cvj, nr. 364, luni 13 mai 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 364

Luni, 13 Mai 2013

CronicaVãii Jiului, în 16 paginiC ronica Vãii Jiului

apare începând deastãzi într-un nou format,cu mai multe pagini, maimultã informaþie. Încã de la început, Cronica VãiiJiului ºi-a respectat cititorii ºi a încercat sãnu-i dezamãgeascã.

Într-o perioadã de schim-bare, când multe dintre publi-caþiile româneºti renunþã lavarianta tipãritã ºi se reorien-teazã pe online, Cronica VãiiJiului a decis sã aducã un suflunou pe piaþa media din ValeaJiului. O imagine nouã, pozi-tivã, mai atractivã, în 16 pagi-ni, din care 8 pagini color. Unformat mai accesibil cititorilor,cu mai multe informaþii, laacelaºi preþ, de doar 1 leu. ªitoate acestea pentru ca voi,cititorii noºtri, sã fiþi mulþumiþide noi.

Abandonatã în mijloculAtlanticului,

reparatã în România

MSC Flaminia,expertizatã

de specialiºtiiINSEMEXPetroºani

U n vapor german care,anul trecut a fost

puternic afectat de o explozie,în timp ce se afla în mijloculAtlanticului, va fi reparat înRomânia, la Mangalia. Nuînainte, însã, ca specialiºtii dela INCD – INSEMEX Petroºanisã efectueze o verificare a naveiºi a încãrcãturii ei, astfel încâtsã fie eliminat orice pericol.

>>> PAGINA A 6-A

A parþinãtorii unei femei din Petroºani care a avut neºansa sã se îmbolnãveascã de o cumplitãafecþiune au aflat pe pielea lor ce înseamnã umilinþa atunci când nu îþi ceri altceva decât un

drept legal. Au intenþionat doar sã schimbe gradul de handicap al femeii, pentru a beneficia deînsoþitor, dar li s-a spus cã „este prea devreme”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Când te joci de-a Dumnezeu...

Umilinþa de la uºa comisiei pentru

handicap!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat deS.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

· ªef Departament Producþie –Cristian IONICÃ · ªef ServiciuComercial – Alina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare - FlorinDONISA

ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

* DN 66 Haþeg -Baru Mare * DN 68

Haþeg – Toteºti * DN68 Toteºti – Zeicani *

DN 66 Haþeg – Cãlan* DN7 Mintia – Veþel *DN7 Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc *DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76ªoimuº – Bejan *Petroºani pe DN 66 ºiB-dul 1 Decembrie*

AnunþEfectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

Contact 0735580774

Radare în Judeþul Hunedoara

E grav când te joide-a Dumnezeu, cândtai ºi spânzuri doar dinplãcerea de a demon-stra – probabil – cine„face cãrþile”! Aºa apãrut, cel puþin,medicul care, sãptãmâ-na trecutã s-a aflat laPetroºani pentru eva-luarea ºi reevaluarea

persoanelor cu handi-cap. La el au fost ºiaparþinãtorii AurelieiSzasz, de 62 de ani,care a avut neºansa sãse îmbolnãveascã de ocumplitã afecþiune –neoplasm col uterin -pentru care a fostîncadratã, la începutullunii aprilie a.c., în

gradul 2 de handicap,fãrã însoþitor. Cu oserie de alte afecþiuni,chiar dacã nu la fel degrave, starea de sãnãtate a femeii s-aagravat între timp.

În plus, AureliaSzasz a suferit, în 17aprilie, pe lângãafecþiunea de bazã ºiun accident vascularcerebral care a pus-ola pãmânt. Practic, numai putea nici mãcarsã se ridice din pat, nuputea vorbi, nu puteamânca singurã ºi, la

recomandarea medicu-lui, dupã externareadin spital, familia acesteia a încercat orevizuire a dosaruluipentru a putea beneficia de însoþitor.

Cu un dosar carecuprindea toate actelenecesare, de la celemedicale doveditoarela ancheta socialã,rudele femeii s-auprezentat la comisia dereevaluare, laPetroºani. Aici au aflatcã biletul de externaredin spital nu are parafamedicului specialist,aºa cã dosarul le-a fostpus cât se poate desec în braþe de mediculprezent la Petroºanipe motiv cã „oricineputea sã-l scrie. Chiarºi portarul” ºi cã,oricum „e preadevreme pentru orevizuire”, pentru cãnu trecuse încã un an

de la stabilirea graduluide handicap. Cã, pânã la urmã, cedemonstreazã cãstarea de sãnãtate apacientei s-a agravat?!

A murit fãrãsã i se facã

dreptate!Pe de altã parte,

Ionela Lazãr, purtãtorde cuvânt al DGASPCHunedoara, a explicatcã nu existã decât untermen orientativ derevizuire a dosarului,dar beneficiarul sauaparþinãtorii acestuiapot oricând sã cearãschimbarea gradului dehandicap, dacã consi-derã cã boala s-a agra-vat, urmând ca ulteriorsã fie analizatã cererea.ªi, chiar în cazul unuirefuz scris, se poate for-mula contestaþie. Câtpriveºte parafa medicu-lui specialist, aceasta

este absolut necesarãconform legislaþiei, darse puteau gãsi ºi altevariante de explicare aacestui aspect, ce puteafi remediat chiar ºi înaceeaºi zi, pânã laurmã, credem noi!Viaþa ºi-a demonstratcinismul ºi, dacãmedicul în cauzã ºi-aarãtat probabil scepticis-mul în privinþa agravãriistãrii de sãnãtate aAureliei Szasz, „demon-straþia” a venit mairepede decât ºi-ar fidorit oricine. Dupãnumai o zi, femeia s-astins, iar duminicã afost îngropatã. Chiardacã pentru aceasta nuse mai poate facenimic, am decis, totuºi,sã relatãm acest cazpentru a-i ajuta, poate,pe alþi bolnavi aflaþiîntr-o situaþie similarã.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013 Actualitate 3

Bãrbat trimis la

GinecologieU n pensionar din

Municipiul Devaeste primul barbat dinþarã care ar putea mergela ginecolog, dupã cemedicii i-au scris greºitbiletul de trimitere.

Acesta s-a plâns doctorilor dedureri la un picior cauzate dereumatism si s-a ales cu o trimiterela secþia de obstretica-ginecologie.

Remus Lungu, un pensionar învârstã de 61 de ani este primulom din judeþ de sex masculin, care ar putea ajunge pe masa deconsultatii ginecologice dupa cemedicul care l-a consultat i-a scrisgresit biletul de trimitere. Barbatuls-a prezentat la medic cu dureri lapiciorul stang cauzate de reuma-tism, insa a fost trimis de medici lacabinetul de obstretica-ginecologie.

“Eu am probleme cu piciorulstâng, de fapt toatã partea.Medicul a scris greºit. Cum sã mãtrimitã la ginecologie, ce, suntfemeie? Am fost la spital ºi cândau vãzut asistentele, au început sãrâdã”, a declarat bãrbatul.

Dupa ce a constat eroarea, pensionarul s-a intors cu biletul detrimitere la medicul sau de familie,dar nu l-a gasit, pentru a-i cereexplicatii. In schimb, medicii ginecologi din cadrul SpitaluluiJudetean de Urgenta din Devasustin ca, cel mai probabil, este ogreseala a celor care au scris biletul de trimitere si ca omul trebuia trimis la reumatologie.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

A parþinãtorii unei femei dinPetroºani care a avut neºansa sã

se îmbolnãveascã de o cumplitã afecþiu-ne au aflat pe pielea lor ce înseamnãumilinþa atunci când nu îþi ceri altcevadecât un drept legal. Au intenþionatdoar sã schimbe gradul de handicap alfemeii, pentru a beneficia de însoþitor,dar li s-a spus cã „este prea devreme”.Soarta a fãcut ca, la numai o zi dupã cemedicul în cauzã sã refuze – verbal –revizuirea dosarului, pacienta sã moarã,viaþa demonstrând cât se poate de ciniccã boala chiar se agravase!

Când te joci de-a Dumnezeu...

Umilinþa de la uºa comisiei pentru handicap!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 20134 Actualitate

M ii de narcise sãlbatice pot fi

admirate pânã sprefinalul lui iunie într-orezervaþie de pe razalocalitãþii Sãlaºu deSus.

Peisajul unic oferit depoiana cu narcise de lapoalele Retezatului esteprilej de festival pentrulocuitorii satelor din zone,iar acest an, chiar dacã aubani puþini, edilii localitãþii s-au pregãtit pentru a continua tradiþia. „Festivalulare loc în zilele de 18 - 19mai. O sã avem artiºti doardin judeþul Hunedoara. Euchiar acum mã întorc de laCulturã de la Deva, amfãcut afiºul festivalului ºi maisunt câteva amãnunte pecare o sã le ºtiu mâine–vineri. Festivalul are locpentru cã vrem sã pro-movãm zona”, a declarat,Sorin Marica, primarulcomunei Sãlaºu de Sus.Pentru cã bugetul comuneieste mic, aleºii au decis sãaloce suma de 15 mii de leipentru manifestare, bani cucare vor ajunge pentru cele

douã zile de festival credeedilul ºef.

Festivalului Narciselor seþine an de an în luna mai,iar poiana în care florile sãlbatice acapareazã câtevahectare are ºi ea o povesteinteresantã pentru orice turist. Se întinde pe osuprafaþã de aproximativ 20de hectare între localitãþileSãlaºu de Sus ºi Nucºoara,în apropierea ParculuiNaþional Retezat ºi este o„insulã preistoricã“, în carecresc plante care au rezistatîncã din perioada glaciarã,

când toatã zona era o imen-sã taiga, aproape la fel cumeste astãzi Siberia. Din par-adisul de plante preistorice,poate cel mai mult atrageun „regal“, cel al narciselor.Apariþia florilor în insula dela poalele Retezatului, înperioada în care n-ar maitrebui sã înfloreascã, esteexplicatã de specialiºti prinfaptul cã printre pietrele degranit de sub sol curg apereci din Munþii Retezat care„au efect de frigider ºirãcesc locul“. Astfel aici s-apãstrat o insulã cu un climat

rece ºi umed unde pot fiobservate vietãþi extrem deinteresante. Odatã cuapariþia narciselor, în poianãse „trezeºte la viaþã“ ºi fluturele Grilaj. Acesta nutrãieºte decât câteva zile.Bãtrânii povestesc cã acestfluture îi cãlãuzeºte pe ceimorþi în „Lumea de apoi“.Un alt fluture care este întâlnit în Poiana Narciselorde la poalele Retezatului,Albãstriþa, are o poveste lafel de interesantã. DespreAlbãstriþã se spune cã îºihipnotizeazã victimele, mai

exact furnicile, pe care leademeneºte cu niºte sunetespeciale, apoi secretã o sub-stanþã hipnotizantã. ÞintaAlbãstriþei nu sunt furnicile,ci muºuroiul lor. Odatã hipnotizate, furnicile ducAlbãstriþa în muºuroi, undefluturele gãseºte cãldurã,adãpost ºi hranã suficientãfãrã a depune niciun efort.În timpul festivalului li sepermite turiºtilor ºi invi-taþilor sã culeagã câte o narcisã pentru a avea oamintire din acel loc.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Turiºtii sunt invitaþi la

FFeessttiivvaalluull NNaarrcciisseelloorr

Cântãm pentru viaþã

C lubul Impact “Pride ofPetroºani” al ªcolii

Gimnaziale “I.G.DUCA” Petroºaniîn parteneriat cu Fundaþia NoiOrizonturi Lupeni, cu PrimãriaMunicipiului Petroºani, Casa deCulturã “Ion Dulãmiþã” Petroºaniºi Asociatia “Rosa Multiflora”Petroºani vã invitã marþi, 14 mai2013, de la orele 17, la ediþia adoua a proiectului “Cântãm pen-tru viaþã”.

