Unul dintre cei mai bogaţi şi controversaţi oameni de afaceri, tot el – deputat şi fost prim-vicespicher al Parlamentului, stă la bloc. Nu pare să fie deranjat de acest lucru pentru că locuieşte de departe în cea mai păzită clădire din Chişinău, iar apartamentul lui e mai mare decât multe din vilele de lux din capitală.

În blocul de pe strada Bulgară, Vladimir Plahot-niuc şi soţia sa deţin două apartamente situate la etajul 3, cu o suprafaţă totală de peste 1250 de me-tri pătraţi. Demnitarul mai are în posesie 4 garaje şi un subsol de peste 80 de metri pătraţi.

Potrivit ultimei declaraţii de avere, în blocul de pe strada Bulgară, 41, împreună cu soţia, Plahot-niuc deţine în prezent doar două apartamente, patru garaje şi un subsol. Ce-i drept valoarea bunu-

rilor este estimată la peste 10 milioane de lei, însă chiar şi aşa cifra e departe de realitate. De exemplu, valoarea celor două apartamente (de 6,4 milioane lei şi, respectiv, 1,5 milioane lei), menţionată în de-claraţia de avere, este cea indicată în documentele cadastrale şi nu este actualizată.

Continuare în pag. 3

Vor bea europenii vinuri

moldoveneşti în cantităţi nelimitate?

28.09.2013

Noros, 7 16 0C

27.09.2013

Noros, 16 14 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.45781 Do lar ame ri can ............. 12.92731 Leu românesc ................. 3.90841 Ru blă ru sească ............... 0.4016Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Banii reprezintă pentru suflet ceea ce reprezintă o pereche de papuci pentru un invalid”.

Gabriel Petru Băetan

Cursul valutar 27.09.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 septembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

()Înălţarea Sfintei Cruci (post). Toate ale Praznicului Sf. Ierarh

Martir Antim Ivireanul

(citiţi pag. 4)

Prima întâlnire Leancă–Şevciuk sau acelaşi dialog despre aspecte colaterale

„Prima Casă”, dar nu pentru toţi

Cum integrarea europeană a devenit „comunism” în Republica Moldova

Europa lor şi şomajul nostru

2

7

5

8

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ECONOMIC

COMENTARII

Europa

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 35 (912)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

(citiţi pag. 6)

Situaţie alarmantă – fiecare al zecelea copil din Moldova

are ambii părinţi plecaţi peste hotare

Cine nu-i cu noi, este împotriva

noastră

Repartizare strictă a muncii în coaliţia de guvernământ. Libe-ral-democraţii îi dau ghes cu integrarea europeană, care ar trebui să devină pentru moldo-veni un fel de Nirvana spre care ne ghidează înţeleapta condu-cere. Democraţii par să-şi atri-buie rolul de mediatori în rela-ţia cu Estul, de salvatori care ne vor scăpa şi de embargo, şi de sucombarea prin congelare la temperaturi extreme.

Continuare în pag. 2

Apartamentul de milioane al lui Plahotniuc

O problemă ar fi, totuşi, masele, care, chiar dacă recunosc în forul lor interior că aşa nu se mai poate trăi şi conştientizează necesitatea schim-bării, nu se grăbesc să se răzvrăteas-că împotriva „vârfurilor”. Pentru că cei care îi cheamă astăzi la revoluţie, din toate direcţiile, sunt tot de prin preajma vârfurilor, actuale sau tre-cute. Şi apoi, parcă le-a mai fost fă-găduită odată schimbarea, până la capăt.

Partidul Comuniştilor, care a pro-mis încă din vară o revoluţie de ca-tifea, a anunţat, la începutul acestei săptămâni, „acţiuni de protest în toată ţara”.

Continuare în pag. 3

Cronica unei revoluţii anunţate

Toamna e timpul revoluţiilor. Pentru că se coc nu doar mere-le, perele şi porumbul, dar şi premisele. Revoluţionare, evi-dent. Adică se poate pune de o revoluţie, mai mică sau mai mare, mai dură sau mai de catifea. Situaţia la noi este tocmai revoluţionară, adică aşa cum o definea liderul revoluţiei bol-şevice, V.I. Lenin, acum aproape un secol – masele nu mai pot să trăiască ca înainte, iar vârfurile nu mai pot să guverneze ca înainte. Prin urmare, revoluţia despre a cărei necesitate s-a vorbit atât de mult este pe cale să se înfăptuiască.

Blocul în care locuieşte Vladimir Plahotniuc. Foto: Adevărul

27 SEPTEMBRIE 20132F L U X Actual

Urmare din pag. 1Cu cât mai înglodată este puterea

în tot felul de scheme şi ilegalităţi, cu cât mai evidente sunt trocurile şi în-ţelegerile prin care mai-marii zilei îşi sporesc averile şi îşi „armonizează” interesele, cu cât mai profundă este neîncrederea şi dezgustul populaţiei faţă de potentaţii zilei, cu atât mai pronunţată este isteria proeuropea-nă declanşată de aceştia. Posibila semnare a acordurilor cu Uniunea Europeană este prezentată că o rea-lizare epocală şi exclusivă a actualei guvernări, după care va pogorî peste noi fericirea veşnică. Pentru asta, tre-buie să le pupăm mâna şi să încetăm să le mai reproşăm guvernanţilor că nu şi-au ţinut promisiunile, că nu au făcut reforme, că nu au luptat cu co-rupţia, pentru că nu este patriotic să umblăm acum cu reproşuri, când, ia-tă-iată, suntem ca şi intraţi pe poarta Europei. Cine nu iubeşte guvernarea „cu toate mârşăveniile şi hoţiile ei”, vorba neuitatului Mihai Ghimpu, este, ne sugerează insistent politici-enii, împotriva integrării europene.

Zilele acestea, şeful PLDM, Vladi-mir Filat, afirma că toate forţele pro-europene din societate trebuie să se consolideze şi, atenţie, „să apere acele realizări pe care le-am obţinut în ultimii ani, să apere însăşi viitorul european al Republicii Moldova”. De cine să-l apere? Şi, mai ales, care realizări? De cei care afirmă că lozin-ca integrării nu poate fi un paravan pentru ilegalităţile şi hoţiile comise de către cei care şi-au arogat pute-rea? „Să te opui integrării europene a Republicii Moldova înseamnă să fii împotriva viitorului prosper al ţării, al cetăţenilor”, a decretat fostul pre-mier. Prin urmare, cine nu-i cu noi, este împotriva noastră. Filat pro-mite, „într-un moment de maximă

importanţă pentru ţară”, o cruciadă menită să propage „în mase” vecto-rul european, dar, probabil, să le mai şi închidă gura „ţipălăilor” care pun la îndoială marile realizări.

Ţipălăi, în opinia carismaticului politician, sunt cei care, de exemplu, critică decizia luată în privinţa BEM, singura posibilă şi corectă în opinia lui. Iar ţipălăi s-au adunat cam mul-ţişori, şi nu neapărat de printre co-munişti. Aici am putea cita mai mulţi experţi economici, specialişti din domeniu, ba chiar şi pe ambasado-rul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer. Acest „ţipălău” de talie europeană a acuzat autorităţile de lipsă de transparenţă şi a afirmat că dacă în Germania s-ar fi întâmplat un asemenea caz de delapidare a banului public, oamenii ar fi protes-tat în stradă. Şi cum să nu-l acuzi pe acesta că toarnă apă la moara comu-niştilor şi se împotriveşte „parcur-sului european” al ţării noastre. Ba „pe alocuri” am putea întrezări chiar şi omniprezenta „mână a Moscovei”.

Pe de altă parte, veştile bune din-spre Răsărit ne sunt aduse de minis-trul democrat al Economiei, care s-a întors recent de la Moscova şi ne-a spus că nici embargoul nu-i embar-gou şi nici de frig n-o să murim.

„Uitați cuvântul embargo”, ne-a îndemnat Valeriu Lazăr. Există doar o lipsă de comunicare şi anumite probleme de ordin tehnic privind exporturile de vin moldovenesc pe piața rusă care, în opinia ministrului, vor fi soluţionate în câteva săptă-mâni.

Lazăr a mai spus că este necesar să convingem partea rusă că siste-mul nostru de certificare a originii mărfurilor este unul demn de toată încrederea şi că nu vor fi admise re-exporturile de mărfuri de proveni-

enţă incertă drept produse moldo-veneşti. Pentru că „pe undeva” s-a creat un sistem opac şi chiar mafio-tizat de livrare a producţiei vinicole şi agricole pe piața rusă, unde „apar băieții şmecheri” care-şi îndeasă ba-nii prin buzunare.

Mare revelaţie! Să nu fi ştiut minis-trul până acum de acest sistem ma-fiotizat „pe undeva”? Parcă puţini au tot vorbit despre asta? E cumva Lazăr un novice în domeniu şi nu ştie cine le-a dat mână liberă acestor „băieţi deştepţi”?

Mai circumspect, ministrul Agri-culturii, Vasile Bumacov, a declarat în cadrul audierilor la comisia de profil a Parlamentului că nu poate face previziuni în privinţa duratei embargoului, dar, contaminat şi el de optimismul general, şi-a expri-mat speranţa că această „pauză teh-nică” nu va dura prea mult. Pentru că, în cazul în care restricţiile la ex-porturile de vin ar dura un an de zile, prejudiciile s-ar putea cifra la 40 de milioane de dolari, a mai precizat el.

Pe fundalul acestor declaraţii, me-dicul sanitar-şef al Federaţiei Ruse şi-a reiterat acuzaţiile în adresa au-torităţilor noastre, care, în opinia lui,

nu au învăţat nimic din experienţele anterioare şi nu au întreprins nimic pentru a îmbunătăţi calitatea vinu-rilor exportate pe piaţa rusă. Ne-am săturat să fim dădacă pentru eco-nomia moldovenească, a punctat Onişcenko, fără a face vreo aluzie că ar trebui să „uităm de embargo”.

Nu putem să nu menţionăm, în context, şi starea de euforie gene-rală produsă de intenţia Comisiei Europene de a propune liberaliza-rea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti. Propunere care tre-buie să mai treacă însă şi de votul Consiliului şi Parlamentului Euro-pean. Totodată, liberalizarea nu în-seamnă o creştere automată a cotei de piaţă şi nici că ar putea fi anulate nu doar restricţiile cantitative, dar şi cele calitative. Iar autorităţile extazi-ate astăzi de această ofertă nespera-tă ar trebui să-şi pună cenuşă pe cap pentru faptul că nu au făcut nimic până acum, nici pentru promovarea vinurilor moldoveneşti, nici pentru sporirea calităţii. Nimic, în afară de vorbe patetice despre viitorul euro-pean care ne aşteaptă.

Valeriu Lazăr s-a produs zilele aces-tea şi pe post de tălmăcitor al vor-

belor vicepremierului rus Rogozin. Vestea cea mare adusă de ministrul Economiei de la Moscova, ca o mare realizare, este că nu a fost încheiat un nou contract cu Gazprom, fiind pre-lungit cel existent cu încă un an. Tot-odată, a spus el, tariful de import va fi mai mic decât cel actual, dar asta nu înseamnă că preţul la gaze va fi mai mic şi pentru consumatori.

Cel mai important însă este fap-tul că Rogozin este sincer îngrijorat de soarta noastră şi doreşte din toa-tă inima „să ne fie cald la iarnă”. Cel puţin, aşa a „tradus” Lazăr mesajul pe care l-a lansat oficialul rus la Chi-şinău. Mesaj pe care noi l-am inter-pretat ca proştii drept o ameninţare.

Prin urmare, tot ce se face este spre binele nostru şi întru prospe-rarea patriei – şi concesionarea ae-roportului a fost o decizie bună, şi închinarea Băncii de Economii a fost un pas extraordinar, şi posibila ce-dare a acţiunilor Moldova-Gaz către Gazprom, şi aşteptatele privatizări ne vor umple de beneficii. Şi cei care ne conduc sunt de neînlocuit. Atâta timp cât mai au ceva de luat, de dat şi de împărţit.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine nu-i cu noi, este împotriva noastră

Luni, 23 septembrie, a avut loc prima întrevedere dintre premi-erul Iurie Leancă şi şeful execu-tivului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. Faptul că această întâl-nire a avut loc la hotelul „Rossiia” din Tiraspol, peste 100 de zile de la instalarea Guvernului Leancă, denotă că problema diferendului privind zona nistreană a Repu-blicii Moldova nu reprezintă o prioritate pentru actualul Execu-tiv de la Chişinău.

Singurul rezultat al întâlnirii a fost prelungi-rea acordului dintre Chişinău şi Tiraspol, sem-nat în martie 2012, privind traficul feroviar prin zona nistreană. Întrucât niciuna dintre părţi nu a avut obiecţii la respectivul document, este de admis că el putea fi prelungit şi în mod tacit. Aşteptările societăţii moldoveneşti şi ale cercurilor jurnalistice şi de experţi de la Chi-şinău erau legate de declaraţia premierului Leancă privind faptul că urmează să discute la întrevederea cu Şevciuk, la Tiraspol, statutul politico-juridic al zonei nistrene în cadrul Re-publicii Moldova. Invitat fiind la un talk-show la o televiziune de ştiri din Chişinău, am pus la îndoială această posibilitate, fapt adeverit şi în declaraţiile celor doi politicieni de după între-vederea pe care au avut-o. Ca şi în cazul decla-raţiei privind obţinerea regimului liberalizat

de vize din partea UE, Iurie Leancă recidivează în declaraţii fără acope-rire, ceea ce, în cazul unui politician, nu contribuie la întărirea încrederii cetăţenilor ţării în ceea ce declară şi face acesta. Iar o ţară cu un premier în cuvântul căruia societatea nu mai are încredere, are o problemă.

Evgheni Şevciuk şi-a mai exprimat nemulţumirea cu privire la insta-larea celor şase puncte de control migraţional la linia de demarcare din zona de securitate. Premierul Leancă, după cum a reieşit din de-claraţiile celor doi, nu i-a explicat necesitatea instalării acelor posturi, ci a aruncat mingea în terenul Parla-mentului, spunându-i lui Şevciuk că Legislati-vul va discuta chestiunea respectivă şi, astfel, deputaţii trebuie să dea explicaţii.

Pe scurt, cu regret, întrevederea de luni a constituit o nouă etapă în dialogul ce pare fără un obiect important de discuţie. În timp ce, teoretic, autorităţile moldoveneşti trebuie să discute, respectiv să promoveze restabili-rea integrităţii teritoriale, deci a jurisdicţiei RM asupra zonei nistrene. Niciodată pe parcursul ultimilor ani, la întrevederile dintre liderii de la Tiraspol şi Chişinău sau la negocierile în for-matul 5+2, nu a fost discutată această proble-mă, ci chestiuni colaterale: demontarea funi-cularului de la Râbniţa–Rezina, starea faunei (a resurselor piscicole) din râul Nistru, trans-portul feroviar ş.a.

De ce se întâmplă acest lucru? Săptămâ-na trecută m-am întors de la un Work Shop (seminar) internaţional de la Erevan, Arme-nia, consacrat temei soluţionării conflictelor (Conflict Resolution), organizat de specialişti în domeniu de la Universitatea din Potsdam, Germania, cu participanţi din statele Parte-neriatului Estic. În cadrul seminarului a fost reiterată ideea că, într-un proces de negocieri, părţile implicate în conflict trebuie să elabore-ze soluţia reciproc avantajoasă. De exemplu, partea (delegaţia) moldovenească ar trebui să elaboreze câteva soluţii bune (sau planuri de soluţionare) şi dintre acestea să o propu-nă pe cea mai bună. Mediatorii nu fac decât să creeze condiţii bune, o atmosferă potrivită pentru negocieri şi să-şi ofere serviciile, fără a

propune sau impune ceva. Cu re-gret, mentalitatea responsabililor moldoveni de reintegrare sau de soluţionare a conflictului vizează aşteptarea că cineva – OSCE, UE, SUA – va soluţiona diferendul în lo-cul Republicii Moldova. Este utilă, de altfel, în acest context, evocarea memorandumului Kozak din 2003: întrucât a fost vorba de o soluţie (un plan) propusă de o altă parte – Rusia (chiar dacă la solicitarea preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin) – Republica Moldova, în persoana aceluiaşi V. Voronin, a renunţat la documentul parafat de şeful statului, spre surprinderea şi

mânia şefului de la Kremlin, V. Putin. Conform abordărilor occidentale, este mult mai greu ca o parte angajată într-un proces de negocieri să renunţe la un plan (o soluţie) pe care l-a ela-borat, împreună cu cealaltă parte implicată în conflict, şi, care plan, se prezumă, este în be-neficiul ambelor părţi.

Cu regret, din 2009 până în prezent, respon-sabilii Republicii Moldova de reintegrare (care sunt aceleaşi persoane, în ciuda remanierilor şi învestirii noului Guvern), nu au prezentat nicio idee viabilă cu privire la soluţionarea conflic-tului. Iar ceea ce este şi mai trist, nu ştiu dacă cineva mai aşteaptă ca persoanele respective să propună vreo idee fezabilă în acest sens…

Aurelian LAVRIC

Sursa: moldova.org

Prima întâlnire Leancă–Șevciuk sau acelaşi dialog despre aspecte colaterale

27 SEPTEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

Urmare din pag. 1Potrivit datelor Întreprinderii de Stat

”Cadastru”, ultima estimare a valorii bunului imobil a fost făcută tocmai în 2004.

În acelaşi bloc, în condiţii ceva mai modeste, locuiesc părinţii fostului prim-vicespicher, Gheorghe şi Zinovia, care au intrat în posesia unui aparta-ment de 101,1 metri pătraţi printr-un contract de donaţie, fiind probabil un cadou de la fiul politician. Printre vecini se numără fratele deputatului, Andrei Plahotniuc (care este proprietarul unui apartament de 90,2 metri pătraţi) şi surorile: Morozan Vera (apartament, 72,6 metri pătraţi), Plahotniuc Tatia-na (apartament, 88,1 metri pătraţi) şi Luncaşu Elena (apartament, 55,9 metri pătraţi).

Alte trei apartamente din acelaşi bloc din centrul capitalei aparţin în-treprinderii cu capital străin ”Finpar Invest” SRL, companie despre care se ştie că este controlată de Vladimir Pla-hotniuc şi care îi administrează divizia imobiliară. Întâmplător sau nu, dar aceste apartamente au fost achiziţio-nate de companie în ultimii 2-3 ani, de când oligarhul s-a făcut politician.

Două apartamente cât zeceCele două locuinţe menţionate de

Vladimir Plahotniuc în ultima decla-raţie de avere au o suprafaţă totală de 1.266,7 metri pătraţi, iar potrivit datelor cadastrale ar fi vorba de facto de vreo zece apartamente, cu supra-feţe cuprinse între 60 şi 200 de metri pătraţi, care au fost unite. Cel mai mare dintre cele două apartamente, care a ajuns la o suprafaţă uimitoare de 1.023,1 metri pătraţi, aparţine so-ţiei demnitarului, proprietate pe care Vladimir Plahotniuc nu a menţionat-o însă în declaraţiile anterioare, deşi Oxana Childescu deţine acest imobil din 2010. Tot din 2010, Vladimir Pla-hotniuc este proprietar cu acte în re-

gulă al celuilalt apartament, de 243,6 metri pătraţi.

„Amnezie“ imobiliarăPoliticianul a uitat să menţioneze în

declaraţia de avere de anul trecut un alt apartament, de 219,9 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat la sfârşitul lui 2011 şi pe care i l-a donat consoartei peste o lună. Cu excepţia ultimei declaraţii de avere, în niciuna dintre cele depuse an-terior Plahotniuc nu a declarat proprie-tăţile deţinute de soţia sa, deşi legea îl obligă să o facă. În declaraţiile din anii precedenţi nu regăsim nici cele două garaje pe care le are în proprietate din 2009 şi nici alte două pe care le deţine din 2011. În declaraţiile anterioare nu fi-gurează nici imensul subsol de 82,2 me-tri pătraţi pe care l-a cumpărat în 2011.

