cvj nr. 1099 marti 10 mai 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1099

Marti, 10 Mai 2016

R omânia poate fi sancþionatã dur de Comisia Europeanã din cauzagropii de gunoi de la Vulcan. Aceasta mai are autorizaþie de

funcþionare pânã în luna iulie a acestui an, iar dacã dupã aceastã datãnu va fi închisã România poate intra în procedurã de infringement, iaramenda zilnicã ar fi de 200 de mii de euro. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“Având în vederesolicitarea SCApaServ Valea JiuluiSA (…) prin caresolicitã actualizareadevizului general ºi adevizelor pe obiectastfel încât valoareaaprobatã de consiliullocal al municipiului

Lupeni sã cuprindã ºicheltuieli deproiectare, taxele ºiavizele necesare,diverse ºi neprevãzuteomise din docu-mentele iniþiale dupãverificarea documen-taþiilor, am constatatca cererea fiind înte-

meiatã. Într-adevãrdin documentaþiadepusã, respectivelearticole de deviz aufost omise. Verificândnoua documentaþieam constatat cã aces-te articole de deviz nuafecteazã valoareageneralã care se

pãstreazã la valoareaaprobatã iniþial deconsiliul local almunicipiului Lupeni(…) 1.742.813 lei cuTVA”, aratã CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Obiectul 1 – tron-sonul 1 cuprinde pre-luarea acestora din

toate ramificatiile sta-tiunii, printr-o conduc-tã colectoare din poli-etilenã de inaltã densi-tate (…), avand o va-loare estimatã, con-form devizului generalde 2.424.930 lei cuTVA. Obiectul 2 –tronsonul 2 decanalizarea din PVC,

(…) care deverseazãîn colectorul oraºuluiLupeni, pe stradaLiliacului (…), cu de-versare în continuareîn colectorul ce ducela staþia de epurareDãnuþoni, având ovaloare estimatã, con-form devizului generalde 1.742.813, cuTVA”, se mai aratã îndocumentele CJH.

Reþeaua decanalizare din interio-riul staþiunii ar urmasã fie realizatã de SCApaServ Valea Jiului,în cadrul unor lucrãride investiþii efectuatedin sursele proprii ale operatoruluiregional de apã.

Monika BACIUMonika BACIU

Groapa de gunoi de la Vulcan poate duceRomânia la infringementA menzile aplicate

de cãtre ConsiliulJudeþean Hunedoarafirmei care efectuatransportul public localîntre Petrila ºiPetroºani atrag proceseîn instanþã.

Astfel, firma ZMK adeschis un nou procesîmpotriva instituþiei judeþeneprin care solicitã instanþei“anulare proces verbal decontravenþie PROCES VER-BAL NR.0000008/23.03.2016-CONSILIULJUDETEAN HUNE-DOARA”. Este al doileaproces intentat de ZMKîmpotriva ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Firma de transport a fostamendatã pentru cã ºi-aretras maºinile de pe traseu,nerespectând astfel contrac-tul. “Noi ne-am îngrijit caprin caietul de sarcini pecare l-am propus AutoritãþiiRutiere Române sãsancþionãm drastic un even-tual comportament abuziv al

transportatorului. Vomurmãri încarea creanþelor pecare le are ZMK. Amendaera de între 10.000 ºi30.000 de lei pe zi pentrulipsa prestãrii acestui serviciu.Legislaþia în vigoare nu avan-tajeazã autoritatea contrac-tantã în privinþa amenzilor zil-nice, dar acestea sunt consis-tente”, au spus în urmã cucâteva sãptãmni oficialii CJH.

În primul dosar, instanþaa stabilit termen de judecatãpentru data de 22 iunie, iarîn cel de-al doilea dosar încãnu a fost stabilit primul termen la care se va judecacererea firmei de transport.


Consiliului JudeþeanHunedoara dat în judecatãde o firmã de transport

ApaServ continuã demersurilepentru canalizarea din StrajaA paServ Valea Jiului reactualizeazã devizele pentru

obiectivul de investiþii care prevede realizarea unuicanal colector în staþiunea montanã Straja. În acest sens,municipalitatea de la Lupeni a aprobat completarea uneihotãrâri de consiliu local pentru aprobarea documentaþieitehnico-economice la faza studiului de fezabilitate ºi aaprobat finanþarea proiectului din bugetul propriu.

C andidatul PSD pentru Primãria

Petrila, Vasile Jurca, considerã cã nu poateexista viitor fãrã a investi,acum, în educaþie, cea careva sta la baza unui viitorstabil ºi prosper. În opinialui Jurca, este necesar caeducaþia sã fie una modernã, iar copiii sãînveþe ceea ce le place, sãdeprindã meserii, dar ºi sãpractice sport pentru acreºte sãnãtos ºi armonios.

”Echipa PSD Petrila,propune un sistem de educaþie ºi învãþãmânt modern, acesta constituindgaranþia unui viitor prosper ºistabil. Este nevoie de impli-care dacã vrem sã avem copiipregãtiþi, frumoºi ºi sãnãtoºi”,a declarat candidatul PSDpentru Primãria Petrila,Vasile Jurca.

Potrivit sursei citate, estenevoie de o nouã abordare,astfel încât societatearomâneascã sã nu scoatãdoar posesori de diplomecare mai apoi devin ºomeri.

”Vom iniþia discuþii cuInspectoratul ªcolar JudeþeanHunedoara pentru a ne spriji-

ni în realizarea unei ºcoli demeserii, întrucât am constatatcã sunt cerinþe de specialiºti,meseriaºi în anumite domeniiºi aceºtia nu sunt de gãsit.Sunt oameni de afaceri carecautã sudori, electricieni,mecanici ºi nu gãsesc. Nueste nicio ruºine sã cunoºti omeserie, acest lucru conferindun atu pe piaþa forþei demuncã aºa cã este importantsã þinem cont de cererea depe piaþa forþei de muncã.Aceastã ºcoalã de meseriipoate funcþiona în cadrulColegiului Tehnic ConstantinBrâncuºi ºi reprezintã unproiect prioritar pentru mine

ºi echipa mea”, a completatVasile Jurca.

Potrivit sursei citate estenecesar ca elevii sã fie asistaþiºi ajutaþi pentru a alege ceprofile vor sã urmeze, motiv pentru care vrea caadministraþia localã ºi ºcoalasã-i sprijine oferindu-le consultanþã pentru orientareaprofesionalã.