Spectacolul se va desfãºura Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” din

Petroºani. Preþul unui bilet este de 7 lei.Scopul proiectului nostru este acela dea ajuta tinerele mame cu posibilitãþifinanciare reduse cu trusouri pentrunou-nãscuþii lor.

Fondurile necesare cumpãrãrii trusourilor vor fi obþinute în urma unuispectacol caritabil, spectacol susþinut detinerii din clubul nostru, de elevi dinînvãþãmântul de masã ai ºcolii în carefuncþionãm ºi din alte ºcoli dinPetroºani precum ºi de elevii de laclasele de învãþãmânt special din ºcoalanoastrã. Împreunã ºi-au dat mâna înrealizarea unui spectacol ale cãruiîncasãri vor fi folosite în totalitate

pentru cumpãrarea de trusouri nou-nãs-cuþilor. Anul trecut am reuºit sã donãm10 trusouri pentru bebeluºi, pentru cãam avut parte de încrederea ºi sprijinulunor persoane deosebite, care ne-au ajutat cu tot ceea ce au putut. Acestepersoane remarcabile sunt domnul primar Tiberiu Iacob- Ridzi, care a asigurat gratuit sonorizarea spectacolului,doamna director Mia Albescu, cea carene-a oferit gratuit spaþiul de desfãºurarea spectacolului, domnul Costel Avram,preºedintele Asociaþiei „Rosa Multiflora”,care a sponsorizat tipãrirea biletelor, adiplomelor ºi a unor costume pentruspectacolul nostru.

Vã aºteptãm în numãr cât mai mare,pentru a sprijini o cauzã nobilã!


Axis ºi-a adjudecat,în asociere cu compa-nia multinaþionalã G4SSecure Solutions, cincicontracte în valoaretotalã de 15,7 mil-ioane de leim la licita-þiile organizate deCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri naþionale(CNADNR). La acestelicitaþii au participat defiecare datã cel puþincinci competitori, darconsorþiul din care faceparte ºi firma ginereluilui Vasile Blaga acâºtigat pentru cã aavut cel mai mic preþ,

criteriu, de altfel, primordial.

Astfel, asocierea defirme din care faceparte ºi AxisCorporate Security, acâºtigat urmãtoarelecontarcte: „Asigurarepaza patrimoniu prinpatrulare ºi posturi fixepe autostrada A1Bucureºti – Piteºti, km10+600 – km120+000”, în valoarede 2,956,867 lei, plusTVA; “Asigurare pazapatrimoniu prin patru-lare ºi posturi fixepeautostrada A2Bucureºti – Lehliu km

9+500 – km 64+020”- valoarea:2,194,509.26 RONplus TVA; “Asigurarepaza patrimoniu prinpatrulare ºi posturi fixepe autostrada A2Lehliu – Cernavodãkm 64+020– km160+980”, în valoarede 5,099,961.24RON plus TVA; “Asigurare paza patri-moniu prin patrulare ºiposturi fixepe autostra-da A2 Cernavodã –Constantã ( km160+980 – km215+950 ) ºi peautostrada A4 Ovidiu –Agigea ( km 0+000 –

km 21+870 )” - valoa-rea: 3,704,295.03RON plus TVA ºi“Asigurare paza patri-moniu prin patrulare ºiposturi fixe peautostrada A3Bucureºti - Ploieºti km6+500 – km 68+800”în valoare de1,813,388.31 RONplus TVA.

În luna martie aacestui an, AxisCorporate Security acâºtigat, de data aceas-ta fãrã licitaþie, un altcontract, în valoare de720.000 de lei pentru„paza obiectivelor,bunurilor ºi valorilor”pentru sucursaleleSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine

Valea Jiului SA. IonuþRudeanu s-a lansat înafacerea cu firma deprotecþie ºi pazã în2009, iar primul con-tract mare cu statul l-acâºtigat la doar o lunãde la înfiinþare, prinasocierea cu un alt“jucãtor” de pe piaþade profil.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Dupã paza minelor din Valea Jiului

Axis asigurã securitatteeaa ppeeautostrãzile din sudull RRoommâânniieeiiA xis Corporate Security, firma de

pazã ºi protecþie deþinutã de IonuþRudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, vapãzi autostrãzile din sudul României.

T oate clãdirile rãmasede izbeliºte vor dis-

pãrea, încet – încet. ÎnPetroºani, cel puþin, aces-tea sunt destul denumeroase, fie cã estevorba despre imobilerãmase fãrã stãpân, fie cãeste vorba despre clãdiriretrocedate.

În lipsa banilor necesari pentrureamenajarea acestora, urmaºiifoºtilor proprietari au preferat sã-ºilase clãdirile (reprimite) de izbeliºte,acestea ajungând în „proprietatea”oamenilor strãzii. Acesta ar fi ºicazul unui imobil, amplasat în plincentru al municipiului Petroºani, înaºa – numita Colonie Ianza, careriscã sã devinã amintire în scurttimp. Dupã ce, timp de ani buni,imobilul amplasat pe stradaTimiºoara a funcþionat ca sediu alunei unitãþi aparþinãtoare

Ministerului de Interne, dupã retrocedare, acesta s-a transformatîntr-un fel de rai al oamenilor strãziisau într-un magazin de materiale deconstrucþie, la mâna a doua.Recent, clãdirea a trecut ºi printr-unincendiu, provocat de „chiriaºii”care nu plãteau niciun fel de chirie.Ocazie cu care o bunã parte aacoperiºului a fost distrusã. În acesttimp, proprietarul clãdirii susþine cãar dori sã „revalorifice” imobilul,prin recosmetizarea acestuia, dar,nu dispune de sumele necesare...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Clãdiri pe cale de dispariþie

U n vapor germancare, anul trecut

a fost puternic afectat de o explozie, în timp cese afla în mijloculAtlanticului, va fi reparatîn România, la Mangalia.Nu înainte, însã, ca specialiºtii de la INCD –INSEMEX Petroºani sãefectueze o verificare anavei ºi a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol.

MSC Flaminia a fost construitã în 2001, în Coreea de Sud, la„Daewoo Shipbuilding &Marine Engineering”,acþionarul majoritar al lui„Daewoo-Mangalia”. Are300 metri lungime, 40 metrilãþime, 75.590 tone registrubrut, pescaj de 9,20 metri,capacitatea de 6.750 TEU(containere convenþionale) ºieste înmatriculatã sub pavil-ion german. În data de 14iulie 2102, Paza de CoastãFalmouth a primit prin mesajde raportare SOS cã echipa-jul de bord - format din germani, polonezi ºi filipinezi- a abandonat nava. Practic,echipajul navei container afost obligat sã abandoneze

nava în mijlocul Atlanticului,dupã ce s-au produs unincendiu ºi o explozie la câte-va magazii cu containere ceconþineau mãrfuri inflamabile.Imediat dupã primirea sem-nalului SOS, Paza de Coastãa difuzat o alertã cãtre toatenavele din zonã, iar cea maiapropiatã navã care puteaoferi asistenþã, un petrolier,ºi-a schimbat cursul pentru aintercepta nava MSCFlaminia. Nava era în flãcãri,dar 24 de persoane au fostrecuperate pe o barcã de salvare ºi o plutã. Un mem-bru al echipajului lipsea, alþipatru au suferit leziuni, iarulterior unul a decedat la spital datoritã arsurilor grave.Potrivit datelor de la vremea

respec-tivã, incendiul a început înmagazia nr 4, unde s-audeclanºat senzorii deincendiu, iar când membriiechipajului au deschis uºa sãvadã ce se întâmplã, s-a pro-dus explozia. Imediat,incendiul s-a propagat ºi lamagaziile 5 ºi 6, iar cei 23 demembri ai echipajului ºi doipasageri au abandonat nava.Sub coordonareaComandamentului CentralGerman pentru Situaþii deUrgenþã maritime, nava afost tractatã în apele ger-mane iar pompieri, chimiºti ºiingineri au inspectat ce peri-cole ar putea proveni de lanavã ºi încãrãtura ei. La 15martie 2003, dupã deconta-minarea ºi desãrarea apei,nava a pãrãsit Germania ºi anavigat cãtre ºantierul dinMangalia, care a câºtigat generoasa licitaþie, iar aici sevor efectua reparaþii.

