cvj, nr. 128, luni 21 mai

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 128

Luni, 21 mai 2012

USL Hunedoaraºi-a lansat

candidaþii dinsudul judeþului

S ute de oameni auumplut parcul din

cartierul Bãrbãteni dinLupeni, acolo unde candidaþii USL la funcþiilede primari pentru localitãþile Vãii Jiului s-aulansat oficial în cursã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

MirciaMuntean

zâmbeºte ilegaldintre frunzele

copacilor

M ircia Muntean, candidatul USP la

preºedinþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, apavoazat aproape toþicopacii de pe DN 66A, dinzona Iscroni – Aninoasa,cu afiºele sale electorale.


USLHunedoara

ceresancþionarea

lui SãlanR eprezentanþii USL

Hunedoarasunt deciºi sãcearãsancþionareaºi chiardemisia generaluluide brigadãViorel Sãlan,inspector ºef alInspectoratului Judeþeande Jandarmi Hunedoara.


UUnniivveerrssiittaatteeaa PPeettrrooººaannii,, iinnssttiittuuþþiiaa ssuuppeerriiooaarrãã

ddee îînnvvããþþããmmâânntt uunnddee oorriiccee

EESSTTEE PPOOSSIIBBIILLU niversitatea

din Petroºani,odatã mândria VãiiJiului ºi chiar aRomâniei datoritãcalitãþii actului deînvãþãmânt care sedesfãºura aici a ajuns din cauzafoºtilor, dar ºi a actualilor conducã-tori, raiul afacerileilegale, ori a promovãrilor pe cri-terii familiale, politice,ºamd. De ceva vremeaici sistemul e putred,iar acest lucru s-a produs din cauza vârfului care l-a condus. Universitateadin Petroºani a avutneºansa sã fie condusãde o gaºcã ce a reuºitsã implementeze unsistem de tip mafiot,unde aveau acces doarapropiaþii rectorului,iar caracatiþa corupþieºi-a întins tentaculelepeste tot dealul insti-tutului.

PAGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 mai 201222 Actualitate

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

DREPT LAREPLICÃ

R eferitor la articolele publi-cate: „DNA a gãsit nere-

guli grave: Judecãtoare cerc-etate pentru abuz în serviciu ºifals intelectual” în ZiarulHunedoreanului, HD:„Judecãtoare cercetate pentruabuz în serviciu” în Citynews.ro,„Judecãtoare cercetate pentruabuz în serviciu ºi fals intelectu-al” în Cronica Vãii Jiului, facemurmãtoarele precizãri:

Prin Ordonanþa din23.09.2011 datã în dosarul penalnr.98/P/2011 al DNA ServiciulTeritorial Alba, în urma efectuãriiactelor premergãtoare de cercetarepenalã în baza art.288 al.4 Cppraportat la art.10 lit.b Cpp, art. 38Cpp, art. 28/1 Cpp s-a dispus:

-Neînceperea urmãririi penalefaþã de fãptuitoarea ªERBANGHERGHINA , pentru abuz în ser-viciu contra intereselor persoanelorprev. de art 13/2 din Legeanr.78/2000 rap. la art.246 C.penºi pentru infracþiunea de fals in-

telectual prev. de art. 17 lit.c dinLegea 78/2000 rap. la art. 289C.pen

-Disjungerea cauzei ºi declinareacompetenþei soluþionãriii acesteiaParchetului de pe lângã Curtea deApel alba Iulia privind pe fãptu-itoarele:

-ªERBAN GHERGHINA, pen-tru infracþiunile de abuz în serviciucontra intereselor persoanelorprev. de art. 246 C.pen ºi falsintectual prev. de art.289 C.pen

-ZETEª MARIA, pentru infrac-þiunea de abuz în serviciu contraintereselor persoanelor prev. deart. 246 C.pen

-COSMESCU ELENA, ROGOBETE VIORICA ºi RUSGRAÞIELA, pentru complicitate lainfracþiunea de abuz în serviciucontra intereselor persoanelorprev. de art. 26 C.pen raportat laart. 246 C.pen ºi complicitate lainfracþiunea de fals intectual prev.de art. 26 C.pen raportat deart.289 C.pen.

Precizãm cã actele premergã-toare sunt acte care premergînceputul urmãririi penale, scopullor constã în clarificarea datelorcare confirmã sau infirmã existenþainfracþiunii ºi nu culegerea unormateriale probatorii care sãdovedeascã vinovãþia sau nevi-novãþia unei persoane faþã de careexistã bãnuiala cã ar fi savârºit ofaptã penalã.

D.N.A nu a efectuat cercetãri,ci doar acte premergãtoare cuprivire la faptele persoanelormenþionate, context în care afir-maþiile din cuprinsul articolelor„DNA a gãsit nereguli grave:Judecãtoare cercetate pentru abuzîn serviciu ºi fals intelectual” înZiarul Hunedoreanului, HD:

„Judecãtoare cercetate pentru abuzîn serviciu” în Citynews.ro,„Judecãtoare cercetate pentru abuzîn serviciu ºi fals intelectual” înCronica Vãii Jiului, considerãm cãse bazeazã exclusiv pe susþinerilepersoanei vãtãmate S.C. BITUIMPEX S.R.L ºi nu justificã for-mulãrile denigratoare cu privire ladoamnele judecãtor ªERBANGHERGHINA ºi ZETEª MARIA.

BIROUL DE INFORMARE ªIRELAÞII PUBLICEJudecãtor TIMIªAN Judecãtor TIMIªAN

CARMEN MIHAELA -CARMEN MIHAELA -vicepreºedinte Tvicepreºedinte Tribunalulribunalul

HunedoaraHunedoara

În judeþulHunedoara, acti-

vitãþile de informare ºiconºtientizare a cetãþe-nilor desfãºurate depoliþiºti, jandarmi ºireprezentanþi ai I.S.U.,în cadrul campaniei„MITA ªI VOTULILEGAL ÎNSEAMNÃÎNCHISOARE!” auinclus ºi localitãþi dinValea Jiului (PiaþaCentralã din municipi-ul Petroºani ºi oraºulUricani), undereprezentanþii instituþi-ilor menþionate auinformat oameniidespre aceastã campanie.

De aseme-nea, au fostdistribuite pliante cumesajul campaniei ºiîn OraºulGeoagiu(cartierulMuzicanþilor)sau înMunicipiulDeva (cartierulNicolaeGrigorescu).

În contextuldesfãºurãrii alegerilorpentru autoritãþile admi-nistraþiei publice locale

din România (în ziua de10 iunie 2012),Ministerul Administraþieiºi Internelor desfãºoarã o

campanie de informare ºiconºtientizare a cetãþe-nilor români ce drept devot cu privire la riscurile

nerespectãriilegislaþieireferitoare laprocesul elec-toral, subgenericul„Mita ºi votulilegal înseamnãînchisoare!”.

Obiectiveleacestei cam-panii suntinformareacetãþenilorasupra

sancþiunilor legale pre-vãzute pentru încãlcarealegislaþiei electorale ºi

conºtientizarea acestorapentru asigurarea unuiproces electoral legal.

Campania seadreseazã în generaltuturor cetãþenilorromâni cu drept de vot,ºi în special tinerilor careîmplinesc 18 ani, celorcare voteazã pentruprima datã, populaþiei cudrept de vot din mediulrural, membrilor forma-þiunilor politice sau voluntari ai acestora,tuturor celor implicaþi înderularea campaniei electorale.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Continuã campania privind mita electoralã

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 mai 2012 Politicã 3

S ute de oameniau umplut

parcul din cartierulBãrbãteni dinLupeni, acolo undecandidaþii USL lafuncþiile de primaripentru localitãþileVãii Jiului s-aulansat oficial încursã.

Alãturi de oameniipolitici care îºi doresc sãrãmânã pe funcþiile ocu-pate deja, ori de cei caredoresc sã ajungã pentruprima datã în frunteaadministraþiilor publice, s-au aflat miniºtri, secre-

tari de stat, deputaþi, se-natori sau liderii USL dela Deva.

Municipiul Lupeni s-acolorat în roºu ºi galben,culorile principalelor par-tide politice care compunUSL ºi ai cãror candidaþila primãriile din ValeaJiului s-au lansat ieri înfaþa electoratului. Pescena amenajatã înParcul Bãrbãteni auurcat, pe lângã candidaþiila primãrii, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Moloþ

– candidat la încã unmandat în aceastãfuncþie, ministrul Muncii,Mariana Câmpean,Septimiu Buzaºu – secre-tar de stat în MinisterulTransporturilor, fostulministru al Învãþãmântu-lui, EcaterinaAndronescu, LaurenþiuNistor – copreºedinte alUSL Hunedoara, deputaþiºi senatori ai USL dinjudeþ, precum ºi alþi lideripolitici ai uniunii. Speech-urile electorale au fostprecedate de un concert

de muzicã popularãsusþinut de Mariana Deac,Lena Miclãuº, CristianFodor ºi Eugen Mihãilã,iar atmosfera a fost încinsã ulterior de HI-Q ºiMarcel Pavel.