Tot în domeniulînvãþãmântului, Vasile Jurcaspune cã la Petrila este necesar ca elevii sã beneficieze ºi de infrastruc-tura necesarã pentru practicarea sportului.

”Voi face toate demersurile

pentru ca în acest mandat sãse construiascã, în curteaªcolii generale nr.5, un bazinde înot didactic la care sãaibã acces elevii din Petrila.Un astfel de obiectiv esteimportant dacã vrem sãcreascã sãnãtoºi copiiinoºtri”, a mai spusVasile Jurca.

Candidatul PSD laPrimãria Petrila susþinecã a identificat nevoilede educaþie specificefiecãrei zone ºi cã vor fi construite douãgrãdiniþe, arondateªcolii GeneraleNumãrul 1 ºi ªcoliiGenerale Numãrul 2,urmând a se facedemersuri pentru caelevii de la ªcoalaGeneralã N.r. 1 sãbeneficieze de unmicrobuz ºcolar.

Jurca nu a uitat nici

de proiectele de reabilitaretermicã a unitãþilor deînvãþãmânt ºi de dotareaacestora cu echipamentemoderne, pentru a le asiguraastfel accesul la o educaþie lastandarde europene.

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

“Valea Jiului sedepopuleazã ºi universi-tatea suferã de faptulcã tinerii de 18-20 deani care ar trebui sã fieviitorii noºtri studenþipãrãsesc Valea Jiului.Este o realitate ºi dinstudiile care le-am fãcutavem doar jumãtate dinstudenþii normali

proveniþi din ValeaJiului. Trebuie sã facemeforturi sã “forþãm” studenþii maturi, vorbimde persoanele de pestevârsta normalã de studenþie. Este ochestiune normalã caoamenii sã se recalificeºi la o anumitã vârstã.Trebuie sã facem efor-

turi sã aducem studenþiºi din RepublicaMoldova, care la oraactualã sunt 10% dinstudenþii Universitãþii,dar ºi din alte oraºe alejudeþului ºi Oltenia.

Cam acestea suntzonele de undeatragem, la momentulactual, studenþii”, adeclaratProf.univ.habil.dr.ing.Eduard Edelhauser,

prorectorul UniversitãþiiPetroºani.

Instituþia deînvãþãmânt superiormizeazã ºi pe studenþiiproveniþi din alte þãri.În momentul de faþã,10% din studenþii de laPetroºani sunt dinRepublica Moldova.Pentru a atrage stu-denþi din toate colþurilelumii, instituþia deînvãþãmânt superior dinValea Jiului va pregãtiºi programe în limbaenglezã.

“Sperãm ca prinproiectele pe care lederulãm sã atragemstudenþi strãini sau

mãcar studenþi românicare sã se recalifice înlimba englezã pentru ale putea oferi o altãoportunitate de lucru,nu numai în strãinãtate,dar ºi la companiistrãine care ar puteaveni în Valea Jiului”, amai subliniat sursacitatã. O altã problemãidentificatã este cea aabsolvenþilor de liceucare în ultimii ani nureuºesc sã promovezeexamenul de bacalaure-at. Astfel, an de an,Universitatea dinPetroºani rãmâne culocuri neocupate lastudiile universitare delicenþã.

Monika BACIU Monika BACIU

Depopularea Vãii Jiului afecteazã ºi UniversitateaD epopularea Vãii Jiului are repercusiuni

în toate domeniile din zonã.Universitatea din Petroºani resimte acut lipsastudenþilor, numãrul acestora diminuându-sede la un an la altul. Declinul economic alzonei face ca ºi instituþia de învãþãmânt superior sã aibã de suferit, iar pentru a facefaþã crizei, cei de la Universitate vor sãatragã ºi studenþi maturi.

Educaþia, garanþia unui viitor stabil ºi prosperVasile Jurca: “Avem nevoie de un sistem de învãþãmântmodern care sã punã bazele pe aptitudinile copiilor, pe latura sportivã ºi cea creativã”

Dupã tragedia dinColectiv, iluminatul în PeºteraBolii a trebuit sã fie refãcutcomplet. Acum, o firmã privatã a început o nouãinvestiþie, iar iluminatul aratãaltfel. Sunt lãmpi noi, leduricare consumã puþin ºi sunt

mult mai sigure, iar custodelepeºterii a fost nevoit sã aducãîn interior chiar ºi extinc-toare. Toate pentru ca sigu-ranþa vizitatorilor sã fie asigu-ratã corespunzãtor. „DupãColectiv, lucrurile se pun cutotul altfel. Chiar cu organi-

zarea Concertului de Crãciunam avut o inspecþie ISU ºi seimpun niºte norme. Având învedere ceea ce vedem la tv,este absolut normal, sã avemresponsabilitate, iar acum trebuie sã regândim totul. Amºi început treaba ºi, în primulrând, vorbim de siguranþacelor care viziteazã peºtera.Trebuie sã punem ºi luminide evacuare, dar sper caacest domn care ne ajutã ºiacum ne va da un credit casã putem sã plãtim pe parcurs”, a precizat ImreSzuhanek, custodele PeºteriiBolii, care deja a fãcutprimele verificri ale sistemuluinou de iluminat din interiorulpeºterii.

ªi, de parcã nu ar ajunge

problemele cu iluminatul ºisiguranþa vizitatorilor, acumse pune problema ºi de bani.Asta pentru cã, la fiecareconcert, custodele are deachitat o sumã de bani cãtreParcul Naþional GrãdiºteaMuncelului ºi astfel existãriscul ca renumietele concertede colinde sã nu mai poatã fiþinute în peºterã. „Dupã noulcontract, organizarea eveni-mentelor este deosebit dedificilã. De ce? Trebuie fãcutetoate demersurile ºi, prin con-tract, suntem obligaþi ca, laorice eveniment, sã plãtimcelor de la Parcul Naþional170 de euro. Nu e sumãmare, dar dacã ne vin ºcoli,biserici, nu ºtiu cine mai estedispus sã plãteascã aceastã

sumã, doar ca sã þinã acoloun concert”, a mai adãugatSzuhanek.

Iluminatul va fi gata înscurt timp, iar firma privatãa reuºit sã restabileascã acestlucru în toate ungherelepeºterii. În plus, custodelecrede cã vor face ºi iluminatulde evacuare, iar mai apoi,vizitatorii sunt aºteptaþi sãvinã ºi sã cerceteze locul.