I NSEMEX a efectuat expertiza

Stingerea incendiului adurat câteva luni, foculpropagându-se lent dintr-uncontainer într-altul. Dar, ceeace a atras cel mai multatenþia autoritãþilor ºi a publi-cului este faptul cã, printrecontainerele de la bord, s-auaflat unele încãrcate cu mãr-furi periculoase ºi deºeuritoxice. Aºa cã, înainte dedemararea lucrãrilor dereparaþii, specialiºtii INSE-MEX Petroºani au fost solici-

taþi sã realizeze o inspecþieamãnunþitã, precum ºi testeîn laborator, aºa încât muncitorii care vor lucra larepararea navei container sãnu aibã de suferit. „Am fost solicitaþi sã facem oinspecþie, sã facem deter-minãri in situ ºi sã prelevãmeºantioane lichide, solide ºigaze pentru analize în labora-tor, în vederea determinãriiprezenþei sau potenþialeiatmosfere explozie, gazoasesau generate de vaporiilichidelor inflamabile. Ne-amdeplasat, am fãcut controlulnavei, inspecþia sau mai binezis controlul atmosferei adurat 6 ore”, a declaratConstantin Lupu, directorINSEMEX Petroºani. Treispecialiºti de la institutul decercetare ºi dezvoltare dinPetroºani au fãcut o monito-rizare a punþii în zona nepericuloasã, iar alþi trei aucoborât în magaziile distrusede incendiu ºi explozie. Deprecizat cã MSC Flaminiaera un vapor destinat trans-portului de bunuri containeri-zate, cu tot felul de mãrfuri,inclusiv butelii GPL, maºini,

cafea au agenþi de rãcire, iarîn raportul de eveniment seregãsesc substanþe puternicinflamabile, substanþeexplozive sau toxice. „Dinrelatãrile reprezentanþilorarmatorului ºi ºantieruluinaval unde urmeazã sã sefacã reparaþia, înlocuireasecþiunii de navã corespunzã-toare celor trei magazii careau fost distruse în eveniment,dupã producerea incidentuluinava a fost dusã în Germaniaºi a stat 7 luni în port, undes-au descãrcat containerelecare nu au fost afectate sauau fost puþin afectate deincendiu, s-a fãcut o deconta-minare a apei utilizate depompierii navali pentru stin-

gerea incendiului. Peste30.000 mc de apã de marea fost extrasã din acestemagazii ºi a fost decontami-natã, ºi au rãmas acestedeºeuri solide. Ele nu auevacuate tot în Germania,dint-un considerent legat derezistenþa structuralã a navei.În timpul incendiului 2 pereþide susþinere a navei au fostputernic afectaþi, topiþi ºideformaþi ºi sarcinile acestorpereþi au fost preluate deaceste deºeuri contorsionatemetalice ºi de aia nu au fostdescãrcate acolo”, a maiexplicat directorul INCDINSEMEX. De la navã aufost prelevate ºi aduse laPetroºani 24 de eºantioanelichide, solide ºi gazoase cares-au analizat timp de 4 zile înlaboratoarele INSEMEX,dupã care s-a fãcut prelu-crarea rezultatelor obþinuteatât pentru determinãrile lafaþa locului, pe vapor, cât ºipentru rezultatele analizelorde laborator. „În principiu, încondiþiile în care vorbim de oatmosferã deschisã, canti-tatea de gaze degajatã dindeºeurile lichide care încãmai sunt în partea inferioarãa navei, în atmosferãdeschisã, repet, nu constituiepericol de explozie. În anu-mite condiþii particulare, însã,probele de laborator au arã-tat cã se pot aduce în limitede explozivitate aceste can-

titãþi de gaze ºi de vapori încondiþiile în care vorbim despaþii închise – încã mai suntcontainere care au mai mulþipereþi – ºi de temperaturiridicate”, precizeazã Lupu.De precizat cã, în raportul deexpertizã s-au fãcut mai alesrecomandãri în ceea cepriveºte procesul de descãr-care al reziduurilor din calã,din magaziile afectate. Altfelspus, este necesar sã semonitorizeze atmosfera aºaîncât sã nu existe pericolpentru lucrãtorii care vor fiimplicaþi în aceastã operaþiune de descãrcare adeºeurilor solide..



Abandonatã în mijlocul Atlanticului, reparatã în România

MSC Flaminia, expertizatã de specialiºtii INSEMEX Petroºani

Întreg schimbul II dela Exploatarea MinierãParoºeni care aparþinede Societatea Naþionalãde Închideri Mine-ValeaJiului a protestat vineriseara, dupã terminareaprogramului de lucru.Cei 100 de ortaci aufãcut doar lucrãri derevizie în subteran fãrãa extrage huilã iar acestlucru i-a speriat cã arputea sã-ºi piardãlocurile de muncã ºi audecis sã se blocheze însubteran. Minerii suntnemulþumiþi de faptulcã huila extrasã de einu are cumpãrãtor iarîn aceste condiþii nu voravea bani pentru a-ºilua salariile. Imediat ºischimbul III care trebuiasã intre în minã aanunþat cã se alãturãcelor care protesteazãîn subteran.Conducerea SNÎMVJ amers la mina Paroºenipentru a discuta cuprotestatarii ºi dupãmai multe ore denegocieri a reuºit sã-iconvingã pe ortaci sãiasã din subteran.Minerii nu au renunþatla protest ci doar l-aususpendat pânã astãzi.

„Am vorbit cu ei, nuvor mãriri de salarii, nuvor drepturi suplimenta-re, ci ne-au cerut unsingur lucru: dreptul la

muncã. Au spus cã nuvor renunþa la acþiuneade protest pânã cândnu li se oferã garanþiicã acest cãrbune va filivrat termocentralelor.Din pãcate, eu nu amputut sã le garanteznimic fiindcã nu eu trebuie sã cumpãr cãrbunele. Înainte de aintra în subteran, amanunþat conducereaComplexului EnergeticHunedoara despre situaþia creatã la MinaParoºeni”, a declaratdirectorului general alSocietãþii Naþionale deÎnchidere a Minelor dinValea Jiului (SNIMVJ),Petre Drãgoescu.

O rtacii de la

Petrila ºi Uricanise solidarizeazã

Minerii de laParoºeni au ameninþatcã vor relua protestuldacã astãzi-luni huila nuva fi achiziþionatã deComplexul EnergeticHunedoara. Aceeaºiformã de protest va fiadoptatã ºi de ortacii dela minele Petrila ºiUricani. ConducereaSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine aanunþat încã de joi cãvineri ar putea fi ultimazi de muncã pentru

ortacii de la cele treimine pentru cã nu maiare unde depozita huilaextrasã din subteran.Complexul EnergeticHunedoara nu a maicumpãrat cãrbuneleextras de minerii de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului dupã ce, lasfârºitul lunii aprilie,contractul dintre celedouã pãrþi a expirat.CEH a oferit un preþmai mic pe tona dehuilã decât cel agreatde SNÎM-Valea Jiului,astfel cã producþia dinzilele de marþi, miercuriºi joi, câteva mii detone de cãrbune, arãmas nelivratã termo-centralelor. CEH a oferit pentru preluareacãrbunelui de la mineleParoºeni, Uricani ºiPetrila 45 lei/Gcal faþãde 65 de lei/Gcal, preþavizat ºi garantat deMinisterul Energiei.SNIMVJ, care cuprindetrei unitãþi miniere -Paroºeni, Petrila ºiUricani - funcþioneazãîn baza unui programde închidere care tre-buie finalizat în anul2018 ºi care este reglementat printr-odecizie datã de ComisiaEuropeanã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013 Minerit 7

Deputatul de Valea Jiului, MonicaIacob Ridzi solicitã intervenþia deurgenþã a factorilor de decizie dincadrul Guvernului României ºi al mi-nisterelor de resort pentru a fi luatã omãsurã capabilã sã asigure deblocareasituaþiei economice de la nivelul societãþilor de exploatare a huilei dinValea Jiului ºi Complexului EnergeticHunedoara. Potrivit deputatului hune-dorean, situaþia economicã ºi socialãdin Valea Jiului este aºezatã din noupe un adevãrat butoi de pulbere.

“Mã vãd pusã în situaþia de a readuce în atenþia dumneavoastrã unsubiect de importanþã majorã pentrucomunitatea localã din Valea Jiului,într-un moment în care situaþia eco-nomicã ºi socialã din aceastã zonã aþãrii este aºezatã din nou, într-un modpe care-l apreciez drept iresponsabil,pe un adevãrat butoi de pulbere.Situaþia este cu atât mai dramaticã cucât ea se produce pe fondul în care,în ultima perioadã, MinisterulEconomiei ºi cel al Energiei au dat, înrepetate rânduri, la apelurile lansatede mine, asigurãri cã perspectivelesectorului minier ºi termoenergeticdin Valea Jiului se îndreaptã spre unfãgaº de normalitate. Toate acesteasigurãri se dovedesc a fi, din pãcate,doar niºte simple erori de comuni-care, dacã nu chiar minciuni gogo-nate. În realitate, situaþia minerituluidin Valea Jiului este mult mai gravã”,declarã Monica Iacob Ridzi.

Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului a fost nevoitã sã iadecizia de încetare a activitãþii laminele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, acãror funcþionare este, teoretic garan-tatã ºi subvenþionatã de stat, pânã lafinele anului 2018. Conducerea societãþii miniere a fost nevoitã sã iaaceastã decizie dupã ce ComplexulEnergetic Hunedoara a anunþat cã nuva mai prelua cãrbunele de la mineleneviabile din Valea Jiului, cu toate cãla nivelul dialogului mediat între celedouã societãþi de Ministerul Energieise stabilise o cu totul altã decizie.Motivele care stau la baza acesteidecizii sunt legate de faptul cã stoculde cãrbune de la Complexul Energetic

Hunedoara este deja încãrcat lamaxim, respectiv faptul cã preþul oferit de CEH pentru preluarea cãr-bunelui de la minele Paroºeni, Uricaniºi Petrila este de 45 lei/Gcal, preþcare nu poate fi acceptat de SNÎMVJdin simplul motiv cã toate calculeleefectuate pentru implementarea programului de închidere al celor 3exploatãri miniere au fost fãcute la unpreþ de 65 de lei/Gcal, preþ avizat ºigarantat de Ministerul Energiei.

“Poate cã, din punct de vedereeconomic ar fi de înþeles pânã la unpunct faptul cã blocajul este generatde faptul cã însilozãrile de huilã laCEH au ajuns la capacitatea maximãîn timp ce producþia de energie aacestuia este la capacitatea minimã,dar nu este absolut deloc de înþeles dece, în faþa unei asemenea situaþii,dupã cum am fost informatã de lideriide sindicat din Valea Jiului, CEH aachiziþionat, în aceste zile, 200.000de tone de huilã din import”, aratãMonica Iacob Ridzi.

Dincolo de situaþia de la SocietateaNaþionalã pentru Închideri de MineValea Jiului, mai grav este, în opiniadeputatului Monica Iacob Ridzi, faptulcã în aceaºi situaþie iminentã de încetare a activitãþii se aflã ºi celelalteexploatãri miniere din cadrulSocietãþii Naþionale a Huilei.

