asimov ultima intrebare

5
ULTIMA INTREBARE (The Last Question - 1956) Isaac Asimov scanat si corectat de alcatraz <[email protected]> Ultima întrebare a fost formulatã pentru întâia oarã, pe jumãtate în glumã, în ziua de 21 mai 2061, într-un moment când omenirea pãºea spre luminã. Întrebarea a apãrut ca urmare a unui pariu pus pe cinci dolari la beþie ºi faptele s-au petrecut dupã cum urmeazã: Alexander Adell ºi Bertram Lupov erau doi dintre credincioºii slujitori ai lui Multivac. Ei cunoºteau mai bine decât oricare altã fiinþã omeneascã ce anume se ascundea înapoia faþadei reci, clicãitoare ºi pâlpâitoare - care se întindea pe mulþi kilometri - a giganticului calculator. Aveau, cel puþin, o noþiune despre planul general de relee ºi circuite care crescuserã cu mult dincolo de punctul în care un singur om ar fi putut pricepe totul în mod exact. Multivac se autoregla ºi autocorecta. Trebuia s-o facã, întrucât nimic omenesc n-ar fi putut sã-I regleze ºi sã-I corecteze suficient de rapid, sau mãcar acceptabil. De aceea, Adell ºi Lupov se ocupau doar superficial de monstruosul gigant, însã pe cât de bine o puteau face niºte oameni. Introduceau date, adaptau întrebãrile la necesitãþile sale ºi traduceau rãspunsurile oferite. Cu siguranþã, ei ºi toþi cei aidoma lor aveau tot dreptul sã se înfrupte din gloria lui Multivac. De câteva decenii, Multivac proiectase navele spaþiale ºi calculase traiectoriile ce-i permiseserã omului sã ajungã pe Lunã, Marte ºi Venus, dar resursele sãrace ale Pãmântului nu putuserã susþine expediþii ºi dincolo de aceste corpuri cereºti. Zborurile lungi necesitau prea multã energie. Pãmântul îºi exploata cãrbunele ºi uraniul cu tot mai multã eficienþã, însã ºi zãcãmintele respective erau finite. Treptat, Multivac învãþase destule ca sã rãspundã mai precis la întrebãri profunde, iar la 14 mai 2061 ceea ce fusese teorie devenise fapt împlinit. Energia Soarelui fusese stocatã, convertitã ºi utilizatã direct la scarã planetarã. Pe întregul Pãmânt, cuptoarele cu cãrbuni ºi centralele de fisiune a uraniului fuseserã oprite ºi se acþionase comutatorul care conecta planeta cu o staþie spaþialã cu diametrul de 1,5 kilometri, aflatã pe orbitã în jurul Pãmântului, la jumãtatea distanþei pânã la Lunã. Acum, toatã aparatura de pe Pãmânt funcþiona pe baza razelor invizibile de energie solarã. ªapte zile nu fuseserã îndeajuns pentru a diminua vâlva stârnitã de eveniment, totuºi Adell ºi Lupov izbutiserã în cele din urmã sã evadeze de la îndatoririle lor ºi sã se întâlneascã, în tihnã, într-un loc unde nimãnui nu i-ar fi trecut prin minte sã-i caute - în pustiile încãperi subterane, pe unde se obþinea acces la porþiuni din uriaºul corp al lui Multivac. Lipsit de intervenþii exterioare, relaxându- se ºi sortându-ºi datele cu clicãituri leneºe, Multivac îºi meritase de asemenea vacanþa aceea, iar bãieþii erau întru totul de acord. Nu avuseserã nici o intenþie - cel puþin la început - de a i-o disturba. Aduseserã cu ei o sticlã ºi singura lor grijã de moment fusese de a se destinde în tovãrãºia acesteia. - Este uluitor când stai sã te gândeºti, zise Adell. (învârtea încetiºor cu o baghetã de sticlã prin pahar, privind cubuleþele de gheaþã ce se înghesuiau s-o atingã, ºi pe chipul sãu lãtãreþ se zãreau cute de obosealã). Acum avem pe gratis toatã energia pe care o vom putea utiliza vreodatã! Dacã am dori s-o exploatãm, ne-ar ajunge sã topim întregul Pãmânt într-o picãturã uriaºã de fier lichid impur, fãrã sã simtim cã am fi cheltuit vreun pic. Avem toatã energia pe care am putea s-o folosim vreodatã, pe vecie. Lupov îºi lãsã capul pe un umãr. Fãcea gestul acesta când dorea sã contrazicã pe cineva, iar acum dorea sã contrazicã, pe de o parte fiindcã el trebuise sã aducã gheaþa ºi paharele. - Nu chiar pe vecie, rosti el. - La dracu', aproape pe vecie. Pânã se consumã Soarele. - Asta nu-nseamnã "pe vecie". - Bine, bine, miliarde ºi miliarde de ani. Poate chiar douãzeci de miliarde de ani. Esti mulþumit? Lupov îºi trecu degetele prin pãrul care începuse sã i se rãreascã, parcã pentru a se reasigura cã-i mai rãmãsese ceva, ºi sorbi din pahar. - Douãzeci de miliarde de ani nu înseamnã "pe vecie". - Oricum, va dura mult dupã moartea noastrã, de acord? - La fel vor dura zãcãmintele de cãrbune ºi uraniu. - Aºa-i, dar acum putem sã cuplãm la Staþia Solarã orice navã spaþialã, ca sã facã ruta Pãmânt-Pluto de un milion de ori, fãrã sã-ºi faca griji vreodatã din cauza combustibilului. Asta n-ai putea face cu cãrbune ºi uraniu. Dacã nu mã crezi, întreabã-I pe Multivac. - Nu trebuie sã-I întreb pe Multivac. O ºtiu ºi eu. - Atunci, nu mai tot critica lucrurile pe care le-a fãcut Multivac pentru noi! se enervã Adell. A fãcut numai bine. - Cine-a zis cã n-ar fi fãcut bine? Eu spun doar cã un soare nu va dura pe vecie. Nimic altceva. Suntem în siguranþã pentru douãzeci de miliarde de ani, dar apoi ce se va petrece? - Lupov îndreptã un deget nesigur spre celãlalt. - ªi sã nu-mi zici c-o sã ne cuplãm la alt soare! O vreme, domni tãcerea. Adell ducea paharul la buze doar ocazional, iar ochii lui Lupov se închiserã lent. Cei doi fãcuserã o pauzã de odihnã. Apoi, Lupov deschise brusc ochii. - Te gândesti c-o sã ne cuplãm la alt soare, când al nostru îºi va încheia existenta? - Eu muncesc, eu nu gândesc. - Ba gândeºti, însã necazul cu tine e cã stai cam prost cu logica. Eºti ca individul ãla care a fost surprins de o aversã neaºteptatã ºi a fugit spre un pâlc de arbori, ca sã-ºi caute adãpost. Nu-ºi fãcea nici un fel de griji, ºtii?, deoarece se gândise cã dacã ploaia va rãzbi printr-un copac, se va putea muta sub altul. - Am înteles, zise Adell, nu-i nevoie sã tipi. Când soarele nostru va dispãrea, vor fi dispãrut ºi celelalte stele. - AI naibii sã fiu dacã nu vor dispãrea! mormãi Lupov. Totul a avut un început în explozia cosmicã originarã, când o fi fost ea, ºi totul va avea un sfârsit când toate stelele îºi vor consuma combustibilul intern. Unele ard mai repede decât altele. Pãi, alea gigante nu vor dura nici o sutã de milioane de ani. Soarele nostru va dura douãzeci de miliarde de ani ºi poate cã piticele vor dura o sutã de miliarde de ani. Dar peste un trilion de ani, sã zicem, totul va fi în beznã. Entropia trebuie s-atingã nivelul maxim, asta-i! - ªtiu totul despre entropie, precizã demn Adell. - ªtii pe naiba! - ªtiu la fel de multe ca tine. - Atunci, ºtii cã totul se va stinge într-o bunã zi. - Da, ºtiu. Cine zice cã nu va fi asa?