Deputatul nu a declarat nici propri-etăţile din străinătate, printre care se numără vila impunătoare pe care ar deţine-o pe şoseaua Erou Nicolae Ian-cu din comuna Voluntari, judeţul Ilfov din România. Este vorba de imobilul pe care l-a declarat drept adresă de re-şedinţă atunci când a solicitat statului român schimbarea numelui din Plahot-niuc în Ulinici, fapt dezvăluit în ianua-rie 2011 într-o investigaţie realizată de „Adevărul“.

În mare parte, proprietăţile imobilia-re deţinute de soţii Plahotniuc în blocul de pe strada Bulgară, 41, din Chişinău au fost cumpărate şi comasate în ultimii trei-patru ani, de când omul de afaceri s-a lansat în politică. Până în 2009, soţii Plahotniuc erau proprietarii unui singur apartament din acel bloc, de doar 52 de metri pătraţi, pe care l-au vândut în 2011 firmei Finpar Invest SRL şi despre care am putea spune că a rămas, mai mult sau mai puţin, în posesia aceluiaşi Plahotniuc. Toate aceste nereguli din declaraţiile de avere ale politicianului nu au atras însă atenţia Comisiei Naţi-onale de Integritate, singura instituţie abilitată să verifice dacă un demnitar îşi ascunde sau nu averile şi veniturile.

Cel mai păzit bloc din capitalăDeşi este situat într-o zonă extrem

de aglomerată din centrul Chişinăului, unde se dă o adevărată luptă pentru fiecare centimetru pătrat de loc de parcare, blocul lui Plahotniuc este o adevărată oază de oxigen, cu un păr-culeţ cochet în curtea interioară. Şi asta datorită faptului că accesul spre porţi-unea de stradă din faţa blocului în care locuieşte marea familie Plahotniuc este blocat de o barieră care, potrivit prima-rului Capitalei, Dorin Chirtoacă, este instalată ilegal. Deşi Chirtoacă a promis încă în 2010 că va scoate toate barie-rele ce îngrădesc accesul maşinilor pe străzile publice ale Capitalei, se pare că eforturile acestuia nu au dat rezultate. Şi accesul pe strada Bulgară dinspre bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt este blocat de o „barieră“ formată din câte-va trepte. Astfel, nicio maşină nu poate parca în faţa blocului şi nici nu poate să intre în curtea interioară fără permisiu-nea „santinelei“ lui Vlad Plahotniuc.

La fiecare colţ al blocului sunt insta-late câte două camere de supraveghe-re video, iar imaginile sunt urmărite de angajaţii firmei de pază dintr-o încăpere improvizată în curtea interioară. Se ştie că de securitatea deputatului au gri-jă cele două firme de pază private ce-i aparţin: Argus-The (înregistrată în 2010) şi Argus-S SRL (înregistrată în 2007), am-bele fondate de firma offshore OTIV Pri-me Services B.V. din Olanda. Reputaţia firmelor este pe măsura imaginii contro-versate a politicianului oligarh. Despre Argus-S SRL presa a scris anterior că ar fi ajuns în atenţia Serviciului de Informaţii şi Securitate pe motiv că ar fi organizat filaj şi interceptare ilegală a convorbiri-lor telefonice ale unor demnitari.

Mai mult ca atât, Procuratura Gene-rală a iniţiat şi un dosar penal în cadrul căruia investighează acţiunile ilegale ale Argus-S SRL sub trei aspecte: con-trabandă, crearea sau conducerea unei

grupări criminale, precum şi încălcarea dreptului la viaţă privată. Directorul firmei este finul de cununie al lui Vladi-mir Plahotniuc, Dorin Damir, iar admi-nistrator – fostul ministru de Interne şi director al CCCEC, Valentin Mejinschi.

Care este legătura dintre Vladimir Plahotniuc şi firma Finpar Invest? Potri-vit datelor Camerei Înregistrării de Stat, ÎCS Finpar Invest SRL este administrată de Ghenadie Sajin, despre care se ştie că este unul dintre oamenii de încrede-re ai lui Plahotniuc. Presa a mai scris că este căsătorit cu sora fostului procuror general, Valeriu Zubco. Potrivit Inspec-toratului Fiscal Principal de Stat, firma figurează în lista marilor contribuabili. De exemplu, în 2011 veniturile compa-niei au depăşit 67 de milioane de lei. ÎCS Finpar Invest SRL a fost fondată în 1993 de compania offshore OTIV Prime Real Estate B.V., care face parte din gru-pul de companii OTIV Prime Holding B.V, înregistrate în Olanda. Din acest grup mai fac parte: OTIV Prime Services B.V., OTIV Prime Hospitality B.V., OTIV Prime Media şi OTIV Prime Financial B.V. (care şi-a schimbat recent denumi-rea în Generashon Financial B.V.).

Mai multe investigaţii de presă demonstrează că în spatele acestor offshore-uri este ascunsă averea de milioane a politicianului şi oligarhului moldovean. În prezent, fondatori şi ac-ţionari ai acestui holding sunt alte două offshore-uri: Mavogan Holding Ltd din

Cipru şi SovereignTrust din Olanda. Ni-căieri însă nu apare numele politicianu-lui moldovean. Totul este gândit în aşa fel încât, oficial, să nu apară nicio legă-tură dintre aceste offshore-uri şi fostul prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Cu toate acestea, literele din denumi-rea OTIV coincid cu iniţialele numelor membrilor familiei Plahotniuc – Oxana (soţia), Timofei (fiu), Inochentie (fiu) şi Vladimir. Singura legătură clară dintre aceste offshore-uri şi Plahotniuc sunt datele pe care am reuşit să le obţinem din Olanda, potrivit cărora în perioada 14.10.2010 – 03.02.2012 firma offshore din Cipru Finpar Victoria Limited, care îi aparţine lui Vladimir Plahotniuc, a fost acţionar unic al OTIV Prime Holding B.V. Am încercat să-i solicităm opinia lui Vladimir Plahotniuc, dar deputatul ne-a răspuns că este într-o şedinţă şi nu poate vorbi. Ulterior n-a mai răspuns.

Toleranţă zero corupţieiInvestigaţia a fost realizată în cadrul

Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!“, desfăşu-rată de Centrul de Investigaţii Jurna-listice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul in-vestigaţiilor publicate.

Olga CEAGLEISursa: anticoruptie.md

Apartamentul de milioane al lui Plahotniuc

Bariera instalată ilegal. Foto: CIN

Cronica unei revoluţii anunţateUrmare din pag. 1

Într-un comunicat al formaţiunii se menţio-nează că actuala putere este nereprezentativă şi nu are suficientă legitimitate pentru a guverna. Motiv din care comuniştii îşi propun o „reforma-re democratică a Moldovei”. „PCRM nu ascunde că acţiunile respective se vor finaliza cu un marş deschis, naţional spre Chişinău. Scopul marşului va fi impunerea morală a Parlamentului de a de-mite Guvernul şi de a anunţa alegeri parlamenta-re anticipate”, se mai spune în comunicat.

Luni, 23 septembrie, PCRM a început proteste-le cu pichetarea Procuraturii Generale, pentru că instituţia nu a reacţionat la tranzacţiile fraudu-loase operate de guvernare în ultima perioadă. Comuniştii şi simpatizanţii acestora au cerut ca Procuratura să intenteze dosare penale în pri-vinţa „hoţilor” care fură proprietatea statului şi sunt implicaţi în afacerile dubioase de la Banca de Economii şi Aeroportul Chişinău. Ei au scan-dat numele mai multor demnitari locul cărora, în opinia lor, este la dubă.

A doua zi, manifestanţii au protestat în faţa se-diului postului public de televiziune „Moldova1”, pentru că acesta, au opinat ei, restricţionează accesul opoziţiei în cadrul programelor sale, în speţă, a celor de ştiri şi dezinformează în mod deliberat publicul.

Miercuri revoluţia s-au mutat în faţa Ministeru-lui Agriculturii, unde au avut loc audieri privind tranzacţia de la Banca de Economii şi concesi-onarea Aeroportului Chişinău. Protestele s-au desfăşurat atât în sala unde au avut loc audierile, cât şi în faţa edificiului.

Tot aici au manifestat şi socialiştii, care au ce-rut ca situaţia de la BEM şi de la Aeroportului In-ternaţional Chişinău să fie discutată în cadrul pri-

mei şedinţe a Legislativului şi au scandat lozinci împotriva privatizării unor importante instituţii ale statului.

Totuşi, Partidul Socialiştilor nu a decis încă dacă va face front comun cu PCRM. Anterior, şe-ful PSRM, Igor Dodon, declara că ar putea să se alăture protestelor, dar cu anumite condiţii. Între aceste condiţii ar fi renunţarea la conducerea ra-ioanelor. „Dacă începeți o revoluție, ar fi logic să nu fiți la guvernare”, le-a transmis el comunişti-lor.

De asemenea, el le-a cerut să se dezică de vo-tul dat în favoarea unor proiecte de legi pe care le-au susţinut împreună cu partidele de la guver-nare. Chiar dacă nu este clar în ce mod şi-ar putea retrage aceştia votul.

Ieri a avut loc prima şedinţă în plen a Parlamen-tului din sesiunea de toamnă-iarnă, de aceea şi protestele au ajuns în faţa Palatului Republicii. Câteva sute de persoane au bătut în tobe impro-vizate, au scandat lozinci antiguvernamentale şi au cerut alegeri anticipate. Deputaţii comunişti au ţinut discursuri înflăcărate în faţa acestora.

Totuşi, revoluţia nu pare să fi cuprins „toată ţara”, iar numărul revoluţionarilor este destul de restrâns, cu toate că întreaga societate a fost îndemnată „să-şi mobilizeze eforturile în scopul demiterii guvernării”. Comuniştii promit însă că vor ieşi în stradă în număr tot mai mare.

Igor Dodon se lăuda şi el că socialiştii sunt ca-pabili să-şi consolideze forţele şi pot să scoată mii de oameni în stradă. Doar că să vină vremea.

Acum să nu uităm că şi şeful liberalilor, Mi-hai Ghimpu, era bântuit, cu puţin timp în urmă, de dispoziţii războinice. Şi promitea proteste în masă, în cazul în care „până la următoarea şedinţă a Guvernului”, nu vor fi întoarse în pro-

prietatea statului BEM şi Aeroportul. „Partidul Liberal va chema lumea în stradă, în primul rând deponenții BEM, ca să-şi apere proprietatea. Noi vom începe lupta din stradă, aşa cum în‚ 89 în stradă am obținut şi limbă, şi alfabet. Nu pentru asta au votat cetățenii, ca să se fure ziua în amia-za mare”, a declarat Ghimpu, citat de UNIMEDIA, în cadrul unei conferinţe de presă.

Chiar dacă, în mare, revendicările celor două formaţiuni sunt comune, este greu de imaginat că liberalii vor ieşi în stradă alături de comunişti. Dar parcă nici de o revoluţie paralelă nu mai este ca-zul. Pentru că, mai târziu, în cadrul unei emisiuni televizate, liberalul zicea că nu s-a „lămurit” deo-camdată ce-i cu Aeroportul. Sau nu l-au lămurit.

În fine, revoluţionarii ar putea sări de unde nici nu te aştepţi. Sau, mai degrabă, contrarevoluţi-onarii.

Şeful PLDM, Vlad Filat, opina într-un interviu că Voronin şi partidul său dau dovadă de popu-

lism şi urmăresc să declanşeze cu orice preţ ale-geri anticipate. Or, acestea înseamnă instabilita-te pentru ţară.

Filat le-a transmis comuniştilor că şi PLDM, împreună cu adepţii săi, le-ar putea demonstra „care este voinţa reală a poporului” printr-o ma-nifestare paşnică de amploare. O fi asta nostal-gia unor vremuri trecute, a unor alte manifestări „paşnice”? Şi câtă lume speră să mai scoată astăzi în stradă?

Societatea pare mai preocupată de timpul prost de afară, care îi lasă cu recolta pe deal, de iarna care se apropie, decât de revoluţie. Şi, nu-i vorbă, s-au săturat şi ei de actuala guvernare care le-a promis multe, dar i-a lăsat doar cu promisiu-nile. Dar nici cei care îi cheamă la revoluţie nu le inspiră prea multă încredere. Până în momentul în care, cine ştie, se vor apuca de capul lor să facă o revoluţie, dar nu de catifea, ci una pe bune.

Ioana FLOREA, FLUX

27 SEPTEMBRIE 20134F L U X Analiz=

Comisarul european pentru Agricultură, Da-cian Cioloş, a anunţat că Uniunea Europeană a decis să-şi liberalize-ze piaţa pentru vinurile din Moldova. Asta ar presupune că producă-torii vor putea exporta vinuri în UE în volum nelimitat.

Cu această ocazie, ministrul mol-dovean al Agriculturii le-a cerut producătorilor moldoveni să fie mai insistenţi în promovarea vinurilor. „Recomand producătorilor de vinuri să fie mai insistenţi în promovare. Comercializare fără promovare este imposibilă. Trebuie să existe cât mai multă promovare. Acel oficiu al Vi-nului, care a fost creat recent, va tre-bui să preia iniţiativa în promovare. În acest scop au fost prevăzute 20 de milioane de lei. Vom avea şi alte surse adiţionale de la partenerii de dezvoltare”, a declarat Vasile Buma-cov pentru Publika TV.

La prima vedere s-ar părea că li-beralizarea pieţei vinurilor din UE pentru producătorii moldoveni (dacă ştirea ar fi chiar adevărată) este un gest de prietenie, de soli-daritate, chiar de filantropie faţă de Moldova. Asta doar la prima ve-dere. De ce? Pentru că, de fapt, este un act mai mult simbolic, dacă nu chiar de ipocrizie. Adevărul este că şi până acum Republica Moldova nu acoperea întreaga cotă pe care o avea la exportul vinurilor în UE. Spre exemplu, în anul trecut, Moldova a putut să exporte pe piaţa continen-tală 18 milioane de litri de vin, dar a exportat doar 92 la sută din cota

ce i-a fost oferită. Deci, producătorii moldoveni au avut liber să exporte încă mai bine de un milion de litri de vin pe piaţa europeană, acolo unde toţi vor să ajungă, dar nu au făcut-o. De ce? Pentru că nu au avut încă un milion de litri de vin calitativ şi com-petitiv.

În anul curent, UE a majorat cota pentru vinurile moldoveneşti până la 24 de milioane de litri. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agri-culturii, până acum s-a exportat doar 55% din acest volum. Cei de la Ministerul Agriculturii declară că cea mai mare parte a exporturilor de vinuri are loc în a doua jumăta-te a anului. Dar, în mod sigur, şi în anul acesta, cota nu va fi acoperită. Şi asta pentru că Moldova are puţi-ne vinuri bune pe care le-ar putea exporta în Uniunea Europeană. Bi-rocraţii europeni au liberalizat piaţa pentru producătorii moldoveni? Şi ce e din asta dacă producătorii mol-doveni vor putea să exporte vinurile lor pe piaţa europeană, dar nu vor putea să şi le vândă.

Îşi imaginează cineva că aşa state ca Franţa, Italia, Spania, Portuga-lia, care ele însele se confruntă cu problema comercializării propriei producţii de vinuri şi au impus cote drastice propriilor producători să nu producă mai mult, ca să nu se iefti-nească vinul pe piaţă europeană, au acceptat acum să-şi ruineze proprii cetăţeni doar ca moldovenii să nu fie afectaţi de embargoul impus de ruşi? Desigur că nu. Propunerea va fi acceptată (dacă va fi acceptată şi dacă nu cumva comisarul european Dacian Cioloş, pur şi simplu, minte) doar pentru că se ştia foarte bine că moldovenii oricum nu vor putea vin-de pe piaţa europeană pentru că nu au vinuri de calitate.

Dar se pare că Dacian Cioloş a cam exagerat cu declaraţia făcută pentru Publika TV. Adevărul nu este că „UE a decis să liberalizeze piaţa”, cum spune Cioloş, ci că Comisia Eu-ropeană urmează să ceară țărilor UE să-şi liberalizeze piața pentru vinuri-le moldoveneşti, asta fiind cu totul altă mâncare de peşte. Spre exem-plu, Jurnal TV relatează că, într-o discuţie telefonică, Dacian Cioloş l-a informat pe premierul Iurie Leancă că Comisia Europeană va propune Consiliului şi Parlamentului Euro-pean modificarea Preferințelor Co-merciale Autonome, astfel încât im-porturile UE de vinuri moldoveneşti să fie complet liberalizate, înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere. Iată ce i-a spus la telefon Dacian Cioloş lui Iurie Leancă: „Piața Uniunii Europene este o alternativă durabilă şi un pol de stabilitate vi-abil pentru sectorul vinicol moldo-vean. Deschiderea completă a pieței Uniunii Europene pentru vinurile din Republica Moldova, într-un mo-ment în care agricultorii moldoveni sunt în dificultate, demonstrează că Uniunea Europeană nu este numai un proiect de integrare economică, ci şi un spațiu al solidarității. Co-misia Europeană urmează să ceară astăzi tuturor statelor membre ale Uniunii Europene ridicarea cotelor la importul de vinuri moldoveneşti pe piața comunitară, înainte ca pro-cedurile Acordului de Liber Schimb să fie aplicate”,

Încă o chestiune care merită să fie remarcată sunt volumele exporturi-

lor. Şi anume, în anul trecut, Moldo-va a exportat de două ori mai mult în Federaţia Rusă decât în Uniunea Europeană. Astfel, din totalul expor-turilor de vinuri, 15 la sută au revenit Uniunii Europene. Pe când în Rusia, s-a exportat 29 la sută din volumul tuturor exporturilor de vinuri. După care urmează Belarus, cu 22 la sută, şi Ucraina, cu 14 procente.

Să ne amintim că, la începutul acestei luni, Serviciul sanitar rus „Rospotrebnadzor” a anunţat em-bargo la vinurile moldoveneşti, adu-când şi un argument. Şeful Serviciu-lui, Ghenadi Onişcenko, a declarat că interdicţia va intra în vigoare pe un termen nedeterminat pentru că testele de laborator au demonstrat că în loturile de vinuri importate în ultimele zile s-a depistat un conţinut

sporit de dibutilftalat, substanţă no-civă care afectează în special rinichii şi ficatul.

Întrebarea pe care ar trebui să ne o adresăm este: ruşii au minţit sau au spus adevărul atunci când au afir-mat că vinurile moldoveneşti sunt nocive? Dacă Moscova a recurs la un fals, atunci avem speranţa că vinuri-le pe care refuză să le cumpere ruşii vor fi cumpărate de europeni. Dacă însă ruşii au spus adevărul, atunci vinurile moldoveneşti vor ajunge să fie interzise şi pe piaţa din Uniunea Europeană. Mai ales că în spaţiul co-munitar standardele de igienă şi de calitate sunt cele mai mari din lume şi consumatorii europeni nu vor ac-cepta să bea vinuri nocive, care le afectează rinichii şi ficatul.

FLUX

Vor bea europenii vinuri moldoveneşti în cantităţi nelimitate?

Ucraina vrea să reia activitatea agricolă pe suprafeţele afecta-te de explozia de la Cernobâl. Decizia a fost luată după ce populaţia de copaci de pe fos-tele suprafeţe agricole din zona centralei nucleare s-a extins, indicând scăderea nivelului de radiaţii.

Fermierii ucraineni vor să cultive porumb, grâu, orz, ovăz şi floarea-soarelui. Prima re-coltă va avea loc peste doi ani, însă producă-torii din ţara vecină s-au declarat optimişti cu privire la performanţe. Acum autorităţile de la Kiev caută investitori dispuşi să reintrodu-că aceste terenuri în circuitul agricol. Potrivit autorităţilor ucrainene, mostre din produ-se agricole cultivate în apropierea centralei (n.r. coacăze) au fost trimise pentru testare în laboratoare din Germania, iar rezultatul a

confirmat că acestea sunt sigure pentru consumului uman. Şi pentru viitoarele culturi nivelul de radiaţii va fi măsurat de experţii unor laboratoare din străi-nătate.

