cronica vaii jiului nr. 36 / luni 9 ianuarie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul I Nr. 36

Vineri, 9 ianuarie 2012

Anul teribil 2012, aannuull CCaarraaggiiaallee îînn ccaarree rroommâânnii ii

îîºº ii aalleegg ccoonndduuccããttoorr ii ii

PAGINA A 3-A

CNH exclusã dincomplexul energetic

C ompania Naþionalã a Huilei Petroºani,ca ºi structurã independentã, nu va fi

inclusã în Complexul Energetic Hunedoara, aanunþat ministrul Economiei ºi Comerþului,Ion Ariton. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Atitudini imature la Universitatea Petroºani

"S-au ascuns" de rectorulUniversitãþii Tehnice ClujO

situaþie jenantã s-a creat la Universitatea Petroºanidin cauzã cã Senatul Universitãþii, prorectorul, decani

ºi ºefi de departamente s-au retras de a întâlnirea cu rec-torul Universitãþii Tehnice din Cluj când au aflat cã rectorul,Emil Pop, nu poate sã participe. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Elena Udrea, aºteptatãîn Valea Jiului

A nul acesta vine cumulte speranþe ºi

promisiuni, în special înceea ce priveºte dez-voltarea zonei din punctde vedere turistic. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 20122 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Suflete pereche (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:30 Taxi Driver (r)13:30 Vouã (r) 14:30 Când iubirea învinge tim-pul (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s) (r)

6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Harta sufletului

6:00 Lois ºi Clark (s) (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Dennis, pericol public (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Experimentul simþurilor 22:15 Rãfuiala 0:00 CSI: Miami

7:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Mi-s bãiatul de la þarã -Redifuzare22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Nimeni nu poate opricrimele 1:30 Focus 18 (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi,inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Colectivul de redactie: CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Genu TUÞU,Genu TUÞU,Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])Ovidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Denis RUSDenis RUS

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

Î n temeiul prevederilor art.94 alin.2ºi 3 din Legea administraþiei pub-

lice locale nr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioareºi ale Legii nr.52/2003 privind trans-parenþa decizionalã în administraþiapublicã, se convoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara în ºedinþã extra-ordinarã, la sediul acestuia, pentrudata de 9 ianuarie 2012, orele 1500, cuurmãtoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâre pentru aprobareaunor documentaþii tehnico-economice privindunele obiective de investiþii ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

2. Proiect de hotãrâre pentru aprobareaactualizãrii devizului general pentru uneleobiective de investiþii ale Consiliului JudeþeanHunedoara.

3. Proiect de hotãrâre privind asociereaJudeþului Hunedoara, prin Consiliul JudeþeanHunedoara, cu Comuna Rîu de Mori, prinConsiliul Local al Comunei Rîu de Mori, învederea realizãrii în comun a unui obiectiv deinteres public.

4. Proiect de hotãrâre privind aprobareacontractãrii unei finanþãri nerambursabileinterne.

5. Proiect de hotãrâre privind atribuirealicenþelor de traseu pentru unele traseecuprinse în Programul de transport publicjudeþean prin curse regulate valabil în perioada01.07.2008 - 30.04.2013.

6. Proiect de hotãrâre privind analiza ºiaprobarea execuþiei bugetelor aflate în autori-tatea Consiliului Judeþean Hunedoara,întocmite pe secþiunile de funcþionare ºi dez-voltare pentru trimestrul IV al anului 2011.

7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºiaprobarea execuþiei bugetului împrumuturilorexterne ºi interne ale Consiliului JudeþeanHunedoara.

8. Proiect de hotãrâre privind aprobareaConvenþiei de colaborare dintre DirecþiaGeneralã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara ºi Asociaþia MisionarUmanitarã "Glasul Penticostalilor" Lupeni.

9. Proiect de hotãrâre privind aprobareacomponenþei comisiilor de concurs/examinarepentru ocuparea funcþiilor de ºef de secþie, ºefde laborator ºi ºef de serviciu în cadrulSpitalului Judeþean de Urgenþã Deva.

10. Proiect de hotãrâre privind aprobareaunui credit pentru finanþarea proiectului"Sistem medical informatic integrat".

11. Proiect de hotãrâre privind aprobareanivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxeasimilate acestora, din competenþa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal2012.

12. Proiect de hotãrâre privind stabilireapreþurilor medii ale produselor agricole pentruanul 2012.

13. Proiect de hotãrâre privind aprobarearepartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale asumelor defalcate din taxa pe valoarea adãu-gatã ºi a sumelor din cota de 18,5% dinimpozitul pe venit, pentru susþinerea pro-gramelor de dezvoltare localã ºi pentrususþinerea proiectelor de infrastructurã carenecesitã cofinanþare localã pe anul 2012.

14. Proiect de hotãrâre privind aprobarearepartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale asumelor defalcate din taxa pe valoarea adãu-gatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, peanul 2012.

PREªEDINTE,PREªEDINTE,MirMircea Ioan Moloþcea Ioan Moloþ

CONVOCACONVOCATORTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012 Actualitate 3

A nul 2012 seanunþã a fi unul

extrem de agitat dinpunct de vedere politic,dupã ce guvernanþii audecis comasareaalegerilor.

Anul electoral 2012 este, cao ironie a sorþii, anul Caragiale.Din nefericire urmaºii luiCaþavencu, Farfuridi,Trahanache sau Dandanache,ori coana Joiþica, care aveauun umor aparte, ºi-au pierdutorice urmã de demnitate, credibilitate ºi onoare.

Anul acesta, pentru primaoarã în istoria postdecembristã

a României, vom alege înaceeaºi zi atât primarii cât ºiparlamentarii.

Pe agenda noului an mai

figureazã schimbareaConstituþiei, ( "sã serevizuiascã, dar sã nu seschimbe nimic", principiul lui

Farfuridi, nu?) visul preºedintelui Traian Bãsescuprin care, Parlamentul ar urmasã piardã atât din numãrul decamere, cât ºi din cel alaleºilor.

Teibil an dacã ne gândimdoar la cât de murdarã poatesã fie lupta pentru supravieþuirepe scena politicã, care înseam-nã pânã la urmã putere! Mizafiind aºa de mare, cu siguranþãpoliticienii nu se vor da înlãturide la nimic.

Pentru actuala Opoziþiepierderea alegerilor va însemnacu siguranþã dispariþia, încondiþiile în care atât baroniiPSD cât ºi cei ai PNL, cu totcu grupurile lor de interese, nuvor dori sã râvneascã ciolanul

alþi patru ani...Actuala Putere, cu PD-L ºi

UNPR (UDMR-ul vrea oricumla Guvernare), va face tot ce îistã în putere, prin toatemijloacele ºi cu toate instru-mentele pe care le deþin, pentrua rãmâne la conducere. Miza, lafel de mare precum ºi în cazulOpoziþiei, poate cu un riscmãrit ce þine de aspectele denaturã penalã care ar putea sã-ineliniºteascã pe unii demnitari.

În rest, atât Puterea cât ºiOpoziþia sunt la fel de corupteºi clientelare, la fel de incompe-tente ºi lipsite de viziune.

Curat murdar, coane cititorule! Parol! Ai puþinticãrãbdare...

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Anul teribil 2012, anul Caragiale în care românii îºi aleg conducãtorii

F ãrã erori ºijumãtãþi de

mãsurã! Acestaeste mesajul pecare deputataMonica IacobRidzi, fost min-istru alTineretului l-apostat în ultimasearã a lui 2011pe blogul sãu.

"Timpul este uni-tatea de mãsurã încare gândurile devinrealitate". (proverbmayas). Aºa îºi începeMonica Iacob Ridzigândurile aºezate înpagina scrisã în ultimasearã a anului caretocmai se stinge încetpe glob. "Este sfârºitde 2011. A fost un anîn care am muncitmult cu toþii, a fost unan în care am încer-cat, din nou, sedepãºim bariere, sãînvingem mentalitãþi,sã gãsim în noi (ºilângã noi) forþa sã tre-cem peste greutãþi.Am încercat sã trans-formãm gândurilenoastre de bine… înrealitate. Dacã amreuºit, viaþa o va con-firma. Însã, vã asigur,am fãcut tot ce adepins de noi, ºi cubunã credinþã", scriedeputata Iacob Ridzi.

Despre anul carevine, Monica IacobRidzi spune cã va fiunul dificil, dar le cereoamenilor din ValeaJiului sã pãºeascã cu

încredere spre viitor."Ne aºteaptã un altan. Se vor stingeluminile de sãrbãtoare,vom strânge bradul deCrãciun ºi viaþa îºi varelua, secundã desecundã, cursul firesc.Lucrurile vor reintra înmatca lor. Vã spun,doar, din suflet, cã veþiputea conta pe mine,pe noi, ca ºi pânãacum. Nu vã voipromite iluzii, nu vãvoi îndemna la unoptimism necondiþion-at ºi total. ªtiu cã va fiun an dificil, dar maiºtiu cã vom încerca sãîl depãºim împreunã,sã alegem deciziilecele mai bune pentrunoi, pentru familiilenoastre, pentru copiiinoºtri. Am ajuns cutoþii la o vârstã ºi la omaturitate care nu nemai permit erori ºinici jumãtãþi demãsurã. Am atins cutoþii înþelepciunea carene asigurã forþa înnãzuinþele noastre, înechilibrul ºi realismullor", a mai scris

Monica Iacob Ridzi.Monica ºi Tiberiu

Iacob Ridzi au petre-cut noaptea dintre aniîn faþa primãriei dinPetroºani, alãturi decetãþenii municipiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Monica Iacob Ridzi - Gânduri pentru 2012

P rimarul Haþegului,Nicolae Timiº, este, de

câteva zile, vicepreºedinte alPSD Hunedoara, fiind ales înaceastã funcþie de colegii sãide partid. O bunã perioadã detimp, Timiº a fost liberal con-vins, însã neînþelegerile cuconducerea judeþeanã a PNLHunedoara l-au determinat sãrãmânã în Uniune, dar departea "roºie".

Nicolae Timiº este de pãrere cã aacces în aceastã funcþie, devicepreºedinte al PSD Hunedoara,datoritã faptului cã a adus un plusde iamgine partidului, cel puþin lanivelul Þãrii Haþegului. În plus, înultimele luni ºi el a crescut în sonda-je, pânã la 80%. "Dupã venirea meaîn Organizaþia PSD Haþeg a crescutnumãrul de membri de la 85 lapeste 550. Deci, practic, numãrul a

crescut de 6 - 7 ori. Mai mult decâtatât, s-au mai fãcut niºte sondaje înultima perioadã, respectiv laînceputul lunii noiembrie ºi începutullunii decembrie, în care sunt creditatcu peste 80% ºanse la PrimãriaHaþeg. În plus, vreau sã vã spun cãîn varã, când s-au fãcut sondajele,aveam 60%. Sigur cã în Haþeg ºi

PSD a crescut ca procente ºi nunumai în Haþeg, ci ºi în ÞaraHaþegului. Deci cred cã, prinvenirea mea, am adus un plus însondaje pentru PSD ºi asta i-a deter-minat pe colegii mei din BiroulExecutiv Judeþean sã mã aleagã cavicepreºedinte al PSD la nivel dejudeþ", a declarat Timiº. Pentruviitor, acesta spune cã, în primulrând ºi.a propus sã câºtige alegerilepentru Primãria Oraºului Haþeg."Sper, de asemenea, sã maicâºtigãm una, douã sau chiar treiprimãrii din Þara Haþegului ºi, nu înultimul rând, sã aducem procenteserioase, ºi sã câºtigãm posturile dedeputat ºi senator, care cuprindemai multe colegii de deputat, adicãtrei practic. Cu alte cuvinte sãcâºtigãm tot ce se poate câºtigapolitic la nivel de Þara Haþegului ºide Colegiul 3 Haþeg", a mai spusTimiº.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Primarul din Haþeg, ales vicepreºedinte PSD

Elena Udrea,aºteptatã

în Valea Jiului A nul acesta vine cu multe

speranþe ºi promisiuni, înspecial în ceea ce priveºte dez-voltarea zonei din punct devedere turistic.