Upload: jafar-al-barmaki

Post on 25-Sep-2015

14 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Asimov Ultima Intrebare

TRANSCRIPT

  • ULTIMA INTREBARE(The Last Question - 1956)

    Isaac Asimov

    scanat si corectat de alcatraz

    Ultima ntrebare a fost formulat pentru ntia oar, pe jumtate n glum, n ziua de 21 mai2061, ntr-un moment cnd omenirea pea spre lumin. ntrebarea a aprut ca urmare a unui pariupus pe cinci dolari la beie i faptele s-au petrecut dup cum urmeaz:

    Alexander Adell i Bertram Lupov erau doi dintre credincioii slujitori ai lui Multivac. Ei cunoteaumai bine dect oricare alt fiin omeneasc ce anume se ascundea napoia faadei reci,clicitoare i plpitoare - care se ntindea pe muli kilometri - a giganticului calculator. Aveau, celpuin, o noiune despre planul general de relee i circuite care crescuser cu mult dincolo depunctul n care un singur om ar fi putut pricepe totul n mod exact.

    Multivac se autoregla i autocorecta. Trebuia s-o fac, ntruct nimic omenesc n-ar fi putut s-Iregleze i s-I corecteze suficient de rapid, sau mcar acceptabil. De aceea, Adell i Lupov seocupau doar superficial de monstruosul gigant, ns pe ct de bine o puteau face nite oameni.Introduceau date, adaptau ntrebrile la necesitile sale i traduceau rspunsurile oferite. Cusiguran, ei i toi cei aidoma lor aveau tot dreptul s se nfrupte din gloria lui Multivac.

    De cteva decenii, Multivac proiectase navele spaiale i calculase traiectoriile ce-ipermiseser omului s ajung pe Lun, Marte i Venus, dar resursele srace ale Pmntului nuputuser susine expediii i dincolo de aceste corpuri cereti. Zborurile lungi necesitau prea multenergie. Pmntul i exploata crbunele i uraniul cu tot mai mult eficien, ns i zcmintelerespective erau finite.