Accidentul nuclear de la Cernobâl a avut loc acum 25 de ani. De atunci, în-treaga zonă a fost evacuată şi radiaţiile au împiedicat orice activitate umană pentru decenii.

Sursa: bursa.ro

Se reia agricultura în regiunea Cernobâl

27 SEPTEMBRIE 2013 5 F L U XComentarii

Acordul de liber schimb între Moldova și UE ar putea intra în vigoare imediat după semnareAcordul de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar putea intra în vigoare imediat după semnare, nu după ratificare, transmite NOI.md. Potri-vit presei internaționale, declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, care deține preşedinția Consiliului UE. Conform ofi-cialului lituanian, statele UE au convenit, luni, 23 septembrie, ca acordul de liber schimb cu Ucraina să fie aplicat aproape integral imediat după semnare, fără a aştepta încheierea procesului de ratificare.

Potrivit lui Linkevicius, această decizie este ”extrem de importantă nu doar pentru Ucraina, dar şi pentru alte state”. ”Atunci când Moldova şi Georgia, sperăm, vor semna acordurile de liber schimb cu UE, decizia privind aplicarea acordului imediat în cazul Ucrai-nei va fi un precedent”, a precizat oficialul lituanian. Linkevicius a menționat că după semnarea acordului de liber schimb va fi aplicată procedura de realizare prealabilă. Aceasta înseamnă că acordul va putea fi aplicat în proporție de 90% până a fi ratificat.

Linkevicius a menționat că decizia privind aplica-rea imediată a acordului este importantă pentru ca procesul de integrare europeană a Ucrainei să devi-nă inevitabil, iar reformele să continue. Întrebat dacă această decizie a UE este determinată de presiunile din partea Rusiei, care propune Ucrainei să adere la Uniunea Vamală, oficialul european a menționat că ”toate procesele au tangență, de aceea este complicat ca acestea să fie analizate separat”. Ucraina speră să semneze Acordul de liber schimb cu UE la summitul Parteneriatului Estic, care urmează să se desfăşoare în noiembrie, la Vilnius. Moldova şi Georgia urmează să parafeze acest document.

Sursa: noi.md

Din 2009 până în prezent, pe parcursul unei perioade în care la guvernare s-au aflat, în mare, aceleaşi forţe poli-tice, laitmotivul discursului politic al puterii s-a axat pe conceptul integrării europe-ne. Din păcate, cu tot suportul financiar consistent al Uniunii Europene, acordat pentru efectuarea reformelor în toate domeniile, nivelul de trai al populaţiei ţării nu a suferit ni-cio evoluţie în bine. În schimb, din declaraţiile pe venit ale guvernanţilor şi ale reprezen-tanţilor unor cercuri oligarhi-ce aflate în strânsă legătură cu cei de la putere, se vede clar că averile acestora cresc ca pe drojdie.

În ţară se întâmplă lucruri îngrijorătoa-re: pierderea de către stat a peste 30% din acţiunile la Banca de Economii, darea în concesiune a Aeroportului Chişinău, care aducea un venit constant şi important în Bugetul de Stat ş.a. Se pare că guvernarea porneşte de la premisa că, întrucât vehicu-lează sintagma „integrare europeană” în discursul din spaţiul public şi întrucât va parafa două acorduri la summitul Partene-riatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, toate afacerile dubioase, nivelul de trai în scădere al populaţiei îi vor fi iertate, toc-mai în numele integrării europene.

Această mentalitate a guvernării a fost clar exprimată în cadrul unui talk-show recent, de către analistul politic Anatol Țăranu: „Actuala guvernare, cu toate me-tehnele ei, cu toate neajunsurile, cu toate hoţiile, cu toate porcăriile pe care le face, în mod obiectiv favorizează această ţară, pentru că o ţine pe calea de plutire spre ci-vilizaţia europeană”. Astfel, Anatol Țăranu a făcut dovada faptului că viziunea tota-litară (sovietică) este adânc implantată în conştiinţa unora, inclusiv în conştiinţa pro-motorilor cursului proeuropean. La acuza-

ţiile cu privire la faptul că actuala guvernare, sub acoperirea discur-sului privind integra-rea europeană, comite delapidări, înstrăinând Banca de Economii, aeroportul ş.a., iar în urma acestor acţiuni societatea sărăceşte şi o gaşcă a potenta-ţilor se îmbogăţeşte, Țăranu a evocat, de fapt, vechiul argument sovietic/totalitarist: indiferent ce încălcări comite guvernarea, ele pot fi acceptate în numele unui ideal. De exemplu, în URSS, în numele construcţiei comunismului, gu-vernarea îşi aroga dreptul să comită orice fel de crime (inclusiv să asasineze sute de mii de oameni nevinovaţi, pe care îi etiche-ta „duşmani ai poporului”). În Republica Moldova, în prezent, în numele realizării idealului integrării europene, autorităţile îşi arogă dreptul să comită delapidări. Şi oricâte încălcări ale legii ar comite, în nu-mele integrării europene, se crede, ele au dreptul să guverneze în continuare. Într-un cuvânt, pentru actualii guvernanţi, ca şi pentru Stalin şi ceilalţi conducători so-vietici, principiul „scopul scuză mijloacele” este acceptabil şi dezirabil – fie că e vorba de construcţia comunismului în URSS sau de integrarea europeană a Republicii Mol-dova... În URSS mijloacele de realizare a comunismului erau asasinarea a sute de mii de oameni şi deposedarea acelora de averea lor, în Republica Moldova mijloace-le de realizare a integrării europene sunt înstrăinarea frauduloasă a averii publice, respectiv sărăcirea populaţiei şi îmbogăţi-rea unui cerc restrâns de oligarhi.

Dar este oare compatibilă integrarea europeană cu delapidările comise de gu-vernanţi? Oare prin „hoţiile” şi „porcăriile” guvernanţilor ne apropiem sau ne înde-părtăm de civilizaţia europeană? La fel ca în timpul URSS, când eram în aşteptarea comunismului, actualii guvernanţi o duc bine, ca şi nomenclaturiştii sovietici, care

beneficiau de case spaţioase, vile, trans-port personal şi magazine speciale cu pro-duse inaccesibile majorităţii, care lâncezea în sărăcie. Şi după cum comunismul era o perspectivă deloc previzibilă la modul concret, aşa şi punctul final al integrării europene, aderarea Republicii Moldova la UE, nu este deloc cert în condiţiile în care ţara se confruntă cu un conflict teritori-al nesoluţionat (pentru a cărui rezolvare guvernanţii nu îşi dau deloc stăruinţa), cu un nivel de trai scăzut (Republica Moldo-va este cel mai sărac stat din Europa) ş.a. Practic, delapidările din averea statului nu fac decât să îndepărteze perspectiva ade-rării Republicii Moldova la UE, oricât de mult guvernanţii de la Chişinău evocă în discursuri integrarea europeană.

La etapa actuală se impune renunţarea la mentalitatea totalitar-sovietică, potrivit căreia, este admisă orice încălcări de lege (înstrăinări ilegale ale averii publice – după cum a stabilit chiar Curtea Constituţională) sub pretextul realizării unui ideal pe care guvernanţii îl vehiculează cu şi fără ocazie, dar pe care îl compromit cu o osârdie dem-nă de o cauză mai bună. Această renunţare este dificilă, căci, dacă cei care s-au perin-dat pe la conducerea Republicii Moldova nu ar fi avut mentalitatea totalitar-sovie-tică, statul moldovean ar fi deja în cadrul UE…

Aurelian LAVRIC

Sursa: politicom.moldova.org

Cum integrarea europeană a devenit „comunism” în Republica Moldova

Un deficit bugetar record va avea Moldova în 2014. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor prevede o depăşire a cheltuielilor asupra veni-turilor cu peste 3,2 mili-arde de lei. Guvernanţii îşi propun să acopere cea mai mare parte a acestui gol din contul împrumu-turilor externe şi a pri-vatizării proprietăţii de stat.

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2014 prevede venituri de peste 24 de miliarde de lei şi chel-tuieli mai mari de 27 de miliarde. Guvernul planifică să atragă împru-muturi de 2,2 miliarde de lei şi să obţină 240 de milioane din vânzarea proprietăţii publice.

În 2014, ministerul cu cele mai mari alocaţii bugetare va fi cel al Transporturilor, care va primi aproa-pe două miliarde şi jumătate de lei, cu un miliard mai mult decât în acest an. Pe locul doi se clasează Ministe-rul de Interne, cu aproape 2 miliarde de lei.

În topul ministerelor cu cel mai mare consum al banilor bugetari urmează cel al Educaţiei, cu 1,5 mi-liarde de lei. Cu 100 de milioane mai puţin va avea, potrivit proiectului, Ministerul Agriculturii.

La capătul opus este Ministerul Tineretului şi Sportului, cu peste 85 de milioane de lei, cu aproape 7 mi-lioane mai puţin decât în acest an. Urmează Ministerul Afacerilor Exter-ne şi Integrării Europene, cu 260 de milioane de lei.

Pentru Cultură, în 2014 se propu-ne să fie alocate 280 de milioane, iar pentru Ministerul Dezvoltării Regio-nale – 300 de milioane de lei. Deo-camdată, în proiect nu a fost inclus bugetul Ministerului Tehnologiei In-formaţiei şi Comunicaţiilor.

Autorităţile locale ar putea bene-ficia, în 2014, de transferuri de peste patru miliarde de lei, potrivit proiec-tului legii bugetului de stat pentru anul viitor.

Lider la capitolul transferuri de la buget ar putea fi, în 2014, raionul Hânceşti, pentru care se propune să

fie alocate 197 de milioane de lei. Cu zece milioane de lei mai puţin ar pu-tea primi raionul Ungheni. Peste 170 de milioane sunt propuse pentru ra-ionul Orhei.

Raionul Cahul ar putea beneficia de 157 de milioane de lei, iar aproa-pe 153 de milioane sunt prevăzute pentru raionul Sângerei. O sumă de două ori mai mică este propusă pen-tru raionul Ocniţa.

Raioanele Taraclia şi Donduşeni s-ar putea alege cu 62 de milioane

şi, respectiv, 61 de milioane de lei. Aproape 51 de milioane de lei sunt prevăzuţi pentru raionul Rezina. Iar cei mai puţini bani sunt destinaţi ra-ionului Basarabeasca.

Pentru municipiul Chişinău, tran-sferurile prevăzute de proiectul le-gii bugetului pe anul viitor sunt de 4 milioane de lei. Găgăuzia ar putea beneficia de 185 de milioane de lei, iar municipiul Bălţi – de 46 de mili-oane.

După publika.md

CONSULTAŢII JURIDICERadu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

Deficit bugetar record în 2014

27 SEPTEMBRIE 20136F L U X Social

Un studiu recent, realizat în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană (UE), în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM), relevă că fiecare al cincilea copil din Moldova are un părinte peste hotare, iar în cazul fi-ecărui al zecelea – sunt plecaţi ambii părinţi. Proiectul „Abordarea efecte-lor negative ale migraţiei asupra mi-norilor şi familiilor rămase în urmă” a fost implementat în perioada ia-nuarie 2011 – septembrie 2013, iar Ministerul Muncii, Protecţiei Soci-ale şi Familiei apreciază că este pri-ma intervenţie multilaterală în ţara noastră care îşi propune să amelio-reze efectele negative ale migraţiei asupra copiilor, dar şi a altor mem-bri vulnerabili ai familiilor rămase în urmă ca rezultat al migraţiei.

Din cei 168 082 de copii vulne-rabili identificaţi, 105 000 suportă consecinţele emigrării părinţilor.

Aceşti copii suferă din cauza că sunt despărţiţi de familie, sunt afectaţi de sărăcie, sunt mai vulnerabili în faţa provocărilor cotidiene din cau-za lipsei de afecţiune, a grijii şi su-pravegherii din partea părinţilor. Tot ei sunt mai predispuşi la abandonul şcolar şi la un comportament devi-ant.

În afară de aspectul de cercetare şi studiere a problemei, proiectul s-a axat pe sporirea bunăstării mol-dovenilor afectaţi de migraţiune. Astfel, 400 de copii vulnerabili cu părinţii plecaţi peste hotare au pri-mit asistenţa directă, 100 de tineri au beneficiat de instruiri profesio-nale, iar 213 au fost învăţaţi cum să-şi lanseze o afacere, 48 dintre care recepţionează granturi nemonetare pentru deschiderea sau dezvoltarea întreprinderilor. De două granturi depline PARE 1+1 au beneficiat doi emigranţi reveniţi din Italia.

De asemenea, circa 1000 de mol-doveni din 12 oraşe italiene au fost informaţi despre efectele negative ale migraţiei în cadrul campaniei de sensibilizare „Nimeni nu este singur pe pământ”. Peste 100 din aceştia au primit asistenţa psihologică, socială şi legală oferită de asociaţiile diaspo-rei moldoveneşti şi OIM de la Roma.

Proiectul este implementat în cadrul Programului tematic de co-operare cu ţările terţe în domeniile migraţiei şi azilului, finanţat de Uni-unea Europeană şi cofinanţat de Mi-nisterul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei, cu un buget total de 2 mi-lioane de euro. Proiectul este imple-mentat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea în Moldova.

FLUX

Grave încălcări ale securităţii alimentare în şcoli şi grădiniţe

Situaţie alarmantă în şcolile şi grădiniţele din ţară. În peste 300 de instituţii de învăţământ de acest nivel nu sunt respectate normele de securitate alimentară. Acest fapt a fost constatat în urma unor controale re-cente întreprinse de Agenţia Naţională pentru Sigu-ranţa Alimentelor.

Agenţia a făcut verificări în aproximativ 1500 de şcoli şi grădiniţe, din cele aproximativ 2250 de instituţii care activează în Republica Moldova. În urma controalelor, s-au constatat nereguli în aproximativ 20 la sută dintre acestea, fiindu-le impuse prescripţii serioase, chiar până la interzi-cerea activităţilor ce ţin de domeniul alimentaţiei publice.

Angajaţii ANSA au întocmit acte de control, fişe de urmărire a recoman-dărilor şi prescripţii în ceea ce priveşte compartimentul de asigurare a cerinţelor generale şi specifice faţă de siguranţa alimentelor, achiziţiona-rea, depozitarea, respectarea condiţiilor de păstrare (temperatura, veci-nătatea, termenul de valabilitate).

Au fost întocmite, în total, 1323 de acte de control şi 1125 de prescrip-ţii. Totodată, specialiştii monitorizează în continuu şi procesul de autori-zare sanitar-veterinară a entităţilor din domeniul educaţiei.

În instituţiile supuse controlului ANSA au fost depistate mai multe ne-reguli şi încălcări ale normelor sanitar-igienice. Astfel, s-a constatat că produsele achiziţionate nu sunt însoţite de certificate de provenienţă, sanitar-veterinare şi de calitate.

În unele instituţii lipseşte apa caldă curentă. Nu sunt termometre şi re-gistre de evidenţă a temperaturii în depozit şi în unităţile frigorifice.

De asemenea, nu există dulapuri sau alte încăperi pentru păstrarea ustensilelor de igienizare. Lipsesc şi plasele de protecţie la sistemele de ventilare şi ferestre.

Blocurile alimentare nu au spaţii speciale pentru prelucrarea produse-lor primare şi a celor finite, ceea ce duce la încălcarea lanţului alimentar. La fel, în majoritatea acestor blocuri se constată insuficienţa inventarului şi utilajului necesar pentru pregătirea bucatelor.

Controlorii au mai constatat că produsele alimentare sunt manipulate în condiţii antisanitare, fiind neglijate mai multe cerinţe sanitaro-igieni-ce, cum ar fi, de exemplu, lipsa covoraşelor de dezinfecţie etc.

FLUX

SIDA, ciroza şi accidentele rutiere sunt, în prezent, principalele cauze de deces ale moldovencelor tinere, cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani. Statisticile se conţin într-o bază de date a Institutu-lui de Evaluare şi Statistică Medicală din SUA, care reflectă evoluţia sau involu-ţia cauzelor mortalităţii oamenilor din ţările lumii pe parcursul ultimelor două decenii.

Astfel, la începutul anilor ’90 numărul deceselor pro-vocate de SIDA în rândul moldovencelor tinere era foar-te mic. Astăzi, decesele cauzate de SIDA sunt pe primul loc printre femeile de 25-29 de ani.

„SIDA capătă tot mai mult teren, deoarece ne con-fruntăm cu o problemă acută de educaţie sexuală. Tine-retul nu are un mod sănătos de viaţă, de asta şi avem aşa situaţie”, este explicaţia directorului Institutului Mamei şi Copilului, Ştefan Gaţcan.

Pe locul doi în topul bolilor care răpun viaţa femeilor de această vârstă este ciroza hepatică. Acum 20 de ani, boala era pe locul 4 în topul maladiilor care provocau moartea tinerelor de 25-29 de ani. Medicii nu au o expli-caţie foarte clară la statisticile îngrijorătoare. În timp ce unii se miră de faptul că un număr mare de moldovence tinere mor din cauza cirozei, alţii doar presupun că ar fi vorba de factorii ereditari, dar şi de faptul că în Moldo-va, în continuare, puţini oameni s-ar vaccina împotriva bolilor hepatice.

„Fără îndoială că ciroza există şi afectează mulţi oa-meni, dar nu neapărat din grupul celor tineri. Nu ştiu de aşa date, dar dacă totuşi există, boala ar putea fi una moştenită”, a menţionat Adrian Hotineanu, medic chi-rurg la Spitalul Clinic Republican.

Totodată, în timp ce acum 20 de ani accidentele de cir-culaţie se aflau pe primul loc în topul deceselor tinerelor de această vârstă, astăzi ele au coborât pe locul 3.

Deşi trăim în secolul XXI, când s-ar părea că femeile devin tot mai emancipate, violenţa încă mai omoară multe moldovence. Ea se situează pe locul 4 în top, pe

când acum două decenii se afla pe locul 2. Specialiştii spun că rămân în viaţă cele mai norocoase, dar care sunt rănite fizic şi emo-ţional. „În primele 6 luni ale acestui an, la noi au ajuns 21 de femei. Îşi iau cu ele şi co-piii. Aici li se oferă, în primul rând, îngrijire medicală, în cazul în care sunt grav rănite. Totodată, beneficiază şi de serviciile unui psiholog, unui jurist şi cele ale unui asistent social”, povesteşte Victoria Zaharciuc, asis-tent social la Centrul „Refugiul Casa Mărioa-rei” din Chişinău.

Cercetarea Institutului de Evaluare şi Sta-tistică Medicală din SUA mai arată că unele maladii, precum tuberculoza, au urcat cu câteva poziţii în topul maladiilor care pro-voacă moartea femeilor tinere cu vârste cu-prinse între 25 şi 29 de ani. Astfel, dacă în anii ’90 „boala sărăciei” se afla pe locul 11, acum este pe locul 5 în top.

Bolile reumatice au coborât şapte poziţii – de pe locul 6 în ’90, pe 13 în 2010. În ace-eaşi perioadă, epilepsia se afla pe locul 8 în topul maladiilor care luau viaţa tinerelor de 25-29 de ani, iar în 2010 – pe 12.

A coborât în top numărul cazurilor de au-tomutilare deliberată, cum ar fi sinuciderea prin tăierea venelor, intoxicarea cu pastile etc. Acum două decenii, acest tip de deces printre tinerele de 25-29 de ani se afla pe lo-cul trei, iar în 2010 – pe locul 6.

Sursa: e-sanatate.md

Situaţie alarmantă – fiecare al zecelea copil din Moldova are ambii părinţi plecaţi peste hotare

SIDA şi ciroza, principalele cauze de deces ale tinerelor din Moldova

27 SEPTEMBRIE 2013 7 F L U XEconomic

Pentru a nu merge prea departe, să comparăm proiectul Prima Casă din România cu cel iniţiat de Primă-ria municipiului Chişinău.