Astfel, un proiect îndrãzneþ început înurmã cu ceva timp ºi finalizat parþial,este cel care prevede unificarea celordouã staþiuni, Pasul Vâlcan ºi Straja.Peste câteva zile, ministrul Elena Udrea seva afla în Valea Jiului pentru a discutadespre acest lucru.

"Pentru partea a doua a proiectuluiCastelul din Carpaþi, în data de 12 ianuarievom avea o întâlnire cu doamna ministruUdrea la Lupeni.

Dupã cum ºtiþi, în cadrul acestui proiectu-lui Ski în România am propus legãtura din-tre Pasul Vulcan ºi Straja, astfel încât sãfacem un circuit turistic între Vulcan ºi

Lupeni. Atunci vom stabili ultimele detalii împre-

unã cu echipa de la Ministerul Turismului,inclusiv sumele care vor fi alocate", ne-adeclarat Gheorghe Ile, primarul MunicipiuluiVulcan.

Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã anul trecut în data de 4 februarie,iar partea a douã a proiectului prevede construcþia unei alte instalaþii pe cablu pânãîn vârful Straja.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

"ªtiu doar cã statu-tul spune clar cã

nu facem alianþe. Nune-am dorit aºa ceva,dar dacã va fi sã fie,asta este! În politicã senegociazã, se poartã totfelul de discuþii. Nimicnu este imposibil" -preºedinte PartidulPoporului, filiala judeþu-lui Hunedoara.

Scena politicã a devenitdinamicã. Se tatoneazã vari-ante, se pregãtesc alianþe, par-tidele îºi atrag noi membri etc.Lucru firesc în politicã în anelectoral. Au apãrut partide ºialianþe pitoreºti, pentru uniianaliºti/sociologi constituindadevãrate studii de caz, aºa cumeste alianþa dreapta-stânga,USL, dar ºi partidul TV al luiDan Diaconescu - PartidulPoporului, apoi UNPR formatdin toþi nemulþumiþii de par-tidele pe care le-au pãrãsit.Cum PRM " va intra înParlament de Ziua porþilordeschise ", vorba unui ºugubãþ,

copilul minune rãmâne PP-ul luiDan Diaconescu. Cei care aufler ºi viziune s-au lipit imediatde respectivul PP recunoscândcã este un fenomen ilogic, nãs-cut din disperare, dar caremerge. Cel care a pus umãrulla consolidarea PD, apoi PDL,Cozmin Guºã a acþionat.

Astfel, s-a lansat vestea cãPIN a fuzionat prin absorbþie cuUNPR ºi pare a fi fost doarînceputul. Presa a mai lansat oveste, confirmatã neoficial demembri marcanþi dinHunedoara ºi Valea Jiului. Sespune cã în spatele uºilorînchise s-a întâmplat ceva cuadevãrat serios ºi anume,Partidul Poporului a semnat însecret un protocol de colabo-rare cu UNPR, totul la iniþiativalui Cozmin Guºã, proprietar peo parte din OTV.

Este o adevãrata loviturãpoliticã pe care a dat-o UNPR,adãugându-ºi la experienþaoamenilor sãi armata de admi-ratori ai lui Dan Diaconescu.De ce s-a parafat în secret aces-tã colaborare? Pentru a nu-istârni prea tare pe nemulþu-

miþi, cei care probabil vor votadin disperare cu PartidulPoporului ºi ale cãror voturi vorfi folosite de UNPR.

În plan local nu s-a comuni-cat nimic oficial. În plus statutulPartidului Poporului spune cãnu se fac alianþe înainte dealegeri, dar câte nu se spun.Declaraþiile a doi preºedinþi defilialã localã ºi judeþeanã, fãcutecu abilitate, lasã uºi deschise încazul în care superiorii de partidau fãcut acest lucru.

"Am discutat cu colegii dinjudeþ ºi deocamdatã nu amprimit nimic oficial, deci prac-tic nu existã. De la centru nis-a spus, de la început, cã nu

se fac alianþe cu nimeni. Celpuþin pânã acum. Nici judeþulnu a fãcut acest lucru, nicinoi, la Petroºani" - a declarat

preºedinte PP Petroºani, MiaAlbescu.

"Eu nu am primit nici odecizie, sau vreo adresã cu aºaceva. Zvonurile sunt zvonuri.Dacã voi primi ceva în sensulãsta, vã voi anunþa. ªtiu doarcã statutul spune clar cã nufacem alianþe. Nu ne-am doritaºa ceva, dar dacã va fi sã fie,asta este! În politicã se negoci-azã, se poartã tot felul de dis-cuþii. Nimic nu este imposibil.Uitaþi-vã la USL. Niciodatã,pe Terra, nu s-a fãcut oalianþã între extreme, dreaptacu stânga. La noi existã!" - adeclarat preºedintele PP filialajudeþului Hunedoara, SorinSanda.

Oricum, PP nu a încãlcatstatutul pentru cã nu au folosittermenul de alianþã, ci cel de"protocol de colaborare".

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 20124 Actualitate

C onsilierii localidin Uricani au

aprobat contractareacontroversatuluiîmprumut de 80 demiliarde de lei vechi,destinat, neoficial,campaniei electoralea primarului DãnuþBuhãescu.

Oficial, banii sunt pen-tru proiecte care deja aufost executate, tot suboblãduirea lui Buhãescu…Neoficial, cu toþii ºtim cã aînceput campania elec-toralã încã de anul trecut,iar votanþii trebuie recom-pensaþi într-un fel saualtul…

O noutate - care ar tre-bui sã ajungã ºi în vizorulDirecþiei NaþionaleAnticorupþie - în aceastãsituaþie despre care au cursrâuri de cernealã este cãproiectul legat de moder-nizarea drumurilor desprecare a vorbit Buhãescu înziarul pe care-l finanþeazãNU A PRIMIT finanþareade la ADR Vest.

O ficial ºi fãrãhârtii chiar

sunã bineAstfel, într-un interviu

acordat jurnaliºtilor decasã, Dãnuþ Buhãescu

povesteºte despre reabili-tarea unor strãzi care aufost modernizate în urmãcu trei-patru ani, cam totîn an preelectoral.

"Avem în vedere, prinproiectul de reabilitare ºimodernizare a strãzilor ºipodurilor din localitate,modernizarea completã acelor douã bulevarde,Republicii (din stradaRevoluþiei, pânã dincolode ªcoala Generalã nr. 1,spre drumul naþional) ºiMuncii (între podul de laPoºtã ºi cel din Sterminos).Se vor executa lucrãri lacele douã poduri, careoricum ar fi ieºit dinperioada de garanþie, decilucrãrile se impuneau. Seva reabilita întreaga infra-structurã, carosabilul, aleilepietonale ºi intersecþiile ºitoate intrãrile spre blocuri

sau spaþii comerciale. Vomavea pavele noi pe zoneleadicente ambelor bule-varde, inclusiv de-a lungula trei strãzi (Aleea Brazilor,Unirii ºi AleeaProgresului)", a declaratDãnuþ Buhãescu.

Tot în cei 80 de mili-arde de lei împrumutaþi,pe lângã lucrãrile la unambulatoriu care a fostreabilitat de vreo trei ori -tot în perioada buhães-cianã - intrã ºi un proiectlegat de culturã… Careculturã înseamnã lansareaunui site web, site care înmod normal ar costamaxim 1.000 de lei, cu totcu manoperã.

Tot în acelaºi ziar neexplicã Buhãescu cum dez-voltã el turismul pe inter-net: "Finalmente, prinproiectul de promovare a

folclorului ºi a locurilorminunate lãsate deDumnezeu, avem învedere lansarea unui siteweb, cu mii de filme ºifotografii de prezentare, cuinformaþii pentru turiºti.Utilitatea acestui ultimproiect va fi una de lungãduratã, pentru cã turismulva deveni o componentãimportantã a motoruluieconomiei locale".

"Existã un articol care îi

dã dreptul luiBuhãescu sã facã cevrea cu cei 80 demiliarde de lei"

Consilierii locali aiopoziþiei - pe careBuhãescu e supãrat foartetare cã dau declaraþii con-tra lui, uitând de fapt ce

înseamnã termenul "opo-ziþie" - spun cã primaruluricãnean ºi-a asigurat uti-lizarea banilor din împru-mut dupã bunul plac.

"Hotãrârea de consiliulocal privitoare la con-tractarea acestui împrumuteste construitã în aºa felîncât Buhãescu sã aibã ladiscreþie aproape bugetulpe un an. Existã un articol,nr 6, care îi dã dreptul luiBuhãescu sã facã ce vreacu cei 80 de miliarde delei, fãrã sã-l controlezenimeni", a declarat DanielMoraru, consilier localPRM.

Moraru este de pãrerecã Buhãescu va reuºi, prinasta, sã-i mai prosteascãîncã o datã pe uricãneni:"El va primi banii undevaprin varã. Numai bine,pentru cã atunci când vorfi alegerile, el le va spuneoamenilor cã fac lucrãri.Oamenii nu vor ºti celucrãri se fac, dar la asta serezumã tot, la prostireaoamenilor".

Cât despre proiectul custrãzile, consilierul de laRomânia Mare îl vede cape "o mare nebuloasã"."Proiectul cu reabilitareastrãzilor este o mare nebu-loasã. Spun asta fiindcã laADR Vest apare primadatã ca fiind respins, iar

mai apoi în aºteptare. Peacest proiect s-a dat unmiliard douã sute de mili-oane de lei pentru studiulde fezabilitate. Pe minemã duce cu gândul cã, dinmoment ce acest proiectapare de douã ori pe listaADR Vest, au fost fãcutedouã proiecte cu acelaºinume", mai spune Moraru.

Ion Stãnescu, consilierlocal independent, susþinecã nu a putut vota unproiect care sã-i îndatorezepe uricãneni pentru urmã-torii 15 ani numai pentrua-ºi satisface primarulBuhãescu fanteziile.

"Eu nu am putut votaaºa o grozãvie. Nu estenecesar sã îndatorezi oraºulpentru 15 ani de acumîncolo ºi sã insiºti sã faciniºte proiecte care au maifost fãcute. De ce mai faciîncã o datã strãzi pe carele-ai mai fîcut o datã? Nutot el a pus pavelele acolo,nu aratã bine? Pentru cemai trebuie sã reabilitezi unambulatoriu pe care l-aimai reabilitat de trei oripânã acum? Nu aº aveanimic împotriva ambulato-riului, dacã aº ºti cã vorveni medici aici, dar nu seva întâmpla asta", maispune Stãnescu.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Bani împrumutaþi pentru un proiect respins

UNPR pregãteºte o adevãratã loviturã politicã:

Protocol secret de colaborare cu Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

O situaþie jenantã s-acreat la Universitatea

Petroºani din cauzã cãSenatul Universitãþii,prorectorul, decani ºi ºefi dedepartamente s-au retrasde a întâlnirea cu rectorulUniversitãþii Tehnice dinCluj când au aflat cã rec-torul, Emil Pop, nu poate sãparticipe. Simþind cã nueste dorit în Sala deConsiliu a UP, acesta a fostinvitat la Primãrie. Întâl-nirea a fost iniþiatã de pri-marul Tiberiu iacob Ridzi,cu scopul iniþierii unornegocieri ºi atenuarea unorasperitãþi apãrute caurmare a probabilei nedesfiinþãri prin absorbþiea singurei instituþii deînvãþãmânt universitar cutradiþie din Valea Jiului.