    Treptat, Multivac nvase destule ca s rspund mai precis la ntrebri profunde, iar la 14 mai2061 ceea ce fusese teorie devenise fapt mplinit.

    Energia Soarelui fusese stocat, convertit i utilizat direct la scar planetar. Pe ntregulPmnt, cuptoarele cu crbuni i centralele de fisiune a uraniului fuseser oprite i se acionasecomutatorul care conecta planeta cu o staie spaial cu diametrul de 1,5 kilometri, aflat pe orbitn jurul Pmntului, la jumtatea distanei pn la Lun. Acum, toat aparatura de pe Pmntfunciona pe baza razelor invizibile de energie solar.

    apte zile nu fuseser ndeajuns pentru a diminua vlva strnit de eveniment, totui Adell iLupov izbutiser n cele din urm s evadeze de la ndatoririle lor i s se ntlneasc, n tihn, ntr-unloc unde nimnui nu i-ar fi trecut prin minte s-i caute - n pustiile ncperi subterane, pe unde seobinea acces la poriuni din uriaul corp al lui Multivac. Lipsit de intervenii exterioare, relaxndu-se i sortndu-i datele cu clicituri lenee, Multivac i meritase de asemenea vacana aceea, iarbieii erau ntru totul de acord. Nu avuseser nici o intenie - cel puin la nceput - de a i-odisturba.

    Aduseser cu ei o sticl i singura lor grij de moment fusese de a se destinde n tovriaacesteia.

    - Este uluitor cnd stai s te gndeti, zise Adell. (nvrtea ncetior cu o baghet de sticl prinpahar, privind cubuleele de ghea ce se nghesuiau s-o ating, i pe chipul su ltre se zreaucute de oboseal). Acum avem pe gratis toat energia pe care o vom putea utiliza vreodat! Dacam dori s-o exploatm, ne-ar ajunge s topim ntregul Pmnt ntr-o pictur uria de fier lichidimpur, fr s simtim c am fi cheltuit vreun pic. Avem toat energia pe care am putea s-o folosimvreodat, pe vecie.

    Lupov i ls capul pe un umr. Fcea gestul acesta cnd dorea s contrazic pe cineva, iaracum dorea s contrazic, pe de o parte fiindc el trebuise s aduc gheaa i paharele.

    - Nu chiar pe vecie, rosti el.- La dracu', aproape pe vecie. Pn se consum Soarele.- Asta nu-nseamn "pe vecie".- Bine, bine, miliarde i miliarde de ani. Poate chiar douzeci de miliarde de ani. Esti mulumit?Lupov i trecu degetele prin prul care ncepuse s i se rreasc, parc pentru a se reasigura

    c-imai rmsese ceva, i sorbi din pahar.- Douzeci de miliarde de ani nu nseamn "pe vecie".- Oricum, va dura mult dup moartea noastr, de acord?- La fel vor dura zcmintele de crbune i uraniu.- Aa-i, dar acum putem s cuplm la Staia Solar orice nav spaial, ca s fac ruta

    Pmnt-Pluto de un milion de ori, fr s-i faca griji vreodat din cauza combustibilului. Asta n-aiputea face cu crbune i uraniu. Dac nu m crezi, ntreab-I pe Multivac.

    - Nu trebuie s-I ntreb pe Multivac. O tiu i eu.- Atunci, nu mai tot critica lucrurile pe care le-a fcut Multivac pentru noi! se enerv Adell. Afcut

    numai bine.- Cine-a zis c n-ar fi fcut bine? Eu spun doar c un soare nu va dura pe vecie. Nimic altceva.

    Suntem n siguran pentru douzeci de miliarde de ani, dar apoi ce se va petrece? - Lupovndrept un deget nesigur spre cellalt.

    - i s nu-mi zici c-o s ne cuplm la alt soare!O vreme, domni tcerea. Adell ducea paharul la buze doar ocazional, iar ochii lui Lupov se

    nchiser lent. Cei doi fcuser o pauz de odihn. Apoi, Lupov deschise brusc ochii.- Te gndesti c-o s ne cuplm la alt soare, cnd al nostru i va ncheia existenta?- Eu muncesc, eu nu gndesc.- Ba gndeti, ns necazul cu tine e c stai cam prost cu logica. Eti ca individul la care a fost

    surprins de o avers neateptat i a fugit spre un plc de arbori, ca s-i caute adpost. Nu-i fceanici un fel de griji, tii?, deoarece se gndise c dac ploaia va rzbi printr-un copac, se va puteamuta sub altul.

    - Am nteles, zise Adell, nu-i nevoie s tipi. Cnd soarele nostru va disprea, vor fi disprut icelelalte stele.

    - AI naibii s fiu dac nu vor disprea! mormi Lupov. Totul a avut un nceput n explozia cosmicoriginar, cnd o fi fost ea, i totul va avea un sfrsit cnd toate stelele i vor consuma combustibilulintern. Unele ard mai repede dect altele. Pi, alea gigante nu vor dura nici o sut de milioane deani. Soarele nostru va dura douzeci de miliarde de ani i poate c piticele vor dura o sut demiliarde de ani. Dar peste un trilion de ani, s zicem, totul va fi n bezn. Entropia trebuie s-atingnivelul maxim, asta-i!