Peºtera începe acolo undePârâul Jupâneasa se pierdeîn calcarele jurasice printr-oscobiturã spectaculoasã de 20m la bazã ºi 10 m înãlþime.Pe o lungime de 466 de mgaleria coboarã doar 3 m, iar prin anii ´60 peºtera afost amenajatã cu poduri detrecere peste pârâu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Noi ne-am angajatcã vom depune proiec-tul pe POIM pentruinfrastructurã în apli-caþia 2014-2020 pen-tru cã sunt bani pentrudeºeuri, dar acumtoatã responsaibilitateastã în sarcina celor dela Vulcan care trebuiesã rezolve situaþiaterenului. Dacã devineligibili cu terenul, noiputem promovaproiectul pe închidere,iad dacã nu devin eligi-

bili groapa de gunoi nu va putea intra peprogram de închidere,iar în acest caz, vortrebui sã închidã groa-pa de gunoi pe baniiprimãriei”, a declaratDan Stoian, adminis-tratorul public alConsiliului JudeþeanHunedoara.

România riscã sã fiesancþionatã dur deComisia Europeanãpentru neînchidereagropii de gunoi, iar

administraþia localã dela Vulcan va trebui sãplãteascã nota deplatã. Groapa de gunoi

de la Vulcan deþineautorizaþie defuncþionare pânã înluna iulie a acestui an.dacã dupã aceastã datãlocaþia nu este ecolo-gizatã, administraþiavulcãneanã poate plãtisute de milioane de leiComsiei Europene

“Pot primi amendãde la APM, dar maigrav este faptul cãRomânia riscã infringe-mentul ºi o amendã de200 de mii de euro pe

zi de la ComisiaEuropeanã. Mingea ela ei în curte”, a maispus sursa citatã.

Celelalte gropi degunoi din judeþ au fostînchise printr-unproiect derulat deConsiliul JudeþeanHunedoara. Deponeulecologic de la BârceaMare a fost construit înmai puþin de un an, iarfinanþarea proiectului afost asiguratã din fon-

duri europene. Valoarea investiþiei

este de aproximativ 21 de milioane deeuro, iar obiectivul faceparte din sistemul demanagement integratal deºeurilor din judeþulHunedoara, a cãruivaloare este de peste56 de milioane deeuro. La Petroºani esteo staþie de sortareadeºeurilor.


Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016 Actualitate 3

Groapa de gunoi de la Vulcan poateduce România la infringementR omânia poate fi sancþionatã dur de Comisia Europeanã din cauza gropii de gunoi de la

Vulcan. Aceasta mai are autorizaþie de funcþionare pânã în luna iulie a acestui an, iardacã dupã aceastã datã nu va fi închisã România poate intra în procedurã de infringement,iar amenda zilnicã ar fi de 200 de mii de euro. Totodatã ºi Autoritatea pentru ProtecþiaMediului poate sancþiona municipalitatea pentru neconformarea la cerinþele de mediu.

Dupã Colectiv, noi reguli ºi restricþii în Peºtera BoliiL umini de evacuare, de siguranþã ºi stingãtoare de

incendiu, plus alte ºi alte mãsuri de precauþie.Toate sunt acum necesare în Peºtera Bolii, unde custodele Imre Szuhanek spune cã a demarat unamplu proces de reabilitare. Din pãcate, însã, nicibanii, nici condiþiile impuse de ISU nu le vor mai permite evenimente de mare anvergurã în interior.

Autoritãþile au intratîn alertã, iar conducereatehnicã a operatoruluide apã ºi canalizare din

Valea Jiului s-a mobi-lizat pentru a intervenila eventuale avarii.

”Pe partea de vest a

dat mai tare, iar înVulcan, Lupeni, Uricanicerul era negru. A datcu grindinã, dar nu am

avut evenimentedeosebite pentru cã afost foarte scurt. Neaºteptãm sã creascã turbiditatea la Staþia deTratare a Apei Valea de Peºti (n.r. staþie carealimenteazã mare partedin Valea Jiului), darsub limitã, deocamdatã.Efectiv ne-am alertat ºinoi dupã ce am vãzut

cum aratã cerul denegru, atenþionare nuaveam, pentru cã dacãsunt precipitaþii deintensitate mare, imediat primimatenþionare de la ISU”,a declarat, ieri, directorul tehnic al Apa Serv Valea Jiului,Florin Donisa. Potrivitconducerii tehnice a

operatorului de apãpotabilã din ValeaJiului, staþiile de tratarepot face faþã fãrã probleme dacã ploiletorenþiale nu sunt delungã duratã ºi nu estenevoie de oprirea lor.De altfel, ieri, Apa ServValea Jiului avea o singurã restricþie încartierul AeroportPetroºani, unde urmasã fie fãcutã o deviere areþelei de alimentare cuapã ºi înlocuirea unuihidrant. Pe de altãparte, chiar dacãruperea de nori a fostde scurtã duratã, circu-laþia pe DN 66 A, întreAninoasa ºi Vulcan afost întreruptã pentruscurt timp. Din cauzagrindinii ºoferii au fostnevoiþi sã-ºi tragãmaºinile pe dreapta,atât pentru cã nu maivedeau carosabilul cât ºipentru a nu risca sãrãmânã fãrã parbriz.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Procesul dintreadministraþia

localã de la Petroºaniºi firma Keops continuã. Dupã ce anila rând autoritãþilelocale de la Petroºaniau derulat contractecu firma controlatãde omul de afaceriSiminel Iordache,acum acesta îºi cerepartea.

Pe rolul TribunaluluiHunedoara a fost înregistrat un dosar încare firma Keops achemat la barã ConsiliulLocal Petroºani ºiMunicipiul Petroºani prinprimar într-un dosar careare ca obiect “obligaþiade a face”.

“Acþiunea are caobiect returnareainvestiþiei fãcute în cinematograful Victoriaînainte de a fi preluatdin nou de cãtre administraþia localã.Dosarul de judecã pefond, pânã la acestmoment neavând nicioînfãþiºare”, au declarat

reprezentanþii administraþiei locale dela Petroºani.

Expertul care ar fi trebuit sã realizezeexpertiza tehnicã a fostînlocuit de instanþã.

“Dispus înlocuireaexpertului pentru efectu-are raport de expertizã”,se aratã în soluþiainstanþei.