Ca urmare a tensiunilorapãrute cu ocazia posibileiabsorbþii a Universitãþii dinPetroºani de cãtre UniversitateaTehnicã din Cluj, primarulPetroºaniului a luat atitudine.Tiberiu Iacob Ridzi a avut o seriede întâlniri cu responsabilii impli-caþi în aplicarea unei legi, caredau mânã liberã universitãþilor sãse asocieze sau sã fie absorbite.Cum la Petroºani s-a pus proble-ma absorbþiei, adicã a desfiinþãriica entitate independentã aUniversitãþii din Petroºani, pri-marul a avut o întâlnire cu ministrul învãþãmântului, DanielFuneriu, înainte de sãrbãtorile deiarnã. În data de 3 ianuarie2012, a sosit la Petroºani rectorul

Universitãþii Tehnice din Cluj pen-tru a sta faþã în faþã cu toatepãrþile implicate în luarea uneihotãrâri.

"D a, cam aºa s-aîntâmplat "

Din tabere diferite, pentru cãexistã asemenea tabere în cadrulUP, respectiv pro ºi contra desfi-inþãrii sau independenþei pãstrateprin asociere, dar ºi pro ºi contrarectorului actual, Emil Pop, avândîn vedere alegerile din viitorulapropiat, am aflat cã s-a creat osituaþie jenantã în Sala deConsiliu a Universitãþii.

Respectiva întâlnire s-a dorit afi o masã lãrgitã a participanþilorpentru a atenua asperitãþileapãrute. În plus se vehiculeazãdin ce în ce mai mult ideea cãactualul rector al UP este intere-sat doar de soarta Facultãþii deMine, respectiv înfiinþarea unuicentru de minerit la nivel naþio-nal, restul facultãþilor riscând a fiabsorbite sau desfiinþate.

Astfel, au fost invitaþi membriiSenatului, rectorul ºi prorectori aiUP, decani ºi ºefi de departa-mente. Dar la momentul cândrectorul Emil Pop a spus cã nuvine la respectiva întâlnire, " s-auretras toþi ". Rãmaºi singuri, rec-torul UT Cluj ºi primarul s-aumutat la Primãria Petroºani ºi aulansat din nou invitaþii. Aurãspuns acestei invitaþii doarprof.univ.dr.ing. Radu Sorin,prof.univ.dr.ing. Ioan Dumitrescuºi prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº.

" Da, cam aºa s-a întâmplat. În

data de 3 ianuarie, am fostanunþaþi, pe la ora 11,00, cã sun-tem invitaþi la primãrie la o întâl-nire cu rectorul UT Cluj. AmParticipat eu, dl. Dumitrescu ºi dl.Iliaº. Eu îl cunosc de mult pe rec-torul de la Cluj ºi vroiam sã afluoninia sa realã, nu prin interme-diari. Am analizat, am discutat,iar a doua zi am tras concluziile.Se va continua procesul dealegeri la ambele universitãþi,urmând ca noile conduceri sã reiaîn discuþie variantele convenabilepentru ambele pãrþi.

În februarie-martie vor avea localegeri în cadrul UT Cluj. La noi,la Petroºani, în 25 ianuarie voravea loc alegeri pentru consiliilepe facultãþi. Dupã asta vor urmacele pentru membrii Senatului, iaraceºtia îºi vor alege un

preºedinte. Urmeazã alegerearectorului ºi prorectorilor, care vorfi validaþi de Senat ºi apoi vor ficoncursurile pentru decani ai facultãþilor.

Vreau sã se ºtie cã am partici-pat la aceastã întâlnire pentru cãeu consider cã trebuie sã fiminformaþi, trebuie sã fim deschiºipentru a putea fi în cunoºtinþã decauzã la momentul unei hotãrâri "- a declarat prof.univ.dr.ing. RaduSorin.

De precizat cã prof.univ. dr.ing. Ioan Dumitrescu ºiprof.univ.dr.ing. Radu Sorin par afi principalii contracandidaþi aiactualei conduceri a Senatului ºi aUP la alegerile urmãtoare.Informaþia ne-a parvenit dinambele tabere concurente. ªi seºtie, dacã e concurs, e de bine !

P DL-istul Ridzi este" de apreciat "…

În ultima conferinþã de presã aUSL Petroºani, adicã a doua dela înfiinþare, reprezentantul PNL,Alin Simota, a declarat cã "pânãacum un an nu au fost problemela Universitate. Lucrurile au plecatde când rectorul ºi-a exprimatopþiunea spre PSD. Pânã la acelmoment Universitatea se descur-ca, nu au fost probleme. Acumau apãrut problemele. Suspect!".Simota a precizat cã nu trebuiepolitizatã problema, dar declaraþiasa tocmai asta a fãcut având învedere cã nu ºtia despre ce estevorba în cazul UP. "Nu am toatedatele ºi nu vreau sã mã pronunþ

în aceastã problemã"- a declaratAlin Simota.

Cei din cadrul Universitãþiispun cã problema UP este cuadevãrat gravã ºi nu are legãturãcu faptul cã rectorul cocheteazãcu PSD, pentru cã ºi ceilalþi uni-versitari, care cocheteazã cu altepartide politice, sunt de aceeaºipãrere : Universitatea trebuie sãexiste.

"Este o prostie ce a declaratAlin Simota, cum cã rectorul areprobleme de când s-a aflat cã arprefera PSD. Apoi am auzit dis-cuþii neprietenoase la adresa pri-marului Tiberiu Iacob Ridzi pen-tru cã a avut iniþiativa de a susþinecontinuitatea UP. Bunul simþ ele-mentar obligã orice primar, deorice culoare politicã, sã ia atitu-dine în asemenea situaþii. ªi alþii,de alte coloraturi politice, ºi noisuntem de acord cã UP este anoastrã ºi aºa trebuie sã rãmânã.Dacã Tiberiu Iacob Ridzi asupãrat pe cineva cu adevãrat,atunci a supãrat propriul partid ºipe ministrul Funeriu . A riscatpentru binele comunitãþii ºi pen-tru asta este de apreciat " - adeclarat dr.ing. Valeriu Pleºea,cercetãtor gradul I, profesor aso-ciat la Universitatea Petroºani.

Declaraþia elegantã a PSD-istu-lui Pleºea, la adresa primaruluiPDL-ist, sigur va fi interpretatã cã" s-a dat cu puterea " de cãtre ceicare au uitat, sau nu au ºtiutniciodatã, cã ºi în politicã, la felca ºi în rãzboi, trebuie sã-þipãstrezi respectul de sine.


V iitorulUniversitãþii

Petroºani a fostamânat, cel puþinpentru un moment.Pânã la luarea uneidecizii în acest sensva mai trece celpuþin o lunã, adicãse aºteaptã organi-zarea alegerilor dela instituþia deînvãþãmânt superior.

UniversitateaPetroºani nu se maicomaseazã, cel puþindeocamdatã, cuUniversitatea Tehnicãdin Cluj. O decizie înacest sens va putea filuatã de viitoarea con-ducere a instituþiei deînvãþãmânt superior, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, carea purtat duscuþii cu toatepãrþile implicate înaceastã problemã ºichiar cu ministrul

Educaþiei, DanielFuneriu. Ridzispune cã interesulsãu în acest scan-dal nu trebuie pri-vit, în niciun caz,drept o imixtiuneîn treburileUniversitãþii dinPetroºani. "Amavut o discuþie cudomnul rector dela Cluj despre situaþia de laUniversitate,despre acea posibilãunificare a Universitãþiidin Petroºani cuPolitehnica din Cluj. Dince am vãzut eu în dis-cuþia pe care am avut-o,dumnealui este un omdeschis, un om cu vizi-une. Lucrurile merg maideparte ºi la Petroºani, ºila Cluj. În acest momentam înþeles cã laPetroºani s-a decis sã serespecte calendarul dealegeri, din luna februa-rie, pentru noul Senat ºinoua conducere ºi apoivor continua discuþiile.

(...) Decizia aparþine înexclusivitate celor de laUniversitate", a declaratprimarul Tioberiu IacobRidzi. În ceea ce priveºteconcluziile întâlnirii cuministrul Funeriu, pri-marul Petroºaniului adeclarat cã "domnulministru a precizat cãeste autonomie universi-tarã ºi cã universitãþilehotãrãsc ceea ce se vaîntâmpla mai departe. Înacest moment ministerulnu obligã pe cineva sãfacã vreo fuziune sauvreo unificare, dar existãaceastã perspectivã pe

viitor".Scandalul de la

Universitatea Petroºani aizbucnit la jumãtatealunii decembrie, dupã cerectorul Emil Pop adecis sãs e unifice cuUniversitatea Tehnicãdin Cluj Napoca, pemotiv cã aceasta estesingura ºansã de salvarea instituþiei. O bunãparte a profesorilor aluat atitudine ºi a arãtatcã tradiþia învãþãmântuluisuperior este pe cale sãfie îngropatã în acest fel.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Viitorul Senat decide posibilaunificare a Universitãþii

Atitudini imature la Universitatea Petroºani

"S-au ascuns" de rectorul Universitãþii Tehnice Cluj

L a vremea când CronicaVãii Jiului scria cã media

morþilor, la Petrila ºi Petroºani,este de 10 persoane pe lunã, amfost criticaþi cã exagerãm.

Eram acuzaþi cã dramatizãm ºi chiarinducem ideea cã sãrãcia s-a acutizat decând pensionarilor proveniþi din sistemulminier li s-au tãiat gratuitãþile la energiaelectricã ºi cãrbune.

Corect, spunem noi. Lipsa acestorgratuitãþi este doar un motiv al sãrãciriipopulaþiei din zonã, pentru cã existãmulte altele, sãrãcire ce seamãnã agenocid.

Oamenii, bãtrâni ºi tineri se sinucidpe capete nefãcând faþã "antrenamentu-lui" de supravieþuire în jungla românescã,sau îºi dau în cap ca urmare a dezechili-brelor psihice provocate de umilinþã, delipsa raportãrii la o valoare…

La Casa Pensionarilor ºi CAR Petrila,

în anul 2011, s-au vândut 132 de sicrie,ceea ce reconfirmã ºi chiar depãºeºtemedia de 10 morþi pe lunã, doar din statistica acestei Case a Pensionarilor.De fapt sunt 11 morþi pe lunã. Cifra a crescut chiar în perioada sãrbãto-rilor de iarnã.

"Am avut depãºiri de plan la sicriepe anul 2011. În sãptãmânaCrãciunului a fost plin la Capelã, amavut ºi câte patru depuºi. A fost mareînghesuialã. Pe lângâ cei în vârstã,care mor pe capete, au fost multemorþi violente, sinucideri… De exem-plu am avut un tânãr care a mers cupãrinþii la bunici, la Bârlad, ºi acolo afost lovit în cap. Apoi, un alt tânãr, de30 de ani, s-a spânzurat pe Maleia, oaltã doamnã, de vreo 42 de ani, s-aspânzurat pe strada Minei. Din data

de 3 ianuarie, iar au început, darprimul adus a murit în 31 decembrie.ªi chiar azi dimineaþã (4 ianuarie -n.n.),am fost anunþat cã vor mai fi doi.Parcã ne-ar conduce dracul, cu atâtadurere ºi deznãdejde câtã existã cumorþile astea violente!" - a declaratadministratorul Casei Pensionarilor ºiCAR Petrila, Constantin Hoarcã.

