cvj nr. 790, miercuri 4 februarie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 790

Miercuri, 4 Februarie 2015

Procurorii vor arestarea preventivã a primaruluiResmeriþã E dilul ºef al localitãþii

Lupeni, Cornel Resmeriþãa fost propus, ieri, judecãtorilorde la Înalta Curte de Casaþiepentru arestare preventivã.Resmeriþã este anchetat deDNA pentru fapte de corupþie.

Procurorii DNA au considerat cãprimarul municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã, nu a cooperatpe deplin cu anchetatorii, iar acestaa fost unul din motivele pentru careau cerut arestarea preventivã.

Resmeriþã a fost dus în faþa magistraþilor de la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie, iar la închidereaediþiei nu se luase încã o decizie cuprivire la solicitarea procurorilor.

Indiferent de soluþie, sentinþa nueste una definitivã ºi poate fi atacatã de primar ori de procuroriianticorupþie. DNA i-a reþinut, îndosarul „Gala Bute”, pe RudelObreja, Cornel Resmeriþã, ªtefanLungu ºi Gheorghe Nastasia, iarpentru Adrian Gãrdean a dispuscontrol judiciar. Procurorii au cerutarest la domiciliu pentru Lungu ºiNastasia dat fiind faptul cã aucolaborat cu anchetatorii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sute de sãraci din ValeaJiului mãnâncã mai bine lacantinele sociale, dupã cetarifele s-au dublat din acestan. La Petroºani, de exem-plu, sunt 61 de familii, cu241 membri care benefici-

azã de serviciile cantineisociale din cartierulColonie. Deocamdatã, spunoficialii primãriei, seserveºte doar hranã rece,dar problema mâncãriigãtite se va rezolva în

curând. De precizat cã, laPetroºani, din vara anuluitrecut beneficiarii cantinei

de ajutor social trebuie sãefectueze ore de muncã înfolosul comunitãþii pentru a

primi hranã.La Petrila s-a aprobat

pentru acest an 100 de raþiice vor fi servite zilnic lacantina de ajutor social, acâte 12 lei fiecare. Aleºiilocali au decis sã meargãpe câte 100 de porºþii,dupã ec anul trecut numãrulsãracilor care au apelat lahrana de la cantinã a variat între 52 ºi 98 debeneficiari. Vârfula fost înlunile de iarnã, însã oricumcapacitatea este de maximum 100 de persoane.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Alocaþie dublatã pentru hrana sãracilor

P rimarul Lupeniului. Cornel Resmeriþã este cercetat de procurorii anticorupþie pentru abuz în serviciu cu obþinere de foloase necuvenite

pentru sine sau pentru alþii în Dosarul „Gala Bute”, acelaºi în care sunt cercetaþi penal ºi fraþii Adrian ºi Miron Gãrdean. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Uite pentru ce sunt urmãriþipenal primarul Lupeniului

ºi afaceristul Adrian Gãrdean!

M eniu îmbunãtãþit la cantinele de ajutorsocial, dupã ce tarifele au crescut. Astfel,

în loc de meniul de 6 lei, cât era pânã la finelelui 2014, acum sãracii mãnâncã de 12 lei pe zi.La Petroºani încã se distribuie hranã rece, darlucrurile se vor reglementa în curând.

P etre Nica,preºedintele

Sindicatului Muntelea declarat cã CEH afãcut plãþi cãtreprimãria Lupeni, încondiþiile în careminerii nu aveau baniºi situaþia economicãera dificilã.

Liderul minerilor dinValea Jiului susþine cãasta se întâmplã dincauza numirilor politice,care dicteazã pentru plãþipreferenþiale.

„Avem peste 50 deadrese transmise, princare solicitãm trans-parenþa pentru anumitedecizii ºi nu am primitrãspuns. În cursul anului2014, directorii numiþi pecriterii politice la CEH aufãcut plãþi ºi un exemplueste cea fãcutã cãtrePrimãria din Lupeni,înainte de termenul sca-dent, când noi negociamCCM ºi ni se spunea cãnu avem bani ºi cãnegocierile trebuie sã sepoarte într-un regim deausteritate, dar ei ºi-aupermis sã plãteascã totimpozitul datorat deCEH, primãriei, care nu

mai avea bani desalarii. Este doar unabuz dintre multealtele”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele, al minerilordin Valea Jiului.

Nica mai spune cãCEH a împãrþit judeþulîn douã pãrþi de interes,Valea Mureºului ºi ValeaJiului, iar politicienii ce auinterese fac presiuniasupra firmei de stat.„ªefii de la CEH au fostimplicaþi în veºnicelecampanii electorale, pecare au fost nevoiþi sã lesusþinã, atât prin prezenþape la mitingurile electorale, umilindu-ipe directorii care aufost purtaþi printreblocurile urbelor ºi aufost obligaþi de parla-mentarii de la puteresã împartã pliante,dar ºi sã încheie contracte cu firme,ca sã asigure fonduripentru campania deanul trecut”, a maispus Nica.

SindicatulMuntele cere pre-mierului eliminareaimplicãrii politicu-lui din actul de

conducere al CEH, pentru cã „dacã aceºtiarãmân ºi duc în prãpastieaceastã activitate, problemele sociale alejudeþului vor rãmâne însarcina lor”.

Pe de altã parte, con-ducerea CEH a refuzat sãrãspundã acuzelor adusede liderul minerilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

M uncitorii necalificaþi,

concurenþã pe post maiceva ca la facultãþi.Nici la facultãþile demedicinã din þarã concurenþa pe posturinu este la fel de mareca în minerit.

Lipsa locurilor de muncãdin Valea Jiului îi determinãpe tineri sã se facã mineri.Încrierile pentru concursulpentru ocuparea celor 65de posturi de muncitornecalificat de la MinaLivezeni s-au terminat, iarcifra candidaþilor esteuluitoare. 752 de persoanes-au înscris pentru cele 65de locuri de muncã, con-curenþa fiind de aproape12 pentru un post.