S ãrbãtoare înComuna Pui-

Primarul Stoica s-a lansat în cursaelectoralã

La Pui oamenii auvenit în numãr mare lalansarea candidatului USLla funcþia de primar.Acesta este primarul înexerciþiu, Victor TiberiuStoica, iar sala CãminuluiCultural din comunã s-adovedit a fi neîncãpãtoarepentru mulþimea deoameni venitã sã fie alã-turi de liderii USL ºi decandidatul lor.

La Pui, atmosfera afost întreþinutã de renumi-tul Taraf de la Vaþa, carea smuls ropote de

aplauze din partea asis-tenþei. Iar primarul Stoicaºi-a prezentat atât reali-zãrile din mandatul caretocmai se încheie, pre-cum ºi obiectivele pentruperioada 2012 – 2016.Astfel, primarul comunei

Pui le-a promis oamenilorcã în centrul comunei vafi construitã o halãagroalimentarã, dar loca-litatea va beneficia ºi deun teren sintetic pentrusport. De asemenea, seva finaliza lucrarea de ali-mentare cu apã în satele

Serel, Ruºor ºi Bãieºti, lafel ca ºi lucrãrile decanalizare pentru apelemenajere. În plus, în satulGalaþi va fi realizatã ostaþie de epurare a apeloruzate. În perioada 2012– 2016 localnicii dinPonor vor avea apã pota-bilã în gospodãrii, iarstrãzile din satul Pui vor fiasfaltate la fel ca ºi altedrumuri comunale din

Hobiþa – Uric, Bãieºti sauFizeºti. Victor Stoica amai pus accent pemodernizarea comunei,dar ºi pe oferirea de faci-litãþi pentru oamenii deafaceri, în vederea creãriide noi locuri de muncã.


Aproape 300 de angajaþipentru alegeri

Î n Petroºani vor funcþiona 26 desecþii de votare care vor fi

deservite, în total, de 286 de angajaþi.

Aceºtia vor fi recompensaþi cu câte 85 de leipe zi. Preºedintele ºi locþiitorul secþiei de votarevor fi plãtiþi pentru 5 zile iar ceilalþi 9 membripentru 3 zile. Preºedintele ºi locþiitorul acestuiadin secþiile de votare sunt oameni apolitici,recrutaþi din rândul funcþionarilor, avocaþilor sauprofesorilor, în timp ce ceilalþi 9 membri au fost

propuºi de cãtre formaþiunile politice înscrise încursa electoralã. Tragerea la sorþi pentru reparti-zarea funcþiilor de preºedinte, respectiv locþiitor,vor avea loc în data de 1 iunie, la Deva.

MirMircea cea NISTORNISTOR

USL Hunedoara ºi-a lansat candidaþiidin sudul judeþului

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 mai 201244 Actualitate

P rinþul Paul ºiprinþesa Lia au

vrut sã viziteze minaLivezeni. Cei doi s-auîntâlnit la sfârºitul sãptãmânii trecute cumembri din conducerea

EM Livezeni ºi, la final,s-au întâlnit cu câþivamineri. Când au plecatau spus cã vor face unfilm biografic în carevor cuprinde ºi aceastã vizitã.

Vizita a fost una neprogra-matã din timp, iar din acestmotiv niciunul nu a putut sãcoboare în subteran. “Am înþe-les cã trebuia sã facem ocerere înainte cu douã sãp-tãmâni. Noi am venit sã vedemValea Jiului ºi, alãturi de pri-marul Tiberiu Iacob Ridzi ºiMonica am mers sã vorbim ºicu cei de la minã, pentru cãvrem într-un fel sã refacemlegãturile pe care poate le-aupierdut cu posibilii investitori”,a spus prinþul Paul.

Totuºi, au spus cã vor facelobby, pentru a promova atâtValea Jiului, cât ºi pentru aaduce investitori la minã.

Cei doi au declarat chiar cã,graþie relaþiilor pe care le au curegizori celebri, vor putea chiarsã discute cu Francis fordCoppola pentru a face un film.

Mai mult, prinþesa Lia va faceun film autobiografic ºi apromis cã va introduce în el ºiimaginile de la Petroºani.

„Cu siguranþã, vreau sã fiecuprins în filmul meu ºi aceastãvizitã, dar pentru cã am vãzutdin experienþã cum se pot promova zonele cu filme binerealizate care mai apoi sãaducã profit, ºi eu am locuitchiar lângã Francis FordCoppola, am sã introduc cu

siguranþã secvenþele de aici înacest film”, a completat prinþe-sa Lia, la finalul întâlnirii de lamina Livezeni.

Prinþul ºi prinþesa au statdouã zile la Petroºani, lasfârºitul sãptãmânii trecute ºiau vizitat ºi ªcoala IG Ducadin Petroºani, unde spun cã auvãzut o elevã care i-a impre-sionat ºi se gândesc chiar sã osprijine cu o bursã de studii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

I nvestitorii ºi proprietarii decabane ºi pensiuni din Straja

sunt îngrijoraþi din cauza drumu-lui cãtre staþiune. Acum, de cândtelescaunul s-a demontat ºi pânãla punerea în funcþiune a noiitelegondole, singura cale de accesspre staþiune este drumul carearatã foarte rãu.

De altfel, dacã acesta nu va intra cât mairepede în reabilitare, ºi la iarnã, aici vor fiprobleme cu turiºtii care vor sã urce la muntecu maºina. “El este predat MinisteruluiDezvoltãrii, dar am înþeles cã acel proiect de10.000 de kilometri ar fi cãzut, ceea ce estefoarte grav, pentru cã drumul chiar a fost licitat ºi urma sã se facã o reparaþie capitalã.Oricum, nu era vorba numai de drumul dinStraja, ci ºi de cele din Parâng ºi PasulVîlcan. Din câte am vorbit pânã acum, dacãMinisterul Dezvoltãrii nu va face acest drum,nici Consiliul Judeþean nu o sã-l facã, iaratunci este foarte grav, pentru cã nu ºtiu cumo sã ne descurcãm în vara asta ºi în iarnaurmãtoare cu turiºtii, pentru cã cei de laConsiliul Judeþean spun cã n-au prins niciun

leu în buget anul acesta pentru drum, el fiinddat Ministerului Dezvoltãrii”, ne-a declaratEmil Pãrãu, investitor în Staþiunea Straja.

Pentru reabilitarea drumului, respectivturnarea stratului de uzurã, cei afectaþi înmod direct, în speþã investitorii, încearcã sãgãseascã soluþii sau cel puþin aºteaptã una deundeva. “70% din turiºti preferã sã meargãcu maºina în Straja, pentru cã aºa este multmai comod. Sper cã se va gãsi o soluþie, alt-fel vor fi mari probleme”, a mai spus Pãrãu.

În prezent drumul aratã groaznic, iar înultimul an, aici au apãrut cratere ºi gropi dedimensiuni de-a dreptul impresionante.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Prinþul Paul ºi prinþesaLia au mers la minã

Ce se va întâmpla cu drumulspre Straja?

M ircia Muntean, candidatul USPla preºedinþia Consiliului

Judeþean Hunedoara, a pavoazataproape toþi copacii de pe DN 66A, dinzona Iscroni – Aninoasa, cu afiºele saleelectorale.

Afiºele nu sunt lipite pe trunchiul arborilor, ciancorate bine, aºa încât sã nu le poatã distruge vreuncontra-candidat mai zelos ºi nici sã nu le rupã vântul.Iar acelaºi lucru se întâmplã în zona centralã amunicipiului Petroºani, unde Mircia Muntean a ocu-pat stâlpii de iluminat stradal.

Aºa cã, din copac sau de pe stâlp, candidatul USPne anunþã cã este „un om puternic ºi hotãrât”, daruitã sã spunã cã se aflã într-o certã ilegalitate.Reprezentanþii IPJ Hunedoara au precizat, cât sepoate de clar, cã afiºele electorale pot fi postate doarîn locurile special amenajate.

„Copacii nu intrã în categoria locurilor specialamenajate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Fapta constituie contra-

venþie, dar de sancþionat poate fi sancþionatã doardacã persoana este prinsã în flagrant. Altfel spus,Mircia zâmbeºte în continuare liniºtit printre crengilecopacilor, iar amenda ar putea-o primi doar bietullipitor de afiºe, în cazul în care este prins în fapt.

De la începutul campaniei electorale, în judeþulHunedoara au fost peste 20 de sesizãri în ceea cepriveºte nereguli comise în campania electoralã.Bogdan Niþu spune, încã, cã majoritatea sunt legate deruperi sau distrugeri de afiºe ºi bannere. „Majoritateasunt cu autor necunoscut ºi se fac cercetãri în vedereadescoperirii autorilor”, a precizat Bogdan Niþu.


F ostã perlã a turismuluibalnear din România,

cãutatã ºi de foarte mulþi strãini, staþiunea hunedoreanãVaþa Bãi îºi va recãpãtastrãlucirea de odinioarã.

Vicepreºedintele PP-DDPetroºani ºi candidat la funcþia deconsilier judeþean, jr. DorinaPleºcan, le promite hunedorenilorcã Vaþa Bãi va fi ceea ce a fostcândva.