Cu jumãtate de orã înainte, chiar dinfaþa Bisericii de lângã CasaPensionarilor, a fost luat de Ambulanþãcunoscutul personaj al Petrilei poreclitMafoame, un bãrbat de 57 de ani, penume Koloji. Cãzuse în stradã ºi trecã-torii au crezut cã este beat. Un poliþistaflat prin prejmã ºi-a dat seama cã estemai grav de atât ºi a anunþatAmbulanþa…

Bãrbatul a fost un bun matematician,a lucrat la minã, dar lipsurile l-au aruncatîn ghearele beþiei ºi lumea, preocupatãde propriile probleme, nu s-a oprit nicio-datã mãcar sã-i asculte durerea…


Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

C onform celorimplicaþi în

dosarul accidentuluiauto, cu trei anivechime la PoliþiaHaþeg, PetruRomanesc a cerut cutupeu ºi expertizarea…copilului nenorocit.Adicã, pe copil în per-soanã ºi fiºa medicalãa acestuia chiar de lanaºtere. Nici medicullegist n-a scãpat ºi s-aexpertizat expertiza saprivind numãrul dezile medicale.

Articolul " Un copilnenorocit ºi un dosar carezace de trei ani la Poliþie ",apãrut în "Cronica VãiiJiului", din data de 20decembrie 2011, a stârnitmulte dezbateri, dar ºi unval de noi infirmaþii.

În articolul respectiv arã-tam cã în urmã cu pestetrei ani, Petru Romanesc,ºoferul care conducea oSkoda Fabia, din Sãlaºu

de Sus, a izbit atât de taremaºina VW Passat, con-dusã de Mihai Gaja, dinPetrila, încât a ridicat-o pealtã maºinã parcatã, iarcele douã autoturisme aufost distruse complet.

Din acest impact aurezultat douã victime grave:ºoferul Petru Romanesc ºipruncul de doar 5 luni aflatîn braþele mamei pebancheta din spate aPassatului. Copilul a fostsmuls de impact din braþelemamei, care-l hrãnea lasân, ºi proiectat în faþã,moment în care a fost lovitla cap.

Acum, miculAlexandru, din Petrila, are3 ani ºi jumãtate… Laaceastã vârstã cântãreºtecirca 30 de kg (din cauzauni tratament dur), obezi-tate de gradul III, semi-parezã - dificultãþi psiho-motorii, nu vorbeºte etc,

toate survenite în urmaunui accident de circulaþiepe când avea doar 5 luni.Pãrinþii sunt disperaþi, fiindvorba de primul ºi uniculcopil, iar periplul lor prinspitale, clinici din þarã ºi dinjudeþul Humnedoara i-asecãtuit fizic ºi financiar.

Accidentul a avut loc îndata de 25 octombrie2008, dar nici acum, dupãtrei ani ºi douã luni, dosarul646/P/2008 nu a plecatspre sala de judecatã ºi seaflã tot în cercetareaPoliþiei oraºului Haþeg.

E ra "beatmuci"…

În Þara Haþegului, PetruRomanesc este cunoscut cafiind consilier local, cu neamuri în lumea de afaceri ºi alte neamuri ºirelaþii în Poliþie. Acestacere expertize ºi contraex-pertize, trãgând de timp ºiîncercând sã-ºi rezolvealcoolemia, dovadã cãparte din aceste expertizel-au scos la o alcoolemie de

0,80 la mie dupã patru lunide la accident, deºi SpitalulHaþeg ºi ancheta firmei deasigurãri au constatat cãera beat - 1,50 la mie, laprima probã ºi 1,40 lamie, la a doua probã.

Cei ce l-au vãzut peRomanesc înainte de a seurca la volan spun cã era"beat muci, nu ºtiu cum aavut curajul sã se urce lavolan". Apoi, declaraþiilesunt contradictorii.

"A declarat întâi cã abãut doar o þuicã pentru cãîl durea stomacul, apoi înalta, cã au servit masa ºi aubãut douã beri" - spuneMihai Gaja, din Petrila.

Tatãl micuþuluiAlexandru, copilul care vasuferi toatã viaþa, pare dis-trus. "Iniþial mi-a oferit50-60 milioane lei vechica sã-mi retrag plângerea.Nu am fãcut-o. I-am cerutsã mã ajute doar atunci

când este nevoie cu spitalele, investigaþiile ºitratamentele extrem decostisitoare ale copilului.Am ajuns la sapã de lemndatoritã lui. Atunci laaccident, la Spitalul dinHaþeg, apoi la cel dinDeva medicii au spus cãîmi pot da doar un certifi-cat de deces, cã nu se maipoate face nimic ºi nici nuaveau aparatura necesarã,dar nu ne-am lãsat. Ne-autrimis la Timiºoara unde

copilul a fost resuscitat,era în comã profundã.Dar avea un ochi distrusºi era paralizat pentru cãa fãcut hematom în cor-pul calos, hemoragie înventricolul lateral drept ºiventricolii III ºi IV, trau-matism ocular stâng,insuficienþã respiratorieacutã ºi multealtele. Eu vreausã se facã drep-tate, la judecatã,sã pot sã-mitratez copilul.Dacã Romanesceste ºi el pen-sionat de boalãde la accident, afost alegerea lui,a bãut ºi apoi s-asuit la volan. Cevinã are copilulmeu sau eu ºisoþia mea cã einconºtient?" - adeclarat Iulian

Constatin Ciucã, tatãl luiAlexandru.

A cerut experti-zarea copilului-

victimã, încã de lanaºtere

Conform celor implicaþiîn dosar, Petru Romanesc acerut cu tupeu ºi experti-zarea… copilului. Adicã, pecopil în persoanã ºi fiºamedicalã a acestuia chiarde la naºtere inducândideea cã micul Alexandruar fi avut probleme de cânda venit pe lume. În plus,deºi copilul se afla prin spi-tale, li s-a cerut pãrinþilorsã-l ducã la faþa locului,pentru ca experþii sã-lexamineze.

"Dupã o vreme, acerut expertizarea copilu-lui, de la naºtere. Lanaºtere, copilul meu afost notat cu 10 conformfiºei medicale. Era uncopil sãnãtos, vioi. Apoi acerut contraexpertizã lainternare, în urma acci-dentului, plus experizã laconstatatrea mediculuilegist. Cei de la PoliþiaHaþeg m-au anunþat sãduc copilul acolo, laexpertizare, la Deva, darnu puteam pentru cã eraprin spitale. Iar când amfost cu el, dupã o vreme,mi s-a spus cã nu era

nevoie sã-l duc.Era vorbaºi de zilele multe deinternare, pe care le-acontestat. Cã dupã unanumit numãr de zile,cred cã dupã 60, sepunea problemapuºcãriei. El vrea sã scapeºi încercã sã tragã detimp. Dar avocatul a cerutsechestru asigurator peaverea sa. Eu ce mã fac încontinuare cu copilul ?Cum îl tratez, plus recu-perãri prin þarã ? El aîncercat sã mã ungã cuceva bani, a trimis vorbãsã ne împãcãm" - adeclarat tatãl copilului.

"Cazul nu este în regu-lã. Mã refer la modul decercetare, la timpul atâtde mare pentru a fi trimisîn instanþa de judecatã.Dovadã cã nu este în regulã, este chiarretragerea din dosar acelui care-l însoþea peRomanesc. Am înþeles cãera tatãl primarului dinSãlaº, ºi el accidentatdestul de grav la cap ºi labazin" - a declarat MihaiGaja, din Petrila.

Reamintim cã Poliþiaoraºului Haþeg, princomandatul acesteia, VirgilBuþan, a declarat cãdosarul 646/P/2008 seaflã din vara anului 2011 laInstitutul Naþional deCriminalisticã pentruexpertizare. Dosarul se aflãla a treia expertizã ºi con-form adresei oficiale de laInstitutul Naþional deCriminalistã expertizadureazã minim 10 luni.

Se spune cã dacã vrei sãcunoºti cu adevãrat calitatea unui om, sã-l puiîntr-o funcþie înaltã sau într-o situaþie criticã. Labine extrem, sau la rãuextrem, reacþiile ºi ati-tudinea definesc OMULsau neomul.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Pentru un bãrbatdin Petroºani,

sãrbãtorile nu auînsemnat nimic,pentru cã

nu are nimicU n bãrbat din Petroºani îºi

duce zilele de azi pemâine, fãrã nimic ºi fãrãnimeni. Dumitru Bãrgan are 48de ani ºi de mai mult timp stãpe strãzi sau pe unde apucã.

Singurul venit pe care îl are este aju-torul social în contul orelor prestate înfolosul comunitãþii. " Eu stau prin pãdure,pentru cã nu am unde. N-am casã, n-ammasã, n-am nimic. Este pentru al treileaan de când trãiesc aºa…", ne-a declaratDumitru Bãrgan.

Cu câteva lucruri într-o plasã, bãrbatulbate strãzile cât e ziua de lungã. De mân-cat mãnâncã ce primeºte de la alþii sau cepoate sã-ºi cumpere din puþini bani pecare îi are. Când vine noaptea, însã,

încep ºi temerile… "Tot ceea ce îmidoresc este sã am ºi eu un loc de muncãºi mai ales un loc în care sã trag, un adã-post. Sã am unde sã pun capul pe pernã,pentru cã pur ºi simplu nu am unde… Sãdorm numai pe pãmânt cum fac de 3 ani,mã îmbolnãvesc", a mai afirmat DumitruBãrgan.

Reprezentanþii administraþiei localede la Petroºani nu îl pot ajuta deo-camdatã, pentru cã lista cu prioritãþieste lungã, iar locuinþe disponibile numai existã. "Locuinþele la noi se daudupã o anumitã procedurã. Trebuie

sã intre pe o listã de prioritãþi ºi în funcþiede punctajul stabilit de lege ºi de ConsiliulLocal, poate sã primeascã o locuinþã dacãîndepliniºte condiþiile ºi dacã se elibereazãuna", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-marul Municipiului Petroºani.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

G uvernul a lãsatsute de pensionari

hunedoreni fãrãtichetele de cãlãtorie.De vinã este o încurcã-turã legislativã, însãbeneficiarii acestortichete sunt nemulþu-miþi, iar unii suntscpetici în cee cepriveºte rezolvareaproblemei.

Sute de pensionari hune-doreni au rãmas, la fel ca ºiceilalþi din þarã, fãrã tichetelesubvenþionate de cãlãtorie.Oamenii sunt nemulþumiþi ºise tem cã lucrurile nu se vorrezolva nici în februarie, aºacum promit guvernanþii. "Nuse poate aºa ceva. Vroiam sãmã duc la fata mea, dar pen-sia nu îmi ajunge. Ne spunacum cã lucrurile se vor

rezolva în februarie, dar cumsã mai avem încredere?",spune o femeie dinPetroºani. ªi, la fel ca ea ºialþii au fost nevoiþi sã-ºiamâne cu cel puþin o lunãplanurile de cãlãtorie.

Ministerul Muncii dã asigu-rãri cã oamenii vor primi ca ºiîn anii precedenþi tichetele decãlãtorie, cu 50 % reduceredin costul acestora, mai alescã este un drept al pensiona-rilor. Prin adoptareaOrdonanþei de Guvernnr.8/2011, modalitatea deemitere ºi transmitere a do-cumentelor de cãlãtorie acor-date pensionarilor s-a modifi-cat. Astfel, fiecare pensionarurma sã primeascã un card, olegitimaþie de transport per-sonalizatã cu numele ºi codulnumeric personal al fiecãruibeneficiar. Numai cã termenulde aplicare a OG nr.8/2011a fost prorogat pânã la data

de 31.12.2012 ºi în acestecondiþii a fost nevoie de noidemersuri pentru emitereadocumentelor de cãlãtorie ºiasigurarea transmiterii acesto-ra ca ºi pânã în anii prece-denþi, respectiv taloane decãlãtorii, tipãrite de CasaNaþionalã de Pensii Publice ºidistribuite odatã cu drepturilede pensie. "Întrucât OUGnr.120/2011 a fost publicatãpe data de 28 decembrie2011, iar procedura de actu-

alizare a bazelor de date, deprocurare a hârtiei speciale ºide tipãrire a documentelor decãlãtorie este complexã, pensionarii vor primi acestedocumente cel mai târziu înfebruarie, odatã cu plata drepturilor aferente acesteiluni. Îi asigurãm pe pensionaricã facem eforturi sã asigurãmtransmiterea acestor drepturi",susþin reprezentanþiiMinisterului Muncii.


