cvj nr. 897 luni 13 iulie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 897

Luni, 13 Iulie 2015

P este 50 de oameni þintuiþi la pat aºteaptã periodic vizitavoluntarilor. De multe ori sunt singurii cu care aceºtia

stau de vorbã timp de o sãptãmânã, iar voluntarii de la Caritasfac minuni. Proiectele lor tind sã se extindã ºi sã îi cuprindã petoþi cei care ar muri de foame în casele lor, uitaþi de cei care le-au fost apropiaþi. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

BÃTRÂNI - ÎN GRIJA VOLUNTARILOR

Pãrinþi pãrãsiþide copiiO mul de afaceri

iranian acuzat cãa violat o minorã estecercetat sub controljudiciar, mãsurã dispusã pe o perioadãde 60 de zile.

Este în continuare în libertate, însã are anumiteobligaþii impuse de mãsuracontrolului judiciar. Estevorba despre omul de afaceri Nasrollah ShariatNalkiashari (64 de ani),cunoscut drept Naser, cercetat de procurorii dinPetroºani pentru viol.

Fapta s-ar fi petrecutmiercuri seara, dupã cefetiþa ar fi fost acostatãîntr-o zonã centralã dinPetroºani. Omul de afaceriiranian ar fi ademenit-o pefetiþã în aparatamentul sãu,spunându-i cã vrea sã-i deaun lãnþiºor de aur ca sã „o ajute”, dar mai apoi aîntreþinut relaþii sexualeîmpotriva voinþei acesteia.Sunt informaþii conformcãrora minora ar fi fost ºilovitã cu palma dar ºi cucureaua, lovituri care i-ar fiprovocat mai multe echi-moze la nivelul corpului,iar cel care a sesizat poliþia

este chiar tatãl fetiþei. Adolescenta le-a

povestit anchetatorilor cã afost acostatã în timp ce sedeplasa prin faþa bloculuiîn care bãrbatul locuia.Fata spune cã omul deafaceri iranian a chemat-ola el ºi i-a propis unlãnþiºor de aur, cercei saubani, pentru cã vrea sãfacã o faptã bunã. Înlocuinþã, bîãrbatul. aîncuiat uºa ºi ar fi con-strâns-o prin violenþã sãfacã sex cu el. Când iranianul s-a dus la baie,copila a fugit acasã ºi apovestit ce s-a întâmplat.

„Plângerea a fost înregistratã ºi s-a constituitun dosar penal care se aflã în cercetare subsupravegherea Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani. Deocamdatã ºise adminsitreazã probatoriul”, a declarat joipurtãtorul de cuvânt alInspectoratului de Poliþie alJudeþului Hunedoara,Bogdan Niþu. În cauzã afost duspusã ºi o expertizãmedico – legalã, absolutnecesarã în astfel de situaþii.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

O bligaþi sã setrateze în locali-

tãþile învecinate. Douãoraºe din Valea Jiuluinu au spitale, aºa seface cã bolnavii suntobligaþi sã se trateze launitãþile medicale dinlocalitãþile învecinate.

Este vorba de oraºulUricani ºi de Aninoasaunde nu funcþioneazã niciun cabinet medical în

afarã de cele ale medicilorde familie.

“Avem douã cabineteale medicilor de familie,

dar nu avem unitate deprimiri-urgenþe. Oameniivin la medicii de familiepentru reþete, dar pentru

injecþii sau perfuzii trebuiesã meargã la Petroºani saula Vulcan”, a declaratNicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

Edilii aninoseni îºi punsperanþele în mediculPetre Corlan care vrea sãrealizeze aici un centrul deîngrijire, dar ºi de asistenþãmedicalã continuã.

“Sã sperãm cã domnulCorlan va reuºi în ceea ceºi-a propus ºi atunci vomavea ºi noi în localitate un

centrul de asistenþã med-icalã”, a mai subliniatDunca.

Aceeaºi problemãlegatã de asistenþa medicalã este ºi la Uricani.Dãnuþ Buhãescu a precizatcã unitatea nufuncþioneazã.

“Am început lucrãrile în2003 ºi unitatea nufuncþioneazã nici acum.Nici nu va funcþiona”, aspus Dãnuþ Buhãescu, înfaþa ministrului fondurilorEuropene Marius Nica.

Monika BACIUMonika BACIU

Afaceristul acuzat de viol, pus sub control judiciar

Obligaþi sã îºi facã injecþiile în alte localitãþi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

G roapa de gunoide la Aninoasa

a fost ecologizatã, iarrecepþia finalã alucrãrilor va avea locîn aproximativ douãsãptãmâni.

Reprezentanþiiadministraþiei lcoale dela Aninoasa au fot sãverifice stadiul lucrãrilorcare se apropie de final.“Groapa de gunoiurmeazã sã o preluãmnoi dupã finalizarealucrãrilor. Peste douãsãptãmâni va avea locrecepþia finalã.Constructorul a termi-nat mai repede lucrãrilede închidere ºi ecolo-

gizare a gropii degunoi”, a declaratNicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

O componentãimportantã a proiectuluio reprezintã închidereaºi ecologizarea vechilorgropi de gunoi. LaAninoasa, Uroi, Haþeg,Petrila, Lupeni, Cãlan ºiHunedoara lucrãrile deecologizare au începutdeja ºi se aflã în diferitestadii de execuþie.

Monika BACIU

DECESE Cadrele didactice de la Colegiul Economic"Hermes" Petroºani sunt alãturi de colegul prof. Irimie Nicolae în marea durere pricinuitã dedecesul tatãlui. Sincere condoleanþe!

