltuieli cu redevenţele, = 471 “Cheltuieli înregistrate 80

355

locaţiile de gestiune şi chiriile “ în avans “ d). înregistrarea achitării facturii cu cercetarea făcută în favoarea societăţii comerciale d1). înregistrarea facturii cu cercetarea efectuată

% = 401 “Furnizori “ 398,65 614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările “

335

4426 “T.V.A. deductibilă “ 63,65 6). La S.C. “Turist ” S.R.L. se înregistrează în contabilitate următoarele cheltuieli: - suma ce revine unui colaborator extern în valoare de 120 lei, T.V.A. 19%, conform statului de plată, - acordarea suma ce revine unui expert contabil, în valoare de 295 lei, T.V.A. 19% unui expert contabil, aceasta reprezentând contravaloarea unei expertize contabile efectuată la S.C. “Turist ” S.R.L., - contravaloarea publicităţii efectuate societăţii prin Radio Cinemar, în valoare de 285 lei, T.V.A. 19%, - factura primita de la S.C. “Azur ” S.A. în valoare de 340 lei, T.V.A. 19%, pentru transportul personalului la şi de la locul de muncă, - contravaloarea detaşării unei persoane din personalul societăţii comerciale într - un alt oras, în valoare de 362 lei pentru care s -au acordat avansuri de trezorerie, - consumul de timbre postale şi fiscale, folosit de societate pentru francarea corespondenţei în valoare de 65,6 lei, cheltuielile de telefon facturate de P.T.T.R. fiind de 145 lei, T.V.A. 19%, - reţinerea sumei de 520 lei din contul de disponibil de la bancă al societăţii, această sumă reprezentând comisioane pentru serviciile efectuate de către banca respectivă S.C. “Turist ” S.A., - achitarea sumei de 166 lei la terţi, suma reprezentând alte servicii executate de aceştia societăţii. a). înregistrarea prestaţiei efectuate de colaboratorul extern

% = 401 “Furnizori “ 142,8 621 “Cheltuieli cu colaboratorii “ 120 4426 “T.V.A. deductibilă “ 22,8 b). înregistrarea onorarului acordat expertului contabil

356

% = 401 “Furnizori “ 351,05 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile “

295

4426 “T.V.A. deductibilă “ 56,05 c). înregistrarea cheltuielilor cu reclama făcută de Radio Cinemar

% = 401 “Furnizori “ 339,15 623 “Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate “

285

4426 “T.V.A. deductibilă “ 54,15

d). înregistrarea facturii primite de la S.C. “Azur ” S.A.

% = 401 “Furnizori “ 404,6 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal “

340

4426 “T.V.A. deductibilă “ 64,6 e). înregistrarea cheltuielilor cu detaşarea personalului de serviciu 625 "Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări “

= 542 “Avansuri de trezorerie “ 362

f). înregistrarea consumului de timbre poştale şi fiscale 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii “

= 5321 “Timbre fiscale şi poştale “

65,6

g). înregistrarea facturii primite de la P.T.T.R

% = 401 “Furnizori “ 172,55 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii ”

145

4426 “T.V.A. deductibilă “ 27,55 h). înregistrarea comisionului datorat băncii 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 520

357

i). achitarea altor servicii executate de terţi, prin disponibilul de la caserie 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi “

= 5311 “Casa în lei “ 166

7). S.C. “Comdinamic ” S.A. înregistrează salariile brute aferente personalului, în sumă de 4.450 lei, precum şi contribuţia unităţii la asigurările sociale 19,5%, contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 6% contribuţia unităţii la fondul de şomaj 2% şi contribuţia unităţii la fondul de sănătate 0,85%. Tot în luna curentă se înregistrează şi impozitul pe clădiri în sumă de 89 lei datorat statului de catre S.C. “Comdinamic ” S.A. a). înregistrarea salariilor brute 641 “Cheltuieli cu salariile personalului “

= 421 “Personal – salarii datorate “

4.450

b). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale 19,5 % 6451 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

= 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “

867,75

c). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj 2% 6452 “ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “

89

c). înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate 6 % 6453 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313.1 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate“

267

e). înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de sănătate 0,85% 6453 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sanatate“

= 4313.2 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate – fond concedii medicale“

38

358

f). înregistrarea impozitului pe clădiri datorat bugetului statului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

= 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

89

8). La o societate comercială se înregistrează impozitul pe venitul microintreprinderilor datorat bugetului de stat, în sumă de 185 lei. La aceeaşi societate comercială se înregistrează suma de 5.800.000 lei reprezentând o creanţă de la nişte clienţi incerţi, ce nu mai pot fi încasaţi. a). inregistrarea impozitului pe venitul microintreprinderilor 698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus “

= 441 “ Impozitul pe profit/ venit “ 185

b). achitarea impozitului pe venitul microintreprinderilor la bugetul statului 441 “ Impozitul pe profit/ venit “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.850.000

c). înregistrarea clienţilor incerţi, ce nu mai pot fi încasaţi 654 “Pierderi din creanţe “ = % 487,4 4118 “Clienţi incerţi sau in

litigiu“ 580

4427 “T.V.A. colectata” - 92,6 9). S.C.” Satelit ” S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - contractarea unui credit pe termen lung, pe 3 ani, în valoare de 2.780 lei cu o dobândă anuală de 56%, - contractarea unui credit pe termen scurt, în valoare de 1.460 cu o dobândă de 60%, - valoarea pierderilor din creanţe imobilizate în valoare de 560 lei, - încasarea unei creanţe în valută de 500 $, cursul valutar în momentul apariţiei creanţei fiind de 2,835 lei/ $, iar in momentul încasării de 2,810 lei/ $, - achitarea unei datorii în devize în valoare de 1.500 euro, cursul valutar în momentul apariţiei datorie fiind de 3,43 lei/ euro, iar în momentul achitării de 3,45 lei/ euro, - acordarea unui scont unui client, pentru plata înainte de termen a produselor primite, în sumă de 58 lei, - acordarea unei alte societăţi comerciale unde deţine titluri de participare a unui împrumut pe termen lung în valoare de 1.420 lei, cu o dobândă de 57%, pe care nu poate

359

să şi-l recupereze la scadenţă ( împrumutul şi dobânda), fapt pentru care le va înregistra ca şi pierderi din creanţe legate de participaţii, - vânzarea a 860 de acţiuni, achiziţionate de la alte societăţi comerciale la o valoare nominală de 1,25 lei/ acţiune, la un preţ de vânzare de 1,165 lei/ acţiune.

a). contractarea creditului pe termen lung a1). contractarea creditului pe termen lung prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 1621 “Credite bancare pe termen lung “

2.780

a2). înregistrarea dobânzii aferente creditului pe termen lung 666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen mediu şi lung “

1.556,8

b). contractarea creditului pe termen scurt b1). contractarea creditului pe termen scurt prin bancă 5121 “Conturi la bănci în lei “

= 5191 “Credite bancare pe termen scurt “

1.460

b2). înregistrarea dobânzii aferente creditului pe termen scurt 666 “Cheltuieli privind dobânzile “

= 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt “

876

c). înregistrarea pierderilor din creanţe imobilizate 663 “Pierderi din creanţe legate din participaţii “

= 2671 “Creanţe legate de participaţii “

560

d). încasarea creanţei în valută la cursul de 2,810 lei/ $, prin disponibilul de la bancă

% = 4111 “Clienţi “ 1.417,5 5124 “Conturi la bănci în devize “ 1.405 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

12,5

360

e). achitarea datoriei în devize la cursul valutar de 3,45 lei/ euro, prin disponibilul de la bancă

% = 5124 “Conturi la bănci în devize “

5.175

401 “Furnizori “ 5.145 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar “

30

f). înregistrarea scontului acordat clientului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate “ = 4111 “Clienţi “ 58 g). acordarea împrumutului pe termen lung

g1). înregistrarea acordării împrumutului pe termen lung

2671 “Creanţe legate de participaţii “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.420

g2). înregistrarea dobânzii aferente împrumutului acordat

2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate “

= 766 “Venituri din dobânzi “ 809,4

g3). înregistrarea la scadenţă a pierderilor din creanţe legate de participaţii

654 “Pierderi din creanţe “ = % 2.229,4 2671 “Creanţe legate de

participaţii “ 1.420

2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate “

809,4

h). vânzarea acţiunilor achiziţionate de la o altă societate comercială

% = 501 “Acţiuni detinute la entitatile afiliate“

1.075

361

5121 “Conturi la bănci în lei “ 1.001,9 664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate “

73,1

10). S.C.”Eurostar ” S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - achitarea unei amenzi acordate firmei în urma unui control efectuat la sediul ei, în sumă de 260 lei, - acordarea unei donaţii în bunuri, unei fundaţii filantropice constând din obiecte de inventar în valoare de 800 lei şi numerar în valoare de 560 lei, - scoaterea din evidenţă a unei creanţe prescrise, în valoare de 156 lei, - acordarea unei donaţii Azilului de Bătrâni din Baia Sprie, constând în mărfuri la preţ de achiziţie de 350 lei, adaos comercial de 23%, T.V.A. 19%, - distrugerea în urma unor inundaţii a unei cantităţi din produsele finite obţinute de unitate în valoare de 210 lei, - donarea unei alte societăţi comerciale a unor utilaje noi, în valoare de 756 lei, şi a unui autoturism în valoare de 4.150 lei, amortizat în proporţie de 60%. a). achitarea amenzii acordate firmei în urma controlului efectuat 6581 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 260

b). acordarea donaţiei, fundaţiei filantropice 6582 “Donaţii şi subvenţii acordate “