Vrei ca afacerea ta sã fie

cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori

serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

S-a depãºit planul la sicrie pe anul 2011

"Parcã ne conduce dracul!"

Pensionarii, lãsaþi fãrã tichetele de cãlãtorie

Tupeu fãrã margini!

A cerut expertiza expertizei mediculuilegist ºi a copilului/victimã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 20118 Actualitate

C ompaniaNaþionalã a Huilei

Petroºani, ca ºi struc-turã independentã, nuva fi inclusã înComplexul EnergeticHunedoara, a anunþatministrul Economiei ºiComerþului, Ion Ariton.

CNH Petroºani este exclusãdin complexul energetic dincauza datoriilor, care, spuneministrul Ariton, "ar periclitafuncþionarea noii structuriorgnizatorice". Aºa cã, în urmaanalizei efectuate de MEC, dinComplexul EnergeticHunedoara vor face partenumai minele viabile staþia desalvare minierã, unitatea depreparare a cãrbunelui ºi

aparatul administrativ. “Înurma analizei tehnico - eco-nomice a fiecãrei exploatãriminiere, s-a stabilit cã EMPetrila, EM Paroºeni ºi EMUricani, în perioada 2011 -2018 vor accesa ajutorul destat, iar restul unitãþilor miniereîºi vor continua activitatea deexploatare a zãcãmântului dehuilã, urmând a fi integrate înnoul complex energetic”, adeclarat Ion Ariton. Altfel spus,cele trei mine amintite se vorînchide, în condiþiile în caresubvenþia se poate aloca doarpentru aceastã categorie deunitãþi extractive.

S ubvenþia, ochestiune de zile

Numai cã, anul 2011 a tre-cut fãrã ca administraþiaminierã sã primeascã vreun leu

de la bugetul de stat, nicimãcar pentgru unitãþile minierepentru care existã programede închidere. CNH a depusdocumentaþia necesarã

accesãrii ajutorului de stat, iarîn aceste sume sunt prevãzuteºi facilitãþile pensionarilor.Numai cã subvenþia a existatdoar pe hârtie ºi nu într-o

hotãrâre de Guvern care sãpoatã fi pusã în practicã.Acum, ministrul Economieianunþã cã accesarea ajutoruluide stat este doar o chestiunede zile.

"Aprobarea ajutorului de statpentru facilitarea închideriiminelor de cãrbune necompeti-tive este numai o problemã deduratã, datoritã regulamentuluide aprobare ºi emitere a avizu-lui comisiei. (...) Deoarece încursul anului 2011 Companianu a beneficiat de ajutor destat, activitatea s-a desfãºuratîn condiþii deosebit de grele,accent punându-se pe asigu-rarea siguranþei ºi securitãþiilocurilor de muncã, motiv pen-tru care au fost sistate faci-litãþile pensionarilor", a pre-cizat oficialul.


M ai mulþi mineri disponi-bilizaþi în toamna anu-

lui trecut vor protesta luni 9ianuarie în faþa CNH. Ei spuncã doresc un nou dialog înurma cãruia sã afle când vorprimi ultima tranºã din baniipromiºi la ieºirea din minerit.

Pentru cã ultima tranºã de banipromisã la disponibilizare trebuia sãintre anul trecut, mai mulþi mineri careau fost concediaþi din Compania HuileiPetroºani spun acum cã vor reîncepeprotestele. Ei sunt nemulþumiþi cã aufost minþiþi ºi vor cere socotealã fostuluiangajator. "Am vorbit cu colegii mei sãne întâlnim luni, 9 ianuarie, în faþaCNH. Suntem oameni ºi aºa cum amînþeles în decembrie sã ne oprim dingreva foamei, aºa vrem ºi acum,pecalea dialogului, sã rezolvãm odatãproblema noastrã. Am fost minþiþi ºivrem sã ºtim pânã unde putem mergecu minciuna", spune Sabin Firizoiu, unuldintre minerii care a stat în grevafoamei în luna decembrie în faþa CNH.

Omul s-a disponibilizat de la minaUricani ºi acum ar mai avea de primit 7mii de lei. Aceasta este ultima tranºã ºiacum disponibilizatul susþine cã inclusivsindicatele i-au minþit. "I-am sponsorizat

ani de zile sã o ducã ei bine li acum îºibat joc de noi. Au fãcut-o încã înaintede ieºirea noastrã din sistem, dar mi-aºdoi sã iasã acum totul totul la ivealã", amai spus Firizoiu.

Minerii disponibilizaþi au anunþat cãse vor regrupa în faþa CNH luni,începând cu ora 10,00.

R eprezentanþii MECMAîncearcã sã liniºteascã

disponibilizaþii prin promisiuniMinerii disponibilizaþi în luna

octombrie a anului trecut din cadrulCompaniei Naþionale a Huilei îºi vorprimi cea de-a treia tranºa a salariilorcompensatorii. Asigurarea vine dinpartea reprezentantului MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºi a Mediului deAfaceri, Sorin Gãman. Acesta spune cãîncã se poartã discuþii între reprezen-tanþii CNH ºi cei ai Guvernului pentru astabili forma sub care foºtii ortaci îºi vorprimi drepturile în urma protocoluluiîncheiat cu CNH.

"Disponibilizaþii îºi vor primi banii.Încã nu se ºtie exact sub ce formã(n.r./salarii compensatorii sau ajutor deurgenþã. Încã se discutã cu miniºtii pen-tru a vedea cum se va rezolva proble-ma", a spus Sorin Gãman.

Diana Diana MITRACHEMITRACHERaul Raul IRINOVICIIRINOVICI

M inistrul ECMA IonAriton îi liniºteºte pe

minerii din Valea Jiului înceea ce priveºte soarta mine-ritului din zonã, dar ºi pepensionari mineri ºi pedisponibilizaþi.

În urma demersurilor fãcute depreºedintele Ligii Sindicatelor Miniere

Valea Jiului, Zoltan Lacataº, atât ministrul Ariton cât ºi primul ministruEmil Boc au reacþionat la problemeleeconomice ºi sociale din Valea Jiului.

Ca sã nu fim acuzaþi de subiectivismvã redãm mai jos, în facsimil, rãspun-sul primit de Liga Sindicatelor MiniereValea Jiului.


Ariton ºi Liga Sindicatelor Minierepreocupaþi de soarta mineritului

CNH exclusã din complexul energetic

Disponibilizaþii din Valea Jiuluiameninþã cu noi proteste

În urmã cu o lunã dezile (între timp dis-

pãruta) "Asociaþia ValeaJiului" a împlinit 10 anide la data puneriipietrei de temelie. Înfi-inþatã în decembrie2002, la iniþiativa unuiguvern PSD-ist, asoci-aþia ce avea un numãrinterminabil de membrifondatori, a plecat ladrum cu planuri ºipromisiuni numeroaseºi seducãtoare dar,trãgând linie dupã 10ani, activitatea acesteia

se poate caracterizaprin doar douã cuvinte:zero barat.

"Foarte mulþi au crezut cãsuntem un mini-guvern care varezolva toate problemele VãiiJiului. Iatã cã nu a fost aºa...",declara, cu puþin timp înaintede a pãrãsi Valea, OctavianCostescu, fostul Guvernator alzonei, dar ºi primul preºedinteal AVJ, douã funcþii îndeplinitecu un succes egal de mare ºieficient. "Dupã trei ani de laînfiinþare, astãzi, plecãm tot dela zero. Pânã în prezent, înmod concret, nu s-a fãcutabsolut nimic. În rest, nici nuvreau sã mã pronunþ, pentru

cã nu-mi place sã arunc cunoroi în cei care au fost aiciînaintea mea. De acum încoloînsã, tot ceea ce depinde demine, va fi realizat. Eu nu amvenit aici aiurea, doar ca sã facpermanent plimbãri întreBucureºti ºi Petroºani",declara, în urmã cu 7 ani, lamomentul numirii în funcþia depreºedinte ºi Ludovic Fodor,cel de-al doilea (ºi ultimul)preºedinte al AVJ.

Printre primele lucruri pecare ºi le propusese sã lerezolve cel de-al doileapreºedinte al AVJ se numãraurefacerea spitalului din Lupeni,demararea lucrãrilor la celebruldrum ce va lega oraºul Uricanide Bãile Herculane sau aduc-erea din Austria a douã insta-laþii de teleschi, pentru Strajaºi Parâng. "Povestea cu refacerea spitalului din Lupenidateazã de vreo 8 ani de zile,dar pânã acum s-a tot bãtutapa în piuã. Cele aproximativ32 de miliarde de lei necesarelucrãrilor urmeazã sã soseascãîn zilele imediat urmãtoare, dela Ministerul Sãnãtãþii. Mi-ampropus sã reîncepem lucrãrilela drumul Uricani - Herculane,drum care prezintã un interesenorm pentru Guvernul

României, pentru cã odatã ºiodatã tot va trebui sã rezolvãmºi povestea asta cu Valea Jiului- Zonã Turisticã. În principiu,am obþinut acceptul BãnciiMondiale ca banii necesari sãsoseascã în aceastã primãvarã(n.r. 2006), iar lucrãrile sã fiefinalizate în doi ani. Potrivitstudiilor, suma necesarã ar fide 1,5 - 2 milioane de euro.Totodatã, am vorbit ºi cureprezentanþii firmei austriececare a instalat telegondola depe dealul Cetãþii din Deva sãaducã niºte instalaþii de schimai vechi, la preþuri rezonabileºi care sã fie instalate înParâng ºi Straja. Din ceea ceam vãzut pânã acum, infra-structura lasã foarte mult dedorit în aceste douã staþiunimontane. Deasemenea, dorescsã realizãm ºi modernizareadrumului care leagã municipiulLupeni de Straja, cu bani de laConsiliul JudeþeanHunedoara", spunea LudovicFodor, în urmã cu 7 ani dezile.

Pe de altã parte, la momen-tul instalãrii în fotoliul depreºedinte al AVJ, Fodorsusþinea cã doar unitã, ValeaJiului va avea acces la unelefinanþãri oferite de cãtre Banca

Mondialã. "Una este când sevorbeºte despre un proiect des-tinat unei comunitãþi de30.000 - 40.000 de oameni ºialta este când este vorbadespre o comunitate de150.000 de oameni, cândfinanþarea poate fi obþinutãmult mai uºor. Sper sã realizezun acord de colaborare întretoate primãriile din zonã pen-tru a putea vorbi la BancaMondialã de programe desti-nate unor comunitãþi mari, depeste 100.000 de locuitori",declara în anul 2006 fostulpreºedinte.

Câte dintre promisiunilefãcute de cãtre OctavianCostescu ºi Ludovic Fodor s-auºi împlinit în fapte se ºtiu ºi sevãd bine cu ochiul liber.Lucrãrile la Drumul NaþionalUricani - Bãile Herculane audemarat, dar nu datoritã AVJºi nici nu au fost încãîncheiate, spitalul din Lupeni afost refãcut, dar nu datoritãAVJ, staþiunile turistice dinValea Jiului ºi drumurile cãtreacestea s-au mai dezvoltatceva, dar nu datoritã AVJ, iardintre proiectele menite dez-voltãrii Vãii Jiului nici unul nua fost realizat de cãtre AVJ.