„Vreau sã reaºez Vaþa de Jos pelocul pe care îl meritã pe harta staþi-unilor balneare din România. Nuvin sã promit cã voi face minuni,însã dacã ne unim forþele esteimposibil sã nu transformãm uitareaîn care se zbate acum aceastã mi-nunatã zonã hunedoreanã într-unadintre cele mai atractive din

România”, a declaratDorina Pleºcan, candidatulPP-DD Hunedoara la foto-liul de consilier judeþean.Aceasta a avut mai multeîntâlniri cu oamenii de aici,care i-au spus care suntproblemele cu care se con-fruntã zi de zi. Iar prosperi-tatea comunei poate fiadusã tocmai prin dez-voltarea turismului. „Avemo zonã minunatã, binecu-vântatã de Dumnezeu cupeisaje foarte frumoase.Avem o bazã turisticã, aºacã ne trebuie doar interes ºidorinþa de a face ceva pen-tru oamenii de aici, în special, ºipentru judeþul Hunedoara, în gene-ral. Staþiunea Vaþa ar putea fiincusã într-un circuit turistic, care sãcuprindã mai multe puncte de

atracþie din judeþulHunedoara, pentru cãeste pãcat sã nu nefolosim de potenþialulturistic imens de caredispune zona noastrã”,a mai spus politicianulhunedorean, care ºtiecã un proiect bine pusla punct, un proiectcare beneficiazã desusþinere, se poatetransforma în realitate.

Staþiunea Vaþa afost în administrareaRomtelecom, caredeþinea aici unul dintrecele mai luxoasehoteluri. Societatea detelefonie a decis sãînchidã baza, iar apoiaceasta a fost preluatãde Ministerul Apãrãrii,care dorea sã o redeacircuitului turistic, darºi sã o punã la dispo-ziþia soldaþilor români,

în vederea recuperãrii. Proiectul arãmas însã doar la stadiul deintenþie, cum la fel nu s-a materiali-zat nici intenþia unor întreprinzãtoriprivaþi de a ridica din nou baza turisticã. „Avem la dispoziþie ºiCompania Judeþeanã de Turism,înfiinþatã în urmã cu câþiva ani deConsiliul Judeþean Hunedoara ºiºtiu cã la vremea respectivã sespunea cã unul dintre obiectiveleprincipale îl reprezintã tocmai salva-rea acestei staþiuni. Dacã pânãacum lucrul acesta nu s-a fãcut, estetimpul sã ne apucãm de treabã.Avem toate ingredientele necesarepentru a reuºi. Pe lângã alte pro-bleme inerente cu care se confruntãºi care pot fi rezolvate, oamenii dinaceastã comunã îºi pun speranþapentru viitor ºi în dezvoltarea turis-mului, care ar aduce prosperitateazonei ºi ar genera crearea de noilocuri de muncã în industria hote-lierã ºi nu numai. Iar acest lucru arajuta nu numai aceastã comunã deoameni gospodari, ci întreg judeþulHunedoara”, a subliniat DorinaPleºcan, candidatul PP-DDHunedoara la funcþia de consilierjudeþean.


Cronica Vãii Jiului | Luni 21 mai 2012 Politic 5

Dorina Pleºcan: „Voi repune Vaþa pe hartastaþiunilor balneare din România”

Mircia Muntean zâmbeºte ilegaldintre frunzele copacilor

U niversitatea dinPetroºani, odatã mân-

dria Vãii Jiului ºi chiar aRomâniei datoritã calitãþiiactului de învãþãmânt care sedesfãºura aici a ajunsm dincauza foºtilor, dar ºi a actu-alilor conducãtori, raiul aface-rile ilegale, ori a promovãrilorpe criterii familiale, politice,ºamd. De ceva vreme aici sis-temul e putred, iar acest lucrus-a produs din cauza vârfuluicare l-a condus. Universitateadin Petroºani a avut neºansasã fie condusã de o gaºcã ce areuºit sã implementeze un sis-tem de tip mafiot, unde aveauacces doar apropiaþii rectoru-lui, iar caracatiþa corupþie ºi-aîntins tentaculele peste totdealul institutului.

Membrii Senatului UniversitãþiiPetroºani au primit zilele trecute unmemoriu semnat ADMINISTRAÞIA,în care, cu lux de amãnunte, sem-naleazã o serie de aspecte ce arputea fi ºi de naturã penalã ºi le solic-itã intervenþia imediatã pentrurevenirea la normalitate. Dat fiindgravitatea celor semnalate în memo-riu solicitãm organelor abilitate sã seautosesizeze ºi sã declanºeze oanchetã.

ªi ca sã nu fim acuzaþi cã amfavoriza pe cineva ºi cã am avea anu-mite interese în afarã de acela de ainforma publicul am decis sã pub-licãm integral memoriul adresatSenatului Universitãþii din Petroºani.Solicitãm public SenatuluiUniversitãþii din Petroºani un punctde vedere referitor la aspectele sem-nalate în memoriu ºi mãsurile care seimpun a fi luate, dat fiind faptul cãfaptele, aºa cum sunt prezentate desemnatarii memoriului sunt extremde grave.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cãtre,SENATUL UNIVERSITÃÞII

DIN PETROªANIDomnului,

Conf.univ.dr.ec. Ilie RÃSCOLEAN

PREªEDINTELE SENATULUIStimate domnule Preºedinte,Legea educaþiei naþionale nr.

1/2011 precizeazã la capitolul XI -Conducerea universitãþilor, Secþiunea1 - Dispoziþii generale, art. 207, alin.2 a, cã “funcþiile de conducere lanivelul universitãþii sunt: rectorul,prorectorii ºi directorul generaladministrativ”, iar la art. 211, alin.6 “Consiliul de administraþie al uni-versitãþilor de stat este format dinrector, prorectorii, decanii, direc-

torul general administrativ ºi unreprezentant al studenþilor”. Dinaceste articole de lege rezultã cu clari-tate obligaþia fiecãrei universitãþi destat de a crea ºi ocupa postul dedirector general administrativ, acestafiind membru de drept în echipamanagerialã a universitãþii ºi în consi-liul de administraþie al acesteia.

Aceleaºi precizãri, privind funcþiade director general administrativ, suntcuprinse ºi în Carta Universitãþii dinPetroºani la art. 42 aiin. 1 “Funcþiilede conducere sunt urmãtoarele: 1)Rectorul, prorectorii, directorulgeneral administrativ, la nivelulUniversitãþii ºi la art. 55, alin. 1“Consiliul de Administraþie al uni-versitãþii este alcãtuit din rector,prorector, decani, directorul generaladministrativ ºi un reprezentant alstudenþilor ... “. De asemenea CartaUniversitãþii precizeazã la cap.“DIRECTORUL GENERAL ADMI-NISTRATIV”, art. 82 - 87, modali-tatea de ocupare, atribuþiile ºi responsabilitãþile postului.

Cu toate acestea nici vechea ºinici actuala conducere a Universitãþiidin Petroºani, nu a creat acest post,ignorând atât prevederi!” legale cât ºiCarta Universitãþii.

De fapt, funcþia de director gene-ral administrativ a existat în cadrulUniversitãþii începând din anul 2000ºi pânã în 2008 când, fostul rectorEmil POP o desfiinþeazã, fãrã nici ojustificare, ºi creeazã alte posturi pecare le ocupã protejaþii domniei saleinstalaþi interimar sau prin concursuriaranjate.

Schimbarea conducerii academicea atras dupã sine, aºa cum era deaºteptat, ºi schimbãri în conducereaadministraþiei. Sub pretextul cã d-naing. Victoriþa PRAPORGESCU, ocu-panta postului de director administra-tiv ºi investiþii, nu este compatibilã cusoþul ales prodecan la facultatea deI.M.E. - interpretare total eronatãdeoarece conform CarteiUniversitãþii, art. 394, alin. 3, lit. e ºia Notei privind aplicarea ºi rezolvareaincompatibilitãþilor prevãzute deLegea educaþiei naþionale nr.1/2011, emisã de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, nr. 11574/28.07.2011,numai directorul general administrativpoate fi în relaþie de incompatibilitatecu decanii sau prodecanii, orice altdirector din administraþie nefiindmembru al consiliului de administraþie- este pusã sã-ºi dea demisia ºi sãfacã rocadã de posturi cu dl. ingDacian CIODARU.

Cum nu se putea face treceredirectã pe postul de ºef serviciu patri-moniu studenþesc, acesta fiind ocu-pat, se face un mic artificiu, d-naPraporgescu fiind numitã interimarpe un post vacant de referent custudii superioare pentru relaþii cupublicul, pentru o zi, apoi este numit

dl. Ciodaru interimar pe postul rãmasvacant de director administrativ ºiinvestiþii, iar în ziua urmãtoare estenumitã d-na Praporgescu interimarpe postul vacantat de ºef serviciu patrimoniu studenþesc.

Aºa potrivite lucrurile ar avea un izde legalitate, însã ilegalitatea constãdin faptul cã un post vacant se poateocupa numai în cazul în care existãalte 7 locuri vacante ºi atunci numaiprin concurs, conform OUG109/2010 privind unele mãsurifinanciar bugetare, art. I, alin 1“ordonatorii principali de credite,în cazuri temeinic justificate, potaproba ocuparea unui procent demaximum 15% din totalul pos-turilor ce se vor vacanta dupã dataintrãrii în vigoare a prezentei ordo-nanþe de urgenþã, numai în condiþi-ile încadrãrii în cheltuielile de per-sonal aprobate prin buget” ºi H.G.nr. 286/2011 “pentru aprobareaRegulamentului-cadru privind sta-bilirea principiilor generale de ocu-pare a unui post vacant sau temporarvacant corespunzãtor funcþiilor con-tractuale ºi a criteriilor de promovareîn grade sau trepte profesionale ime-diat superioare a personalului con-tractual din sectorul bugetar plãtit dinfonduri publice” specificându-se clarcã un post se poate ocupa numaiprin concurs sau examen ºi în nici uncaz interimar.