    - tiu totul despre entropie, preciz demn Adell.- tii pe naiba!- tiu la fel de multe ca tine.- Atunci, tii c totul se va stinge ntr-o bun zi.- Da, tiu. Cine zice c nu va fi asa?

  • - Tu, prostovane! Tu ai zis c avem toat energia care ne trebuie, pe vecie. Tu ai zis "pe vecie".Fu rndul lui Adell s-I contrazic.- Poate c-ntr-o bun zi vom putea reface totul, spuse el.- Niciodat.- De ce nu? Cndva...- Niciodat.- la-ntreab-I pe Multivac.- Intreab-I tu. Punem prinsoare? Pe cinci dolari c-o s rspund c nu se poate.Adell era ndeajuns de cherchelit ca s ncerce i, n acelai timp, ndeajuns de treaz ca s poat

    formula o ntrebare coerent: "Va putea vreodat omenirea, fr s-i cheltuiasc toat energia, sreaduc Soarele la splendoarea tinereii sale, chiar dup ce el a murit de btrnete?"

    Probabil c ntrebarea putea fi formulat i mai simplu: "Cum poate fi redus masiv entropiaUniversului, pentru a reveni la nivelul iniial?" Multivac ncremeni i amui. Plpiturile lente aleledurilor sale ncetar, cliciturile ndeprtate ale releelor nu se mai auzir.

    Apoi, tocmai cnd tehnicienii, alarmai, simeau c nu-i mai pot reine rsuflarea, imprimantacalculatorului nvie brusc. ase cuvinte fur tiprite: DATE INSUFICIENTE PENTRU UN RSPUNSCORECT.

    - Pariul cade, opti Lupov.Plecar grbii.A doua zi diminea, cu capetele pulsnd dureros de mahmureal i cu gurile mbcsite de

    alcool, cei doi uitaser cu totul de incident.

    *** Jerrodd, Jerrodine i Jerrodette I i II priveau imaginea nstelat care se modifica n videoplat, pe

    msur ce trecerea prin hiperspaiu se desfsura pe durata ei atemporal. Brusc, pulbereascnteietoare de stele ls loc n centrul ecranului unui singur corp cosmic strlucitor.

    - sta-i X-23, rosti Jerrodd cu convingere. Minile sale subtiri i se ncletar strns la spate incheieturile falangelor se albir. Surioarele Jerrodette avuseser parte de prima lor trecere prin

    hiperspaiu i erau extrem de contiente de senzaia momentan de nuntru-afar. i nbuirchicotelile i se fugrir nebunete n jurul mamei lor, intonnd:

    - Am ajuns la X-23, am ajuns la X-23, am ajuns...- Linite, copii! le potoli Jerrodine. Esti sigur, Jerrodd?- Cum s nu fiu sigur? replic el privind n sus ctre proeminena metalic de pe plafon, care

    strbtea cabina pe toat lungimea ei, intrnd printr-un perete i disprnd n peretele opus. Defapt, parcurgea ntreaga nav, de la un capt la cellalt.

    Jerrodd nu tia mare lucru despre tubul gros de metal - doar c se numea Microvac i c oricinedorea i putea pune ntrebri. Chiar dac nu-I ntreba nimeni, el avea misiunea de a pilota nava spredestinaia prestabilit, de a se alimenta cu energie de la diversele Staii Energetice Subgalacticei de a calcula ecuaiile pentru salturile hiperspaiale.

    Jerrodd i familia sa trebuiau doar s atepte ajungerea la destinaie, locuind n cabineleconfortabile ale navei.

    Odat, cineva ii spusese lui Jerrodd c terminaia "ac" a lui Microvac ar fi fost acronimul pentru"analog computer" n engleza veche, dar brbatul se afla pe punctul de a uita i acest detaliu.

    Privind videoplatul, ochii Jerrodinei se umezir.- Nu m pot stpni, murmur ea. M simt ciudat s prsesc Pmntul pentru totdeauna.- Nu neleg motivul! replic Jerrodd. Acolo nu aveam nimic, iar pe X-23 vom avea de toate. Nu

    vei fi singur. Nu vei fi un pionier al spaiului. Pe planet triesc deja peste un milion de oameni.Dumnezeule, str-strnepoii notri vor cuta planete noi, pentru c X-23 va fi suprapopulat! -Dup o pauz, adug: ti spun, dup cum evolueaz explozia demografic, avem mare noroc czborul interstelar a fost pus la punct de calculatoare.