= % 1.360

303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

800

5121 “Conturi la bănci în lei “ 560 c). scoaterea din evidenţă a creanţei prescrise 654 “Pierderi din creante si debitori diverşi “

= 4118 “Clienţi incerţi “ 156

d). acordarea donaţiei Azilului de Bătrâni din Baia Sprie

% = 371 “Mărfuri “ 512,30 6582 “Donaţii şi subvenţii acordate “ 350 378 “ Diferenţe de preţ la mărfuri “ 80,5 4428 “T.V.A. neexigibilă “ 81,80

362

e). înregistrarea produselor finite distruse în urma inundaţiei 671 “Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare“

= 345 “Produse finite “ 210

f). donarea mijloacelor fixe unei societăţi comerciale f1). donarea utilajelor noi şi a autoturismului 6582 “Donaţii şi subvenţii acordate “

= % 7.906

2131 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru )

1.056

2133 “Mijloace de transport “

6.850

f2). scoaterea din evidenţă a autoturismului

% = 2133 “Mijloace de transport “

6.850

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor “

4.110

6853 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital“

2.740

11). S.C. ”Mobila ” S.A. înregistrează în luna iulie cotele de amortizare aferente imobilizărilor astfel: - amenajări de terenuri 87 lei, - brevete de invenţie şi mărci de fabricaţie 52 lei, - clădiri 230 lei, - utilaje şi instalaţii de lucru 98 lei, - mijloace de transport 120 lei a). înregistrarea amortizării imobilizărilor 6811 “Cheltuieli de exploatare privind

= % 587

363

amortizarea imobilizărilor “ 2811 “Amortizarea amenajarilor de

terenuri” 87

2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare “

52

2812 “Amortizarea construcţiilor “ 230 2813 “Amortizarea instalatiilor,

mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor “

218

12). La o societate comercială se înregistrează la sfârşitul exerciţiului financiar constituirea următoarelor provizioane: - un provizion pentru litigii în valoare de 56 lei, - o ajustare pentru deprecierea imobilizărilor corporale în valoare de 145 lei, - o ajustare pentru deprecierea obiectelor de inventar în valoare de 76 lei şi o ajustare pentru deprecierea produselor finite în valoare de 58 lei, - o ajustare pentru deprecierea creanţelor clienţi în valoare de 64,5 lei, - un provizion pentru deprecierea acţiunilor deţinute de firmă ( titlurilor de plasament )

în valoare de 58,2 lei. a). constituirea provizionului pentru litigii 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizoanele “

= 1511 “Provizioane pentru litigii “ 56

b). constituirea provizionului pentru deprecierea imobilizărilor corporale 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizărilor “

= 291 “Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor corporale “

c). constituirea provizionului pentru deprecierea obiectelor de inventar şi a produselor finite 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= % 134

364

3922 “Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar “

76

3945 “Ajustari pentru deprecierea produselor finite “

58

d). constituirea provizionului pentru deprecierea creanţelor clienţi 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= 491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

64,5

f). constituirea provizionului pentru deprecierea acţiunilor deţinute de către firmă 6864 “Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante “

= 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate “

58,2

13). S.C. “ Luxor ” S.R.L înregistrează în contabilitate în luna iulie următoarele operaţii economice: - vânzarea de produse finite la preţ de vânzare de 1.250 lei, T.V.A 19%, - vânzarea unor materii prime care nu sunt folosite de unitate, la preţ de vânzare de 870 lei, T.V.A. 19%, costul de achiziţie fiind de 756 lei, - vânzarea de mărfuri către un client extern, la preţ de vânzare de 2.500 euro, cursul valutar la data vânzării fiind de 4 lei/ euro, - prestarea unui serviciu unui client intern laun tarif de vânzare de 350 lei, T.V.A. 19%, - vânzarea de obiecte de inventar unui client la preţ de vânzare de 470 lei, costul de achiziţie al obiectelor de inventar fiind de 360 lei. a). vânzarea produselor finite clienţilor pe credit comercial 4111 “Clienţi “ = % 1.487,5 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 1.250

4427 “T.V.A. colectată “ 237,5 b). vânzarea materiilor prime nefolosite de către unitate b1). trecerea materiilor prime pe mărfuri 371 “Mărfuri “ = 301 “Materii prime “ 756