În 2009, imobilul atrecut din proprietateaprivatã a statului ºiadministrarea RegieiAutonome a Distribuþieiºi Exploatãrii Filmelor„RomâniaFilm” în dome-niul public al municipiu-lui Petroºani ºi adminis-trarea CL Petroºani. Doiani mai târziu, însã,omul de afaceri Siminel

Iordache a luat în con-cesiune prin licitaþie pu-blicã fostul CinematografVictoria pentru a-i redafuncþionalitatea. Pelângã obligativitatea dea-i pãstra obiectul deactivitate timp de 5 ani,investitorul anunþa cãvrea sã deschidã ºi o salãde bowling cu douãpiste, o salã de jocuri, ocasã de pariuri sportiveºi un fast food. Locaþia afost curãþatã, atât înexterior, cât ºi în interior,iar apoi municipalitateaa decis sã ia înapoi clãdirea pentru a puteafinanþa proiectul. Tocmaipentru aceste investiþii,omul de afaceri vrea sãîºi recupereze banii.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016 Actualitate 5

Candidaþii,blamaþi sauadoraþiCandidaþii pentru

primãriile din ValeaJiului sunt blamaþi sau adoraþi de alegãtori. Dupã cemediul online a fost invadatcu afiºele electorale, reacþiilenu au întârziat sã aparã.

Astfel, unii îi dojenesc pe candidaþi, fie ei chiar ºi primarii înfuncþie, în timp ce alþii îi adorã. Au apãrut adevãrate dezbateri peaºa-zisele proiecte ale candidaþilor,care niciunul nu vine cu ceva con-cret. Doar vorbe. Alþii spun cã auºi fapte. E drept dacã ne referim laprimarii în funcþie. Aceºtia vin cubagajul de acþiuni, care ºi aºa îinemulþumesc pe unii dintrecetãþeni. Unii dintre candidaþi aufost prea grãbiþi timp de 4 anipentru a sta la discuþii cu cetãþenii,iar acum sunt taxaþi, prin vorbedeocamdatã ºi poate la vot în datade 5 iunie.

“Ar fi cazul sã faceþi fiecare câteceva sã nu va mai plângeþi cã ãlanu e bun, ãlalalt nu face nimic, etc,puneþi mâna ºi faceþi ºi voi câteceva ºi sã vedeþi cum prosperãoraºul. Ne-am învãþat sã stãm cumâna întinsã la guverne ºi primãrii

ºi aºteptãm sã ne facã ei dar noinu vrem sã facem nimic...”, spuneun internaut.

Un alt internaut considerã cãreplica de mai sus este plinã dearongaþã ºi lipsã de respect.

“Ce spui tu este o aroganþã ºi olipsã de respect faþã de aceºti eroial întunericului care au susþinut ºisusþin economia acestui oraº”,spune un alt cetãþean.

Puþini candidaþi le-au oferit ºilãmuriri cetãþenilor nemulþumiþi.Unii, mai exact ºase dintre aceºtiamizeazã pe trecut, iar ceilalþimizeazã pe proiectele prezentate.Cum vor reuºi sã convingã elec-toratul cei 37 de candidaþi înscriºiîn cursa pentru cele ºase primãriirãmâne de vãzut dupã data de 5iunie. Rãmâne de vãzut care dintreproiecte vor fi cele câºtigãtoare.


Facem parte dintr-o marefamilie, cea a Europei, iar

tinerii de liceu dovedesc astacel mai bine. La 9 mai, deziua bãtrânului continent,elevii de la Colegiul NaþionalMihai Eminescu au fostgazdele unui amplu angaja-ment, pe care ºi l-au luatacum aproape 20 de ani, lacare au prezentat mâncare,manufacturi ºi obiceiuri, plusdansuri specifice din toateþãrile europene. ªi au avut ºioaspeþi din alte licee.

Ce mãnâncã fiecare popor,care îi este istoria localã, cu cese laudã, care este portul, oridansul specific, toate au fostmotive de a aduce în actualitateþãrile Europei. Au fãcut-o eleviide liceu, care s-au costumatcorespunzãtor ºi au pregãtit micigustãri. Nu prea a þinut timpulcu ei, dar au demonstrat cã ºtiucâte ceva din fiecare loc în caream poposit împreunã cu ei.

„Este un eveniment cu tradiþieîn acest liceu. Se organizeazã deaproximativ 17 ani ºi suntemfoarte mulþumiþi cã ºi în acest ansuntem foarte bine pregãtiþi ºivrem sã arãtãm cã liceul nostru

chiar se bucurã de Ziua Europei,pentru cã suntem, pânã la urmã,europeni”, a spus Vlad Popa,organizatorul manifestãrii.

S-au luptat cu toþii pentru odiplomã, dar cel mai importanteste cã au aflat noutãþi, cã autrãit ca în fiecare þarã europeanãºi au gustat din specificulfiecãreia, chiar dacã vremea nua þinut cu ei. „Noi, de fiecaredatã, organizãm acest eveni-ment ca sã arãtãm cã avem ºitalent în muzicã ºi în dans ºi cãelevii noºtri sunt creativi. Înfiecare an avem ºi diplome pentru portofoliul fiecãrei clase.Nu a þinut vremea cu noi, darfiecare clasã a avut standul cumâncare în interior ºi juriul a

trecut pe la ei. De obicei, curteaera plinã de mâncare, dar acuma plouat foarte tare ”, amenþionat Mãdãlina Pãtlãgicã,membrã a juriului, elevã laColegiul Naþional MihaiEminescu Petroºani.

Ploaia a fost motivul principalpentru care aceºti copii nu auieºit pe centrul civic, acolo undeintenþionau sã organizeze acest

eveniment de amploare. „Voiam ca aceastã acþiune sã

o transformãm cumva într-oacþiune outdoor în centrul civic,dar nu a þinut vremea cu noi.Pentru copii, însã, este o tradiþiemult aºteptatã în fiecare an ºidupã cum vedeþi, fiecare clasãde la a IX-a la a XI-a reprezintãcâte o þarã”, a adãugatAlexandru Lãutaru, director laColegiul Naþional MihaiEminescu din Petroºani.

ªi aceºti elevi nu fac partedoar din marea familie aEuropei, ci chiar ºi din mareafamilie a liceenilor din Petroºani,aºa încât, oaspeþi le-au fost copiii din alte licee, care auvãzut cum se desfãºoarã aici oastfel de activitate mult gustatã.