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Din aceastã cauzãlocuitorii din Lupeni caredoreau sã ajungã însprePetroºani ori Câmpu luiNeag erau nevoiþi sãaºtepte microbuzele care treceau dinsprePetroºani. Oamenii s-auplâns deputatuluiCristian Resmeriþã, carepromite cã în cel maiscurt timp problema vafi rezolvatã. „Într-adevãrla biroul meu parlamen-tar s-au prezentatnumeroºi cetãþeni aimunicipiului Lupeni careau reclamat lipsa trans-portului local solicitândreintroducerea acestuia.Aceºtia au argumentatnecesitatea reintroduceriimicrobuzelor care sãefectueze transportul pe raza municipiuluiLupeni, prin faptul cãdeºi oraºul beneficiazã

de serviciile asiguratede transportatorul de pe ruta Petroºani-Uricani, fiind o rutãfoarte lungã, de cele mai multe orimicrobuzele sunt foarteaglomerate ºi se circulãîn condiþii foarte grele.Trebuie sã avem învedere faptul cã suntcetãþeni bolnavi careurcã în staþia de laSpitalul MunicipalLupeni ºi care nu potaºtepta foarte mult înstaþii sau sã circule înpicioare, confruntându-se chiar cu situaþia ca peruta Lupeni-Câmpul luiNeag sã nu poatã filuaþi din staþii din cauzaaglomeraþiei. Am luatnotã de solicitãrilecetãþenilor ºi prin biroulmeu parlamentar voiface toate demersurile

cãtre Primãria Lupeni,pentru cã lucrãtorii deaici sã întocmeascã câtmai urgent documen-taþia necesarã reintro-ducerii transportuluilocal, astfel încât în celmai scurt timp sã serevinã la normalitate ºicetãþenii Lupeniului sãbeneficieze de serviciilede transport local”, ne-adeclarat CristianResmeritã.

Deputatul CristianResmeritã demonstrea-zã, încã o datã, cã îipasã de locuitoriimunicipiului Lupeni, iarrezolvarea problemelorcu care aceºtia se confruntã reprezintã defiecare datã o prioritatepentru el.

T ribunalul Ilfov nu a luatnici vineri o decizie în

privinþa cererii de întreruperea pedepsei pe caz de boalã for-mulatã de Monica Iacob –Ridzi.

S-a acordat un nou termen,dupã vacanþa judecãtoreascã,respectiv pe data de 4 septembrie,iar în aceastã cauzã trebuie audiaþiºi martori. În plus, magistraþii vor sãafle cine anume, din cadrul INML,a consultat-o pe Monica Iacob –Ridzi înainte de întocmirea raportu-lui medico–legal. „Acordã termen ladata de 04.09.2015, ora 12:00,termen pânã când se vor cita martorii Cristian Cãlin Nazare ºiMihaela Marin Þârlea ºi se va revenicu adresã cãtre INML pentru a seînainta instanþei lista experþilor careau participat la consultarea petenteiºi redactarea raportului de expertizãmedico – legalã efectuat în cauzã,precum ºi fotocopii de pe toateactele cu caracter medical care aufost avut în vedere la întocmirearaportului de expertizã”, au decisjudecãtorii Tribunalului Ilfov la termenul de vineri.

Monica Iacob Ridzi a fost con-damnatã definitiv, în 16 februarie,la cinci ani de închisoare pentruabuz în serviciu privind manifes-tãrile organizate în 2009 de ZiuaTineretului. Fostul ministru s-a pre-dat la Poliþia Judeþeanã Cluj, fiindîncarceratã la secþia exterioarã dinCluj-Napoca a PenitenciaruluiGherla. În data de 3 martie, a fosttransferatã la Spitalul PenitenciarJilava, la solicitatea sa ºi la recomandarea medicilor. Fostuldemnitar a precizat cã suferã de 13 afecþiuni, printre care leuconeutropenie severã idiopaticã,trombofilie prin mutaþie homozigotãºi heterozigotã, boala vonWillebrand, tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteo-porozã, gastritã, anemie feriptivã.

Prin intermediul soþului sãu, fostul ministru al Tineretului adepus ºi o cerere de graþiere, careurmeazã sã fie analizatã dePreºedintele Klaus Iohannis. În plus,peste 5.000 de oameni dinPetroºani au semnat o petiþie princare cer preºedintelui graþiereaMonicãi Iacob – Ridzi.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Aceastã boalã cro-nicã face sã înfloreascãindustria recrutãrilorpentru strãinãtate. Sutede locuri de muncãsunt postate, zilnic, pesite-urile de profil.

D e la ciuper-cãrii, la con-

strucþii sau mineritOfertele locurilor de

muncã din Europa suntdintre cele mai diverse.Se cautã persoanepentru ciupercãrii înGermania, construcþiiîn Italia sau în minerituldin Germania. Piaþalocurilor de muncã dinEuropa este deschisã ºi

pentru ospãtari sauinfirmiere. Salariilesunt dintre cele maidiverse. Pleacã de la600 de euro ºi potajunge ºi pânã la 2000de euro pentru uninginer în construcþii.

Fenomenul de emi-grare din România estesubevaluat, din cauzainexistenþei unei sursede date care sã ofereinformaþii despre totalitatea persoanelorcare pãrãsesc Româniapentru o perioadã decel puþin 12 luni, cusau fãrã schimbareadomiciliului.


AMÂNARETribunalul Ilfov vrea sã ºtie cine aconsultat-o pe Monica Iacob - Ridzi

Deputatul Cristian Resmeriþã promiterezolvarea problemei transportului local

L ipsa transportului local reprezintão mare problemã cu care se con-

fruntã în prezent cetãþenii municipiuluiLupeni, dupã ce de aproximativ o lunãºi jumãtate, în urma unui control al IPJHunedoara, firma care efectua trans-portul local a fost amendatã ºi mai apoii s-a retras licenþa de traseu.

Primãria Aninoasa preiagroapa de gunoi ecologizatã

Lipsa locurilor de muncã,boalã cronicã în judeþH unedorenii, curtaþi de agenþiile de

recrutãri. Lipsa locurilor de muncãdin judeþul Hunedoara se resimte acut.