365

b2). vânzarea materiilor prime ca mărfuri 4111 “Clienţi “ = % 1.035,3 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor “ 870

4427 “T.V.A. colectată “ 165,3 c). vânzarea mărfurilor clientului extern 4111 “Clienţi “ = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 10.000 d). vânzarea mărfurilor clientului intern 4111 “Clienţi “ = % 416,5 704 “Venituri din lucrari executate si

servicii prestate “ 350

4427 “T.V.A. colectată “ 66,5 e). vânzarea obiectelor de inventar

e1). trecerea obiectelor de inventar pe mărfuri

371 “Mărfuri “ = 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “

360

e2). vânzarea obiectelor de inventar ca mărfuri

4111 “Clienţi “ = % 559,3 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 470 4427 “T.V.A. colectată “ 89,3 e3). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 “Mărfuri “ 360

366

14). O societate comercială înregistrează în contabilitate următoarele venituri obţinute din: - vânzarea de semifabricate la un preţ de vânzare de 131 lei, T.V.A 19%, stiind ca au fost inregistrate in contabilitate la cost de productie efectiv de 100 lei, - vânzarea de produse reziduale la un preţ de vânzare de 78 lei ( produsele reziduale sunt scutite de T.V.A. ), stiind ca au fost inregistrate in contabilitate la un cost d eproductie efectiv de 70 lei, - facturarea unor lucrări unui client intern, cu un tarif de 275 lei, T.V.A. 19%, - facturarea transportului efectuat unui client extern, în valoare de 280 lei, - concesionarea unui teren unei alte societăţi obţinându - se o redevenţă în valoare de 340 lei, T.V.A. 19%, - vânzarea unor ambalaje la preţ de vânzare de 230 lei, T.V.A. 19%, stiind ca au fost inregistrate in contabilitate la cost de achizitie de 200 lei. a1). vânzarea semifabricatelor clientului intern 4111 “Clienţi “ = % 155,89 702 “Venituri din vânzarea

semifabricatelor “ 131

4427 “T.V.A. colectată “ 24,89 a2). descarcarea gestiunii de semifabricatele vandute 341 “Semifabricate “

= 711 “Variatia stocurilor “

b1). vînzarea produselor reziduale, scutite de T.V.A. 4111 ”Clienţi “ = 703 “Venituri din vânzarea produselor

reziduale “ 78

b2). descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute 346 “Produse reziduale“

= 711 “Variatia stocurilor “

c). facturarea lucrărilor executate clientului intern 4111 “Clienţi “ = % 327,25 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 275

100

70

367

4427 “T.V.A. colectată “ 52,25 d). facturarea transportului efectuat clientului extern 4111 “Clienţi “ = 704 “Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate “ 280

e). înregistrarea redevenţelor cuvenite din concesionarea terenului 4111 “Clienţi “ = % 404,6 706 “Venituri din redevenţe, locaţiide

gestiune şi chirii “ 340

4427 “T.V.A. colectată “ 64,6

f1). vânzarea ambalajelor

4111 “Clienţi “ = % 273,7 708 “Venituri din activităţi diverse “ 230 4427 “T.V.A. colectată “ 43,7 f2). descarcarea gestiunii de ambalajele vandute 608 “Cheltuieli privind ambalajele”

= 381 “Ambalaje” 200

15). La S.C. ”Livada ” S.A. se înregistrează în contabilitate următoarele operatiuni economice: - obţinerea laptelui în valoare 780 lei (cost standard), costul efectiv al acestuia fiind de 750 lei,care va fi livrat clienţilor la un preţ de vânzare de 800 lei, - obţinerea din producţie proprie a 12 viţei în valoare de 3.600 lei, - înregistrarea mortalităţilor la animale, în valoare de 268 lei, care vor fi imputate îngrijitorului în valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, - înregistrarea sporului de greutate al animalelor în valoare de 870 lei.

a). înregistrarea obţinerii şi livrării laptelui

368

a1). obţinerea laptelui

345 “Produse finite “ = 711 “Variatia stocurilor “ 780 a2). înregistrarea diferenţelor favorabile de preţ aferente

348 “Diferenţe de preţ la produse “

=

711 “Variatia stocurilor “

a3). vânzarea laptelui clienţilor

4111 “Clienţi “ = % 952 701 “Venituri din vânzarea produselor

finite “ 800

4427 “T.V.A. colectata” 152 a4). descărcarea gestiunii de produsele finite obţinute

345 “Produse finite “

=

711 “Variatia stocurilor “

a5). înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile aferente ieşirilor de produse finite