    - Stiu, tiu, ncuviin femeia fr chef.Jerrodette I interveni prompt.- Microvacul nostru e cel mai bun Microvac din lume.- i eu cred la fel, aprob Jerrodd ciufulindu-i prul.Era ntr-adevr plcut s ai Microvacul tu, iar Jerrodd era ncntat c fcea parte din generaia

    sa i nu din alta. Pe vremea tinereii tatlui su, singurele calculatoare erau nite maini imense,care acopereau sute de kilometri ptrati. Pe o planet exista un singur calculator, care se numeachiar aa - "Planetar AC". Timp de o mie de ani, crescuser mereu n dimensiuni, pentru ca apoi,aproape peste noapte, tehnologia s se perfecioneze. n locul tranzistoarelor, apruser valvelemoleculare, astfel c pn i cel mai ntins Planetar AC ocupa acum doar jumtate din volumul uneinave spaiale.

    Jerrodd simi un fior de satisfacie, aa cum se petrecea ori de cte ori se gndea c propriulsu Microvac era de nenumrate ori mai complex dect strvechiul i primitivul Multivac, cel caremblnzise primul Soarele, i aproape la fel de complex ca Planetar AC-ul Pmntului (cel mai maredintre toate), care rezolvase primul problema cltoriei hiperspaiale i fcuse posibil zborul sprestele.

    - Attea stele i attea planete! suspin Jerrodine pierdut n propriile ei gnduri. Bnuiesc cfamiliile vor porni de-a pururi spre noi planete, aa cum facem noi acum.

    - Nu chiar de-a pururi, surse Jerrodd. ntr-o bun zi, totul va nceta, dar asta de-abia pestemiliarde de ani. Peste multe miliarde de ani. Pn i stelele se sting, nu tii? Entropia trebuie screasc.

    - Ce-i aia entropie, tticule? piui Jerrodette II.- Entropia, dulceaa mea, este un cuvnt care descrie cum se oprete Universul. n cele din

    urm, totul se oprete, tii, aa cum s-a ntmplat cu roboelul tu vorbitor.- Dar nu poi pune baterii noi, cum i-ai pus roboelului?- Bateriile sunt chiar stelele, scumpa mea. Dac stelele se sting, nu mai exist baterii.Imediat, Jerrodette I ncepu s plng:- Nu le Iasa, tticule! Nu lsa stelele s se sting!- Uite ce-ai fcut! suier Jerrodine nervoas.- De unde s fi tiut c-o s se sperie? mormi Jerrodd.- ntreab-I pe Microvac! se tngui Jerrodette I. ntreab-I cum se aprind din nou stelele!- Haide, f-o! l mboldi Jerrodine. Aa se vor liniti. Jerrodette II ncepuse i ea s se smiorcie.

    Jerrodd ridic din umeri.

  • - Gata, gata, scumpetelor! O s-I ntreb pe Microvac ce trebuie fcut. Nu v temei - el o s nedea rspunsul.

    I ntreb pe Microvac i adug iute:- Rspuns imprimat.Lund banda ngust de celufilm, Jerrodd rosti vesel:- Vedei, Microvac spune c se va ngriji de toate, cnd va veni clipa, aa c nu trebuie s v

    speriai.- lar acum, copii, zise Jerrodine, e timpul s v culcai. n curnd vom ajunge n noul nostru

    cmin.nainte de a distruge celufilmul, Jerrodd reciti rspunsul lui Microvac: DATE INSUFICIENTE

    PENTRU UN RSPUNS CORECT. Ridic din nou din umeri i privi pe videoplat. X-23 se apropiatot mai mult.

    ***

    VJ-23X de Lameth privi n adncurile ntunecate ale hrii galactice tridimensionale la scar

    mic i spuse:- M ntreb dac nu cumva e ridicol s fim att de preocupai de aceast problem...MQ-17J de Nicron cltin din cap.- Nu cred. Stii bine c, la actuala rat a expansiunii, galaxia se va popula n cinci ani.Amndoi preau a avea n jur de douzeci de ani, erau nalti i cu corpuri perfecte.- Cu toate acestea, zise VJ-23X, ezit s naintez Consiliului Galactic un raport pesimist.- Eu nici nu m gndesc la alt tip de raport. Pune-i niel n micare. Trebuie s-i punem n

    micare.VJ-23X suspin.- Spaiul este infinit. O sut de miliarde de galaxii ateapt s fie colonizate. Mai multe chiar!- O sut de miliarde nu este un numr infinit i, cu trecerea timpului, devine tot mai puin infinit.

    Gndete-te! Acum douzeci de mii de ani, omenirea a soluionat problema utilizrii energieistelare, iar peste numai cteva secole a devenit posibil cltoria interstelar. Omenirea a avutnevoie de un milion de ani ca s populeze o planet micu, iar apoi doar de cincisprezece mii deani ca s populeze restul galaxiei. Actualmente, populaia se dubleaz la fiecare zece ani...

    - Pentru asta, il ntrerupse VJ-23X, putem mulumi imortalitii.- Perfect. Imortalitatea exist i trebuie luat n seam. Recunosc c ea are i partea aceasta

    mai puin convenabil. Galactic AC ne-a rezolvat multe probleme dar, stopnd mbtrnirea idesfiinnd moartea, a distrus toate celelalte soluii pe care le gsise.