Cronica Vãii Jiului | Luni 13 iulie 2015 Actualitate 3

“Vã aducem lacunoºtinþã cãSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului S.A. ,careîºi desfãºoarã activi-tatea conform planuluide închidere întocmitîn baza Deciziei nr.2010/787/UE,privind ajutorul de statpentru facilitareaînchiderii minelor decãrbune necompeti-tive, are posibilitateavânzãrii de cãrbuneenergetic pentru pro-ducerea de energie

termicã ºi electricã cuurmãtoarele caracteris-tici putere calorificãindustrialã 3400-3800kcal/kg, cenuºã indus-trialã 40-50 %, umidi-tate industrialã 6-10%, materii volatileraportate la cãrbuneleiniþial pânã la 39,9%,valoarea sulfuluicombustibil raportat laproba iniþialã pânã la2,9 %”, se aratã într-un anunþ al SNÎMVJ.

La momentul defaþã, ComplexulEnergetic Hunedoaraeste singurul beneficiaral huilei produse la

SNÎMVJ. Societateaenergeticã are deplãtit undeva la50 de milioanede lei pentru cãr-bunele de la soci-etatea de

închideri. Monika BACIUMonika BACIU

F ie varã, fieiarnã, hoþii

de cãrbune auactivitate intensã.Precum o furnicãcare vara îºi faceprovizii pentruiarnã aºa sunt ºihoþii de cãrbune.

Furturile dintrenurile încãrcate cu huilã a devenit ocupaþia de bazã ahoþilor din ValeaJiului. Aceºtia atacãzilnic garniturile plinecu cãrbune, furândcantitãþi, uneori,impresionante, chiar ºi de ordinul sutelor de kilograme.

R uta Lupeni –Petroºani

Pe ruta Lupeni –Petroºani o garniturãde tren încãrcatã cu

cãrbune stã staþionatã.Pe lângã, doi cetãþenicare care meticuloszeci de saci de cãr-bune. Aºa se întâmplãîn fiecare zi. Dinvagoanele încãrcate cucãrbune dispar zecisau sute de kilogramede huilã zilnic, fãrã cacineva sã fie tras larãspundere. Acestlucru se întâmplã zilnicpe toatã raza VãiiJiului. Cei doi cetãþenicocoºaþi de greutatea

sacilor de cãrbune trecmeticulos strada, dru-mul naþional ºi ascund“marfa” în boscheþi.

P azã de milioane

Fie cã e vorba deComplexul EnergeticHunedoara sau deSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului, ambeleplãtesc milioane de lei

cãtre firmele de pazãcare trebuie sã asigure obiectivele saugarniturile de tren.Complexul EnergeticHunedoara a atribuitcompaniei CompactSecurity SRL, lafinalul anului trecut,un contract în valoarede 6,44 milioane lei,fãrã TVA, pentru servicii de pazã.Contractul prevede‘prestarea serviciilor

de pazã a obiectivelorbeneficiarului, abunurilor ce fac obiectul activitãþiiacestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor, precumºi asigurarea accesuluiîn ºi din incinta obiectivelor’.

Paza obiectivelorminiere neviabile costãpeste douã milioanede lei. SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiuluiplãteºte undeva laaproape trei milioanede lei pentru cãactivele sã îi fie pãzitede specialiºti. Laînceputul acestui an,societatea a atribuit uncontract privind “Pazaobiectivelor, bunurilorºi valorilor de la sucursalele MinaPetrila, Mina Paroºeniºi Mina Uricani” firmeiSC AXIS CORPO-

RATE SECURITYSRL DEVA. Valoareaacestui contract estede 2.836.400,40 delei ºi se deruleazã înperioada 11.01.2015– 11.01.2016. AxisCorporate Security,societatea hunedorea-nã care a câºtigat licitaþia la SNÎMVJ asubcontractat serviciilela firma gorjeanãTeam TG Guard. AxisCorporate Securityeste o firmã înfiinþatãîn 2009. În doar patruani societatea a ajunsde la afaceri de27.394 de lei (2009)la 19 milioane de lei(2013). În 2014 societatea ºi-a adjudecat licitaþii custatul de 63% din valoarea cifrei de afaceri pe anul trecut.


P rimãria OraºuluiAninoasa

organizeazã concurspentru ocuparea peperioadã determinatãa funcþiei contractualede execuþie, temporarvacanþe, de adminis-trator financiar.

Pentru a ocupa un

post contractualvacant sãu temporarvacant candidaþii tre-buie sã îndeplineascãmai multe condiþii ºianume sã aibã ovechime de minimumcinci ani în domeniu,sã aibã studii corespunzãtoare îndomeniul economic ºicunoºtinþe de operare

pe calculator.Concursul va avea locîn daza de 28 iulie cuproba scrisã, iar dataºi ora probei practiceºi a interviului vor ficomunicate ulterior.

Funcþionarii în serviciile de evidenta

contabilã ºi financiarãobþin, întocmesc ºiprelucreazã date contabile, statistice,financiare ºi alte datenumerice ºi se ocupade tranzacþiile înnumerar ce aparîntâmplãtor în domeniul afacerilor.


SNÎMVJ cautã piaþã dedesfacere pentru huilã

S NÎMVJ cautã piaþã de desfacere pentru huila produsã.

Reprezentanþii Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului cautã sã îºivândã cãrbunele prin alte pãrþi nu doarComplexului Energetic Hunedoara.

Se cautã administrator financiar

Puncte termice reabilitate.

Nu în Valea JiuluiG uvernul alocã bani pentru

modernizarea unor puncte termicedin judeþul Hunedoara. Niciunul dintreacestea nu se aflã în Valea Jiului.

Mai multe puncte termice din Brad vor fimodernizate în cadrul programului “Termoficare2006-2015 - cãldurã ºi confort, componentã dereabilitare a sistemelor centralizate de alimentarecu energie termicã”. 1.176.886 de lei au fostalocaþi de Guvern pentru modernizarea a patrupuncte termice din municipiul Brad.