Creditele pentru Prima Casă, sub 1% din totalul creditelor imobiliareÎn cadrul proiectului Prima Casă

Chişinău au fost acceptate de către primăria municipiului 1200 de dosa-re. Din acestea, pentru piaţa secun-dară au fost acordate 116 credite, iar pentru piaţa primară 58 de credite. Mai sunt încă 66 de persoane care au achitat prima sau a doua rată la apartament, dar încă nu au contrac-tat creditul. Aproximativ 1000 de persoane ale căror dosare au fost aprobate de primărie pot beneficia de credit, dar termenul alocării nu este fixat în anumite termene.

Din martie 2011 până în mai cu-rent, BCR a acordat credite în sumă de 3,3 milioane de euro, iar Moldo-va-Agroindbank de 362.000 de euro.

În România, de la începutul Pro-gramului Prima Casă până la 27 august 2013 au fost emise în total peste 99.600 de garanţii pentru fi-nanţări accesate în valoare de circa 3,871 mld. euro.

Dacă în România Prima Casă poa-te fi considerat „motorul” pieţei cre-ditului ipotecar, la Chişinău proiec-tul încă nu a reuşit să-şi ia un avânt pentru a impulsiona acest sector şi

a atrage mai mulţi investitori. Po-trivit statisticilor băncilor, creditele pentru Prima Casă din România au o pondere egală cu cele ipotecare cla-sice, pe când cota de piaţă ocupată de Prima Casă Chişinău reprezintă mai puţin de un procent din totalul creditelor ipotecare acordate în mu-nicipiu. Chiar dacă, ipotetic, Prima Casă ar putea fi pe viitor un proiect de succes, pentru moment puţini sunt cei care pot beneficia de el.

Dobândă mai mare la venituri mai miciÎn România, participanţii mai întâi

primesc garanţia de acordare a cre-ditului, iar mai apoi este depus do-sarul pentru a primi locuinţa.

În Chişinău, participantul se duce la administraţia publică locală pen-tru a-i fi aprobat dosarul, mai apoi la bancă pentru a contracta creditul şi doar atunci se încheie contractul de investiţie sau de vânzare a locuinţei.

Chiar dacă modalităţile de acor-dare a creditului diferă, este evident că participanţii la Prima Casă din Chişinău nu au acces la toate locu-inţele care sunt puse în vânzare în raza municipiului, mai ales când se vorbeşte despre piaţa primară, şi nici nu-şi pot construi singuri casa. Nu poate fi omis nici faptul că cre-ditele din România sunt mai ieftine (în euro dobânda este de minimum 5,25%, iar pentru un credit „Prima Casă” în lei nivelul acesteia este de 7,25%), iar veniturile medii sunt mai

mari decât cele din Moldova. În Chi-şinău, dobânda începe de la 9% în lei moldoveneşti.

Implicarea Guvernului în proiec-tul Prima Casă ar fi putut atrage mai mulţi investitori pe piaţa construcţi-ilor şi ar oferi posibilitatea tuturor ti-nerilor căsătoriţi să participe în acest proiect. Exemplul României în acest sens este evident. Totuşi, se pare că bunăstarea şi stabilitatea noilor fa-milii se regăseşte în programul de guvernare doar la nivel declarativ.

Programul, frânat de salariile în plic şi garajele neautorizateDin start mulţi din doritorii de a

participa la acest proiect se lovesc de problema salariilor în plic, care nu le dau posibilitatea să cores-pundă condiţiilor de participare la proiect. Soluţia poate fi implicarea ca garanţi a rudelor de gradul 1 şi 2, care locuiesc în raza municipiului Chişinău.

În Chişinău, chiar dacă pentru a accelera construcţia blocurilor 3 şi 4 de pe strada Ghioceilor (unicul proiect imobiliar destinat exclusiv pentru Prima Casă) a fost implicată întreprinderea Comalion SRL, con-strucţia blocului 4 nu a început din cauza garajelor amplasate acolo ile-gal. Directorul societăţii, Ion Negară, s-a adresat la Primărie, dar nu a pri-mit nicio reacţie. Totuşi, el afirmă că construcţia blocului 3 decurge con-form graficului.

Cei care au intrat în acest proiect investiţional nu vor obţine locuin-ţa în termenul stabilit, termenul de dare în exploatare fiind amânat cu cel puţin patru luni. Despăgubiri pentru întârzierile din proiect nu sunt prevăzute, în timp ce creditele trebuie achitate la timp, pentru a nu primi amenzi din partea băncii.

Unde mergem cu Prima Casă?Mai mulţi analişti economici invo-

că lipsa de transparenţă în acest pro-

iect şi că nu sunt oferite prea multe avantaje pentru participanţi. În plus, proiectului îi lipseşte flexibilitate în condiţiile în care preţurile pe piaţa imobiliară variază considerabil.

Totuşi, Maria Banari, coordonato-rul din cadrul Primăriei Chişinău a programului Prima Casă, a declarat pentru ECOnomist că programul a ajuns în impas acum o jumătate de an, atunci când BCR s-a retras din proiect. „La acel moment nu eram pregătiţi pentru a colabora cu o altă bancă pentru finanţarea pieţei pri-mare”, a relatat ea.

Iniţial, BCR finanţa achiziţionarea locuinţelor pe piaţa secundară şi a

mansardelor, iar Moldova-Agroind-bank a celor noi, adică de pe piaţa primară. Acum, după ce BCR nu mai eliberează credite, Moldova-Agro-indbank oferă credite şi pentru piaţa secundară. Totuşi, se duc negocieri şi cu alte bănci pentru a le include în proiect.

„Pe moment nu cred că cineva poate avea o ofertă mai bună decât a noastră: 500 de euro metrul pă-trat, cu 9 % anual pentru 20 de ani şi cu garanţie din partea primăriei”, menţionează coordonatorul progra-mului.

Vlad VASILCOV

Sursa: eco.md

Proiecte grandioase, discutate pe jumătate. Ministerul Sănă-tăţii nu arată partea confuză a reformei. Unele spitale ar trebui construite din temelii, iar medi-cii nu ştiu unde vor activa peste cinci ani

Ministerul Sănătăţii a lansat marţi, 24 sep-tembrie, discuţii publice cu directorii de spi-tale, cu preşedinţii de raioane, precum şi cu experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa proiectelor de regionali-zare din zona de nord a ţării, crearea unui ser-viciu de îngrijiri de lungă durată şi descentra-lizarea serviciului de chimioterapie. În timp ce ministrul Sănătăţii ne asigură că vom avea în cel mai scurt timp servicii medicale de calitate, experţii străini spun că Moldova trebuie să-şi construiască spitalele din temelii, pentru că în starea lor actuală nu sunt bune la nimic.

Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a infor-mat presa că proiectele susţinute de Banca Mondială sunt cruciale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din Republica Moldova. „Urmează să asigurăm acces echitabil tuturor persoanelor la tratament, prin dezvoltarea lor cât mai aproape de locul de trai al pacientu-lui. Totodată, este importantă continuitatea serviciilor medicale şi după externarea din

spital. Acum pacientul dispare din vizorul asis-tenţilor, de aceea rata de readmitere în spitale este foarte ridicată”, a precizat Andrei Usatâi, făcând referire la cele trei studii deja existen-te privind regionalizarea spitalelor în zona de nord, descentralizarea serviciului de chimiote-rapie şi dezvoltarea serviciilor de lungă durată.

Ministrul este sigur că într-un an şi jumătate, primul spital regional ar putea fi gata şi resur-se financiare ar fi suficiente. Pe de altă parte, consultantul pentru asistenţa tehnică în regio-

nalizare de la Banca Mondială, James Cercone, spune că Moldova are nevoie de foarte mulţi bani pentru a pune în practică aceste proiecte ambiţioase.

„În Republica Moldova există aproape 73 de spitale care fac de toate. În toate există, spre exemplu, maternităţi, care au mult mai puţi-ne naşteri decât prevăd normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În acelaşi timp, nu există spitale specializate într-un anumit profil, iar mulţi oameni sunt internaţi în spitale, chiar dacă ei nu au nevoie de internare, astfel cei cu cazuri grave şi mai puţin grave stau în acelaşi spital. Regionalizarea prevede că la Edineţ ar putea fi construit din temelii un spital pentru cazuri acute, el nu poate fi reparat, trebuie construit din temelii”, afirmă Cercone.

În acelaşi timp, spune expertul, la Ocniţa, Donduşeni şi Briceni vor activa centre de ma-ladii cronice. James Cercone susţine că şi ele ar trebui reconstruite în totalitate, însă se admi-te folosirea clădirilor cu o reparaţie serioasă. Construcţia unui singur centru ar putea costa până la 2 milioane de euro.

Între timp, directorii spitalelor vizate de reformă spun că nu ştiu ce se va întâmpla în următorii cinci ani cu angajaţii lor. „În spita-lul nostru sunt angajaţi peste 400 de oameni, dintre care 78 de medici. Am avut o discuţie cu reprezentanţii de la Ministerul Sănătăţii care ne-au anunţat în ce va consta reforma. Sper

că medicii cu profil chirurgical vor fi angajaţi la Edineţ, iar restul, probabil, vor fi recalificaţi în îngrijitori de lungă durată. Nu ştim cu sigu-ranţă ce se va întâmpla. Aceste aspecte trebu-ie discutate atent. Recalificarea nu e un lucru uşor”, spune Claudia Veltman, directoarea Spi-talului raional din Briceni, care ar urma să fie transformat în centru de maladii cronice.

Regionalizarea spitalelor din zona de nord a ţării prevede construirea din temelii a unui spital performant pentru cazuri grave la Edi-neţ, iar la Briceni, Ocniţa şi Donduşeni urmea-ză să fie dezvoltate centre de maladii cronice. Reprofilarea implică şi reorganizarea funcţii-lor în concordanţă cu profilul şi specializările noilor spitale. Într-un raport al experţilor stră-ini se menţionează că 190 de specializări ar fi în surplus, iar alte 150 lipsesc.

Descentralizarea serviciului de chimiote-rapie este un alt proiect care urmează a fi im-plementat în următorii ani. Proiectul prevede dezvoltarea a cinci centre de chimioterapie, câte unul la Chişinău, Bălţi, Edineţ, Comrat şi Tighina. Crearea centrelor de îngrijire de lungă durată este un alt proiect în dezvoltare, care prevede crearea secţiilor de geriatrie şi geron-topsihiatrie. Toate aceste proiecte sunt susţi-nute de Banca Mondială, în cadrul serviciului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”.

Sursa: e-sănătate.md

„Prima Casă”, dar nu pentru toţiAcordarea de facilităţi tinerelor familii pentru procu-rarea de locuinţe este o practică aplicată în multe ţări, fapt ce le permite să-şi cumpere relativ devreme o locuinţă în condiţii destul de avantajoase. În Moldova, proiectul Prima Casă a fost lansat în iunie 2010, fiind susţinut de Primăria municipiului Chişinău. Însă, din cauza mai multor probleme şi amânări, proiectul nu se bucură de o popularitate prea mare. Pe de altă parte, până în prezent Guvernul nu s-a implicat în proiect pen-tru a-i oferi o anvergură la scară naţională şi o mai mare soliditate. În atare situaţie, stimularea procurării primei case la noi este cu mult sub practicile din ţările vecine.

Vine reforma peste spitalele raionale

27 SEPTEMBRIE 20138F L U X Europa

CMYK

Christopher Caldwell, senior edi-tor al săptămânalului neoconserva-tor american “The Weekly Standard” şi editorialist al ziarului “Financial Times”, observa cu ironie că Angela Merkel a trecut prin campania elec-torală germană fără a i se cere să-şi explice poziţia faţă de conflictul din Siria sau fără a justifica maniera în care a administrat criza Eurozonei. Veteranul jurnalist britanic Neal Ascherson (corespondent în Euro-pa Centrală al lui “Observer” în anii 1963-‘69) nota şi el în “London Re-view of Books” că tema Eurocrizei aproape că nu a figurat printre su-biectele de dezbatere ale campani-ei electorale. În loc să discute serios responsabilitatea Germaniei faţă de ţările distruse de politicile financi-are şi industriale ale GEUrmaniei, jurnaliştii şi politicienii germani în frunte cu Angela Merkel au preferat să apeleze la naţionalismul autovic-timizant al germanilor.

Iată cum descria Ascherson starea de spirit a germanilor care au votat duminică: “Europa şi criza monedei euro sunt rar menţionate în aceas-tă campanie electorală. Ascultând cuvântările şi citind manifestele politicienilor nu ai putea să-ţi dai seama că tinerii din alte ţări înfrun-tă tunurile cu apă ale poliţiei pentru a striga împotriva neoimperialis-mului german sau ard poze ale lui Merkel înfăţişată ca distrugătoarea Europei. […] Toată această agita-ţie pare a avea loc la foarte mare depărtare. Cei conştienţi de cât de urâtă a devenit Germania în partea de sud a Europei se simt stingheri şi neînţeleşi. Germania se vede ca o naţiune inocentă, drăguţă, neaju-torată în lupta împotriva vecinilor ei lacomi. E o imagine de sine care dispare greu. A fost întărită şi de un ciudat raport al Băncii Centrale Eu-ropene care susţinea că – în termeni de venit pe «gospodărie» – germa-nii sunt printre cei mai săraci din Eurozonă, cu o medie de €51,000 – mai puţin decât slovacii şi mult mai puţin decât familiile din Grecia sau Cipru. Aceste estimări reconfortan-te moral au fost repede demascate ca minciuni deoarece nu luau în calcul venitul familiei, care îi aşază pe nemţi aproape de capul listei. Calculul s-a făcut împărţind în mod grosolan banii din băncile unei ţări la populaţia acelei ţări”.

Indiferenţa electoratului german faţă de criza Eurozonei e cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu un an, jurnaliştii şi cetăţenii germani erau revoltaţi de modul în care An-gela Merkel alesese să “ajute” ţările falimentare din zona Euro. Cetăţe-nii germani se simţeau exploataţi de vecinii lor mai puţin vrednici

şi, ca atare, îi cereau socoteală An-gelei Merkel pentru modul în care folosea banul “contribuabilului ger-man” pentru a propti economiile dărăpănate de la periferia Uniunii Europene. Ce anume a transformat ţâfna autovictimizantă de mai an în victoria electorală a Angelei Merkel duminică?

Pentru a înţelege, trebuie să ne uităm la istoria Statelor Unite ale Americii din anii ‘60-‘70, când gu-vernul avea dificultăţi în a explica diferitelor asociaţii de oameni de afaceri că aşa-zisa “asistenţă eco-nomică” americană acordată ţărilor în curs de dezvoltare nu era decât promovarea intereselor economice americane în ţările Lumii a Treia. “Ajutorul” nu însemna, aşa cum se temeau provincialii afacerişti ame-ricani, că se iau banii “contribuabi-lului american” şi se împart la săraci. “Ajutorul economic” însemna de fapt finanţarea tacită a expansiunii economice americane în lume. Nu însemna transferul banilor de la cei bogaţi, dar cinstiţi, (americanii) la cei săraci, dar necinstiţi şi leneşi (Lumea a Treia), ci transferul banu-lui din buzunarul guvernului federal în cel al corporaţiilor americane. Ri-chard Barnet, un superb cunoscător al culiselor politicii americane, ob-serva amuzat cât de greu le-a fost guvernanţilor americani să explice electoratului raţiunile egoist-prag-matice ale “generozităţii” SUA... Ori-ce explicaţie făţişă a profitului adus de “ajutorul acordat ţărilor sărace” ar fi scos la iveală ipocrizia ameri-cană. Conform lui Barnet (“Roots of War”, Penguin, 1972), electoratul american a fost educat în această privinţă cu ajutorul cluburilor de dezbateri, al camerelor de comerţ şi al altor asociaţii private, ferite de expunere mass-media. Rezulta-tul acestei “munci de lămurire” de la om la om a fost că, începând cu anii ‘70, până şi cel mai avar şi limi-tat businessman american ştia că “ajutor economic” era de fapt nu-mele de cod pentru expansiunea economică, protejarea investiţiilor şi penetrarea pieţei ţărilor în curs de dezvoltare.

Nu ştiu exact cum a procedat An-gela Merkel pentru a le explica ale-gătorilor germani că “ajutorul” acor-dat ţărilor de la periferia Eurozonei nu slăbeşte, ci întăreşte economia germană, care are nevoie de Euro-zonă pentru a continua să crească. Cert este că, duminică, 22 septem-brie, clasa de mijloc germană a de-monstrat că a înţeles, fără prea mul-te dezbateri publice, ceea ce restul Europei ştia de mult: că integrarea politică şi financiară a Europei slu-jeşte mai ales Germaniei. Şi că, de

aceea, e imperativ ca Germania An-gelei Merkel să continue să “ajute” economic ţările ruinate din Eurozo-nă deoarece de sărăcirea lor depin-de prosperitatea germană actuală. Sau, după cum scria publicaţia eco-nomică germană “Handelsblatt”: “Strategia de ajutorare a statelor europene în schimbul reformelor cu siguranţă că a plăcut alegătorilor germani”.

Mitul întreţinut de politicienii şi jurnaliştii pro-Merkel e cel al pros-perităţii prin austeritate. Germa-nia Angelei Merkel explică din nou Europei cum că “Arbeit macht Frei”, cum munca, şi nu adevărul, te face liber. Conform propagandei pro-GE-Urmane, ţările sărace ale Eurozonei trebuie doar să urmeze calea aus-terităţii germane pentru a ajunge la prosperitatea germană. Cheia succesului ar sta, chipurile, în sacri-ficarea statului social, a asistenţei sociale, a ajutoarelor pentru mame şi copii. Iată, de exemplu, analistul politic Alexandru Coiţă explodea-ză entuziast într-un articol intitulat “Merkel uber alles”: “După 8 ani cu Angela Merkel în frunte, starea naţi-unii germane este una fundamental schimbată în bine. Berlinul a dove-dit că politicile de austeritate mult hulite de stânga europeană pot con-duce un stat pe drumul către creşte-re economică durabilă. […] Trebuie menţionat la capitolul atuuri struc-turale şi procesul de modernizare şi flexibilizare a pieţei muncii, realizat prin intermediul celor patru valuri de reforme Hartz iniţiate de fostul cancelar Schroeder: un rar exemplu de viziune şi responsabilitate din partea zonei de centru-stânga”.

Din păcate, cancelarul are mai mult de un Coiţă în presa din Româ-nia. Poate că de aceea – nu doar da-torită ignoranţei – nu ne explică ni-meni la ce anume au dus reformele pieţei muncii în Germania. Conform ultimelor estimări publicate de “The Guardian Weekly”, aproximativ un sfert din forţa de muncă germa-nă lucrează în posturi temporare, “part-time”, plătite cu salarii mini-me. O cincime din germani îşi câşti-gă existenţa lucrând în aşa-numite “mini-jobs”, adică locuri de muncă în care câştigi până la 450 de euro pe lună, bani netaxabili. De aici se recrutează electoratul social-demo-craţilor germani (dacă vă uitaţi la procentul obţinut de SDP la alege-rile de duminică, veţi vedea că pro-centele sunt foarte apropiate).

Clasa de mijloc germană însă o duce foarte bine. Politica de creş-tere demografică dusă de Angela Merkel nu are nimic de a face cu austeritatea predicată de Germa-nia restului Europei. Conform unei anchete realizate de BBC, “mamele germane muncesc mult mai puţin decât mamele din restul Europei”. În medie, arată ancheta, o mamă cu un copil are trei ani de concediu de maternitate, iar o mamă cu doi copii are dreptul la şapte ani de concediu de maternitate şi apoi se întoarce la muncă doar în posturi “part-time”. Copiii între trei şi şase ani merg la grădiniţe numite Waldkindergar-ten, grădiniţe unde se joacă în pă-dure între orele 8 a.m şi 2 p.m. Nu merg la grădiniţe de bloc sau la oribilele grădiniţe nord-america-ne, unde copiii sunt scoşi la joacă în ţarcuri de beton lângă parcări, la marginea autostrăzii. Nu merg nici

la grădiniţele corporate din clădiri de birouri, unde copiii stau de dimi-neaţă şi până la ora 4-5 după-amia-ză în lumină artificială, în aer con-diţionat şi jucându-se pe mochetă. Copiii germani se joacă în natură, în aer liber, printre copaci. Preţul unei asemenea grădiniţe e modic, de 159 de euro pe lună.