„Am fãcut o activitate deschimb de experienþe între licee,aºa încât cei de la celelalte sãpoatã sã vadã ceea ce facem noiºi sã îºi facã o anumitã pãrere.ªi, la rândul nostru, mergem ºinoi la cursurile ºi activitãþile lor.

Astãzi a venit Colegiul Hermes,clasa a X-a”, a mai spus ºi Maria Selaje, elevã, membrã înConsiliul Elevilor din Petroºani.

Pe continentul european,Ziua Europei este o sãrbãtoareanualã a pãcii ºi unitãþii înEuropa. Sunt douã date pentrusãrbãtorirea acestei zile: 5 maipentru Consiliul Europei ºi 9mai pentru Uniunea Europeanã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Principala nemulþumire acandidaþilor Alianþei

Pentru Hunedoara(AHD)este legatã depanourile de afiºaj electoral.Plângerea a fost depusã laBiroul Electoral deCircumscripþie, iar iniþiatorul ei cere sã fieanalizatã de urgenþã.

Cel care s-a plâns BECUricani, în numele organiaþieilocale a AHD este candidat pen-tru postul de consilier local.Walter Cojman acuzã încãlcarea legii privind afiºajulelectoral ºi-l aratã responsabil peprimarul localitãþii, DãnuþBuhãescu. Mai mult, îl acuzã defaptul cã vrea sã-ºi defavorizezecontracandidaþii. Cojman susþinecã panourile de afiºaj nu au fostinstalate înainte de începereacampaniei electorale, aºa cumcere lege, ci dupã startul ei.

”Pe panoul de la Sterminos

se pot pune maxim 12 afiºe ºieste nevoie de spaþiu pentru, celpuþin, 17-18 afiºe electorale. Pepanoul de la poºtã se pot punemaxim 10 afiºe electorale.Faptul cã primarul oraºuluiUricani a dispus amplasareadoar a unui panou electoral peraza oraºului Uricani ºi unul laCâmpul lui Neag, la 15 kilo-metri de cel de la Sterminos, cuîncãlcarea Legii 115/2015 (…),denotã clar intenþia acestuia dea defavoriza candidaþii care nuaparþin PSD. (…) SolicitãmBECO nr. 14 Uricani sãsoluþioneze sesizarea conformLegii 115/2015 în regim deurgenþã”, susþine în plângerecandidatul Alianþei PentruHunedoara din Uricani.

Potrivit lui Walter Cojman, înUricani, ar fi trebuit amplasatecel puþin 9 panouri pentruafiºajul electoral.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Împãrþiþi pe ºcoli,elevii din Petroºani audemonstrat cã ºtiu cãfac parte din Europa ºicã istoria nu le estestrãinã. Ziua indepen-denþei, abdicareaGermaniei sau ZiuaEuropei sunt sãrbãtoricare sunt marcate laaceastã datã, iar con-curenþii ne-au arãtatcã nu le sunt strãineaceste date.

„Este ZiuaIndependenþeiRomâniei, ziuaEuropei ºi nu mai ºtiuexact cea de a treia”,a mãrturist unul dintresusþinãtorii concu-renþilor, în timp ce oalt coleg l-a completatcu exactitate: ”Înprimul rând este ZiuaEuropei, în al doilearând, România aobþinut independenþaRomâniei ºi în al

treilea rând, estesfârºitul celui de alDoilea RãzboiMondial. Sunt pasio-nat de istorie, pentrucã îl gãsesc ca pe unsubiect interesant dincare aflu despre strã-moºii mei ºi luptelelor”, a spus acesta.

Despre istorie auavut de scris în testelece le-au fost impuse,iar copiii s-au pregãtitdestul de bine, maiales cã a fost nevoie ºide o probã de baraj,pentru departajare.

„Nu cred cã le-afost foarte greu, pentru cã este aceeaºimaterie pe care o auºi la olimpiadã ºi credcã nu le este foartegreu. Participând,însã, la aceste con-cursuri, ei ºtiu caresunt evenimenteleimportante din viaþa

unui om ºi din istorianaþionalã”, a completat ºi CorneliaManiþiu, profesorªcoala I.G Duca,preºedinta juriului.

Au demonstrat,totuºi, cã se pricep ºichiar au luat premii.

Concursul îi aducepe copii în actualitateºi ne ajutã pe toþi sãnu ne uitãm istoria,tocmai de aceea, laPetroºani, a fost orga-nizatã de aceastã datã

ediþia cu numãrul 2 aacestuia.

„Le mulþumim celorcare au participatastãzi la acest concursºi cadrelor didacticecare ne-au ajutat sãrealizãm aceastã etapãa doua a concursului ºinoi i-am premiat pentru performanþelelor”, a spus ElisabetaWersanski, reprezen-tanta Primãriei dinPetroºani, care le-a ºiînmânat copiilor, premiile.

Cei mai buni aufost cei din echipajulªcolii I.G Duca, dupãproba de baraj, care i-a departajat de cei dela Avram Stanca.Locul I a câºtigat 200de lei, locul II, a luat160 de lei. Au urmatapoi cei din echipajulde la Colegiul CarmenSylva, respectiv ªcoalanr 6, care a luat 120de lei. Menþiune a luatechipajul de la ªcoalanr 2 din Petroºani ºicel de la ªcoala nr 7,fiecare primind câte100 de lei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

În Europa cu mâncare, tradiþii ºi dansuri

Concurs de 9 mai cu premiiZiua de 9 mai are o triplã semnificaþie în istoria Europei, iar

copiii din ºcolile gimnaziale din Petroºani s-au întrecut în cadrulunui concurs ajuns deja la etapa cu numãrul 2. Au plecat acasã cutoþii câºtigãtori ai unor premii în bani, dar ºi mai bogaþi încunoºtinþele acumulate la ºcoalã, sau special pentru acest concurs.

Candidatul ”Alianþei PentruHunedoara” Uricani a sesizat BEC

Municipalitatea de la Petroºanitârâtã într-un proces fãrã sfârºit

Se vãd rezultatele investiþiei de la Apa Serv

Rupere de nori în vestul Vãii Jiului, pagube minoreO ploaie torenþialã de numai câteva minute a inundat DN 66A,

în vestul Vãii Jiului, însã, chiar dacã sistemul de canalizare n-aputut prelua imediat debitul foarte mare de apã pluvialã, norocul afost cã ruperea de nori a þinut doar câteva minute.

Conducerivechi ºi noiN oua conducere a

ComplexuluiEnergetic Hunedoara afost stabilitã. Mai exacteste vorba de fosta con-ducere a societãþii, careacum, dupã ieºirea dininsolvenþã, a fostrepusã în drepturi.