“Potrivit informaþiilor pe care le-am primit din Valea Jiului, oprireaactivitãþii la cele 3 exploatãri miniere– EM Paroºeni, EM Petrila ºi EMUricani – va genera nu doar graveprobleme economice pentru comunitãþile locale din Valea Jiului, ciºi posibilitatea ca exploatãrile minieresã fie puse într-o situaþie gravã în ceeace priveºte securitatea zãcãmântului ºichiar punerea în conservare a termocentralelor Mintia ºi Paroºeni,cu costuri imense în repornirea activitãþii miniere ºi energetice. De asemenea, încetarea activitãþii laminele din Valea Jiului poate generamiºcãri de protest de amploare carevor putea fi cu greu gestionate, având în vedere faptul cã foarte mulþioameni din Valea Jiului depind existenþial de aceste locuri de muncã”,mai aratã Monica Iacob Ridzi.

„Cine urmãreºte destabilizareasituaþiei economice

ºi sociale din Valea Jiului ?

Minerii din Valea Jiuluinu renunþã la proteste

O rtacii de la mina Paroºeni au acceptat vineri noapte sã sus-pende acþiunea de protest derulatã în subteranul exploatãrii

dupã ce au fost convinºi de conducere cã solicitãrile lor vor firezolvate. Minerii ameninþã cã vor relua astãzi-luni protesteledacã huila extrasã de ei nu va fi livratã termocentralelor.

În urma demersurilorfãcute în cursul anului trecut de cãtre eurodepu-tatul Iuliu Winkler, s-aupus bazele unei cooperãriextrem de promiþãtoareîntre Belfort, Franþa ºiValea Jiului plus judeþulHunedoara.

Regiunea Belfort a fostuna ca a noastrã, mono-industrialã, cãreia din maimulte încercãri i-a ieºitreconversia ºi a devenituna dintre cele mai puternice zone economi-ce, pentru cã mari com-panii au deschis sedii ºi filiale datoritã unei politiciinteligente.

Cooperarea cu ValeaJiului ºi judeþul Hunedoaraa început în urmã cu unan, iar în luna noiembrie2012, la Petroºani a sosito delegaþie din care aufãcut parte ºi Jean LucHabermacher, preºedinteleClaster-ului Energetic”Valea Energiei” ºipreºedintele Camerei deComerþ a provincieiBelfort, Alain Seid, care afãcut atunci o promisiune,care acum s-a materializat,dovadã cã s-a lansat un adevãrat proiect deanvergurã.

„Vizita noastrã vine încontinuarea celei de acum6 luni pe care delegaþiaromânã din Hunedoara afãcut-o în Franþa. Noivenim acum în teren ºianul viitor în mai, suntemdispuºi sã aducem oamenide afaceri interesaþi sãtranforme acest loc, aºacum s-a transformat ºiBelfort în Valea Energiei,dupã modelul american.Suntem, aºadar în miezulunui proiect aflat deja înderulare ºi a cãrui roadese vor vedea, pentru cãnoi gândim în perspectivaurmãtorilor doi ani celpuþin” - a declarat, înnoiembrie 2012, AlainSeid.

V alea Energieimerge

mai departeÎntre timp, pânã la

promisa lunã mai, în ianua-rie 2013, trei studenþifrancezi de la InstitutulUniversitar Belfort-Montbeliard (IUTBM) ausosit la Petroºani pentruun stagiu de practicã dedouã luni în Valea Jiului.Doar cã ei aveau ºi o misiune precisã, respectivpregãtirea unei evaluãri apotenþialului economic alfirmelor din Valea Jiului,dar ºi a capacitãþii acesto-ra de a deveni partenereale companiilor care dezvoltã afaceri în cadrulclusterului “ValeaEnergiei” din Belfort.

Potrivit lui Winkler,datele despre mediul eco-nomic din Valea Jiului decãtre studenþii francezi aureprezentat o parte impor-tantã în pregãtirea misiuniieconomice franceze care asosit în judeþul Hunedoaraîn urmã cu trei zile. În plus, a fost finalizat ºiacordul dintreUniversitatea Petroºani ºiInstitutul UniversitarBelfort-Montbeliard încadrul ProgramuluiErasmus care va cuprindeschimburi de studenþiîntre cele douã instituþii deînvãþãmânt superior.

ªi cum portofoliul perelaþii externe a Camerei

de Comerþ a provincieiBelfort s-a epuizat, treioameni de afaceri, foarteinteresaþi informaþiiledespre firme din ValeaJiului, au venit pe contpropriu. Este vorba deDominique Vinci -reprezentant al firmeiSUPRAMECA, HaryRasamoelina – AXSPONºi Bernard Bonnet –AD2P (Asistenþã pentrudezvoltare produse ºi producþie), iar al treileaeste un vechi prieten alVãii Jiului, Jean JaqueWagner.

T rei firme dinPetroºani,

râvnite de franceziCei trei oameni de

afaceri au venit direct latrei firme performante dinPetroºani, respectiv INSEMEX, ELECTROPROMEX ºi ELECTRO-MAX, la Universitatea dinPetroºani, scopul lor fiindformarea unui crec deactivitate de înalt nivel,

respectiv producþie-cercetare-dezvoltare-resursã umanã specializa-tã. Prof.univ.dr.ing. IosifAndraº le-a fost cãlãuzã înperiplul stabilit, în calitatede forte bun vorbitor delimba francezã – a fost stu-dent, masterand ºi cadrudidactic în Franþa -, deresponsabil cu imagineaUP ºi ca persoanã de con-tact în teritoriu a eurodep-utatului Iuliu Winkler.Acesta ne-a dezvãluit cuma decurs ziua de miercuri a

celor trei oameni de afaceri, la Petroºani.

INSEMEX a fost demare interes pentru toþicei trei oameni de afaceripentru cã Institutul deþineexclusivitate pe certificareaproduselor specifice ºi sedoreºte o cooperare pecertificarea propriilor produse ale francezilor,dar mai ales pe explozibiliindustriali domeniu în careINSEMEX este unic înRomânia. În plus, certi-

ficãrile INSEMEX suntrecunoscute la nivel euro-pean, ceea ce a constituitun atu forte în stabilireaunei colaborãri.

SC ELECTROPROMEX Petroºani, spe-cializatã în producerea deechipamente electrice ºielectronice de serie micãsau unicat, a fost aleasã dereprezentanþii firmelorfranceze pentru cã este ºidomeniul lor de activitate,respectiv executã produse

dupã specificaþiileclienþilor. La ELECTROPROMEX s-au pus bazeleunei posibile subantre-prize, a colaborãrii peschimburi de informaþiiprivind clienþii, dar ºicolaborare pe cercetare-dezvoltare pentru produseinovative.

ELECTROMAXPetroºani este prima firmãromâneascã specializatã înproiectarea ºi fabricareade corpuri de iluminatecologice, de instalaþii pebazã de LEDuri.Activitatea sa este, practic,pe val, pentru cã reduceconsumul de energie pânãla 90% în iluminatul indus-trial, arhitectural – cumsunt la noi luminate biseri-cile ºi Teatrul Dramatic - ,apoi cel tehnologic ºi debalizaj. Electromax are openetrare puternicã pepiaþa internaþionalãlucrând chiar pentru Dubaiºi Africa de Sud. În plus,Electromax dispune detehnologie de înlocuire ailuminatului vechi din hale.Aici, cei trei investitorifrancezi au gãsit multe ele-mente comune de activi-tate mai ales în domeniulcercetãrii ºi dezvoltãrii.

U niversitateava avea

imprimantã 3D de ultimã generaþie

Universitatea Petroºania fost un obiectiv impor-tant pentru oamenii deafaceri din Belfort. Auvenit chitiþi pe laboratorulde roboticã al UP, arãtân-du-se interesat în specialBernard Bennet, de laAD2P, care se ocupã ºi cuimplementarea liniilor flexibile robotizate în fabri-carea produselor de seriemicã – electromecanice ºimecanicã finã. Aºa s-anãscut ideea colaborãrii cuUP, în sensul cã ei pot daUniversitãþii o linie robotizatã, iar studenþii,masteranzii ºi doctoranziisã dezvolte programe decomandã, iar respectivulsoft sã fie finanþat eventualde Uniunea Europeanã.Asta pentru producerea depiese mici cu o precizie decare omul poate fi depãºit.

Al doilea lucru pe caredoresc sã-l facã, în colabo-rare cu Universitatea, esteprototiparea rapidã, adicãaducerea la Petroºani aunei imprimante 3D –tridimensionale, de ultimãgeneraþie. Este vorba de

sistemele laser ºi compu-tere puternice care, prinstratificare, pot creaobiecte individualizate,piese de la cele mai micidimensiuni pânã la piesemari, lucru ce a revo-luþionat industria în lume,pentru cã, în principal,conferã avantajul devan-sãrii termenelor de lansareºi instalãrii rapide pe piaþãa produselor cu posibili-tatea recuperãrii investiþieidin beneficiile suplimenta-re realizate.

E i au tehnolo-gie, noi –

specialiºti motivaþiDe ce francezii vor sã

dea Universitãþii unechipament scump, deultimã generaþie? Pentrucã ei au tehnologie dar le

lipseºte forþa de muncãspecializatã ºi motivatã. Seºtie cã asemeneaspecialiºti la ei sunt foartefoarte scumpi.

Câºtigul UP este acelacã studenþii de laTehnologia construcþiilorde maºini vor avea oexpertizã pe piaþa munciicu pregãtire pe asemeneaechipamente.

Ieri, oamenii de afaceriau plecat la Deva, unde auavut de vizitat alte firme,dar urmeazã sã se întoarcãla toamnã, pentru a participa, în lunaoctombrie a acestui an, la SimpozionuluiInternaþional Securitate ºiSãnãtate în Muncã–SESAM 2013, organizatde INSEMEX , împreunãcu Universitatea Petroºani

ºi Inspecþia MunciiBucureºti, la Sibiu.

C afea amânatã

Oamenii de afacerifracezi au vrut sãpoposeascã la Petrila,pentru o cafea ºi o vorbãcu preºedintele AsociaþieiLes amis de la France,Ionel Zmãu dar nu au avutrãgazul necesar.

”Era programat sã-i ducla polul fraancofoniei dinValea Jiului, respectiv laAsociaþia Culturalã Lesamis de la France dinPetrila, dar au fost extremde ocupaþi. Oricum cei treioameni de afaceri cunsocbine activitatea lor ºi apoinu au intrat zilele în sac”-a spus prof.univ.dr.ing.Iosif Andraº.