- K rep = ( -30 ) lei / 780 lei = - 0,038

- diferenţa favorabilă aferentă iesirilor de produse finite = K rep * Valoarea ieşirilor = ( - 0,038 ) * 780 lei = - 29,64 lei 348 “Diferenţe de preţ la produse “

= 711 “Variatia stocurilor “

30

780

29, 64

369

b). obţinerea din producţie proprie a viţeilor

361 “Animale şi păsări “ = 711 “Variatia stocurilor “ 3.600 c). înregistrarea animalelor moarte şi imputarea lor îngrijitorului c1). înregistrarea pierderilor din mortalităţi la animale

361 “Animale şi păsări “

=

711 “Variatia stocurilor “

c2). înregistrarea imputaţiei făcute ingrijitorului

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 595

7588 “Alte venituri din exploatare “ 500 4427 “T.V.A. colectată “ 95

d). înregistrarea sporului de greutate al animalelor

361 “Animale şi păsări “ = 711 “Variatia stocurilor“ 870

16). S.C. “Constructorul ” S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - începerea construirii la 1.06. anul N a unei hale de producţie pentru nevoi proprii, cheltuielile legate de investiţie ridicându-se la finele anului N la 14.950 lei. La 1.06.anul N+1 se recepţionează obiectivul la un cost de producţie de 39.860 lei. - efectuarea unei lucrări de cercetare pe cont propriu al cărui venit estimat este de 570 lei, care se amortizează pe o perioadă de 3 ani, - efectuarea în regie proprie a unor lucrări de acces la o clădire al cărui cost de producţie se ridică la 742 lei.

a). înregistrarea construcţiei halei de producţie pentru nevoi proprii a1). înregistrarea lucrărilor de investiţii neterminate

231 “Imobilizări corporale în curs “

= 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale “

14.950

26,8

370

a2). recepţia halei de producţie

212 “Construcţii “ = % 39.860 231 “Imobilizări corporale în curs “ 14.950 722 “Venituri din producţia de

imobilizări corporale “ 24.910

b). înregistrarea efectuării lucrării de cercetare pe cont propriu b1). efectuarea lucrării de cercetare pe cont propriu

203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare “

= 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale “

570

b2). înregistrarea amortizării lucrărilor de cercetare

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2803 “Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare “

190

c). înregistrarea lucrărilor de acces la clădire, realizate în regie proprie

2112 “Amenajări de terenuri “

= 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale “

742

17). S.C. ”Stamat “ S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - primirea sumei de 2.150 lei de la buget ce urmează a fi încasată ca şi subvenţie de la bugetul de stat, - vânzarea unui brevet de invenţie în valoare de 260 lei amortizat integral, la un preţ de vânzare de 285 lei, T.V.A. 19%, - vânzarea unei instalaţii de lucru în valoare de 1.355 lei, la un preţ de vânzare de 1.500 lei, T.V.A. 19%, instalaţia de lucru nefiind amortizată integral la scoaterea din folosinţă, valoarea amortizării înregistrată fiind de 985 lei.

a). înregistrarea primirii sumei de la bugetul de stat

371

a1). înregistrarea subvenţiei de încasat

445 “Subvenţii “ = 741 “Venituri din subvenţii de exploatare “

2.150

a2). încasarea subvenţiei de la bugetul de stat

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 445 “Subvenţii “ 2.150 b). vânzarea brevetului de invenţie

b1). înregistrarea vânzării brevetului de invenţie

461 “Debitori diverşi “ = % 339,15 7583 “Venituri din cedarea activelor si

alte operatii de capital“ 285

4427 “T.V.A. colectată “ 54,15 b2). scăderea din gestiune a brevetului de invenţie integral amortizat

2805 “Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare “

= 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare “

260

c). vânzarea instalaţiei de lucru

c1). înregistrarea vânzării instalaţiei de lucru

461 “Debitori diverşi “ = % 1.785 7583 “Venituri din cedarea activelor si

alte operatii de capital “ 1.500

4427 “T.V.A. colectată “ 285 c2). scoaterea din folosinţă a instalaţiei de lucru neamortizate integral

372

% = 2131 “Echipamente tehnologice

(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) “

1.355

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si platatiilor“

985

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital“

370

18). La o societate comercială se înregistrează în contabilitate următoarele: - suma de 265 lei, drept creanţe reactivate, care vor fi încasate ulterior, - o lipsă de materii prime în valoare de 268 lei, care se impută gestionarului la un pret de 550 lei, T.V.A. 19%, - o lipsă de combustibili, în valoare de 168lei, care se impută unei persoane din afara unităţii la un preţ de imputare de 345 lei, T.V.A. 19%. a). înregistrarea creanţelor reactivate ce vor fi încasate ulterior

a1). înregistrarea creanţelor reactivate

4111 “Clienţi “ = 754 “Venituri din creanţe reactivate “ 265 a2). încasarea creanţelor reactivate