Obiectivele urmãrite în cadrul acestui programsunt plata cofinanþãrii de pânã la 70% din val-oarea investiþiilor realizate în cadrul programului

de cãtre autoritãþile locale, continuarea progra-mului, pentru modernizarea, retehnologizarea ºidezvoltarea sistemelor centralizate de alimentarecu energie termicã a localitãþilor, eficientizarea,creºterea accesibilitãþii ºi îmbunãtãþirea calitãþiiserviciului public de alimentare cu energie termicã a localitãþilor ºi promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltãeficienþã, pe baza cererii de energie termicãutilã, diminuarea consumului de resurseenergetice fosile ºi îndeplinirea angajamentelorRomâniei privind eficienþa energeticã ºi resurseleregenerabile. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Garniturã de tren în repaos, hoþi în activitateSute de kilograme de cãrbune dispar zilnic din vagoane

Acest aspect a fost punctat înmai multe rânduri de ministrulFondurilor Europene, MariusNica, la întâlnirea cu primariidin Valea Jiului. „S-au purtatmai multe discuþii cu ministrulFondurilor Europene, acesta vizitând Universitatea Petroºani.De altfel, prima oprire lavenirea sa în Valea Jiului, a fostla Universitatea din Petroºani,iar încrederea arãtatã de domnulministru Marius Nica ne onore-azã”, a declarat Dacian Ciodarudirector în cadrul Universitãþiidin Petroºani. Nica a cerutautoritãþilor locale din ValeaJiului sã se uneascã pentru aelabora proiecte mari ce potprimi uºor finanþare europeanã,dar a cerut ºi ca Universitatea sãfie parte în aceastã asociaþiecare ar putea fi dupã modelulADI. (Maximilian (Maximilian GÂNJUGÂNJU))

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Vã vine sã credeþi,sau nu, dar lângã noi sepetrec adevãrate dramepe care nici nu leobservãm. În liniºteaprea apãsãtoare acaselor lor, zeci debãtrâni aºteaptã cuînfrigurare ziua în carele vin voluntarii. Estepoate singura zi în careschimbã o vorbã cu unom ºi asta, dupã ce aufost abandonaþi derude. Voluntarii de la

Caritas le trec pragul sãle dea de mâncare, sãle aducã medicamente,ori sã îi spele. Mai mult,le plãtesc facturile ºi îiajutã în gospodãrie,pentru cã ai lor suntprea departe. „ÎnPetroºani, avem, înmomentul de faþã, pe departamentul deîngrijiri la domiciliu, 50de beneficiari. Cauzelepentru care bãtrâniiajung în aceste situaþii

sunt fie pentru cãaparþinãtorii lor pleacãla muncã în strãinãtateºi foarte mulþi dintre eisunt singuri, fie cãaparþinãtorii nu se maiintereseazã de ei. Acestserviciu pe care noi îlavem se bazeazã ºi pevoluntariat ºi avem ºi asistenþi social, îngrijitori la domiciliu,care zilnic merg la ei.Le fac cumpãrãturile, leplãtesc facturile ºi îi

îngrijesc din punct devedere medical”, a spusAlexandru Kelemen,reprezentant CaritasPetroºani.

Ca sã facã faþã, vo-luntarii primesc sprijinºi de la Consiliul local almunicipiului Petroºaniºi acum spun cã vor sãextindã acest serviciu.

Totuºi, ei recunosc cãaceste servicii nu auîncã importanþa decare se bucurã în alteþãri ºi ei fac eforturimari sã le extindã.„Acum dorim sã îlextindem ºi la nivelulConsiliului Local aloraºului Petrila ºi laVulcan. Nu este foarteuºor, dar este importantsã ne recunoaºtem valorilor. De cele maimulte ori ne este fricãsã ne gândim labãtrâneþe ºi de aceeanu vrem sã ºtim ceprobleme au, dar avemfoarte multe de învãþatde la ei ºi credem noicã doar având grijã deei putem sã continuãmca ºi comunitate, ca societate mai sãnãtoasã”, mai spuneKelemen.

Situaþia este drama-ticã ºi, dacã pânã acum

am tot bãtut monedãpe copiii ai cãror pãrinþisunt la muncã înstrãinãtate, acum vorbim ºi depre pãrinþiai cãror copii sunt înstrãinãtate ºi au uitat deei. „Foarte mulþi dintrebãtrânii de pe progra-mul nostru, cam singuraactivitate a lor socialãeste vizita îngrijitoruluila domiciliu. Ei nu auposibilitatea sã iasã dincasã, nu mai vorbesc cu nimeni ºi vizitelenoastre, sunt foarteaºteptate de ei”,recunosc voluntarii care le trec pragul.

Serviciul tinde sã se extindã ºi acum voluntarii veniþi la noi înSãptãmâna voluntaria-tului au avut în plan ºiastfel de vizite la domi-ciliile bãtrânilor pãrãsiþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

De la Pollicino,în ItaliaA n de an, oaspeþii

italieni vin laPetroºani ºi anul acesta,dupã ce au construit o serãde legume pentru copiii deaici, îi duc ºi în Italia. Este o mini-vacanþã, la care aceºti copii, ce provindin familii fãrã posibilitãþimateriale limitate, nici nu sperau.

Zeci de copii italieni, în principal adolescenþi, au ajuns laPetroºani, la Casa Pollicino casã dea o mânã de ajutor celorde aici. S-au antrenat în jocuri ºi

au muncit cot la cot cu cei deaici, iar acum o parte dintrecopiii de aici au pleacat în Italia,într-un schimb de experienþãinedit. Din pãcate, doar pentru7 dintre ei a fost posibilãvacanþa, din cauza birocraþiei.