Nici primarul Petroºaniului, Tiberiu IacobRidzi nu a putut fi prezent,dar a pus la dispoziþieoameni ºi logisticã, pentruca oamenii acestei coope-rãri sã-ºi poatã culege infor-maþiile necesare ºi pentrustabilirea de contacte ºi dece nu, contracte!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 20138 Actualitate Actualitate 9

Elevi ºi studenþi15 RON

Proiectul ”Valea Energiei”, etapa oameni de afaceri ºi firmele noastre performanteT rei oameni de afaceri din Belfort - Franþa,

au venit direct la trei firme performantedin Petroºani, respectiv INSEMEX, ElectroPromex ºi Electromax, ºi la Universitatea din Petroºani, scopul lor fiind formarea unuicerc de activitate de înalt nivel, respectiv producþie-cercetare-dezvoltare-resursã umanãspecializatã.

Este adevãrat cã, deexemplu, senatorulCosmin Nicula poatespune cã ºi-a þinutparte din promisiunea

electoralã, respectivînfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara -CEH, care practic nufuncþioneazã pentruValea Jiului, iardeclararea cãrbunelui ºi a termocentralelordin Hunedoara ”de siguranþã naþiona-lã” prin Hotãrâre deGuvern este degeaba,pentru cã nici aceasta

nu este funcþionalã,cãrbunele de ValeaJiului neavând preþ ºinefiind încã parte dinCEH.

”S unt foartesupãrat pe

USL! Nu pot sãspun cã este bine,când nu este!”

Ce fac minerii de launitãþile pe programde închideri, cãrora nu li se mai preia cãrbunele? Cei de la

Paroºenis-au blocat în subteranriscându-ºi viaþa, iarceilalþi, prin reprezen-tanþii lor sindicali suntnegri de supãrare peactuala putere, pe USLºi mai ales pe parlamentarii zonali.

ªi culmea este cãceilalþi doi lideri desindicat de la Uricani ºiPetrila sunt membrii ai

PSD!”Din punctul meu

de vedere nu este osoluþie corectã, nu tre-

buiasã se ajungã la situaþiaîn care salariaþii sãrecurgã la soluþiiextreme. Nu a fostaplicatã Hotãrârea deGuvern prin careTranselectrica trebuiasã preia cei 400 MWºi nu este acceptatpreþul de producþie alhuilei. Toate sucursalele, adicã niciSocietatea Huilei ºi niciSocietatea de Închiderinu au sorþi de izbândãfãrã preþ.

Sunt foarte supãratpe parlamentarii USL,care nu au susþinut

mineritulconcret.Spreexempluam vrut sãmã întâl-nesc cusenatorulCosminNicula.Am pro-

gramat o întâlnire, toc-mai pe situaþia noastrã,înainte de protestulminerilor de la

Paroºeni, pentruvineri, la Deva. Doarcã joi seara nu ne-amai rãspuns la tele-fon. Da, sunt membruPSD, dar eu am orãspundere ºi respon-sabilitãþi aici. E vorbade oamenii pe care-ireprezint, de locurilelor de muncã ºi dacãam fãcut niºte lucruriîmpreunã cu PSD, amfãcut-o pentru camineritul sã fie consoli-dat. Nu pot sã spun cãeste bine, când nueste! Trebuie sã segãseascã o soluþie îninteriorul þãrii, fãrã sãmai stãm la indicaþiilealtora ºi aceste soluþiiexistã. Cine rãspundede zona noastrã, sãpunã umãrul ºi sã-ºifacã treaba. Dacã nu,în Valea Jiului vor fi iarmiºcãri ample… ªtiþi,cã aþi fost cu mine înstradã în asemeneasituaþii, dar practic nu-mi vine sã cred cãtrãim din nou aºa

ceva” – a declaratpreºedintele LigiiSindicatelor MiniereValea Jiului, ZoltanLakataº.

De precizat cã laîntâlnirea programatãºi eºuatã cu senatorulCosmin Nicula, ZoltanLakataº fãcea echipãcu Sandu Daniel, lideral SindicatuluiLibertatea 2008-Livezevi, care este ºi elmembru PSD, ba chiarvicepreºedinte alOrganizaþiei PSDPetroºani ºi este ºimembru în ComisiaJudeþeanã de Arbitrajºi Integritate a aceluiaºiPSD. Ce sã mai înþele-gi de aici? Cã PSDeste mai rãu ca PDL,cel care lãsase sãmoarã CNH-ul, în2011, lãsându-l fãrãun leu?!

CONTINUARE ÎNPAGINA 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 201310 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00Joi - Audienþe de la ora 11:00 - Preºedinte Consiliul Judeþean Vineri 10:00 - 14:00

CONSILIUL JUDEÞEANHUNEDOARA

Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la

produsele selectate. În limita stocului disponibil.

Lideri de sindicat ai minerilor,membri PSD, sunt supãraþi foc peUSL pentru situaþia de la Paroºeni

” E vorba de oamenii pe care-i

reprezint, de locurile lor de muncã

ºi dacã am fãcut niºte lucruri împre-

unã cu PSD, am fãcut-o pentru ca

mineritul sã fie consolidat. Nu pot sã

spun cã este bine, când nu este! Cine

rãspunde de zona noastrã, sã punã

umãrul ºi sã-ºi facã treaba. Dacã nu,

în Valea Jiului vor fi iar miºcãri

ample” – Zoltan Lacataº, preºedinte

LSMVJ, membru PSD.

” Dacã au ajuns sã se blocheze în subteran expunându-se la pericole, s-au sãturat de atâtea amânãri ºi ter-

giversãri. ªi eu sunt PSD-ist din 1990, dar atâta timp câtoamenii au de suferit, nu conteazã culoarea politicã” –Cãtãlin Cenuºã, preºedinte Sindicatul ”Noi Orizonturi” alMinei Petrila, membru PSD.

C âte speranþe ºi-au pus locuitorii Vãii Jiului în noua putere politicã

s-a vãzut în votul masiv dat USL îndecembrie, anul trecut. Chiar preºedintelejudeþean al social democraþilor, LaurenþiuNistor, spune cã ”postul de preºedinteexecutiv revine celor din Valea Jiului, enormal sã fie aºa, pentru cã în ValeaJiului, avem cel mai numeros electorat”.Are! ªi are ºi cei mai numeroºi parlamen-tari, adicã din ºase localitãþi au ieºit doideputaþi ºi doi senatori care sã le repre-zinte interesele, sã le asigure o calitate avieþii minimã. ªi totuºi, minerii au ajuns din nou la gesturi extreme,sechestrându-se în subteran doar pentrua li se asigura dreptul la muncã.

S ubunitãþile minierecare aparþin de

Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine ValeaJiului SA – Petrila,Paroºeni ºi Uricani – ºi-au încetat producþiade huilã.

Cãrbunele de aici nu maieste dorit de ComplexulEnergetic Hunedoara, caresusþine cã are silozurilepline. Dincolo de faptul cãmii de oameni nu îºi maipot primi salariile dacã nuîºi vând producþia, situaþiaeste de-a dreptul îngrijorã-toare. Dacã abatajele nu semiºcã, minele se pot umplede focuri endogene, iarprejudiciile sunt colosale!

Peste 8000 de tone dehuilã. Acesta este prejudi-ciul dupã doar douã zile încare producþia de cãrbune a fost stopatã la mineleParoºeni, Petrila ºi Uricani.Iar acesta este doarînceputul, pentru cã nimeninu dã garanþii cã huila deaici va fi achiziþionatã desãptãmâna viitoare, în ciudaprotestului de la Mina

Paroºeni, unde vineri searaminerii s-au blocat ore în ºirîn subteran, pentru a atrageatenþia asupra problemelorreale de la aceste subunitãþiextractive. Totul a pornit de la refuzul celor de la Complexul EnergeticHunedoara de a maicumpãra cãrbunele de aici.Pe de o parte, susþin cã ausilozurile pline ºi nu mai aunevoie de cãrbune. Pe dealtã parte, parcã s-ar maigãsi un colþiºor liber dacãhuila s-ar vinde la un preþridicol, de 45 – 50 de lei/GCal. Petre Drãgoescu,directorul SNIM VJ explicãde ce cãrbunele nu mai estedorit : „Datoritã faptului cãpreþul este sub cel care afost încheiat programul deînchidere a minelor nevia-bile, adicã sub preþul de 64de lei/ GCal ºi, conformspuselor celor de la CEH,nu exista posibilitatea deînsilozare”. În acelaºi timp,însã, cei de la SNH livreazãtoatã cantitatea extrasã ºi selucreazã, pe comandãm,chiar ºi sâmbãta ºi dumini-ca, ºi nu pentru 45 de lei/GCal. De precizat cã preþulde 64 de lei a fost stabilit

împreunã cu oficialiiComisiei Europene, care auºi aprobat programul deînchidere etapizat pânã în2018, pe anumiþi parametrifinanciari. Iar preþul poate fiscãzut, doar dacã Guvernulplãteºte o sumã mai maredrept subvenþie, ceea ce egreu de crezut cã se vaîntâmpla.

L ocurile de muncã,în pericol

ªi mai grav este încã unaspect: problema securitãþiilocurilor de muncã, dacãproducþia rãmâne paraliza-tã. „O problemã gravã estesecuritatea locurilor demuncã a abatajelor. Eleintrã în presiune, sunt greude pornit ulterior, iar laminele unde avem abatajecu banc subminat existãpericolul apariþiei focurilorendogene. Acest lucruînseamnã, pentru oricare

dintre cele trei exploatãriminiere, fatalitate! Apariþiaunui foc endogen datoritãfaptului cã abatajul nu estemiºcat cred cã este o problemã care poate fiimputatã celor care au decissã se ajungã într-o astfel desituaþie”, aratã PetreDrãgoescu. ªi vorbim ºidespre pierderi considera-bile. Astfel, în numai douãzile de blocare a activitãþii

prin nelivrarea cãrbunelui,vorbim despre 8.000 detone de huilã neexploatate,pe care cele trei unitãþiminiere nu au mai avut cuisã le vândã. OficialiiSNIMVJ sperã cã de lunisituaþia va intra în normal.În acest week-end în subte-ranele celor trei exploatãriminiere s-a lucrat doar peprogramele speciale, s-aufãcut lucrãri de verificare,dar nu la extracþie de cãr-bune. Minerii de la Paroºenicare s-au blocat vineri însubteran au încetat protes-tul dupã câteva ore în careau refuzat sã iasã lasuprafaþã. Oamenii auacceptat sã vinã lasuprafaþã dupã ce li s-a spuscã vor fi fãcute toatedemersurile pentru a elimi-na problemele privind lipsacomenzilor pentru huila deaici ºi cã ministerul anali-zeazã toate problemeleminerilor de aici. Dar, dacãluni vor rãmâne din nou cuhuila în strat, reiauprotestele. Iar lor este posi-bil sã li se alãture ºi cei dela minele Petrila ºi Uricani,aflate în aceeaºi situaþie.