Ocuparea în regim de urgenþã apostului de director administrativ ºiinvestiþii, nu se justificã ºi prin faptulcã în cadrul administraþiei existã unpost de director adjunct ocupat de dl.Dr.ing.ec. Octavian RADU careputea suplini fãrã probleme postulvacant de director administrativ ºiinvestiþii pânã la ocuparea acestuia.

Doar cã lucrurile stau în realitatealtfel, numirea domnului Ciodarufiind de fapt o recompensare pentruanumite favoruri fãcute fostului rectorEmil Pop (a se citi defavoruri fãcuteUniversitãþii), ascensiunea acestuia încadrul administraþiei fãcându-se prinîncãlcarea grosolanã a eticii ºi

echitãþii.În campania pentru alegerea rec-

torului din anul 2008, dl. Ciodaru, încalitate de lider de sindicat, îºiexercitã cu succes atribuþiile în amanipula studenþii care fãceau partedin Senat, sã voteze în bloc pentrualegerea d-lui Pop. Ca recompensã,proaspãt numitul rector, modificãorganigrama administraþiei ºi creeazãserviciul patrimoniu studenþesc - deparcã Universitatea ar avea maimulte patrimonii, dar oricum o denu-mire pompoasã !!! - din fostul servi-ciu social la care mai adaugã câtevaobiective (casa de oaspeþi Parâng,baza sportivã, Tabãra de la Câmpului Neag ºi mai apoi corpul deînvãþãmânt D), ºi-l numeºte pe dl.Ciodaru ºef de serviciu. Desigur s-adat ºi un concurs, cu un singur con-curent ºi o tematicã s.f. de creare aunui campus virtual ???, concurs carenu solicita candidaþilor nici un fel deexperienþã în domeniu. Ori este inad-misibil sã angajezi pe un post de con-ducere o persoanã care nu a lucratnici mãcar o zi, aceastã aberaþie fiindpusã pe seama autonomiei univer-sitare.

Cocoþat pe funcþie, dl. Ciodaru îºiaratã priceperea ºi experienþa fali-mentând în câteva luni serviciul pecare-l conduce, ºi care funcþioneazãpe principiul autofinanþãrii. Cu aju-torul celor care se pricep totuºi laadministraþie, serviciul este repus pelinia de plutire ajungând la unmoment dat sã funcþioneze bine.

Intre timp ºi dl. Ciodaru începe sãmai descurce lucrurile ºi realizeazã cãacest serviciu poate fi o bunã vacã demuls. ªi astfel demareazã diverseafaceri oneroase ºi anume:

- începe cu un abuz în serviciu(art. 248, Cod Penal) neplãtindu-ºicazarea în cãminul studenþesc nr. 4,garsoniera nr. 27, unde a locuitîmpreunã cu prietena lui, între anii2008 ºi 2011. ªi în perioada ante-rioarã 2006-2008 a locuit la aceeaºiadresã tot fãrã sã achite contrava-loarea chiriei ºi utilitãþilor, doar era

lider de sindicat studenþesc.Prejudiciul adus instituþiei este deaproximativ 15.000 lei.

- foloseºte abuziv Casa de OaspeþiParâng (nu achitã serviciile de cazare,pregãtire ºi servire a mesei, energieelectricã, încãlzire, utilizarea bunurilordin dotarea obiectivului) invitândgrupuri de 10 - 30 persoane, în ge-neral grupuri de studenþi ce trebuiaurecompensaþi pentru serviciile aduseºi membrii ai Partidului SocialDemocrat, în cadrul cãruia este înre-gimentat politic. Fapta s-a repetat 5-6 ori pe an, prejudiciul fiind deaproximativ 20.000 lei.

- a beneficiat ºi beneficiazã în con-tinuare de venituri din activitãþi didac-tice (plata cu ora) efectuate în timpulserviciului, fiind remunerat pentrudouã activitãþi în acelaºi timp. Faptase încadreazã la asociere pentrusãvârºirea de infracþiuni ºi fals înînscrisuri sub semnãturã privatã, art.290, Cod Penal.

- încheie contracte cu firme dederatizare, dezinsecþie ºi ignifugare lavalori de 4-5 ori mai mari ca în reali-tate pretinzând patronilor societãþilorrespective un comision de pânã la60% (ex. D.D. DIGI TOTAL S.R.L.);

- încheie contracte de folosinþã aspaþiilor Universitãþii cu societãþicomerciale care nu achitã contrava-loarea chiriei ºi utilitãþilor, “compen-sarea” datoriilor fãcându-se prinemiterea în contrapartidã, fãrãacoperire realã, a unor facturi depublicitate, apariþii în emisiuni tele-vizate sau articole de presã ( ex.MONDO TV ºi Gazeta deDimineaþã);

-vinde la fier vechi toate calorifer-ele înlocuite în cãminele studenþeºti,în timpul lucrãrilor de reparaþii capi-tale din 2008, însuºindu-ºi o sumã cedepãºeºte 25.000 lei;

-nu respectã organigrama, referi-tor la efectuarea achiziþiilor care sefac printr-un serviciu specializat,cumpãrând direct produsele aºa zisnecesare cãminelor sau cantinei, pen-tru a putea aduce numai facturile, nu

ºi marfa, sau facturi cu preþuri multmajorate faþã de realitate, în finalînsuºindu-ºi total sau parþial contrava-loarea lor (ex. achiziþie consolã tele-fonicã pentru cantinã?? sau compo-nente de internet pentru cãmine,cumpãrate de câte 2-3 ori pe an);

-achiziþioneazã materiale de con-strucþii pentru reparaþii curente lacãmine, dar acestea nu apar decât îndocumente ºi nicidecum pe teren (ex.aduce facturi cu sute de litri devopsea lavabilã în condiþiile în carezugrãvelile efectuate de muncitoriinoºtri se fac cu var);

-încaseazã bani pentru închiriereaterenului de sport, aproximativ 400-500 lei/sãptãmânã, dar pe care“uitã” sã-i depunã la casierie;

-în perioada 2010-2011 achizi-þioneazã mobilier pentru cãmine învaloare de 520.000 lei adicã5.200.000.000 lei vechi. O partedin acest mobilier se aflã în cãmineunde este depozitat sub formã deplãci, adicã nemontat, o altã parteeste transferatã în diverse birouri dinUniversitate, ºi ceea ce este mai gravo altã parte nu existã fizic. Astfel aachiziþionat mobilier pentru jumãtatedin încãperile etajului III al Corpuluide învãþãmânt D unde fiinþeazã cen-trul de Programe Europene al dluiEmil Pop. Banii pentru acesta provinde la cãmine - cantine ceea ce con-travine legislaþiei în vigoare ( OUG nr.37/2008, art. 2, alin. 1“Autoritãþilor ºi instituþiilor publiceli se interzice achiziþionarea demobilier, aparaturã electrocasnicã,aparate de telecomunicaþii pentrubirouri,...”), fiind practic o deturnarede fonduri, art. 302A1, Cod Penal.în acte acest mobilier a fost facturatpentru cãmine ºi apoi redistribuit, darmobilierul nu a stat nicio zi în cãminel fiind comandat ºi proiectat specialpentru spaþiile în care se aflã.Dotãrile cuprind o bucãtãrie echipatãºi utilatã complet (combinã frigorificã,cuptor cu microunde, filtru de cafea),cuier, canapele ºi mobilier pentruholuri, fotolii, birouri, televizor, etc.

Aceste elemente de mobilier ºi elec-trocasnice nu fac în nici un caz partedin necesarul de dotãri ale camerelorde cãmin studenþesc.

De asemenea a achiziþionat 40 descaune pentru Facultatea de ªtiinþe,tot din bani proveniþi de la cãmine,cu specificaþia cã acestea s-au facturatcu 200 lei/bucatã în condiþiile în carepreþul de magazin este de 60lei/bucatã. A dotat cu mobilier nou ºicabinetul d-lui prorector MariusMARCU, schimbându-se de aseme-nea destinaþia fondurilor cãminelorstudenþeºti. Preþurile de achiziþie alemobilierului sunt mult peste cele realepe de o parte, iar pe de alta ce sefactureazã nu corespunde cu ceea ceeste pe teren (ex. cumpãrã paturi cu900 lei/bucatã în condiþiile în care laPraktiker un dormitor complet cudulap cu douã uºi, ancadrament patºi pat cu somierã inclusã costã 800lei sau, factureazã dulapuri debucãtãrie ºi în realitate aduce poliþe).