„Vineri noapte, 7 copii auplecat în Italia, într-o tabãrã dedouã sãptãmâni. Bucuria esteenormã. Dar din pãcate, s-aplecat cu un numãr aºa de mic,din totalul copiilor pe care îiavem, pentru cã este foartegreu sã le faci paºapoarte copi-ilor, pentru cã, aºa cum se ºtie,la paºaport este nevoie de ambiipãrinþi sã fie de acord ºi estenevoie ºi de actele de însoþirepeste graniþã ale copiilor. Noiavem pãrinþi plecaþi la muncã

peste hotare ºi a fost greu sãobþinem aprobãrile necesare dinpartea lor, iar pe de altã partecostul este foarte mare, pentrucã paºaportul, cu declaraþiilepãrinþilor, plus biletele de avion,transportul de la aeroport ºipânã la aeroport sunt mari”, a spus Florentina Presecan,director la Casa Pollicino dinPetroºani.

Cei 7 copii din Petroºani vorpetrece douã sãptãmâni înfamilii de italieni ºi vor vedeapoate ce înseamnã sã ai cu adevãrat pãrinþi.

Va fi o experienþã în provincia Belluno, de acolode unde an de an vin laPetroºani prietenii lor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

S taþiunea Parângar putea deveni

atractivã ºi vara.Un investitor vrea sã amenajeze untraseu de sanie devarã, în timp cemunicipalitatea segândeºte ºi la altepuncte de atracþiepentru cei care urcãvara în Parâng.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi a declarat cãexistã un investitor careintenþioneazã sã ame-

najeze o pistã de saniede varã. “Traseul arurma sã plece de susdin Parâng ºi coboarãpânã la staþia interme-diarã a telescaunului,aºa încât pasionaþii de

acest sport sã aibã cuce urca înapoi. Primãriaar urma sã concesio-neze terenul pe care sãfie amplasate ºinele”, aprecizat primarulTiberiu Iacob – Ridzi.

Discuþiile sunt, deo-camdatã, la fazã incipi-entã, însã tarseul sanieide varã ar putea sãatragã turiºtii în Parângºi dupã terminareasezonului de schi. Înalte locuri din þarã ideeaa prins foarte bine. Deexemplu, în Buºteni de4 ani existã o astfel deinstalaþie, în cadrul unui Fun Parc, gânditsã funcþioneze atâtiarna, cât ºi vara.ªi, de departe,turiºtiis-au declarat extrem deîncântaþi de sania peºine cu ajutorul cãreia

au parte de o coborâreabruptã, în mare vitezã,peste dâmburi, maiceva ca pe un derdeluºadevãrat. Sania poateatinge chiar ºi 40 dekm pe orã.pe tot par-cursul traseului, turiºtiisunt asiguraþi cu o centurã, iar sania areun sistem de frânareautomatã, ca sã nu o iaprea tare la vale.

Edilul din Petroºanivorbeºte însãºi de altepuncte de atracþie pentru dezvoltarea turis-mului montan de varã.Este vorba despre ame-

najarea, ca la carte, a traseelor montanepentru pasionaþii dedrumeþii montane, darºi încurajarea unorsporturi precum parapantismul, mountain bike sau competiþiile de enduro.

Deocamdatã,Parângul, la fel ca ºi celelalte staþiuni mon-tane din Valea Jiului,sunt atractive doariarna pentru turiºti, dars-a vorbit în numeroaserânduri despre necesitatea dezvoltãriiturismului de varã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Toma Coconea, oprit dincauza unei accidentãri

P etroºãneanul are un dinte spart, rãniminore la faþã dar ºi suspiciune de

fracturã dupã o aterizare forþatã cauzatã devremea foarte rea.

Parapantistul hunedorean, veteranul competiþieiextreme derulate în aceste zile în Alpi, a pãrãsit com-petiþia înainte de final din cauza unei accidentãri carenu este gravã dar care nu-i mai permite sã continue.Toma Coconea a încercat din rãsputeri sã recuperezeîn zbor cei peste 100 de kilometri care-l despãrþeaude primul loc ºi chiar dacã vremea era neprielnicãpentru zbor în Alpi, hunedoreanul a riscat ºi chiardacã lucrurile pãreausub control iar Tomilupta cu natura, încele din urmã turbu-lenþele din Alpi l-auobligat sã aterizezeforþat.

„Tomi a avut oaterizare forþatãdatoritã condiþiilor dezbor nefavorabile, înurma cãreia a suferitcâteva rãni minore launul dintre braþe ºipiramida nazalã.Acum se afla la spitalsub îngrijire medicalãºi este în afara oricãrui pericol”, a spus DanielHãlãstãuan, unul dintre suporterii care-l însoþesc peToma.

Pe de altã parte, organizatorii vorbesc pe site-uloficial al competiþiei de o accidentare care, într-adevãr, nu-i pune viaþa în pericol dar care nu-lmai lasã sã continue cursa. Conform Red Bull XAlps, Tomi are câteva zgârieturi la faþã, ºi-a spart undinte dar ºi o posibilã fracturã de claviculã. Sute de fani sunt alãturi de sportivul român care este olegendã la Red Bull X Alps prin determinarea sa ºianduranþa de care a dat dovadã încã de la primaediþie. Mulþi dintre fanii care i-au transmis gândurilelor bune sunt de peste hotare, din Franþa, Germania,Italia ori chiar Elveþia ºi care mai au în competiþieconcurenþi din þãrile lor natale.

Maximilian GânjuMaximilian Gânju

Colegiul Economic Hermes,al doilea pe judeþ în rândulliceelor tehnologice

S unt mândri de perfor-manþele elevilor. Anul

acesta promovabilitatea laexamenelul de bacalaureat afost cu 12 procente mai marefaþã de anul trecut.

Reprezentanþii ColegiuluI EconomicHermes din Petroºani se mândresc cu rezul-tatele obþinute de elevii lor, iar acestea îi claseazãla nivelul liceelor tehnologice pe locul al doilea.