URMARE DINPAGINA 10

”D acãoamenii

vor avea de suferit, legal vomieºi în stradã!”

Un alt PSD-ist încãdin 1990, lider alSindicatului ”NoiOrizonturi” Petrila, lacealaltã minã aflatã peprogram de închidere,Cãtãlin Cenuºã,lucreazã efectiv în sub-pãmânt fiind miner -ºef de brigadã. Acestaa precizat cã în aseme-nea situaþie culoareapoliticã nu conteazã.

”Nu este vinovatminerul, el îºi facedatoria ºi scoate cãr-bunele. Alþii, responsa-bili, trebuie sã-ºi facã

treaba acolo unde suntpuºi, aºa cum mi-o facºi eu în subteran. Dacãau ajuns sã se blochezeîn subteran expunându-se la pericole, s-ausãturat de atâteaamânãri ºi tergiversãri.Hotãrârea de Guvernesste clarã, iar cei cetrebuie sã-ºi facã dato-ria, sã ºi-o facã, nu sãajungã oamenii laasemenea situaþie periculoasã. ªi eu suntPSD-ist din 1990, daratâta timp cât oameniiau de suferit, nu con-teazã culoarea politicã.

Salariatul nu are nici ovinã cã acel cãrbune nuse vinde. Au promis osoluþie, dar aceastapare a fi o soluþie demoment doar. Dacãoamenii vor avea desuferit, legal vom ieºi înstradã pentru a atrageatenþia responsabililor.Sã facã bine fiecare sã-ºi facã datoria acolounde e pus. ªi eu îmifac treaba acolo undesunt. Pentru cã existãsoluþii atâta timp cât, înurmã cu patru zile cândnoi aveam probleme cuvânzarea cãrbunelui,

1800 MW/zi din ener-gia verde era preluatã,iar nouã, cei 400MW/zi nu au putut,conform HG. Sã fimserioºi! Cum nu sepoate?” – a declaratpreºedinteleSindicatului ”NoiOrizonturi” al MineiPetrila.

T inerii PSD-iºti

ameninþaþi auavut dreptate

Pare de necrezutfaptul cã membri aiPSD ies public cureproºuri ºi critici la

adresa guvernãrii USL,în ceea ce priveºtemineritul, având învedere scandalul care s-a iscat la PSDPetroºani când câþivatineri de aici au aderatla ideea de manifestarepublicã ”Salvaþi mineri-tul, vrem viitor!”, mesajtransmis profesioniºtilordin energie aflaþi laworkshopul internaþio-nal ce s-a desfãºurat lunatrecutã, la Petroºani.

Tinerii au fostameninþaþi cã vor fi daþiafarã din partid pentrucã ”s-au ridicat împotri-va ministrului PSD”.Atât au putut înþelegeliderii politici localidintr-un demers lãuda-bil, de þinutã, absolutdemocratic, dar maiales responsabil. Deprecizat cã la acþiuneatinerilor au fost doimineri de la Petrila, iardin partea politicului aufost câþiva tineri de la

PSD - care nu s-aulãsat intimidaþi deameninþãrile câtorvaveterani ºi ale preºedin-telui de partid care aajuns preºedinte ºi cuvotul lor – ,plus condu-cerea organizaþiei detineret a liberalilor de laPetrila.

Dacã tinerilor li s-ar fialãturat atunci toþi liderii de sindicat, mineriºi chiar ºefi de organiza-þii politice locale, ºi dece nu directori de mine,poate minerii de laParoºeni nu ar fi ajunssã se blocheze în subte-ran de disperare, ºi niciministrul Energiei,Constantin Niþã, nu s-arfi bãtut singur pentruenergia termo cu ceidin energia verde ºihidro, care s-au unitpentru interesele lor ºiau ºi acþionat. ªi asta se vede!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013 Minerit 11

Posibilitate îngrijorãtoare

Abataje în flãcãri ºi prejudicii colosale generate de stoparea producþiei de huilã la minele neviabile

Cenaclul tineretului

S pectacol pentru tineri. Vineri, laVulcan, s-a derulat o manifestare

dedicatã tineretului. Spectacolul demuzicã folk, rock ºi poezie s-adesfãºurat sub genericul “Cenaclul

Tineretului”, pe scenaamenajatã la StatuiaMinerului urcând maimulte formaþii dar ºisoliºti.

Printre aceºtia s-au numãrat Florin PaulCamen, Emil Horvath, Adriana Câmpeanu,Cãtãlin Stepa, Nicuºor Coroabã, Ileana Berki,trupa “Valahia” sau Grupul “Axion Estin”.

“Nu mã aºteptãm sã avem atât de mulþi spec-tatori, motiv pentru care sunt sigur cã va exista ºianul viitor o nouã ediþie a “Cenaclului tineretu-lui”.

În ceea ce priveºte prestaþia interpreþilor sauformaþiilor care au urcat pe scenã, pot sã spun,cã aceasta a fost una deosebit de bunã”, a pre-cizat viceprimarul Cristian Meriºanu, reprezentan-tul primãriei, cea care a organizat manifestarea.

Mircea NISTOR

Luiza ANDRONAHE“Acest eveniment marcheazã

activitãþile de voluntariat ºi areca obiectiv responsabilizareatinerilor ºi a comunitãþi localepentru aceste acþiuni de ecolo-gizare. La noi la ºcoalã vomdesfãºura mai multe acþiuni

privind curãþarea curþii ºcolii ºia zonei înconjurãtoare” , adeclarat Camelia Paraschiv,profesor Colegiul TehnicDimitrie Leonida Petroºani.

Elevii au conºtientizat astfelºi mai mult importanþa volun-tariatului, mai ales în privinþa

mediului înconjurãtor. “Acestlucru înseamnã foarte mult pen-tru noi. Orice om, nu este omdacã nu planteazã o floare sauun copac. Pe noi ne face sãdevenim mai buni ºi sã preþuimnatura”, a afirmat eleva LauraRoºu.

În proiectul SãptãmânaNaþionalã a Voluntariatului suntimplicate 34 de judeþe din þarãcu participarea a circa 4000 devoluntari.


Mircea NISTOR

Manifestarea a fostorganizatã de cãtreprimãria din capitalaVãii Jiului ºi ClubulCopiilor ºi Elevilor dinlocalitate. „Totdeaunavom organiza, cuplãcere, astfel de com-petiþii sportive.

Numãrul mare de par-ticipanþi la întreceri stãdrept mãrturie cã tiner-ii încã mai doresc sãfacã sport, fapt care nebucurã”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani. „Pe ansam-blu, competiþia a fostuna reuºitã. Spun acest

lucru þinând cont ºi deorganizare, care a fostuna ireproºabilã, cât ºide numãrul mare decompetitori. În plus,sunt deosebit de mulþu-mit ºi de numãrul marede medalii ºi cupeobþinute de eleviinoºtri”, a spus ºiCosmin Kiss,directorulClubuluiCopiilor ºiElevilor dinPetroºani.

La fel caºi la ediþiileanterioare,tinerii sportividin Petroºani aucucerit o nouã salbãimpresionantã demedalii. „Deocamdatãnu am fãcut bilanþulrezultatelor dar, din

nou,am

obþinut celemai multe medalii ºi laaceastã ediþie, cunumãrul 7, a CupeiParâng”, a declarat,

imediat dupãîncheierea întrecerilor,Adriana Popa,antrenor în cadrul CCEPetroºani dar ºi princi-palul organizator almanifestãrii sportive.Dupã câteva ore deîntreceri, participanþiila Campionatul

Naþional de GimnasticãAerobicã (în marea lormajoritate fetiþe cuvârste cuprinse între15 ºi 17 ani) au fostrecompensaþi cumedalii, cupe, diplomeºi, nu în ultimul rând,cu dulciuri.

Campionat de gimnasticã aerobicã

S âmbãtã, 11 mai, în Petroºani s-a derulat o competiþie

sportivã care a reunit echipe din 7localitãþi din þarã. La întrecerilecelei de-a VII-a ediþii aCampionatului Naþional deGimnasticã Aerobicã, au fostprezenþi sportivi de la Cluburile ºiPalatelor Copiilor din Bucureºti,Arad, Oradea, Craiova, Slatina,Târgu Jiu, Giurgiu ºi Petroºani.

Ecologizare la Colegiul Dimitrie Leonida

E levii din patru clase de la Colegiul TehnicDimitrie Leonida din Petroºani, sub îndru-

marea a 3 profesori, au ieºit vineri la curãþenie ºiecologizare în perimetrul instituþiei.


Carmen COSMAN

Cristian Litera estefosta gardã de corp afinanþatorului echipeiJiul Petroºani, AlinSimota, iar Mirela estenimeni alta decât fostalui soþie.

Alin Simota ºiMirela Pintican s-aucãsãtorit în anul 2003,în luxosul complex dela Vaþa Bãi. Cãsnicialor s-a sfârºit în sala dejudecatã, unde magis-traþii au analizat maiîntâi cererea de divorþ,iar mai apoi disensiu-

nile au fost legate depensia alimentarã ºiprogramul de vizitareal celor doi copii rezul-taþi din cãsãtorie.Mirela l-a ales pe body-guardul lui Simota,Cristian Litera. S-amutat împreunã cu ella Deva ºi, mai apoi, i-a devenit soþie, „labine ºi la rãu”. Iarexpresia s-a dovedit afi mai mult decât ade-vãratã în cazul soþilorLitera, care au fost sãl-taþi în acelaºi dosar deprocurorii de la CrimãOrganizatã, reþinuþi

pentru 24 de ore ºitrimiºi în instanþã cupropunere de arestarepreventivã.

U n al doileabodyguard

al lui Simota,cãutat de oameniilegii

În acelaºi dosar maieste cercetat încã unfost bodyguard al luiAlin Simota, respectivCãtãlin Penciuc.Pentru el, procurorii aucerut arestarea preven-tivã în lipsã, pe 30 dezile. În august 2007,Cãtãlin penciuc eraacuzat cã, împreunã cuCristian Litera, l-au cãl-cat efectiv în picioarepe un fost fotbalist dela Jiul, Mihai Lungan,pentru cã acesta refuza

sã-ºi prelungeascãînþelegerea cu clubuldin Luncã. UlteriorLungan ºi-a retrasplângerea de la poliþieºi s-a transferat la CSMRm. Vâlcea ca jucãtorliber de contract. Înaceste condiþiiurmãrirea penalã acelor doi agresori nu afost începutã, poliþianeavând posibilitateade a se autosesiza înacest caz.