Adicã, CosminChiuzan este vechiul ºi înacelaºi timp noul directorgeneral al CEH. Acesta afost numit directorulComplexului EnergeticHunedoara la data de 23februarie 2016, dupã ceViorel Stancu ºi-a datdemisia. Chiuzan a ocu-pat funcþia de directorgeneral al CEH ºi în tim-

pul în care societatea s-aaflat în insolvenþã.

A griºan, de laadministrator la

preºedinteDan Agriºan a fost

numit preºedinteleConsiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara. Pânã acum osãptãmânã acesta a fostadministratorul specialcât societatea s-a aflat îninsolvenþã. Astfel, DanAgriºan cunoaºte dejasituaþia în care se aflãsocietatea ºi mãsurileprin care aceasta a trecut, drept pentru careare o idee de ansamblu.Alþi membri ai Consiliuluide Administraþie al CEHsunt Alexandru Prepeliþãºi Dan Condescu.


Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 20166 Actualitate

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion

Dulãmiþã” Petroºani închiriazãspaþii pentru diferite activitãþi.

Doritorii se pot informa la numãrulde telefon 0731.254.100

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã,

3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã.Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428

Î n contextulorganizãrii

alegerilor locale dinacest an, M.A.I.desfãºoarã o cam-panie de informarea cetãþenilor cuprivire la princi-palele prevederilegale referitoare la exercitarea dreptului de vot.

Prin intermediulacestei campanii,alegãtorii primescrecomandãri utile înraport cu procesulelectoral: sã deþinãdocumente de identitate valabile, sã nu accepte mitaelectoralã ºi sãrespecte confidenþiali-tatea votului.

În cadrul campanieiau fost realizate mai

multe tipuri de mate-riale ºi au fost alesemodalitãþi de promovare multiplepentru a atinge categorii de public-þintã cât mai diverse.

Astfel, au fosttipãrite 22.000 deafiºe, format A2, careau fost distribuite înîntreaga þarã pentru afi amplasate în locuriaglomerate, în sediileunor instituþii publicecu aflux mare de

cetãþeni, precum ºi laintrarea în secþiile devotare. În judeþulHunedoara au fost dis-tribuite 600 de afiºeinformative, care vorfi postate, în perioadaurmãtoare, la sediilesecþiilor de votare, lasediile instituþiilor dinsubordinea M.A.I. ºi înalte zone cu accespublic.

De asemenea, aufost realizate trei spo-turi video ºi trei audiocare în baza decizieiConsiliului Naþional alAudiovizualului privindregulile de desfãºurareîn audiovizual a cam-paniei electorale pen-tru alegerile locale dinanul 2016 vor putea fiinserate de cãtreradiodifuzori la finalulcalupurilor de spoturipublicitare electorale.

Totodatã, pe paginaoficialã de Internet aMAI, a fost creatã osecþiune dedicatãalegerilor care conþineprincipalele prevederilegale referitoare laalegeri, contravenþiilece pot fi constatate deangajaþii MAI ºiinfracþiunile prevãzutede Codul Penal, pre-cum ºi link-uri cãtredeciziile BirouluiElectoral Central ºi aleAutoritãþii ElectoralePermanente.

Vizitatorii site-uluiMAI pot descãrca, deasemenea, afiºul ºispoturile realizate încadrul campaniei deinformare.

Având în vedererolul esenþial pe caremediul online îl are îninformarea alegãto-rilor, campania MAIinclude o componentãde informare specialãºi pe contul deFacebook.

Potrivit tabelului creanþelor,societatea nici nu avea derecuperat o sumã foarte marede la CEH. Aceasta avea derecuperat 1,107.99 lei de lei.o altã societatea care cere exe-cutarea silitã a CEH este SCUPSROM INDUSTRY SA dinPetroºani. Aceasta are derecuperat de la CEH suma de1.033.991, 83 lei. cel de-altreilea creditor al CEH carevrea sã fie executate conturileCEH este SERM COMPANYSRL, iar suma solicitatã estede doar 24,755.69 lei.

În urma negocierilor ºieºalonãrii plãþilor,douãsprezece dintre societãþiºi-au retras cererea de insol-venþã rãmânând în discuþie 6 societãþi care nu au fost deacord cu propunerile deeºalonãri în sumã de1.308.830,15 lei fãcute de

Complexul EnergeticHunedoara.

La momentul intrãrii societãþii în insolvenþã, sumasolicitatã de cãtre cei 18 credi-tori a fost de 10.604.004,60lei din care s-a plãtit suma de8.341.045,06 lei rãmânândde platã suma de2.262.959,54 lei.

În perioada 08.06 –16.12.2015 CEH avea exe-cutare silitã pe conturi în sumãde 16.733.486,89 lei, sumeîn curs de executare în valoarede 27.131.940,52 lei. totalulpopririlor peconturile CEH erade 43.865.427,41 lei. socie-tatea mai avea titluri în curs deexecutare emise de SNTFMCFR Marfã în valoare de7.691.581,11 lei, executareafiind pe contul de laElectrocentrale Deva. SNTFMCFR Marfã în valoare de

2.731.795,11 lei, executarecont Sucursala ElectrocentraleParoºeni. ELEL Distribuþieavea titlu în curs de executarepe contul principal al CEHpentru creanþe în valoare de7.117.058,21 lei. ªiSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine avea de recu-perat sume importante de banide la CEH. Astfel aceastã apus executare pe contul CEHpentru creanþe în sumã de7.800.856,57 lei. Societateaenergeticã deþine active peraza localitãtilor din ValeaJiului ºi nu numai. Acesteaaveau de recuperat de la CEHsuma de 1.791.649,52 lei,fiind executat conturilesucursalelor miniere ºiPrestServ.


Creditorii roiesc în jurul CEH

Ieºirea din insolvenþãaduce executãrile siliteF irma care ºi-a impus administratorul judiciar la CEH

cere executarea silitã a societãþii. Dupã ieºirea, dinpixul magistraþilor, a Complexului Energetic Hunedoaradin insolvenþã, au apãrut deja primele cereri de executaresilitã. Astfel, firma care a reuºit sã îºi impunã administra-torul judiciar, respectiv SC “UPSROM INDUSTRY” SRLcere acum instanþei executarea silitã a CEH.