“ªi-au depus dosarele

un numãr de 752 de persoane. Cu siguranþã auvenit ºi cei care au încercatdãþile trecute, dar au maivenit ºi candidaþi noi. Nuam fãcut restricþie de domi-ciliu. Au putut sã vinã dinorice altã localitate sã seînscrie la concurs. În datade 10 vom avea probascrisã ºi proba practicã seva întinde pe trei zile”, a

declarat Gabriel Petrescu,directorul general alDiviziei Miniere din cadrulComplexului EnergeticHunedoara.

La concursul din acestan vor fi ºi câteva modi-ficãri. Candidaþii îºi vorporni ºi opri cronometrulastfel încât sã fie eliminatãorice suspiciune de fraudare a concursului.

“Am luat niºte mãsuriprin regulamentul pe careni l-a aprobat domnuldirector general ºi suntmãsuri noi cum ar fi candidatul îºi porneºte ºi opreºte cronometrul singur, am vrea sã corec-tãm lucrãrile scrise pe loc,sã nu plece candidatul din salã pânã nu are rezultatul”, a mai spussursa citatã.

Oficialii Diviziei Minieremai promit anul acesta onouã rundã de angajãri ºila celelate unitãþi minierepe care le au în subordine.

Monika BACIU Monika BACIU

Un an deînchisoarepentru Simota

D upã douã amânãrimagistraþii

Judecãtoriei Petroºani audictat sentinþa în cazul fos-tului vicepreºedinte al PNLHunedoara, Alin Simota.

Controversatul afacerist din Valea Jiului a primit o condamnare de un an deînchisoare, dupã ce magistraþiiau decis schimbarea încadrãriijuridice din infracþiunea de evaziune fiscalã în infracþiuneade reþinerea ºi nevãrsarea, cuintenþie, în cel mult 30 de zile dela scadenþa, a sumelor reprezen-tând impozite sau contribuþii cureþinere la sursã.

Pentru aceastã faptã Simota aprimit ºi o pedeapsã comple-mentarã de interzicere a unordrepturi timp de un an de zile.

Totodatã, judecãtorii de laPetroºani au decis sã admitã înparte acþiunea civilã formulatãde Ministerul Finanþelor Publiceprin Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã- DirecþiaGeneralã Regionalã a FinanþelorPublice Timiºoara, AdministraþiaJudeþeanã a Finanþelor PubliceHunedoara ºi l-a obligat pe AlinSimota, în solidar cu partearesponsabilã civilmente SC

SIMAR SRL Petroºani prinlichidator judiciar InsolventConsult SPRL, la plata sumei de412. 458,50 lei, la care seadaugã obligaþiile fiscale accesorii, calculate de la datascadenþei pânã la data plãþiiefective a prejudiciului.

Judecãtorii au menþinut ºimãsura asiguratorie a sechestru-lui instituit asupra imobilului blocde locuinþe, respectiv celebrulbloc de lux construit de Simotalângã Spitalul de Urgenþã, darcare a rãmas nevândut din cauzapreþurilor exorbitante pe careafaceristul le-a cerut pentru unapartament.

Alin Simota mai are pe rol ºialte dosare penale care sejudecã la Tribunalul Hunedoaraori care sunt în cercetare laDIICOT.Sentinþa de la Petroºaninu este definitivã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Aproape 12 pe loc pentru postulde muncitor necalificat

Bani de la CEH pentru primãria Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015 Actualitate 3

P rimarulLupeniului.

Cornel Resmeriþã estecercetat de procuroriianticorupþie pentruabuz în serviciu cuobþinere de foloase necu-venite pentru sine saupentru alþii în Dosarul„Gala Bute”, acelaºi încare sunt cercetaþi penal ºi fraþii Adrian ºiMiron Gãrdean.

Dupã 18 percheziþii,urmate de aducerea la audieria 8 persoane, marþi procuroriiDNA au dat publicitãþii faptelepentru care au demarat cerce-tarea penalã. Un dosar com-plex cu multiple ramificaþiicare, dacã se va dovedi 100%real, demascã o caracatiþãcare ºi-a întins tentaculeleadânc în interiorul instituþiilorstatului pentru a beneficia debanii publici.

Potrivit DNA, în acestdosar sunt cercetate 7 per-soane printre care primarulLuoeniului, Cornel Resmeriþã– reþinut pentru 24 de ore ºipropus pentru arestare pre-ventivã – dar ºi reprezentanþiiTermogaz Company Haþeg,printre care afaceriºtii hunedoreni Adrian ºi MironGãrdean. Astfel, pe lângãRudel Obreja, care la datacomiterii faptelor erareprezentant al S.C. EuroplusComputers S.R.L ºi preºedin-tele Federaþiei Române deBox, Gheorghe Nastasia –fost secretar general alMinisterului DezvoltãriiRegionale ºi Turismului,respectiv ªtefan Lungu, fostconsilier personal al EleneiUdrea, procurorii au decisînceperea urmãririi penalefaþã de primarul Cornelresmeriþã, cu privire lainfracþiunea de abuz în servi-ciu cu obþinere de foloasenecuvenite pentru sine saupentru alþii. Miron Gãrdean,acþionar majoritar ºi adminis-trator al S.C. TermogazCompany S.A, societate specializatã în lucrãri de con-strucþii, este cercetat pentruinfracþiunile de cumpãrare deinfluenþã ºi instigare la abuz înserviciu.Adrian Gãrdean,reprezentant al S.C.Termogaz Company S.A, afost pus sub urmãrire penalãpentru infracþiunea decumpãrare de influenþã , în

timp ce Miron Lupulescu,director general al S.C.Termogaz Company S.A,este cercetat cu privire lainfracþiunile de cumpãrare deinfluenþã, instigare la abuz înserviciu, spãlare de bani ºievaziune fiscalã

C are sunt faptele

Cercetarea penalã ºireþinerea unora dintre perso-najele implicate în afacerevine ca urmare a unor faptecomise în în urmã cu maibine de 4 ani. Astfel, în 2011spun procurorii, NastasiaGheorghe, secretarul generalal Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Turismului(M.D.R.T.), i-a solicitat luiGãrdean Adrian, reprezentan-tul în fapt al societãþiiTermogaz Company S.A., unprocentaj de aproximativ10% din valoarea plãþilorîncasate de aceastã societate,în schimbul promisiunii cã vafacilita aprobarea finanþãrilorpentru lucrãrile executate desocietate în cadrul programu-lui „Schi pentru România”.DNA aratã cã nastasia i-aidiocat clar lui Gãrdean cãaceastã sumã, de circa3.000.000 lei, trebuie sã oplãteascã societãþii lui RudelObreja, Europlus ComputersS.R.L., cu titlu de spon-sorizare pentru Gala Bute.