Mamele care nu stau acasă pentru a avea grijă de copii sunt stigmati-zate în Germania drept “Rabenmut-ters”: “mame corb”, cărora nu le pasă de copiii lor. Ideea deci nu e să laşi copiii în grija altora pentru a te de-dica trup şi suflet muncii la corpora-ţie. Copilul merge la grădiniţă pen-tru a creşte sănătos, a face mişcare şi a socializa în aer liber, nu pentru a fi luat de pe capul părinţilor scla-vizaţi de corporaţie şi prinşi în trafic pe autostradă.

În Germania, statul plăteşte ma-mele pentru a sta acasă şi a avea grijă de copii şi de gospodărie. După cum arată statisticile, ger-manii muncesc cele mai puţine ore din Europa. Şi au cel mai mult timp liber. Pe care şi-l petrec în linişte, nu în haosul care domină “weekend”-urile societăţilor neoliberale nord-atlantice, când plozii înnebunesc prin curţi şi taţii ies la tuns gazonul cu maşini zgomotoase şi poluan-te. În Germania, “pacea şi liniştea nu sunt doar preţuite, sunt impuse prin lege. Acest lucru înseamnă că, la sfârşit de săptămână, nimeni nu începe să facă munci zgomotoase pe lângă casă, nimeni nu-şi tunde iarba, şi nu se aud răcnete de copii”. Amenda pentru tulburarea tihnei comunale e de până la 2.500 de euro.

Cu alte cuvinte, Germania e o ţară “comunistă”. Pentru că, după 1989, aşa am fost învăţaţi să gândim: că a fi liber, democratic şi capitalist pre-supune a arunca peste bord bunul-simţ, decenţa, legăturile de familie, tradiţiile locale sau naţionale, politi-cile prin care statul proteja forţa de muncă internă, în fine, orice lucru autentic şi decent.

Şi ne mai mirăm că suntem săraci. Suntem săraci pentru că ne-am în-grijit să producem săraci. De 25 de ani, nimeni nu s-a îngrijit să pro-ducă o clasă de mijloc în România. Mai bine de jumătate din forţa de muncă (http://www.balkaninsight.

com/en/article/romania-lacks-ne-cessary-workforce) din România lu-crează în posturi mai nesigure, mai prost plătite şi mai grele decât cei 25 la sută din Germania. Asigurările noastre sociale sau de sănătate sunt mai proaste decât ale germanilor. Dacă nu avem o clasă de mijloc nu e pentru că nu avem o piaţă a muncii “flexibilă” şi un sistem de asigurare sociale “reformat”. Mai “mic” decât statul nostru, inexistent când e vor-ba să apere interesele cetăţenilor sau să împartă dreptatea, mai “flexi-bilă” decât forţa noastră de muncă – muncind pe nimic acasă şi pe mai nimic în străinătate – şi mai vitregă decât politica referitoare la sănăta-tea şi demografia românilor nu exis-tă nimic în Europa.

Dacă suntem săraci, nu e pentru că nu am aplicat programe de aus-teritate. Săracii i-am creat progra-matic. Nu avem însă un program de creare a înstăriţilor, a clasei de mijloc. Pentru că acest lucru ar cere politici care să cuprindă: măsuri protecţioniste pentru domeniile strategice ale economiei naţiona-le, decuplarea României de la Euro, refacerea sistemului de învăţământ şi a sistemului de sănătate, reînfiin-ţarea şcolilor de meserii, stoparea privatizărilor frauduloase sau dă-unătoare interesului naţional, în-curajarea industriei mici şi mijlocii, stoparea expansiunii mallurilor ger-mano-franceze şi a betonărilor, de-frişărilor şi subminării micilor pro-ducători naţionali pe care le aduc după sine aceste malluri.

Cu alte cuvinte, pentru a crea o clasă de mijloc naţională, România trebuie să iasă din sfera de influen-ţă a capitalismului transnaţional. În actuala diviziune globală a muncii, nouă ne-a fost repartizată sarcina de a ne cultiva sărăcia pentru ca alţii să se poată îmburghezi. Nu suntem săraci pentru că nu avem un plan de austeritate. Suntem săraci pentru că nu avem un plan de îmbogăţire, de consolidare a economiei naţionale şi, mai ales, a societăţii româneşti. Acest plan nu va veni de la Angela Merkel. Pentru că acest plan va fi contrar intereselor GEUrmaniei An-gelei Merkel.

Mircea PLATON

Sursa: cotidianul.ro

Europa lor şi şomajul nostruAngela Merkel a câşti-gat alegerile din Ger-mania după o campanie electorală în care nu s-a dezbătut cu seriozitate nimic. Victoria Angelei Merkel a fost rezultatul unei campanii electora-le în care cetăţenii ger-mani au fost încurajaţi să se simtă victimele inocente ale unor naţii europene leneşe, laco-me şi mincinoase.

27 SEPTEMBRIE 2013 9 F L U X

Ce este al-Shabab, gruparea teroristă ai cărei membri

au atacat mall-ul din KenyaAtacul care s-a produs sâmbătă, 21 septembrie, asupra Westgate Shopping Centre, un mall din Kenya, a fost revendicat de gruparea teroristă somaleză al-Shabab.

Mişcarea al-Shabab a fost fondată în 2006 ca un grup de tineret care susţi-nea guvernul somalez împotriva forţelor etiopiene care pătrundeau în ţară.

Grupul al-Shabab deţine controlul mai multor zone din Somalia şi se ghi-dează după o versiune strictă a legii Sharia, codul moral al Islamului. Printre legile ţinute se numără inclusiv lapidarea femeilor care sunt acuzate de adul-ter sau tăierea mâinilor hoţilor.

Grupl al-Shabab s-a alăturat în 2012 mişcării al-Qaeda.La conducerea grupului se află Abdi Godane, originar din Somaliland, o re-

giune din nordul ţării. Se estimează că al-Shebab are între 7.000 şi 9.000 de luptători.

În trecut, gruparea teroristă a mai acţionat şi în Uganda, prin atentate cu bombă în capitala Kampala.

Înainte de atacul asupra mall-ului, al-Shabab a atacat mai multe locaţii din Kenya în ultimul an.

În august, patru poliţişti din Kenya au fost omorâţi la graniţa cu Somalia. De când a fost izgonită din Mogadishu în 2011, gruparea al-Shabab a avut numeroase atentate cu bombă asupra capitalei somaleze.

Guvernul somalez, condus de preşedintele Hassan Sheikh Mohamud, con-trolează numai o fracţiune din ţară. Mulţi somalezi trăiesc în tabere de refugi-aţi, însă ajutoarele internaţionale deseori nu ajung la destinaţie.

Sursa: Ziarul Financiar

Criza ostaticilor s-a încheiat. În Kenya a fost decretat doliu naţional

Kenya a decretat o perioadă de trei zile de doliu naţional, începând de miercuri, 25 septembrie, în urma atacului sângeros din centrul comer-cial Westgate din capitala Nairobi, informează AFP, citată de Mediafax.

Între timp, echipele de salvare continuă să caute printre dărâmă-turi cadavre şi eventuali explozivi.

Marţi seara, într-un discurs televi-zat, preşedintele Uhuru Kenyatta a precizat că numărul victimelor este în creştere şi a anunţat încheierea operaţiunii forţelor de securitate.

Mai multe „cadavre sunt în con-tinuare blocate” sub ruine, după ce acoperişul centrului comercial s-a prăbuşit parţial, a mai spus Kenyat-ta.

„Experţi medico-legali din alte ţări, printre care Israel, Statele Unite şi Marea Britanie, au fost autorizaţi

să se alăture anchetei”, a afirmat şe-ful serviciilor administrative kenye-ne, Francis Kimemia.

În acelaşi timp, poliţia kenyană a sporit măsurile de securitate în principalele oraşe ale ţării, în timp ce clasa politică, puternic divizată de alegerile recente, a îndemnat, în mod repetat, la unitate.

La apel au răspuns deja mii de kenyeni, care au donat sânge şi au venit în ajutorul victimelor.

Atacul lansat sâmbătă, 21 septem-brie, revendicat de insurgenţii isla-mişti somalezi shebab, a costat viaţa a cel puţin 61 de civili, şase membri ai forţelor de securitate kenyene şi cinci atacatori.

Aproape tot atâtea persoane sunt date dispărute şi 175 au fost rănite.

Atacul de la Westgate este cel mai sângeros din Nairobi de la atenta-tul sinucigaş comis de Al-Qaida, în august 1998, împotriva Ambasadei Statelor Unite, care s-a soldat cu peste 200 de morţi.

Islamiştii somalezi au afirmat că ac-ţionează ca represalii faţă de o inter-venţie militară kenyană în Somalia ve-cină, lansată la sfârşitul lui 2011. Ei au ameninţat cu atacuri şi mai puternice, în cazul în care Kenya nu îşi va retrage trupele mobilizate în Somalia.

În afară de cei cinci islamişti ucişi, alţii se află, probabil, printre dărâ-mături împreună cu ostatici. Mier-curi nu se ştia încă dacă unii ostatici au reuşit să fugă.

Unsprezece suspecţi au fost ares-taţi, potrivit lui Uhuru Kenyatta, care nu a oferit însă şi alte informaţii.

Identitatea membrilor comando-ului rămâne controversată. Au exis-tat zvonuri că mai mulţi combatanţi străini, mai ales americani şi brita-nici, ar fi făcut parte din rândul ata-catorilor.

Dintre aceştia ar fi făcut parte şi britanica Samantha Lewthwaite, vă-duva unui kamikaze de la atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra, supra-numită de presă „văduva albă”.

Totuşi, insurgenţii shebab au „dezminţit categoric implicarea unei femei” în atac, iar Uhuru Kenyatta a afirmat că nu poate confirma implicarea unor brita-nici sau americani, deoarece „ex-perţii medico-legali încearcă să

stabilească naţionalităţile teroriş-tilor”.

Potrivit autorităţilor kenyene, co-mandoul care a atacat centrul co-mercial era format din 10 până la 15 persoane.

Sursa: antena3.ro

Externe

CMYK

Doliu naţional în Kenya, unde salvatorii caută alte victime ale atacului de la Nairobi

Creditorii internaţionali ai Greciei exer-cită presiuni puternice asupra Agenţiei pentru Privatizare din Grecia (Taiped), pentru a accelera proiectele de privati-zare, transmite site-ul ekathimerini.com.

În timpul unei întâlniri la sediul Taiped, reprezentanţii UE, BCE şi FMI au cerut mai multe eforturi pentru accele-rarea privatizărilor, astfel încât deficitul de finanţare din acest an, de un miliard de euro, să poată fi acoperit în 2014.

Creditorii internaţionali ai Greciei cer privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă – Hellenic Post. Conform planurilor stabilite în ianuarie, aceste proiecte de privatizare trebuiau dema-rate în trimestrul doi din 2013, iar acum obiectivul este începerea operaţiunilor în ultimul trimestru din acest an.

Reprezentanţii UE, BCE şi FMI au acceptat numirea lui Constantinos Maniatopoulos, fost oficial al Comisiei Eu-ropene, în funcţia de preşedinte al Agenţiei pentru Pri-vatizare din Grecia. Numirea sa urmează să fie anunţată în curând.

Eşecul înregistrat în luna iunie în încercarea de a priva-tiza compania de gaze naturale Depa a obligat autorită-ţile elene să-şi reducă obiectivele privind veniturile din privatizări pentru acest an până la 1,6 miliarde de euro, de la 2,6 miliarde de euro cât se preconiza iniţial.

Recent, Taiped a aprobat vânzarea a 66% din acţiunile companiei Desfa, filiala de distribuţie a grupului Depa, către compania energetică Socar din Azerbaidjan pen-tru un preţ de 400 de milioane de euro. De asemenea, Grecia a confirmat acordul de 190 de milioane de euro încheiat cu consorţiul greco-italian Opap-Intralot-Scien-tific Games pentru concesionarea loteriei de stat în peri-

oada 2013-2024. Conform calendarului iniţi-

al, vânzarea Depa şi Opap ar fi urmat să acopere jumătate din cele 2,6 miliarde de euro care ar fi trebuit să fie strânse de Grecia în acest an din privati-zări, conform acordului conve-nit cu UE şi FMI.

Grecia, care în 2010 a deve-nit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pa-chete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de apro-ximativ 100 de miliarde de euro.

Sursa: agerpres.ro

UE, BCE şi FMI cer Greciei accelerarea proiectelor de privatizare

27 SEPTEMBRIE 201310F L U X Cultur=

Lungmetrajul «La limi-ta de jos a cerului/ The Unsaved», de Igor Cobi-leanski, a fost selectat în secţiunile The World Today a Festivalului de Film de la Varşovia şi în Film Across the Boarders a Festivalului Internaţi-onal de Film «Molodist» din Kiev.Potrivit unui comunicat de pre-

să remis de agenţia românească de ştiri MEDIAFAX, cea de-a 29-a ediţie a Festivalului de Film de la Varşovia va avea loc între 11 şi 20 octom-brie, reunind câteva dintre cele mai bune producţii recente. Festivalul, recunoscut ca unul dintre cele mai

importante evenimente cinemato-grafice din centrul şi estul Europei, organizează anual şi o piaţă de fil-me, CentEast Market, unde a fost prezentat şi «La limita de jos a ceru-lui», în 2012.

De la Varşovia, filmul pleacă spre Kiev, la Festivalul Internaţional de Film «Molodist», într-o secţiune care adună cele mai bune pelicule pro-duse în regiune – Film Across the Borders. Al doilea ca importanţă din spaţiul răsăritean, după cel de la Moscova, festivalul a ajuns la a 43-a ediţie şi va avea loc între 19 şi 27 octombrie. În 2006, trofeul i-a re-venit filmului «A fost sau n-a fost?», regizat de Corneliu Porumboiu, cos-cenaristului peliculei «La limita de jos a cerului», alături de Igor Cobi-leanski.

Totodată, ieri, povestea celor doi tineri din Republica Moldova a fost proiectată la Bruxelles, la Festiva-lul EuropaNova, un eveniment ci-nematografic care a început pe 23 septembrie şi se încheie pe 29 sep-tembrie şi este axat pe cultura şi spi-ritualitatea românească. În aceeaşi seară, spectatorii vor savura şi unul dintre cele trei scurtmetraje bine-cunoscute ale lui Igor Cobileanski, «Saşa, Grişa şi Ion».

Lungmetrajul a avut premiera mondială în această vară, la Festiva-lul Internaţional de Film de la Kar-lovy Vary.

Filmul va fi lansat astăzi în cine-matografele din România şi poate fi văzut în prima săptămână la Bu-cureşti (Hollywood Multiplex, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Glendale), Cluj (Cinema Florin Pier-sic), Târgu Mureş (Arta), Târgu-Jiu

(Sergiu Nicolaescu), Craiova (Patria), Ploieşti (Cinema Premiera). Totoda-tă, pelicula «La limita de jos a ceru-lui» va fi lansată la Chişinău.

Viorel (Igor Babiac) este un trafi-cant mărunt de droguri care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Re-publica Moldova. Cel mai bun pri-eten al său (Sergiu Voloc) îl târăşte după el în visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa îl bate la cap să îşi găsească un servi-ciu, iar femeia pe care o iubeşte (Ela Ionescu) urmează să plece cu iubitul care trebuie să iasă din arest preven-tiv. Viorel decide să îşi schimbe viaţa în bine, însă realizează curând că bi-nele e o chestiune relativă.

Filmările au avut loc în Republica Moldova, timp de 35 de zile, iar post-producţia a fost realizată la Bucu-reşti. Scenariul este semnat de Igor Cobileanski şi Corneliu Porumboiu.

În distribuţie apar Igor Babiac, student la Academia de Muzică, Tea-tru şi Arte Plastice din Chişinău, Ser-giu Voloc – actorul distribuit de Igor Cobileanski în toate scurtmetrajele sale, Ela Ionescu, actriţă de teatru din Bucureşti, îndrăgitul actor Igor Caras-Romanov şi Angela Ciobanu. Imaginea poartă semnătura lui Oleg Mutu, iar montajul a fost realizat de Eugen Kelemen şi Cristina Ionescu. Producătorul filmului este Alexan-dru Teodorescu, de la Saga Film, iar producător executiv şi story editor, Mihaela Popescu.

«La limita de jos a cerului» a pri-mit o finanţare de 1.282.395 de lei din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezi-denţei la Atelierul Cinefondation, un proiect al Festivalului de la Cannes.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a vernisat miercuri, 25 septem-brie, expoziţia persona-lă a pictorului Vladimir Palamarciuc. Expoziţia prezintă 70 de lucrări de pictură realizate în perioada 2009-2013.Ca pictor, Vladimir Palamarciuc

s-a format în anii 1972-1976 la Colegiul Republican de Arte Plas-tice Alexandru Plămădeală (clasa profesorului Vasile Ţehmister). A debutat în anul 1978 cu lucrarea „Apărătorii hotarelor” la o expoziţie desfăşurată la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău. Din 1983 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova.

Vladimir Palamarciuc a realizat numeroase expoziţii personale şi a participat la diverse expoziţii de grup, printre care: Bienala Internaţională de Pictură, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2013); Bi-enala Internaţională de Pictură, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2011); Expoziţie-sim-pozion, Erzurum, Turcia (2010); Bienala Internaţională de Pictură, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2009); Marina ‘96. Expoziţie Internaţională, Odesa, Ucraina (1996); Unitate şi Diversitate. Expoziţie Internaţională, Milano, Italia (1995); Art Mif. Expoziţie Internaţională, Moscova, Federaţia Rusă (1993); Eruvil-

le. Expoziţie Internaţională, Eruville, Franţa (1992); Fan-tom. Expoziţie Internaţională, Sankt Petersburg, Fede-raţia Rusă (1990) ş. a.

Artistul este deţinătorul a numeroase premii, printre care: Premiul de Excelenţă UAP din Republica Moldova (2011); Premiul Ministerului Culturii al Republicii Mol-dova (2006); Premiul UAP România (2006); Grand Prix, Concursul municipal de arte plastice, Chişinău (1998), Grand Prix, Salonul Internaţional de Beau Regard – V, Eruville, Franţa (1992), Prix de publique, Salonul Inter-naţional de Beau Regard – V, Eruville, Franţa (1992).

Lucrările lui Vladimir Palamarciuc se află în colecţii publice/private în Republica Moldova, Franţa, Rusia, Ro-mânia, Germania, Israel, SUA, Anglia, Ucraina.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 13 oc-tombrie 2013.

NUMISMATICĂSimpozion dedicat aniversării

leului moldovenesc Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Insti-tutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti şi Societatea Numismatică din Republica Moldova, organizează ediţia a XIV-a a Simpozionului de Numismatică, dedicată aniversării a 20 de ani a leului moldovenesc, care se desfăşoară în perioada 26-28 septembrie 2013 în incinta Muze-ului Naţional de Istorie a Moldovei.

La eveniment vor participa cercetători numismaţi şi colecţionari din Belarus, Germania, România, Rusia, Slovacia, Ucraina şi Republica Mol-dova. În cadrul Simpozionului vor fi prezentate comunicări ştiinţifice din domeniul numismaticii antice, medievale, moderne şi contemporane, a heraldicii, dar şi a altor ştiinţe auxiliare ale istoriei, care reprezintă rodul activităţii acestor cercetători.

Cele 40 de comunicări anunţate reprezintă contribuţii importante în domeniul numismaticii în general, dar şi în studierea istoriei circulaţiei monetare de pe teritoriul Moldovei din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, a istoriei economice din regiune, dar şi a valorificării descoperi-rilor monetare.

SUCCES

«La limita de jos a cerului», de Igor Cobileanski, selectat la festivalurile de la Varşovia şi Kiev

EXPOZIŢIEMuzeul Naţional de Artă al Moldovei expune

70 de lucrări ale lui Vladimir Palamarciuc

27 SEPTEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

21.I.1992Apoi gândim să mergem spre Bucureşti.