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 4111 “Clienţi “ 265 b). înregistrarea imputării făcute gestionarului b1). înregistrarea lipsei de materii prime

601 “Cheltuieli cu materiile prime “ = 301 “Materii prime “ 268 b2). înregistrarea imputării făcute gestionarului

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “

= % 654,5

7588 “Alte venituri din 550

373

exploatare “ 4427 “T.V.A. colectată “ 104,5

c). înregistrarea imputării făcute persoanei din afara unităţii c1). înregistrarea lipsei de combustibili

6022 “Cheltuieli privind combustibilii “ = 3022 “Combustibili “ 168 c2). înregistrarea imputării făcute persoanei în cauză

461 “Debitori diverşi “ = % 410,55 7588 “Alte venituri din exploatare “ 345 4427 “T.V.A. colectată “ 65,55

19). S.C. “Alfa ” S.A. contabilizează următoarele operaţii economice: - primirea dividendelor ce i se cuvin în valoare de 365 lei, pentru acţiunile deţinute în capitalul S.C. “Beta ”.S.A. , care se încasează, - vânzarea la bursă a 500 de acţiuni cu o valoare nominală de 1,2 lei/ acţiune, la un preţ de vânzare de 1,35 lei/ acţiune, - vânzarea la bursă a unui bilet la ordin, la un preţ de vânzare de 168 lei, valoarea lui nominală fiind de 150 lei, - vânzarea a 260 de obligaţiuni la preţ de vânzare de 0,98 lei/ obligaţiune, valoarea nominală a obligaţiunilor fiind de 0,9 lei/ obligaţiune. a). încasarea prin disponibilul de la bancă a dividendelor ce i se cuvin S.C. “Alfa ” S.A. 5121 “Conturi la bănci în lei “ = 761 “Venituri din imobilizari

financiare“ 365

b). vânzarea acţiunilor la bursă la un preţ de vânzare de 1,35 lei/ acţiune 5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 675 501 “Acţiuni detinute la entitatile

afiliate“ 600

764 “Venituri din titluri de plasament “

75

c). vânzarea biletului la ordin la bursă la un preţ de vânzare de 168 lei

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 168

374

5113 “Efecte de incasat“ 150 764 “Venituri din titluri de

plasament “ 18

d). vânzarea obligaţiunilor la bursă la un preţ de vânzare de 9.800 lei/ obligaţiune

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 245,8 506 “Obligaţiuni “ 234 764 “Venituri din titluri de

plasament “ 11,8

20). S.C.”Beta ” S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - acordarea unui împrumut pe termen lung de 3 ani unei alte societăţi comerciale, în valoare de 3.600 lei cu o dobândă de 58%, la scadenţă încasându - se atât împrumutul cât şi dobânda prin bancă, - încasarea sumei de 147 lei, reprezentând dobânda aferentă disponibilităţilor băneşti aferente S.C. ”Beta ” S.A. depuse la bancă, - încasarea sumei de 120 lei reprezentând dobânzile aferente debitelor avute, - achitarea anticipată a unei datorii faţă de un furnizor în valoare de 250 lei, beneficiind din partea acestuia de un scont de decontare de 45 lei, - încasarea de la un client extern a unei creanţe de 250 euro, la un curs valutar de 3,35 lei/ euro, în momentul constituirii creanţei cursul valutar fiind de 3,3 lei/ euro, - achitarea unei datorii faţă de un client extern, în valoare de 285 $, la un curs valutar de 2,79 lei/ $, ştiind că în momentul apariţiei datoriei cursul valutar era de 2,81 lei/ $.

a). înregistrarea împrumutului pe termen lung acordat a1). înregistrarea acordării împrumutului pe termen lung

2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung “

= 5121 “Conturi la bănci în lei “ 3.600

a2). înregistrarea dobânzii aferente împrumutului acordat 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate “

= 766 “Venituri din dobânzi “ 2.088

a3). încasarea împrumutului şi a dobânzii aferente la scadenţă prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = % 5.688 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung “ 3.600 2678 “Dobânzi aferente creanţelor imobilizate “ 2.088