    - Presupun, totui, c n-ai dori s renuni la viat.- Ctui de puin, o ls mai moale MQ-17J. Nu nc. Nu sunt ndeajuns de btrn. Tu ci ani

    ai?- Dou sute douzeci i trei. Dar tu?- N-am ajuns nici la dou sute. S revenim ns la ideea mea. Populaia se dubleaz la fiecare

    zece ani. Dup ce vom umple galaxia aceasta, urmtoarea va fi populat n zece ani. nc zece anii vom fi populat alte dou. Peste un deceniu - patru. ntr-o sut de ani, vom fi populat o mie degalaxii. ntr-o mie de ani, un milion de galaxii. n zece mii de ani, ntregul Univers cunoscut. Ce se vantmpla dup aceea?

    - O problem secundar, spuse VJ-23X, este cea a transportului. M ntreb cte unitienergetice solare vor fi necesare pentru a deplasa galaxii de indivizi dintr-o galaxie n urmtoarea?

    - O ntrebare foarte pertinent. Deja, omenirea consum anual dou uniti energetice solare.- lar majoritatea energiei respective este pur i simplu irosit. La urma urmelor, propria noastr

    galaxie emite anual o mie de uniti energetice solare, dintre care noi utilizm doar dou.- De acord, ns chiar i cu o eficien de sut la sut, nu facem altceva dect s amnm

    inevitabilul. Necesarul nostru energetic creste n progresie geometric - chiar mai rapid dectpopulaia. Vom epuiza energia nainte de a rmne fr galaxii colonizabile. E o probleminteresant. O problem foarte interesant.

    - Va trebui s construim stele noi, din gazul interstelar.- Sau din cldura disipat? ntreb ironic MQ-17J.- Poate c exist o modalitate de inversare a entropiei. Ar trebui s-I ntrebm pe Galactic AC.VJ-23X nu vorbise cu toat seriozitatea, dar MQ-17J i scoase din buzunar contactorul AC i-I

    aez pe mas.- Sunt gata s-ntreb, spuse el. Este ceva cu care rasa uman va trebui s se confrunte ntr-o

    bun zi.Privi ncruntat micutul contactor AC. Era un cubule cu latura de trei centimetri, conectat prin

    hiperspaiu cu marele Galactic AC, care slujea ntreaga omenire. Contactorul nsui fcea parte dinGalactic AC.

    MQ-17J rmase cteva clipe pe gnduri, ntrebndu-se dac ntr-o bun zi a vieii salenemuritoare avea s-I poat vedea Galactic AC. Acesta era de-a dreptul o planet, una micu, oplas de raze de fort ce tineau materia, n interiorul creia fluxuri de submezoni nlocuiserprimitivele valve moleculare. n ciuda funcionrii sale subeterice, Galactic AC avea un diametru depeste trei sute de metri.

    - Poate entropia s fie inversat? ntreb brusc MO-17J n contactor.VJ-23X l privi surprins.- Auzi... de fapt, n-am vrut cu adevrat s-ntrebi asta.- De ce nu?- Amndoi tim c entropia nu poate fi inversat. Nu poi s recldeti un copac ars din fumul i

    cenua rmase.- Avei copaci pe planeta ta?Rspunsul lui Galactic AC ii fcu s tresar i s pstreze tcere. Vocea se auzi subtire i

    melodioas din contactor: DATE INSUFICIENTE PENTRU UN RASPUNS CORECT.- Ai vzut? fcu VJ-23X.Ca atare, cei doi revenir la problema raportului pe care trebuiau s-I prezinte Consiliului

    Galactic.

    ***

  • Mintea lui Zee Prime cuprinse noua galaxie, prea puin interesat de nenumratele spirale destele ce o alctuiau. O galaxie pe care n-o mai vzuse pn atunci. Avea oare s le vad pe toate?Erau att de multe, fiecare cu propria ei ncrctur uman... O ncrctur mai degrab pasiv. ntr-o msur tot mai mare, adevrata esen a omului se afla aici, n spaiu.

    Mini, nu corpuri! Corpurile nemuritoare rmneau pe planete, meninute vreme de eoni nanabioz. Uneori, ele erau trezite pentru a efectua activiti fizice, dar asta se ntmpla tot mai rar.Puini indivizi noi se nteau ca s se alture mulimii incredibile, dar ce importan avea? nUnivers, exista prea puin loc pentru indivizi noi.

    Zee Prime fu deteptat din reverie, ntlnind tentaculele ceoase ale altei mini.- Sunt Zee Prime, spuse el. Tu cine eti?- Sunt Dee Sub Wun. Din ce galaxie eti?- Noi i spunem doar Galaxia. Dar tu din ce galaxie eti?- i noi o numim pe a noastr Galaxia. Toi oamenii numesc galaxia lor pur i simplu Galaxia i

    att. De ce nu?- Aa este. Toate galaxiile sunt la fel.- Nu chiar toate. Rasa uman trebuie s fi pornit dintr-o galaxie anume. Aceea este diferit.- Din care galaxie? ntreb Zee Prime.- Nu stiu. Universal AC ar trebui s stie.- S-l ntrebm? Brusc, sunt curios.Perceptiile lui Zee Prime se extinser pn ce galaxiile nsele se reduser i devenir o pulbere

    difuz pe un fundal mult mai mre. Sute de miliarde de galaxii, toate cu fiinele lor nemuritoare,toate purtndu-i ncrcturile de inteligene cu mini ce rtceau liber prin spaiu. Una singurdintre ele era fr pereche, fiind galaxia de obrie a omului. n trecutul su neclar i ndeprtat, eacunoscuse o perioad cnd fusese unica galaxie populat de oameni.