Mircea Tomuş, generos ca totdeauna, zice să rămânem o noapte la el, la Avrig. Dar mai întâi oprim la Alba Iulia, unde îi revedem pe dragii Ion Mărgineanu şi Mircea Cenuşă. Avem o întâlnire cu cititorii la biblioteca „Lu-cian Blaga” din oraş. (La doctorul Pop l-am cunoscut pe Corneliu Blaga, nepotul mare-lui poet. E lingvist, dar şi poet. Are publicate 11 cărţi, însă nu e membru al USR. „Umbra bunicului îi pune în gardă pe unii”, conchise el.)

Oprim şi la Sibiu. Ce minunăţie de oraş! Urmele luptelor de acum 2 ani: 49 de case demolate (alte amănunte, în interviul cu To-muş).

Sosim la Avrig: casa Tomuşilor – splendi-dă, spaţioasă şi foarte primitoare.

Ionuţ, feciorul gazdelor, oferă prilejul de a ne povesti multe istorii. Acum doi ani, pe când era în clasa a IV-a, de cum venea de la şcoală, lăsa ghiozdanul, iar la întrebarea ma-mei: „Încotro?”, răspundea: „Pe maidan, să ne batem cu ţărăniştii!”. Vorba e că picii din clasele mai mici erau de partea FSN-ului, cei din clasele mai mari – a PŢ. Politică, domnu-le, politică la vârsta lui Al. Bârlădeanu, care va muri, sprijinit în baston, acolo, în camera deputaţilor sau senatorilor.

Până la urmă, decepţionat, elevul Ionuţ Tomuş şi-a temperat simpatiile feseniste, creând… propriul partid: Partidul Minori-tăţilor Domestice. Ca membri fondatori au intrat cocoşul, bunica şi scriitorul pentru co-pii Mircea Sântimbreanu, uriaşul de la Bucu-reşti, căruia Ionuţ i-a expediat avizul respec-tiv şi carnetul. Băiat plin de drag şi isteţ!

Apoi, când se petrecuseră nefastele eve-nimente de la Târgul Mureş, mămica observă că pe parchet sau în alte părţi apar pete de cerneală, însă nu le acordă mare importan-ţă, până în ziua când nişte bune cunoştinţe le spun Tomuşilor-părinţi că băiatul lor Io-nuţ şi cu feciorul „informatorilor” s-au dedat luptei politice prin… proclamaţii. Cum s-a întâmplat? Mircea Tomuş fusese la feciorul său mai mare, de la prima soţie, stabilit în SUA, de unde îi adusese lui Ionuţ o tipogra-fie-jucărie. Copilul se jucă o habă de vreme cu ea, dar, plictisindu-se, o abandonase ca pentru totdeauna. Însă când apăru conflictul de la Târgu Mureş, împreună cu amicul său repuseră tipografia în funcţiune şi, literă cu literă, muiate în cerneală violetă, tipăreau proclamaţii. Planul lor mergea şi mai depar-te. Bunicii amicului locuiau în Covasna, astfel că, la o eventuală plecare a familiei în vizită, elevul-politician se gândea să arunce prin geamul limuzinei proclamaţiile patriotice încropite cu atâta trudă şi frumoasă naivita-te. Iar prilejul chiar se ivi şi, când ajunseră în Covasna, piciul prinse a da în jos sticla porti-erei, ridicând mâna cu şomoiagul de hârtii. „Stai, ce vrei să faci?” zise mama şi, luând filele din mâna feciorului, dezlegă misterul: erau proclamaţiile! Ce scriau picii în ele? Aşa: „Ungurilor, lăsaţi-vă de crime”. Atât. Cumin-te, sfătuitor, dar cu atitudine!

Plecând de la Avrig, abia după vreo 200 de kilometri parcurşi îmi dau seama că mi-am uitat geaca de iarnă în casa Tomuşilor. Mi-o aduce el, Mircea, când vine la Chişinău, pe 29 ianuarie, la Zilele Caragiale.

Bucureştiul trezeşte o impresie de joasă tensiune. Suntem cazaţi la Palatul Ştirbei, cunoscut şi chiar drag mie, ca – pe de altă

parte – să nu intrăm în detalii nu prea plă-cute… Mircea Dinescu nu e la USR. Plecat la Slobozia, îi este bolnav tatăl…

În fine, revenim la Chişinău.22.I.1992

În ziua de 9 ianuarie, când plecam spre Cluj, apăruseră şi primele semnale din colec-ţia „Poezii de duminică”: „O, ţară tristă, plină de humor” de George Bacovia, „Şoimul de aur” a subsemnatului. Aşteptăm plachetele lui Minulescu, Blaga, Goga, Macedonski, To-pârceanu, „Cântarea cântărilor” în versiunea lui Cornel Moldovanu, precum şi Voiculescu, Busuioc…

Ecou extins la interviul cu Andrei Pleşu. Îmi vorbeşte de bine şi Vladimir Beşleagă, şi mulţi alţii.

Gărgăriţele protestează contra trecerii editurii „Hyperion” sub egida Uniunii Scrii-torilor. În fruntea lor, una (V. Laz.) care a fost legată de securitate şi activat la cenzură. Ruşinea lumii, să ieşi lângă monumentul lui Ştefam cel Mare, să pichetezi la parlament contra scriitorilor, tu însuţi fiind o fitecine… interese, interese, interese…

Secretarul Prezidiului Parlamentului, Ţurcanu, lacom peste măsură: tocmai trei automobile „Volga” şi-a luat… Până şi mu-coasa de fiică-sa a putut… procura maşina nomenklaturiştilor. Halal prezidiu, halal par-lament, halal deputaţi!!! Inclusiv – dintre scri-itori (şi… scriitoare, ca L. I., spre exemplu).

23.I.1992Nemulţumiţii?... Polemiştii?... Nu, hărţă-

goşii… Relaţii, fie şi aspre, între scriitori? De unde? E ceva excelent formulat cândva de D. R. Popescu: inteligenţa înlocuită de pistoa-lele care bubuie cu mare ritmicitate.

Însă în cazul unor Es. şi Mo. nu poate fi vorba de „înlocuire”, fiindcă ei niciodată nu au avut inteligenţă. Le ţâşneşte răutatea prin pori, odată cu damful, din ai cărui aburi nu se dezmeticesc cu anii.

Şi pentru că ieri, după luni de zile, Gh. Vodă mi-a returnat „Luntrea lui Caron”, amintesc că, în drum spre Sibiu, am oprit la Lancrăm, la mormântul lui Lucian Blaga. La vederea bisericii, am tresărit şi am rugat să oprim, dând maşina îndărăt, spre poartă. Îngânare seară-noapte, aceeaşi iederă, tu-şinată, alcătuind careul verde în jurul mor-mântului… Cum a fost dus Blaga la Lancrăm – în interviul cu Aurel Rău, încă netranscris de pe bandă.

L-am cunoscut pe Miron Scorobete, cu familia in corpore: soţia, o fiică şi un fecior. Fiinţe duioase, în spiritul cărora se simte o tradiţie de bună creştere. De fapt, această tradiţie e cea mai evidentă la Cluj: domnii Teodor Tanco, Virgil Bulat, Adrian Popescu etc. o confirmă din plin.

25.I.1992Şi totuşi, dintre imaginile transilvane ne-

spus de fremătătoare în sufletul meu este cea, panoramică, a Lancrămului, albastru, cum i-a zis Lucian Blaga, care, în copilărie – piciul ce a fost nu era decât Lulu Popii (adică fecior de preot, dezmierdat) – făcea şi el ce făceau mulţi de seama lui: păştea gâştele.

Iar la mormântul înconjurat-nimbat de iederă al poetului e păcat să nu-ţi aminteşti barem ceva din versurile despre „satul de la-crimi fără leac”:

„Sat al meu, ce porţi în numesunetele lacrimei,ba chemări adânci de mumeîn cea noapte te-am alesca prag de lumeşi potecă patimei.Spre tine cine m-a chematdin străfund de veacfii binecuvântatsat de lacrimi fără leac”.La doctorul Teo Pop se afla în ospeţie şi

Dorel Vişan, actorul care, într-un film relativ

recent, interpretează rolul lui Ion Creangă. Şi-a povestit şi segmentul de biografie în care, după 22 decembrie 1989, timp de 7 zile, a fost mai-marele judeţului Cluj, până într-o dimineaţă când, intrând în cabinetul său de preşedinte, o vede pe Doina Cornea, asistată de televizionişti, declarându-i că… a fost destituit, ceea va fi fixat şi pe peliculă.

După ce am realizat interviul cu dl Dimi-trie Vatamaniuc, în camera sa din hotelul clujean „Victoria”, am coborât împreună la cină, unde ceilalţi festivalişti deja benefici-au de relativă tihnă (masa de la mănăstirea Nicula fusese de post, modestă, cu doar un pahar de vin şi restul apă, – constat nu ca reproş, ci pentru a aduce un detaliu din exis-tenţa monahală). După o vreme, dl Vatama-niuc îmi spune că ar avea de povestit, pentru prima oară, câteva scene cu George Căli-nescu şi, când va fi momentul potrivit, să-l expun atenţiei comesenilor. Până la urmă, a povestit unele din ciudăţeniile maestrului Călinescu: acesta, când pleca în deplasare cu colaboratorii săi, cerea ca aceştia să se alini-eze lângă maşină, după care scotea un fluier şi, auzind semnalul, colaboratorii trebuiau să urce iute în maşină. Doamne fereşte să se fi aşezat cineva nu la locul pe care i-l indi-case cândva maestrul! „Să fiţi fiecare la locul său. Eu mă conduc de legea dirijorului, care ştie sigur în ce loc al orchestrei se află cutare sau cutare instrumentist”.

Fiind grăbiţi, după ce am mas la Palatul Ştirbei, n-am mai reuşit să revedem bisericu-ţa de familie, din parc, dincolo de lac, unde, la intrare, cu faţa spre altar, era pictat chipul principelui Ştirbei şi cel al consoartei sale – drept ctitori, probabil.

Iar de aici, din nou la tema Blaga se reîn-torc amintirile. Se zice că Nicolae Iorga, îm-preună cu doamna sa Catinca, sosiţi la Berna pentru nişte conferinţe, văzându-l pe Lucian Blaga la legaţia română, şi-ar fi dat seama că poetul seamănă foarte mult la înfăţişare cu Barbu Ştirbei.

27.I.1992Se mai are umor, dom’le! Prin derivare

caragialiană, privatizarea ajunge: prezervati-zare şi privetizare, de la prezervativ şi rusescul privet (salut!), adică – atât, şi mai nimic, sau – s-a zis cu ea. Unii îi zic prihvatizare (de la ru-sescul prihvatit’ – a înhăţa, înşfăca).

La o întâlnire cu un businessman unga-ro-iudeu, Serafim Saka îi şopteşte unuia din dregătorii noştri ca acesta să-l prezinte oaspetelui întreprinzător: „Spune-i că eu re-prezint asociaţia Valeologia, în cadrul căreia mă ocup de la gâşte până la avioane”. Cine-va din ai noştri, duce asociaţia cu asociaţia niţel mai departe, vorbind despre un posibil premiu al Valeologiei, ce se ocupă şi cu gâsca, premiu ce s-ar numi „Gân-saka”.

O altă verbocreaţie am reţinut-o de pe când eram la Bacău şi zurliul fiu sexagenar al lui George Bacovia, Gabriel, făcuse o nere-uşită comparaţie a lui Andrei Pleşca cu o… vestală neprihănită! (La trupul abundent al lui Pleşu!…) După care Mihai Cimpoi, mai întâi eliberându-şi tunătorul hohot de râs, prinse a vorbi despre o… vestalizare a Româ-niei, – evident, ducând şi aducând sintagma spre şi dinspre Vest (Occident). Biata Vestală implicată în harababura vestalizării socio-economice…

Odată ce a venit vorba despre suprave-ghetorul relaţiei gâscă–submarin–avion–tanc etc., când dialogam cu Mircea Tomuş, acesta îşi amintise cum Serafim, cu arogan-ţa-i cam necontrolată, cam neadecvată, îl supărase tare pe Nichita Stănescu, zicându-i acestuia oarecum iritat: „Hai, mişcă, mişcă odată!”; de, nobilissimul moldo-român nu prea cunoştea toate subiectivităţile, subtili-tăţile şi efectele celor mai simple şi familia-re, la prima vedere, expresii în context pur românesc…

CALEIDOSCOP

27 septembrie Evenimente1130: Roger al II-lea este proclamat rege al Siciliei de

către Papa Anaceltus al II-lea1529: Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă orașul1590: Papa Urban VII moare la 13 zile după ce a fost ales

ca Papă – cel mai scurt pontificat din istorie1821: Mexico își câștigă independența față de Spania1822: Savantul francez Jean-François Champollion

anunță că a descifrat, cu ajutorul inscripției de pe «piatra de la Rosetta», hieroglifele Egiptului antic

1825: În Anglia este inaugurată prima linie de cale ferată din lume, linie ce făcea legătura între orașele Stockton și Darlington

1905: Albert Einstein publică studiul «Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie? în revista științifică Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simboli-zat de celebra relație E = mc2

1914: Moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României (dată stil vechi 27 septembrie/10 octombrie)

1922: Regele Greciei, Constantin I, este forțat să abdice în favoarea fiului său, George al II-lea

1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub egida Societății Națiunilor

1939: Al Doilea Război Mondial: Varșovia capitulează în fața trupelor germane care au asediat orașul timp de zece zile

1940: Al Doilea Război Mondial: Este încheiat, la Berlin, «Pactul Tripartit» între Germania, Italia și Japonia, prin care cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei «noi ordini» mondiale

1959: Taifunul Vera a lovit insula niponă Honshu, ducând la uciderea a peste 5.000 de oameni

1962: A fost înființată Universitatea din Timișoara (în prezent, Universitatea de Vest)

1996: Conflictul din Afganistan. Talibanii cuceresc Kabulul, îl executa pe președintele Najibullah și instaurează un «sistem islamic complet»; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice

2008: Astronautul chinez Zhai Zhigang devine prima persoană chineză care zboară în spațiu (Shenzhou 7)

Nașteri1275: Ioan al II-lea de Brabant (d. 1312)1533: Stephan Báthory, rege al Poloniei și conte de

Siebenbürgen1601: Regele Ludovic al XIII-lea al Franței (d. 1643)1722: Samuel Adams, politician american, al 4-lea

guvernator de Massachusetts (d. 1803)1781: Regele Wilhelm I de Württemberg (d. 1864)1871: Grazia Deledda, scriitoare italiană, laureată Nobel

(d. 1926)1880: Jacques Thibaud, violonist francez (d. 1953)1932: Geoff Bent, fotbalist englez (d. 1958)1950: John Marsden, scriitor australian1951: Meat Loaf, cântăreț american1952: Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român1953: Diane Abbott, prima femeie de culoare în Parla-

mentul Britanic1972: Lhasa de Sela, cântăreață americano-mexicană

(d. 2010)1976: Francesco Totti, fotbalist italian1984: Avril Lavigne, cântăreață și textieră canadianăDecese1590: Papa Urban al VII-lea (n. 1521)1651: Maximilian I, Elector de Bavaria (n. 1573)1697: Valentin Frank von Franckenstein, poet și traducă-

tor german (n. 1643)1700: Papa Inocențiu al XII-lea (n. 1615)1760: Maria Amalia de Saxonia, soția regelui Carol al

III-lea al Spaniei (n. 1724)1914: Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, domn

(1866-1881) și rege al României (1881-1914) (n. 1839)

1917: Edgar Degas, pictor francez (n. 1834)1940: Walter Benjamin, filosof german (n. 1892)1986: Cliff Burton, basist al trupei Metallica (n. 1962)1993: Nina Berberova, scriitoare rusă (n. 1901)2003: Donald O’Connor, actor, cântăreț, dansator ame-

rican (n. 1925)SărbătoriZiua Mondială a Turismului

Leo BUTNARU

VESTALA ŞI VESTALIZAREA: CEVA CE VINE DIN VEST…

(Pagini de jurnal)

27 SEPTEMBRIE 201312F L U X

MusacaIngrediente:

2 vinete5 cartofi300 g de carne tocată200 g de sos/pastă roşii1 ceapă3 căţei de usturoi100 ml de vin alb50 g de unt400 ml de lapte100 g de caşcaval3 linguri de făinăsare, piper, nucşoară (şi alte con-

dimente după gust)

Decojim vinetele şi le tăiem ron-dele (putem să mai lăsăm puţină coajă, dar nu pe toată suprafaţa, pentru că ne va fi greu să tăiem mu-sacaua) şi le punem în apă cu sare pentru a lăsa sucul care-i dă un gust amărui. Încingem cuptorul şi pu-nem feliile de vinete pe grătar, câte 6-7 minute pe fiecare parte, până se înmoaie un pic (pentru a nu se usca prea tare, le ungem în prealabil cu puţin ulei de măsline).

Fierbem cartofii, îi lăsăm să se ră-cească, apoi îi curăţim de coajă şi-i tăiem rondele.

Mai apoi pregătim carnea: tocăm ceapa şi usturoiul şi le călim în ulei de măsline, adăugăm carnea şi pră-jim 8-10 minute, până când aceasta îşi schimbă culoarea. Apoi adăugăm sosul de roşii şi condimentele, aco-perim şi lăsăm să fiarbă 7-8 minute, adăugăm vinul şi lăsăm să fiarbă 5 minute fără capac.

Pregătim sosul cu caşcaval: topim untul într-un vas, adăugăm făina şi amestecăm până se omogenizează. Adăugăm apoi laptele încălzit în prealabil, în fir subţire, amestecând continuu şi având grijă să nu rămâ-nă cocoloaşe. Punem apoi o lingu-riţă de sare, piper şi nucşoară rasă. Lăsăm să fiarbă 7-10 minute, până începe să se îngroaşe, amestecând în continuu, apoi adăugăm caşca-valul şi-l încorporăm în sos. Stingem focul şi acoperim vasul.

Într-o tavă pentru cuptor (unsă cu unt) punem feliile de cartofi, le condimentăm, apoi punem un strat de felii de vinete, deasupra punem carnea, apoi încă un strat de vinete, iar la final turnăm sosul cu caşcaval. Dăm musacaua pentru 45 de minute la cuptor, la 200 g.

Bucătăria grecească abundă în preparate de patiserie cu brânză, iar spanakopita este una dintre cele mai populare. Aceasta este o plă-cintă mediteraneană, cu brânză şi spanac, care este pregătită pe întreg teritoriul Greciei. În anumite zone, spanacul este înlocuit cu alte verde-ţuri, cum ar fi măcrişul, frunzele de păpădie sau rucola, ceapă verde etc. Iar în timpul postului este preparată doar cu verdeţuri.

SpanakopitaIngrediente:

2 legături de spanac (aprox. 300 g)

1 ceapă250 g de brânză de vaci100 g de brânză feta1 oufoi de plăcinte ulei de măslinesare, piperSe toacă mărunt ceapa şi se căleş-

te în 3-4 linguri de ulei de măsline. Spanacul se spală bine şi se toacă mărunt, apoi se căleşte 5 minute îm-preună cu ceapa.

Se bate uşor oul, apoi se pune peste brânza de vaci şi se amestecă. Se adaugă feta şi se amestecă bine până obţinem o compoziţie omoge-nă, după care încorporăm spanacul şi condimentăm după gust.

Ungem tava cu unt, apoi punem o foaie de plăcintă şi o ungem cu ulei, punem deasupra o altă foaie, pe care, de asemenea, o ungem cu ulei, repetăm procedura până când avem 6 foi puse în strat. Adăugăm deasupra compoziţia de brânză şi spanac pe care o acoperim cu alte 6 foi de plăcintă (după procedura

descrisă mai sus). Plăcinta o punem la cuptor pentru aproximativ 15 mi-nute, la 180 de grade. O scoatem şi o ungem deasupra cu unt, o acoperim cu un prosop şi o lăsăm să se răco-rească 10 minute înainte de a o tăia şi mânca cu poftă.

Tarhanaua este o supă din iaurt şi bulgur, şi este foarte apreciată de greci, ajungând în bucătăriile şi pe mesele lor din Imperiul Otoman.