A restaþi preventiv

Curtea de Apel Albaa admis propunerile dearestare preventivã for-mulate de DIICOTAlba în acest dosar.Cristian Litera, MirelaLitera, Florin VoicuMicluþa ºi EminoviciCiobanu au fost reþi-nuþi pe o perioadã de29 de zile, în timp ceCãtãlin Penciuc aprimit mandat în lipsãpentru 30 de zile.„Curtea de Apel AlbaIulia a admis pro-

punerea formulatã deDirecþia de Investigarea Infracþiunilor deCriminalitateOrganizatã ºi Terorism– Serviciul TeritorialAlba Iulia de arestarepreventivã pentru 29de zile cu privire la 4persoane iar pentrualtã persoanã s-a dis-pus arestarea preven-tivã pe o duratã de 30de zile de la dataprinderii sale”, spunreprezentanþii Curþii deApel Alba Iulia. Deprecizat cã dosarul afost soluþionat pe fondde Curtea de ApelAlba Iulia dat fiind fap-tul cã printre per-soanele faþã de care sefac cercetãri în acestcaz se aflã ºi un ofiþerde poliþia judiciarã dinjudeþul Hunedoara.Hotãrârea Curþii deApel Alba Iulia nu estedefinitivã, iar recursulva fi soluþionat de Înal-ta Curte de Casaþie ºiJustiþie.

Reamintim cã, joi,procurorii Direcþiei de

Investigare aInfracþiunilor deCriminalitateOrganizatã ºi Terorism– Serviciul TeritorialAlba Iulia, împreunã cuofiþeri de poliþie judi-ciarã din cadrul IPJAlba, au reuºitdestructurarea unuigrup infracþional orga-nizat, constituit din 9persoane, specializat însãvârºirea de infracþiu-ni de violenþã -cãmãtãrie, ºantaj,înºelãciune cu con-secinþe deosebit degrave ºi trafic de per-soane. ProcuroriiD.I.I.C.O.T. au efectu-at 7 percheziþii domi-ciliare la locuinþeleînvinuiþilor. Potrivitprocurorilor de laCrima Organizatã, li-derul grupãriiinfracþionale eraConstantin CristianLitera, de 36 de ani,din municipiul Deva,iar prejudiciul cauzat afost calculat la peste800.000 de euro.

Fosta soþie a lui Alin Simota reþinutã în dosarul de cãmãtãrie ºi ºantaj

P rintre persoanele reþinute în dosarul care vizeazãgruparea de crimã organizatã se aflã ºi fosta soþie

a lui Alin Simota, Mirela Litera, acuzatã de procurori cãar fi fãcut parte din gruparea condusã de soþul ei,Cristian Litera.

Diana MITRACHE

Accidentul s-a petre-cut pe DN 66 laintrarea în Petroºani,dinspre Deva ºi traficuls-a desfãºurat curestricþii mai multeminute.

Din fericire, atâtfemeia, cât ºi cei doicopii aisãi s-au ales

doar cu o mare speri-eturã. „Cei trei au fosttransportaþi la spital,unde li s-au acordatîngrijiri medicale. Nu auavut rãni decât câtevaechimoze ºi nu aunecesitat internarea”,au declarat medicii dela unitatea de primire aurgenþelor.

În fapt, ºoferiþa a

pierdut controlul vola-nului, cel mai probabildin cauzã cã nu a adap-

tat viteza la condiþiilede drum, iar dupã ce alovit taxiul din faþa sa aricoºat într-un stâlp depe marginea drumuluiºi apoi a ajuns în ºanþ.

Acesta nu este singu-rul accident din week-endul care tocmai a tre-cut. Un biciclist de 18ani din Botoºani ºi-apierdut viaþa în locali-tatea hunedoreanã Ilia,dupã ce nu s-a asiguratla efectuarea unui virajºi a fost lovit în plin deo maºinã condusã de

un cetãþean bulgar. „Îndata de 11.05.2013, laora 16:45, un tânãr de18 ani, din comunaLunca, judeþulBotoºani, în timp ce

conducea o bicicletã peDJ 706A (str. Traiandin comuna Ilia), laintersecþia cu DN 7, nua acordat prioritate detrecere autoturismuluicondus de un bãrbat de44 de ani, cetãþean bul-gar. În urma evenimen-tului rutier a rezultatdecesul biciclistului.Traficul pe DN7 a fostînchis complet aproxi-mativ o orã”, a precizatBogdan Niþu,purtãtordecuvânt al IPJHunedoara.

COLÞUL LUI DENIS

Accident la intrarea în Petroºani

O femeie ºi cei doi copii ai sãi auajuns sâmbãtã dimineaþã la

Spitalul de Urgenþã din Petroºani,dupã ce ºoferiþa a pierdut controlulvolanului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþibulversat din cauza unor prob-leme de naturã sentimentalã.Acordaþi mai mult timp activ-itãþilor casnice. Puteþi sã vã ocu-paþi de reparaþii, reamenajãri etc.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o rudenie care încearcã sã-ºiimpunã ideile.

Este posibil sã aveþi odeziluzie în dragoste. Sunteþi mai emotiv decât de obicei ºi vãeste greu sã vã exprimaþi în moddeschis. Nu refuzaþi comuni-carea! Ar fi bine sã vã temperaþiorgoliul în relaþiile cu prietenii,pentru cã riscaþi sã vã treziþi singur.

Vã preocupã situaþia financia-rã ºi aveþi tendinþa sã neglijaþirelaþiile sentimentale. Riscaþi capartenerul de viaþã sã vãreproºeze cã sunteþi indiferent.Chiar dacã nu staþi prea bine cubanii, gãsiþi o cale demijloc.Evitaþi speculaþiile.

Un bãrbat mai în vârstã vãajutã cu sfaturi ºi reuºiþi sãaplanaþi un conflict în familie.Nu încercaþi sã vã rezolvaþi sin-gur toate problemele! Astãzi nuvã puteþi concentra prea bine.Nu refuzaþi sprijinul unui prietenapropiat.

Dimineaþa sunteþi indispus ºicomunicaþi mai greu cu anturajulºi cu familia. Ordonaþi-vã ideile.Spre searã s-ar putea sã fiþi invi-tat la o petrecere. Aveþi ocazia sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcare va juca un rol important înviaþa dumneavoastrã.

Se pare cã dimineaþa aveþimult de alergat, pentru a rezolvaprobleme legate de o moºtenire.Dupã-amiazã vã pregãtiþi pentruo cãlãtorie lungã împreunã cupartenerul de viaþã. Aveþi ideioriginale, care se pot materializaîn scurt timp.

S-ar putea sã vi se ofere unnou loc de muncã sau sã fiþi pro-movat. Mai multe responsabil-itãþi, dar ºi câºtigurile sunt maimari. Consultaþi-vã cu partenerulde viaþã ºi cereþi sfatul unei rudecu experienþã.

S-ar putea sã vã loviþi deprobleme financiare. Nu estecazul sã vã lãsaþi demoralizat.Dupã-amiazã vã surâde norocul.Un fost coleg vã propune ocolaborare pe termen lung, dincare puteþi câºtiga bine.

La serviciu, sunteþi încãpãþâ-nat ºi colaboraþi greu cu colegii.Fiþi mai flexibil! Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi o dezamãgiresentimentalã. Acceptaþi ajutorulprietenilor.

Fiþi mai precaut în afirmaþii!Atitudinea unui partener de afac-eri vã nemulþumeºte ºi vã deter-minã sã deveniþi impulsiv.Dupã-amiazã primiþi o sumãimportantã de bani.

Un coleg în care aþi avut mareîncredere vã dezamãgeºte pro-fund. Fiþi prudent ºi nu începeþidiscuþii în contradictoriu cu ceidin jur. Dorinþa de independenþãpe care o manifestaþi faþã de pri-eteni ar putea sã vã afecteze.

O veste neplãcutã în legãturãcu o persoanã apropiatã vã dãpeste cap tot programul. S-arputea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie. Prietenii vã apreci-azã pentru cã îi ajutaþi la nevoie.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile

operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 În cãutarea vinului pier-dut 13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei17:40 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi18:20 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport

09:00 Next Star11:30 Cartea 13:00 Observator13:15 Te cunosc de undeva16:00 Observator16:15 SuperBingo Metropolis19:00 Observator19:45 FamiliaDA

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Nebunia Zeilor II (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Houdini 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Mai e mult pânãajungem? 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: New York

9:30 Soþia perfectã (r)10:30 Kiss Cinema (r)11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Familii la rãscruce 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Aventurile lui Sinbad 14:15 Aventurile lui Sinbad 15:15 Totul pentru rãzbunare 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Rãzboiul imperiilor 22:30 Sinbad ºi Minotaurul 0:30 Rãzboiul imperiilor (r)

06:30 Vreau sa ma marit07:15 Neveste de piloti08:00 Teleshopping08:30 Testul de rezistenta09:30 Roata Norocului11:45 Antrenorul12:30 Stirile Kanal DStirile Kanal D13:00 Teleshopping(reclame)13:30 Jumatatea mea stie(emisiune concurs, 2013, rel.)17:15 Asta-i Romania!Asta-i Romania!18:45 Stirea zilei(emisiune informativa) 15’Stirea zilei19:00 Stirile Kanal DStirile Kanal D19:45 D-Paparazzi20:30 aqOchii din umbra

07:00 Stirile diminetii11:00 Talk B112:00 Stirile B113:00 Stirile B114:00 Butonul de panica15:00 Stirile B116:00 Talk B117:00 Stirile B118:00 Stirile B118:30 Aktualitatea B120:00 Stirile B121:00 Sub semnul intrebarii23:00 Lumea lui Banciu00:00 Stirile B1

07:00 Eva Luna08:00 Doamne de poveste08:05 Reteta de ACASA08:15 Doamne de poveste09:15 Teleshopping09:45 Que bo nito amor11:00 Intrigi si seductie12:30 Doamne de poveste(reportaj) 60’ MinibiografieDoamne de poveste12:35 Rosa Diamante13:30 Teleshopping13:45 Inima de tigan15:15 Reteta de ACASA15:25 Doamne de poveste15:30 Eva Luna16:30 Povestiri adevarate17:30 Que bonito amor18:30 Intrigi si seductie19:30 Rosa Diamante20:30 Inima de tigan22:00 Povestiri de noapte

07:00 Digi Sport Expres07:45 Gimnastica de dimineata08:00 Digi Sport Expres08:45 Gimnastica de dimineata09:00 Digi Sport Expres09:45 Gimnastica de dimineata10:00 Stirile Digi Sport10:15 Fotbal: Dinamo - Steaua11:00 Stirile Digi Sport11:15 Fotbal: Dinamo - Steaua12:00 Stirile Digi Sport12:15 Fotbal: Lyon - PSG13:00 Stirile Digi Sport13:15 Fotbal: Lyon - PSG14:00 Stirile Digi Sport14:15 Digisport Show14:30 Enduro Panorama15:00 Stirile Digi Sport15:30 Fotbal Club17:30 Stirile Digi Sport18:00 Fotbal European19:00 Fotbal

DianaMITRACHE

La manifestãriledin acest an par-ticipã peste 30 deinstituþii muzeale dinRomânia, printre

care se numãrã ºiMuzeul Minerituluide la Petroºani, sin-gurul cu acest profildin România.Potrivit celor de laaceastã instituþie,tema

aleasã în 2013 îivizeazã în principalpe oamenii locului.Tradiþiile ºi obi-ceiurile vor fi înprim plan, iarresponsabilii de laMuzeul Minerituluispun cã aici suntexpuse obiectefolosite de oameniicare au trãit în ValeaJiului ºi au muncit înminã, ori au fostoieri.