S.C. Termogaz CompanyS.A. este o societate speciali-zatã în lucrãri de construcþii,care a încheiat în perioada2010 – 2011 mai multe contracte de achiziþie publicãfinanþate din fondurileM.D.R.T. prin programul„Schi în România”. Cele maiimportante contracte aveauca obiect amenajareadomeniilor schiabile dinzonele turistice GutâiulDoamnei (gestionat de UATCavnic) ºi Straja (gestionat de

UAT Lupeni), precum ºi aunei pârtii de teleschi înoraºul Borsec. În perioadarespectivã, veniturile societãþiiar fi fost reprezentate în ceamai mare mãsurã, din plãþileefectuate din fonduri publice.

Anchetatorii au mai stabilitcã, un an mai devreme,Lungu ªtefan, care îndeplineala acel moment funcþia deconsilier personal al ministruluiDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, a primit sumatotalã de 695.367,06 lei, îndouã tranºe, de la inculpaþiiGardean Adrian, GardeanMiron ºi Lupulescu Miron,reprezentanþi ai S.C.Termogaz Company S.A, înschimbul promisiunii cã vadetermina funcþionarii dinconducerea MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºiTurismului sã aprobefinanþarea unor contracte delucrãri încheiate de societatearespectivã cu mai multe unitãþiadministrativ teritoriale.

„Suma de 695.367,06 lei,primitã de inculpatul Lunguªtefan, reprezintã 10% dinsuma finanþatã de minister, iarpentru a ascunde natura aces-tor plãþi au fost întocmite maimulte contracte fictive deachiziþie, prin care o societatecontrolatã de Lungu ªtefan,SC Last Time Studio SRL, afost interpusã în raporturiledintre Termogaz Company ºifurnizorii obiºnuiþi ai acesteia,cu scopul exclusiv de a majoraartificial preþul produselor ºi dea transfera diferenþa în patri-moniul inculpatului. De altfel,în urma unui control efectuatde cãtre Direcþia GeneralãAntifraudã Fiscalã la socie-tãþile implicate, a reieºit cãSC Last Time Studio SRL afost o firmã interpusã, carenu a efectuat transport, mon-taj sau un alt serviciu care sãjustifice creºterea de peste 5ori a preþului”, se asratã înrechizitoriul DNA.

I ntrã Lupeniul în scenã

Cât priveºte faptele comise de Cornel Remseriþã,anchetatorii au stabilit cã, la data de 11.11.2011,municipiul Lupeni a atribuitsocietãþii Termogaz Companyun contract în valoare de10.896.359,11 lei, finanþatcu fonduri ale M.D.R.T.,având ca obiect actualizareaproiectului tehnic ºi executarealucrãrilor de alimentare cuenergie electricã a Staþiuniituristice Straja. CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni, împreunãcu ºeful biroului de achiziþii ºiinvestiþii al primãriei, a atribuitcontractul fãrã licitaþie publicã,cu încãlcarea dispoziþiilorO.U.G. nr. 34/2006 privindachiziþiile publice ºi au suprae-valuat, cu intenþie, valoareacontractului, deºi cunoºteau cãvaloarea realã a lucrãrilor erade 8.318.490 lei, aºa cumrezulta din proiectul tehnic pecare Primãria Lupeni îl reali-zase anterior. Diferenþa de2.577.869,11 lei reprezintãprejudiciu pentru persoanavãtãmatã municipiul Lupeni.Cea mai mare parte a preþu-lui, respectiv 8.100.000 lei, afost achitatã la data de21.12.2011, folosind fondurialocate de M.D.R.T. în regimde urgenþã, iar 3 milioane leidin aceastã sumã obþinutã afost transferatã cãtre S.C.Europlus Computers S.R.L.,pentru acoperirea unui creditbancar contractat pentru organizarea unei “Galei Bute”.

Diferenþa pânã la valoareaintegralã a contractului a fostachitatã în mai multe tranºepânã la data de 19.09.2013.pe de altã parte, aratã DNA,la data de 22.12.2011, întreS.C. Termogaz CompanyS.A., reprezentatã de inculpa-tul Lupulescu Miron, ºi S.C.Europlus Computers S.R.L.,reprezentatã de inculpatulObreja Rudel, s-a încheiat uncontract având ca obiectprestarea de serviciilor depublicitate ºi consultanþã încadrul galelor sportive, estimate a fi organizate deprestator în luna februarie2012. În aceeaºi datã, SCEuroplus Computers S.R.L. aemis o facturã în valoare de3.000.000 lei, care a fostachitatã integral de S.C.Termogaz Company S.A. la

data de 28.12.2011. Din probele administrate în

cauzã a rezultat cã aceastãoperaþiune a avut caracter fictiv, scopul real fiind de aascunde transferul fondurilorobþinute de la M.D.R.T. prininfracþiunea de abuz în serviciudescrisã anterior. Totodatã,prin înregistrarea operaþiuniiîn contabilitatea S.C.Termogaz Company S.A. cao cheltuialã deductibilã, au fostdiminuate în mod nelegalobligaþiile datorate de societatecãtre bugetul de stat cu titlu detaxã pe valoare adãugatã ºiimpozit pe profit, fiind produsun prejudiciu în valoare totalãde 967.743 lei.

S e închide cerculpe Rudel Obreja

În perioada octombrie2011 - august 2012, ObrejaRudel a realizat demersuripentru a obþine înscrisuriemise de societãþile tip fan-tomã SC Biovros SRL ºi SCEgeo Pro Market SRL careatestau efectuarea de cheltuielifictive de publicitate ºi consultanþã, documente pecare le-a înregistrat ulterior încontabilitatea S.C. EuroplusComputers S.R.L.

În acest mod, a fost diminuat impactul fiscal altranzacþiilor fictive încheiate cuTermogaz Company, în urmacãrora acumulase obligaþiisemnificative de platã la bugetîn contul taxei pe valoareadãugatã încasate ºi a profituluiobþinut, ºi a fost prejudiciatbugetul de stat cu suma totalãde 737.507 lei (646.838 leipe relaþia cu Biovros ºi de90.669 lei pe relaþia cu EgeoPro Market).