TarhanaIngrediente:

2 cutii de iaurt/sau 1 cană de che-fir

2 litri de apă1 cană de bulgur (grâu mărunţit) 40 g de untmentă, tarhonsare, piperSe spală arpacaşul şi se pune la

fiert într-o cratiţă cu doi litri de apă. Lăsăm să fiarbă 5-10 minute, după care luăm un polonic sau două din lichid şi îl amestecăm cu iaurtul. Pu-nem sarea şi piperul, după care adă-ugăm compoziţia în cratiţă şi lăsăm să fiarbă încă 10 minute. Topim un-tul şi adăugăm menta mărunţită sau tarhon-ul, apoi îl turnăm peste supă.

Se poate servi cu bucăţele de brânză feta.

Vrei să te simţi ca în Grecia? Atunci trebuie neapărat să ai pe masă tzatziki, un sos pe bază de ia-urt şi castraveţi. Numele acestuia provine de la turcescul „cacik”, care conţine aceleaşi ingrediente, dar este mai lichid, asemănându-se mai mult cu tarator-ul bulgăresc (supa rece de iaurt şi castraveţi pe care o găsiţi în articolul „Savorile Bulgari-ei”).

TzatzikiIngrediente:

2 cutii de iaurt natural3 castraveţi1 căţel de usturoiulei de măslinesare, piper

Se bate iaurtul cu o furculiţă, apoi se adaugă castraveţii tăiați cubuleţe cât mai mărunte, usturoiul pisat, 1 lingură de ulei de măsline, sare şi pi-

per după gust şi se amestecă. Puteţi să mai adăugaţi mărar sau pătrunjel tocat şi suc de lămâie.

Sosul poate fi folosit pentru di-verse preparate din carne, la salate, dar la cât este de gustos, eu pot să-l mănânc simplu cu pâine. De data aceasta însă, vă propun să-l servim cu cartofi la cuptor.

Cartofi la cuptorIngrediente:

6 cartofi mariuntsare, condimente

Se curăţă cartofii şi se taie felii subţiri, dar avem grijă să nu le tă-iem până la capăt, pentru a rămâne unite. Punem cartofii într-un vas ter-morezistent, uns în prealabil cu ulei de măsline, cu partea care a rămas netăiată în jos, îi condimentăm şi să-răm după gust (eu le-am pus şi fulgi de chili pentru a fi mai picanţi). Le mai punem câte o felie de unt dea-supra, învelim vasul cu folie de alu-miniu şi dăm la cuptor pentru 30-40 de minute, până devin moi. Îi scoa-tem de la cuptor şi turnăm deasupra sosul tzatziki. Iar alături vom servi o salată grecească.

Salată grecească

Ingrediente:4 roşii3 castraveţi100 g de brânză feta1 ceapă micămăsline1 linguriţă de suc de lămâie2 linguri de ulei de măslinesare, oreganoSe taie roşiile şi castraveţii felii,

brânza feta cubuleţe, ceapa fâşii şi se amestecă uşor. Se pun deasupra măslinele. Se amestecă uleiul de măsline cu sucul de lămâie, sarea şi oregano şi se toarnă peste salată. Eu am preferat salata în varianta ei mai puţin tradiţională, fără ceapă şi măs-line, dar cu multe verdeţuri (rucola, busuioc, salată, spanac).

Pentru desert vreau să pregătim o reţetă cu aromă de toamnă: chec cu dovleac. În greacă dovleacul este numit „pepon”, se traduce ca pepe-ne mare, denumirea fiind preluată şi adaptată şi în alte limbi: franceză – „pompon”, engleză – „pompion”, iar mai apoi coloniştii americani au transformat „pompion” în cunoscu-tul „pumpkin”.

Chec cu dovleac Ingrediente:

200 g piure de dovleac copt250 g de făină150 g de zahăr1 ou50 g de unt topit100 ml de lapte1 linguriţă esenţă de vanilie1 pliculeţ praf de coptÎn primul rând, pregătim dovlea-

cul: luăm o felie de dovleac şi o dăm la cuptor până devine moale, o scoa-tem apoi şi înlăturăm coaja. Pasăm dovleacul cu jumătate din cantita-tea de zahăr şi lăsăm să se răcească.

Batem oul cu restul de zahăr până obţinem o masă uniformă, albicioa-să. Apoi adăugăm untul, vanilia, piureul de dovleac, un vârf de cuţit

de sare şi omogenizăm compoziţia. Cernem făina amestecată cu praful de copt şi o adăugăm treptat la com-poziţia de mai sus, apoi încorporăm şi laptele. Turnăm compoziţia în for-ma de chec unsă cu unt şi tapetată cu făină şi dăm la cuptor pentru 40 de minute, la 170 de grade.

Până la o nouă aventură culinară vă urez Kalí órexi!, adică Poftă bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Magazin

Cred că nu există o persoană care să nu-şi doreas-că să ajungă, măcar o dată, în ţara lui Homer, o ţară alb & albastră, cu Poseidon, Olimp, sirtaki, minotaur, Zorba Grecul, măslini, Marea Egee, insule, buzuki… mmm…mai e nevoie să mai continuu?

De aceea am ales Grecia drept destinaţie pentru noua noastră călătorie prin bucătăriile lumii. Lăsăm imaginaţia să ne ducă uşor pe insula Ikaria (numi-tă aşa în cinstea lui Ikarus), pentru a savura Grecia autentică, departe de tumultoasele destinaţii prefe-rate de turiştii gălăgioşi. Nu am ales această insulă întâmplător, ea fiind supranumită „insula unde oa-menii au uitat să moară”, datorită longevităţii lo-cuitorilor acesteia. Studiile şi cercetările au arătat că „secretul” lor se datorează stilului de viaţă activ, odihnei suficiente şi alimentaţiei sănătoase şi vari-ate. Că o fi aşa, eu nu contest, dar cred că şi frumu-seţea insulei, aerul sărat al mării, paharul de vin din podgoriile de pe insulă, servit pe înserate cu priete-nii, privind cum apune soarele în mare, îşi au influ-enţa lor.

Gastronomia grecească îşi are originile în culturi-le vecine: Orientul Mijlociu, Balcani şi Turcia, şi este

considerată una dintre cele mai sănătoase şi savuroa-se bucătării ale lumii, datorită ingredientelor utiliza-te şi modului sănătos de gătire a produselor. Grecii preferă bucatele ce se prepară simplu, condimentate cu dragoste şi stropite cu zâmbete şi cântece.

Acum vă invit să urcăm pe cărăruşele întortochea-te ale stâncilor de pe insulă, în căutarea unei taverne în care ne vom delecta papilele gustative cu prepara-tele mediteraneene specifice zonei.

Cu toate că nu sunt grecii cei care au inventat-o, musacaua este un preparat foarte îndrăgit şi nelip-sit de pe mesele tradiţionale greceşti. Eh, şi pe bună dreptate, pentru că varianta grecească de musaca este absolut delicioasă.

Originea ei se pierde undeva prin Levant, cuvântul musaca provenind din limba arabă, unde înseamnă, de fapt, preparat servit rece, fiind mai mult un fel de salată, decât musacaua pe care o vom prepara noi. Aceasta a fost inventată de un bucătar grec, Nikos Tselementes, la începutul secolului XX, inspirându-se din Occident, unde Franţa în acea perioadă era considerată centrul culturii culinare. De aici a apărut şi sosul Bechamel în această reţetă grecească.

MAPAMOND CULINAR“Spiritul adevăratei călătorii constă în libertate,

perfecta libertate de a gândi, a simţi şi a face

tot ce îţi dorești.”William Hazlitt Aventuri culinare în Grecia

27 SEPTEMBRIE 2013 13 F L U XDiverse

MODĂ & STILPulovere de

toamnă comode şi stilate!

A venit toamna, iar puloverele îşi fac loc pe rafturile din faţă în dulapul nostru.

În garderoba oricărei femei trebuie să existe câteva pulovere fine şi simple, monocrome. Pen-tru această toamnă, alegeţi pulo-vere de angora şi caşmir în tonuri nude, de cafea cu lapte, camel, alb vanilat, dar şi în nuanţe tari de mov, albastru, roz intens, ver-de smarald.

Toamna asta se poartă impri-meurile. Floral, aztec, etno, buli-ne, grafic. Aşadar dungi colorate, mai late sau mai subţiri, buline de toate culorile, modele tradiţi-onale, toate sunt în vogă şi arată minunat.

Pentru un look clasic-chic, combinaţi puloverul cu o cămaşă, cărei să îi scoateţi gulerul la vede-re. Arată excelent!

Unica.ro

Doi experţi în nutriţie au dat o raită printr-un supermarket şi au anali-zat produsele de pe rafturi pentru New York Times. Care sunt alegerile lor şi ce produse nu recomandă sub nicio formă, citeşte mai jos.Michael Pollan şi Michael Moss sunt experţi

în nutriţie recunoscuţi. Ei s-au plimbat printre rafturile unui supermarket şi au discutat despre capcanele producătorilor de alimente şi despre alimentele pe care le poţi pune fără probleme în coşul de cumpărături.

Iată câteva dintre concluziile lor:Legumele congelate sunt o alegere excelentă

şi sigură.E mai important să mănânci legume obişnuite

decât să nu mănânci deloc, pentru că nu ţi le per-miţi în varianta organică.

Atenţie mare la iaurturi. Cele mai multe dintre ele au foarte mult zahăr. Experţii au analizat un sortiment organic care avea mai mult zahăr decât o cutie de Cola. Michael Pollan a explicat şi de ce există atât de mult zahăr în iaurturi: „Am întrebat odată un producător de iaurturi de ce nu face şi produse cu mai puţin zahăr. Mi-a răspuns că este nevoit să pună mult zahăr pentru că, dacă nu o face, va vinde mult mai puţin decât ceilalți din industrie. Dacă competitorul tău pune mai mult zahăr, vinde mai mult”.

Deşi atmosfera pare foarte paşnică în super-market, producătorii de alimente duc nişte lupte foarte mari ca să ajungă în stomacul consumato-rilor.

Ziarulevenimentul.ro

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor;2. Executarea cărţilor de vizită;3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare,

cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certifica-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;5. Servicii de laminare;6. Imprimare foto de înaltă calitate;7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG)Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 leiLaminare – de la 3 lei/pag.

Adevărul despre IAURTURILE DIN COMERŢ

Motivele pentru care persoanele care nu dorm suficient au tendinţa de a se îngrăşa, mâncând mai multe grăsimi, sunt prezentate în două studii realizate recent.

Mecanismele din spatele acestei reacţii a organismului încep să se contureze puţin câte puţin. Două studii recente au evidenţiat astfel o predilec-ţie crescută pentru alimentele bogate în calorii la persoanele care nu dorm suficient, informează lefigaro.fr, citat de Mediafax.

Publicate în revista Nature Commu-nications, studiile cercetătorilor de la Universitatea Berkeley din California au constat în monitorizarea cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN) a creierelor a 23 de persoane private de somn. Oamenii de ştiinţă au constatat la aceşti pacienţi perturbaţii în regiunea cortexului cerebral, care evaluează saţietatea. Potrivit acestor observaţii, somnul insuficient diminu-ează considerabil activitatea regiunilor corticale ale creierului necesare pen-tru o evaluare optimală a semnalelor alimentare. În sens invers, activitatea complexului amigdalian, o regiune a

creierului care influenţează apetitul, este mai reactivă în situaţiile în care pa-cienţii sunt privaţi de somn.

„Lipsa somnului alterează produc-ţia de hormoni regulatori ai apetitu-lui, crescând producţia de grelină, un hormon asociat senzaţiei de foame, şi diminuând concentraţia de leptină, un hormon asociat senzaţiei de saţietate”, a explicat Isabelle Mallet, medic nutri-ţionist la Paris.

Somnul insuficient ar modifica, tot-odată, gustul, făcându-i pe oameni să cumpere alimente grase şi dulci, mai bogate în calorii. Aportul caloric dorit în cazul unui somn insuficient ar consta într-un plus de 300-900 de calorii faţă de aportul zilnic caloric corespunzând persoanelor care dorm suficient.

Jurnalul.ro

TENDINŢEPantofi imprimaţi – profită de printurile sezonului

Dacă garderoba ta numără deja măcar o pereche de pantofi negri, una de pantofi nude şi una într-o nuanţă pu-ternică, atunci este momentul potrivit să investeşti într-o pereche de pantofi cu imprimeu.

Din fericire, anul acesta există o întreagă paletă de modele dintre care poţi alege, oricare ar fi preferinţele tale.

Fie că apreciezi un imprimeu bicolor, fie că eşti adepta print-urilor inspirate din natură sau preferi animal print-urile, nu vei avea dificultăţi în a-ţi alege pantofii ideali.

Mătasea, satenul, pânza şi pielea sunt câteva dintre texturile pe care le vei regăsi pe modelele de încălţăminte cu print-uri în această perioadă.

Din punct de vedere cromatic, doar diversita-tea din care ai de ales îţi poate ridica unele difi-cultăţi.

Imprimeul camuflaj a revenit în tendinţe şi îl poţi asorta unor ţinute minimaliste, compuse dintr-o pereche de jeanşi până la gleznă (ankle lenght) şi o cămaşă lejeră kaki.

Imprimeurile grafice, atât de adorate în acest sezon, sunt şi ele pe lista tendin-ţelor. Alege un print în dungi sau unul „şah”, în alb şi negru, pentru combinaţii vestimentare de impact. Poţi asorta o ţi-nută uni, all black sau poţi contrabalansa cu un outfit colorat.

Unele dintre cele mai frumoase piese ale momentului sunt panto-fii cu imprimeu floral. Acestea sunt potrivite atât ţinutelor de zi, atât timp cât imprimeul este în nuanţe “cuminți”, cât şi ţinutelor elegante de seară, unde poţi alege orice combinaţie de culori doreşti.

One.ro

Americanii de la NASA au efectuat un studiu oficial cu privire la plantele purifica-toare de aer.Aceste plante sunt deosebit de bune

la a fi “filtre de aer” de mare importanţă pentru persoanele cu astm, alergii sau alte sensibilităţi respiratorii. Studiul a luat în calcul capacităţile plantelor de eliminare a vaporilor chimici, rezistenţei la insecte şi cât de uşor sunt de întreţinut pentru casă sau birou.

Vă prezentăm o parte dintre aceste plante: Fi-cusul, Crizantema şi Aloe Vera, purifică aerul prin eliminarea formaldehidei, o substanţă toxică, inclusă de către oamenii de ştiinţă în clasa substanţelor, pro-babil, cancerigene. For-maldehida se găseşte în mochete şi în materialele din care sunt confecţiona-te canapelele.

Dacă te expui la o can-

titate mare de formaldehidă într-un timp scurt, poţi avea iritaţii ale nasului, ochilor şi gâtului, dureri de cap, dar şi tulburări ale somnului. Bamboo Palm – acţionează ca un umidificator natural şi îndepărtea-ză formaldehidele.

Cactusul, Aspidistra, Iedera şi Clo-rophytum absorb fumul de ţigară. Planta şarpe – absoarbe oxizi de azot şi formal-dehidele. Areca Palm – una dintre cele mai bune plante de purificare a aerului, în general. Planta păianjen – Chlorophy-tum – planta de interior care îndepărtea-

ză, în principal, monoxidul de carbon şi alte toxine sau impurităţi. Planta pă-ianjen este una dintre cele trei plante considerate de NASA ca fiind cele mai bune la eliminarea formal-dehidei din aer.

Crinul Peace Lily – ar putea fi numit “curat-tot”. Sunt adesea plasate în băi sau spălătorii, deoarece acestea sunt cunoscute pentru îndepărtarea spori-

lor de mucegai. De asemenea, cunoscut pentru a elimina formaldehida şi triclore-tilena.

Gerbera Daisy – nu numai că aceste flori superbe scot benzenii din aer, însă

este cunos-cută şi pen-tru absorbţia d i o x i d u l u i de carbon şi eliminare de mai mult oxigen peste noapte.Casamea.ro

Lipsa somnului ne face să mâncăm mai multe grăsimi

Plante care purifică aerul

27 SEPTEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(rus.). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.40 Documentar. «Frumuse-ţea lumii animale». 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10 «O, Libertate, Sfântă Libertate». Selecţiuni din concert. 14.20, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.05 Desene animate. «Andersen povestitorul». 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). Episodul 1. 18.00 Baletul «Lacul lebedelor». 18.45 Legendele muzicii. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 Medalion muzical. Rodica Buhnă. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. «CRIMINI. CASA TEREZEI» (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00Mireasă pentru fiul meu 17.45 Tele-shopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.35Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30

Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45

Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Casa Ibacka (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Spy Kids: Sfârşitul jocului 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4584 15:00 Film: Viaţa ca o tornadă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Tele-shopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 Детективный сериал „Мертвые воды Московского моря” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!” 05:00 Профилактика

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 14:00 Tele-jurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin infor-maţional (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 1:55 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:10 Dănutz S.R.L. 3:00 Garantat 100% 3:55 Tezaur folkloric 4:10 Sport 4:25 Telejurnal 5:15 Emisiune divertis-ment 5:40 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:05 Emisiune divertisment 6:3 Tezaur folcloric 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONA-

LES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MAIN COURANTE 20:32 MAIN COURANTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 TOUBAB BI 2:38 ARTE REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(rus.). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 10.55 Medalion muzical. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 4.30 Documentar. «Balada pădurii. Munţii Tinlin». 14.05, 5.20 Legendele muzicii. 14.20, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. «Descoperă Europa ta». 15.35 Documentar. «În croazieră cu aerostatul». 16.30 Unda Bugeacului. 18.00 Baletul «Lacul lebedelor». 19.00, 4.00 ME-SAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 «Prin muzică în Europa». Spectacol muzical. 23.55 Film. «LENA, MIREASA CARE TOPEŞTE INIMILE». 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Ma-

ricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videocli-puri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Dincolo de poveştiri (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Viaţa ca o tornadă (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4585 15:00 Film: Seminţele distrugerii 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Jocul asasinilor 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.3 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Ув аж аемые те ле зрите ли! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами

16:00 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 16:35 Teleshopping 17:00 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 Детективный сериал „Мертвые воды Московского моря” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertis-ment 10:20 Teleshopping

11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:35 UEFA Champions League 21:45 UCL Champions League “Steaua Bucureşti-Chelsea F.C.” 23:40 „Reporter” buletin informaţi-onal (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 2:00 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:10 Revizie tehnică 6:05 Emisiune diver-tisment 6:30 Tezaur folcloric 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES NOUVEAUX CONQUISTADORS 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:03 MAIN COURANTE 15:57 MAIN COURANTE 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LOUISE WIMMER 20:56 LE CRI DU HOMARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TOUT EST BON DANS LE COCHON 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:39 LE POINT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 GRANDEURS NATURE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus.). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Documentar. «Frumuseţea lumii animale». 14.05 Documentar. «Euromaxx». 14.30, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Do-cumentar. «La drum». 16.30 Свiтанок. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Revenirea acasă - Paul Goma. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00

Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film ar-tistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Seminţele distrugerii (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Se-

rial: Tânăr şi neliniştit, ep.4586 15:00 Film: O iubire perfectă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.1 21:45 Tanti Florica, ep.1 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.4 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор”

12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 Детективный сериал „Мертвые воды Московского моря” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal 9:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 10:00 Emisiune divertisment 10:20

Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 15:30 SCENART 16:00 Destinaţia România 16:35 Tele-shopping 16:50 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:35 UEFA Champions League 21:45 UCL Champions League “FC Shakhtar Donetsk-Manchester United FC” 23:40 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:10 Emisiune divertisment 2:05 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:25 Dănutz SRL 4:05 Sport 4:20 Telejurnal 5:10 Emisiune divertisment 5:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 5:55 Emisiune divertisment 6:20 Tezaur folcloric 6:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 TRAITS D’UNION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MATINS 16:45 CLIMAX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:26 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 VISA POUR L’AVENTURE 23:34 ART SOUS ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MAIN COURANTE 1:57 MAIN COURANTE 2:52 TEMPS PRÉSENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 UN ÉTÉ À L’ALPAGE !