M.A.I. a lansat campania de informare“TU VOTEZI, M.A.I. TE INFORMEAZÃ”

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ITALIANÃPetroºani,

Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRUEDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE

PROFESIONALÃPETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI

FUNDAMENTALE DE IGIENÃ”LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon0724.157.808

Zilele trecute am aflat, custupoare, cã factorii dedecizie actuali împreunã cureprezentanþii Guvernuluitehnocrat au hotãrât include-rea Minei Lupeni pe listaminelor care se vor închideîn anii urmãtori. Dupãînchiderea Minei Petrila înanul 2015, aceastã decizie deînchidere a minei Lupeni –un bastion al minerituluiromânesc ºi redutã a miºcãriimuncitoreºti din Româniaprebelicã - mi se pare odurere insuportabilã ºi multprea greu de îndurat.

Ca specialist în industriaminierã ºi fost director alacestei mine, afirm în deplinãcunoºtinþã de cauzã cã nueste posibil ca doar niºterezultate economice nu tocmai favorabile în acesmoment sã constituiemotivele unei decizii radicale,ale cãrei efecte se vor dovedi catastrofale pentru ocomunitatea localã ºi, maimult decât atât, pentru securitatea naþionalã.

Aºa cum în anii revoluþieiindustriale din secolul trecut,mineritul Vãii Jiului a ajutatRomânia sã se dezvolte, totaºa Mina Lupeni a contribuitdecisive la construirea comu-nitãþii din aceasã localitate.Fie ºi doar din respect pentruacest lucru, este acum rîndulcomunitãþii ºi al þãrii sã seîntoarcã spre Mina Lupeni ºisã o salveze.

Nu este un secret pentrunimeni cã întreaga comuni-

tate din Lupeni (indiferent cãacesta s-a numit comunã,oraº sau municipiu) a trãitprin Minã ºi datoritã acesteia.Dacã nu ne gândim la istoriaîndepãrtatã (mã refer aici laînceputul activitãþii minieredin 1884, la greva din august1929, la recordurile tehnicemondiale din 1931-1932 saula mecanizarea din perioadadictaturii proletariatuluiº.a.m.d.) cu siguranþã ar tre-bui sã tragem învãþãmintelecare se impun din istoriarecentã a mineritului dinLupeni ºi din întreaga Vale aJiului.

Sã ne aducem aminte cã,în anul 2001, la Mina Vulcana avut loc o explozie laurmatã de o alta, un an maitârziu. ªi atunci activitateaminei a fost redusã, dar s-aurealizat lucrãri ample dereabilitare tehnicã ºi de securitate minierã, iar acumMina Vulcan are cei mai buniindicatori tehnico-economici.

Tot aºa, în anul 2003dupã un incendiu în stratul

13 de la E.M.Livezeni,aceastã mina a trecut printr-operioadã de reducere a pro-ducþiei (cu reducerea aferentãa indicatorilor tehnico-eco-nomici) ºi abia dupa 10 ani,odatã cu redeschiderea strat-ului 13, mina a revenit pelinia de plutire.

Dupã cum se poate con-stata, la o analizã economicã”la rece” a anilor 2000-2004atât Mina Vulcan, cât ºi MinaLivezeni, ar fi trebuit închise.Nu s-a luat însã o astfel dedecizie radicalã ºi timpul ademonstrat cã decizia a fostuna înþeleaptã.

Sã ne aducem aminte cã,în perioada 2003-2005,Mina Lupeni producea 30%din productia marfã a întregiicompanii miniere CNH, cudoar 17 % din personalulCNH. Din punct de vederefinanciar, pentru producþia decãrbune se cheltuiau 138lei/tonã (echivalent a 39euro/tonã) ºi cãrbunele sevindea cu 150 lei/tona(echivalent a 43 euro/tonã).

Astfel, în luna aprilie 2005,dupã primul trimestru, laMina Lupeni era realizat unprofit de un milion de euro!

Apoi a început politizareaconducerii (cu directori ba dela PNL, ba de la PSD, ba dela PDL, apoi iar de la PSD)ºi, în mod inevitabil, cãderea.Numai în anul 2009, la MinaLupeni au fost numiþi patrudirectori. Nu vreau sãamintesc ºi sã discut în amã-nunt cauzele care au condusla decãderea minei. Acumeste prea târziu. NICI NUMAI CONTEAZA CINESUNT VINOVAÞII. Pânã laurmã toþi au partea lor devinã, fie cã au fost conducã-tori locali, guvernanþi, parla-mentari sau lideri de sindicat.

Cert este cã astãzi MinaLupeni scoate cu peste 100de euro, tona de cãrbune.Ceea ce, dupã minteatehnocraþilor guvernamentali,nu îneamnã altceva decât cãmina trebuie închisã. Ori, aºaprostie, eu nu o pot înghiþi!

Ca om care am pretenþiacã cunosc bine Mina Lupeni,afirm categoric cã SUNTSOLUÞII. Sunt soluþii, dartrebuie aplicate cu voinþã,curaj ºi, mai ales, rãbdare.Trebuie reabilitatã MinaLupeni. Cel puþin un an.

CUM? Iatã doar câtevasoluþii:

- executarea lucrãrilor dedeschidere ºi pregãtire necesare.

- dotarea tehnicã nece-sarã, pentru realizarea unei

productivitãþi care sã conducã la obþinerea uneisustenabilitãþi economice.

- dotarea tehnicã necesarãpentru realizarea securitãþiimuncii personalului.

Din pãcate, constatãm cãguvernul nu are sau nu vreasã aloce bani pentru acestprogram (având probabil alteprioritãþi decât Valea Jiului).De fonduri nerambursabile,de asemenea nu poate fivorba (FMI ºi UniuneaEuropeanã susþin alte direcþiiprioritare). În acest context,singura soluþie viabilã estePARTENERIATUL PUBLICPRIVAT.

ÎMPREUNÃ, COMUNI-TATEA POATE LUPTAPENTRU ASTA. ESTEINTERESUL TUTUROR!!!SALVAREA MINEI LUPENIPOATE ASTFEL DEVENIREALITATE. TREBUIEDOAR SÃ VREM ACESTLUCRU ªI SÃ ACÞIONÃM,CU TOÞII, ÎN ACEASTÃDIRECÞIE.

Altfel… Dumnezeu cu mila!...Închei prin a vã spune cã,

zilele trecute, cineva mãîntreba: ”Oare mai estenevoie de cãrbune?” Afarã,plouã. I-am rãspuns: ”Acumnu, dar peste trei luni,cu siguranþã DA!”