“Promovabilitatea este de 70,3% anul acesta.

Am avut 16 medii peste nouã, 10 note de 10 lamatematicã ºi o notã de 10 la limba românã. Curezultatele pe care le avem pânã în momentul de

faþã, înainte de soluþionarea contestaþi-ilor suntem pe locul al doilea la

nivelul liceelor tehnologice.Colegiul Economic dinHunedoara se aflã deocamdatãpe primul loc”, a declaratFlorentina Petrescu, directorulColegiului Economic Hermesdin Petroºani.

Procentul de promovabilitateîn rândul candidaþilor din seria

curentã este de 77,11%, iar în ceea ce priveºte promoþiile

anterioare acesta este de 38,89%. 15 contestaþii au fost depuse la nivelul liceului.


Universitatea Petroºani- importantãîn dezvoltarea Vãii Jiului

U n rol extrem de important în dezvoltarea economicã a Vãii Jiului ºi reorientarea spre

activitãþi economice care sã înlocuiascã extracþia huileiîn condiþiile în care mineritul este pe închidere, îlpoate avea ºi Universitatea din Petroºani.

Parângul ar putea avea un traseu de sanie de varã BÃTRÂNI - ÎN GRIJA VOLUNTARILOR

Pãrinþi pãrãsiþi de copiiP este 50 de oameni þintuiþi la pat aºteaptã periodic vizita

voluntarilor. De multe ori sunt singurii cu care aceºtia staude vorbã timp de o sãptãmânã, iar voluntarii de la Caritas facminuni. Proiectele lor tind sã se extindã ºi sã îi cuprindã pe toþicei care ar muri de foame în casele lor, uitaþi de cei care le-aufost apropiaþi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 20156 Invatamant

Activiºtii de mediuau câºtigat primabãtãlie cu APMHunedoara

F ederaþia Coaliþia Natura2000 România a avut

câºtig de cauzã în procesul desuspendare a executãrii DecizieiEtapei de Încadrare pentruproiectul „Construire ºi Exploa-tare de Microhidrocentrale peRâul Alb”, pânã la soluþionareape fond a acþiunii în contenciosadministrativ.

Activiºtii de mediu au solicitatîn instanþã anularea proiectului, înluna aprilie 2015, cu suspendarealucrãrilor pânã la soluþionareacazului, iar la finele sãptãmâniitrecute, magistraþii TribunaluluiHunedoara au admis ca fondatãcererea introdusã de FederaþiaCoaliþia Natura 2000 Româniaîmpotriva Agenþiei pentruProtecþia Mediului Hunedoara ºi adispus suspendarea executãriideciziei etapei de încadrarenr.1327/26.08.2013 revizuitã ladata de 11.09.2014, emisã deAPM Hunedoara pânã la

soluþionarea pe fond a acþiunii încontencios administrativ. Deciziapoate fi atacatã cu recurs depãrþile din dosar.

Proiectul în urma cãruia aurezultat ºi victime dupã un conflictîntre câþiva localnici, investitorulºi activiºtii de mediu, presupuneconstruirea pe douã tronsoane atrei MHC-uri. Activiºtii au cerutAgenþiei pentru ProtecþiaMediului Hunedoararevocarea DecizieiEtapei de Încadrare,apreciind cã aceastacontravine atât regle-mentãrilor naþionale,cât ºi prevederilorcomunitare în dome-niul protecþiei mediu-lui, afectând speciileºi habitatele protejatela nivelul UniuniiEuropene ºi dis-trugând valea natu-ralã a Râului Alb.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015 Actualitate 7

Spitalele au fostaprovizionate cu serantiviperin

T rei spitale dinValea Jiului ºi

alte patru din cen-trul judeþului au înfarmaciile propriiser antiviperin anunþã Direcþia deSãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara.

Unitãþile sanitare care au în stoc la serviciilede urgenþã ser antiviperin sunt: SpitalulJudeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal„ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara;Spitalul de Urgenþã Petroºani; SpitalulMunicipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg,Spitalul Municipal Orãºtie ºi Spitalul MunicipalVulcan. Totodatã, specialiºtii DSP Hunedoaraau emis ºi o atenþionare care-i priveºte peturiºti dar ºi pe cei care merg la cules de fructede pãdure ori ciuperci, aceºtia precizând cã înaceastã perioadã existã posibilitatea ridicatã caviperele sã facã victime. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Angajaþi aiTermocentralei Mintiaau dezvãluit cã maimulte bunuri de laaceastã sucursalã ener-geticã iau calea VãiiJiului. Periodic, piese ºiutilaje ies pe poartaunitãþii pentru a fi dusela Paroºeni. Alimentaþiºi de diverse persoanedin interior, care pungaz pe foc, oamenii auajuns sã se teamã cã, defapt, se urmãreºteînchiderea sau lichidareaTermocentralei Mintiaîn favoarea celei de laParoºeni, a cãreiretehnologizare este laacest moment mai ieftinã, dat fiind faptulcã programul estedemarat. Angajaþii suntde pãrere cã este vorbadespre un „furt cu acte

în regulã a patrimoniuluide la termocentralaMintia”, de unde au plecat spre Valea Jiuluimotoare, tablã, dar ºialte utilaje din patrimo-niu. „Ne divizãm darpatrimoniul pleacã înValea Jiului? De ce?Cum vine asta, adicã neseparãm activitãþile darînainte de asta vã golimdepozitul cã avem nuavem nevoie de pieselevoastre? Ãsta e jaf cuacte-n regulã”, spuneunul dintre cei de laMintia.

DirectorulComplexului EnergeticHunedoara, ConstantinJujan, recunoaºte transferul, dar spune cãeste vorba doar desprestocurile cu miºcarelentã sau fãrã miºcareºi

nu vrea nimeni sã punãpe butuci SucursalaElectrocentrale Deva.