MirMircea cea NISTORNISTOR


În urmã cu 13ani, în Valea

Jiului, izbucnea onouã grevã gene-ralã continuatãprin plecareaminerilor, pe jos,spre Capitalã. Laîmplinirea a 13 anide la evenimentelecare au bulversat oþarã întreagã înminele din zonãmai lucreazã doarcâteva mii deortaci. Spre exem-plu, în anul 1999,în subteranele dinVale numãrul celorcare activau înindustria minierãsau în sectoareleconexe acesteia erade circa 30.000...

Dupã ce ºi-au petrecutîn liniºte sãrbãtorile ºimini-vacanþa de iarnã, laîndemnul lui MironCozma, în ziua de 4 ia-nuarie 1999, minerii auintrat în grevã generalã.Totul a pornit de ladecizia Guvernului de aînchide minele Dâlja,Bãrbãteni ºi Câmpu luiNeag. Greviºtii, aflaþi la

ultima grevã de impor-tanþã naþionalã auîntocmit o listã de reven-dicãri printre care seaflau: menþinerea înactivitate a celor treimine, plata la zi a salari-ilor ºi, nu în ultimul rând,acordarea a douã dehectare de pãmânt ºi10.000 de dolari fiecãruiminer care va mai fidisponibilizat. Dupã maimulte runde de negocieripurtate la Petroºani întreliderii greviºtilor ºireprezentanþiiGuvernului, cu toateleeºuate, Miron Cozma aluat decizia de a pleca cutoþi minerii spreBucureºti. Astfel, îndimineaþa zilei de 18 ia-nuarie, circa 10.000 deortaci au plecat vrând-nevrând, pe jos, cãtreCapitalã. Marea victorie"minereascã" a fost înre-gistratã 3 zile mai târziula Costeºti, unde aproxi-mativ 3.000 de jandarmiau fost luaþi prizonieri decãtre cei aproape25.000 de mineri ºi "altecategorii sociale", strânsepe drum de ortacii plecaþidin Valea Jiului. Dupãînfrângerea suferitã decãtre forþele de ordine laCosteºti, Gavril Dejeu,ministrul de interne deatunci ºi-a pierdut foto-

liul, locul sãu fiind ocupatde Dudu Ionescu, care l-adestituit imediat pe ge-neralul Gheorghe Lupu,coordonatorul trupelor dela Bumbeºti-Jiu ºiCosteºti.

Ultimul pas al mineri-adei demaratã în data de4 ianuarie 1999 l-areprezentat semnareacelebrei "Pãci de laCozia", care nu a fostrespectatã de cãtreguvernanþii din aceaperioadã. Minele au fostînchise, liderii minerilor(chiar ºi cei de conjunc-turã) au fost arestaþi,disponibilizãrile au con-tinuat, iar cele 10.000 dedolari ºi 2 hectare depãmânt au rãmas la sta-

diul de simplã promi-siune.

"Dupã 13 ani În prezent, doar o

mânã de mineri mailucreazã în subteran, iarcei care se bucurã deacest "avantaj" nici nuvor sã mai audã de mine-riade. Totuºi, eveni-mentele de la Costeºtisunt încã vii în amintirealocalnicilor, sindicaliºtilorºi a oficialilor, care suntconvinºi cã ortacii au fostmanipulaþi. "Eu mi-amcerut ºi scuze public înanul 2005 la Bucureºtifaþã de victimele mineri-adelor. Nu trebuie fãcuteasemenea manifestãripentru cã întotdeaunaam considerat cã la masa

dialogului se pot rezolvafoarte multe chestiunipentru Valea Jiului.LSMVJ a adoptat o cutotul altã politicã faþã deperioada anilor 1990 -1999. În anul 2009 numai poþi vorbi de anu-mite miºcãri de protestde amploare cum s-aîntâmplat în anii trecuþi.Nu putem ºterge cuburetele ºi istoria nu sepoate schimba, cu toatecã minerii, poate, nusunt atât de vinovaþi înceea ce priveºte acelemiºcãri de protest dinanii precedenþi, cum altepersoane sunt vinovate",spunea, în urmã cu câþi-va ani de zile, ZoltanLacataº, preºedintele

Ligii Sindicatelor MiniereValea Jiului.

"PedepseÎn timp ce Miron

Cozma a încasat 10 deani de puºcãrie, "locote-nenþii" sãi, respectivRomeo Beja, VasileLupu, Constantin Creþanºi Dorin Loiº au primitcâte cinci ani deînchisoare pentru sub-minarea puterii de stat.Singurul care nu a fãcutnici mãcar o singurã zide temniþã este RomeoBeja care a fugit din þarã,imediat dupã ce instanþaa dat sentinþa. Conformrechizitoriului întocmit deorganele de cercetare, întimpul celei de-a cincea(ºi ultima) mineriade (18-22 ianuarie 1999), aufost aduse pagube de130 miliarde de lei vechiMinisterului de Interne,MinisteruluiTransporturilor ºiMinisterului Industriilor ºiau avut loc confruntariviolente între poliþiºti,jandarmi ºi mineri petraseul Petroºani -Bumbeºti - Tg. Jiu -Costeºti - Râmnicu-Vâlcea - MãnãstireaCozia. Peste 300 de per-soane au fost agresate,printre acestea aflându-seºi oameni ai legii.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au trecut 13 ani de la ultima mineriadã

Asociaþia Valea Jiului (AVJ) - 10 ani pierduþi

Programul Operaþional Regional 2007 - 2013Axa Prioritarã 5 "Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului"Domeniul de Intervenþie 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale ºi creºterea calitãþii serviciilor turistice"Proiect: "Modernizare structurã agrement turistic Straja"Cod SMIS: 15472

FINALIZAREA INVESTIÞIEI ÎN STRAJA

SC COMEXIM R SRL, reprezentatã legal de Pãrãu E. Bogdan Alin, a finalizat implementarea, în calitate debeneficiar, a proiectului cu titlul "Modernizare structurã agrement turistic Straja" co-finanþat din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Agenþia de Dezvoltare RegionalãVest prin Programul Operaþional Regional 2007 - 2013.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de turism în staþiunea Straja -Lupeni prin instalarea unui sistem de zãpadã artificialã ceea ce va duce la prelungirea sezonului de schi ºiîmbunãtãþirea calitãþii zãpezii în vederea practicãrii sporturilor de iarnã.

Proiectul îºi propune creºterea calitãþii serviciilor turistice din staþiunea turisticã Straja ºi atragerea unui numãrcât mai mare de turiºti din þarã, dar ºi din strãinãtate.

Zona de agrement montan Straja se înscrie ca o mare complexitate ºi atractivitate în structura ºi valoareapotenþialului turistic, întrunind condiþiile necesare unei staþiuni de iarnã. Se practicã cu precãdere sporturi deiarnã pentru agrement ºi competiþii: schi alpin, schi fond, snowboard, schi turã ºi sãniuº.

Prin implementarea acestui proiect exploatarea pârtiilor existente va putea fi fãcutã de la 1 noiembrie pânã la31 martie, cu garanþia existenþei unui strat de zãpadã optim.

Proiectul s-a finalizat mai devreme cu trei luni faþã de termenul stabilit iniþial.Rezultatele obþinute pânã în acest momentPentru funcþionarea obiectului investiþiei au fost încadrate în muncã, la SC COMEXIM R SRL Lupeni, un

numãr de 10 persoane.În urma acestei investiþii s-a reuºit deschiderea celor douã pârtii de schi, Constantinescu ºi Sf. Gheorghe, în

condiþiile în care precipitaþiile au fost neînsemnate.Deasemenea se estimeazã o creºtere a numãrului de turiºti cu cca 35%.

Data: 31.12.2011

SC COMEXIM R SRL, Lupeni, str. Bãrbãteni nr. 163A, jud. Hunedoara, cod 335600, tel: 0254 563 920,tel./fax: 0254 562 880, e-mail: [email protected]

9 i a n u a r i e 2 0 1 2

Vei avea parte de câºtiguri supli-mentare ce te vor ajuta sã îþimenþii echilibrul financiar. Va tre-bui sã depui un efort susþinut dacãdoreºti ca rezultatele sã te satisfacãpe deplin. Activitãþile comerciale teavantajoase cu condiþia sã nu tecramponezi de soluþii clasice.

Nu este exclus ca sã aparã unobstacol neaºteptat în calea final-izãrii unuia din proiectele tale, darnu trebuie sã te impacientezi-se vagãsi cineva sã îþi dea o mânã deajutor. În ceea ce priveºte relaþiacu fiinþa iubitã, încearcã pe câtposibil sã nu te implici în discuþii.

Una din problemele cu care te-aiconfruntat pânã acum par a-ºi gãsirezolvarea cãutatã. Conjunctura tefavorizeazã dându-þi posibilitateade a te implica în colaborãrirentabile. Comunicarea cu cei dinjur decurge foarte armonios, ceeace-þi permite sã afli informaþii.

Ar fi bine sã profiþi de aceastã zimai lejerã ºi sã îþi pãstrezi cevamai mult timp pentru odihnã ºirelaxare. Este posibil sã câºtigi osumã de bani din colaborãri, ceeace te va ajuta sã faci faþã cheltu-ielilor. Din punct de vedere mintalfuncþionezi excelent.

O rudã îþi va da niºte informaþii pecare ar trebui sã le verifici înaintede a le folosi. Oricum, eºti camîmprãºtiat ºi ai putea greºi cuuºurinþã. Sãnãtatea þi-ar putea creaunele probleme: te poþi confruntacu migrene sau stãri febrile. Laserviciu va fi foarte multã forfotã.

În aceastã perioadã va trebui sã faciunele compromisuri, ceea ce nu îþisurâde, dar altfel nu se va putea.Dinfericire comunicarea cu cei din jurevolueazã cât se poate de bine ºiacest lucru te va ajuta în discuþiilepa care le vei avea. Este posibil sã þise propunã o colaborare.

În cazul în care doreºti sã-þiîmbunãtãþeºti confortul înapartament, conjuncturaastralã te favorizeazã. În relaþiacu superiorii ierarhici vor fidiscuþii aprinse ºi ar fi de doritsã nu insiºti sã-þi impuipunctele de vedere.

Activitãþile intelectuale îþi vor per-mite sã-þi pui în valoare capac-itãþile; în cazul în care vei avea dedat un examen, rezultatele vor ficel puþin mulþumitoare. Situaþiafinanciarã s-ar putea îmbunãtãþidatoritã unor activitãþi extraprofe-sionale în care eºti implicat.

Energia mentalã atinge cotemaxime, astfel încât ai puteaface faþã cu succes unor activitãþiintelectuale. O bunã parte a tim-pului liber þi-o vei dedica fiinþeiiubite. N-ar fi exclus sã faci oimpresie excelentã unei persoanede sex opus.

Se vor ivi unele neînþelegeri cucolaboratorii, dar pânã la urmãveþi reuºi sã ajungeþi la un numitorcomun. Traversezi o perioadã agi-tatã, în care te confrunþi cu situaþiide tot felul ºi nu ai timp nici mãcarsã respiri. De energie nu duci lipsã, dar ai tendinþa de-a o risipi.

Este o perioadã bunã pentru a-þipune în practicã proiecte pe careþi le-ai fãcut de mai mult timp.Unele din nemulþumirile tale legatede chestiunile profesionale vorputea fi rezolvate, ceea ce îþi va luao piatrã de pe inimã. Beneficiezide suficientã energie.

Este posibil sã ai parte de un câºtigce-þi va permite sã-þi echilibrezipentru un timp situaþia financiarã.În cazul în care îþi doreºti sã-þicumperi un obiect de lux, ocaziilenu se vor lãsa aºteptate. Cãlãtoriilesunt avantajoase. Energia mentalãatinge cote maxime.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 201210 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

COMUNICAT DE PRESÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

Vând Cielo, fabricat 2006,argintiu, aer condiþionat,închidere centralizatã, alarmã,radio cu stick MP3, 29.000km, unic proprietar, starefoarte bunã, 3200 euro neg.