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Documentar. «60 de ani în dialog cu lumea». 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus.). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. «Drumeţii». 14.30, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Almanah cinematografic. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 Visele devin realitate... 23.10 Art-club (rus.). 23.40 Documentar. «Drumeţii». 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Mu-zică 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.

md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Tele-novelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: O iubire perfectă (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Tânăr şi neliniştit, ep.4587 15:00 Film: Bonneville 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Las Fierbinţi, ep.1 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Las Fierbinţi, ep.1 (r) 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00

„Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00 „Prime-le ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 „1993. Осень в огне” 01:35 Ночные новости 01:45 Детективный сериал „Мертвые воды Московского моря” 02:35 Городские пижоны. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют. „Под куполом” 03:15 „Prima Oră” (R)

7:00 Telejurnal 9:00 SCENART 9:30 Destinaţia România 10:00 Emisiune divertisment 10:20

Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 15:30 SCENART 16:00 Destinaţia România 16:35 Teleshopping 16:50 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 23:55 Emisiune divertisment 2:00 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:30 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 4:05 Sport 4:20 Telejurnal 5:10 Emisiune divertisment 5:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:00 Emisiune divertisment 6:25 Tezaur folcloric 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOIN-

TAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 VERTIGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:54 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QU-ESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TOUT EST BON DANS LE COCHON 21:10 FLASH INFO 21:12 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÉE 23:32 LE SYNDROME DU CORNICHON 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:01 ART SOUS ENQUÊTE 2:34 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 UN ÉTÉ À L’ALPAGE !

30 SEPTEMBRIE 1 OCTOMBRIE 2 OCTOMBRIE 3 OCTOMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

27 SEPTEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecSunt posibile dispute cu cei dragi, pe fondul unor proble-me mai vechi, care acum sunt răscolite. Este bine să te întrebi ce simt ei în aceste momente.

TaurAtmosfera din familie e greu de suportat din cauză că ai re-fuzat să gestionezi anumite conflicte pe care le-ai generat. Tot ţie îţi revine misiunea de a le aplana.

GemeniRenasc anumite speranţe da-torită apropierii de persoane la care te uiţi cu admiraţie sau cu respect. Este important să ai încredere în acei oameni.

RacUnii membri ai familiei te sus-ţin necondiţionat, alţii, deloc, deci situaţia nu e simplă. Vrei să ai control, dar ţine cont și de voinţa celorlalţi.

LeuTe bucuri de apreciere la locul de muncă, deși concurenţa nu e deloc de neglijat. Ai multe atuuri, dar cel mai important dintre ele este experienţa.

FecioarăO perioadă complexă. Ar fi bine să nu judeci pe nimeni imediat și să eviţi să tragi con-cluzii. Situaţia e la fel de grea pentru oricine, nu numai pen-tru tine.

BalanţăSăptămâna ce urmează poa-te fi bună dacă vei da curs do-rinţei de a te ţine departe de certuri, de a căuta echilibrul interior și de a da dovadă de bunăvoinţă faţă de toţi.

ScorpionAi parte de inspiraţie, de idei bune și de o fărâmă de gene-rozitate, pe care le vei putea folosi pentru a netezi anumi-te asperităţi din relaţiile cu cei dragi.

SăgetătorS-ar putea să fii surprins de re-plicile unui prieten cu care nu te-ai înţeles prea bine în ulti-mul timp. Ţi se face dreptate, deși sunt doar vorbe.

CapricornTe cam împiedici de chestiuni minore, cum ar fi faptul că unii apropiaţi refuză să se confor-meze dorinţelor tale. Dacă re-cunoști asta te vei debloca sin-gur.

VărsătorAi tendinţa de a-ţi cenzura re-acţiile faţă de colegi, șefi sau chiar membri ai familiei. Bine faci, dar tot va trebui să oferi anumite explicaţii, dacă îţi vor fi cerute!

PeştiPerioada pe care o parcurgi fa-vorizează comunicarea, dar și liniștea care rezultă din refuzul oricărei forme de agitaţie. Tu decizi cu cine discuţi, negoci-ezi sau pe cine refuzi categoric.

30 septembrie - 6 octombrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Sub acelaşi cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 -

ŞTIRI (rus.). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Visele devin realitate... 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Ianoş Ţurcanu. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. «Global 3000». 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.10 Ştiri pozitive. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45

Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Vide-oclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Bonneville (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi

neliniştit, ep.4588 15:00 Film: Prietenii copilăriei mele 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Bun venit in junglă! 22:45 Film: Încă un film despre adolescenţi? 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Pri-

mele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:25 „Вечерний Ургант” 01:20 „Primele ştiri” (rus) 01:35 Премьера. Райан Гослинг в приключенческом фильме „Драйв” 03:10 „Prima Oră” (R) 05:00 „Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter”

buletin informaţional 11:10 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Ora de business 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:25 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleen-ciclopedia 18:00 Ora de business 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 2:05 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:30 Maşini, teste şi verdicte 3:00 Destinaţia România 3:40 Finanţe şi afaceri 4:10 Teleenciclopedia 4:20 Sport 4:35 Telejurnal 5:25 Emisiune divertisment 5:45 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:10 Emisiune divertisment 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SA-VOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TOUT EST BON DANS LE COCHON 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAIN COURANTE 22:56 MAIN COURANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 AH, C’ETAIT ÇA LA VIE ! 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UN ÉTÉ À L’ALPAGE !

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Începutul visului olimpic». 7.30 Film. «CRO-ITORAŞUL CEL VITEAZ» (Cehia). 9.00 Desene

animate. «Andersen povestitorul». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Festivitatea de deschidere a Sărbătorii «Ziua Naţională a Vinului 2013». Transmisiune în direct din PMAN. 12.45 «Transbalcanica». Recital. 13.00 Ştiri pozitive. 13.30 Casa mea. 14.00 Stil nou. 14.30 O seară în familie. 15.35 Respiro. Program muzical. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Destine de colecţie. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus.). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.25 «Voie bună ca la noi». Spectacol muzical. Transmisiune în direct din PMAN. 22.20 Film. «CRIMINI» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Revenirea acasă - Paul Goma. 2.30 Baletul «Lacul lebedelor». 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Focus. Magazin TV.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00

Market 9000.md 17.05 Divertsment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT (prima edţie) 11:00 Promotor 11:30 În Profun-zime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:15

Teleshopping 13:30 Film: În ritm de dans 15:00 Film: Supraveghetorul 17:15 Film: Din nou pe pământ 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Drumul dreptăţii 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:15 Film: Drumul dreptăţii (r) 05:45 I like IT (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Фильм „Жених с того света” 07:00 Игорь Костолевский, Наталья Белохвостикова в фильме „Тегеран-43”. 1-я серия 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и

умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Инна Чурикова. „Не принцесса! Королевна!!!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:15 „Ледниковый период” 16:10 Игорь Петренко, Михаил Ефремов, Игорь Лифанов, Светлана Ходченкова, Мария Миронова в многосерийном фильме „Робинзон” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Арнольд Шварценеггер в остросюжетном фильме „Хищник” 01:25 Комедия „Один дома 4” 02:45 Дарья Михайлова, Родион Нахапетов в фильме „Валентина” 04:20 Ростислав Плятт, Георгий Вицин, Юрий Никулин, Алексей Смирнов в комедии „Деловые люди”

7:00 Emisiune divertisment 8:00 100 De Moldoveni Au Zi 9:00 Teleshopping 9:15

Serial 11:55 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Emisiune divertisment 14:55 Teleshopping 15:10 Maşini, teste şi verdicte 15:50 Destinaţia România 17:00 Emisiunea 18:00 Serial 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 100 De Moldoveni Au Zi 20:30 Serial 0:00 Emisiune divertisment 1:30 Destinaţia România 2:00 Profesioniştii 2:55 Teleenciclopedia 3:00 Descoperă Europa ta! 3:30 Sport 3:45 Telejurnal 3:25 Telejurnal 4:10 Viaţa satului 6:15 Emisiune divertisment 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VU SUR TERRE 6:30 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 36,9° 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:24 LULU VROUMETTE 10:44 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:57 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:10 LE RANCH 11:36 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CAR-NETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LES CHANSONS D’ABORD 1:46 NOUVO 2:02 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 UN ÉTÉ À L’ALPAGE !

6.05, 21.15, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Cap Cod - timpul răchiţelor». 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. Lora Plotnic.

8.30 Medalion muzical. 8.40 Dialog social. 9.00 Revenirea acasă - Paul Goma. 9.30 Documentar. «Descoperă Europa ta». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Tradiţii populare «La culesul poamei». Recital de muzică populară cu N. şi I. Glib. Transmisiune în direct din PMAN. 12.00 Moldo-venii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «În croazieră cu aerostatul». 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. «CROITORAŞUL CEL VITEAZ» (Cehia). 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00 MESAGER. 19.35 «La mai mult şi la mai mare». Spectacol muzical. Transmisiune în direct din PMAN. 21.35 Respiro. Program muzical. 22.20 Săptămâna sportivă. 22.55 Chişinăul de ieri şi de azi. 23.10 Serial. «SIMULATORII». 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 «Maimuţa de pluş». Spectacol. 2.00 «Prin muzică în Europa». Spectacol muzical. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La alti-tudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r)

11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 02:00 Bingo România (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Din nou pe pământ (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin,

ep.4, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ultima redută 22:45 Film: Aeon Flux 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Ultima redută (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Фильм „Проделки в старинном духе” 07:20 Игорь Костолевский, Наталья Белохвостикова в фильме „Тегеран-43”. 2-я серия 08:35 „Армейский магазин” 09:05

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Свадебный переполох” 13:20 Фильм „Ширли-Мырли” 16:00 „Муслим Магомаев. Сердце на снегу” 17:05 „Муслим Магомаев”. „Ты моя мелодия” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 „Ледниковый период” 01:50 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек 4” 03:50 „Пока все дома” 04:30 „Контрольная закупка”

7:00 „Reporter” buletin in-formaţional (Reluare) 7:25 Жди меня 8:20 Dimineaţa

zurli 9:10 Teleshopping 9:25 Festivalul Internaţional de Folclor „Cân-tecele munţilor” 11:25 Dănutz S.R.L. 13:20 Destinaţia România 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Teleshopping 14:45 Teleenciclopedia 15:00 Emisiune divertisment 16:00 112* Documentar 16:35 Exclusiv în România 17:10 Serial 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emi-siune divertisment 20:00 Telejurnal 21:00 Sărbătoarea Naţională de la Ţebea 0:20 Emisiune divertisment 0:45 112* Documentar 1:45 Filmoteca veselă 2:10 Sport 2:25 Telejurnal 3:15 In grădina Danei 3:40 Universul credinţei 5:20 Teleenciclopedia 5:25 Imnul României 5:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:00 Telejurnal

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VU SUR TERRE 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:33 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:04 LE RANCH 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 12:45 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMAN-CHE 16:32 FLASH INFO 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:19 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:45 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 20:38 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES AUTRES FILLES 23:35 WELCOME TO CHINA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:35 LA FÉE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 TA MÈRE EN 6E

4 OCTOMBRIE 5 OCTOMBRIE 6 OCTOMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1555TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

27 SEPTEMBRIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Dragoș, te-ai întors recent de la Moscova, de Şcoala de Cer-cetare Politică. Ce impresii ţi-ai făcut și care a fost oferta acade-mică? - Da, este adevărat. Sunt absol-

ventul Şcolii moscovite de Cer-cetare Politică, care este o insti-tuţie de elită. Aceasta a pregătit, de-a lungul celor peste 20 de ani, specialişti serioşi. Acolo am avut oportunitatea să discut pe diver-se subiecte, de la cele mai simple, până la cele mai complexe. Ca să fiu mai explicit şi să nu las loc de interpretări este cazul să spun că nu orice persoană care semnează contracte la Moscova sau studiază acolo devine brusc agent rus. Ca să fie clar. Pentru mine a fost impor-tant să înţeleg cum văd ruşii Repu-blica Moldova şi dacă mai putem juca cartea trecutului comun, a ortodoxismului comun, a spionilor comuni şi a traseelor energetice ce puteau să traverseze ţara noastră.

- Tineri din Occident studiază la Moscova? Ai observat vreo ten-dinţă în acest sens? - Puţini. În mare parte sunt cei

care au ca obiect de cercetare zona respectivă. Eu am avut mai mulţi colegi din Polonia, o tânără din Ja-ponia şi un ilustru profesor din Bra-zilia interesat de acest spaţiu. Cam acesta a fost spaţiul academic „mul-ticultural” de la Moscova. În gene-ral, ruşii sunt foarte atenţi la cine şi cu ce scop vine în ţara lor. Recent, au fost adoptate un şir de măsuri ce demonstrează vigilenţa ruşilor. Spre exemplu, ONG-urile străine sunt obligate să se înregistreze.

- Cum e mediul academic și ști-inţific moscovit?

- În mare parte extrem de valo-ros. În perioada aceasta este pre-ocupat mai mult ca niciodată de ideologia neo-eurasianismului. Mediul ştiinţific de acolo caută idei ce ar putea constitui punţi de legă-tură cu spaţiul eurasiatic. Vă asigur că, în mare parte, dacă ruşii îşi do-resc ceva foarte tare, mai devreme sau mai târziu aceasta se întâmplă. Să nu ne facem iluzii.

- Cum analizezi ultime-le evenimente referitor la embargoul impus de către Federaţia Rusă la importul de vinuri mol-dovenești? - Apropo de „diploma-

ţie”, Rusia nu măsoară. Întâi taie. Ea taie şi numai după aceasta măsoară. Embargoul ăsta a fost cerut de „clienţii” politici moldoveni care merg să stea în anticamerele de la Moscova. Ruşii ştiu foar-te bine care sunt locurile unde ne pot lovi ca să sim-ţim. Ei, pur şi simplu, folo-sesc din plin, şi nu doar în cazul nostru, bomboane-le ucrainene, apa minera-lă din Georgia, carnea din Belarus. E regretabil că un stat ca Federaţia Rusă re-curge la chestiuni atât de minore în comparaţie cu pârghiile pe care le are. Perdanții sunt din ambe-le tabere. Ştiu că oameni destul de importanţi din Rusia nu au fost de acord cu ceea ce a declarat Rogozin la Chişinău şi cu embargoul. Oamenii politici de la Chişinău, care, în scurt timp, au devenit unitatea de măsură a

corupţiei, sunt veriga cea mai vul-nerabilă pe care trebuie să o ia în calcul Moscova. Producătorii însă, ca de fiecare dată, rămân ostaticii politicienilor. Important e că în situaţii de genul acesta există pre-dilecţia pentru a clarifica cine sunt prietenii şi neprietenii acestei ţări, atât din exterior, cât şi din interior.

- E cert că vinul a devenit o pro-blemă politică. Cum pot „liniști apele” guvernanţii noștri? - Ar fi util să explicăm cel puţin

poziţia noastră. Apropierea de Uniunea Europeană nu înseamnă neapărat îndepărtarea de Rusia. Ruşii pun presiune pe noi, dar au, la rândul lor, relaţii economice ex-trem de bune cu UE. E important să depăşim dimensiunea „sau - sau”. Din păcate, nu cred că este atât de uşor. De noi, în mare parte, nu de-pinde nimic. Cei care merg la Mos-cova să discute nu sunt credibili

faţă de partenerii ruşi, nu au auto-ritatea necesară. Sunt îndrăgostiţi, mai degrabă, de funcţii, decât de meserie. Simţul răspunderii nu se poate forma în vid. Răspunzi pen-tru lucrul care a ieşit „din mâna ta”, pentru o ispravă sau pentru un produs în care ţi-ai investit ap-titudinile, experienţa şi onoarea. Incompetentul nu se poate impu-ne în faţa nimănui. Poate doar prin fraudă şi pe durată scurtă. În plus, e şi felul ruşilor de a recurge la ma-nageriatul „deştept” al relaţiilor, la „flerul“ combinatoriu. Dură, dar asta e, de facto, realitatea. Vinul moldovenesc va reveni în Rusia, doar că noi nu prea vom şti ce preţ trebuie să plătim.

- Aeroportul Internaţional Chi-șinău a fost concesionat rușilor pentru jumătate de secol. Cum apreciezi acţiunile autorităţilor cu privire la cedarea proprietă-ţilor publice?

- E simplu. Banii nu au miros. - Probabil ai discutat cu profesorii de la școala moscovită despre Repu-blica Moldova și despre cursul de integrare a aces-teia: spre vest ori spre est. Ce ai reușit să afli de la ei?

- Precaritatea jocului geopolitic maximal pe care l-am putea iniţia aici, ne-ar propulsa. Ei cred că noi avem un entuziasm excesiv în raport cu UE. Profesorii de acolo m-au întrebat de mai multe ori: „de ce credeţi că sun-teţi buricul pământului şi Dumnezeu a avut o slăbi-ciune pentru spaţiul din-tre Prut şi Nistru? Chiar

credeţi că faceţi o alegere? Alege-rea o fac alţii pentru voi”. Suntem puşi în situaţia copilului mic care e întrebat: pe cine iubeşti mai mult: pe mama sau pe tata? Alegerea e oarecum a noastră. Lucrurile tre-buie să fie explicate, însă nu prea are cine. Ei sunt în goana de a vin-de tot ce se poate şi de a împărţi granturi.

- Care este părerea ta despre cum va evolua Republica Mol-dova în cadrul unei astfel de uniuni, fie că este vorba despre Uniunea Europeană, fie că vor-bim de Uniunea Eurasiatică? - M-aş bucura enorm de mult

dacă Moldova ar evolua, oriunde ar fi. Pentru mine e important să reuşesc să transmit ideea că ni-meni nu e obligat să ne iubească şi să ne respecte. Dacă vrem să ne facem plăcuţi şi auziţi, trebuie să muncim. Cerşitul prin marile

cancelarii europene sau pozele cu importanţi lideri ruşi nu ne ajută deloc. Mi se pare că cea mai îm-brăcată în staniol minciună este că europenii sau ruşii o să ne facă ordine şi o să ne ridice gunoiul din curte.

- Vizitele oficialilor străini în ţara noastră sunt tot mai frec-vente. Ce impact au acestea pentru politica externă, econo-mică și socială a ţării? - Fotografii, după care nu mai

urmează nimic. Trist, dar adevărat. E mult mai important dacă s-ar în-toarce în ţară un avion de cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă, decât vizitele astea sterile ale oficialilor. Oamenii nu consumă doctrine sau chestiuni geopolitice. Omul vrea să trăiască mai bine, să aibă cu ce-şi hrăni şi îmbrăca copiii, or, vizitele de câte 3 ore la Guvern şi la Mileştii Mici nu prea contează pentru omul simplu. Şi e important a le explica tuturor: „Domnilor, ţara asta nu e doar Chişinău!”. Atâta timp cât mai trec oficialii pe aici, ar fi util să vadă adevărata faţă a ţării. Sunt sigur că povestea de succes e, mai degrabă, un mit decât realitate.

- Acum mai faci un masterat în domeniul securităţii naţionale la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De ce ai ales anume acest domeniu?- În eventualitatea unui proces

integraţionist, securitatea naţio-nală va deveni un imperativ naţi-onal.

- Dragoș, mulţumim pentru opi-niile exprimate. - Cu multă plăcere. Mulţumesc

şi eu. Lucia CUJBĂ, FLUX

DRAGOŞ BIVOL:

„Dacă vrem să ne facem plăcuţi şi auziţi, trebuie să muncim. Cerşitul prin marile cancelarii europene

sau pozele cu importanţi lideri ruşi nu ne ajută deloc”În una din ediţiile anterioare vi-l prezentam într-un interviu pe Dragoş Bivol, consilierul Asociaţiei pentru Energie Alternativă BioEnergGroup. Recent, Dragoş s-a întors de la Moscova în calitate de absolvent al Şcolii de Cercetare Politică, unul dintre cele mai prestigioase centre de pregătire a specialiştilor în domeniul cercetă-rilor politice. Am considerat oportun să mai realizăm un interviu pentru a afla ce se vorbeşte în „culisele” acade-mice ruseşti despre situaţia, deloc bună, în care se află Republica Moldova.