Sumele obþinute prin tranzacþiile încheiate cu BiovrosS.R.L. au fost retrase înnumerar de persoanele carecontrolau în fapt firmele fan-tomã ºi au fost restituite luiObreja Rudel, fiind astfel ascun-sã originea ilicitã a acestora.

Ca urmare a acestor fapte,procurorii au dispus punereaîn miºcare a acþiunii penalepentru aceºtia. La fel ca ºiRudel Obreja, primarulResmeriþã a fost prezentatinstanþei de judecatã cu pro-punere de arestare preventivã,în timp ce pentru Adrian ºiMiron Gãrdea, respectivMiron Lupulescu s-a dispusmãsura controlului judiciarpentru o perioadã de 60 dezile, cu obligaþia de a nu pãrãsiþara pe perioada mãsurii.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Uite pentru ce sunt urmãriþi penal primarulLupeniului ºi afaceristul Adrian Gãrdean!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

ª ase spitale din judeþul

Hunedoara vor fiacreditate în acestan. Printre cele ºaseunitãþi medicale senumãrã ºi Spitalulde Urgenþã dinPetroºani, dar ºiSpitalul municipalLupeni.

Acreditarea unitãþiimedicale din Petroºaniva fi realizatã în aldoilea trimestru, în timpce la Lupeni, inspectoriiCoNAS vor ajunge abiaîn trimestrul patru.

Guvernul României a stabilit, sãptãmânatrecutã, înfiinþareaAutoritãþii Naþionale deManagement al Calitãþiiîn Sãnãtate, prin reor-ganizarea Comisiei

Naþionale de Acreditarea Spitalelor (CoNAS),instituþie care va avearolul sã supravegheze,prin intermediul unorevaluãri sistematice ºiprin pârghii juridice,respectarea calitãþiiactului medical în toateformele sale. Noilereglementãri creeazãcadrul juridic necesarpentru a extinde imple-mentarea managemen-tului calitãþii serviciilormedicale, aplicat înprezent doar pentru spitale, la toate unitãþilesanitare.

Acreditarea Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani va costa unitatea medicalã undeva la 150 de miide lei.

“Problema acreditãriipresupune patru variante,una dinte ele dacã încazul celor 2500 de cri-terii spitalul îndeplineºtepeste 85% se acrediteazãfãrã alte discuþii, pentrucazul în careîndeplineºte între 65 ºi85% din criterii seacrediteazã cu nivel ridicat de încredere, darpentru a obþine acredi-tarea finalã va mai aveaparte de o vizitã acomisiei de la CONAScontracost, aºa cumeste ºi prima vizitã, cos-

turile unei astfel devizite fiind de 240 delei/pat/spital, adicãundeva la 1,5 miliardede lei vechi, iar în cazulîn care se obþine între45 ºi 65% din criteriilerespective se acredi-teazã cu nivel mediu deîncredere ºi mai areparte de douã vizite dela comsiile CONAS.Intrã în discuþie neacre-ditarea dacã se obþinsub 45% din criterii. ªila ora actualã spitalul

este mult peste 45%, caatare nu poate intra îndiscuþie neacreditarea.Vom plãti din banii spitalului, din aceeaºipungã comunã din careplãtim ºi salariile ºi

medicamentele ºi toatecelelalte. E o procedurãobligatorie impusã deminister”, declara înurmã cu câteva luni,managerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani,

medicul Alin Vasilescu. Spitalele care nu vor

primi acreditare nu vorfi închise din 2016,având posibilitatea de aprimi finanþare privatã.

Monika BACIUMonika BACIU

A u tânjit dupãalimente, iar

acum nu au venitsã le ridice. Estevorba de beneficiariialimentelor comu-nitare care mai audoar cîteva zile ladispoziþie pentru a-ºi ridica pachetelede la UniuneaEuropeanã.

În depozitul DirecþieiLocale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Petroºani maisînt încã 2800 depachete pentru 1400de beneficiari.

“Pînã la aceastã datãmai avem în stoc ocantitate de 2800 depachete. Data limita definalizare a programuluieste 13 februarie, sãp-tãmîna viitoare vineri

oficial se încheie acestprogram. Aºteptãm oadresã de la ministerprin care sã ne comu-nice ce se va întîmplacu aceste pachete aflateîn stoc. Cel mai sigurele vor fi redistribuitecategoriilor de benefi-ciari eligibili. Pînã îndata de 13 noi invitampersoanele care se aflaîn una din categoriileprevãzute de lege, per-soanele care în acestan ºi-au depus dosare,

la ºomaj, persoane cuhandicap, persoanecare au decizii de pensiiºi se încadreazã în categoriile prevãzute delege sã vinã la depozitulnostru pentru cã potbeneficia de acestepachete”, a declaratLoredana Piþ, ºef serviciu SPLAS.

Pînã în prezent ºi-au ridicat pacheteaproximativ 3800 debeneficiari, iar celelaltepersoane care se

încadreazã în categoriacelor de pot primi alimente sînt aºteptatela depozit pînã în datade 13 februarie.

“O mare parte auvenit, unii dintre ei auieºit din drepturi. Nu semai încadreazã în niciuna dintre categorii.Pînã la aceastã datã auridicat undeva la 3800de persoane, însã canti-tatea de alimente carea fost distribiuta pentruoraºul nostru a fostmult prea mare faþã de beneficiarii pe carei-am avut pe tabelelenominale iar dinaceastã cauzã avemaceste pacheterãmase”, a mai precizat sursa citatã.

Urmeazã ca sãptãmîna viitoare sã se ia o decizie în ceeace priveºte alimentelece nu vor fi ridicate de beneficiari.


Vremea schimbãtoareîi trimitedirect la spital

D e la o lunã la altanumãrul persoanelor

din Valea Jiului, cu afecþiuni cardiace, careajung la spital este din ceîn ce mai mare.

Ambulanþa este solicitatã zilnic pentru transportul cardia-cilor, fie a celor cronici, alecãror afecþiuni se acutizeazã, fiea celor la care boala abia se

instaleazã. “Avem de destul de multe

cazuri pe zi, iar insuficienþelecardiace sunt provocate ºi devremea capricioasã”, susþinmedicii.