Tel: 0728 932 975

În amintirea colegului nostru DanCodrea, vã redãm,vouã, cititorilor,

ultimul interviu pecare Dan l-a acordat“Cronicii Vãii Jiului”,

cu ocazia ultimeisale expoziþii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 2012 In Memoriam 11

Adio, prietene....Dan Codrea s-a înãlþat la ceruri.Îngerii au avut nevoie de el....aºase întâmplã din când în când, aunevoie de cei mai buni dintre noi.Îmi vine greu sã mã gândesc la

faptul cã Dan nu mai este printrenoi. Parcã îl vãd cum intrã pe uºaredacþiei cu un dosar plic la braþîn care sunt mai multe materiale.Pentru ediþiile viitoare ale CroniciiVãii Jiului. De când a apãrut pepiaþã Cronica Vãii Jiului, Dan

Codrea a devenit colaborator alziarului. Îi plãcea noul format deziar, presa pe care ziariºtii de laCronica Vãii Jiului o fac ºi a vrutsã se alãture echipei. Îi plãcea cãeste liber sã spunã ce gândeºte.Aici s-a regãsit, s-a redescoperit.

Un câºtig pentru Cronica VãiiJiului. Dan Codrea a fost un pro-fesionist. Fiecare material îl scriape hârtie, de mânã, cu meticulozi-tate ºi îl concepea ca pentrumachetare. A fost o onoare pen-tru mine sã-l am pe ziaristul Dan

Codrea alãturi în paginile CronciiVãii Jiului chiar ºi pentru câtevaluni de zile. Cu siguranþã presadin Valea Jiului este mai sãracãfãrã Dan Codrea. Dumnezeu sãte odihneascã, Dan Codrea!


Reporter: Suntem la ceade a patra expoziþie personalã a ta. ªi deaceastã datã revii pesimeze folosind 13piese. Este 13 un numãrpe care tu îl foloseºtifoarte des. Este elimportant pentru tine?

Dan Codrea: Da, deºinu sunt un adept alnumerologiei, sau a altorºtiinþe cu substrat ocult,vreau sã spun cã 13 are oputernicã, conotaþie. Secunoaºte din cele mai vechitimpuri cã este o cifrã careîi reprezintã pe oameniiputernici. Paradoxul este cãprima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-ocolegilor noºtri de breaslã,când am expus 13 portretede ziariºti, am ales-o oare-cum în glumã. Ulterior amaflat acest lucru de la scri-itoarea Ioana Mustaþã, caremi-a spus despre semnifi-caþia acestei cifre. Amrãmas surprins ºi ca în viaþade zi cu zi ºi în viaþa mea -pe care colegii de breaslã ocunosc, grea, din mai multepuncte de vedere - aleg 13. Reporter: Ce înseamnãpentru tine personal, cifra 13?

Dan Codrea : Înseamnãsã risc, sã sfidez tot ce-ibanal ºi sã ies din banal, sãmã fac plãcut celor dinjurul meu.Reporter: De aceastãdatã expui în premierã la MuzeulMineritului ºi vii cu 13planºe cu chipuri demineri.

Dan Codrea: Da, dardacã oamenii se aºteaptã sãvadã 13 chipuri de ortacicare meritã fotografiaþi - eicei care intrã în minã -expoziþia este una maiatipicã. Nu ºtiu dacã s-amai organizat aºa ceva aiciîn zona noastrã. Sunt sta-tui, basoreliefuri, ori sculp-turi. Aici sunt doar o infimãparte din lucrãrile pe lângãcare trecem mereu prinoraºele Vãii Jiului. Amumblat de la Est la Vest ºiam fotografiat aceste statuica un miner pe o galeriefãrã lampã de minã. De

multe ori am trecut ºi nu le-am vãzut.

Reporter: Noi toþi tre-cem pe lângã ele ºiobiºnuiþi cu prezenþalor de zi cu zi, abia azile observãm aici pesimeze.

Dan Codrea: Cam unan am lucrat la expoziþiaasta. A fost greu sã mãopresc la 13 ºi mi-ar fi greusã o reiau ºi sã îi dau o altãconotaþie, gândire artisticã.Deºi meritã ºi simt cã vatrebui. Sã expui niºtelucruri pe lângã careoamenii trec fãrã sã le vadãºi sã le ridici la rang artisticnu e uºor. În plus, trebuiesã gãseºti momentul zileicând soarele le pune celmai bine în valoare. Muncaeste foarte mare, mai alescã eu nu sunt un fotografprofesionist. De câte ori mi-am fãcut treaba de jur-nalist, am avut un aparatfoto de gât ºi, dacã stareamea sufleteascã m-a ajutatºi condiþiile meteo au fostprielnice, am pozat. Întimp, le-am studiat, amscos print-uri sã le vãd, cãfotografia asta digitalã epãcãtoasã. Nu e întotdeau-na ceea ce vrei cã ochiul teînºealã. Aº începe cu frag-mentele de basoreliefuri dela monumentul intitulat "Nicio lacrimã " din faþaCasei de Culturã de laPetrila a lui LadislauSchmidt. Am fotografiatvreo 10, 12, 13, nici nu ºtiucâte. Fiecare în parte e ooperã de artã ºi pot fisubiectul unei expoziþii. Numai spun de cele ce se aflãîn interiorul casei de cul-turã. De atâtea ori am fostînãuntru ºi nu am vãzut

unele detalii. Apoi mineriicelebri de la Lupeni ºiVulcan. Cel de la Lupeni-care a fost plãmãdit atuncicând la EM Lupeni eraCostel Postolache - care ehaios. Am trecut de multeori ºi m-am tot contrazis: e ciudat, nu e. Totuºi e unminer ºi minerii nu sunttop modele. Mi s-ar puteareproºa ºi cã am fotografiatkitsch-uri. Nu sunt convins, însã cãaºa e.Reporter: Sunt totuºistatui expuse în cen-trele oraºelor, pe lângãcare trecem. Câteodatã,oamenii se apleacãasupra lor, le privesc,îºi dau cu pãrerea ºigusturile sunt relative.

Dan Codrea: De astaam ºi îndemnat oamenii sãvinã sã vadã lucrãrile pecare le-am expus ºi din caream încercat sã fac o operãde artã, care ne reprezintã.Toate sunt o fãrâmã dinistoria localã recentã a VãiiJiului. Statui s-au ridicat ºipe vremea comuniºtilor,unele s-au valorificat, ºi amzis cã dacã tot e istorialocalã, trebuie sã le privimca atare. Pentru cã la vre-mea când au fost durate,au fost puse cu un scopnobil. Refuz sã spun cã aufost afaceri. Ce afaceriputea face LSMVJ punândla intrarea în sediu o placãce imagineazã douã capetede mineriReporter: expoziþiiletale ne duc în alte lumi,aºa cum s-a întâmplatîn cea în care ai expusclãdirile abandonate,unele dintre ele ade-vãrate opere de artã,

care se aflau în centrulmunicipiului Petroºani.ªi, trebuie sã recunosc,ai fãcut autoritãþilelocale sã îºi îndrepteatenþia asupra lor.

Dan Codrea: Da eusunt puþin dezamãgit ºi deceea ce s-a întâmplat dupãexpoziþia pe care am numit-o " Suntem în Petroºani,aºteptãm investitorii! ". Nula toþi le-a cãzut bine, dar lascurt timp am aflat cã aº fiurmãrit sã le stric imaginea.Niciodatã nu m-am gânditla asta! Din pãcate, uneleau fost demolate ºi aici con-sider eu cã s-a greºit foartemult. Douã au fost rase depe faþa pãmântului culargul concurs alautoritãþilor, care n-au fãcutacelaºi efort ca sã leîntreþinã. O clãdire s-aprãbuºit exact dupã câtevazile, cea din ColoniaPetroºani ºi nici pânã azinu e total demolatã.

Apoi ar fi cãminul delângã Clubul Copiilor, undezilele trecute a avut loc ocrimã. Sunt multe ºi e trist.Nimeni nu vede asta ºimãrturisesc cã ºi propri-etarii m-au apostrofat.

Dar ca sã vedeþi cã înviaþa asta existã coincidenþepe care nu ºtim sã le inter-pretãm:

La câteva zile dupãexpoziþie, o femeie m-aoprit pe stradã ºi m-a între-bat dacã nu cumva îlcunosc pe proprietarulclãdirii, pentru cã are sumaîntreagã ºi vrea sã ocumpere, dar artistul pro-prietar nici nu se gândeºtesã o vândã, deºi pe geam eun afiº de vânzare cu unnumãr de telefon ce îiaparþine. Reporer: Ce urmeazãdupã expoziþia 4?Expoziþia 5? Pânã la 13…

Dan Codrea: E greu despus… Defapt asta trebuiasã fie 5, pentru cã în varã,am vrut sã organizez unapentru copii, dar… dinmotive extrem de obiective,de sãnãtate personalã, atrebuit sã o amân.Expoziþia urma sã fie într-o grãdiniþã ºi voiam sã odonez, pentru cã suntfotografiate personaje dedesene animate,mici pluºuripe care le-am gãsit prinmagazine. Nu mi-a permissãnãtatea ºi nici fondurilemele, cã sunt costisitoare.

Mulþi au vãzut lucrãrile ºiau fost încântaþi. Reporter: Dan Codrea,eºti unul dintre ziariºtii care scri-au de pe vremeaMatinal, vechi înbreaslã, cum vezi tuacum presa de aici?

Dan Codrea: Presa deaici e la pãmânt din punctde vedere financiar, dar ºi aactului jurnalistic. E dreptcã, ºtii ºi tu ce fel deoameni lucreazã în presã.Mulþi nu ºtiu gramatica lim-bii române ºi nici nu citescmãcar ziarul la care scriu.Eu zic cã nu-ºi fac ei mese-ria. Le lipseºte priceperea,mulþi îºi dau cu pãrereamereu. Vorbesc cu ei ºi aflucã nu au citit nicio carteanul asta, sunt scumpecãrþile ºi nici la bibliotecãnu se duc…Reporter: Ce ar trebui sã facem?

Dan Codrea: De câteori a apãrut un lucru bunsau prost pe piaþa media,am discutat ºi cu alþii. Deexemplu, iau Cronica VãiiJiului - e un cotidianrebranduit, dar eu zic cã enou, cã e schimbat dintemelii. Sunt convins cã ºioamenii din afara VãiiJiului o spun, e cea maibunã publicaþie a VãiiJiului. Nu o spun cã sunt ºieu implicat în proiect, cipentru cã am "nas" sã potvedea care e o publicaþiebunã. E singurul cotidiandin Valea Jiului. Dacã dintoate sãptãmânalele arapãrea 2, 3 atunci editoriiar trebui sã-ºi mãreascã tira-jele. Reporter : Care sunt pla-nurile tale de viitor?

Dan Codrea: Anul aces-ta nimic, odihnã. Aº fiinteresat de o expoziþie dedicatã femeii sau îndrã-gostiþilor. E greu, însã, cãeu nu fac fotografii laminut. La mine nu vinelumea sã pozeze, eu sur-prind instantanee ºi acumgreu gãseºti oameni care sãse iubeascã. Aº vrea sã vãddragoste pe stradã, oamenicare se þin de mânã ºi sesãrutã... dar parcã aici toþisunt triºti. Aici e cevaobiºnuit sã vezi oamenitriºti, deºi zâmbetele neajutã pe fiecare înparte….dar noi suntem ogeneraþie de oameniTRIªTI….