Din majorarea artificialã apreþurilor, dl. Ciodaru sponsorizeazãmobilierul pentru sediul PSD dinDeva, acþiune pentru care dl.Laurenþiu Nistor îl viziteazã ºi îimulþumeºte personal d-lui Pop. Înconcluzie achiziþionarea de mobilierpentru cãmine nu este decât o“spãlare de bani” pentru ca dl.Ciodaru sã-ºi rotunjeascã veniturile,sã serveascã persoanele care-lpropulseazã pe posturi din ce în cemai sus puse ºi sã sponsorizeze PSD-ul pentru a accede în funcþii politice.achiziþioneazã pentru cãminul stu-denþesc nr. 2 uºi din PVC, în condiþi-ile în care, ca urmare a reparaþieicapitale din 2008, toate uºile cãmin-ului sunt din PVC, ºi le “transferã”apoi la corpul D, la centrul dePrograme Europene. Cum le-a trans-ferat de la cãmin la birourile d-lui Pop- smulgându-le din pereþi?. Ca sã numai vorbim de colosalul preþ deachiziþie de 750 lei/metru pãtrat deuºã. Achiziþioneazã fictiv lenjerie depat în valoare de 10.000 lei la preþde 300 lei bucata (în realitate aceastacostând 50-60 lei/bucatã), baniiavând ca destinaþie organizarea demese festive.

Ca o menþiune specialã este deamintit ºi faptul cã majoritatea achizi-þiilor se fac de la douã societãþi mo-deste care vând d-lui Ciodaru ºimobilier ºi electrocasnice ºi lenjerie ºicam tot ce are nevoie (ex. SC ASI-VALS SRL ºi SC NAIRDA SRL)

Faptele menþionate sunt doar oparte din matrapazlâcurile d-luiCiodaru, fapte care se încadreazã laabuz în serviciu, deturnare de fonduri,fals ºi uz de fals, furt calificat,asociere în vederea sãvârºirii deinfracþiuni, etc.

În urma apariþiei unui articol înpresa localã, unde se prezentau oparte din escrocheriile d-lui Ciodaruîmpreunã cu o copie a unei facturi cupreþuri supraevaluate, Poliþiamunicipiului Petroºani se autose-sizeazã ºi descinde la Universitateunde îi face o vizitã de informare d-lui rector Aron POANTA urmatãde ridicarea în copie a unor docu-mente din contabilitate. Ancheta esteîn desfãºurare, documentele proba-toare fãcând obiectul unui dosar decercetare penalã.

Ultima mare realizare a d-luiCiodaru este falimentarea, pentru adoua oarã, a serviciului pe care-l con-duce, din cauza debitelor mari gene-rate de neîncasarea chiriei ºi util-itãþilor ºi a cheltuielilor necugetatefãcute de aceastã persoanã care nuare nici cunoºtinþele ºi nici compe-tenþa necesarã postului pe care-l

ocupã. Falimentarea acestui serviciuimplicã acoperirea cheltuielilor cu uti-litãþile, plata personalului ºi reparaþiilecurente din fondurile extrabugetareale Universitãþii, adicã din banii detaxe pe care dumneavoastrã, cadreledidactice, îi aduceþi cu mari eforturi ºi din care ar fi fost normal sã fiþiremuneraþi.

Deºi conducerea Universitãþii arecunoºtinþã de faptele de corupþie ºide incompetenþa d-lui Ciodaru nupoate rezista indicaþiilor hipnotice alefostului rector ºi îl instaleazã ilegal pepostul de director administrativ ºiinvestiþii dupã nici 4 ani de muncã ºifãrã nici un concurs. Prin extrapo-lare, ascensiunea forþatã a acestuipersonaj, poate fi comparatã cu aunui student care, la finalizarea studi-ilor, în loc sã fie angajat ca prepara-tor, este instalat director de departa-ment, iar dupã 4 ani numit rector.

Plecând de la gravitatea faptelorprezentate ºi considerând cãUniversitatea din Petroºani este orespectabilã instituþie de stat ºi nuSRL-ul domnului pensionar EmilPop, vã rugãm sã convocaþi înºedinþã extraordinarã Senatul ºi sãpuneþi în discuþie urmãtoarele:

1. anularea deciziei Consiliului deadministraþie, din 12.04.2012,privind numirea d-lui Dacian Ciodarupe funcþia de director administrativ ºiinvestiþii;

2. somarea Consiliului de admi-nistraþie pentru respectarea legislaþieiîn vigoare ºi a Cartei universitãþii,privind posturile din organigramadirecþiei administrative;

3. numirea unei comisii de auditcare sã inventarieze bunurile achi-ziþionate de cãtre serviciul patrimoniustudenþesc în perioada 2008-2012,sã constate locul în care se aflã aces-tea, sã compare preþurile de achiziþiecu valorile de piaþã, sã comparebunurile cu realitatea din teren ºi sãstabileascã prejudiciile create;

4. eliberarea d-lui Ciodaru dinorice funcþie pânã la încheierea auditului, stabilirea prejudiciului,finalizarea dosarului de cercetarepenalã ºi deferirea acestuia justiþiei;

5. stabilirea unor stagii minime devechime în muncã pentru ocupareaposturilor de conducere din adminis-traþie, astfel încât persoanele care vorocupa aceste posturi sã dobândeascãatât experienþa cât ºi maturitateanecesarã luãrii deciziilor specifice postului ocupat (ex. minim 7 anivechime pentru post de ºef birou sauºef serviciu ºi minim 15 ani vechimepentru post de contabil ºef sau director).

Dacã din varii motive se va încer-ca tergiversarea lucrurilor saumuºamalizarea acestora, suntemdeciºi sã trimitem materialul prezentatspre publicare unui ziar central,urmând a informa în scris toateforurile competente în rezolvareaneregulilor constatate (MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, Curtea de Conturi aRomâniei, Direcþia GeneralãAnticorupþie, etc.)

Pentru o bunã ºi rapidã informaream trimis aceastã scrisoare tuturormembrilor Senatului Universitãþii dinPetroºani.

Deoarece expunerea ilegalitãþilor,abuzurilor ºi excrocheriilor prezentatepot lãsa loc la rãzbunãri din parteaunora dintre cei creionaþi anterior,vom semna folosind un nume colectiv.

Vã mulþumim pentru înþelegere ºipentru timpul acordat,

ADMINISTRAÞIA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 mai 2012 Dezvãluiri 76 Dezvãluiri

Universitatea Petroºani, instituþia superioarã de învãþãmânt unde orice este posibil


R eprezentanþiiUSL Hunedoara

sunt deciºi sã cearãsancþionarea ºi chiardemisia generaluluide brigadã ViorelSãlan, inspector ºefal InspectoratuluiJudeþean deJandarmiHunedoara.

Nemulþumirile au pornitdupã adunarea electoralãdin comuna Baru,desfãºuratã vineri, 18 mai.USL Hunedoara aintenþionat sã-ºi lansezecandidatul la funcþia de primar la Cãminul Cultural,aºa cum s-a întâmplatpeste tot, dar primarulDaniel Rãducanu le-arefuzat cererea pe motiv cã„ºi în acea zi” PDL – par-tid din care face parte –are o acþiune electoralã laCãminul Cultural. Lucruireal, pentru cã imobilulera gol dar, chiar ºi aºa,

„opoziþia” s-a vãzut nevoitãsã nu se apropie de cãminºi sã organizeze în drumacþiunea culturalã, printremaºini, fãrã mãcar caforþele de ordine sã le asigure perimetrul, aºacum este normal ºi legal.

„Categoric voi faceacest lucru. Este o acþiunepe care trebuiau sã osupravegheze. Nu ViorelSãlan este de vinã, sã fimfoarte clari, dar el trebuiasã îºi instruiascã subalterniiîn aºa fel încât, dacã ne-auimpus sã nu trecem prinfaþa Cãminului Cultural,trebuia ca poliþia ºi jandarmii sã nu stea deo-parte ºi sã verifice cefacem noi, ci sã neîncadreze de o parte ºi dealta, aºa încât sã nu treacãmaºinile printre noi, aºacum s-a întâmplat. Eu deasta l-am acuzat ºi în acuzîn continuare”, a declaratMircea Moloþ, co-preºedinte al USLHunedoara.


M unicipiulPetroºani a

gãzduit la sfârºitulsãptãmânii trecute,mai exact de vineri 18mai ºi pânã duminicã20 mai, ConcursulNaþional Coral – clasepre-liceale – coruri deculturã generalã ºicoruri ale liceelor demuzicã din cadrulOlimpiadei Naþionalede Muzicã.

Timp de 3 zile,Petroºaniul a fost capi-tala muzicii corale dinRomânia, pentru cã aiciau ajuns peste 400 detineri, a cãror pasiune ecorul.

Preºedintele Comisieide Organizare, profe-sorul Vasile Ioan Popspune cã în concurs auintrat 11 coruri califi-cate în etapele zonaleale Olimpiadei: LiceulVocaþional de Artã „M.Sterian” Buzãu, ªcoalacu clasele I-VIII „ElenaCuza” Vaslui, ColegiulNaþional de Artã„George Apostu”Bacãu, Liceul de Muzicã„T. Ciortea” Braºov,Liceul teoretic „ApaczaiCsere Janos” Cluj

Napoca, Liceul deMuzicã ºi Arte Plastice„S. Toduþã” Deva,Grupul ªcolar „N.Olahus” Orãºtie,Colegiul NaþionalVocaþional „N.Titulescu” Slatina,Liceul de Artã „V.Giuleanu” Rm. Vâlcea ºiLiceul Teoretic „MikesKelemen ” Sf.Gheorghe. „A fost unprilej ca la Petroºani sãavem oameni de marcãai muzicii ºi sã fim capi-tala muzicii bune. Este oonoare pentru noi ºisperãm ca acest gen defestival-concurs sãrevinã în Vale ºi cu alteocazii”, a declarat VasileIoan Pop.