Acestea sunt doar cazuriletransportate de ambulanþele dela Petroºani, în Valea Jiuluinumãrul persoanelor cu boli

cardio-vasculare fiind mult maimare. În cazul acestora oriceschimbare de temperaturã estesuportatã altfel decât în cazulunui om sãnãtos. Toate acestea,combinate cu scãderea niveluluide trai, cu o alimentaþie proastã condimentatã cu stresul cotidian, duc laînmulþirea bolilor de inimã.

De aceeaºi pãreresunt ºi medicii deurgenþã, care spunca hipertensivii au depãtimit în aceastãperioadã, iar vârstala care oameniiîncep sã sufere deboli cardiace este dince în ce mai scãzutã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

C redit pentru asfal-tarea unor strãzi ºi

introducerea gazuluimetan. Autoritãþile localede la Petroºani au învedere accesarea unuicredit în valoare de 5 milioane de lei pentrufinalizarea unor obiectivede investiþii.

Bugetul din acest an nu vapermite realizarea acestorlucruri din fonduri proprii.

“Lucrãm la buget ºi suntemîn discuþie cu serviciile dinsubordine. În principiu amcam încheiat în linii mari,dupã care trebuie sã consultãmtoþi consilierii sã vedem dacã

mai existã alte propuneri saumodificãri. Bugetul de anulacesta este unul care nu vaavea o notã preponderentã înceea ce priveºte investiþiilepentru cã aici vorbim de sume

de bani foarte mari ºi nu nepermitem. Vom încerca sãaccesãm un credit pentru aasfalta strãzile unde a fostintrodusã canalizarea ºi undenu existã asfalt, pentru cã

vroiam sã mergem pe acestãinvestiþie ºi cu introducereagazului metan în zonaColonie. Valoarea acestuicredit va fi în jur de 50 demiliarde de lei vechi, deci va fio valoare mai micã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Dacã la nivelul localitãþilormici existã probleme în ceeace priveºte alocãrile de labugetul de stat, la Petroºaniaceastã variantã nici nu se ia în calcul.

“Noi nu am avut aceastãproblemã pentru cã nu am

primit bani nici înainte de labugetul de stat. Nu neafecteazã în niciun fel, pentrucã nu am primit bani niciatunci ºi nici acum”, a maisubliniat edilul.

Bugetul administraþieilocale este structurat pe bazaîncasãrilor la serviciul de taxeºi impozite ºi nu numai.


Vor trebui sãmunceascã ºi nu sãaplaude, iar meritele vorfi ale tuturor ºi nu doarale unui singur om dor-nic sã-ºi facã imagine pespatele celor care trude-sc. Aºa urmãreºte actua-lul ºef al CJ Hunedoara

sã spele imaginea instituþiei, pãtatã de ceidoi lideri ai PNLHunedoara, MirceaMoloþ ºi Tiberiu Balint,odatã cu arestarea lor ladomiciliu pentru faptede corupþie. „Avem unaparat propriu al

Consiliului JudeþeanHunedoara cu profe-sioniºti ºi cu marecapacitate de lucru, iarpentru a avea investiþiibine realizate trebuie sã-ipunem la treabã. Lucrulacesta îl fac, iar chestiileacelea ce le-aþi vãzut, cãvin preºedinþi,vicepreºedinþi alergânddupã imagine, din punc-tul meu de vedere nu neaduce soliditate în dezvoltarea judeþului.Degeaba munceºte unom ºi 200 îl aplaudã.Nu, vom munci 201oameni, spun acestlucru fãrã sã critic penimeni. Sunt viziunidiferite de abordare aproblemelor, dar trebuie

sã le spun pe numelucrurilor”, a declaratDorin Gligor,vicepreºedinte CJH, celcare îndeplineºte rol depreºedinte interimar alinstituþiei.

Gligor a fãcut aceastãdeclaraþie întrebat fiinddacã va supravegheaîndeaproape investiþiilepreconizate a fi fãcutede instituþie, în acest an,pe raza judeþului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

16 MARTIE ORA 19.30 LA CASA DE CULTURÃ ASINDICATELOR PETROªANI

UPET, partener al Cehiei

U niversitatea din Petroºani va participa la o conferinþã

internaþionalã care va avea loc în Cehia.

Cea de-a 19-aediþie a acesteiconferinþe vaavea ca temãtehnologia deprelucrare ºiprocesare a mineralelor.

Evenimentulva avea loc înperioada 4 - 6iunie 2015 laUniversitateaTehnicã dinOstrava. Nu este pentru prima datã cândreprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superiordin Valea Jiului iau parte la aceastã conferinþã.Profesori universitari de la Petroºani au publicatlucrãri de cercetare în revistele de acest gen.

Universitatea din Petroºani reprezintã o parteintegrantã a comunitãþii academice internaþionale,împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiilefenomenului de globalizare, Universitatea dinPetroºani este preocupatã de întãrirea participãriila schimbul internaþional de valori, iar ca urmarea prestigiului de care se bucurã, actualmenteexistã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa.


SUP, acreditat în trimestrul doi

Mii de alimente rãmase pe stoc

Primãria Petroºani vrea uncredit pentru finalizarea unor investiþii

Angajaþii CJ Hunedoara, puºi la muncãS -a terminat era în care unii munceau

iar alþii culegeau roadele muncii lor,dã asigurãri vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Dorin Gligor. Acestaconduce de facto „parlamentul judeþean”dupã plecarea lui Moloþ.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 20156 Actualitate

HOTÃRÂREANR. 1 / 2015

privind aprobarea utilizãrii excedentuluibugetar al anului 2014

pentru finanþareacheltuielilor secþiunii

de dezvoltare

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni

Având în vedere Notade fundamentare aPrimarului municipiuluiLupeni, RaportulDirecþiei Economice ºiavizul Comisiei de specialitate a ConsiliuluiLocal;

În conformitate cuprevederile art.58 alin. (1)lit. a din Legea nr. 273/2006 privind finanþelepublice locale;

Þinând cont deprevederile Ordinului nr.1780/ 19.12.2014 pen-tru aprobarea NormelorMetodologice privindîncheierea exerciþiuluibugetar bugetar al anului2014;

În temeiul art. 36 alin.(2) lit.(b) ºi alin. (4) lit.“a” ºi art. 45 din LegeaAdministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRÃªTE:

Art. 1 (1) Se aprobãutilizarea excedentuluibugetar al anului 2014 însumã de 1.129.845,10lei pentru finanþareacheltuielilor secþiunii dedezvoltare.