    Zee Prime era extrem de curios s vad galaxia aceea, aa nct strig:- Universal AC! n care galaxie a aprut omenirea?Universal AC l auzi, deoarece pe fiecare planet i prin tot spaiul avea receptori ce duceau prin

    hiperspaiu ctre un punct necunoscut unde se afla el.Zee Prime auzise de un singur om ale crui gnduri rzbiser n apropierea lui Universal AC, dar

    acesta nu zrise dect un glob strlucitor cu diametrul de jumtate de metru, aproape imposibil deprivit direct.

    - Dar cum este posibil ca Universal AC s fie att de mic? ntrebase Zee Prime.- Cea mai mare parte a lui, venise rspunsul, se gsete n hiperspatiu. Nu-mi pot imagina forma

    sub care exist acolo.Nimeni nu i-o putea imagina, deoarece, Zee Prime stia prea bine, trecuse de mult ziua cnd

    Omul jucase vreun rol n construcia unui Universal AC. Fiecare Universal AC i proiecta i iconstruia succesorul. Fiecare, n decursul existenei sale de peste un milion de ani, acumula datelenecesare pentru a construi un succesor mai bun, mai complex, mai capabil, care avea s-i cuprindbazele de date i individualitatea.

    Universal AC ntrerupse gndurile rtcitoare ale lui Zee Prime nu prin cuvinte, ci printr-oindicaie. Mintea lui Zee Prime fu condus n oceanul difuz de galaxii, dintre care una se mritreptat, artndu-i stelele.

    Un gnd sosi de la o distant infinit, dar perfect distinct: ACEASTA ESTE GALAXIA DEORIGINE A OMULUI.

    Era totui la fel cu oricare alt galaxie i Zee Prime i tinui dezamgirea.Dee Sub Wun, a crui minte l nsoise, vorbi pe neateptate:- i care dintre stele este steaua de origine a Omului?Universal AC rspunse: STEAUA DE ORIGINE A OMULUI A DEVENIT O NOV. ACUM ESTE

    O PITIC ALB.- Oamenii de acolo au murit? ntreb Zee Prime, surprins i aproape fr s se gndeasc.Universal AC rspunse: ASA CUM SE NTMPL N ASEMENEA CAZURI, O LUME NOU A

    FOST CONSTRUIT DIN TIMP PENTRU CORPURILE LOR MATERIALE.- Da, bineneles, zise Zee Prime, simindu-se totui copleit de o senzaie de pierdere. Mintea

    lui ntrerupse legtura cu galaxia de origine a Omului i o ls s se retrag i s se piard printrepunctuleele difuze. Nu mai dorea s-o revad.

    - Ce s-a ntmplat? ntreb Dee Sub Wun.- Stelele mor. Steaua de origine a Omului este moart.- Toate trebuie s moar. De ce n-ar muri?- ns cnd toat energia va fi epuizat, corpurile noastre vor muri, i noi o dat cu ele.- Asta se va petrece peste miliarde de ani.- Nu vreau s se ntmple nici chiar dup miliarde de ani. Universal AC! Cum se poate opri

    moartea stelelor?- ntrebi cum se poate inversa entropia, observ amuzat Dee Sub Wun.lar Universal AC rspunse: DATELE CONTINU S FlE INSUFICIENTE PENTRU UN

    RSPUNS CORECT.Gndurile lui Zee Prime revenir spre propria sa galaxie. EI nu se mai gndi la Dee Sub Wun, al

    crui trup se putea afla ntr-o galaxie situat la o deprtare de un trilion de ani-lumin sau pe planetavecin. Nu era important.

    Nefericit, Zee Prime ncepu s colecteze hidrogen interstelar, cu care s-i construiasc proprialui stelu. Dac stelele trebuiau s moar ntr-o bun zi, cel puin cteva mai puteau fi construite.

    ***

    Omul se gndi cu sine, deoarece, ntr-un fel, mental, Omul era unul singur. Era alctuit dintr-un

    trilion de trilioane de trilioane de corpuri nemuritoare, fiecare avnd locul su, odihnindu-se linitit ineafectat de scurgerea timpului, ngrijit de roboi perfeci, la fel de neafectai de scurgereatimpului, n vreme ce minile tuturor corpurilor se contopeau liber ntre ele.