DesfãºurareaConcursului NaþionalCoral la Petroºani esteo premierã pentru aces-tuia evoluând nu maipuþin de 400 de elevi.„Toate formaþiile suntcâºtigãtoare. Esteimpresionant sã avematât de multe formaþiide copii, copii careacced la repertoriulnaþional ºi internaþionalde mare performanþãinterpretativã, copii carese miºcã lejer în diferite

stiluri muzicale, copiisensibili ºi inteligenþi,copii cu o maredeschidere culturalã ºispiritualã. Suntmesagerul membrilorjuriului ºi cred cã aceºticopii pot sã-ºi rãs-plãteascã dirijorii careºi-au pus toate spe-ranþele în ei”, a declaratprof. dr. GheorgheDuþicã, Universitatea deArte „George Enescu”din Iaºi. „Aº dori sãspun cã nu e importantsã câºtige premii, ci fap-tul cã au participat laacþiunea muzicalã.Muzica este arta careopereazã direct cu senti-mentele. De la cel maimic interval muzical,este încãrcãturãemoþionalã. Simpla par-ticipare la acest concursdã dimensiunea sensibi-litãþii acestor copii”, adeclarat în deschidereafestivalului-concurs lectorul Maria Simion,preºedintele juriului,prim-flautist la OperaRomânã ºi lector laFacultatea de Muzicãdin Braºov.

Competiþia propriu-zisã a avut loc în salade marmurã a primãriei

datoritã acusticiideosebite de aici, dar ºipentru cã administraþialocalã de la Petroºani asprijinit acþiunea cupeste 100 de milioanede lei vechi. Preþ decâteva ore, fiecare corºi-a expus atuurile caremai de care în faþa juriu-lui, încadrându-se încele 20 de minute dereprezentanþie. Aºa seface cã sâmbãtã dupã-amiazã, dupã îndelungideliberãri, Moldova acâºtigat. Pe locul I lasecþiunea de corvocaþional s-a situatCorul “Animosi” dinBacãu, iar la secþiuneade culturã generalã, celmai bun s-a dovedit a fiCorul “Fantasia” dinVaslui.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

USL Hunedoara ceresancþionarea lui Sãlan

Concursul Naþional Coral, la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 mai 2012 Actualitate 9

N e disparpãdurile, iar

tãierile ilegale par sãfie de neoprit. ÎnRomânia, conformstudiilor fãcute deGreenpeace, în fiecareorã sunt tãiate peste 3hectare de pãdure, iarjudeþul Hunedoara,din pãcate, nu lipseºtede pe hartadefriºãrilor.

Activiºtii ecologiºtiatrag atenþia cã, fãrãpãduri sãnãtoase ºibogate, planeta nupoate susþine viaþa.Circa 80% din pãdurilelumii au fost degradatesau distruse, iarRomânia se aflã peharta tãierilor ilegale.Conform rãspunsurilorprimite de Greenpeacede la autoritãþi, în

perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total,la nivel naþional,31.456 de cazuri detãieri ilegale de arbori,iar judeþul Hunedoaranu lipseºte de pe hartatãierilor abuzive. Dinfericire sunt mai puþinecazuri decât în altejudeþe, dar asta nu scuzãcu nimic defriºãrileabuzive. Falnicii condriide odinioarã suntciopârþiþi ºi hectareîntregi de pãdure cadsub drujbele celor careexploateazã lemnul.Conform datelor oficiale, în judeþulHunedoara s-au sem-nalat 230 de cazuri detãieri ilegale de arbori,care s-au soldat cusancþiuni, adicã amenzicontravenþionale sau

dosare penale, în funcþiede gravitatea faptei.

Îngrijorãtor este fap-tul cã în jurul nostru, înjudeþele limitrofe, se taiedin abundenþã, iar înGorj sunt peste 2.500de tãieri ilegale. Vorbimdespre pãdurile carecomunicã cu cele dinjudeþul nostru, în unelecazuri arii protejate, aºa

cã problema ne priveºtedirect.

Potrivit rezultatelorstudiului Greenpeace, înRomânia dispar peste 3hectare de pãdure înfiecare orã, iar copaciiiau drumul fabricilor demobilã sau de cher-estea.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Sute de tãieri ilegale de arboriîn judeþul Hunedoara

D in toamnã,fiecare pârtie

de schi dinRomânia va aveaagent de pârtie,echivalentul ofiþerului de pârtiedin Austria ºiElveþia. Este omeserie nou intratã

în nomenclator, carese datoreazã eforturilor susþinuteale lui GeorgeResiga,vicepreºedinteleAsociaþiei Naþionalea SalvatorilorMontani dinRomânia (ANSMR).

”Din toamnã, fiecarezonã schiabilã din þarã vatrebui sã aibã un agentde pârtie, conform standardului profesionalimpus de UniuneaEuropeanã. Acum aºtep-tãm legea pârtiilor, caretrebuie sã intre pe stan-dardele europene aleFederaþiei Internaþionalede Ski, legate de securi-tate, comportament ºialtele”, a declarat GeorgeResiga.

Tot în aceastãperioadã, oficialiiANSMR încearcã intro-ducerea meserie de salva-tor montan în grupa

specialã, cea a meseriilorcu risc ridicat. GeorgeResiga spune cã, dinpãcate, deºi pãrea bãtutãîn cuie, schimbareaGuvernului a dat înapoidemersurile din ultimeleluni.

”Cu grupa specialã arãmas spre evaluare. Încazul în care nu seacceptã proiectul, vomda statul în judecatã,pentru cã meseria de salvator montan seîncadreazã în primelepatru ca grad de risc.Noi îi ºtiam pe unii dinguvern, care vãzuserãproiectul nostru, i-au

dat aviz pozitiv, iar acums-au schimbat ºi totul trebuie luat de la capãt,trebuie sã ne cãutãm dinnou sprijin guvernamen-tal, sã ne prezentãm dinnou proiectul... Estegroaznic, nu credeam cãtrebuie sã umbli atât pen-tru un drept al tãu. Dacãînainte de a mã apuca detoate astea îmi spuneacineva, îi ziceam cã etâmpit. Nu are cum sãîntârzie aprobarea pentrugrupa specialã, pentru cã

noi ne încadrãm înprimele patru meserii,dupã aviatori, pompieri ºiscafandri”, mai spuneGeorge Resiga.

Facilitãþile încadrãriisalvatorilor montani îngrupa specialã sunt cãaceºtia ar putea ieºi lapensie mai repede, la 52sau 54 de ani, pluscreºterea salariului ºi aindemnizaþiei de periculozitate.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Salvatorii montani îºi cautã grupa specialã

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 mai 20121100 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

M anifestarea culturalãde excepþie, concertul

coral, a capella, ce a avutloc sâmbãtã, la PeºteraBolii a avut o audienþã relativ scãzutã, campaniaelectoralã diminuând con-siderabil interesulautoritãþilor pentru acest felde manifestãri care nu aducvoturi multe.

Cu alte ocazii, cândparteneri media erau radiouri,televiziuni ºi ziare, Peºtera

Bolii era neîncãpãtoare laConcertul coral anual acapel-la. ”Nu a fost suficient media-tizat evenimentul”, au spusunii care au încercat sãgãseascã motivaþii. Poate fi ºiasta o cauzã… Dar concertula devenit unul anual ºi esteoferit mai ales locuitorilor VãiiJiului, dar ºi pentru a arãta cãîn aceastã zonã existã ºilucruri, ºi fapte, ºi oameni devaloare.

Alþii s-au informat dacã sedau mici ºi bere cu aceastã

ocazie, ºi au renunþat la concert din lipsa micilor.

Organizatorii, AsociaþiaPetro Aqua Petroºani, înparteneriat cu SC ComeximR,prin Emil Pãrãru, CNH, spri-jiniþi de Primãria Petroºani, autrãit emoþiile celor cãrorafiecare spectacol, ce are loc laPeºtera Bolii, li se pare a fimereu primul.

Corurile inivate au oferit unmoment special. Au concertatCorul Reunit al ForumuluiGerman din Reºiþa ºiPetroºani,Corul Arhangheliidin Orãºtie ºi Corul dinVarpalota, Ungaria, oraºulînfrãþit cu Petroºaniul.

Expoziþia de picturã naivã ºiicoane a fost un punct deatracþie pentru participanþii laconcert.

La Peºtera Bolii au fost jurnaliºti din þarã ºi din Vale,

prin care sesperã ca acestgen de mani-festãri sã fie sal-vate de lanepãsare ºi sãmai ales sãtrezeascã intere-sul publiculuipentru voaloare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

L iliecii au fost înprim planul unui

proiect derulat deClubul SporturilorMontane Hunedoara,care s-a derulat în 53 deºcoli din judeþeleHunedoara, Alba ºiBihor. Iar elevii de gimnaziu au putut sãstudieze liliecii chiar înhabitatul lor.