(2) La întocmireaproiectului bugetului localal Municipiului Lupenipentru anul bugetar2015 Primarul

Municipiului Lupeni ºiDirecþia Economicã dincadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni vorrespecta întocmaiprevederile acesteihotãrâri.

Art. 2 Prezentahotãrâre va fi comunicatãInstituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoara învederea exercitãrii controlului cu privire lalegalitate, adusã laîndeplinire de cãtrePrimarul MunicipiuluiLupeni ºi DirecþiaEconomicã iar lacunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 27 ianuarie2015

PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ -

Ing. MIHAI BASARAB

CONTRASEMNEAZÃ– SECRETARJr. MARIUSCLAUDIU BÃLOI

I talienii de laPollicino ne dau lecþii

de viaþã ºi voluntarii au stabilit planuri importante pentru 2015.

Copiii cu dizabilitãþi, darnu numai ei, vor învãþagrãdinãrit, iar vânãtorii demunte italieni vin cu obiective clare în sprijinulcomunitãþii din Petroºani.

Vânãtorii de munte dinItalia au venit din nou laPetroºani în aceastã sãp-tãmânã ºi, timp de o zi s-auîntâlnit cu vânãtorii demunte, în rezervã, de aici.Au stabilit câteva planuripentru 2015, iar copiii deaici vor învãþa grãdinãrit, întimp ce echipele de fotbalvor disputa un meci chiar înItalia, dupã Paºti. Pe lângãplanurile cu vânãtorii demunte omologi de la noi,italienii nu uitã de copiii cudizabilitãþi. An de an vinperiodic la Petroºani ca sãsusþinã activitatea acestuicentru, fãrã de care micuþiinu ar avea nicio ºansã.

La Casa Pollicino, copiii

cu dizabilitãþi care vin aici,dar nu numai ei, vor lualecþii de grãdinãrit, iar oadevãratã serã va devenifuncþionalã în scurt timp.

„Partenerii din Italia segândesc sã construiasãpentru tinerii cu dizabilitãþiºi nu numai pentru ei, pen-tru toþi copiii de la noi dincentru, sau oricare alt copilcare doreºte sã cunoascãceva din grãdinãrit. Sã con-struiascã o serã de legume,în care sã lucreze copilaºiinoºtri, sub îndrumarea unorspecialiºti italieni”, spuneFlorentina Presecan,manager al Casei Pollicinodin Petroºani, care deja îºipune mari speranþe în

realizarea acestui nouproiect practic.

Copiii cu dizabilitãþi auacces la acest proiect cuprioritate, dar sera va primivoluntari din toate categori-ile sociale. Asta, mai alescã voluntarii italieni le vorda lecþii gratuite desprecum sã aibã legume sãditede ei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Meciul caritabildintre Old”sBoy Petroºi ºi italieni se disputã pe teren strãin

C opiii de la CasaPollicino vor pleca

în Italia. Deplasarea vaavea loc cu prilejul retu-rului meciului de fotbalcare se va disputa întrevoluntarii de la Petroºaniºi cei din Italia.Turul a avut locla Petroºani, iaracum italieniiau lansataceastã invitaþie.

“Replica partidei de fotbaldintre seniorii dinItalia cu cei dinPetroºani va avealoc în luna aprilieîn Italia, ocazie cucare voluntarii de

la Casa Pollicino au lansatdeja invitaþia cãtre Old’sBoy din Petroºani ca partidasã aibã loc în Italia pe chel-tuiala fotbaliºtilor italieni”, adeclarat FlorentinaPresecan, director CasaPollicino.

Copiii de la CasaPollicino nu vor asista doarla meciul de fotbal. Timp detrei zile aceºtia vor vizita ºicele mai importante obiec-tive turistice din Italia. Încadrul mecilui de fotbal cares-a disputat la Petroºani afost strânsã din donaþiisuma de 1500 de lei.


Lecþii de viaþã cu italienii din Pollicino

D e la evoluþie lainvoluþie. În

era în care totul dinjur se modernizeazã,autoritãþile locale dela Petrila au fostnevoite sã punã lagurile de canalcapace... de lemn.

Acest fapt sedatoreazã hoþilor defier care nu contenescîn activitatea lor ilicitã.

Pentru cã nu cumvasã se întîmple vreonenorocire, autoritãþilelocale au trebuit sã iamãsuri rudimentare deînlocuire a capacelorde canal furate. Nudoar fierul vechi face

cu ochiul, ci ºimobilierul stradal careeste deseori distrus.Toate acestea nu facaltceva decît sãsãrãceasca bugetullocal, care ºi aºa estela limita de avarie.

"În cadrul DirecþieiTehnice s-audesfãºurat activitãþi deînlocuire a coºurilor degunoi degradate de pestîlpi, s-au reparat ºivopsit mese ºi bãnci depe domeniul public,mobilierul de joacã afost reparat ºi amachizionat mobiliernou", a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

În ceea ce priveºte

capacele de canal, încursul anului trecut, 60de astfel de obiecte audispãrut de pe raza

localitãþii, iar nimeninu le-a mai gãsit, deºiau fost sesizate ºiorganele de anchetã în

acest caz. Pentru acest an, ediliiau prins în bugetullocal achiziþionarea decapace de canal con-fecþionate din materi-ale ieftine, care sã nupoatã fi valorificate lacentrele de colectare afierului vechi.

"S-au montat unnumãr de 60 decapace de canal con-fecþionate din lemn ºiîn acest an am prinsbani în bugetul localpentru a achiziþionacapace de canal din altmaterial decît metalpentru a nu mai fifurate de cãtre oameniicertaþi cu legea", a maisubliniat sursa citatã.