„Am constatat cã îndepozite existã stocuride vreo 11 milioane deeuro ºi sunt ºi stocurifãrã miºcare sau cumiºcare lentã. Am decisca, ce este în plus sãfolosim intern”, a pre-cizat Constantin Jujan.Acesta a precizat cã astfel de transferuri vorcontinua ºi în perioadaurmãtoare, în condiþiileîn care materialele pot firefolosite ºi se evitã alteachiziþii. De exemplu,Grupul III energeticurmeazã sã intre înreparaþii, iar atunci va filuatrã de acolo conductarãcitoare, iar aceasta vafi folositã pentrubranºarea la reþeauadetermoficare a sediuluiadministrativ. „Nu vremsã omorâm nicio sucursalã. Am fost înþe-les greºit de unii dintreangajaþii de la Mintia,care sunt alimentaþi ºide anumite persoanedin rândul personaluluide conducere”, a expli-cat Jujan. De precizat

cã piesele de la Mintia,care valoreazã circa 11milioane de euro, zac îndepozite nefolosite deani de zile ºi riscã sã îºipiardã în cele din urmãutilitatea. Aºa cã este deneînþeles, logic vorbind,de ce s-ar opune cinevautilizãrii lor, pentru a nuse aºterne definitiv pra-ful sau rugina peste ele.

A facerea echipamentelor

ruseºtiSã ne reamintimcã

aºa s-a întâmplat ºi cuechipamentele de pro-ducþie ruseascã pentrucare acum 12 s-au alo-cat 21 de milioane dedolari, iar acum zac încurtea TermocentraleiMintia. Un fel de apãsfinþitã, care nu face

rãu, dar nu aducenici nimic bun.Echipamentele au fostcumpãrate în perioadaGuvernului Nãstase,pentru retehnologizareagrupului IV energetic,dar investiþia a fost ulte-rior blocatã. Fosta con-ducere a ComplexuluiEnergetic Hunedoara arfi vrut sã le foloseascã înactualul proiect deretehnologizare agrupului energetic nr. 4,numai cã materializareaintenþiei este puþinprobabilã. Cunocsãtoriispun cã sunt prea vechiºi nu ar aduce nici unplus calitativ faþã de ceeste la ora actualã, aºacã nu existã nici untemei pentru a fi uti-lizate. Este nevoei deechipamente moderne,performante,ceea ce nu se maipoate spunedespre utilajeleruseºti. De pre-cizat cã echipa-mentele respec-tive au fost achi-ziþionate pentru –la vremea respec-tivã – un ipoteticprogram deretehnologizare,aflat mai mult lanivel de studiu, denecesitate ºi

nepus în practicã nicio-datã. Când s-a gãsitfinanþare nu s-a gãsitcontractor general caresã accepte sumele alocate în acest sens, iarulterior, când în sfârºitar fi avut cine sãlucreze, nu a mai fostfinanþarea, recunoºteauoficialii ElectrocentraleMintia.

De menþionat cãactualele tensiuni dinrândul angajaþilor s-aufãcut simþite mai alesdupã ce AdunareaGeneralã a Acþionarilorde la CEH a aprobatdivizarea companieienergetice, care arînsemna în principaldespinderea activitãþiienergetice de ceaminierã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã director marketing,

bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detaliila telefon 0751.199.100

Stocuri nefolosite de 11 milioane de euro

CEH ia din stânga ºi pune în dreaptaS tocuri fãrã miºcare sau cu miºcare

lentã în valoare de 11 milioane de euro.Asta a descoperit conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara la un banal inventarintern. Aºa cã, pentru a-ºi desfãºura activitatea în condiþii cât de cât optime, în lipsa fondurilor pentru investiþii, ia dinstânga ºi pune în dreapta.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 20158 Sport

S-au cam încheiattoate competiþiile ce au avut ca sezoncompact 2014-2015.De-acum e vacanþã,cam toatã lumeaîncearcã sã-ºi relaxezecugetul înaintea unui

nou start. Care îl vormai lua...

Au fost, totuºi, niºtesatisfacþii, unele chiarvizibile. De pildã,echipa de handbaljunioare V de la C.S.Vulcan a reuºit o bunã

performanþã, locul 10pe þarã la turneul finalnaþional, într-o com-petiþie chiar selectã.

Excelentã ºi performanþa celor dela juniori A1de laJiul Petroºani, cu omedalie de bronz totîntr-o finalã naþionalã– chestiune trecutãaproape neobservatã

de cine ar trebui... –,lehamitea produsã cuaceastã ocazieîmprãºtiind aproapetoatã echipa Jiului dintoamna care urmeazã.

În fine, cam a treiareuºitã importantã a sezonului recentîncheiat ar fi acele vic-torii în Cupa Românieila fotbal-tenis, reuºite

de sportivii de laComexim R Lupeni.

O fi mult, o fipuþin? Sunt, totuºi,bucuriile de varã, aleunui sport din ValeaJiului, care suferã totmai evident. „De-ommai duce pân` latoamnã...”, vorba unui vechi cântec alIoanei Radu.

Henþ cu mâna

BUCURII DE VARÃ

9 august 1925.Echipa de fotbal

a minerilor din ValeaJiului devine cam-pioana României!Era perioada cândcampionatul naþionalîntr-un alt sistem,disputat pe douãfaze, una pe regiunigeografice ºi apoi înturnee finale. Primadatã s-a întâmplat înediþia 1921-22 (eracea de-a zeceaediþie).

Echipa minerilor din Valea Jiului,reunitã sub denumireaUniunea CluburilorAtletice ale SocietãþiiPetroºani (U.C.A.S.P.)din anul 1924,reprezentând echipeleC.S. Vulcan ºi C.A.M.Petroºani atacã ediþia1924-1925 cu toatãforþa, fiind campioanauneia din cele 9 regiuni stabilite pentru fotbal, cea aDistrictului Arad.