375

b). înregistrarea dobânzilor de încasat aferente disponibilităţilor băneşti aflate la

bancă

5187 “Dobânzi de încasat “ = 766 “Venituri din dobânzi “ 147

c). înregistrarea dobânzilor aferente debitelor avute

461 “Debitori diverşi “ = 766 “Venituri din dobânzi “ 120

d). achitarea anticipată a datoriei faţă de furnizor

401 “Furnizori “ = % 250 5121 “Conturi la bănci în lei “ 205 767 “Venituri din sconturi obţinute “ 45

e). înregistrarea încasării clientului extern prin disponibilul de la bancă

5124 “Conturi la bănci în valuta“

= % 837,5

4111 “Clienţi “ 825 765 “Venituri din diferenţe de

curs valutar “ 11,5

f). înregistrarea achitării din disponibilul de la bancă a furnizorului extern 401 “Furnizori “ = % 800,85 5121 “Conturi la bănci în valuta “ 795,15 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar “ 5,7 21). S.C. “Gama “ S.A. înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economice: - primirea de mărfuri cu titlu gratuit în valoare de 89 lei, - încasarea prin caserie a sumei de 45 lei, reprezentând penalităţi cuvenite societăţii pentru nerespectarea unor clauze contractuale, - construirea unei clădiri în valoare de 38.700 lei, pentru care se primeşte o subvenţie de la bugetul de stat de 19.000 lei, clădirea fiind amortizabilă pe o perioadă de 40 de ani, - vânzarea unui utilaj, la un preţ de vânzare de 2.360 lei, T.V.A. 19%, care a intrat în unitate la o valoare de 1.980 lei, fiind complet amortizat, încasarea debitorului făcându - se prin bancă. a). înregistrarea primirii mărfurilor cu titlu gratuit

376

371 “Mărfuri “ = 7582 “Venituri din donatii si sibventii

primite “ 89

b). înregistrarea penalităţilor cuvenite societăţii, încasate în numerar

5311 “Casa în lei “ = 7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi “

45

c). construcţia clădirii pentru care se primeşte subvenţia de la bugetul de stat c1). înregistrarea dreptului de a primi subvenţia

445 “Subvenţii “ = 131 “Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii “ 19.000

c2). încasarea subvenţiei, prin bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 445 “Subvenţii “ 19.000 c3). construcţia clădirii în regie proprie

212 “Construcţii “ = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale “

38.700

c4). înregistrarea amortizării clădirii în primul an de folosinţă

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

= 2812 “Amortizarea construcţiilor “

967,5

d5). trecerea pe venituri a cotei părti din subvenţia de la bugetul de stat aferentă primului an de folosinţă

131 “Subvenţii guvernamentale pentru investiţii “

= 7584 “Venituri din subventii pentru investitii”

475

e). înregistrarea vânzării utilajului complet amortizat e1). vânzarea utilajului unei terţe persoane

461 “Debitori diverşi “ = % 2.808,4

377

7583 “Venituri din cedarea activelor si alte operatii de capital”

2.360

4427 “T.V.A. colectată “ 448,4 e2). încasarea debitorului prin disponibilul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei “ = 461 “Debitori diverşi “ 2.808,4

e3). scoaterea din evidenţă a utilajului complet amortizat

2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor »

= 2131 “Echipamente tehnologice ( maşini, utilaje şi instalaţii de lucru )

1.980

22). La o societate comercială se înregistrează la sfârşitul exerciţiului financiar următoarele operaţii economice: - anularea provizionului constituit pentru litigii în valoare de 56 lei, - diminuarea ajustarii constituita pentru deprecierea imobilizărilor necorporale cu suma de 75 lei, - anularea ajustarii constituita pentru deprecierea marfurilor în valoare de 76 lei şi micşorarea ajustarii constituite pentru deprecierea materiilor prime cu o suma de 20 lei, - anularea ajustarii constituite pentru deprecierea creanţelor clienţi în valoare de 64,5 lei, - anularea ajustarii constituite pentru deprecierea acţiunilor deţinute de firmă (titlurilor de plasament) în valoare de 58,2 lei.

a). anularea provizionului constituit pentru litigii

1511 “Provizioane pentru litigii “

= 7812 “Venituri din provizioane“ 560.000

b). diminuarea ajustarii pentru deprecierea imobilizărilor corporale

290 “Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor necorporale “

= 7813 “Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizărilor “

75

c). anularea ajustarii pentru deprecierea marfurilor

397 “Ajustari pentru deprecierea marfurilor “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

76

378

d). micşorarea ajustarii pentru deprecierea materiilor prime

391 “Ajustari pentru deprecierea materiilor prime “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