ªi reprezentanþiisocietãþii de apã din

Valea Jiului au luatmãsuri pentru a stopaacest fenomen. Ca sãnu îi mai tenteze pehoþii de fier vechi,noile capace sînt dinmaterial compozit,însã problema este cãsunt foarte scumpe.Astfel, în funcþie degreutatea la carerezistã, un asemeneacapac costã între 100ºi 150 de euro. Laaceastã sumã seadaugã costurile demontare, care nu suntdeloc mici. Astfel, estenevoie de o placã debeton în care sã fieîncastrat acest noicapac, care costã larîndul ei circa 1.000de lei.


Minorii, vizaþi de PoliþieI nfractori de mici. ªase

tineri din oraºul Petrilacare încã nu au ajuns la vîrstamajoratului sunt în vizorulorganelor de poliþie.

Sãrãcia din zonã, dar ºi lipsa desupraveghere din partea pãrinþilor i-au trimis pe ºase minori din Petriladirect la poliþie. Aceºtia sunt acuzaþide mai multe furturi, ei aflîndu-se subsupravegherea Autoritãþii Tutelare.

"În ceea ce priveºte AutoritateaTutelarã, în evidenþã acesteia se afla151 de minori, din care opt sunt cucuratele, 24 încredinþaþi unor per-soane sau instituþii de ocrotire, avem

ºase minori infractori ºi 113 minoricu educaþie neglijatã", a declaratToma Vargatu, secretarul PrimãrieiPetrila. Aceeaºi instituþie a întocmitpeste 600 de anchete sociale la cer-ereea organelor de justiþie ºi nunumai."Autoritatea Tutelarã la cer-erea organelor de justiþie ºi adiverselor instituii a întocmit 610anchete sociale", a mai spus sursacitatã. De la începutul anului ºi pînãacum alþi doi tineri minori au intratîn atenþia organelor de Poliþie.


Apãrãtor pentru ApaServValea JiuluiC onsiliul Judeþean

Hunedoara va angajaun avocat care sã reprezintesocietatea de apã din ValeaJiului în instanþã. ApaServare mai nmulte procese perolul instanþelor de judecatãdin România, iar pentru aavea parte de apãrãtor corespunzãtor, instituþiajudeþeanã va angaja un avocat.

Mai multe dosare în careApaServ Valea Jiului are diferitecalitãþi sunt pe rolul instanþelor.Unul dintre acestea se aflã la Înal-ta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºieste un recurs formulat împotrivaIncheierii nr 20/2014 pronunþatãde cãtre Curtea de Apel Alba Iuliaprin care s-a respins cererea dechemare în garanþie a SC VATECH WABAG Deutschland ºirespectiv COWIConsultingEngineers Sand(Constructor ºiInginer) în dosarulavând ca obiectanulareaProcesului-verbalde constatare aneregulilor, emisde Oficiul de Plãþiºi ContractarePhare, prin careS.C. APA SERVVALEA JIULUI

S.A. Petroºani a fost obligatã laplata sumei de 212.515.72 euro,reprezentând cheltuieli neeligibilela finalizarea mãsurii ISPA2000/RO/16/P/PE/009 – 1, laCurtea de Apel Alba Iulia Secþiade contencios – administrativ.

ApaServ Valea Jiului mai arenevoie de asistenþã ºi reprezentareîn eventualitatea exercitãriirecursului împotriva soluþiei carese va pronunþa pe fondul cauzeide cãtre Curtea de Apel Alba Iuliala Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, dosar 757/57/2013,având ca obiect anulareaProcesului-verbal de constatare aneregulilor, emis de Oficiul dePlãþi ºi Contractare Phare, princare S.C. APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani a fost obligatãla plata sumei de 212.515.72euro, reprezentând cheltuieli neeli-gibile la finalizarea mãsurii ISPA2000/RO/16/P/PE/009 – 1, laCurtea de Apel Alba Iulia Secþiade contencios – administrativ.

Pe rolul Judecãtoriei Sector 1Bucureºti ApaServ are un altdosar care vizeazã o amenda de200.000 pentru abateri de la legislaþia achiziþiilor publice.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Hoþii de fier ne aruncã în era rudimentarã

N ebunia din ultimavreme, cu impli-

carea sportivilor româniîn „regatul” tenisului decâmp – Simona Halep,Irina Begu – ne-a duscu gândul sã aruncãm oprivire spre acest sportîn Valea Jiului.

Dacã la ora actualã sepoate vorbi despre uneleperformanþe sporadice lanivel de copii ºi juniori, prin secþia de la C.S.S.Petroºani, istoria consemneazã poziþii defrunte la acest sport în urmãcu mai multe decenii...

L a Lupeni...

...„sportul alb” – tenisul, înepoca sa de glorie, a fostindiscutabil legat de patrunume: Dr. Ing. EugenBãdãrãu, director general alSocietãþii CarboniferePetroºani, Ing. AlexandruCozmovici, directorul MineiLupeni, Dr. EugenConstantinescu, directorulSpitalului Lupeni ºi echipierulnr. 1, Jurist Gabor Zoltan,care secondat de Cozmoviciîn echipa sistem Cupa Davis,a constituit echipa etern ocupantã a locului doi înclasamentul pe echipe în

România, în perioada 1938-1948.

Limpezirea situaþieiminelor Vãii Jiului, Urmare a abolirii existenþei lor organizatorice dupã vechilecanoane austro-ungare(grupãri de societãþi pe acþiuni a 2-3 mine), a deter-minat la începutul anilortreizeci, naºterea SocietãþiiPetroºani. Din Lonea ºi pânãîn Uricani, au renãscut multetalente ale Vãii, inclusivsportul care s-a ºi diversificat.Existenþa la cârma mineiLupeni a Ing. Cozmovici,(cumnat cu Dr. Ing. Bãdãrãu)a fost determinatã în con-strucþia celor patru terenuride tennis, în cunoscutul cartier „Colonia Oficiantilor”.