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

cu Dan Codrea13

IN MEMORIAM DAN CODREA

MirceaBUJORESCU

"În astfel de momente,parcã nici nu-þi gãseºticuvintele. De parcã nuar fi de ajuns cã trãimîntr-o lume rea, cã tre-cem printr-o perioadãînfiorãtoare, crizaaceasta de toatefelurile, economicã ºimoralã mai era cât decât estompatã de exis-tenþa unor oamenicare vedeau altcumvalucrurile. Din neferi-cire, constat chiar pepropria mea piele cãne rãrim pe zi ce trece.În ultimii 2 ani ampierdut trei prietenicare însemnau ceva înpeisajul spiritual alVãii Jiului: MirceaAndraº, Ion PascalVlad, iar acum pe DanCodrea, un bãiat tânãrpe care îl regretãm cutoþii. Un bãiat tânãr ºitalentat, un om carevedea tot acest peisajîn culori mai opti-miste, chiar dacã une-ori era mai virulent,avea un spirit maicombativ... Dar, defapt acesta este rolulziaristului, mai alesdin vremurile astea.Dan Codrea a fost ºiva rãmâne înamintirea noastrã caunul dintre cei maipenetranþi gazetari dinValea Jiului. În ultimavreme cocheta cu artafotografiei, de parcã însuferinþa lui, vãzându-se cum se stinge ca olumânare, s-a gândit sãlase niºte imaginidespre care noispuneam cã sunt ca ooglindã a timpurilortulburi pe care letrãim. Dan Codrearãmâne în panopliamea de suflet a gaze-tarilor care ºi-au înþe-les menirea. Adio, prieten drag!

Lãsaþi-mi doar o clipãlui DAN CODREA

M-am vlãguit de-atâta dãruireªi sufletul mi-e greu de ani-durere…

V-am dat ºi ultima fãrâmã de iubire,Lãsaþi-mi doar o clipã, un dram de mângâiere.

* * *Seva sã mi-o trag culcat pe cald pãmânt,S-aud doar cerul, soare, munþi ºi marea,

Cu pãsãrile-n zbor lãsaþi-mã sã cânt.Atât vã cer ºi-apoi v-ascult chemarea.

* * *Pentru voi oameni, cu viaþa mã încaier,Ce m-a trântit în frânghii, cu faþa la podea.Nu m-am lãsat înfrânt, n-aþi auzit un vaier…

Mi-am pãstrat puterea, crucea mi-a fost grea.* * *

De-mi dãruiþi un zâmbet ºi-avoastrã fericire,O iau iar de la capãt ºi dãruiesc iubire.

Ileana FIRÞULESCU

C abanierii hunedoreni nuse pot plânge cã au pier-

dut în perioada sãrbãtorilor deiarnã. Conform datelor oficiale, transmise cãtreMinisterul Turismului, gradulde ocupare al cabanelor ºipensinilor a fost de peste 80%.

Turiºtii s-au îmbulzit sãpetreacã sprbãtorile de iarnã lamunte, aºa cã pensiunile ºicabanele din staþiunile hune-dorene au fost pline. MinistrulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, Elena Udrea, spune,însã, cã turiºtii cazaþi la negru înpensiuni au fãcut ca staþiunile sãfie mult mai aglomerate în reali-tate. Conform datelor oficiale, înjudeþul Hunedoara gradul de ocu-pare a fost de aproape 80%pentru 157 de structuri decazare clasificate, cu 4.668 delocuri. Numai cã în realitate suntmult mai multe spaþii de cazare,dar multe încã funcþioneazã lanegru. Referindu-se la situaþia pe

plan naþional, ministrul ElenaUdrea a precizat cã, în ciudavremii ºi a zãpezii care s-a lãsataºteptatã, pentru turism a fost operioadã extreme de profitabilã.

"Un grad de ocupare de 95%de Revelion ºi o medie pentrutoatã perioada sãrbãtorilor de83% sunt cifre foarte bune, dacãþinem cont cã vorbim doardespre structurile clasificate ºi cãîn pensiunile agroturistice suntcazaþi cei mai mulþi turiºti lanegru, pe care operatorii nu-ideclarã oficial. Dacã cifreledeclarate sunt atât de mari, vãdaþi seama ce aglomerate aufost, în realitate, staþiunile înaceste zile!", a declarat ministrulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, Elena Udrea.

Cea mai cãutatã staþiune, desãrbãtori, a fost Straja, însã ºi înParâng sau Pasul Vâlcan s-aînregistrat un aflux nesperat deturiºti.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 ianuarie 201212 Turism

T uriºtii aflaþi laschi în staþiunea

montanã Straja auprimit apã sfinþitã chiarpe pârtie, dupã ce sal-vamontiºtii au coborâtcu apa din inimamuntelui.

Este pentru al cincilea anconsecutiv în muntele Straja, lao altitudine de 1.500 de metri,are loc sfinþirea apelor, iarcredincioºii spun cã vin aici ande an deoarece se simt maiaproape de Dumnezeu.

Slujba de Boboteazã are locîn biserica de la schitul amena-jat în centrul staþiunii, iar apava fi sfinþitã ºi împãrþitã credin-cioºilor la Crucea din vârfulmuntelui.

A pa adusã cu achia

Apa a fost adusã de salva-montiºtii din Lupeni de lapâraiele Brãiþa ºi Sohodol,care izvorãsc chiar de subVârful Straja, de la altitudinea

de 1.700 de metri. Salvamontiºtii au plecat dis

de dimineaþã cu un butoi de200 de litri pe care l-au trans-portat cu achia circa 4 kilo-metri pânã la Crucea dinStraja, locul în care mai apoiapa a fost sfinþitã. "Am plecatde dimineaþã la izovarele dinmunte pentru aa lua apã. Afost destul de greu dar aici, înStraja, deja a devenit o tradiþieca apa sã fie sfinþitã", spune unsalvamontist.

Cãlugãrul Dimitrie de laSchitul din Straja a oficiat sluj-ba în aer liber, lângã crucea cea fost ridicatã în memoriaeroilor neamului, pe munte.

Ca sã participe la aceastãslujbã mulþi localnici vin pe josdin Lupeni, chiar dacã afarãeste ger. "În fiecare an cândsunt sãrbãtorile religioase mari,cum este acum de Boboteazã,sau de Paºti, în Vinerea Mare,venim aici sã la slujbã. Aiciparcã slujba este mai deosebitãdecât în oraº", spune o local-nicã. "Am venit sã iau apãsfinþitã de aici pentru cã mi se

pare mai bunã. Sun din Gorj,din comuna Aninoasa ºi vin laStraja, la schit, ºi în VinereaMare la Drumul Crucii ºi deBoboteazã. Este cevadeosebit", spune un turist.

Emil Pãrãu, cel care a avutideea de a sfinþi apele dincreierii munþilor, pentru ca lavãrsare sã sfinþeascã Dunãrea,spune cã este deja o tradiþie cade Boboteazã sã fie sfinþitã apaadusã de salvamontiºti pe pâr-tie, iar foarte mulþi turiºti vinspecial pentru acest moment."Aici se sfinþesc izvoarele iar lacrucea eroilor facem slujba

pentru a asista cât mai mulþituriºti dar ºi în amintirea sol-daþilor care ºi-au pierdut viaþaîn primul Rãzboi Mondial, peMuntele Straja. Special pentruacest eveniment religios vinean de an un grup de circa 100de copii însoþiþi de pãrinþi ºi deun profesor de schi tocmai dela Timiºoara. Numai în aceastãzi preotul vine pe pârtie, laturiºti, ºi nu îi aºteaptã peturiºti la bisericã", spune EmilPãrâu.

Credincioºii spun cã înaceastã zi, toate apele suntsfinte ºi apa luatã în aceastã zi

din pârâu, îºi pãstreazã calitãþile luni de zile.

S traja în topulpreferinþelor

iubitorilor de schiStaþiunea Straja a fost ocu-

patã în proporþie de peste 80la sutã în perioada sãrbãtorilorde iarnã, iar salvamontiºtii auestimat cã în aceastã perioadãaici s-au aflat câteva mii deturiºti. Acum numãrul turiºtilors-a redus însã la sfârºitul sãp-tãmânii se aºteaptã ca staþiunea sã se umple din nou.În Straja, deºi anul acesta nu aprea nins se schiazã pe pârtiidatoritã tunurilor de zãpadãcare funcþioneazã.

Pe de altã parte, din cauzanumãrului mare de accidenteînregistrate pe pârtii salvamon-tiºti le recomandã celor carepracticã sporturile de iarnã sãfie atenþi ºi sã nu se aventurezepe pârtiile mai dificile dacã nuse descurcã.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Turiºtii din Straja au primit apã sfinþitã

Turismul la negru aaglomerat staþiunile

M ai toþi turiºtiicare ajung în

Straja, imediat cepãºesc în staþiune suntîntâmpinaþi de o con-strucþie proaspãt ridi-catã ºi neterminatã.

Clãdirea s-a construit fãrãnicio autorizaþie ºi, chiar dacãa fost amendat, proprietarulei a continuat sã construiascãmai departe.

Clãdirea, amplasatã chiarîn centrul staþiunii, lângã loculde oprire al instalaþiei detransport pe cablu cu careajung toþi turiºtii, ºi la capãtulºoselei care urcã în staþiune,are cea mai bunã poziþionare.În plus, cei care au cabaneleîn zonã, sunt practic "acope-riþi" acum de noua con-strucþie, cu care nimeni nu afost de acord.

"Am auzit cã proprietar arfi unul de la APIA, dar nu arenici o autorizaþie. Nu ºtimcum a fost lãsat sã constru-iascã. Îi încurcã pe toþi careau cabane în jos, pentru cãnici strada nu se mai vede",spune un cabanier din zonã.

Construcþia este aproapede final, iar muncitorii aulucrat pânã de curând prof-itând de vremea bunã.

Autoritãþile locale spun cãîncã de acum un an l-auamendat pe proprietarul con-strucþiei, dar omul a continu-at sã lucreze nestingherit.

"Prima sesizare a fostfãcutã în ianuarie 2011, cândi s-a cerut proprietarului sãintre în legalitate. Nu areautorizaþie de construcþie ºideþine doar un teren de 40de metri pãtraþi, în timp ceamprenta la sol este de 102metri pãtraþi. Existã un pro-ces -verbal încheiat laînceputul anului 2011 în careerau cuprinse nereguliledepistate, iar proprietarul aprimit o amendã de 10.000de lei din care a plãtit 5.000de lei", spune Constantin

Brânduºe, consilier la Lupeni.Nimeni ºi nimic nu îl

opresc pe proprietar sã îºifinalizeze cabana. Cu atât maimult cu cât chiar ministrulElena Udrea a fost în Straja ºile-a cerut tuturor proprieta-rilor de cabane sã intre înlegalitate.

Consilierii de la Lupenispun cã aceasta nu este sin-gura construcþie care ar fi ile-galã ºi toatã lumearecunoaºte cã s-a construithaotic în aceastã staþiune.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

ANGAJEAZÃpentru Domeniul Schiabil Vidra-

Transalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 kmpânã la OMV Petroºani; 38 km pânã laComuna Voineasa, judeþul Vâlcea

- ºef de instalaþii (pregãtire inginer, sub-inginer sau maistru în specialitãþilemecanicã, electromecanicã , electrotehnicãsau înrudite cu acestea)

- mecanici troliºti (pregãtire mecanic,lãcãtuº)

- electricieni joasã tensiune- lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de

calificare în domeniul mecanic)

- agenþi de peron- mecanic utilaj de bãtut zãpadaExperienþa în domeniul instalaþi-

ilor de transport pe cablu constitueun avantaj.

Persoanele care îndeplinesc cerinþelede mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candi-datura pentru postul scos la concurs suntrugate sã trimitã pânã la 30 decembrie2011 CV + scrisoare de intenþie, prinpoºtã, fax sau e-mail la:

Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37,tel/fax: 0254/222.999, [email protected].

Cabanã construitã cu iz deilegalitate în Straja

cronica vaii jiului nr. 36 / luni 9 ianuarie 2012

Documents