Echipa era pregãtitãde un tânãr antrenor,Adalbert Szabo (41ani), fost jucãtor ºiantrenor la Chinezul(Kinizsi) Timiºoara.

D oi paºi pânãîn finalã

U.C.A.S.P. cade la sorþi sã joace în sferturile de finalã cuUniversitatea Cluj.

Jocul va avea loc pe5 iunie 1925 la Cluj,la clujeni evoluândprintre alþii, Lazãr,Haþeganu, Ghilezan,Þâranu, Aurel Guga(viitorul jucãtor al Jiului), Raþiu,

Bonciocat, Puºcariu,Baciu, Cobârzan,Csiki. Petroºenenii vor conduce cu 1-0,dar datoritã unor incidente, meciul esteîntrerupt ºi se va daverdictul la „masaverde”, 3-0 pentruU.C.A.S.P., care secalificã în semifinale.

U.C.A.S.P. joacãsemifinala cu JohnCernãuþi la Bucureºti,câºtigând cu 3-1 (2-0),

un meci pe care l-adominat de la un capãt la altul.

Echipa revine înValea Jiului, urmând operioadã de pregãtireîn vedereamarii finalecontra celor de laChinezul Timiºoara,campioana en titre laacea orã, de fapt,campioana ultimelortrei ediþii!

Echipa era puternic

susþinutã de minerii dinVulcan ºi Petroºani, deo conducere extrem depreocupatã de soartaei, conducere formatãdin ing. Tiberiu Timoc,preºedinte de onoareºi executiv, ingineriiAurel Bãltãnoiu ºi Iosif Litz în calitate devicepreºedinþi, AurelSinca în calitate desecretar general.

A dalbert Szabocel mai

longeviv antrenor

În lunga istorie azecilor de antrenoricare au antrenat JiulPetroºani, existã ºi unînceput. Primii care s-au ocupat de pregã-tirea echipei C.A.M.P.

(primul nume al Jiului)au fost, de fapt, niºteamatori: Keiling, C.Krausz, Spitzer, I.Nagy, Fr. Mille,Kovezdi. Apoi, între1922-1923, ªtefanCsomag.

Dar, în anul 1923,echipa este încredinþa-tã lui Adalbert Szabo,care pe atunci avea 40de ani, omul fiind deprofesie maistru miniermecanic. La 14 aniavea un contract laechipa de tineretUjpesti Budapesta,pentru ca apoi, întreanii 1907 ºi 1913, sãjoace în prima echipã.

În perioada 1913-1923 îl gãsim la cele-bra Chinezul (Kinizsi)Timiºoara, ca extremãstângã, apoi antrenor.În 1923 este adus laJiul (C.A.M.P.), echipãla ora aceea aflatã lastart în campionatelezonale. De altfel, Jiul(atunci se numeaU.C.A.S.P.) va ajunge,sub conducereaantrenorului AdalbertSzabo, în finala naþio-nalã, când, la Arad, va pierde cu 1-5finala, în favoareacelebrei ChinezulTimiºoara, în 1925.Succesul va fi reeditatîntr-o altã finalã în1927, la Braºov, 2-3cu Colþea (pe atunciJiul reprezenta oraºulLupeni).

Adalbert Szabo, cajucãtor, a jucat în cei16 ani (1907-1923) înpeste 600 de partide(circa 50 internaþio-nale), el practicând cusucces ciclismul ºiatletismul. A fost ºiarbitru licenþiat, dar la

Jiul a rãmas antrenorpânã în 1934, laprima echipã, apoi s-apreocupat pânã în anii1940 de pregãtireatinerelor talente, copiiºi juniori. Activând 11ani ca antrenor princi-pal al Jiului (1923-1934), se poate spunecã Adalbert Szabo afost cel mai longevivantrenor ºi cu celedouã succese din 1925ºi 1927, ca perfor-manþã, când echipadin Valea Jiului a fost vicecampioanãnaþionalã.

V alea Jiului în 1925

La ºase ani dupãîncheierea PrimuluiRãzboi Mondial (1914-1918), lucrurile înce-peau sã se aºeze ºi înValea Jiului. Se încheiaconstrucþia CazinouluiMuncitoresc (1924)din Colonia de Jos aPetroºaniului.Prefectura judeþuluiHunedoara avea însubordine ºi preturaPetroºani cu 11comune, care varãmâne în aceastãvariantã pânã în1950. Se inaugureazãoficial CazinoulMuncitoresc, iar înzona din spatele gãrii,pânã pe str. EnãchiþãVãcãrescu (actualazonã de centurã) apareprimul drum pietruitdin Petroºani. Se dã înfolosinþã ºi BaiaComunalã de lângãCazinoul Muncitoresc,iar la A.C.P. (AteliereleCentrale Petroºani)intrã în dotare primulcuptor pentru uscatforme în cadrul turnãtoriei.

SFERTURI DE FINALÃ

Jahn Cernãuþi – Oltul Slatina 4-0

Braºovia Braºov – C.A. Oradea 2-1

Venus Bucureºti – Chinezul Timiºoara 0-3

U.C.A.S.P. – „U” Cluj 3-0

(la „masa verde”, 1-0 în teren)

SEMIFINALE

U.C.A.S.P. – Jahn Cernãuþi 3-1

Chinezul Timiºoara – Braºovia Braºov 3-0

90 de ani (1925) de la o mare performanþã a fotbalului din Valea Jiului

U.C.A.S.P. devine vicecampioana României!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ADALBERT SZABO

Aurel Sinca, secretar generalUCASP, a depus o activitate

deosebitã în dezvoltarea sportului

Iosif Litz, vicepreºedintele CAMP a avut un rol deosebit în

construirea arenei sportive

Tiberiu Timoc, director generalal Societãþii „Petroºani”,

preºedintele CAMP

cvj nr. 897 luni 13 iulie 2015

Documents