20

e). anularea provizionului constituit pentru deprecierea creanţelor clienţi

491 “ Ajustari pentru deprecierea creanţelor – clienţi “

= 7814 “Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante “

64,5

f). anularea provizionului constituit pentru deprecierea titlurilor de plasament

591 “Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la enttatile afiliate“

= 7864 “ Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante “

58,2

23). La sfârşitul lunii curente se cunoaşte următoarea situaţie: - valoarea cheltuielilor cu materiile prime 2.500 lei, a cheltuielilor privind mărfurile 1.000 lei, a cheltuielilor privind energia şi apa 600 lei, a cheltuielilor cu transportul personalului 240 lei, a cheltuielilor cu salariile personalului 5.600 lei, a cheltuielilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale 1.960 lei, a cheltuielilor privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj 280 lei, a cheltuielilor privind dobânzile 8000 lei, si a cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor 460 lei; - valoarea veniturilor din vânzarea produselor finite 8.000 lei, a veniturilor din vânzarea mărfurilor 3.500 lei, a veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate 1.500 lei, a veniturilor din vânzarea semifabricatelor 1.500 lei, si a veniturilor din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 500 lei. Să se închidă conturile de cheltuieli şi venituri şi să se determine rezultatul obţinut în perioada curentă. În cazul unui rezultat favorabil să se determine profitul brut, impozitul pe profit (cota este de 16 %) şi profitul net. a). înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli: 121 “Profit şi pierdere “

= % 13.440

601 ”Cheltuieli cu materiile prime “ 2.500 605 “Cheltuieli privind energia şi apa “ 600

379

607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 1.000 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi

personal “ 240

641 “Cheltuieli cu salariile personalului “ 5.600 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “ 1.960 6452 “Contribuţia unităţii pentru fondul de

şomaj “ 280

666 “Cheltuieli privind dobânzile “ 800 6811 “Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor “ 460

b). înregistrarea închiderii conturilor de venituri

% = 121 “Profit şi pierdere “

15.000

701 “Venituri din vânzarea produselor finite “ 8.000 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor “ 1.500 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate “

1.500

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 3.500 7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi “

500

c). determinarea rezultatului perioadei curent 121 “Profit şi pierdere “

2.500 8.000 600 1.500 PROFITUL BRUT = VENITURI - CHELTUIELI 1.000 1.500 240 3.500 = 15.000 RON – 13.440 RON = 5.600 500 = 1.560 RON

1.960 280 IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL BRUT * 16% 800 460 = 1.560 RON * 16 % = 249,6 RON

380

R.D. =13.440 R.C =15.000 PROFITUL NET = PROFITUL BRUT – IMPOZIT 249,6 S.F.C. = 1.560 = 1.560 RON – 249,6 RON = 1.310,4 RON (impozit pe profit) ( profitul brut ) S.F.C = 1.310,4 (profitul net ) d). înregistrarea impozitului pe profit 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “

= 441 “Impozitul pe profit/venit “ 249,6

e). Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit 121 “Profit şi pierdere “ = 691 “Cheltuieli cu

impozitul pe profit “ 249,6

24). La sfârşitul perioadei curente situaţia înconturile de venituri şi cheltuieli este următoarea: - valoarea cheltuielilor cu piesele de schimb 360 lei, a cheltuielilor privind mărfurile 2.000 lei, a cheltuielilor cu salariile personalului 4.000 lei, a cheltuielilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale 1.400 lei, a cheltuielilor privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj 200 lei, si a cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 240 lei, - valoarea veniturilor din vânzarea mărfurilor 5.000 lei, a veniturilor din dobânzi 640 lei, si a veniturilor din amenzi şi penalităţi 360 lei. Să se închidă conturile de cheltuieli şi venituri şi să se stabilească rezultatul perioadei curente. În cazul unui rezultat nefavorabil, acesta se va acoperii din capitalul social. a). înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli: 121 “Profit şi pierdere “

= % 8.200

6024 ”Cheltuieli privind piesele de schimb “ 360 607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 2.000 641 “Cheltuieli cu salariile personalului “ 4.000 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “ 1.400 6452 “Contribuţia unităţii pentru fondul de

şomaj “ 200

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor “

240

381

b). înregistrarea închiderii conturilor de venituri

% = 121 “Profit şi pierdere “

6.000

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 5.000 766 “venituri din dobânzi “ 640 7581“Venituri din despăgubiri şi penalităţi “ 360 c). determinarea rezultatului perioadei curente: 121 “Profit şi pierdere “ 360 5.000 PIERDEREA = CHELTUIELI – VENITURI = 2.000 640 4.000 360 = 8.200 RON – 6.000 RON = 1.400 = 2.200 RON 200 240 R.D. = 8.200 R.C. = 6.000 S.F.D. = 22.000.000 (pierderea obţinută) d). acoperirea pierderii obţinute în perioada curentă din capitalul social 1012 “Capital subscris nevărsat “

= 121 “Profit şi pierdere “

2.200