OAMENI BUNI, STÃ ÎNPUTEREA VOASTRÃ SÃSALVAÞI ACUM MINALUPENI ªI ÎNTREAGA

NOASTRÃ COMUNITATE.NU RATAÞI ACEASTÃ

ªANSÃ !Ing.

NICOLAE IVÃNUª

Manifest pentru salvarea minei Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 20168 Sport

ªoimul Bãiþa a fostrealmente „ucisã” dejocul ofensiv al uneiechipe Inter Petrila care a jucat cu multãdezinvolturã, câºtigândclar în faþa liderului.

Prima ocazieserioasã a partidei aapãrut în minutul 28,când ªoit, de la 4-5metri, ezitã sã trimitãspre poarta petrileanã.Petrilenii încheie prima

reprizã cu douã ocaziiîn min. 31, din cen-trarea lui Agapi, Adr.Dolha trimite de la 8 mcu capul peste poartã,min. 34, D. Alexandrutrimite un ºut în trans-versalã. La reluare,gazdele se impun petoate planurile, Ad.Dolha (min. 49) trimi-þând razant peste poar-

ta lui Ursu, el dândsemnalul golului de 1-0.În min. 67, Agapi trimite din loviturã liberãde la 16 m pestepoartã, în min. 73petrilenilor le este anulataiurea un gol, la semna-lizarea asistentului Raul Popa (Hunedoara),dar vin golurile lui D.Alexandru ºi Cozac ºilucrurile sunt clare. Sebucurã gazdele, dar ºiHercules Lupeni încealaltã parte a Vãii Jiului.

Cã tot e campanieelectoralã, zic cã ãla dee academician sausavant, are acelaºidrept la vot cu tãunelecare cautã la container,ori înjurã de mama

focului pe stadioane.Da` sunt egali, nu?!

Am vãzut un derbyliniºtit, între douãechipe preocupate defotbal, la Liga a IV-a,între Inter Petrila ºi

ªoimul Bãiþa. Dacã ceidin teren ºi-au vãzut defotbal, în schimb, în tri-buna a doua de laLonea a fost o nenoro-cire. Niºte unii, proba-bil npscuþi beþi, au înju-rat din secunda unu ºipânã la final tot ce-auavut în mintea aia a lorcare mai ºi merge lavot pe 5 iunie: au înju-rat echipa oaspete ºipe primarul din Bãiþa –

care nici n-a fost lameci! –, cel maijenante fiind reacþiile laadresa arbitrei-asistentRoxana Ghenciu,fãcutã în toate felurilede niºte neisprãviþi ºifrustraþi într-ale vieþii.Înjurãturi ºi obscenitãþicât în zece meciuri,auzite de la... Cimpa,dar tolerate de niºteorgane inerte locale,care nici mãcar nu au

catadicsit sã-iatenþioneze pe „col-indãtorii” ce spurcautotul în jurul lor. Douã-trei amenzi acolo ºi sã-ivezi ce cuminþi devin.Cine spune cã e legalla înjurãturi? Pãcat cão partidã de fotbal deun nivel spectaculos afost umbritã de câþiva –niºte unii cu drept devot... – retardaþi, de-ºimai zic ºi suporteri.

Henþ cu mâna

NÃSCUÞI PENTRUA ÎNJURA

Fotbal, Cupa României

Estul primeºte vestulÎn aceastã fazã a competiþiei, deþinãtoarea

trofeului pe plan judeþean, ªoimul Bãiþa vajuca la Pricaz, cu liderul Ligii a V-a Hunedoara.

La Uricani va fi un derby de Valea Jiului,gazdele primind vizita celor de la Inter Petrila.

SFERTURI DE FINALÃ, FAZA JUDEÞEANÃ

18 mai 2016, ora 17:30CSC Ilia – Metalul CriºciorMinerul Uricani – Inter PetrilaMureºul Pricaz - ªoimul BãiþaMãgura Pui – Retezatul Haþeg

INTER PETRILA - ªOIMUL BÃIÞA 3-0 (0-0)

Inter Petrila (antr. Avram Moldovan):Rada – Perºe, Adi Câmpean, Agapi, I. Androne– D. Alexandru, Bg. Matei, Horvath (min. 71Kalai), Cozac – Duma (min. 88 Zavracu), Ad.Dolha (min. 84 I. Florea)

ªoimul Bãiþa (antr. Adrian Pepenar):Ursu – Gherea, Sevastiþa, Popovici (min. 68Petresc), Vârtan – Vârlan, ªoit, Ad. Pepenar(min. 50 Benea), Stamatin (min. 57 Dãrãban) –Viºan, Cârdei (min. 82 Jurj)

Arbitru: Emanuel Bãiconi – RãchitovaObs. AJF: Mirel Biriº - DevaSpectatori: 200Golurile: 1-0: Ad. Dolha (min. 55), cu

capul; 2-0: D. Alexandru (min. 77), de la 10 m,3-0: Cozac (min. 89), din centrarea lui Kalai

Etapa trecutã a apropiatla acelaºi numãr de puncteechipele de pe primele douãlocuri ale clasamentului.

Hercules Lupeni a tranºatîncã din prima reprizã meciul,3-0 cu Aurul Certej (toategolurile marcate de Firan!),petrilenii câºtigând ºi ei la scorde neprezentare cu Bãiþa.

Jiul Petroºani a fost sur-clasatã cu 6-1 (goluri Caia 2,F. Pop 2, D. Belei, R. Banãrespectiv Jurado), în timp ce în „Dealul Institutului”,UniversitateaPetroºani a învinscu 4-1 pe MetalulCricºior (goluriRaboj, Ov. Popesc,I. Gavriluþi, Grigoraº).

MinerulUricani a reuºit unrezultat bun îndeplasare, 0-0 la VictoriaCãlan.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Cine face pasul greºit?

Inter Petrila - ªoimul Bãiþa 3-0 (0-0)

Soare ºi ploaie... de înjurãturi

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Caia (Retezatul Haþeg) a marcatde douã ori în poarta Jiului

Grigoraº, autorul unui gol pentru studenþiipetroºeneni în meciul cu Metalul Criºcior

Andrei Firan (Hercules Lupeni) areuºit un hat trick în meciul cu

Aurul Certej

Ad. DOLHA a deschis scorul la Petrila

cvj nr. 1099 marti 10 mai 2016

Documents