Iniþiatorii proiectului – ClubulSporturilor MontaneHunedoara – au plecat de lafaptul cã mulþi oameni nucunosc prea multe despre lilieciºi viaþa acestora. ªi chiar maipuþini sunt cei care ºtiu cãliliecii sunt veritabile insecticidenaturale, consumând cantitãþifoarte mari de insecte dãunã-toare agriculturii ºi pãdurilor.De precizat cã toþi liliecii dinEuropa sunt insectivori, putândconsuma între 600 ºi 1000 deþânþari într-o orã. Pornind de laaceste aspecte, Clubul

Sporturilor MontaneHunedoara a aut iniþiativaderulãrii proiectului ”Protecþialiliecilor – factor determinant încombaterea biologicã a dãunã-torilor”, care a beneficiat definanþare de la AdministraþiaFondului pentru Mediu, proiectcare s-a adresat elevilor de gimnaziu. Astfel, în intervalulaugust 2011 – mai 2012 s-audesfãºurat mai multe etape aleproiectului, respectiv formareaprofesorilor din ºcolilepartenere, informarea elevilorcu privire la importanþaliliecilor, lansarea în ºcoli a con-cursului „Liliecii – de la mit larealitate!”, dar ºi realizarea demateriale informative. „Un pro-dus original al proiectului estecartea „Ne jucãm cu Lili”, carecuprinde cele mai bune creaþiiale elevilor participanþi la con-curs (texte literare, desene,jocuri). O noutate în domeniulproduselor educative este DVD-ul cu titlul „Liliecii ºi habitatullor” realizat în format multime-dia, pentru a putea stoca atâtinformaþie ºtiinþificã accesibilã

elevilor, cât ºi o galerie foto ºiun material video”, a declaratMihaela Sopincean, preºedin-tele Clubului. Iar dupã ce s-auinformat despre lilieci, elevii auparticipat ºi la un concurs tematic, cu mai multe etape,finalizat cu premii atractive.Astfel, câºtigãtorii etapeijudeþene, alãturi de autorii celormai bune creaþii publicate, aufost premiaþi cu o tabãrã înParcul Natural PãdureaCraiului, a cãrei tematicã a fostcunoaºterea habitatului liliecilor.Mihaela Sopinceanu spune cãnu întâmplãtor a fost aleasãpentru aceastã activitate comu-na ªuncuiuº, din judeþul Bihor,ci pentru cã estecunoscutã pentrunumãrul mare depeºteri care adã-postesc lilieci.„Timp de 7 zile,drumeþiile ºijocurile au consti-tuit lecþii în naturãpentru cei 33 deelevi participanþiîn tabãrã. Prin

voluntariat, s-a realizat untraseu tematic despre lilieci ºiimportanþa lor. Traseulcuprinde 10 panouri informa-tive amplasate în comunaªuncuiuº, între bariera Bîlnacaºi Peºtera Ungurul Mare, contribuind astfel la creºtereaîmbunãtãþirea infrastructuriiinformativ-educative a zonei.Ultimele zile ale taberei au fostrezervate vizitelor de peºterã(Vadu Criºului, Ungurul Mare) ºiiniþierii în alpinism”, a mai spussursa citatã anterior. Proiectulde educaþie ecologicã a antre-nat în total 10.153 elevi ºi 46profesori din 53 de ºcoli.


�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Concertul de þinutã din Peºtera Bolii ”a pãlit”în faþa campaniei electorale ºi a micilor

Liliecii, studiaþi chiar în habitatul lor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 mai 2012 Actualitate 11

O femeie frumoasã m-a luatla refec, întrebându-mã, pe câtde dulce, pe atât de sec:„Domne, vãd cã tot bagi prinarticole fel de fel de cuvinte.Dacã tot te dai deºtept, zi-mi ºimie ce e aia sustenabil!”

Am îmbulinat-o pe loc. Nu,nu pe femeie, fiindcã nu-mipermite vârsta ºi încadrarea.„Sustenabil” ãsta e un termencosmopolit, adoptat deºmecherii politici ºi economicide dupã 1990. Face parte dincategoria „implementare”,„management”, „marketing”,„briefing”, „casting”, „party”,„breaking news” ºi alte baza-conii aduse de peste Ocean,odatã cu drogurile, filmele

porno ºi alte apucãturi mafiote.Cum vã spuneam, am cam

îmbulinat-o. Totuºi, atât cât mãmai duce mintea, am încercatsã-i explic femeii cum vine„cestiunea” cu sustenabil. Pescurt, nesustenabil ar însemnaun ceva care nu se susþine, maipe româneºte „nu se pune”, nuse poate realiza, e o utopie.

ªi, sã nu las femeia nesatis-fãcutã (mãcar pe partea asta!) i-am dat ºi un exemplu de„sustenabil” ºi „nesustenabil”.

Ce promite Harry Voichiþoiunu e sustenabil.

Cu vreo 5 sãptãmâni înaintede începerea campaniei elec-torale, tocmai îl felicitasem,personal, pe Harry Voichiþoiu

pentru cã s-a lecuit de boala luimai veche (un „masochism”incipient) care se lãsa mereu cuaceleaºi sechele, dupã cepierdea nenumãratele tururi dealegeri ce l-au lãsat cu buzaumflatã. Am apreciat cã îimerg bine afacerile, s-o lasedracului de politicã, nu e deel... E pentru alþii, mai pri-cepuþi, mai abili ºi mai bazaþi.Nu l-a þinut mult ºi, deºi îl ºtiuca om inteligent ºi ºcolit, a pusbotul la partidul de televizor allui Dan Diaconescu.

Nu mai spune cã ºi-a luatalãturi niºte oameni de o cali-tate (umanã, intelectualã ºimoralã) îndoielnicã. O dauexemplu pe doamna Dorina

Pleºcan ºi afirmaþia asta e...sustenabilã.

Ceea ce mi se pare cã nu esustenabil e „ºarja” de promisi-uni a domnului Harry. De fapt,nu e nici o mirare, þinând contde ce promite „ºoricelul neastâmpãrat” domnul DanDiaconescu, din Caracal, unde s-a rãsturnat un car...

Harry dixit cã va redeschideminele din Valea Jiului, dacã vafi ales preºedinte al ConsiliuluiJudeþean. Nu e sustenabil,Harry dragã! Uite, îþi promitcã, dacã, prin absurd, ajungipreºedinte la judeþ, eu merg cumatale, ca vagonetar de galerii,sã redeschidem mina Dâlja,Valea de Brazi, sau PetrilaSud... Vai, ce aburealã...

Mai promite domnulVoichiþoiu cã va ieftini apa înValea Jiului. Alo, alo, unde-aipomenit tãlicã sã se ieftineascãceva în þara asta? Nici asta nu-i

sustenabilã, excelenþã!Dacã tot aveai de gând sã

câºtigi electoratul, mai binepromiteai cã ieftineºti berea!

Apropo de bere, Ponta ãsta,„micul Titulescu” începe dejasã-mi facã duºmani. Ãºtia dinguvernul lui „de încropealã” aulansat ideea cã vor sã punãtaxã pe... bere.

Pânã aici! Cine sunteþi voiãºtia, bãi guvern pentru ºaseluni, sã luaþi berea de la guracopiilor. Pãi, dacã ne scumpiþiºi „alimentul” ãsta de bazã,„ciuciu” voturi!

Nu vã e ruºine, înþelegemorice, suportãm orice, dar sãne scumpiþi berea, asta e dejaciumã! Nu e sustenabil, domnu’Ponta, nu e sustenabil, dã-odracului de treabã!

Dupã ce i-am explicat toateacestea, femeia de la începutularticolului, a mai adus o halbãcu bere. Din partea casei...

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Dacã nu e SUSTENABIL,înseamnã cã „nu se pune”...

Încã o acuzaþie la adresa

medicului BrãtilãC onsiderat pânã acum un medic foarte

bun, cu multe rezultate pozitive închirurgia plasticã ºi reparatorie, carieradoctorului Sorin Brãtilã – cel care l-a operatpe un copil de numai 3 ani ºi jumãtate lamâna sãnãtoasã – începe sã aibã de suferit.

Dupã ce cazul bãieþelului a fost fãcut public ºi astârnit indignare, noi acuzaþii de malpraxis ies laivealã. O altã pacientã a medicului chirurg, FloareaHegeº (59 de ani), l-a reclamat pe Sorin Brãtilã, iarcazul este cercetat de ministerul de resort.

„În anul 2010 a fost internatã la Petroºani ladomnul doctor Sorin Brãtilã pentru o problemã derespiraþie. A zis cã este o deviaþie de sept nazal. M-avãzut ºi a zis cã trebuie operat. Nu m-a trimis niciunde, la un control ORL, cum trebuia. Dupã ope-raþie am avut dureri enorme ºi tot nu puteam sãrespir. A luat decizia de a mã opera încã o datã ºimi-a schimbat fizionomia, de arãtam de nerecunos-cut, eram desfiguratã. Am ajuns la Târgu Mureº ºicând m-au vãzut, mi-au dat un tratament pentru

infecþia de dupã operaþie ºi apoi dupã un an m-auoperat ei”, a povestit femeia, din Lupeni.