    Omul rosti:- Universul este pe moarte.Omul privi galaxiile tot mai puin luminoase. Stelele gigant, risipitoarele, dispruser demult, n

    distana celui mai ndeprtat trecut. Acum, aproape toate stelele erau pitice albe, murind treptat.Din praful interstelar fuseser construite stele noi, unele prin procese naturale, altele de Om

    nsui, dar i acelea piereau. Piticele albe puteau fi contopite, pentru ca din giganticele foreeliberate n felul acela s se obin alte stele, dar dintr-o mie de pitice albe se putea cldi o singurstea, care avea s piar de asemenea.

  • Omul rosti:- Grijuliu gospodrit, sub ndrumarea lui Cosmic AC, energia care a mai rmas n tot Universul

    va dura cteva miliarde de ani.- Chiar i aa, spuse Omul, n cele din urm tot se va fri. Orict de atent ar fi gospodrit,

    orict de eficient ar fi exploatat, energia consumat este pierdut i nu poate fi recreat. Entropiatrebuie s creasc permanent spre valoarea maxim.

    - Entropia nu poate fi inversat? ntreb Omul. S-I ntrebm pe Cosmic AC.Cosmic AC i nconjura, dar nu n spaiu. n spaiu, nu se gsea nici mcar un crmpei din el. Se

    afla n hiperspaiu i era alctuit din ceva ce nu era nici materie, dar nici energie. Problemadimensiunilor i naturii sale nu mai aveau deja nici un neles n termeni familiari Omului.

    - Cosmic AC, spuse Omul, cum poate fi inversat entropia? Cosmic AC rspunse: DATELECONTINU S FIE INSUFICIENTE PENTRU UN RASPUNS CORECT.

    Omul spuse:- Adun date suplimentare.Cosmic AC rspunse: O VOI FACE. O FAC DE O SUT DE MILIARDE DE ANI. ACEAST

    NTREBARE NE-A FOST PUS DE MULTE ORI PREDECESORILOR MEI I MIE. TOATEDATELE PE CARE LE DETIN RMN INSUFICIENTE.

    - Va exista un moment, ntreb Omul, cnd datele vor fi suficiente, sau problema este insolvabiln toate circumstanele imaginabile?

    Cosmic AC rspunse: NICI O PROBLEM NU ESTE INSOLVABIL N TOATE CIRCUMSTAN-ELE IMAGINABILE.

    - Cnd vei deine suficiente date ca s rspunzi la ntrebare? ntreb din nou Omul.Cosmic AC rspunse: DATELE CONTINU S FIE INSUFICIENTE PENTRU UN RSPUNS

    CORECT.- Vei continua s lucrezi la problema aceasta? insist Omul.DA, rspunse Cosmic AC.- Vom atepta, spuse Omul.

    *** Stelele i galaxiile murir i se stinser, iar spaiul se ntunec, dup zece trilioane de ani de

    sectuire a energiilor.Unul cte unul, Omul se contopi cu AC, fiecare corp material pierzndu-i identitatea mental ntr-

    o modalitate care, cumva, nu nsemna o pierdere, ci un ctig.Ultima minte a Omului se opri nainte de fuziune, privind un spaiu care nu mai coninea dect

    resturile ultimei stele negre i o materie incredibil de rarefiat, agitat aleatoriu de rmielecldurii ce cobora, asimptotic, spre zero absolut.

    - AC, ntreb Omul, acesta este sfritul? Haosul acesta nu poate fi inversat, pentru a recreaUniversul? N-ar fi cu putin?

    AC rspunse: DATELE CONTINU S FIE INSUFICIENTE PENTRU UN RSPUNS CORECT.Ultima minte a Omului se contopi i doar AC exist - iar asta n hiperspaiu.

    *** Materia i energia se sfriser, iar o dat cu ele spaiul i timpul. Chiar i AC exista numai

    pentru acea ultim ntrebare, la care nu gsise nc rspuns, din clipa cnd, cu zece trilioane de anin urm, un tehnician pe jumtate beat o adresase unui calculator care, prin comparaie cu AC, segsea cu mult mai departe dect fusese omul fa de Om.

    Rspunsese la toate celelalte ntrebri, dar pn nu gsea rspuns i la aceast ultim ntrebare,AC nu-i putea elibera contiina. Strnsese toate datele ce puteau fi strnse. Nu mai exista nimiccare s fie adunat.

    ns datele colectate trebuiau acum corelate i combinate n toate relaiile posibile.n acest scop, fu cheltuit un timp atemporal.lar AC afl cum anume putea s inverseze direcia entropiei.Nu exista ns nici un om cruia AC s-i ofere rspunsul la ultima ntrebare. Aspectul respectiv

    era lipsit de importan. Se demonstrase c rspunsul avea s rezolve i problema aceasta.Vreme de alt timp atemporal, AC se gndi care ar fi fost modalitatea optim de aciune. Cu

    atenie, organiz programul.Contiina lui AC cuprinse tot ceea ce fusese cndva un Univers i reflect la ceea ce acum era

    Haos. Trebuia s acioneze pas cu pas. i AC spuse: "S FIE LUMIN!"i se fcu lumin...

    ENDscanat si corectat de alcatraz