În acest moment,Muzeul Mineritului

gãzduieºte o expo-ziþie dedicatã luiConstantin Brâncuºi,cel care a creatColoana Infinitului laPetroºani.

În plus, înPetroºani existã ºiun Muzeu alMomârlanului, loca-lizat în zona ruralã a

localitãþii Petroºani,denumitãSlãtinioara, iarcolecþia de obiectepopulare ºi unelteeste una particularã,dar deschisã celorcare vor sã aibãparte de o lecþie deistorie.

PrimãriamunicipiuluiPetroºani orga-nizeazã ºi în acestan Ziua Familiei.În cadrul acestuieveniment, mier-curi 15 mai2013, ora 13,00

la sala de mar-murã a PrimãrieiPetroºani va avealoc decernareadiplomelor defidelitate pentrufamiliile care auîmplinit 50 de anide cãsãtorie.

*** Joi, 16 mai

2013, ora 18,00la TeatrulDramatic „Ion D.Sîrbu”, va avealoc decernareatitlului de„Cetãþean de

onoare” regizoru-lui Cãlin PeterNetzer ºiproiecþia filmuluide succes al aces-tuia „Poziþiacopilului”, premi-at cu „Ursul deaur” la Gala defilm de la Berlin.Intrarea esteliberã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013 Diverse 15

Societatea Naþionalã a Huilei-SA, cu sediul în Petroºani, str.Timiºoarei nr.2, anunþã organizareaconcursului pentru ocuparea a 60 deposturi de muncitor necalificat pentruabatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtireaferente acestora, de la EH Lupeni, peo perioadã determinatã de 6 (ºase) luni,cu o perioadã de probã de 30 (treizeci)de zile.

I. Condiþii de participare:- Vârsta minimã 18 ani;- Sã fie apt, din punct de vedere al

sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adever-inþei medicale eliberate de medicul defamilie;

- Studii – minim 8 clase;- Fãrã antecedente penale.II. Acte necesare participãrii la

selecþie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participãrii la selecþie,

fiecare candidat va prezenta un dosarplic, ce va conþine urmãtoarele docu-mente:

1. Cerere tip de participare la selecþie,adresatã Directorului general al SNH SA;

2. Copie act de identitate;3. Copie documente de studii;4. Adeverinþã medicalã eliberatã de

medicul de familie, din care sã rezulte cãeste apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspunderecã nu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesareselectiei, se va depune la sediul EHLupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã,nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie,în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, întreorele 8.00-14.00.

III. ConcursulConcursul se va desfãºura începând

cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H.Lupeni, din municipiul Lupeni, str. VitoºGavrilã, nr.1. ºi va consta în:

- Analiza dosarelor, - Proba practicão încãrcare materiale, prin lopãtare,

peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.Participanþii se vor prezenta la

proba practicã în þinutã sport ºi voravea asupra lor buletinul/cartea deidentitate.

IV. Validarea rezultatelor.Afiºarea rezultatelor

Nota finalã a concursului are la bazãdouã elemente, care se vor nota de la 1la 10, dupã cum urmeazã:

1. Analiza dosarului 50% în notafinalã;

2. Proba practicã, cu pondere de 50%în nota finalã;

Ocuparea posturilor se va face înordinea descrescãtoare a notelor finaleobþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), cal-culatã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor vali-date, cu privire la notarea candidaþilor, sepot depune în termen de 3 zile de la dataafiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a con-cursului va fi fãcut public prin afiºare lasediul E.H. Lupeni, din municipiulLupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, paginaSNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA

Relaþii suplimentare la SNH SA –Direcþia Resurse Umane – ServiculResurse Umane, telefon 0254/541461interior 710, 720, EH Lupeni, ServiciulResurse Umane, telefon 0254/561500.

Anunþ

Ingrediente:Urzici tinere 1kgFãinã 100grOrez cu bob lung

100grLapte 200mlUnt 100gr4 ouãTelemea 200grSare -piper Mod de preparare:

Se spalã foarte bineurzicile ºi se pun la fiert.

Ouãle se amestecã cufãina, laptele, untul pânãse fac pastã.

Se spalã separat orezulºi se fierbe. Urzicile sescot de la fiert ºi se scurg,se toacã ºi se amestecãcu orezul fiert ºi cu pasta.Se unge o tavã cu unt ºise aºtern urzicile cuorezul ºi pasta, iar dea-supra se rade brînza.Tava se pune în cuptor lafoc mic o jumãtate deorã.

Poftã bunã!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

Hainy te învaþã sãgãteºti

Urzici la cuptor

Autoritãþile informeazã

N oaptea Muzeelor, eveni-ment cultural remarcabil

aflat deja la a noua ediþie, pandantul nocturn al ZileiInternaþionale a Muzeelor, areloc la finele acestei sãptãmâni,pe 18 mai.

NNooaapptteeaa MMuuzzeeuulluuii MMiinneerr ii ttuu lluu ii ,, ccuu ooaammeennii aa ii llooccuulluu ii

Maximilian GÂNJU

Sezonul de rafting pe Jiua fost deschis anul acestamai târziu din cauza vremiicapricioase din aprilie, însãluna aceasta a adus veºtibune pentru pasionaþii aces-tui sport. De douã week-

end-uri încoace, temerarii îºilanseazã bãrcile în apeleînvolburate ale Jiului.Fiecare sfârºit de sãptãmânãeste un bun prilej pentruzeci de tineri, în special dinBucureºti, Deva, Cluj oriTimiºoara, de a încerca sen-

zaþii tari pe unul din celemai sãlbatice râuri dinRomânia. Pasionaþii de rafting iau la propriu cuasalt râul Jiu, segmentulînvolburat dintre Polatiºte-Petroºani ºi pânã la Lainici-Gorj, iar amatorii de senzaþiitari se bucurã pe o distanþã

de circa 25 de kilometri deun nivel crescut de adrena-linã. Spun cã o turã prinºicanele dintre versanþiidefileului nu poate fi com-paratã cu nimic altceva.Acest sport este la îndemâ-na oricui ºi costurile nu sunt

exagerate. „Nu mai ainevoie de nimic pentru cãdupã o turã te îmbeþi de laatâta adrenalinã”, spuneFlorin, amator de rafting.Turiºtii au posibilitatea de aface coborâre în paralel cu2 bãrci, se pot organizaîntreceri, bãtãlii navale ºirecuperãri de obiecte dinapã, dar ºi rafting nocturn.Amatorii primesc echipa-ment performant, instructorispecializaþi astfel încât viaþasã nu le fie pusã în pericol.Defileul Jiului este conside-rat de cunoscãtori drept ceamai potrivitã zonã din þarãunde se poate practicaraftingul. Râul Jiu învolbu-rat, cu zeci de cascade, esteun punct de atracþie pentruturiºtii aflaþi în cãutarea unuisurplus de adrenalinã, dar ºial spiritului de echipã fãrãde care practicarea acestuisport extrem nu ar fi posi-bilã. Defileul are cel mairidicat grad de dificultate dinRomânia în ceea ce priveºtepracticarea acestui sport iarpe traseul de 25 de kilo-metri sunt peste 80 de cas-cade, viteza apei atinge, pealocuri, 35-40 de kilometrila orã, iar adâncimea vari-

azã de la 15 metri pânã lacâþiva zeci de centimetri,acolo unde râul este mai lat.doritorii trebuie sã aibã celpuþin 18 ani, în caz contrarfiind obligatoriu ca minoriisã fie însoþiþi de pãrinþii, eifiind cei care îºi asumãresponsabilitatea pentruexcursie.

D estinaþie pentruo varã plinã de

aventurã

Parcul Naþional DefileulJiului impresioneazã prinsãlbãticia ºi frumuseþeaextraordinarã a locurilor oriprin uimitoarea bogãþie aflorei ºi faunei sãlbatice.

Una dintre frumuseþile caremeritã vãzute aici, este sim-plul fapt cã, de la Livezenipânã la Bumbeºti-Jiu, pe olungime de 33 km, râul Jiulºi-a facut cel mai sãlbaticdefileu din România.Specialiºtii în geologie auspus cã aceastã sãlbãticie sedatoreazã structurii geolo-gice, reprezentatã de rocifoarte rezistente, precumcuartite, amfibolite, calcarecristaline ce dezvoltã ºimenþin pereþi, tancuri, jghe-aburi. Astãzi Bumbeºti-JiuLivezeni este sectorul decale feratã cu cele mai multetuneluri aflate într-un defileudin þara noastrã, 43.Construcþia cãii ferate dinDefileul Jiului a început înanul 1924, dar a fost demai multe ori opritã, astfelcã, pânã în anul 1937 nu aînaintat decât 4 km. Dupã1948 lucrãrile au început ºis-au finalizat în acelaºi an.Pentru a strãbate cei 33 kmai defileului a fost necesarãconstrucþia a 43 tuneluri, 15bolþi de susþinere din beton,109 poduri, 2, 5 km ziduride sprijin ºi aproximativ treimilioane metri pãtraþi deterasamente.


Start la rafting pe Jiu

Z eci de tineri iau cu asalt Defileul Jiuluipentru a practica sporturi extreme

începând cu rafting ºi pânã la întreceri deescaladã.

cvj, nr. 364, luni 13 mai 2013

Documents