Floarea Hegheº (foto) spune cã doi ani de zile aavut probleme dupã operaþia ratatã de la Petroºani.În consecinþã, a decis sã-ºi facã dreptate ºi l-a recla-mat pe medic la Colegiul Medicilor. Ancheta esteîncã în desfãºurare, iar luna trecutã i-a venit o soli-citare de la Ministerul Sãnãtãþii pentru a efectua oexpertizã la o clinicã specializatã la Timiºoara. Pe dealtã parte, conform unei adrese trimise avocatuluifemeii, doctorul Sorin Brãtilã susþine cã este nevinovat iar acuzele sunt nefondate.


P este 1,3 miliardede lei reprezintã

efortul bugetar alMinisterului Munciicare a promis sã restituie pensionarilorbanii reþinuþi ilegaldrept contribuþie laasigurãri se sãnãtate.

Ministrul Muncii,Mariana Câmpeanu, a datasigurãri pensionarilor cãîºi vor primi înapoi fiecareleuþ plãtit în plus dreptcontribuþie la asigurãri desãnãtate.

„Începând cu luna mainu s-a mai oprit acea con-tribuþie, iar din iulie o sãînceapã sã-ºi primeascãbanii înapoi. Din pãcate,

pentru anul acesta atâtputem sã facem pentrucã, dacã aþi vãzut, înfiecare zi descoperim onouã gaurã, o nouã furã-ciune, o nouã risipire abanilor. Sperãm sã oprimîn aceastã perioadã risipaºi sã construim un bugetmai viabil pentru anulviitor”, a declarat laLupeni MarianaCîmpeanu.

Aceasta a precizat cãefortul bugetar, peansamblu, este de circa1,3 miliarde de lei ºiacum se face defalcareape fiecare lunã, înfuncþie de numãrul depensionari care intrã înfiecare tranºã.


Gãurile din economie îngreuneazã

sistemul de pensii

Î n acest an, NoapteaMuzeelor a fost marcatã,

în noaptea de 19 spre 20 mai,ºi în municipiul Petroºani.

Acþiunea reprezin-tã un eveniment iniþiat de MinisterulCulturii ºiComunicaþiilor din Franþa ºi ajuns laediþia cu numãrul 8. În acest an eveni-mentul a fost patronat de cãtreConsiliul Europei, UNESCO ºiConsiliul Internaþional al Muzeelor.„Noaptea Muzeelor” este pandantivulnocturn al Zilei Internaþionale aMuzeelor, serbatã pe data de 18 mai.„La fel ca ºi celelalte muzee din þarã ºimuzeul din Petroºani a fost deschis înnoaptea de 19 spre 20 mai. În afarãde exponatele obiºnuite am avut ºi oexpoziþie de desene, picturi saufotografii care face parte dintr-un con-curs naþional dedicat artelor vizuale”, aprecizat Erika Muºa, supraveghetorMuzeul Mineritului Petroºani.

În Capitala Vãii Jiului „NoapteaMuzeelor” s-a bucurat de succes, la felca ºi în anii anteriori. Drept mãrturie

stã numãrul vizitatorilor care au trecutpragul Muzeului Mineritului. „În fiecarean, în care am participat la aceastãacþiune, am avut peste 100 de vizita-tori „nocturni”. La fel s-a întâmplat ºiîn acest an”, a mai spus Erika Muºa.

Aproape 3.000 de muzee dinEuropa au celebrat în acest an, în datade 19 mai, evenimentul. Pe de altãparte, vineri, 18 mai, la MuzeulMineritului a avut loc vernisajullucrãrilor expuse în cadrul „FestivaluluiNaþional de Arte Vizuale”. Cele câtevazeci de lucrãri sunt semnate de copiidin întreaga þarã ºi reprezintã maimulte modalitãþi de exprimare artisticã.Este vorba despre fotografii, picturi saumetaloplastie. Expoziþia va fi deschisãvizitatorilor pânã în data de 25 mai.



Z borul cu parapantaa devenit un sport

gustat de tot mai mulþioameni ºi turiºtii carevin în Valea Jiului, maiales când sunt execu-tate cu un maestru alînãlþimilor, instructorulºi vicecampionul mondi-al, Toma Coconea.

„Sunt din ce în ce mai mulþiadepþi ºi chiar acum, sâmbãtãam avut o primã serie care adat examenul de licenþã pecare l-a trecut cu brio.

Acum, printre competiþiile lacare particip, o sã reîncep cu oalta. Am observat cã foartemulþi turiºti vin din ce în ce maides pentru zborul de agrement.Eu am achiziþionat de curândun aparat cu motor ºi chiar aºaam ºi lozinca Descoperã ValeaJiului aºa cum n-ai mai vãzut-

o. Fac un survol, iar turiºtii vordin ce în ce mai mult. De reg-ulã mã sunã în funcþie decondiþiile meteo ”, ne-adeclarat Toma Coconea, vice-campion mondial la zborul cuparapanta.

N otarul zburãtor

Însã, în Valea Jiului sunt ºioameni care ºi-au descoperitmai târziu pasiunea pentruînãlþimi, iar acum spun cã numai pot trãi fãrã asta.

Vã facem cunoºtinþã cu AdrianMãrgineanu, un notar din Lupeni,care dintr-un zbor de curiozitate,acum a devenit un cunoscãtor alacestui sport. Cum se împacã viaþade zi cu zi cu pasiunea descoperitãrelativ recent, ne spune chiar el.

“Ideea este sã ºtii cum sã-þiîmparþi timpul liber într-un modcât mai plãcut. Cred cã fiecaredintre noi, de când ne naºtem nedorim sã zburãm, chiar dacã nu nedãm seama de asta. Iar dacã odatãam zburat, indiferent cu ce, cu si-guranþã ne mai dorim. Nu ºtiu deunde aceastã pasiune, dar poatem-am nãscut cu ea. Am ajuns sãzbor la 40 ºi ceva de ani dupã ce l-am cunoscut pe Tomy, care mi-atot spus hai, hai. Nici nu ºtiamcine este, în prima fazã, dar dupãaceea am aflat cã este vicecampi-on mondial de douã ori, iar atunci mi-am cãlcat pe suflet ºi m-amdus. Dupã prima experienþã, gata, mi-am comandat parapanta, iar atreia oarã am zburat deja singur,dar încã sub îndrumarea profesorului”, a spus AdrianMãrgineanu, un notar public din Lupeni.

El spune cã atunci când arepoftã de zburat, dupã programulde la birou, îºi ia parapanta, urcãpe munte ºi zboarã. Pur ºi simplu!

Luiza ANDRONACHE

“Descoperã Valea Jiului aºacum n-ai mai vãzut-o”

Hunedoaraprinde rãdãciniN u mai puþin de 18.000 de puieþi de

salcâm au fost plantaþi la Râu deMori, pe locul unei foste cariere. La acþi-unea denumitã „România prinde rãdãci-ni”, organizatã de vreo 7 ani de RealitateaTV, au luat parte sute de localnici.

De nici trei ore a fost nevoie pentru ca mii depuieþi de salcâm sã ia locul unei foste cariere deunde s-a exploatat argila ºi unde terenul a plecatla vale. O acþiune de succes la care ar fi vrut sãparticipe toatã suflarea Þãrii Haþegului, dar acestlucru era practic imposibil. „În judeþulHunedoara, iniþiativa a fost a doamnei MarianaCâmpeanu. S-a gãsit teren la Râu de Mori, iarpartener a fost Romsilva, care a dat puieþii, darºi primãria, care a dat terenul.

Au fost 18.000 de puieþi ºi în momentul încare oamenii din þara Haþegului au auzit deaceastã campanie au spus cã fiecare om vrea sãplanteze un puiet, dar era imposibil. Pânã laurmã am fost 600 de persoane la plantat”, adeclarat preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Moloþ. Iar locul nu a fostîntâmplãtor ales. De fapt, argila de aici a fostfolositã pentru construcþia aliajului de pietre dela barajul de pe Râu Mare.

În urma exploatãrii argilei, în zonã s-a format unhãu, o groapã imensã, iar mai apoi terenul înmuiatde ploi a plecat la vale. Preºedintele CJ Hunedoaraspune cã salcâmii sunt cea mai bunã alegere, atât

pentru teren, cât ºi pentru oameni. „Douã lucruri esenþiale se întâmplã: se stopeazã

alunecãrile de teren ºi, în al doilea rând, apicultoriiau o zonã propice, în perioada când salcâmul esteîn floare”, a explicat Mircea Moloþ.


„Folcloricii” pleacã la ClujM unicipiul Petroºani va avea douã

reprezentante la Festivalul NaþionalStudenþesc de Folclor programat a se derulaîn cursul acestei sãptãmâni.

La Cluj – Napoca vom fi reprezentaþi de studentaTeodora Filip ºi eleva de liceu Ionela Dumitrescu.Ambele sunt pregãtite de cãtre profesorul EugenMuntean, la Casa de Culturã a Studenþilor. „Sper, ºisunt sigur, cã reprezentantele noastre ne vor facecinste ºi vor obþine premiile pe care le meritã”, aspus Eugen Muntean, referent muzical CCSPetroºani.

La festivalul de la Cluj, Casa de Culturã aStudenþilor va fi reprezentatã ºi de cãtre AnsamblulFolcloric „Parângul” a cãrui activitate este coordo-natã de cãtre Nicu Nicoarã.


Noaptea Muzeelor (ºi)la Petroºani

cvj, nr. 128, luni 21 mai

Documents