Excavatoare umane,minerii, au sãpat înadâncime patru metri, asigu-rând un sistem de drenareunic, cu pietre gradual

mãrunþite spre suprafaþã ºicapacitate, constituind celmai corespunzãtor pat pen-tru straturile de zgurã depusepe categorii de fineþe. Celepatru terenuri omologate deFederaþia Românã de Tenis,monitorizate pe durata construcþiei, au fost declaratecele mai bune din þarã, adevãrate mese de biliard!Inaugurarea lor s-a fãcut în1934, iar faima terenurilor s-a extins rapid, aducândpentru meciuri demonstrativetoatã crema tenisului deatunci: Tãnãsescu, Cobzuc,Caralulis, Ivan Ilie, gemeniiGogu ºi Marin Viziru glorii îndevenire, (grupa debucureºteni), Arnulf Schmidtde la Braºov, Willer de laTimiºoara ºi Gabor de laUniversitatea Cluj (vicecampi-on naþional în 1936).Celebrele (doar prin plasareaîn Capitalã) terenuri Doherty,Dr. Staicovici, ArsenalulArmatei, erau mereu înumbra celor de la Lupeni.

La 1 iunie 1938, la insis-tenþele delegaþiei trimisã degeneralul Bãdãrãu (compusãdin Ing. Cozmovici ºi Dr.Constantinescu) la Cluj,deveanul Gabor, ajuns o glo-rie a tenisului în cadrul C.S.„Universitatea” din Cluj ºi acelui naþional, acceptã ovremelnicã venire la Lupenipentru „revigorarea” tenisuluidin Vale, mai ales cã întretimp ºi-a terminat studiileuniversitare. A bãut însã apade Lupeni, iar rezultatul estecunoscut: a rãmas aici înoraºul în care îºi parcurgeîncepând din 1988 ºiDrumul cel Lung.

Echipa Gabor-Cozmovici,mereu pe locuri fruntaºe peþarã în clasamentul peechipe, valoarea recunoscutãºi în plan naþional al primu-lui, calitatea deosebitã aterenurilor, ospitalitatea orga-nizatorilor concursurilor de laLupeni, superbul decor mon-tan, au determinat o perma-nentã vizitare a Lupeniului decãtre elita tenisului româ-

nesc. Bucureºtenii, îºi asumau chiar ºi neplãcerile cãlãtoriei cu mijloaceimprovizate pe rutaFiliaºi-Lupeni, magistrala feroviarãBumbeºti-Livezenifiind datã înexploatare abia în1948. Iar ACP-ul,mai târziu URUMP,nu mai prididea culivrarea eternei lãmpide miner, nichelatã ºigravatã cu înscrisuri,atât de admiratã departicipanþi.

Cu o activitate întreruptãîn intervalul 1942-1946 dinmotive de rãzvoi, echipaGabor-Cozmovici a maistrãlucit pentru ultima oarã în1947-48, când dupãnaþionalizarea SocietãþiiPetroºani cumnaþii Bãdãrãu-Cozmovici pãrãsind Valea,pe terenurile celebre a

început sã creascã iarba.Sportul alb, considerat unapanaj al „capitaliºtilorexploatatori” a fost desfiinþatca secþie din cadrul C.S.Minerul.

În intervalul 1958-1965,graþie unui director liberal îngândire, Nicolae Nicorici, întenisul lupenean s-a mai produs un reviriment. Cu unstatut al salarizãrii asemenifotbaliºtilor, mina a sprijinitsecþia de tenis, trãitori înLupeni în aceastã perioadãca jucãtori fiind cunoscuþiiIvan Tilden, Alexe Bardan,Nicu Burcescu ºi Titi

Vasilescu, cãrora le adãugãmcu veneraþie pe marelemaestru în construcþii ºiîntreþinere de terenuri, PetreAlexandru. Nea Sandu„Bucureºteanu”, a bãut ºi elapã de Jiu! S-a stins din viaþãla aproape 90 de ani,vremelnic retras la Deva,rãmas în amintirea lupene-nilor ºi pentru minunateleterenuri de hochei ºi patinaj,covorul de gheaþã fiind creatde harnicul nea Sandu înnopþile geroase, peste minunatul cobor de zgurãconstruit de înaintaºii sãi în 1934! Iar terenurile ºiechipierii mai sus pomeniþi,primeau mereu vizitaeºalonului doi bucureºtean(din care începeau sã se distanþeze celebrii Nãstase-Þiriac) compus din EugenCristea, Ghe. Boaghe ºiAngelica Julieta Nemian(cãpitan nejucãtor CristeaCaralulis) de asemeni abraºovenilor Gunther Boschºi Hermina Brener. Dupã disputele de pe teren, înîntâlniri cu caracter particularla iarbã verde, tineretulascultã cu veneraþie amintirileveteranilor, prieteni de oviaþã, Zolti Gabor ºi TacheCaralulis. Astãzi, gloriaterenurilor de tennis aRomâniei a ajung din pãcatemaidan, mostra de trecere dela grandoare la decadenþã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Februarie 20158 Sport

SE STINGEULTIMULJIULIST

Am avut parcãmereu o trecere deºtafetã de jucãtori aiJiului care au evoluat lacea mai galonatã

echipã a României,Steaua Bucureºti.

Numai în epoca„modernã” – sã-i zicemaºa la perioada dedupã 1989 – aupoposit câþiva în curteaechipei care acum sechinuie sã-ºi menþinãbrand-ul: DamianMilitaru, strãlucitor

coordonator de joc înanii `90, apoi pe lamijlocul anilor 2000 afost Vali Badea, dupãcare a urmat pe bandãrulantã tripleta Bicfalvi-Pintilii-Breeveld. Întretimp, Eric Bicfalvi ºiMihai Pintilii ºi-au gãsito viaþã mai bunã pealte meleaguri, acumrãmânând „ultimulmohican” jiulist,

Nicandro Breeveld.Un Breeveld care

pâlpâie din ce în cemai puþin intens, chiarºi acum într-un grupdestul de diminuat dinpunct de vedere valo-ric, având o prestaþiemodestã în cele 20 deminute folosit în primulamical al Stelei înAntalya, 0-2 cu SturmGraz (Austria) pe sta-

dionul din Belek. S-acomplicat mai tot tim-pul la mijlocul terenului,punând de vreo 3-4 oriadversarul pe contraataccare a ºi marcat un gol,cel din minutul 80, întimpul „mandatului”sãu în teren.

A secat izvorul Jiuluicãtre Steaua, asta eevident, dar în curândva dispãrea ºi albia...

Henþ cu mâna

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Poveºtile sportului

Febra tensiunii, cândvaºi în Valea Jiului...

Cupa României la tenis

cvj nr. 790, miercuri 4 februarie 2015

Documents